Click here to load reader
Upload
silviu-stefanescu
View
214
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
supravietuire
Citation preview
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT
Pregătirea unei călătorii obiective. Echipamente. Truse
NUMELE: Țolca
PRENUMELE: Teodor Vasile
CLUJ-NAPOCA
În timpul liber al vacantelor, concediilor, sfârsitului de saptamâna sau oricând va puteti permite,
îndreptati-va pasii catre munte cu dorinta de a-i cutreiera potecile!
Am întâlnit pe cararile Carpatilor, aici unde orizontul se închide de valurile încremenite ale
crestelor sau odata ajunsi pe ele se deschide oferind o panorama ce rar ti-e dat sa întâlnesti; multi
tineri, unii ca vârsta altii ca suflet, oameni care pretuiesc asprimea si frumusetile vietii în aer
liber. Asemenea lor si dumneavoastra puteti sa încercati sa gustati din aceasta mare placere.
Drumetia înseamna miscare, iar miscarea înseamna sanatate. Când aceasta este facuta la munte,
"bateria umana" a corpului se încarca cu energie, iar mintea si sufletul cu încântare, pentru o
lunga perioada de timp.
Numai aceia care au curajul sa se desprinda de cotidian, de viata sedentara citadina si sa înfrânga
comoditatea, pot beneficia gratuit de terapia complexa a muntelui în orice anotimp al anului.
Tuturor, tineri sau vârstnici, le adresez îndemnul de a drumetii, pentru a-si putea desfata privirea
si sufletul cu frumusetile neasemuite ale padurilor, poienelor, crestelor si piscurilor; florilor,
izvoarelor si tuturor vietuitoarelor ce traiesc în acest areal; pentru a deveni mai buni, mai
puternici si mai generosi.
Niciodata odihna activa a drumetiilor montane nu este un timp pierdut, ci un timp de recreere si
relaxare activa de care corpul nostru are nevoie ca de hrana de fiecare zi; un timp câstigat, care
da viata anilor.
"Ceea ce urmareste aceasta carte este sa-i obisnuiasca pe cei tineri, începatori în drumetie… sa
guste frumusetea muntelui …"
I.Ionescu-Dunareanu
"Aparati si bucurati-va de toate darurile binefacatoare ale naturii, ocrotiti puritatea
frumusetilor si maretia întregului peisaj montan românesc."
Gheorghe Suman
LEGILE MUNTELUI
Multi dintre acei care au calcat cararile muntilor sfatuiesc si îndeamna pe cei mai tineri sau
începatori în ale drumetiei sa respecte legile muntelui. Dar care sunt acestea si ce
"reglementeaza" ele ?
"Cine ar fi crezut ca muntele are legi ?" ar spune un neinitiat în ale drumetiei montane si totusi
"vai de acei care nesocotindu-le va simtii pe propia piele pedeapsa muntelui !"
Învatatura muntelui s-a transmis permanent prin povetele calauzelor si sfaturile montaniarzilor,
toate constituind "legile muntelui".
Cele zece porunci ale turismului de munte
(din decalogul unei calauze celebre - Luis Trenker)
1.Sa nu întreprinzi o ascensiune ce-ti depaseste puterile. Tu trebuie sa învingi muntele, nu el pe
tine; sa-ti fixezi un obiectiv pe care sa-l poti atinge, dar de va trebui sa renunti la el sa sti sa faci
stânga-mprejur cât mai este timp. Sa nu fi grabit si sa nu încerci sa stabilesti recorduri de viteza.
Sa nu ai mania piscurilor, dar sa nu ocolesti dificultatea în variatele ei forme.
2.Sa pregatesti cu de-amanuntul orice drumetie fie ca mergi singur, cu prietenii sau cu ghidul. Un
ignorant sau un neputincios care are nevoie de o guvernanta alpina este, în munti, pur si simplu
ridicol. Documentarea trebuie sa fie tot atât de completa ca si echipamentul alpin. Sa cunosti
mediul în care te misti si sa-i întelegi fenomenele. Sa nu-ti încarci stomacul si sa nu ai pretentia
sa te alimentezi cu icre negre sau stridii. Idealul tau alpin sa fie acela de a gusta cu aceeasi
placere o duminica frumoasa pe un vârf de delusor, ca si cu alt prilej un abrupt din cele mai
grele. Nu este nevoie sa fi de la început desavârsit catarator. Sa nu patesti ca acela care de atâtea
stânci si pereti nu mai vedea muntele. Sa nu uiti ca muntii sunt bogati în primejdii, dar în acelas
timp sa sti ca, cu prudenta, spirit de prevedere si inteligenta îi poti învinge.
3.Sa nu uiti ca esti o fiinta civilizata. Bucuria si puterea nu se confunda cu mitocania, brutalitatea
si grosolania. Adu-ti aminte înca de la gara si din tren, ca educatia ta în general si cea sportiva în
special sunt puse la încercare. Daca poti sa iei cu asalt piscurile, sa nu faci asta în vagon. Ca sa se
vada ce catarator îndracit esti nu este absolut necesar sa faci echilibristica pe scarile sau
tampoanele vagonului. Sa nu consideri frânghia si coltarii ca o emblema a breslei tale care se
cere expusa. Sa nu periclitezi cu sculele tale: schiuri, piolet, etc. ochii si hainele vecinilor si sa nu
le umplii urechile cu trancaneli si hohote de râs. Daca întâlnesti un drumet solitar saluta-l sau
resaluta-l si daca crezi ca e cazul sa-l critici fa-o cel mult atunci când nu te mai poate auzii. Nu-ti
imagina ca devii alpinist utilizând un jargon de munte artificial. De asemenea nu e cazul sa-ti
stergi nasul cu degetele numai pentru ca ai dezbracat costumul de oras.
4.Sa nu profanezi peisajul pe care-l strabati si sa nu "împodobesti" natura cu cioburi de sticla,
hârtii, cutii de conserve si alte ramasite. Aminteste-ti ca si altii dupa tine, vor voi sa bea din
izvorul pe care-l murdaresti fara rost. Tablitele de marcaj nu sunt menite drept tinta pentru
proiectilele tale improvizate si nici nu trebuie sa le schimbi asezarea dintr-o gluma deplasata. Sa
nu lasi deschise portile stanelor si ale înprejmuirilor, caci poti provoca proprietarilor pagube si
arunci discredit asupra tuturor drumetilor. Din acelasi motiv, sa nu sari peste îngradiri si nici sa
nu te inviti nepoftit în claia cu fân ce o vezi în proprietatea ciuva. Cânta daca-ti face placere, dar
cu masura si acolo unde este locul. Chiuiturile se potrivesc de cele mai rare ori cu gâtlejul tau si
nici nu fac totdeauna placere semenilor tai. Nu tipa fara rost, tulburi inutil oamenii si animalele.
Aprinde focul numai daca este absolut necesar, supravegheaza-l atent si pe urma stinge-l
complet. Nu arunca pietre si cauta sa mergi astfel încât sa nu provoci caderea lor, chiar daca ai
convingerea ca nu te urmeaza nimeni. Pe drumuri umblate si în locuri expuse sa nu faci nudism
si nici seminudism, altfel însa profita de aer si soare cât poti mai bine. Cum te apropii de locurile
populate urmeaza regulile convietuirii sociale.
5.Fi bun camarad. Daca esti conducator evita sa fi autoritar si încapatânat, încrezut sau îngâmfat;
da dovada de spirit de întelegere si rabdare. Nu fi zgârcit cu avutul tau, nici cu cunostintele tale.
Hotarârile sa-ti fie determinate de capacitatea de rezistenta a celui mai slab. Abandonând pe
cineva în munti îl vei avea poate pe constiinta. Daca tu esti cel condus, adapteaza-te aceluia care
cunoaste mai bine locurile, sileste-te sa fi la înaltime si cauta sa înveti. Chiar si cel mai slab
dintr-o echipa îsi poate face datoria. Sa sti ca un tovaras bun este tot atât de rar ca si un
conducator bun. Orice strain care împarte cu tine dragostea pentru munti sa-ti fie camarad, mai
ales atunci când este în primejdie sau are nevoie de vreun ajutor sau o privire pe harta ta. Chiar si
în ghidul pe care-l platesti sa vezi un tovaras, un prieten. Nu fi autoritar fata de el, dar nici nu te
comporta de parca ati fi mâncat de când sunteti din aceeasi strachina.
6.Respecta cabana tot asa cum îti respecti propria ta casa. Fi modest si nu cere lucruri pe care ti
le poate oferii cel mult un hotel. Nu uita ca aici, în creierul muntilor, portmoneul tau nu mai
conteaza si ca toti suntem egali. Pioletul, schiurile, gheata, noroiul n-au ce cauta în sufrageria
cabanei; leapada-te de ele prin urmare înainte de a intra. Nu transforma locul de odihna, care este
cabana, într-o cârciuma. Nu ocupa toate bancile si mesele cu ranita, merindele, hârtile si
picioarele tale. Oricât ai fi de tânar, gândeste-te ca nu este aici locul sa faci dragoste. Lasa în
pace patefonul si chelnaritele, iar pe ghitara sa nu pui mâna decât daca te pricepi. Cartea de
impresii sa n-o utilizezi pentru rime proaste sau laude. Este mult mai util sa notezi de unde vii si
încotro te duci, mai ales daca te pregatesti pentru o ascensiune grea. Urma lasata în acest fel
înlesneste trimiterea la nevoie a ajutoarelor si poate linisti pe cei îngrijorati de soarta ta. Ai
dreptul sa ceri un loc de dormit si daca esti înainte sau dupa drum sa-l alegi pe cel mai bun, dar
sa nu eziti sa-l cedezi acelui care este fie epuizat, bolnav sau mai în vârsta ca tine si are nevoie de
odihna. Nu te urca încaltat în pat si nu alerga cu bocancii pe scari mai ales noaptea. Daca sforai
nu te culca în dormitorul comun. Fi prudent când umbli cu lampa si focul. Nu uita ca nu esti
stapânul cabanei, iar îngrijitorul este administratorul care îndeplineste un rol de mare interes
obstesc, te vei supune deci dispozitiilor sale. Orice loc si orice lucru ai folosit sa le lasi în aceeasi
stare în care venind ai vrea sa le gasesti; mai ales în casele de adapost sa ai grija deosebita fata de
ceilalti, fie ca-ti sunt tovarasi, fie ca-ti vor urma. Gândeste-te ca întreaga cabana, casa de adapost
cu tot ce cuprinde, reprezinta un bun ce ti-a fost încredintat cu buna credinta. Fii econom cu
rezerva de lemne, adesea adusa cu mari sacrificii si ai în vedere si pe cei ce vor venii dupa tine.
Paraseste casa dupa ce ai încuiat si ai pus toate la locul lor. Închide-o bine si nu uita sa achiti taxa
acolo unde este cazul.
7.Nu fura ! Nu fura, altora nici linistea, nici singuratatea ce o cauta, nici perspectivele. Dar sa nu
furi nici betele de schi, curele, frânghii, nici fânul sau lemnele strânse cu multa truda. Nu fura
nici florile pe care natura le-a creat pentru toata lumea. Câmpul, iarba, arborii trebuie crutati;
vitele si vânatul sa nu fie speriate. Nu taia jepi si arbori pentru a-ti cheltui prinosul de energie
neconsumata. Nu distruge furnicarul, nici chiar din curiozitate stiintifica, iar melcul, sarpele sau
broasca sa nu fie pentru tine fiare salbatice care trebuie stârpite. Sa vezi în munte un paradis în
care te-ai asezat ca un nou Adam; ajuta-l sa-si pastreze originalitatea si sfintenia.
8.Nu minti ! Nu exagera, nu fi laudaros. Chiar si ascensiunea cea mai dificila este putin lucru fata
de alte realizari omenesti. Nu-ti da o importanta prea mare si nu cauta sa micsorezi pe altii chiar
daca sunt începatori, mosnegi sau membrii altor cluburi. Nu critica si nu înjura timpul (vremea),
gazduirea (la cabana), tovarasii de drum sau legatura de schi. Nu trebuie sa te legi sau sa-ti bati
joc de credintele, datinile locuitorilor de la munte. Adu-ti aminte ca nu esti decât un oaspete
trecator pe aceste meleaguri…ca si în lumea aceasta.
9.Apara onoarea clubului tau si nu numai a aceluia a carui insigna o porti, ci si a acelei mari
comunitati care ti-a facut accesibila lumea muntilor si care serveste o mare idee, nu numai
confortul tau. Fi mandru ca faci parte din aceasta comunitate si ca poti sa participi la viata ei.
Onoreaza pe cei care au creat pentru tine, pe maestrii care au cucerit prima poteca si primele
prize spre vârf, precum si pe cei care au pus ultima piatra.
10.Nu profana muntii prin mania recordurilor, ci cauta sa le intelegi sufletul !
Legile muntelui
(din Omul si muntele - Ion Preda)
1.Sa nu calatoresti niciodata de unul singur pe munte.
2.Întotdeauna la munte nu se pleaca decât cu echipament corespunzator.
3.Este contraindicat sa te avânti pe trasee necunoscute.
4.Turismul de munte nu este compatibil cu consumul de tutun si bauturi alcoolice.
5.La munte trebuie sa sti: ce, cât, cum si când sa manânci.
6.Toti pentru unul si unul pentru toti.
7.Când întâlnesti alti oameni pe munte da-le "Buna ziua!”
8. Pe munte nu se vorbeste mult, nu se tipa si nu se face zgomot.
9.Cine iubeste muntele trebuie sa-l ocroteasca.
10.Nu deteriorati indicatoarele cu marcaje turistice sau alte semne de orientare.
11.Refugiile alpine sunt loc sfânt pe munte.
12.Când ajungeti la o cabana notati în registrul de evidenta a circulatiei turistice, locul de unde
ati venit, iar când plecati, viitoarea etapa a calatoriei.
13.Regulamentul de ordine interioara al fiecarei cabane trebuie respectat cu strictete.
14.Circulati numai pe traseele marcate.
15.Iarna pe muntii acoperiti cu zapada, pericolul avalanselor este prezent în fiecare zi.
16.Începatorii într-ale drumetiei la munte sa-si faca o lunga ucenicie pe lânga montaniarzii cu
mare experienta.
17.Când se cere sprijin de catre cabanier, grup de turisti sau echipa salvamont, pentru a ajuta
oameni aflati în primejdie sau a prevenii o nenorocire, oricine trebuie sa raspunda chemarii.
18.Este obligatoriu pentru orice drumet, ghid sau conducator de grup sa urmeze cu strictete
sfaturile si indicatiile salvamontistilor.
19.Codul de semnalizare in caz de pericol trebuie cunoscut si însusit de toti drumetii montani.
20.Drumetul e bine sa stie sa acorde la nevoie primul ajutor.
Recomandari generale
(din Prevenirea accidentelor turistice în munti - SALVAMONT)
1.Nu programati o drumetie în munti daca nu dispuneti de o sanatate buna, daca nu aveti starea
psihica potrivita si daca nu v-ati asigurat toate mijloacele materiale necesare.
2.Înainte de a va hotarâ pentru o drumetie în munti consultati prima data un ghid turistic si
identificati-va traseul ales, daca acesta corespunde posibilitatilor dumneavoastra fizice si psihice.
3.Altitudinea pretinde efort si pregatire fizica.Nu neglijati antrenamentul.
4.Un echipament incomplet sau neadecvat va poate periclita viata. Sa aveti întotdeauna haine
calduroase si de schimb, în functie de anotimp si încaltaminte corespunzatoare.
5.Nu faceti drumetia singur. Chiar si în grup nu prezinta o garantie sigura pe traseu, fara o
calauza experimentata.
6.Încercati pe cât posibil sa va deplasati pe munti numai ziua si urmarind strict marcajele.
Consultati înainte buletinul meteo.
7.Nu ezitati sa va întoarceti din drum daca conditiile atmosferice au devenit nefavorabile.
8.La întoarcerea spre cabana, casa de adapost sau refugiu, respectati mersul în coloana. Orice
alunecare sau împiedicare la altitudine nu iarta, va pericliteaza viata.
9.Alimentati-va des, dar rational. Nu consumati bauturi alcoolice !
10.Nu va fortati pâna la epuizare. Evitati deshidratarea.
11.Fiti curajosi dar nu imprudenti, veseli dar nu galagiosi, iar pe munte si la cabana sa aveti un
comportament civilizat. Pretutindeni fiti un ocrotitor al naturii.
13.Învatati codul de alarma (semnalizare) în munti, care consta în 6 (sase) semnale luminoase
sau acustice pe minut, adica la fiecare 10 secunde câte un semnal, dupa care urmeaza un minut
pauza. Semnalul de raspuns consta în 3 (trei) semnale luminoase sau acustice pe minut si un
minut pauza.
14.Respectati-va tovarasii de drum, iar în caz de pericol nu-i parasiti.
15.Nu uitati sa luati cu Dv. în rucsac o mica trusa de prim ajutor cu farmacia de excursie.
16.Foarte important este ca înainte de a pleca într-o drumetie sa aveti în rucsac polita de
asigurare “turist” contra accidentelor.
17.Nu plecati de la cabana pe trasee turistice de creasta înainte de a înscrie în registrul de
evidenta ce itinerar urmati; fiindca numai asa în caz de accident ajutati farmatiunile
SALVAMONT sa intervina mai operativ.
18.Luati informatii de la cabanier, daca traseele pe care vreti sa le parcurgeti sunt practicabile,
care este gradul lor de dificultate, eventual evolutia vremii la data aceea, pentru a evita
expunerea la suprasolicitare a organismului, fapt ce conduce la extenuare fizica - epuizare.
19.Circulati numai pe traseele marcate cu semne turistice care au fondul alb. Nu urcati si nu
coborâti pe scurtaturi, riscati sa va rataciti si sa va accidentati.Daca ati fost surprinsi pe traseu de
intemperii (viscol, furtuna, ceata) este de preferat sa va înapoiati pe acelas drum la locul de unde
ati pornit (cabana, casa de adapost sau refugiu). A continua drumul în asemenea conditii
înseamna o accidentare sigura.
20.Surprinsi în golul alpin pe timp de furtuna cu descarcari electrice, parasiti creasta la pas, sub
sau lânga o stânca plata. În aceleasi conditii atmosferice, daca sunteti în padure nu va adapostiti
sub trunchiurile de copaci; altfel riscati sa va electrocutati.
21.Respectati indicatiile de pe sageti si tablele de orientare (poteca accesibila numai vara, poteca
interzisa iarna, loc periculos expus declansarii avalanselor si lavinelor.
22.Iarna si primavara, chiar în zilele frumoase, senine, schiati numai dimineata pâna la ora 9 în
caldarile si pe fetele laterale ale vailor alpine, evitând zonele marcate ca periculoase prin
rostogolirea avalanselor si lavinelor. Pe zapada abundenta, prafuita, înghetata si pe ceata este
interzis a schia pe fetele laterale ale caldarilor alpine toata ziua.
23.Primavara cu vânt cald - foen, din SV si SE este foarte periculos a schia sau circula pe
traseele alpine, riscând la orice ora a zilei sau noptii sa fiti surprinsi si îngropati în avalanse.
24.Când traversati o panta cu zapada înghetata si sunteti în grup, se va pastra o distanta între
drumeti de 10 m, unul de altul, mergând pe aceeasi urma, dar nu direct pe curba de nivel, ci
oblic. A traversa panta lipit unul de altul sau în formatie evantai înseamna a taia zapada în
scânduri, care va porni la vale împreuna cu dv.
Recomandari pentru drumetie
(din Publiturism)
1.Înainte de plecare în excursie sau drumetie documentati-va asupra itinerarului propus.
2.Alegeti traseele turistice în functie de experienta si pregatirea fizica.
3.Busola si harta bine utilizate va sunt de real folos, ele sunt cei mai siguri prieteni ai Dv.
4.Informati-va la cabanieri si padurari asupra starii potecilor, marcajelor pentru traseele pe care
doriti sa le strabateti.
5.Urmati cu atentie poteca, nu parasiti marcajele.
6.Calculati cu atentie timpul ce va este necesar pentru parcurgerea traseului ales în functie si de
gradul Dv. de pregatire fizica si teoretica.
7.Informati-va asupra prognozei meteo pentru urmatoarele 24 de ore.
8.Nu porniti singur la drum.
9.Nu încarcati rucsacul peste limitele rezonabile de volum si greutate.
10.Nu consumati bauturi alcoolice înainte si în timpul drumetiei.
11.Nu fumati în timpul drumetiei.
12.Nu faceti focul în padure, nu aruncati chibrituri sau tigari aprinse.
13.Ocrotiti flora si fauna, monumentele naturii, apele.
14.În caz de furtuna sau ploaie însotita de descarcari electrice, parasiti imediat culmea; nu va
adapostiti lânga copaci izolati, înalti sau lânga stânci.
15.Nu patrundeti în pestera fara ghid autorizat acolo unde acesta este desemnat, sau fara un bun
cunoscator al pesterii. Asigurati-va echipament corespunzator si sursa de lumina individuala pe
durata integrala a vizitei.
16.În drumetia montana luati cu Dv. o mica trusa cu medicamente.
Sfaturi practice pentru iubitorii de drumetii montane
(din MUNTELE spatiu de viata si lupta - Gheorghe Suman)
1.Pretuiti si iubiti muntele, frumusetile acestuia, florile, padurile, poienile, vaile, izvoarele,
piscurile împreuna cu toate vietuitoarele care le populeaza, care ne apartin, de care trebuie sa ne
bucuram, pentru a devnii mai buni, mai puternici, mai întelepti si mai generosi cu noi însine si cu
cei care ne înconjoara.
2.Procurati din timp, înaintea plecarii la munte o vestimentatie adecvata. Din tinuta turistului nu
trebuie sa faca parte palaria, cravata, geamantanul, pantofii cu toc înalt; cararile muntilor strabat
în special iarna, troiene de zapada; drumetul înfrunta viscole si furtuni, strabate creste si vai
adânci care presupun un echipament special, din care nu trebuie sa lipseasca: bocancii, scurta cu
gluga, flanela etc., toate acestea chiar si pe vreme buna. Pe langa acest echipament de stricta
necesitate, turistului nu trebuie sa-i lipseasca sacul de spate cu o pelerina de ploaie, un schimb de
rufe, o lanterna, o cutie de chibrituri, unele medicamente si materiale sanitare, un termos cu apa
(ceai, cafea), alimente, busola, harta, o cordelina, ciorapi de schimb, fes si manusi.
3.Evitati drumetia de unul singur; plecând pe munte de unul singur va puteti primejdui viata;
mergeti pe munte numai în grupuri de minimum 2 - 3 oameni.
4.Îngrijiti si întretineti marcajele existente pe traseele alpine si pe potecile muntilor; prin
distrugerea acestora puneti în pericol viata turistilor care se deplaseaza în urma, în special
noaptea si în alte conditii dificile.
5.Manifestati grija deosebita fata de flora, fauna, fata de frumusetile naturale ale muntilor nostrii;
ele nu sunt numai ale noastre, ci si ale generatiilor viitoare.
6.Nu aruncati pe pante sau abrupturi pietre, bucati de stânca, lemne, blocuri de ghiata, bulgari de
zapada sau alte obiecte care în cadere pot sfarâma sau antrena altele, adevarate avalanse,
periculoase pentru oamenii din vale sau de la baza muntelui.
7.Admirati în liniste frumusetile noastre naturale, respirati cu nesat aerul ozonat si curat, sorbiti
cu sete apa izvoarelor cristaline; nu admiteti sub nici o forma poluarea muntelui si transformarea
lui în depozit de gunoaie.
8.Nu prezentati celorlalti povesti stranii despre munte; nu exagerati întâmplarile si trairile cu care
v-ati confruntat; ele pot îngrijora pe ascultatori sau îi pot încarca de teama, le pot rapii placerea
drumetiilor, le pot ucide dorinta de a se deplasa la mari distante de zgomotele cotidiene si ale
locurilor de munca.
9.Salutati si raspundeti la salutul celor care va dau binete pe trasee si poteci.
10.Ajutati cu toate fortele si priceperea pe cei aflati în dificultate pe munte, nu-i abandonati pe
cei aflati în imposibilitatea de a se deplasa, transportati-i grabnic la punctele de prim ajutor cele
mai apropiate sau la cabane, chemati (anuntati) specialistii la fata locului, pentru a acorda
ajutorul calificat.
11.Folositi în mod civilizat cabanele turistice (refugiile), casele pastorale, stânele (saivanele) si
alte constructii montane; ele ne apara de stihiile naturii si de alte primejdii; nu le transformati în
locuri pentru distracti (chefuri); pastrati în permanenta curatenia, linistea si ordinea necesara atât
în interior, cât si în exterior.
12.Nu transportati si nu consumati sub nici un motiv bauturi alcoolice; ele constituie mari
pericole pentru toti cei ce pleaca pe munte.
13.Însusiti-va codul international de semnalizare si alarmare, pentru a putea comunica celor din
preajma nevoia de ajutor ivita în împrejurari grele.
14.Nu abandonati, nu parasiti traseele cunoscute în favoarea altora mai scurte, dar mai putin
stiute; respectati semnificatiile înscrisurilor si semnelor de avertizare de pe marcaje si
indicatoare, în special pe timp de iarna si în conditii de vizibilitate redusa.
15.Nu va angajati pe tresee turistice care depasesc puterile oamenilor din compunerea grupului
din care faceti parte; fixati-va numai obiective si itinerare care sa poata fi îndeplinite si strabatute
pe timp de zi, numai cu propriile forte.
16.Antrenati-va sistematic pentru a nu consuma excesiv apa, care duce la slabirea prematura si la
epuizarea fortelor, poate tocmai când este cea mai mare nevoie de ele.
17.Alimentati-va rational si ponderat, nu abuzati de mese copioase; consumati fructe si alimente
care contin mult zahar si grasimi.
18.Asigurati si transportati în propiile bagaje mici cantitati de zahar, ciocolata, cafea, glucoza,
etc.
19.Evitati situatiile conflictuale, autoritatea excesiva, când sunteti lideri, încapatânarea rau
înteleasa; în toate situatiile dati dovada de rabdare si întelegere.
20.Stabiliti obiectivul drumetiei si traseul în functie de capacitatea de rezistenta a celor mai slabi
din grup.
21.Adaptati-va la cerintele si indicatiile conducatorului de grup; nu-l sicanati, blamati si
subestimati nici macar în gluma.
22.Pastrati si îngrijiti, nu distrugeti covorul vegetal al pamântului, interziceti cu desavârsire
scoaterea de brazde, saparea de rigole, amenajarea de vetre de foc la întâmplare, împrastierea de
acizi (sare), spalarea masinilor în apele râurilor si lacurilor de munte, instalarea la întâmplare a
corturilor.
23.Alegeti locul de popas în puncte care sa nu fie expuse vântului, amplsate în apropierea unor
surse de apa curgatoare, cu locul de instalare a cortului în teren orizontal, în apropierea unor
surse de combustibili, lânga poteci si drumuri de acces, în afara zonelor poluate.
24.Nu lasati la plecarea din locurile de stationare, focuri aprinse, în special în paduri, jnepenisuri,
iarba uscata din pajistile alpine sau în apropierea acestora.
25.Informati-va din toate sursele si prin toate mijloacele posibile, înainte de plecarea la drum
asupra starii timpului, traseului, locului unde veti înopta, cabanelor mai apropiate, surselor de
apa si posibilitatilor de anuntare si de salvare în caz de pericol.
"Drumetia cere rabdare, convingere, hotarâre, pasiune … Noi nu batem recorduri. Cautam
sanatate si frumusete, aer si privelisti, lumina si libertate."
Dumitru Almas
Îmbrăcăminte şi încălţăminte
Chiar dacă se arată vreme bună, un pantalon lung pe lângă perechea de pantaloni scurţi te va
apăra de frig seara sau de arsuri, dacă soarele e prea puternic. O bluză călduroasă sau un polar în
plus niciodată nu sunt de prisos, mai ales la munte, unde frigul se lasă brusc, iar aerul este tot mai
rece pe măsură ce urci la altitudine mai mare. Sub polar e bine să îmbraci un tricou de bumbac.
Pentru ploaie, cea mai bună soluţie rămâne pelerina de ploaie. Ideală este o pelerină mai mare
care ajunge până la pământ, care să acopere şi rucsacul. Hainele de ploaie din Gore-Tex, te
protejează de transpiraţia excesivă. Dacă te porneşti pe drumuri forestiere, fără greutate în spate,
poţi să porţi doar tenişi. În schimb, pe un teren accidentat, este obligatoriu să încalţi nişte ghete
pentru drumeţie, cu o bună aderenţă.
În bagaj e bine să avem mereu o pereche de pantofi uşori, de schimb. Şosetele ar trebui să fie
două, prima pereche de bumbac şi a doua de lână, astfel piciorul îţi va fi mai bine ferit de
rosături, susţin experţii de la Descoperă Natura (descopera-natura.ro).
Rucsacul
Volumul său depinde de tipul de drumeţie pe care vrei să o faci. Pentru o drumeţie de o zi, alege
un rucsac de 20-30 l. Pentru o drumeţie de mai multe zile alege un rucsac de 40 până la 60 l.
Bidonul de apă
E de preferat un model din metal. Doar că trebuie bine limpezit şi lăsat deschis între 2 utilizări,
astfel va prinde un gust şi un miros neplăcute. Foarte util este şi un rezervor de plastic prevăzut
cu un tub ce îţi permite să bei din mers.
Trusa de prim ajutor
Pentru o zi, e suficient să ai un antiseptic local, câteva pansamente şi câteva pastile împotriva
durerii. De mare folos sunt un ulei esenţial de roiniţă – împotriva căpuşelor şi o alifie de
gălbenele pentru rosături.
Cortul şi sacul de dormit
Cel mai răspândit este cortul de tip igloo, cu o structură din 2 arcuri de fibră de carbon sau chiar
corturile care se desfac automat. Îl vei alege în funcţie de temperatura menţionată de producător
şi de greutate.
Busola şi harta
Este indispensabilă în teren. Îţi permite să poziţionezi corect harta în teren. Alege un model
transparent care are pe margine o riglă cu o scară comună 1/25.000. Mai există şi GPS-ul – un
dispozitiv de aproximativ 400 g care, datorită semnalului emis de sateliţi, îţi determină în 2
minute poziţia pe planetă. El îţi oferă şi posibilitatea de a memora traseul parcurs şi de a-l încărca
pe internet. Nu uita nici de batistele de hârtie, briceag, lanternă de buzunar sau frontală, batoane
energizante etc.
Semnalele de comunicare:
• 1 semnal sonor sau luminos = chemare;
• 2 semnale sonore sau luminoase = răspuns;
• 3 semnale sonore sau luminoase = alertă;
• S.O.S. (Save Our Souls – salvaţi sufletele noastre) transmis în cod Morse = 3 semnale scurte, 3
semnale lungi, 3 semnale scurte.