caiet_an3_2011-2012 Proiectare uauim

8/9/2019 caiet_an3_2011-2012 Proiectare uauim

1/93

TEME DE PROIECTARE2011 - 2012

BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR

AN 3


2/93

ANUL III AN UNIVERSITAR 2011-2012

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURI URBANISM ION MINCU - BUCURETI2


3/93


UNIVERSITATEA DE ARHITECTURI URBANISM ION MINCU - BUCURETI

3

proiect de atelier

TEM CADRU #1

TURISMNumr credite: 6

Durata: 7 sptmni

Concepia arhitectural trebuie s depeasc sensul individual, autonom,al obiectului i s-l situeze n perspectiva mai larg a interaciunii lui cucontextul urban sau natural. Sau, n formularea lui Luigi Snozzi, o practicresponsabil a arhitecturii nu este motivat de dorina unei creaiidemiurgice ci, dimpotriv, este stimulat de voina interpretrii critice arealitii, plecnd de la contiina apartenenei la locul n care seconstruiete.

Amplasament

n acest cadru conceptual, se propune un mic program de turism, amplasatpe un teren n pant situat n afara oraului, stabilit de fiecare atelier.

Program- O pensiune turistic (***) cu 10-15 camere.- Suprafaa maxim a unei uniti de cazare - conceput pentru 2 persoanei avnd grup sanitar propriu (lavoar, WC, du) - este de max. 30 mp. Suntadmise, limitat, i camere cu un singur pat.- Restaurantul va avea cca. 50 de locuri, cu circuit intern i extern.- Vor fi prevazute un spaiu pentru administrator i un parcaj cu 15 - 20locuri.- Indiferent de amplasament, acoperirea se va face n pant.

Obiective- nelegerea determinismului contextual.

- nelegerea specificitii programului.


4/93



- nelegerea relaiei dintre program funcional, context natural i morfologiearhitectural.

Prezentare- Hrtie alb 50 x 70 cm, n tehnic la alegere, inclusiv calculator.- Piese:

Plan de situaie cu indicarea curbelor de nivel - 1:500Planurile tuturor nivelelor (parterul cu amenjri exterioare) - 1:100Seciuni caracteristice - 1:100Faade - 1:100

Machet - 1:100

ntocmit:ef lucrri drd. arh. Dan Marin


5/93



5

Atelier 31A

PENSIUNE PENTRU SPEOLOGI

Date generalen comuna Isverna din judeul Mehedini exist un element natural aparte:petera inundat Isverna, o atracie pentru speologii amatori i profesioniticare pot face aici explorri de suprafa i, mai ales, subacvatice. n anii

1990, cu sprijinul lui J.Y. Cousteau, petera a fost declarat rezervaienatural de valoare european i se afl n prezent n custodia asociaieiG.E.S.S. (Grupul de Explorri Subacvatice i Speologice).Pe un teren situat vizavi de intrarea n peter, dincolo de prul numitApa Peterii care izvorte din aceasta, asociaia dorete s realizeze opensiune turistic cu circuit semi-nchis, dotare care ar veni n sprijinulactivitilor pe care le desfoar n domeniul speologiei.

AmplasamentTerenul se afl n partea de vest a localitii, n punctul numit CapulSatului i are o suprafa de 1.341 mp, fiind delimitat la nord de drumulstesc de acces, la vest de Apa Peterii, iar la est i sud de alte proprieti.Terenul coboar spre ap, ntr-o pant mai lin n prima jumtate i maiabrupt n a cea de a doua, aa cum reiese din planul de situaie i dinimaginile anexate.

Date de teminnd cont de felul de a fi i de modul de via al acestei categorii deturiti-exploratori, se propune pe acest teren realizarea unei pensiuni curegim maxim de nlime subsol (demisol) + parter + etaj + mansard, alecrei funciuni sunt distribuite astfel:

La subsolo anexe pentru echipamentul de scufundare;


6/93


7/93



7


8/93



Atelier 32A

PENSIUNE TURISTIC

1. GeneralitatiPensiunile fac parte din programul hotelier aferent activitatii de turism.

Programul hotelier este unul din programele de arhitectura complexe,situndu-se in contemporaneitate la interferena mai multor tipuri deactiviti.

Pensiunile reprezint in primul rnd ilustrarea unei funciuni de habitattemporar. Calatorii pot fi clieni de 1 - 2 zile si atunci pensiunea estepreponderent de tranzit . De asemenea, clienii pot fi turiti care doresc unsejur prelungit determinat de vecintatea unui sit istoric (turism cultural), devecintatea unei zone de distracie (turism distractiv), de vecintatea uneizone peisagere montane, marine (turism de agrement), de practicarea unorsporturi (turism sportiv) sau de apropierea unei zone curative (turismbalnear). Zona de amplasare impune pensiunii anumite determinri legatede integrarea in sit. Pensiunile se clasifica, conform unor norme nationale,pe margarete, funcie de calitatea si diversitatea spatiilor si serviciiloroferite.

2. AmplasamentPensiunea va fi amplasata pe malul lacului Mostistea, sat Gostile, oras

Fundulea, jud. Calarasi, pe malul lacului cu acelasi nume. Declivitateaterenului spre apa de peste 3m permite o perspectiva ampla pe direcia V-N-E spre lac. Accesul spre amplasament se face din drumul judeteanFundulea Mariuta care leaga DN3 de DN2.

ncadrarea in sit, orientarea spre peisaj, accesele carosabile si pietonale,conformarea spatiala vor impune pensiunea ca o prezenta polarizatoarepentru bucurestenii dornici de a practica pescuitul sportiv sau pentru a se

destinde.


9/93


10/93


11/93



11

- eseu de proiect + concluzii documentare- plan de situaie sc 1/500- planurile nivelurilor principale sc 1/100- seciune caracteristica sc 1/100- 2 faade sc 1/100- 2 celule cazare scara 1/50- macheta scara 1/100- 2-3 perspective exterioare si interioare

5.5. Criterii de evaluare:

- concept- ncadrare in sit- conformare volumetrica in raport cu ansamblul urbanistic- organizare funcionala corecta

Bibliografie

II 1166 Architects Working details (15 vol.)

II 1547 Motels, HotelsII 2862 Hotel and RestaurantbauI 2851 Resort HotelsIII 1154 HotelbautenI 6021 Shinkeshiku Hotels

ntocmit:prof. dr. arh. Cristina Olga Gociman


12/93




13/93



13

Atelier 33A

PENSIUNE TURISTICA

Tema propusa spre studiu face parte din programele de arhitectura pentruturism. Cladirea raspunde tematicii cu componente functionale repetitivesustinute si de alte activitati/functiuni specifice turismului ce se desfasoarain spatii interioare si exterioare cladirii.

AmplasamentAmplasamentul propus se afla in Baile Olanesti, beneficiind atat de opanorama deosebita cat si de un acces facil cu front larg la strada.Terenulprezinta o panta pronuntata ce se cere a fi pusa in valoare prinimplementarea functiunii turistice considerate.

Obiective didactice- Incadrarea in sit relatia de integrare a obiectului de arhitectura propus in

contextual oferit de cadrul natural;- Intelegerea functiunilor programului architectural cu componentefunctionale repetitive si adaptarea la cerintele contemporane ale turismului;- Stimularea creativitatii performanta, inovare, adaptare - in conceperea siparticularizarea spatiilor conexe functiunii de cazare, controlul volumetriei siplastica anvelopantei

Date de temaCladirea va adaposti urmatoarele functiuni majore:- Spatii de cazare pentru 18-20 persoane, in camere cu 1-2 sau 3 paturi;- Spatii pentru servirea mesei pentru 50 persoane- Spatii de primire- Spatii pentru destindere si activitati de grup- Locuinta proprietarului;- Dependinte (bucatarie, depozitari, grupuri sanitare);

- Alte spatii auxiliare (tehnice, centrala termica, hidrofor)


14/93



- Regimul de inaltime este P+1- Sistemul constructiv recomandat este cel mixt: zidarie portanta si cadredin beton armat. Se recomanda acoperirea in panta.

RedactareSe vor preda pe 3 formate de hartie alba, 50x70cm, dispuse orizontal pecoala, urmatoarele piese desenate intr-o tehnica la alegere:

- plan de situatie sc. 1:500

- planurile tuturor nivelurilor(pentru fiecare constructie in parte, unde este cazul) sc. 1:100- 2 sectiuni caracteristice sc. 1:100- 4 fatade sc. 1:100- 2-3 schite de atmosfera la mana libera- macheta sc. 1:200

Se pot prezenta suplimentar 2-3 imagini prelucrate pe calculator.

Criterii de apreciere- Integrarea adecvata a obiectului de arhitectura in cadrul sit-ului;- Coerenta dintre compozitia arhitecturala si performanta cladirii- Exprimarea identitatii programului de arhitectura

Bibliografie recomandata

reviste A+U febr. 1998Arhitectura oct. 2004Japan Architects

ntocmit:prof. dr. arh.Cristina Victoria Ochinciucef lucrri dr. arh. Dragos Alexandru Negulescu


15/93



15


16/93



Atelier 34A

PENSIUNE N SATUL PETERA

AmplasamentSitul in cauza se afla in judetul Brasov, in satul Pestera. Este incadrat inzona Parcului National si trebuie tratat respectand prevederile in vigoare.Situl este in panta - existand o foarte pregnanta cadere de nivel -aproximativ 100 m, zona nordica fiind cea ridicata. Suprafata sa este de

~1,8 ha. In interiorul sitului se afla o mica padure.Obiectivele studiului

Intelegerea implicatiilor interventiei arhitecturale intr-un peisajnatural valoros in care s-a dezvoltat o tipologie de locuire specifica. Deslusirea / construirea contextului semnificativ caruia proiectultrebuie sa ii raspunda. Intelegerea modului de functionare a pensiunilor aflate intr-un

asemenea sit - intelegerea creativa a temei Insusirea conceptului complex de peisaj (natural, antropologic,economic, etc)

Date suplimentare de temaStudentii vor trebui sa isi aleaga zona in care vor interveni. Asezareaconstructiei / constructiilor propuse constituie o parte semnificativa a

proiectului. In acest sens, vor trebui sa tina cont de orientarea punctelorcardinale, de topografia sitului, de elemente existente deja pe sit (casaexistenta, pomi, mica padure).

Piese necesare a fi predate: Plan de situatie 1:500 Planurile tuturor nivelurilor (parterul cu amenajarile exterioare) 1:100 Toate fatadele 1:100

Sectiune caracteristica (cel putin una) 1:50


17/93


18/93


19/93



19

Orice amenajare de spatii publice va tine cont de pastrarea caracteruluirural al zonei, favoriznd amenajarile simple, n care elementele vegetalesunt importante dar si mixitatea functiunilor. Spatiul public rural trebuie sa

ramna polivalent. Vor fi evitate proiectele de tip urban cu aliniamente depavele, trotuare. Zonele de parcari vor fi integrate n vegetatie si nu vor fimaterializate ca n mediul urban cu ajutorul marcajelor vopsite.

Bibliografie: Olgiati, Valerio - revista 2G nr.37 / 06 I Zumthor, Peter - revista A+U, extra edition, februarie 1998

ntocmit:prof. dr. arh. Emil Barbu Popescuef lucrri drd. arh. Andrei erbescuef lucrri dr. arh. tefan Simion


20/93




21/93



21

Atelier 35A

PENSIUNE TURISTIC (*** 3 margarete)

ArgumentConceptia arhitecturala a acestui obiect de arhitectura destinat in primulrand cazarii turistilor trebuie sa depaseasca sensul individual, autonom, alobiectului si sa-l situeze in perspectiva mai larga a interactiunii lui cucontextul urban sau natural. Sau, in formularea lui Luigi Snozzi, o practica

responsabila a arhitecturii nu este motivata de dorinta unei creatiidemiurgice ci, dimpotriva, este stimulata de vointa interpretarii critice arealitatii, plecand de la constiinta apartenentei la locul in care seconstruieste.

AmplasamentTema aferenta acestui nou proiect popune studentilor rezolvarea uneipensiuni turistice, pe un amplasament din Comuna Peri aflata la cca. 30

km de Capital, pe malul lacului cu acelasi nume, respectiv un teren inpanta de 1077 mp (prezentat n anex).

Asa cum se poate observa, terenul nu este plat si nici orizontal, beneficiindde o deschidere favorabila catre lac. Pe acest teren exista o cas vechemic i degradat, precum i o veche fundaie. Proprietarul terenuluiintentioneaza sa le demoleze si ca urmare acestea nu vor fi luate inconsideratie in prezentul studiu.

Prin P.U.G.-ul localitatii acestui teren i s-au conferit urmatoarelecapabilitati:

- Functiune = CLUB, RESTAURANT, HOTEL, SERVICII, ETC- Regim de inaltime = max. P+2E+M- P.O.T. = 40%- C.U.T. = 1


22/93


23/93


24/93



NotProiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conformregulamentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la

corectura pe foita sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4.

Ele vor fi reunite ntr-o mapa, pe care fiecare student o va avea asupra sala fiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fara prezentareamapei de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea unchenar si un cartus de identificare, conform modelului de catedr.Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea

proiectelor.

ntocmit:conf. dr. arh. Marian Moiceanu


25/93



25


26/93


27/93

ANUL III AN UNIVERSITAR 2011 2012


28/93



Atelier 31B

BOUTIQUE HOTEL LA VELIKO TRNOVO

Termenul de boutique hotel apare la nceputul anilor 1980 n mari oraeca Londra i New York pentru a desemna un nou concept turistic caremizeaz pe individualitatea, personalitatea i intimitatea cadrului pe care lofer, pentru a se opune depersonalizrii induse de dezvoltarea marilorlanuri hoteliere care au monopolizat piaa turistic din ntrega lume. Acestconcept rezoneaz mult mai bine cu stilul de via contemporan i cuateptrile celor care cltoresc i are ca principal ingredient calitateaarhitecturii i a spaiului propus, n contextul relaionarii construciei cumediul nconjurtor la o scar mai uman, mai intim, mai fireasc. Aceastnou formul de cazare este atras de locaii dinamice, care oferoportuniti de dezvoltare, caracter i memorie.

Amplasamentn oraul Veliko Trnovo, Bulgaria. Situl va fi ales n urma unei excursii de

documentare de cca. 2 zile la inceputul perioadei de studiu.

Date de temSituat n nordul Bulgariei, Veliko Trnovo este oraul cu cel mai gloriostrecut istoric din Bulgaria. Originea numelui este legat de cuvantul slavtern sau turn (tron) i de-a lungul anilor s-a transformat n Ternov,Turnov, Tur-nov, Turnovgrad, Turnovo, iar mai apoi n Veliko Turnovo, fiindnumit "Veliko" (Mare) datorit marimii i frumuseii sale.

Oraul devine capitala Regatului Bulgar n 1187 i se consolideaz ca unimportant centru cultural i administrativ, fiind ns ocupat de dominaiaotoman la sfritul sec. XIII, rmnnd aa pn n 1877, cnd Bulgaria i-a ctigat independena.

Puse n valoare de o topografie pitoreasc, reminiscenele acestui trecut

impresionant se pstreaz pn astzi, conferind un caracter unic aezrii.



29/93



29

Tema de fa i dorete valorificarea acestui context prin mijloacecontemporane, rspunznd totodat unei funciuni foarte actuale.

Astfel, programul necesit includerea urmtoarelor funciuni:- 10-15 camere uniti de locuit avnd o suprafa de 25-30 mp;camerele pot fi de unul, dou locuri, sau apartamente, fiecare avnd grupsanitar propriu,- mic zon de recepie;- living comun / lounge / internet- mic restaurant pentru cca. 35 persoane cu locuri la mese. Acest spaiu vafunciona i ca zon de mic dejun i va fi deservit de spaii de preparare ide grupuri sanitare;- camer administrator;- parcaje supraterane sau subterane, conform normativelor n vigoare- spaii tehnice (central tehnic, hidrofor, depozitri, etc.)

Structura de rezisten va fi la liber alegere. n funcie de scenariul propusprogramul poate fi completat cu alte spaii sau amenajri considerate

necesare.

Obiective suplimentare ale studiului- studiul complexitii contextului natural, cultural si social al

amplasamentului i transpunerea acestor caracteristici n soluiiadecvate i coerente;

- dezvoltarea unui concept adecvat inseriei unui obiect nou dearhitectur intr-un peisaj urban particular.

Criterii suplimentare de apreciere- coerena demersului, de la concept la form;- nscrierea n sit;- calitatea spaiilor interioare i exterioare.

Redactarea proiectuluiActivitatea din cadrul atelierului va avea la baz pentru fiecare corectur omachet de studiu care va fi inserat n macheta general de sit.

ntocmit:prof. dr. arh. Mircea Ochinciucef lucrri dr. arh. Melania Dulmeaef lucrri dr. arh. Mihai Duescu



30/93



Atelier 32B

PENSIUNE MONTAN. EXPRESIE TEHNOLOGIE - MATERIALITATE

ArgumentProiectul unei pensiuni n zona Vii Prahovei presupune o abordare arelaiei dintre arhitectur i teritoriu ntr-un context delicat, cu reguli stricte.Studiul tipologiilor existente i a construciilor aprute n ultimii ani naceast zon va duce la o atitudine critic asupra impactului turismuluiagresiv promovat.

De aceea dimensiunile reduse ale programului poate duce la rezolvrialternative ce s se ancoreze mai mult n relaia arhitecturii i a peisajului,dect ctre latura comercial.

Amplasament

Terenul propus pentru studiu , indicat n planul topografic anexat, se afl noraul Azuga, pe strada Izvoarelor, n vecintata prtiei de ski.

Obiective didactice- Abordarea activitii didactice ca un proces de proiectare ce pornete dela realitatea contextului i datele de tem i se concretizeaz ntr-un obiectarhitectural deschis ce se adapteaz condiiilor fluctuante economice isociale.- Analiza contextului natural i social precum i dezvoltea unei atitudinicritice asupra arhitecturii tradiionle i contemporane existente n zon.- Dezvoltarea unui scenariu de inserie a obiectului arhitectural ntr-un sitreal cu condiii specifice.

Date de temTema de proiectare ce va fi dezvoltat pe baza scenariului propus de

studeni va cuprinde n mod obligatoriu urmtoarele spaii :


31/93



32/93





33/93



33

Atelier 33B

PENSIUNE TURISTIC LA POIANA BRAOV

Amplasamentulse afla pe traseul Brasov Poiana Brasov, pe un teren inpanta, intr-un peisaj natural remarcabil.

Studiul impune rezolvarea unor spatii adecvate atat cerintelor de organizarefunctionala, cat si aspectelor de integrare in coordonatele locului, in mediulnatural inconjurator, in ambianta sitului.

In functie de scenariul propus de fiecare student, pensiunea se poaterezolva fie in cadrul unei constructii monobloc, fie in sistem pavilionar.

1. FUNCTIUNI:Spatii cazare:- Capacitate pentru cca. 30 de persoane, in camere de 2 locuri.

- Unitatile de cazare, avand grup sanitar propriu (lavoar, WC, dus), vor aveao suprafata maxima de 30mp.

Spatii alimentatie publica:- Restaurant cu cca.50 de locuri, cu circuit intern si extern.- Bucatarie si anexe.- Bar.

Spatii recreere:- Spatiu comun (living), in conexiune cu barul.- Sala de gimnastica si vestiare.

Spatii pentru administratie:- Birou (in legatura cu receptia).- Apartament administrator.



34/93


Spatii anexe:- Hol primire si receptie.- Grup sanitar pentru public.

- Spatii depozitare (alimente, obiecte inventar, rufe).- Spatii tehnice (centrala termica, hidrofor).- Parcaj cu 20 de locuri.

2. STRUCTURA:- Cadre, diafragme si plansee de beton armat. Solutia de inchidere va fialeasa in functie de ideea arhitecturala.

3. PREZENTARE:- Hartie alba, formate 100 x 70 cm, in tehnica la alegere, inclusiv calculator.- Piese:

Plan de situatie - 1:500Planurile tuturor nivelurilor (parterul cu amenjarile exterioare) - 1:100Sectiuni caracteristice - 1:100

Fatade - 1:100Macheta - 1:100

ntocmit:ef lucrri drd. arh. Dan Marinprep. arh. Radu Malasincu



35/93


35

Atelier 34B

TURISM (PENSIUNE)

Tema: Amenajarea unei pensiuni.Amplasamentul: in zona montana, comuna Runcu

Obiectivele studiului:- mesajul obiectului de arhitectura, o abordare obligatorie;- realizarea volumului de arhitectura adaptat la teren, in concordanta cucerintele rezolvarilor functionale;- stabilirea unei sistem constructiv adaptat programului.

Date de temaSansa multor zone din tara ca alternativa la modificarile economice ce sepetrec in aceasta perioada este dezvoltarea turismului rural. Realizareaunui proiect de pensiune turistica prilejuieste trecerea in revista a mai

multor functiuni ce trebuie astfel conjugate intr-o propunere armonioasa,transpuse intr-un produs de arhitectura.

Pe un teren cu panta de aprox. 20 % si in suprafata de aprox. 1500 mp,avand drumul de acces la baza terenului si cu orientare catre sud se vaintocmi un proiect de pensiune turistica ce trebuie sa contina :

- mic spatiu de primire / receptiede cca. 25,00 mp la care seaduga un gr. sanitar;

- cazarepentru 14 16 persoane, in camere de 2 paturi, cu grupsanitar cu dus si un vestibul cu spatii de depozitare (maxim24,00 mp in total/camera);- spatiu de zi comun in suprafata de 30 - 40 mp, cu bar de zi(eventual comun cu receptia), si un grup sanitar;- alimentatie publica sala de mese pentru 28 - 30 persoane, oterasa 16 locuri la masa ambele in legatura cu o bucatarie (cu

acces secundar, vestiar pentru personal, depozitari pastrand


36/93


37/93



38/93


Atelier 35B

PENSIUNE PE MALUL LACULUI

Forma este un mister care scap definiiei dar care l face pe om s sesimt mai bine - Alvar Aalto

n comuna MOARA VLASIEI situata in apropierea BUCURESTIULUI pe unteren de dimensiuni corespunzatoare se propune realizarea unei pensiunituristice .Amplasamentul se afla in apropierea MANASTIRII CALDARUSANIobiectiv de cult ce aduce un plus de atractie locului.

Date de temaPensiunea va fi proiectat n conformitate cu coninutul legislaiei n vigoaredin domeniul turismului i va cuprinde urmtoarele funciuni:

- zona de primire- cazare (capacitate 10 - 15 camere )- servirea mesei (cca. 50 de locuri)

- recreere- administraie- spaii tehnice i auxiliare- vor fi prevzute cca. 15 - 20 locuri de parcare

Precizrile referitoare la SIT i la suprafeele diferitelor funciuni vor fi fcuten cadrul orelor de atelier. n funcie de scenariul propus de ctre fiecarestudent, pensiunea poate fi rezolvat monobloc sau n sistem pavilionar.

Tema vizeaz familiarizarea studenilor cu toate elementele ce determinviabilitatea unei propuneri arhitecturale.

Redactarea final a studiuluiRedactarea proiectului se va face ntr-o tehnic la alegerea studentului(inclusiv calculator) i va fi predat pe hirtie alba, formate 50 x 70 cm.

- plan de situaie sc. 1:500 - cu indicarea curbelor de nivel



39/93


39

- planurile tuturor nivelurilor ( parterul cu amenajarile exterioare ) sc. 1 :100- 2 sectiuni caracteristice sc. 1 :100- toate fatadele sc. 1 :100

- macheta obiectului sc 1: 100- 2-3 perspective interioare-exterioare (optional )

BibliografieDOMUS NR. 844A+U NR. 352, 377L`ARCHITECTURE D`AUJOURD`HUI NR. 193, 337, 352JAPAN ARCHITECTS 4/1995CONSTRUCII HOTELIERE - Prof. dr. arh. C. LZRESCU

ntocmit:prof. dr. arh. Dana Chirvai


40/93


41/93



42/93



43/93



44/93

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURI URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 201244

proiect de atelier

TEM CADRU #2

EDUCAIE / GRDININumr credite: 5

Durata: 7 sptmni

ArgumentCopilria este joc, poveste, vis, este dans inocent n mijlocul nenumratelormistere ridicate de fiecare nou pas, de care copilul se minuneaz cu atta

bucurie. Anii de grdini i scoal primar sunt anii n care el iiconstruiete o prim relaie cu lumea, anii n care se joac fr s i deaseama c ncepe s nvee i anii n care i formeaz primele deprinderiale existenei n interiorul unei comuniti. A imagina i construi spaii pentrucopii nseamn, de aceea, a le oferi acestora un teritoriu pe care ei s lpoat lua n stpnire i care s fac posibil amestecul dintre procesuldidactic i pofta lor de descoperire. Astfel de programe permit transpunerea

n arhitectur a unor scopuri i relaii didactice, cci, aa cum afirm Hrvoje

Njiric, ntregul ansamblu spaial poate fi ineles ca un dispozitiveducaional.

Aa cum un prag, o u, un col sunt limite misterioase i promitoarepentru un copil, o cas poate deveni o lume n miniatur; o introducerectre viaa real, dar care nu se desparte nc de ludic, de vis, de mirare.Copilul tie s priveasc i s vad acolo unde noi nu reuim s (mai)vedem nimic i de aceea pentru el casele pot deveni lumi i personaje depoveste.

Obiectiven Bucureti, tipul de urbanitate dorit i impus de autoritatea regimuluitotalitar a implicat o rezolvare a programelor educaionale printr-o serie deproiecte standardizate, eficiente funcional dar lipsite n general de atributespecifice amplasrii lor particulare n ora i, mai ales, de rezolvri care s


45/93


ANEX LA TEMA CADRU


46/93


ANEX LA TEMA-CADRUSPAII POSIBILE N CADRUL UNUI PROGRAM DE GRDINI

1. Spatii proprii grupelor de copii: Spatii pentru grupele de copii ~50-60 mp (fiecare)

o salile de grupa este de preferat sa fie orientate spre estsau sud, acolo unde amplasamentul permite

o pot fi mobilate cu scaune si masute, sub diverse formeo dispun de spatii de depozitare pentru jucarii, ecran de

proiectii, sonorizare pentru cantece, limbi straine Sala de muzica ~15 mp Cabinet calculatoare ~15 mp Cabinet logopedie ~12 mp Sala educatie fizica (sau spatiu polivalent) ~30 mp Grupuri sanitare ~15-20 mp

2. Spatiu pentru filtru intrare Vestibul intrare ~4-5 mp vestiare copii (haine de strada si pantofi) ~20-25 mp cabinet medical ~10 mp camera-rezerva ~9-10 mp spatiu primire hol acces

3. Spatii necesare mesei:o Sala de mese (mic dejun si pranz) ~50-60 mpo

Oficiu ~15 mpo Bucatarie preparare minimala(servicii externalizate) ~25 mpo Depozitare ~25 mp

4. Spatii administrative: Birou educatori/educatoare ~15 mp Vestiar educatori/educatoare ~10 mp

Administratie, contabilitate ~10 mp Director ~10 mp Grup sanitar ~5 mp

Cabinet metodic ~10 mp

5. Spatiu de consiliere parinti ~10 mp

6. Spatii tehnice: Centrala termica ~15 mp Magazie si atelier intretinere ~10 mp

Spatiu pentru depozitare rufe si asternuturi ~10 mp(spalatorie, uscatorie, calcatorie servicii externalizate)

7. Curtea gradinitei Va fi amenajata pentru activitatile in aer liber ale copiilor

Alte informatii:- Grupe de varsta:

o 3-4 ani grupa micao 4-5 ani grupa mijocieo 5-6 ani grupa mare

- Program de masa:o 8.30 mic dejuno 10.30 gustareo 12.30 pranzo

16.30 gustare- Program de somn: 13.30 16.00- Dimensiuni pat: 80x140 cm


47/93


Amplasarea construciei pe teren gabaritele i indicatorii urbanistici (P O T


48/93


Zona comun folosit temporar de copii - Au~120mpo vestibulo

vestiare la intrareo primire filtru cu camer de izolareo sal multifuncional pentru activiti colective i servirea mesei

Acestei zone i se pot aduga spaii specializate pentru activitiopionale: muzic, arte plastice, calculatoare, etc.

Zona pentru personal i administraie - Au~60mpo birou conducereo vestiareo grup sanitar cu du

Zona se poate completa cu cabinet metodic, contabilitate, camereducatoare, cabinet logopedie, spaiu consiliere prini, etc.

Zona de anexe - Au~80mpo buctrie cu preparare minimalo spaii tehnice i depozitri

Curtea amenajat pentru activiti n aer liberva conine obligatoriuzone difereniate pentru

o joco sporto cunotine despre natur

Se va asigura n incint, subteran sau suprateran, un parcaj pentrupersonal de 3-5 locuri.

Sistemul constructiv i acoperirea rmn la alegerea fiecrui student, nfuncie de soluie.Zona beneficiaz de toate utilitile publice necesare: ap, canalizare,energie electric i gaze.

Amplasarea construciei pe teren, gabaritele i indicatorii urbanistici (P.O.T.,C.U.T.) vor fi justificate att de soluia propus, ct i de analiza terenului ia contextului

Obiective i criterii de apreciereConform temei-cadru.

Piese desenate i redactareConform temei-cadru.

ntocmit:

ef lucrri dr. arh. Iulian Gudin


49/93


50/93


51/93


52/93


Autori : Rodica Constantin, Luminia Dumitrescu, Roxana Maria Gavril,


53/93

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 201253

Ligia Sarivan, Daniela Stoicescuhttp://www.thecoolhunter.net/kids

http://www.thecoolhunter.net/article/detail/1648/childs-play-by-matali-crassethttp://www.matalicrasset.com/matali_crasset_flash.php?lg=enhttp://www.baupiloten.com/ger/Main_projekte.htmhttp://www.i29.nl/ schools 1,2,3http://www.gollifer.co.uk/architecture/education/classroom-of-the-futurehttp://www.studiomakkinkbey.nl/show/schoolhttp://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Rogers

http://psynergie.ch/Pedagogie-Culture-Societe/Sciencesdeleducation/PrincipauxCourantsPedagogiques.pdfhttp://www.finland.fi/public/default.aspx?contentid=162937&contentlan=2&culture=en-UShttp://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_Finlandhttp://www.forbes.com/sites/erikkain/2011/05/02/the-finland-phenomenon-inside-the-worlds-most-surprising-school-system/

BibliografieDewey, J. (2009). The School and Society & The Child and theCurriculum. S.U.A.: Feather Trail Press (prima dat publicat n 1900 resp.1902).Dudek, M. (2005). Children's Spaces. Oxford (M.B.): Architectural Press.Dudek, M. (2000). Kindergarten Architecture: Space fot theImagination. Londra (M.B.): Spon Press.

Kozlovsky, R. (2008). Adventure Playgrounds and PostwarReconstruction. n M. Gutman, & N. (. Coninck-Smith, Designing ModernChildhoods: History, Space and the Material CUlture of Children (pag. 171-191). New Jersey (S.U.A.): RutgersMatei, Ana Dora (2011) Arhitectura ca al 3-lea Profesor, Lucrare deLicen, UAUIM, Bucureti

ntocmit:

prof. dr. arh. Cristina Olga Gocimanasist. drd. arh. Ana-Maria Dobre



54/93



Atelier 33A


55/93


GRADINI CU ORAR PRELUNGIT

Tema propusa urmareste studiul unei functiuni de actualitate si anumeacela al unei gradinite particulare cu orar prelungit in zona centrala aorasului. Particularitatile acestei functiuni de invatamant rezida instructurarea conceptului tinand cont atat de considerentele urbanisticarhitecturale cat si de componenta de marketing in corelare directa cuprincipiile arhitecturii durabile.

AmplasamentTerenul ales, in suprafata de aproximativ 800mp, se afla in zona centrala aBucurestiului intr-un tesut urban destructurat, urmare a politicilor urbanisticeale anilor 1970 80. Amplasamentul, se preteaza functiunii de gradinitaatat datorita pozitionarii sale retrase fata de arterele majore cat si datoritacaracteristicilor intrinseci ale amplasamentului ce tin de orientare, limite,vecinatati.

Obiective didactice- Incadrarea intr-un context urban aflat intr-o zona de trecere intre

doua tesuturi urbane distincte;- Intelegerea complexitatii functionale in corelare cu conformarea

volumetrica si claritatea structurala;- Includerea in studiu a problematicii eficientei energetice a cladirii ce

se traduce prin orientare, controlul insoririi si implementarea

tehnologiilor energetice neconventionale

Date de temaCladirea, ce se va desfasura pe parter si etaj, va cuprinde urmatoarelefunctiuni:


- Sali de grupa (mica, mijlocie, mare) fiecare in suprafata de min. 45 mp;l fi d t t t i ( bili fl ibil ) i i l t di t t

Dudek, Marek Schools and kindergartens: a design manual, BirkhauserA hit t 2008


56/93


sala va fi dotata cu paturi (mobilier flexibil ) iar in legatura directa cu aceastava fi pozitionat grupul sanitar in suprafata de aprox. 15 mp

- Sala polivalenta (60 mp) ce va permite atat organizarea festivitatilor si areuniunilor cat si functionarea ca sala de sport- Zona filtru intrare (in suprafata totala de aproximativ 50 mp):

- vestibul de intrare- vestiar haine strada- hol acces- cabinet medical- camera izolare

- Sala de mese in suprafata de aprox. 50 mp cu legatura directa cu un oficiude 15mp; pregatirea mesei va avea la baza un sistem de catering extern.- Zona educatoare (aprox. 30 mp ce va cuprinde si un vestiar minimal) sizona administrativa (birou administratie si birou director fiecare cate 15 mp)vor beneficia de un grup sanitar propriu- Spatii anexa:

- spatiu pentru depozitare rufe murdare si depozitare inventar (cate10 mp fiecare) igienizarea rufelor se face extern- spatiu tehnic (18 mp) si atelier de intretinere (10 mp)

RedactarePe langa piesele mentionate in tema cadru studentul va putea prezenta sischite aditionale pentru sustinerea ideii.

Criterii de apreciere

Conformarea arhitecturala in raport cu contextul- Rezolvarea functionala coerenta pentru toate categoriile de utilizatori- Coerenta dintre compozitia arhitecturala si performanta cladirii- Expresivitatea arhitecturala in raport cu functiunea

Bibliografie recomandataCanizares, Ana Kindergarten, schools and playgrounds, Loft Pubns, 2007Cuito, Aurora Kindergarten architecture, Gingko Press, 2002

Architecture, 2008Galuido, Michelle Kindergartens Educational Spaces, Braun Publishers,

2010Kotnik, Jure New kindergarten architecture, Links International, 2011

ntocmit:prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciucef lucrri dr. arh. Dragos Alexandru Negulescu



57/93



Atelier 34A


58/93


GRDINA COPIILOR

n prima jumtate a secolului al XIX-lea, Friedrich Froebel a propus idezvoltat un model pentru grdini, bazat pe noiunea de joc ca o cutareliber, benevol, care poate cultiva relaia unui individ cu lumea fizic.Jocul devine un exerciiu productiv, care permite individului nu doar screeze lumea la o scar micro, ci i s l poziioneze pe acesta n cadrulunei concepii mai largi a lumii i s vad interdependena tuturor lucrurilorce o compun. Froebel a structurat jocul prin intermediul a dou instrumente

interanjabile: materialele sau darurile i practicile sau ocupaiile adicfelul n care individul pune materialele n aciune.

n spiritul temei cadru i al sistemului propus de Froebel, relaia dintre partei ntreg (att ca practic material, dar i cultural) devine foarteimportant n acest proiect. ntre sistemul pedagogic al grdiniei i design-ul acesteia se pot crea foarte multe legturi, cci acestea se pot influena imodela reciproc. De aceea vi se propune lucrul simultan la dou scridiferite: de la parte ctre ntreg i invers.

Grdinia este un program de arhitectur special, prin aceea c nu este nicio coal, niciun teren de joac, nici un al doilea acas, ci o combinaie atuturor acestor lucruri, n care tipologia colii se intersecteaz cu spaiul de

joac i cu grdina, sau cu programul de locuire. Prin aceasta areoportunitatea de a defini un spaiu al unei tranziii interstiiale, ntre viaa de

acas i cea de la coal sau, ntr-un sens mai larg, cea caracteristicexistenei n societate. V propunem de aceea s privii acest proiect i cape o ans de a imagina i proiecta un spaiu ce va fi privit i descoperit cuochii unui copil. Cele dou scri de lucru menionate anterior devin cu attmai importante, n ncercarea de a imagina grdinia ca un loc unde criteriilefuncionale i practice se pot amesteca cu lumea ascuns a viselor iimaginaiei copiilor, devenind acel loc care s poat s provoace joaca, ssurprind, s propun n mod ambiguu n loc s ofere n mod univoc, s


59/93


spaiu de consiliere prini ~10 mp- program de somn: 13.30 16.00


60/93


5. Spaii tehnice: central termic ~15 mp magazie i atelier ntreinere ~10 mp spaiu pentru depozitare rufe i aternuturi ~10 mp (spltorie, usctorie,clctorie servicii externalizate)

6. Curtea grdiniei: va fi amenajat pentru activitile n aer liber ale copiilor

Alte precizri proiect- grdinia va dispune de un spaiu posibil a fi utilizat pentru serbri (~75-100 mp), care, n funcie de soluie, poate coincide cu spaiul de primire (holacces), sau se poate constitui prin unirea (temporar) a dou sli de grup,ori a holului cu una din sli- slile de grup vor fi folosite i ca spaii de dormit; de aceea, este de doritca utilizarea slilor s permit ct mai mult flexibilitate

- grupe de vrst: 3-4 ani grupa mic 4-5 ani grupa mijocie 5-6 ani grupa mare

- program de mas:

8.30 mic dejun 10.30 gustare 12.30 prnz 16.30 gustare

program de somn: 13.30 16.00- dimensiuni pat: 80x140cm

atelier- atelierul ncurajeaz ca proiectele s fie, pe ct posibil, ct mai diferiteunele de altele- chiar dac proiectele rmn individuale, efortul lucrului n echip este

ncurajat (la orice aspect legat de documentare, cercetare etc.)

ntocmit:prof. dr. arh. E. B. Popescuef lucrri drd. arh. A. erbescuef lucrri dr. arh. t. Simion



61/93



Atelier 35A


62/93


GRDINI PARTICULAR

ArgumentCopilria este joc, poveste, vis, este dans inocent n mijlocul nenumratelormistere ridicate de fiecare nou pas, de care copilul se minuneaz cu attabucurie. Anii de grdini i scoal primar sunt anii n care el iiconstruiete o prim relaie cu lumea, anii n care se joac fr s i deaseama c ncepe s nvee i anii n care i formeaz primele deprinderi

ale existenei n interiorul unei comuniti. A imagina i construi spaii pentrucopii nseamn, de aceea, a le oferi acestora un teritoriu pe care ei s lpoat lua n stpnire i care s fac posibil amestecul dintre procesuldidactic i pofta lor de descoperire. Astfel de programe permit transpunerea

n arhitectur a unor scopuri i relaii didactice, cci, aa cum afirm HrvojeNjiric, ntregul ansamblu spaial poate fi ineles ca un dispozitiveducaional.

Aa cum un prag, o u, un col sunt limite misterioase i promitoarepentru un copil, o cas poate deveni o lume n miniatur; o introducerectre viaa real, dar care nu se desparte nc de ludic, de vis, de mirare.Copilul tie s priveasc i s vad acolo unde noi nu reuim s (mai)vedem nimic i de aceea pentru el casele pot deveni lumi i personaje depoveste.

AmplasamentulTema aferenta acestui prim proiect popune studentilor rezolvarea unuispatiu de gradinita pe un amplasament real din Bucuresti. Terenul, insuprafata de cca. 2500 mp., are accesul din strada Glicinelor sector 5 (napropiere de oseaua Alexandriei). Pe laturile scurte ale terenului suntprezente calcane ale caselor vecine la care noua cladire trebuie sa sealinieze, respectand legislatia si regulamentele urbanistice in vigoare.Planul de situatie ce insoteste aceasta tema de proiect este anexat temei.


63/93


64/93


65/93



66/93



Atelier 36A

GRDINI DE COPII


67/93


GRDINI DE COPII

Amplasament:Terenul ales pentru tema de fa se afl la intersecia dintre stradaDristorului i oseaua Mihai Bravu.

Date de tem:Studiul se va concentra pe transformarea terenului viran adiacent noduluide circulaie ntr-un spaiu optimizat pentru buna funcionare a dotrii sus-

menionate. O grdini de copii funcional este mult mai mult dect oconstrucie care respect normele n vigoare n materie de siguran nexploatare i gabarite.

Propunerile vor ine cont de rapoartele ce apar ntre zonele construite icele amenajate, i vor oferi o rezolvare optim a incintei n raport cuexteriorul. Incinta va cuprinde, prin urmare, n afara cldirii destinatefuncionrii propriu-zise a grupelor de copii, o curte de recreaie, o zon

dotat cu instalaii destinate micrii n aer liber i jocului, i o grdin deflori. Analiza nu va omite abordarea problematicii autonomiei funcionale agrdiniei n raport cu mprejurimile (se vor lua n calcul accesele auto ievacuarea deeurilor).

Obiective suplimentare ale studiului:O scurt cercetare a nevoilor celor pe care aceast dotare i slujete este

imperativ. Abordarea responsabil a peisajului este, de obicei, trecut cuvederea n cazul dotrilor similare. De aceast dat ea va reprezenta unpunct forte al propunerilor de atelier.

Criterii suplimentare de apreciere:- Coerena spaio-funcional a ansamblului- Respectarea normelor n vigoare n materie de proiectare de

grdinie de copii


- Evoluia analizei fiecrui autor de proiect, precum i implicareaacestuia n discuiile de atelier

- Capacitatea de argumentare a fiecarui student i coerena criteriilor


68/93


Capacitatea de argumentare a fiecarui student i coerena criteriilorce susin argumentaia, precum i calitatea prezentrii finale

- Calitatea produsului de arhitectur prin prisma spaiilor propuse i arelaiilor dintre ele.

ntocmit:conf. dr. arh. Vasile Meiprep. drd. arh. Radu Negoi


Atelier 31B


69/93


GRDINI INTERVENIE N ZON URBAN PROTEJAT

ArgumentTema de fa propune o dezbatere critic pe marginea a dou ntrebri:- Care sunt exigenele actuale n procesul educaional al copiilor precolari?- n ce fel se transpun toate acestea ntr-un program funcional i, simultan,

ntr-o configuraie spaial-volumetric?Pornind de la aceste ntrebri, i sub ghidajul datelor fixe de tem, fiecare

student va folosi propriile sale mecanisme de nelegere a temei,mbogindu-le. Acest proces presupune filtrarea propriilor experiene iobservaii, a propriului bagaj cultural, precum i a documentaiilor despecialitate.

AmplasamentTerenul propus este n Bucureti ntr-o zon rezidenial protejat i edelimitat de strzile tefan Mihileanu i Popa Soare. Un plan topografic la

scara 1:500 va fi pus la dispoziia studenilor de ctre ndrumtorii deatelier. De asemenea, se va ine cont de regulamentul urbanistic n vigoare,impus prin PUZ Zone Protejate pentru parcela respectiv. Acesta poate fimodificat doar n cazuri excepionale.

Date de temSpaiile destinate grupelor de copii este recomandabil s fie orientate sud

sau est. Zona de acces principal se va rezolva cu un vestibul i un filtru deprimire (examinarea sumar a strii de sntate) n apropierea unui cabinetmedical dotat cu o camer-rezerv pentru izolare, i n apropiereavestiarelor.

Se va adopta un regim de nlime de maxim S+P+1, iar eventualelelegturi pe vertical n circuitul copiilor vor fi ct mai facile. Dou dintreslile de grup vor putea fi unite ntr-o sal de festiviti.


O deosebit importan se va acorda tratrii curii grdiniei. Aceasta va fiamenajat pentru diverse activiti n aer liber ale copiilor, fiind n acelai

Ca documentare suplimentar, ndrumtorii de atelier vor organizasptmnal prelegeri ilustrate n cadrul atelierului. De asemenea, studeniivor pregti periodic scurte prelegeri pe care le vor susine n faa colegilor.


70/93


j p p , timp spaiul de tranziie dintre strad / vecinti i spaiile interioare propriigrdiniei.

Organizarea spaial-volumetric va ine cont funciunile i suprafeele dinanexa la tema cadru. Acestea vor putea fi nuanate / modificate, de la caz lacaz, n urma unei argumentaii adecvate.

Obiective suplimentare ale studiului

- Rezolvarea unui program funcional strict ntr-un mod ct mai creativ;- Confruntarea cu o problem de inserie urbanistic ntr-un esut construitcu o morfologie definit, specific Bucuretiului.

Criterii suplimentare de apreciere- Realismul soluiei;- Lirismul soluiei;- Evoluia procesului de proiectare pe parcursul edinelor de atelier.

Bibliografie- revista El Croquis:

- 115/116 RCR Arquitectes- 139 SANAA- 155 SANAA- 140 lvaro Siza- 127 John Pawson- 150 David Chipperfield- 152/153 Herzog & de Meuron- 144 EMBT Enric Miralles / Benedetta Tagliabue- 154 Aires Mateus- colecia revistei Japan Architects- colecia revistei Arhitectura / Zeppelin

p g p p g p gTematica acestora va fi stabilit de comun acord, n sptmna precedent.

ntocmit:prof. dr. arh. Mircea Ochinciucef lucrri dr. arh. Melania Dulmeaef lucrri dr. arh. Mihai Duescu


Atelier 32B

GIARDINO D'INFANZIA


71/93


Haide, dar, s ntemeiem cu mintea o cetate- Platon

ArgumentAstzi, cnd este recunoscut c grdinile de copii sunt de cea maimare utilitate, mai ales prin orae, este imposibil ca o lege generalasupra instruciunii s nu se ocupe deloc de dnsele. -D.A.Sturdza, ministrul instruciunii publice 1886

Studiul presupune o abordare a relaiei dintre obiectul de arhitectur idefinirea unor activiti pedagocice i educative noi pentru copii dingrdinie.

AmplasamentTerenul propus pentru studiu , indicat n planul topografic anexat, este situat

ntr-o arie valoroas i protejat a oraului Bucureti zona parcului Luigi

Cazzavilan. Amplasamentul cu o suprafa de aproximativ 1800 mp,proprietatea statului italian, se afl la intersecia strzii Transilvania custrada Luigi Cazzavilan.

Obiective didactice- nelegerea i aplicarea unor procese de proiectare contemporane prinstudierea acestora i dezvoltarea unui proiect n spiritul imaginiiarhitecturale a prezentului.- Amplasarea judicioas ntr-un context istoric valoros a unui obiectarhitectural n strns legtur cu decorul existent.

Date de temTema de proiectare ce va fi dezvoltat pe baza scenariului propus destudeni va cuprinde conform temei-cadru urmtoarele spaii:


- Spaii de acces: zona de primire (filtru), vestiare, cabinet medical, izolare- Spaiu multifuncional.- Spaii proprii grupelor de copii (pentru fiecare categorie de vrst): sal

L'Arca nr. 189, mai 2009AMC nr. 184 dec.2008-ian.2009AMC nr. 185 febr.2009


72/93


grup, dormitor, grup sanitar, spaiu exterior pentru activiti de grup.

- Spaii pentru servirea mesei : sal de mese, buctrie, depozitare.- Spaii administrative: cancelarie, vestiare educatoare, administraie, grupsanitar, director, cabinet metodologic.- Spaii consiliere prini.- Spaii anexe: spltorie, usctorie, clctorie.- Spaii tehnice: centrala termic, ateliere ntreinere, etc.

Studenii vor propune tipologia spaial, sistemul structural i materialele deconstrucie i finisaj, n funcie de soluia adoptat, ce vor trebui s senscrie n direciile generale definite de regulamentele de Urbanism. Serecomand consultarea P.U.Z.-ului postat pe site-ul Primriei MunicipiuluiBucureti.

Piese desenate, suplimentare fa de tema-cadruSe vor preda la atelier dup dou sptmni de la nceperea studiului i se

vor nota n atelier i aduga la predarea final :- Mapa de prezentare i documentare format A3, cuprinznd minimum treiexemple contemporane de grnie de mici dimensiuni n mediul urban .

La predarea final se adaug :- Plan de ncadrare n zon cu indicarea legturilor existente, sc. 1:500- Plan de situaie, cu amenajrile ntregului lot, sc. 1:200- Minimum dou perspective (interior i exterior) reprezentative- Argumentaie scris, text, format A4

BibliografieAMC nr. 182 oct. 2008A+U nr. 462 febr. 2009Casabella nr. 770, oct. 2008

AMC nr. 186 mar..2009

AMC nr. 189 iun.-iul. 2009Domus nr. 927, iul.-aug. 2009

ntocmit:ef lucrri dr. arh. Cristian Drugheanef lucrri drd. arh. Remus Hran



73/93



Atelier 33B

GRDINI


74/93


Adresastr. Nicolae Iorga nr. 5, sector 1, Bucureti

AmplasamentCladirea existenta se afla in zona centrala a capitalei (in vecinatatea CaiiVictoriei) caracterizata printr-o densitate construita mare si definita princladiri vechi de mare valoare arhitecturala.

Situaia actualn momentul de fa, Gradinia nr. 50 singura din Bucureti cu programprelungit (8.00-18.00), cu predare in romana si germana functioneaza cu4 grupe de copii in spatii corespunzatoare in corpul A al imobilului si cudoua grupe in corpul B, in spatii improprii. In demisolul corpului A au fostimprovizate bucataria, depozitele de alimente, centrala termica, un atelierde intretinere si o magazie de materiale.

Cresterea numarului de grupe a condus la functionarea in conditii impropriia grupelor de copii, in sali cu tripla functionalitate (sala de clasa cu loc dejoaca, sala de mese, dormitor). Acest lucru ingreuneaza procesul instructiv-educativ, nu permite o buna aerisire a spatiului pe durata celor 10 ore catstau copiii in gradinita, contravenind in acest fel normelor de igiena.

Dat fiind numarul mare de solicitari, apare ca oportuna extindereagradinitei pe terenul terenul liber aflat in spatele cladirii in care eafunctioneaza in prezent.

1. FUNCIUNISpatii pentru grupele de copii:

- Spatii pentru grupele de copii (50-60 mp fiecare)- Sala de muzica (15 mp)- Cabinet calculatoare (15 m)- Cabinet logopedie (12 mp)


- Sala educatie fizica sau spatiu polivalent (30 mp)- Grupuri sanitare (15-20 mp)

Spatiu pentru filtru intrare:

2. STRUCTURA- cadre, diafragme si plansee de beton armat. Solutia de inchidere va fialeasa in functie de ideea arhitecturala


75/93


Spatiu pentru filtru intrare:

- Vestibul intrare (4-5 mp)- Vestiare copii (20-25 mp)- cabinet medical (10 m)- camera-rezerva (9-10 mp)- spatiu primire

Spatii pentru masa:

- Sala de mese - mic dejun si pranz (50-60 mp)- Oficiu (15 mp)- Bucatarie - preparare minimala(25 mp)- Depozitare (25 mp)

Spatii pentru odihna (numai pentru grupa mica)

Spatii administrative:

- Birou educatori/educatoare (15 mp)- Vestiar educatori/educatoare (10 mp)- Administratie, contabilitate (10 mp)- Director (10 mp)- Grup sanitar (5 mp)- Cabinet metodic (10 mp)

Spatiu de consiliere parinti(10 mp)

Spatii tehnice:- Centrala termica (15 mp)- Magazie si atelier intretinere (10 mp)- Spatiu pentru depozitare rufe si asternuturi (10 mp)

Curtea gradinitei va fi amenajata pentru activitatile in aer liber ale copiilor

aleasa in functie de ideea arhitecturala.

3. PREZENTARE- Hartie alba, formate 100 x 70cm, in tehnica la alegere, inclusiv calculator.- Piese:

Plan de situatie - 1:500Planurile tuturor nivelurilor (parterul cu amenjarile exterioare) - 1:100

Sectiuni caracteristice - 1:100Fatade - 1:100Macheta - 1:100

ntocmit:ef lucrri drd. arh. Dan Marinprep. arh. Radu Malasincu



76/93



Atelier 34B

GRDINI


77/93


Tema de fa v d prilejul s v imaginai i s proiectai o grdini decopii ntr-un mediu urban, trecnd peste ncorsetrile impuse n trecut prinproiecte-tip i ncercnd o abordare sensibil a unui program arhitecturalspecial, ntr-un context dat.

AmplasamentTerenul propus spre studiu are o suprafa de 3192 mp., se afl n

vecintatea imediat a Bd-ului Naiunile Unite i este delimitat de strzileSfinii Apostoli i Vntori. Amplasamentul este localizat n zona CP1 aoraului (conform PUG-lui Municipiului Bucureti) - subzona central n carese menine configuraia esutului urban tradiional, coninnd o parte dinzona protejat. POT-ul i CUT-ul maxim admisibile pentru aceast zonsunt 70%, respectiv 1,9. Se pot admite abateri de la aceste valori n funciede fiecare soluie n parte, dar numai n cadrul reglementrilor PUG-uluiexistent.

Obiective suplimentare ale studiuluiPornim de la un context dat i urmrim:- stabilirea conceptului n concordan cu mesajul propus de student,- rezolvarea funcional i stabilirea tipului de structur,- integrarea funciunilor propuse i a volumelor preconizate n strnslegtur cu contextul general,- stimularea creativitii arhitecturale din punct de vedere formal i spaial,- clarificarea i conturarea mijloacelor de limbaj i expresie n concordancu programul de arhitectur propus.

Date de temConform temei-cadru, capacitatea unitii proiectate va fi de 3 grupe, cteuna pentru fiecare categorie de vrst (grupa mic, mijlocie i mare),


78/93


Piese suplimentare pentru predaren prima sptmn se va ntocmi o map de documentare pentru tipul deprogram propus - aceasta va fi prezentat i comentat la atelier.Urmtoarele sptmni sunt dedicate studiului i ntocmirii proiectului.


79/93


U toa e e spt su t ded cate stud u u toc p o ectu u

La predarea proiectului se vor mai prezenta:- alte piese menite a explicita soluia (colaje, desene, scheme,

perspective, etc.)- macheta terenului, coninnd volumetria de ansamblu i

amenajrile terenului, sc. 1/200.

Criterii suplimentare de apreciereRelaia argument - studiu - proiect propus, reflectat n:- calitatea expresiei spaial-volumetrice de ansamblu,- coerena interdependenei ntre amenajri/volume, sit i contextul general,- logica rezolvrii structurale,- calitatea redactrii finale a proiectului.

Bibliografie

- K. Frampton - Studies in Tectonic Culture. The Poetics of Construction inNineteenth and Twentieh Century Architecture - Chicago, 1995- John Simmonds Ormsbee - Arhitectura peisajului- C. Norberg Schultz - Existence, Space & Architecture- Joedicke Jurgen - Space and Form in Architecture- Piaget I - The Childs Conception of Space- Ioana Tudora - La curte - Grdin, cartier i peisaj urban n Bucureti -Ed. Curtea Veche, 2009

ntocmit:ef lucrri drd. arh. Robert Negru



80/93



Atelier 35B

GRADINI: COPILUL DESCOPER LUMEA


81/93


n comunele rurale mai populate, se pot nfiina grdini de copiiSpiru Haret - 1896

ArgumentConsiderind -PEISAJUL- nu numai ca o preocupare exclusiv a specialistilorci ca expresia comuna a fiecaruia de a trai intr- un cadru de viata cit maiatractiv atit in mediul urban cit si in cel rural; gestionarea durabila a luidevine prioritara.

Copilaria este joc. Copiii, in masura in care sunt lasati sa o faca, sunt micifiinte curioase carora le place sa-i puna la incercare pe cei mari. Sferadescoperirilor se largeste pe zi ce trece - barierele impuse sunt depasite.

AMPLASAMENT

In mediul rural - comuna MOARA VLSIEIDATE DE TEMAPrincipalele functiuni cerute prin tema:

- FILTRU DE ACCES- SPATIUL DESTINAT GRUPELR DE COPII- SPATIUL DESTINAT MESEI

- SPATII ADMINISTRATIVE- SPATII TEHNICE- CURTEA GRADINITEI

Precizari suplimentare referitoare la sit si la suprafetele diferitelor functiunivor fi facute in cadrul orelor de atelier.


OBIECTIVE SUPLIMENTARETema vizeaza familiarizarea studentilor cu o lume noua - a jocului - acopilariei, intr-o interdependenta cu CADRUL NATURAL.


82/93


CRITERII DE APRECIERERezolvarea unui program functional strict intr-un mod cit mai creativ.Calitatea spatiului individualizat

PIESE DESENATEPIESELE OBLIGATORII -VEZI TEMA CADRU

SCHITE care sa ilustreze evolutia CONCEPTULUI

REDACTAREA FINAL A STUDIULUIRedactarea proiectului se va face ntr-o tehnic la alegerea studentului(inclusiv calculator) i va fi predat pe hirtie - vezi tema cadru.

BIBLIOGRAFIE

DOMUSA+UL`ARCHITECTURE D`AUJOURD`HUIJAPAN ARCHITECTSLUCRARE LICENTA SILVIA STEFAN 2011

ntocmit:prof. dr. arh. Dana Chirvai


Atelier 36B

GRDINI CU PROGRAM PRELUNGIT N CONTEXT URBAN


83/93


Spaiu al experienelor iniiatice, al primelor contacte cu lumea din afaracasei, grdinia devine pentru copii loc al jocului, cu exuberana ispontaneitatea specifice i al explorrilor i descoperirilor, atingerii idepirii limitelor cunoaterii. Se propune crearea unui spaiu dezvoltatorganic, contrar des folositei rezolvri pur funcionale care blocheaz decele mai multe ori dezvoltarea imaginaiei copiilor, un spaiu care s ofereposibilitatea aplicrii unor viziuni pedagogice noi, care s creeze condiiiledezvoltrii personalitii copilului, cu lumea lui de vis i de joc la limitatangenei cu realul.

Se urmrete crearea unui spaiu participativ, integrat n procesul educaiei,care s lase posibil nelegerea i perceperea lumii de ctre copii, a uneilumi cu poveti, ntmplri, joc, o lume n care apar i primele valori inorme spre conturarea unei prime identiti publice.

Amplasamentul este pe un teren avnd o suprafa de 2500mp, amplasatntr-o zon rezidenial central.

Grdinia va funciona cu program prelungit (peste 6 ore), pentru trei grupediferite de vrst, (copii de 2-3 ani), 4-5 ani i 6-7 ani, cte o clasa pentrufiecare grup, fiecare clas avnd 14 copii.

Spaiile care urmeaz a fi amenajate sunt urmtoarele:

1. Spaii proprii grupelor de copii- 3 Sli de grup, care au i funciune de dormitor, preferabil

orientate spre est sau sud, 50 60 mp fiecare- hol polifuncional care va funciona ca sal de activiti, proiecii

filme pentru copii, reuniuni, dans, spectacol, posibil a fi amenajat cu


84/93


RedactareProiectul va fi ntocmit pe hrtie alb pe format 50/70, ntr-o tehnic laalegere. Nu se admit corecturi pe laptop.


85/93

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012 85

Bibliografie- Heinrich Volbehr, Kindergarten, Callway, 1966, cota II 2140- Silvia Pun, Arhitectura programelor colare, Editura Tehnic, Bucureti,1981, cota I 6883- Mark Dudek, Schools and Kindergartens a design manual, Birkhauser,2007, cota III 5085- Great Kids Spaces, Linksbooks, 2006, cota II 6029- Revista El Croquis

115/116 RCR Arquitectes140 Alvaro Siza150 David Chipperfield152/153 Herzog et de Meuron- Colectia revistei Japan Architects- Colectia revistei Arhitectura

ntocmit:conf. dr. arh. Alexandru Vasiliuef lucrri drd. arh. Tana Lascu



86/93



87/93


proiect de an

TEM CADRU #3

OCUIRE CO ECTIV


88/93


LOCUIRE COLECTIVNumr credite: 7 (faza 1), 4 (faza 2)Durata:

faza 1: 9 spt.: 3 spt. (studiu amplasament) + 6 spt. (soluie)faza 2 (faz tehnic): 5 spt.

1. ArgumentIn desfasurarea procesului de invatamant la capitolul proiectare, locuireaconstituie unul din programele de baza, studiul desfasurandu-se inFacultatea de Arhitectura, pe parcursul a trei ani de invatamant.

Arhitectura este aceea care poate remedia conflictul dintre libertateamanifestata de oameni in spatiul privat si regulile comportamentale impusede spatiul colectiv sau de cel public, locuirea colectiva, constituind o bunaoportunitate de aprofundare a studiul locuintei si de a analiza, in acelasitimp, cele trei tipuri de spatii: public, colectiv si privat precum si limitele si

intrepatruderile dintre acestea in zonele urbane. Caracteristicile spatiilor detranzitie sau a acelora care actioneaza ca bariera fizica, de izolare acusticasi vizuala a spatiului privat, sau care au rezultat din interferenta acestora,au devenit din ce in ce mai complexe odata cu preocuparile de a raspundeprincipiilor de sustenabilitate. De asemenea, trebuie urmarita asigurareadensitatii in cadrul zonelor rezidentiale ale orasului prin proiectarea unorcladiri cu procent de ocupare a terenului cat mai mic (in cazul de fata 40 %),in conditiile in care "strada interioara" ofera o buna iluminare naturala a

miezului cladirii (arhitectura poroasa a lui Steven Holl) sau diferentiereatipurilor de spatii semipublice care dubleaza livingurile urbane (arhitecturalocuirii colective propuse de MVRDV s.a.). In aceeasi dinamica se inpuneinterpretarea morfologica a spatiului interior prin flexibilitate spatiala,realizata la nivel arhitectural si bazata evident si pe tehnologie.


89/93


90/93


- planul nivelului curent al unui tronson mobilat si cotat sc. 1:100- 2 sectiuni caracteristice cu indicarea cotelor de nivel si straturi sc. 1:100- detaliu de travee (sectiune / fatada / planuri) sc. 1:20Predarea se va face pe formate A1 sau A2, dispuse orizontal. Redactarea

va fi alb negru Este admisa redactarea pe calculator


91/93

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU BUCURETI. 2011 - 2012 91

va fi alb negru. Este admisa redactarea pe calculator.

5. Criterii de apreciere- integrarea noului ansamblu in contextul existent al zonei;- originalitatea, sustinuta de conceptia structural arhitecturala side detaliu- calitatea solutiei arhitecturale: valori materiale si non-materiale alespatiului arhitectural;- aplicarea principiilor de durabilitate.

6. BibliografieLegea Locuintei nr. 114/1996NP24 si NP 25 - Normativ pentru proiectarea parcajelor subteraneLocuinta in timp si spatiu - Patrulius RaduAA 196 - Habitat Entre L`individuel et Collectif

AA 203 - Du Village a la VilleAA 225 - Le LogementAA 226 - Maison Japonaises

ntocmit:prof. dr. arh. Niculae Grama



92/93



93/93

Documents

caiet_an3_2011-2012 Proiectare uauim