8/16/2019 Cak Amaka

1/11

Coada calului reprezintă un antifungic, adică aliat împotrivaciupercilor, dar și mare prieten cu sistemul imunitar pe care-l sus ine, în toate campaniile de distrugere a bolilor şi dăunătorilor. Mai are şi calitatea de a fi antimicrobian şi antiseptic. Infuzia,ca în majoritatea cazurilor de folosire a plantelor, se pregăteşte astfel: 100 g plantăuscată sau 0,5 kg crudă, verde, la 1 l apă. Se lasă la dospit câteva ore, cel mai bine 24, după care se strecoară şi se aplică, în acest caz în propor ie de 1:10 pentru stropit. Liul se va păstra în recipiente închise la culoare, bine astupate, în loc răcoros.Păpădia este minunată în lupta împotriva acarianului roşu, puricelui verde melifer. Licoar se pregăteşte ca şi cea de coada calului sau pătlagină, gălbenele sau pelin, rută, calomfsalvie sau vetricea. Cu vetricea (tanacetum) treaba stă cam aşa: ca dietă pentru pomipregătim: pentru 10 l de apă cam 2,5 kg de plantă crudă, tocată sau 800 g de plantă uscatăumbră. 2 zile o inem, ca mai apoi s-o punem la fiert nu mai mult de jumătate de oră. Răcim, strecurăm, diluăm de 2 ori şi stropim prima oară imediat după înflorire, după care de î ori la răstimp de 5 zile. Sau, tot la 10 l de apă, punem 1 kg de plantă crudă, culeasă înreme ce stă înflorită și o inem la cald cam 1-2 ore, după care dăm zeama la foc molcom ca sfert de ceas, răcim, strecurăm. Se iau cam 100 ml din decoct, amestecăm în 10 l de apă caldă cu ceva săpun de casă (40 g) sau, în lipsă, cu una-două linguri de detergent de vase

u săpun lichid. Pomii şi arbuştii fructiferi vor fi ferici i nevoie mare. Praf de muştar,bun împotriva moliei coacăzului, agrişului, zmeurului, a viespii negre a coacăzului și agrişului. Aşadar ai nevoie de: 100 g praf/faină de muştar (de la farmacie) + 10 l apă. Se lasă la cald cam două zile, apoi se strecoară prin 2 straturi de tifon, se diluează 1:1. La fiecare 10 l de lichid se adaugă săpun lichid, cam 2 linguri, sau 40 de g de săpun de casă răzuit și topit. Re eta bombă, folosită în copilăria mea, mi-o aduc aminte atât dede parcă ar fi fost ieri. Asta pentru că mama a re inut-o şi a tot folosit-o în mica noas

tră livadă de 7-8 pomişori. La rândul meu, o pun în aplicare cu mare reuşită. Sună cam aşacu mahoarcă (tutun cât mai netratat, dacă există posibilitatea de a face rost de foi detutun este şi mai bine) + 1 pumn de foi de ceapă + 1 pumn de foi de usturoi + un pumn de ace de brad + 1 pumn de coji de citrice + un pumn de cenuşă. Toate ingredientele se pun într-un borcan de sticlă de 3 l, apoi se toarnă apă fierbinte pentru a le opări,apoi se acoperă. Borcanul îl punem la loc întunecos şi răcoros cam o săptămână şi, din vre când ne mai aducem aminte, amestecăm. După ce a trecut vremea, strecurăm, stoarcem bine ¹pulpaº, după care completăm cu apă până se umple borcanul şi adăugăm săpun negru ± 40 g, din cel de la plafar, cu care este bine să ne spălăm pe cap când avem mătrea ă), sau, înlui, săpun de casă sau detergent de vase biodegradabil, lichid (o lingură, hai două). S

e pot stropi cu po iunea asta pomii şi arbuştii fructiferi, dar şi legumele şi florile. Arbuştii şi pomii fructiferi vor fi stropi i din momentul în care au început mugurii să se ule, până să se pornească a înflori. Larvele de goange rele cad ca secerate, iar recolta este curată. Salata o po i mânca direct de pe brazdă.

Curse și momeli

Cărăbușul de mai, zgomotos și lacom vizitator nocturn al livezilor. Pentru a lupta împotri

va lui exista câteva variante. Uita i ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colec ie de reviste dedicate grădinii:

1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afânăm cu sârg de jur-împrejurul pomilor/arbuştilor fructiferi. În cazul acesta, pentru că nu săpăm la adâncime, nici n-ar fi nevoi putem culege larvele albicioase și grăsane, dar și cărăbușii (gândacii) maronii.

2. Mult mai folositor este să semănăm trifoi alb în jurul pomilor, sau prin preajma lor. Se pun cam 100 g de sămân ă, sunt suficiente pentru un pom/arbust.

3. Este cunoscut că insecta este un bandit nocturn. Activitatea sa începe la lăsarea serii. Aşa că îi vom pregăti una sau mai multe curse:

în preajma pomilor/arbuştilor, din loc în loc, dacă livada este mare, montăm surse de lună (becuri de 40 W sau făclii). Sub acestea, câte un recipient cu apă sărată, în care am pat nişte gaz lampant (cam 10 picături). Cărăbuşii vor dăn ui o vreme pe lângă sursa de lum

8/16/2019 Cak Amaka

2/11

ea, răpuşi de osteneală, în recipientul cu lichid. Apoi nu ne rămâne decât să-i culegem șirugem.

bunicii noştri întindeau cearceafuri albe, în spatele cărora montau surse de lumină. Peprafa a luminată, se strâng mai ales exemplarele de masculi. Se culeg, şi se distrug. Fărăi femelele nu mai au cum depună ouăle. ± o altă capcană, de astă dată întinsă insectelor fste aceea de a plasa din loc în loc grămezi de bălegar sau de compost. Femelele se vor grăbi să depună ouăle în aceste grămezi. Ce ne rămâne nouă de făcut este ca toamna să împganic și să culegem larvele dolofane cu care vom hrăni pasările cerului sau pe cele dinogradă. Unde mai pui că putem împuşca doi iepuri, pardon, dăunători, dintr-un foc, pentrucoropişni elor le place mult să se cuibărească în astfel de grămezi. Dar cel mai potrivitu este acela de a îmbia pe prietenii-sanitari înaripa i în livezile și grădinile noastre,nstruindu-le căsu e de tot felul. În cazul momelilor, eficien a folosirii lor este în strâlegătură cu re eta și momentul ales. Astfel, când vorbim despre fluturele (viermele) merilor (sămân oaselor), femela, care apare cam pe la începutul verii, va trebui să ştim că eae noaptea ca moment prielnic de ac iune. Aşadar, ne vom înarma cu cutii și recipiente umplute cu licori fermentate, plăcut aromitoare și tare ademenitoare, pe care le vom atârna de crengile pomilor sau le vom instala pe la poalele arbuştilor fructiferi. Recipientele se instalează doar pe timpul nop ii. În zori de zi le vom îndepărta, ca în ele

u cadă insectele binefăcătoare. Apoi, până seara, le punem într-un loc răcoros. Recipienteot fi doze de la bere, găletuşe de la diverse produse alimentare, cărora le confec ionăm un mâner, în caz că nu au. Apoi, turnăm în ele, cam pe trei sferturi, licoarea pregătită înscop. Dintre re etele foarte eficiente vă amintesc câteva pe care, cu succes, le folo

sesc și eu și prietenii mei.

Re eta 1 ± împotriva fluturelui mărului (Carpocapsa/Laspeyresia pomonella), viermele care este răspunzător de sfredelirea ramurilor, lăstarilor pomilor și arbuştilor fructiferi.Pregătim din 500 g de căzătură de mere (mere căzute, stricate, lovite) sau din dulcea a vee de mere, acrită sau mucegăită și 2 l de apă un fel de fiertură (30 minute) în care, dupăadăugăm 0,5 l zer, 250 ml o et de mere (sau borş), 20 g de drojdie de bere și 200 g zahăr

Toate acestea se pun la dospit, la loc căldu . În momentul în care s-a pornit fermenta ia, minunea este gata de atac. O por ionăm în mai multe recipiente, pe care le agă ăm din locloc. Pentru peri, pruni, gutui, caişi etc., ¹bragaº se pregăteşte la fel, cu singura deosebire că

8/16/2019 Cak Amaka

3/11

5. Subzona fagului ÅŸi amestec fag cu rĦşinoase. âÃ' Terenuri slab ÅŸi moderat erodate:u,pin negru,larice,paltin de munte, frasin,cireÅŸ,s ¢nger,lemn c ¢inesc. âÃ' Terenuri putedate: Pin silvestru, pin negru, larice, frasin, cireÅŸ, s ¢nger, lemn c ¢inesc. âÃ' Terenue puternic erodate ÅŸi excesiv erodate: Pe. soluri cu texturĦ. uÅŸoarĦ :ÅŸi mijlociei :pin silvestru , salc ¢m; pe soluri grele : cireÅŸ , sĦlcioarĦ , cĦtinĦ albĦ. 6. Subz

uri sleab ÅŸi moderat erodate: Molidul,laricele,pinul silvestru,pinul negru, paltinul de munte,frasin. âÃ' Terenuri puternic erodate: Pin silvestru,pin negru,larice molid,cireÅŸ,frasin,paltin de munte,anin alb. âÃ' Terenuri foarte puternic erodate ÅŸi excesivate: Pin silvestru, pin negru, anin alb, anin verde, cĦtinĦ albĦ. 7. In subalpin. âÃ' Tslab ÅŸi moderat erodate: larice, jneapĦn âÃ' Terenuri puternic erodate:larice, jneapĦn.foarte puternic erodate ÅŸi excesiv erodate:anin verde. 17.2.4. Specii forestiere folosite ®n terenuri cu eroziune ®n ad ¢ncime.1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

In stepĦ: salc ¢m pur sau ®n amestec cu viÅŸin turcesc ulm de c ¢mp,glĦdiţĦ. Žn silvona de cvercete ÅŸi ÅŸleauri:salc ¢m,cĦtinĦ albĦ Subzona gorunului:salc ¢m, anin alb, rona fagului ÅŸic amestec fag cu rĦşinoase: anin alb,rĦchitĦ roÅŸie, anin verde,cĦtinÄ:anin alb, anin verde, cĦtinĦ albĦ In sub alpin: anin verde. 2.5.Specii forestiere folote pe depozite de aluviuni (aterisamente, conuri de Žn silvostepĦ : salc ¢m ,ulm de c ¢m

jdrean , visin turcesc. In silvostepĦ: plopii euroamericani,sĦlciile(mai ales salcea albĦ),salc ¢mul-pe depozite mai uscate. Subzona de cvercete ÅŸi ÅŸleauri: plopii euroameriplopul alb, sĦlciile, aninul albpe depozite mai argiloase, salc ¢mul-pe depozite uscate. Subzona gorunului: plopii euroamericani, sĦlciile, aninul alb,aninul negru,pinulcomun, s ¢nger. Subzona fagului ÅŸi amestec fag cu raÅŸinoase: pin comun, anin alb, sĦlcilopii euroamericani, s ¢nger. Subzona molidului: anin alb, anin verde, salcia cĦpreascĦ,alix incana. In subalpin : anin verde

17 dejecţie).1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

13

8/16/2019 Cak Amaka

4/11

De multe ori vegetaÅ£ia forestierĦ se instaleazĦ ®n mod spontan pe depozite,ÅŸi ®n modituaÅ£ie impune asigurarea unui culoar central limitrof talvegului,pentru scurgereacurentului principal (fig.17.3). Culoarul terbuie sĦ aibĦ o lĦţime cel puÅ£in egalĦ clor ®n cazul lucrĦrilor transversale. Pe depozitele torenÅ£iale de tip aluvial(mai alesvĦile largi) vegetaÅ£ia forestierĦ se instaleazĦ sub forma unor perdele forestiere,car

ribuie la ®nĦlÅ£area patului albiei, oferĦ protecÅ£ie suplimentarĦ,malurilor ®mpotriv la viituri ÅŸi evident pun ®n valoare terenul pe care s-a instalat vegetaÅ£ia. 17.2.6.Spii forestiere folosite pe terenurile alunecĦtoare.1.

Žn silvostepĦ: âÃ' Terenuri cu deplasare ®n bloc sau slab p ¢nĦ la moderat fragmentate(pe terenuri cu texturĦ uÅŸoara ÅŸi mijlocie ÅŸi un conÅ£inut redus de carbonaÅ£i de calcestru,pinul negru,paltinul de c ¢mp ÅŸi cel de munte, cireÅŸul,frasinul,mojdreanul,viÅŸinuesc, s ¢ngerul, lemnul c ¢inesc, liliacul, scumpia. In microdepresiunile sau poalele deversant cu exces periodic de apĦ,au o comportare bunĦ:frasinul,plopii euroamericani ,plopul alb,plopul negru , s ¢ngeriii. âÃ' Terenuri moderat p ¢nĦ la foarte puternic fragmSalc ¢mul (pe soluri uÅŸoare ÅŸi mijlocii fĦrĦ carbonaÅ£i de calciu) , cireÅŸul pĦsĦre, frasinul,plopii euroamericani, s ¢ngerul, lemn c ¢inesc. Pinul silvestru ÅŸi pinul negruezultate promiţĦtoare pe tterenuri cu mobilitate redusĦ, ®n cazul expoziÅ£iilor umbrite

are. Pe terenuri cu exces periodic de apĦ:salcia, albĦ, salcia plesnitoare, plopii euroamericani, plopul alb, plopul negru, aninul negru , s ¢ngeriii âÃ' Pe suprafeÅ£ele de desdere ale alunecĦrilor de teren: Salc ¢mul, pinul negru, pinul silvestru , sĦlcioara, amo, viÅŸinul turcesc, cĦtina albĦ. Subzona de cvercete ÅŸi ÅŸleauri. âÃ' Terenuri cu deplaab p ¢nĦ Ia moderat fragmentate: Salc ¢mul,nucul,pinul silvestru,pinul negru, paltinul,frinul,cireÅŸul pĦsĦresc, s ¢ngerul, lemnul c ¢inesc âÃ' Terenuri moderat p ¢nĦ la foartelc ¢mul, pinul silvestru,pinul negru ,gorunul, paltinul,frasinul, mojdreanul,cireÅŸul pĦs,plopii euroamericani ,plopul alb,plopul negru,aninul alb,aninul negru, salcia albĦ ÅŸi plesnitoare , s ¢ngerul, lemnul c ¢inesc , cĦtina albĦ âÃ' Pe suprafeÅ£e de dese teren: Salc ¢mul, sĦlcioara, amorfa, cĦtina albĦ, pe taluzuri uscate;aninul alb pe ta umede.

2.

14

8/16/2019 Cak Amaka

5/11

3.

4.

5.

Subzona gorunului. âÃ' Pe renuri deplasate ®n bloc sau slab p ¢nĦ la moderat fragmentatesilvestru,pinul negru,laricele,gorunul, salc ¢mul,paltinul,frasinul,cireÅŸul,lemnul c ¢ine,s ¢ngerul. âÃ' Terenuri moderat p ¢nĦ la foarfee puternic fragmentate: Pinul negru, pinutru , salc ¢mul, paltinul, frasinul,cireÅŸul pĦsĦresc, plopul alb, plopul negru. âÃ' Pesprindere ale alunecĦrilor: Salc ¢mul, sĦlcioara, cĦtina albĦ, pinul negru, pinul silvinul alb. Subzona fagului ÅŸi amestecului de fag cu rĦsinoase âÃ' Terenuri cu deplasare sau slab p ¢nĦ la moderat fragmentate: Pinul silvestru, pinul negru, paltinul de munte, frasinul, cireÅŸul pĦdureÅ£ ,arÅ£arul t ¢tĦrĦsc , s ¢ngerul, lemnul c ¢inesc, - pe ter, aninul negru - pe terenuri cu exces periodic de apĦ. âÃ' Terenuri moderat p ¢nĦ la foarnic fragmentate: Pinul silvestru,pinul negru,paltinul,frasinul, cireÅŸul pĦdureÅ£,plopullb,plopul negru,s ¢ngerul,cĦtina albĦ. Pe terenuri cu exces periodic de apĦ: aninul albl negru, plopulalb,plopul negru. âÃ' Pe suprafeÅ£ele de desprindere a alunecĦrilor: CĦtiul negru,pinul silvestru,aninul alb,aninul negru. Subzona molidului. âÃ' Terenuri cu d

eplasare

®n bloc sau slab p

¢nĦ- la moderat fragmentate: Molidul, laricele,pinul silvest,pinul negru, paltinul de munte, frasinul. âÃ' Terenuri moderat p ¢nĦ la foarte puternicmentate: Pinul silvestru,paltinul,frasinul. âÃ' Pe suprafeÅ£ele de desprindere ale alunecÄor: Aninul alb, cĦtina albĦ.

17.2.7. Specii forestiere folosite pe terenurile rezultate clin curgerile plastice ÅŸi noroioase.1. 2. 3. 4.

Subzona de cvercete ÅŸi ÅŸleauri: Salc ¢mul,sĦlcioara,mojdreanul,cĦtina albĦ,frasinul Sui: Salc ¢mul,sĦlcioara,cireÅŸul pĦdureÅ£,cĦtina albĦ.. Subzona fagului: CĦtina albĦalb (teren cu exces de apĦ). Subzona molidului: aninul alb.

17.2.8. Specii forestiere folosite pe terenuri rezultate din surpĦri ®n roci neconsolidate. 1. In stepĦ:salc ¢m,sĦlcioara. 2. In silvostepĦ: salc ¢m, sĦlcioara, cĦtinĦ alr:salc ¢mul, sĦlcioara, cĦtina albĦ 4. Subzona gorunului: cĦtina albĦ,sĦlcioara,aninfagului: cĦtina albĦ (teren fĦrĦ exces de apĦ) aninul alb (teren cu exces de apĦ). 6dului: aninul alb, iar ®n zona de trecere spre sub alpin aninul verde. 17.2.9.Specii forestiere folosite la ®mpĦdurirea grohotiÅŸurilor In silvostepĦ: mojdreanul, viÅŸinu scumpia, liliacul. Subzona gorunului: pinul silvestru, pinul negru. Subzona molidului: aninul alb, pinul silvestru - cu pĦm ¢nt de ®mprumut. In cele expuse,s-au prezent principalele specii forestiere folosite la ®mpĦdurirea terenurilor degradate din Å£araoastrĦ. LucrĦrile de ®mpĦdurire ®n aceste terenuri trebuie sĦ respecte riguros tehno1. 2. 3. 15Coada calului reprezintă un antifungic, adică aliat împotrivaciupercilor, dar și mare pr

ieten cu sistemul imunitar pe care-l sus ine, în toate campaniile de distrugere a bolilor şi dăunătorilor. Mai are şi calitatea de a fi antimicrobian şi antiseptic. Infuzia,ca în majoritatea cazurilor de folosire a plantelor, se pregăteşte astfel: 100 g plantăuscată sau 0,5 kg crudă, verde, la 1 l apă. Se lasă la dospit câteva ore, cel mai bine 24, după care se strecoară şi se aplică, în acest caz în propor ie de 1:10 pentru stropit. Liul se va păstra în recipiente închise la culoare, bine astupate, în loc răcoros.

Păpădia este minunată în lupta împotriva acarianului roşu, puricelui verde melifer. Licoar se pregăteşte ca şi cea de coada calului sau pătlagină, gălbenele sau pelin, rută, calomfsalvie sau vetricea. Cu vetricea (tanacetum) treaba stă cam aşa: ca dietă pentru pomipregătim: pentru 10 l de apă cam 2,5 kg de plantă crudă, tocată sau 800 g de plantă uscatăumbră. 2 zile o inem, ca mai apoi s-o punem la fiert nu mai mult de jumătate de oră. Răcim, strecurăm, diluăm de 2 ori şi stropim prima oară imediat după înflorire, după care de î ori la răstimp de 5 zile. Sau, tot la 10 l de apă, punem 1 kg de plantă crudă, culeasă înreme ce stă înflorită și o inem la cald cam 1-2 ore, după care dăm zeama la foc molcom ca sfert de ceas, răcim, strecurăm. Se iau cam 100 ml din decoct, amestecăm în 10 l de apă c

8/16/2019 Cak Amaka

6/11

aldă cu ceva săpun de casă (40 g) sau, în lipsă, cu una-două linguri de detergent de vaseu săpun lichid. Pomii şi arbuştii fructiferi vor fi ferici i nevoie mare. Praf de muştar,bun împotriva moliei coacăzului, agrişului, zmeurului, a viespii negre a coacăzului și agrişului. Aşadar ai nevoie de: 100 g praf/faină de muştar (de la farmacie) + 10 l apă. Se lasă la cald cam două zile, apoi se strecoară prin 2 straturi de tifon, se diluează 1:1. La fiecare 10 l de lichid se adaugă săpun lichid, cam 2 linguri, sau 40 de g de săpun de casă răzuit și topit. Re eta bombă, folosită în copilăria mea, mi-o aduc aminte atât dede parcă ar fi fost ieri. Asta pentru că mama a re inut-o şi a tot folosit-o în mica noastră livadă de 7-8 pomişori. La rândul meu, o pun în aplicare cu mare reuşită. Sună cam aşa

cu mahoarcă (tutun cât mai netratat, dacă există posibilitatea de a face rost de foi detutun este şi mai bine) + 1 pumn de foi de ceapă + 1 pumn de foi de usturoi + un pumn de ace de brad + 1 pumn de coji de citrice + un pumn de cenuşă. Toate ingredientele se pun într-un borcan de sticlă de 3 l, apoi se toarnă apă fierbinte pentru a le opări,apoi se acoperă. Borcanul îl punem la loc întunecos şi răcoros cam o săptămână şi, din vre când ne mai aducem aminte, amestecăm. După ce a trecut vremea, strecurăm, stoarcem bine ¹pulpaº, după care completăm cu apă până se umple borcanul şi adăugăm săpun negru ± 40 g, din cel de la plafar, cu care este bine să ne spălăm pe cap când avem mătrea ă), sau, înlui, săpun de casă sau detergent de vase biodegradabil, lichid (o lingură, hai două). S

e pot stropi cu po iunea asta pomii şi arbuştii fructiferi, dar şi legumele şi florile. Ar

buştii şi pomii fructiferi vor fi stropi i din momentul în care au început mugurii să se ule, până să se pornească a înflori. Larvele de goange rele cad ca secerate, iar recolta este curată. Salata o po i mânca direct de pe brazdă.

Curse și momeli

Cărăbușul de mai, zgomotos și lacom vizitator nocturn al livezilor. Pentru a lupta împotriva lui exista câteva variante. Uita i ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colec ie de reviste dedicate grădinii:

1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afânăm cu sârg de jur-împrejurul pomilor/arbuştilor fructiferi. În cazul acesta, pentru că nu săpăm la adâncime, nici n-ar fi nevoi putem culege larvele albicioase și grăsane, dar și cărăbușii (gândacii) maronii.

2. Mult mai folositor este să semănăm trifoi alb în jurul pomilor, sau prin preajma lor. Se pun cam 100 g de sămân ă, sunt suficiente pentru un pom/arbust.

3. Este cunoscut că insecta este un bandit nocturn. Activitatea sa începe la lăsarea serii. Aşa că îi vom pregăti una sau mai multe curse:

în preajma pomilor/arbuştilor, din loc în loc, dacă livada este mare, montăm surse de lună (becuri de 40 W sau făclii). Sub acestea, câte un recipient cu apă sărată, în care am pat nişte gaz lampant (cam 10 picături). Cărăbuşii vor dăn ui o vreme pe lângă sursa de lumea, răpuşi de osteneală, în recipientul cu lichid. Apoi nu ne rămâne decât să-i culegem șirugem.

bunicii noştri întindeau cearceafuri albe, în spatele cărora montau surse de lumină. Peprafa a luminată, se strâng mai ales exemplarele de masculi. Se culeg, şi se distrug. Fărăi femelele nu mai au cum depună ouăle. ± o altă capcană, de astă dată întinsă insectelor fste aceea de a plasa din loc în loc grămezi de bălegar sau de compost. Femelele se vor grăbi să depună ouăle în aceste grămezi. Ce ne rămâne nouă de făcut este ca toamna să împganic și să culegem larvele dolofane cu care vom hrăni pasările cerului sau pe cele dinogradă. Unde mai pui că putem împuşca doi iepuri, pardon, dăunători, dintr-un foc, pentrucoropişni elor le place mult să se cuibărească în astfel de grămezi. Dar cel mai potrivitu este acela de a îmbia pe prietenii-sanitari înaripa i în livezile și grădinile noastre,nstruindu-le căsu e de tot felul. În cazul momelilor, eficien a folosirii lor este în strâlegătură cu re eta și momentul ales. Astfel, când vorbim despre fluturele (viermele) merilor (sămân oaselor), femela, care apare cam pe la începutul verii, va trebui să ştim că eae noaptea ca moment prielnic de ac iune. Aşadar, ne vom înarma cu cutii și recipiente umplute cu licori fermentate, plăcut aromitoare și tare ademenitoare, pe care le vom atârna de crengile pomilor sau le vom instala pe la poalele arbuştilor fructiferi. Re

8/16/2019 Cak Amaka

7/11

cipientele se instalează doar pe timpul nop ii. În zori de zi le vom îndepărta, ca în eleu cadă insectele binefăcătoare. Apoi, până seara, le punem într-un loc răcoros. Recipienteot fi doze de la bere, găletuşe de la diverse produse alimentare, cărora le confec ionăm un mâner, în caz că nu au. Apoi, turnăm în ele, cam pe trei sferturi, licoarea pregătită înscop. Dintre re etele foarte eficiente vă amintesc câteva pe care, cu succes, le folo

sesc și eu și prietenii mei.

Re eta 1 ± împotriva fluturelui mărului (Carpocapsa/Laspeyresia pomonella), viermele care este răspunzător de sfredelirea ramurilor, lăstarilor pomilor și arbuştilor fructiferi.Pregătim din 500 g de căzătură de mere (mere căzute, stricate, lovite) sau din dulcea a vee de mere, acrită sau mucegăită și 2 l de apă un fel de fiertură (30 minute) în care, dupăadăugăm 0,5 l zer, 250 ml o et de mere (sau borş), 20 g de drojdie de bere și 200 g zahăr

Toate acestea se pun la dospit, la loc căldu . În momentul în care s-a pornit fermenta ia, minunea este gata de atac. O por ionăm în mai multe recipiente, pe care le agă ăm din locloc. Pentru peri, pruni, gutui, caişi etc., ¹bragaº se pregăteşte la fel, cu singura deosebire că Aşadar, necesitatea constituirii fondului de rezervă rezultă din nevoi tehnico ± organizatorice şi din necesităţi de ordin economic.

Fondul de rezervă constituit din nevoi tehnico ± organizatorice are un caracter tehnic. În acest sens, amenajistul are obligaţia să identifice fenomenele şi acţiunile

negative care ar putea împiedica atingerea scopului urmărit (asigurarea pe cale organizatorică a continuităţii) şi să ia măsuri de anihilare a efectelor acestora. Dintre fenenele şi acţiunile negative care afectează conducerea fondului de producţie spre stareanormală, amintim în acest context pe cele legate de:

▪ exploatările peste posibilitate, determinate de nevoi economice excepţionale;▪ diminuarea mărimii fondului de producţie, ca urmare a unor doborâturi masive produse de vânt, atacuri de insecte, incendii, uscări în masă etc.;▪ fixarea unei posibilităţi mai mari decât cea corespunzătoare stării reale, ca urmare a ur greşeli în stabilirea volumului real al arboretelor şi în determinarea creşterii arboretelor incluse în unitatea de gospodărire.Constituirea fondului de rezervă din aceste raţiuni trebuie să reprezinte o preocupare la elaborarea oricărui amenajament.Fondul de rezervă constituit din necesităţi de ordin economic are la bază preocuparea proprietarului de a-şi asigura un stoc de material lemnos de rezervă care să fie utilizat în:▪ valorificarea în cazul unor conjuncturi economice favorabile;▪ asigurarea independenţei economice referitoare la aprovizionarea cu lemn (ţări importatoare) în împrejurări nefavorabile importului;▪ distribuirea, în situaţia apariţiei unor nevoi suplimentare, a resurselor de lemn.

Prin simulare, s-a constatat că folosind probabilităţi condiţionate Bayes,se poate ajunge la o estimare mai riguroasă a structurii spre care tinde o pădurede molid cu structură normală, dar afectată uneori de doborâturi de vânt, alcăror efect depinde de gradul de vulnerabilitate, exprimat şi el în funcţie de

pantă, suprafaţa considerată vulnerabilă la doborâturi de vânt, suprafaţa par-cursă cu rărituri în deceniul anterior şi, fireşte, distribuţia suprafeţelor pe claseSource : fiend (Thanks)Complete name : Is.the.Man.Who.Is.Tall.Happy.2013.720p.WEBRip.x264-Fastbet99.mp4Format : MPEG-4Format profile : Base MediaCodec ID : isomFile size : 1.07 GiBDuration : 1h 28mnOverall bit rate mode : VariableOverall bit rate : 1 730 Kbps

VideoID : 1Format : AVC

8/16/2019 Cak Amaka

8/11

Format/Info : Advanced Video CodecFormat profile : High@L4.1Format settings, CABAC : YesFormat settings, ReFrames : 4 framesCodec ID : avc1Codec ID/Info : Advanced Video CodingDuration : 1h 28mnBit rate : 1 630 KbpsMaximum bit rate : 9 327 KbpsWidth : 1 280 pixelsHeight : 720 pixelsDisplay aspect ratio : 16:9Frame rate mode : ConstantFrame rate : 23.976 fpsColor space : YUVChroma subsampling : 4:2:0Bit depth : 8 bitsScan type : ProgressiveBits/(Pixel*Frame) : 0.074

Stream size : 1.01 GiB (94%)Writing library : x264 core 138 r2358 9e941d1

AudioID : 2Format : AACFormat/Info : Advanced Audio CodecFormat profile : LCCodec ID : 40Duration : 1h 28mnBit rate mode : VariableBit rate : 96.0 KbpsMaximum bit rate : 113 KbpsChannel count : 2 channelsChannel positions : Front: L RSampling rate : 48.0 KHzCompression mode : LossyStream size : 61.0 MiB (6%)Language : English

TextID : 3Format : Timed TextCodec ID : tx3gDuration : 1h 27mn

Bit rate mode : VariableBit rate : 124 bpsStream size : 79.4 KiB (0%)Language : EnglishEncoder : Fastbet99

17.2.8. Specii forestiere folosite pe terenuri rezultate din surpĦri ®n roci neconsolidate. 1. In stepĦ:salc ¢m,sĦlcioara. 2. In silvostepĦ: salc ¢m, sĦlcioara, cĦtinĦ alr:salc ¢mul, sĦlcioara, cĦtina albĦ 4. Subzona gorunului: cĦtina albĦ,sĦlcioara,aninfagului: cĦtina albĦ (teren fĦrĦ exces de apĦ) aninul alb (teren cu exces de apĦ). 6dului: aninul alb, iar ®n zona de trecere spre sub alpin aninul verde. 17.2.9.Specii forestiere folosite la ®mpĦdurirea grohotiÅŸurilor In silvostepĦ: mojdreanul, viÅŸinu scumpia, liliacul. Subzona gorunului: pinul silvestru, pinul negru. Subzona molidului: aninul alb, pinul silvestru - cu pĦm ¢nt de ®mprumut. In cele expuse,s-au prezent principalele specii forestiere folosite la ®mpĦdurirea terenurilor degradate din Å£araoastrĦ. LucrĦrile de ®mpĦdurire ®n aceste terenuri trebuie sĦ respecte riguros tehno

8/16/2019 Cak Amaka

9/11

1. 2. 3. 15

8/16/2019 Cak Amaka

10/11

execuÅ£ie. Deosebit de important este executarea la timp ÅŸi ®n bune condiÅ£iuni a lucrĦeÅ£inere ÅŸi revizuirea culturilor forestiere ®n terenurile degradate. Neexecutarea sau ecutarea lor ®n proporÅ£ii reduse,duc at ¢t la pierderi mari,c ¢t ÅŸi la reducerea consideilor. 17.3.GOSPODĸRIREA PĸDURILOR DIN BAZINELE HIDROGRAFICE TORENÅ¢IALE

17.3.1.Clasificarea pĦdurilor din B.H.T. PĦdurile din bazinele hidrografice torenÅ£ialent repartizate ®n grupa 1 - pĦduri cu funcÅ£ii speciale de protecÅ£ie formatĦ din douĦel 3 3 ) : 1.1. PĦduri cu funcÅ£ii de protecÅ£ie a apelor; 1.2. Po|duri cu funcÅ£ii de pr terenurilor ÅŸi solurilor.Criterii pentru ®ncadrarea arboretelor ®n grupe,subgrupe,categorii ÅŸi tipuri de categpr funcÅ£ionale (V.Giurgiu 1988).

Tabel 33Simbolul grupei, Subgrupei categoriei1

Categorii de ®ncadrare2

Tipul de categorii funcţionale3

Grupa 1: PĸDURI CU FUNCÅ¢II SPECIALE DE PROTECÅ¢IE Subgrupa 1.1: PĦduri cu funcÅ£ii de elor PĦduri situate ®n perimetrele de protecÅ£ie a izvoarelor,zĦcĦmintelor ÅŸi surseloineralĦ,potabilĦ ÅŸi industrialĦ 1.1.b. PĦduri de pe versanÅ£ii direcÅ£i ai lacurilorente sau aprobate ÅŸi ai lacurilor naturale PĦduri de pe versanÅ£ii r ¢urilor ÅŸi p ¢raie montanĦ ÅŸi 1.1.c. colinarĦ,care alimenteazĦ lacurile de acumulare existente sau a cĦare a fost aprobatĦ, situate la o distanţĦ de 15 km p ¢nĦ la 30 km ®n amonte de liniade volumul lacului ÅŸi suprafaÅ£a sa, de transportul de aluviuni ÅŸi torenÅ£ialitatea bazi *) 1.1.d. PĦdurile din Lunca ÅŸi Delta DunĦrii(ostroave ÅŸi maluri fĦrĦ zonĦ digmal)pĦdure de a lungul r ¢urilor ne ®ndiguite (Benzile de de protecÅ£ie a malurilor se trec rile situate ®n albia majorĦ a r ¢urilor, pĦdurile de protecÅ£ie a malurilor 1.1.e. cur apĦ,inclusiv a celor din zona de munte (Benzile de protecÅ£ie a malurilor se trec ®n T- PĦdurile situate ®n zona dig-mal din lunca DunĦrii ÅŸi luncile r ¢urilor interioare 1g. PĦdurile din bazinele hidrografice torenÅ£iale sau cu transport excesiv de aluviuni1.1.h. PĦduri de protecÅ£ie a izvoarelor care constituie surse alimentare cu apĦ a pĦstrile situate pe versanÅ£ii direcÅ£i ai pĦstrĦvĦriilor. JnepeniÅŸurile din jurul golurili. Subgrupa 1.2. PĦduri cu funcÅ£ii de protecÅ£ie a terenurilor ÅŸi solurilor. PĦduri sit ¢ncĦrii, pe grohotiÅŸuri, pe terenuri cu eroziune ®n 1.2.a. ad ¢ncime, pe terenuri cu mare de 35o , pe substrate de fliÅŸ, nisipuri ÅŸi pietriÅŸuri ®nclinate peste 35, v ¢rfu. 1.2.b. PĦdurile limitrofe drumurilor publice de interes deosebit ÅŸi cĦilor ferate norle, ®n zonele de relief accidentat(se vor lua ®n considerare arboretele situate pe terenuri frĦm ¢ntate, cu pante mai mari de 25 ÅŸi pericol de eroziune ÅŸi alunecare)16

II III IV

IV III(II) IV(II) III II II II II

8/16/2019 Cak Amaka

11/11

Simbolul grupei, Subgrupei categoriei1

Categorii de ®ncadrare2

Tipul de categorii funcÅ£ionale3PĦdurile din jurul golurilor alpine,cu lĦţimi de 200-300 m, ®n funcÅ£ie de II panta ÅŸilui,precum ÅŸi de starea de vegetaÅ£ie a pĦdurii respective.**) II 1.2.d. PĦdurile din jonstrucÅ£iilor hidrotehnice ÅŸi industriale,pe o razĦ minimĦ de" 50 m ÅŸi o razĦ maximÄuncÅ£ie de pericolul de eroziune ÅŸi de alunecare a terenului PĦdurile forestiere executa pe terenuri degradate 1.2.e. PĦdurile situate ®n zonele de formare a avalanÅŸelor ÅŸi parele II 1.2.f. acestora III 1.2.g. PĦdurile situate pe nisipuri mobile II 1.2.h. PĦdurile situate pe terenuri alunecĦtoare PĦdurile situate pe terenuri cu ®nmlĦştinare pe.2.i. Benzile de pĦdure din jurul minelor de suprafaţĦ ÅŸi carierelor, pe o lĦţime II-300 m, ®n raport cu pericolul de eroziune PĦdurile situate ®n zonele de carst IV 1.2.kPĦdurile situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la IV 1.2

.l. eroziuni ÅŸi alunecĦri de teren cu pante sub cele indicate la 1.2.a. *) In aceastĦ cegorie funcÅ£ionalĦ se includ ÅŸi alte aborete cu funcÅ£ii hidrologice (arborete din baziidrografice cu captĦri ale apei pentru hidrocentrale, pentru irigĦri, etc. **) AcestepĦduri ®ndeplinesc concomitent funcÅ£ii climatice prioritare, de o importanţĦ excepÅ£i

17.3.2.OrientĦri privind gospodĦrirea pĦdurilor din B.H.T Av ¢ndu-se ®n vedere importacialĦ a pĦdurilor ÅŸi necesitatea creÅŸterii eficienÅ£ei lor pe plan hidrologic ÅŸi ant impun urmĦtoarele cerinÅ£e ÅŸi orientĦri (V. Giurgiu, 1978,1980,1982,1988):1. RaportatĦ la bazinul hidrografic torenÅ£ial din care face parte,pĦdurea constituie un

subsistem subordonat cu o finalitate proprie,dar perfect corelatĦ cu strategia sistemului de rang superior care este bazinul hidrografic amenajat. In consecinţĦ, gospodĦrea acestor pĦduri trebuie sĦ fie integratĦ ®n ansamblul mult mai complex al amenajĦrir hidrografice torenÅ£iale.2. Deoarece caracteristica acestor bazine o constituie dereglajul hidrologic,este evident cĦ

se impune menÅ£inerea ®n prima fazĦ a procentului existent de ®mpĦdurire,iar acolo undesar sĦ se majoreze acest procent,ÅŸi mai ales acolo unde solul ÅŸi substratul litologicate fi uÅŸor erodat. Din cercetĦrile efectuate ®n Å£ara noastrĦ ®n urma inundaÅ£iilor970 (R.Gaspar, ÅŸ.a.,1974) a rezultat cĦ debitele maxime specifice au fost cu at ¢t mai mi cu c ¢t procentele de pĦdure din cuprinsul bazinelor au fost mai mici. Astfel:Tabel 34