of 6/6
FLORINALEZrcRIUC CALATORIE PRIN ROMANUL INTERBELIC ROMANESC ffiffi$

Calatorie prin romanul interbelic romanesc - Florina Lezeriuc prin romanul interbelic romanesc... · din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu' 2. A doua grupare are in centrul s6u

  • View
    96

  • Download
    10

Embed Size (px)

Text of Calatorie prin romanul interbelic romanesc - Florina Lezeriuc prin romanul interbelic...

  • FLORINALEZrcRIUC

    CALATORIE

    PRIN ROMANUL INTERBELIC

    ROMANESC

    ffiffi$

  • Referent qtiinfific: Prof. univ' dr' habil' Alina-Daniela Iorga

    Tehnoredactare : Roxana Medvef ki

    Copertd: Toni BezariuPrepress: Rovimed Publishers

    Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romfiniei

    LEZERIUC, FLORINACilltorie prin romanul interbelic rominesc / Florina

    Lezeriuc; ref. qt.: prof. univ' dr' habil' Alina-Daniela lorga' -

    Bacdu : Rovimed Publishers, 2018

    Conline bibliografieISBN 978-606-5 8 3 -7 63 -8

    I. Iorga, Alina-Daniela (ref' 9t')

    821.135.1.09

    [email protected] Florina201 [email protected] Publishers pentru prezenta edifie

    ROVIMED PUBLISIIERSRarboietti Nr.8/B/1 7/60003 1, Bacdu, Rom6nia

    Td.: (+4234) 537 441Fax.: (+4234) 515 300

    e-mail: [email protected]

    CUPRINS

    Cap. I. intre tradifionalism qi modernism.... .........5

    Cap. II. Tipuri de roman in perioada interbelicd .. ...16

    Cap. III. Structuri tematice in romanele lui CamilPetrescu. ... ...45

    Cap. IV. Modele ale romanelor camilpetresciene intreStendhal gi Proust. ........76

    Cap. V. Subiectivism qi autenticitate. ...........86

    Bibliografie...... ...........95

  • ROMANUL INTERBELIC ROMANESC

    f. Intre tradilionalism ;i modernism

    Perioada interbelicd este considerati de c6tre criticii

    literari perioada in care literatura romdni cunoaqte o dezvoltare

    fbr6 precedent, reunind cei mai valoroqi scriitori romdni, care

    au abordat diverse orientdri tematice, formule literare ce au

    marcat creafiile lor artistice, astfel incdt, tot in aceastd perioadd

    s-a impus qi o criticd Iiterard" pe mdsurd, necesard pentruanaliza creafiilor literare in toatd complexitatea lor.

    Scriitorii interbelici s-au remarcat prin dorinfa de avalorifica specificul nafional, dar mai ales, prin tendinfa qiincercarea de a se alinia culturii europene, de a sincronizaevolufia literaturii romdne cu cea europeand, prin abordareaformulelor scriitoriceqti ale artiqtilor europeni, av6nd ca reper

    cele doud direcfii importante: tradifionalismul qi modernismul

    Tr adilionalis mul desemneazd ataEamentul exagerut fa[6

    de tradifie, o atitudine caracterizatti prin tendinla excesivd de a

    valorifica ansamblul de concepfii, obiceiuri, datini, credinfe,

    folclor, tradilii, istorie, specifice unei nafiuni qi in miEcarealiterar-culturald aparc o supraevaluare a tradiliei prin

  • respingerea a ceea ce e nou, avAnd la bazd convingerea ci

    inovaJia distruge originalitatea, unicitatea qi tr6s6turile

    definitorii ale unui neam existente in trecutul sdu istoric in

    mituri in valorile etice, in religie, respectiv ortodoxism'

    TradifionalismulromAnescabordeazd'aceasta

    perspectiv[, adSug6ndu-i idealizarea qi consefvarea in mit a

    trecutului nafional, dar mai ales, a lumii rurale, respectiv a

    fdranului romdn qi a primitivismului acestuia'

    Astfel, tradilionalismul se manifestd inaintea Primului

    Rdzboi Mondial prin trei grupdri literare:

    l.Primasecontureazdinjurulrevisteibucure;tene

    Semdndtorul (1901-1910), de unde derivd ;i termenul de

    semdndtorism, avdndu-l ca inifiator pe Nicolae Iorga, alaturi de

    colaboratori precum Alexandru Vlahu!6, George Coqbuc'

    Octavian Goga, Mihail Sadoveanu' $tefan O' Iosif' q'a';

    crealiile acestora se centreazd in jurul unei tematici rurale,

    respectiv protejarea acestui spafiu in fala decadenlei oraqului, a

    pericolelor urbane ce pot distruge specificul nafional' atitudine

    imprumutata personajelor principale, asemenea vitoriei Lipan

    din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu'

    2. A doua grupare are in centrul s6u revista Viala

    Romdneascd apdrutd,la Iaqi din 1906 pdn6 in 1929, apoi la

    Ilucureqti din 1930 coordonatd de Garabet Ibrdileanu aldturi de

    adepfi printre care George Topdrceanu, Ion Minulescu, Mihai

    C)odreanu, Tudor Arghezi gi al1ii. "Narodnicismul" constituie

    sursa de inspiralie de la care miqcarea Ei a luat numele"poporanism". Continudnd intr-o oarecare mdsurdsemdndtorismul, poporaniqtii qi-au extins "teritoriul" renunldnd

    la a se mai axape lumea ruralS .

    3.Cea de a treia grupare tradilionalS se cristalizeazd,in

    jurul revistei Gdndirea care aparc la Cluj in 1921 sub direcfialui Cezar Petrescu qi D. I. Cucu, se mutd la Bucure;ti 7922, sub

    conducerea lui Nichifor Crainic incetdndu-qi activitatea in1944.

    Aldturi de Nichifor Crainic, considerat de critica literard

    ideologul gdndirismului, se regdsesc scriitori cunosculi ca Ion

    Pilat, Lucian Blaga, Aron Cotruq, Emil Isac, Adrian Maniu,

    Ionel Teodoreanu, Cezat Petrescu, Tudor Vianu, GibMihdescu, Mateiu L Caragiale, Camil Petrescu, GeorgeIlacovia, Sextil Puqcariu.

    Gdndirismul rdmdne cea mai intensb form[ atraclifionalismului, iar programul revistei s-a conturat mai intdi

    prin Revoltafondului nostru nelatin, articolul ce-i aparline lui

    l.ucian Blaga, in care scriitorul propune o proiecfie a tradiliei

  • in preistorie qi mit, creAnd un timp mitic romdnesc qi frcdnd o

    disociere intre cultur6, vdzut6. ca element pozitiv deflnitoriu

    pentru un popor qi civiliza{ie Ei ca factor negativ, distructiv,

    care produce declinul unui popor, idee ce se regdsea ;i inlucrdrile filosofului 6swald Spengler din DeclinulOccidentului.

    Lucian Blaga considerd cd, datoria noastrd este de a

    descoperi acele rudimente de culturd dacic6, ttacicd pe care

    civiliza[ia latind nu le-a putut indbuqi. "S5 fim din c6nd in cdnd

    barban" indemna el, acorddnd cuvdntului barbar sensul

    originar acela de nelatin.

    Ulterior cea de a doua perspectivd a gdndirismului este

    conturatd de Nichifor Crainic qi este una etnicistd, valorile

    noastre fiind absoluttzate qi transformate in criteriu unic.Articolul-program Sensul tradiliei (1929) qi eseul Isus in lara

    mea dezvoltd ideea absolutizdrii autohtonismului,ortodoxismului qi primitivismului rural, iar literatura supusd

    anahzei critice sub lupa acestei doctrine suportd o perspectivd

    deformatoare deoarece se exclude orice orientare literar-

    cultural6 care nu exprimd specificul naiional qi ortodoxismul;

    Nichifor Crainic considerd cd o literaturd valoroasd nu poate fi

    lipsitd de spiritualitate, cdreia ii oferd ca echivalentrehgrozilatea.

    Evolufia este determinatd de diversitate in gd'cJirc. irrlirpte, in creafie, ceea ce duce la aparigia celeilalte tendinfcnrajore caracteristice literaturii romdne interbelice,modernismul, care exprimd ruptura de tradifie, neg6nd, inlbrme uneori extreme, orientdrile care l-au precedat.

    Termenul modern (fr. moderne, it. modemo) estesinonim cu "recent", "actual", dar se referd mai ales lacapacitatea de "a fi in pas cu progresul actual" (DEX, B,1996),iar modernismul relevd tendinfa inovatoare specificd unei etape

    din evolufia literaturii, at6t romdne, c6t qi universale.

    Aceeaqi accepfie a termenului este ?ntdlnitd qi in studiulcritic al lui Adrian Marino, Modern. Modernism. Modernitatesi 'ose aplicd" tuturor curentelor qi tendinfelor inovatoare dinistorie (religioase, filozofice, artistice, etc), ansambluluimiqcdrilor de idei qi de creafie, care apagin sau convin epociirecente, altfel spus moderne in condi{ii istorice date. prinurrnare' modernismului i se adaugd (prin incluziune) qi altedirecfii literar-arlistice: simbolismul, expresionismul,futurismul, avangardismul cu dadaism, suprarealism,abstracfionism, orientdri ce propun introducerea unor noitehnici poetice, atitudini lirice, formule epice, ldrgind sfera dcinspirafie limitatd de tradilionalism la imaginea idilicd a satuluiromdnesc, la accentuarea specificului religios, mitic, nafio'al.

  • in critica literard romAneasci, teoreticianulmodernismului este considerat Eugen Lovinescu cel care ofer6

    miqcirii, un reper teoretic prin cenaclul qi revista Sburdtorul.

    Apdrut la 19 aprilie 1919, Sburdtorul qi-a precizat de la inceput

    scopul de a activa numai ?n domeniul esteticului pur, cum era qi

    firesc, Ei al stimularii noilor energii literare: ,,nicio revistd n-a

    trezit atArca energii noi, aga cd o bund parte a literaturii, mai

    ales modernistd, de dupd tdzboi, este creafiunea exclusivd a

    Sburdtorului (Hortensia Papadat-Bengescu., I. Barbu, Camil

    Petrescu, T. Vianu, Vladimir Streinu, G. Cdlinescu, Pompiliu

    Constantinescu, Eugen Jebeleanu, etc.) [...] ajutatd de sfor,tdrile

    unui cerc literar a cdrui activitate de aproape doudzeci de ani s-

    a desftgurat qi se desfiEoard incd in planul esteticului, in

    deosebire de alte miqciri cu preocupdri etice gi nafionale, qi al

    modernismului dirijat." I

    Chiar dacd, la inceput, revista pdrea sd nu aibd un

    program bine definit ("Programul va ieqi din talentul celor ce

    vor publicain Sburdtorul, meritul unei reviste std in limitele

    scrisului colaboratorilor sdi") treptat, programul se contureazd

    plecAnd de la concepfia cd "existd un spirit al veacului, numit

    lEugen Lovinescu Istoria literaturii romdne contemporane, Ed. Minerva,

    Bucuregti, 1989,p.43

    10

    llbidem, p. 48

    'l'ircit saeculum, adicd o totalitate de condilii materiale qinrorale, configuratoarc ale viefii popoarelor europene intr-ocpocd datd-" 2

    Astfel, modernismul lui Lovinescu are ca punct deplccare psihologia sociald, susfinAnd in cele trei volume alel,;loriei civilizaliei romdne moderne (1924-1925) cd progresul

    civrliza[iei noastre nu s-a ficut evolutiv, ci dintr-o necesitatesociologicd, revolufionar, iar civilizaliile mai pufin dezvoltatesuferd influenfa celor avansate.

    Avdnd ca reper teoria imitaliei, preluatd de lapsihologul qi sociologul francez Gabriel Tarde, EugenLovinescu susfine cd prin imitalie ne putem sincroniza cucelelalte culturi europene; a$a cum popoarele mai pufindezvoltate sunt supuse influrenlei benefice a celor evoluate,inilial prin imitarea civiliza[iei superioare, ulterior prin crearea

    unui fond propriu original, in acelaqi fel se poate realizaschirnbul de valori intre culturi, acceptarea elementelor care

    conferd noutate qi modernitate fenomenului literar, astfel inc6t,

    la un moment dat se produce sincronizarea literaturii romdne

    cu spiritul veacului.

    Eugen Lovinescu traseazd cdteva direcfiiprincipiului sincronismului: trecerea de la o literaturd

    ale

    cu

    l1