CalendarulArhiepiscopiei Timişoarei

pe anul de la Hristos

2014

Comitetul de redacţie:

Preşedinte: ÎnaltpreasfinţitulMitropolitNicolaealBanatuluiVicepreşedinte: PreasfinţitulEpiscop-vicarPaisieLugojanulMembri: preot Zaharia Pereş, preot Adrian Carebia şipreotMariusFlorescu

Fotografiile reproduc evenimente bisericeşti din cuprinsuleparhiei,dinanul2013.Informaţiile din Calendar au fost actualizate la data de 31decembrie2013.

Calendarul

ArhiepiscopieiTimişoarei

pe

anul de la Hristos

2014(anul al XXXIV-lea)

5

CUVÂNT ÎNAINTE

Fiecare apariţie a Calendarului almanah constituie un bun prilej de a oferi credincioşilor şi preoţilor noştri un îndreptar al vieţii bisericeşti din acest colţ de ţară, asigurându-se prin aceasta circulaţia şi cunoaşterea în rândul preoţimii, monahilor şi credincioşilor a informaţiilor legate de bunul mers al eparhiei noastre, alături de rememorări ale trecutului istoric şi aspecte ale actualităţii Bisericii. Ca o maică bună, Biserica ne adăposteşte pe toţi la sânul ei cald şi ne îndrumă mereu paşii pe cărările vieţii. Astfel slujitorii sfintelor altare au datoria să propovăduiască în mod continuu şi pastoral adevărurile de bază ale credinţei, antrenând laolaltă pe toţi membrii ei, fie clerici sau credincioşi. Această grijă ne-a determinat să edităm prezentul Calendar almanah pe anul 2014, din dorinţa de luminare duhovnicească şi spre edificarea sufletească a tuturor, sperând într-o receptare cât mai pozitivă.

Se cuvine să amintim aici şi de iniţiativa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a hotărât proclamarea anului 2014 ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)precum şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, deoarece la data de 15 August 2014, se împlinesc 300 de ani de la moartea mucenicească la Constantinopol a voievodului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, împreună cu fiii săi Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi a visternicului Ianache Văcărescu. Domnia lui Constantin Brâncoveanu a început sub semnul apariţiei Bibliei în limba română, numită „de la Bucureşti“, în anul 1688. Şi-a asumat rolul de protector al tiparului şi şcolilor din Muntenia, dar şi din Transilvania. A dat Bucureştiului o nouă Academie Domnească, transformând şcoala de

6

la Sf. Sava în „colegiu public pentru pământeni şi străini“, cu o programă asemănătoare instituţiilor de grad superior. L-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub îndrumarea căruia se vor tipări numeroase cărţi în limbile română, greacă, slavonă, georgiană şi chiar arabă. A ctitorit mai multe biserici şi mănăstiri, între care: bisericile de la Potlogi şi Mogoşoaia, Mănăstirile Hurezi şi Brâncoveni, Biserica „Sf. Gheorghe Nou“ din Bucureşti, unde odihnesc sfintele sale moaşte. Pentru că a refuzat să se lepede de credinţa creştină, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat. Aceeaşi pedeapsă au suferit-o şi cei patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul Ianache. Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi şi cu sfetnicul Ianache au fost declaraţi sfinţi de către Biserica Ortodoxă Română, fiind sărbătoriţi la data de 16 august.

Totodată acest an este considerat şi euharistic, perioadă de timp care sperăm că va constitui o ocazie providenţială de înţelegere mai profundă a importanţei actuale a tainei Euharistiei în viaţa şi activitatea fiecărei biserici. Din sfintele altare Mântuitorul Hristos ne va arăta drumul nostru de credinţă; de acolo va răsuna cuvântul Său pe care îl îndreaptă spre fiecare dintre noi şi tot de acolo va revărsa peste întreaga Biserică mulţime de haruri şi binecuvântări pentru a merge cu nădejde şi curaj mai departe. Ne însoţim totodată cu bucuria că o avem alături de noi pe Fecioara Maria, cea care ne-a oferit din voinţa Părintelui întruparea şi naşterea lui Iisus. Ştim că întreaga noastră credinţă îşi are fundamentul într-o Persoană, iar această Persoană este Mântuitorul Iisus Hristos. Deci, dacă vrem să ne numim creştini, dacă vrem să avem, să ştim şi să-L cunoaştem pe Iisus, este important să citim şi să medităm Sfintele Scripturi, pentru că, aşa cum spune un Sfânt Părinte: cine ignoră Scripturile, îl ignoră pe Hristos. La rândul Lui, înainte să se înalţe la Tatăl, Mântuitorul Hristos ne-a lăsat o altă modalitate pentru ca această credinţă a noastră să poată fi hrănită. Iar această modalitate este El însuşi, concretizat în Sfânta Euharistie. Din acest motiv, credinţa şi euharistia sunt strâns unite şi nu pot fi niciodată despărţite. Deci, nimeni nu poate să spună că are credinţă, că-şi trăieşte credinţa, dacă nu participă la Sfânta Euharistie,

7

şi nimeni nu poate participa la Sfânta Euharistie cu rodnicie, dacă nu are credinţă. Astfel, credinţa şi participarea la Sfânta Euharistie le trăim în vederea unei finalităţi foarte precise, iar aceasta este viaţa cea veşnică. Credinţa şi Euharistia pregătesc tocmai pentru această viaţă veşnică, viaţă în care vom ajunge la ceea ce am sperat şi trăit toată viaţa noastră: comuniunea cu Dumnezeu şi cu oamenii.

Revenind la temele abordate în prezentul Calendar, ele îşi propun să ofere o serie de repere religios-morale fundamentale pentru credincioşii de astăzi, în vederea participării mai active a acestora în cadrul cultului divin, dar şi punerea în lumină a evenimentelor pe care le comemorăm potrivit prevederilor Sfântului Sinod al Bisericii noastre.

Cu aceste consideraţii, punem la îndemâna frăţiilor vostre almanahul pe anul 2014, cuprinsul acestuia fiind ca şi în anii anteriori diversificat, oferind cititorilor săi informaţii şi articole care comunică imaginea unei Biserici vii, tradiţionale şi în acelaşi timp actuale, profund înrădăcinată în spiritualitatea poporului nostru.

Aşadar, să luăm aminte la învăţămintele ce se desprind din paginile Calendarului almanah pe care îl oferim cu drag tuturor credincioşilor noştri. Să nu uităm că ,,dragostea zideşte” (I Corinteni 8,1) şi să dăm pildă prin faptele noastre cele bune, nelăsându-ne ademeniţi de ispite şi îndoieli apăsătoare, dobândind virtuţile necesare vieţii veşnice.

† NicolaeMitropolitul Banatului

File de calendar

1M (†) Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului;Sf.Ier.VasilecelMare,arhiepiscopulCezareeiCapadociei,şiSf.Emilia,mamasa(Anul Nou; Harţi) 0

2J Înainte-prăznuirea Botezului Domnului;Sf. Ier. Silvestru, episcopulRomei;Sf.Cuv.SerafimdeSarov

3V Sf.ProorocMaleahi;Sf.Mc.Gordie(Zi aliturgică; Harţi)4S SoborulSf.70deApostoli;Sf.Cuv.Teoctist;Sf.Cuv.Apolinaria5D Sf.Mc.TeopemptşiTeonas;Sf.Cuv.Sinclitichia(Ajunul Botezului Domnului; Post)

Duminica dinaintea Botezului Domnului;Ap.Evrei 11, 9-10; 32-40;Ev.Marcu1,1-8;glas3,voscr.6

6L (†) Botezul Domnului (Boboteaza - Dumnezeiasca Arătare)7M †)SoborulSf.ProorocIoanBotezătorul8M Sf.Cuv.GheorgheHozevitul,EmilianMărturisitorulşiDomnica G9J Sf.Mc.Polieuct;Sf.Cuv.Eustratie;Sf.Ier.Petru,episcopulevastiei10V †)Sf. Cuv. Antipa de la Calapodeşti;Sf.Ier.Grigorie,episcopulNisei,şiDometian,

episcopulMelitinei11S †Sf.Cuv.TeodosiecelMare,începătorulvieţiicălugăreştideobşte;Sf.Cuv.Vitalie12D Sf.Mc.TatianadiaconiţaşiEutasia

Duminica după Botezul Domnului;Ap.Efeseni4,7-13;Ev.Matei4,12-17(Începutul propovăduirii Domnului);glas4,voscr.7

13L Sf. Mc. Ermil şi Stratonic;Sf.Ier.Iacob,episcopuldinNisibe14M Odovania praznicului Botezului Domnului;Sf.Cuv.MucenicidinSinaişiRait;Sf.Nina15M Sf.Cuv.PavelTebeulşiIoanColibaşul16J CinstirealanţuluiSf.Ap.Petru;Sf.Mc.Danactciteţul @17V †)Sf.Cuv.AntoniecelMare;Sf.Cuv.AntoniecelNoudinVeria18S †Sf.Ier.AtanasieşiChiril,arhiepiscopiiAlexandriei19D Sf.Cuv.MacarieEgipteanul;Sf.Ier.Marcu,mitropolitulEfesului;Sf.Mc.Eufrasia

Duminica a 29-a după Rusalii;Ap.Coloseni3,4-11;Ev.Luca17,12-19(a celor 10 leproşi);glas5,voscr.8

20L †)Sf.Cuv.EftimiecelMare;Sf.Mc.VasşiEusebiu;Sf.Mc.In,PinşiRim;21MSf.Cuv.MaximMărturisitorul;Sf.Mc.Neofit,Evghenie,Valerian,CandidşiAchila22M Sf.Ap.Timotei;Sf.Cuv.Mc.AnastasiePersul23J Sf.SfinţitMc.Clement,episcopulAncirei;Sf.Mc.Agatanghel;SfinţiiPărinţidelaSinodul

alVI-leaEcumenic24V Sf.Cuv.Xenia;Sf.Ier.Filon,episcopulCarpasiei; T25S †)Sf.Ier.GrigorieTeologul,arhiepiscopulConstantinopolului; †Sf. Ier. Bretanion, episcopul Tomisului26D Sf.Cuv.Xenofont,Maria,ArcadieşiIoan

Duminica a 32-a după Rusalii (a lui Zaheu);Ap.1Timotei4,9-15;Ev.Luca19,1-10;glas6,voscr.9

27L †AducereamoaştelorSf.Ier.IoanGurădeAur;Sf.Marcianaîmpărăteasa28M Sf.Cuv.EfremSirul,IsaacSirul,PaladieşiIacobSihastrul;Sf.MuceniţăHaris29M AducereamoaştelorSf.SfinţitMc.IgnatieTeoforul;Sf.Mc.Filotei30J †)SfinţiiTreiIerarhi:VasilecelMare,GrigorieTeologulşiIoanGurădeAur;Sf.Sfinţit

Mc.Ipolit,episcopulRomei 031V Sf.Mc.doctorifărădearginţiChirşiIoan;Sf.Mc.Trifena

IANUARIE – GERAR

31 ZILE – ZIUAARE 10 ORE, NOAPTEA 14 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

FAZELELUNIIlunănouă 0 primulpătrar Glunăplină @ ultimulpătrar T

1S Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf.Mc.Trifon;Sf.Mc.PerpetuaşiFelicitas2D (†) Întâmpinarea Domnului

Duminica a 17-a după Rusalii (a Cananeencei);Ap. 2Corinteni 6, 16-18; 7, 1; alPraznicului:Evrei7,7-17;Ev.Matei15,21-28;aPraznicului:Luca2,22-40;glas7,voscr.10

3L Sf.şiDreptulSimeon;Sf.ProorociţăAna4M Sf.Cuv.IsidorPelusiotul;Sf.SfinţitMc.Avramie5M Sf.Mc.AgataşiTeodula6J Sf. Ier.Vucol, episcopul Smirnei, şi Fotie, patriarhulConstantinopolului; Sf.Cuv.

VarsanufiecelMare G7V Sf.Ier.Partenie,episcopulLampsacului;Sf.Cuv.LucadinElada8S Sf.MareMc.TeodorStratilat;Sf.ProorocZaharia9D Odovania praznicului Întâmpinării Domnului;Sf.Mc.Nichifor;Sf.SfinţiţiMc.Marcel

şiPangratieDuminica a 33-a după Rusalii (a Vameşului şi a Fariseului); Ap.2Timotei3,10-15;Ev.Luca18,10-14;glas8,voscr.11(Începutul Triodului)

10L †)Sf.SfinţitMc.Haralambie;Sf.Mc.Valentina11M Sf.Ier.Vlasie,episcopulSevastiei;Sf.Teodoraîmpărăteasa12M Sf.Ier.Meletie,arhiepiscopulAntiohiei,şiAntonie,patriarhulConstantinopolului;Sf.

Mc.Hristea(Harţi)13J Sf.Cuv.Martinian;Sf.Ap.şiMc.AcvilaşiPriscila;Sf.Ier.Evloghie,patriarhulAlexandriei14V Sf.Cuv.Auxentie,MaronşiAvraam(Harţi)15S Sf.Ap.Onisim;Sf.Mc.Maior;Sf.Cuv.EusebiudinSiria @16D Sf.Mc.PamfilşiValent;Sf.Ier.Flavian,arhiepiscopulConstantinopolului

Duminica a 34-a după Rusalii (a întoarcerii Fiului risipitor);Ap.1Corinteni6,12-20;Ev.Luca15,11-32;glas1,voscr.1

17L Sf.MareMc.TeodorTiron;Sf.Mariamna;Sf.împăraţiMarcianşiPulheria18M Sf.Ier.Leon,episcopulRomei;Sf.Ier.Agapit,episcopulSinaului19M Sf.Ap.Arhip,Filimonşisoţiasa,Apfia;Sf.Cuv.MărturisitoriEvghenieşiMacarie20J Sf.Ier.Leon,episcopulCataniei,şiAgaton,episcopulRomei;Sf.Cuv.Visarion21V Sf.Cuv.Timotei;Sf.Ier.Eustatie,arhiepiscopulAntiohiei22S Aflareamoaştelor SfinţilorMc. dinEvghenia; Sf.Cuv.Atanasie,Talasie şiLimneu

(Sâmbăta morţilor - Moşii de iarnă) T23D Sf.SfinţitMc.Policarp,episcopulSmirnei;Sf.Cuv.Gorgonia

Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului sec de carne);Ap.1Corinteni8,8-13;9,1-2;Ev.Matei25,31-46;glas2,voscr.2

24L †ÎntâiaşiadouaaflareacinstituluicapalSf.ProorocIoanBotezătorul25M Sf.Ier.Tarasie,patriarhulConstantinopolului;Sf.Mc.AlexandruşiIpatie26M Sf.Ier.Porfirie,episcopulGazei;Sf.Mc.FotiniSamarineanca(Zi aliturgică; dezlegare

la brânză, lapte, ouă şi peşte)27J Sf.Cuv.MărturisitoriProcopieşiTalaleu28V †)Sf. Cuv. Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea;Sf.Cuv.VasileMărturisitorul;Sf.

SfinţitMc.Proterie,patriarhulAlexandriei(Zi aliturgică; dezlegare la brânză, lapte, ouă şi peşte)

FEBRUARIE – FăURAR

28 ZILE – ZIUAARE 11 ORE, NOAPTEA 13 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

1S Sf.Cuv.Mc.Evdochia;Sf.Cuv.Domnina;Sf.Mc.MarcelşiAntonie 02D Sf.SfinţitMc.Teodot,episcopulChiriniei;Sf.Mc.IsihieşiNestor(Lăsatul secului pentru

Postul Sfintelor Paşti)Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză);Ap.Romani13,11-14;14,1-4;Ev.Matei6,14-21;glas3,voscr.3

3L Sf.Mc.Eutropie,CleonicşiVasilisc(Începutul Postului Sfintelor Paşti. Zi aliturgică)4M Sf.Cuv.GherasimdelaIordan;Sf.Mc.PavelşiIuliana,soralui (Zi aliturgică)5M Sf.Mc.ConondinIsauriaşiCononGrădinarul;Sf.Cuv.MarcuPustnicul6J Sf.42deMucenicidinAmoreea;AflareaSfinteiCruci7V Sf.SfinţiţiMc.Efrem,episcopulTomisului;Vasilevs,Evghenie,Agatodor,Capiton,Elpidie

şiEterie,episcopiidinCherson8S Sf. Ier.MărturisitoriTeofilact, episcopulNicomidiei şi Pavel, episcopul Plusiadei

(Pomenirea morţilor -Sâmbăta Sf. Teodor) G9D †)Sf.40deMucenicidinSevastia

Duminica întâi din Post (a Ortodoxiei); Ap.Evrei11,24-26;32-40;Ev.Ioan1,43-51;glas4,voscr.4

10L Sf.Mc.Codrat,Ciprian,Dionisieşiceiîmpreunăcudânşii11M Sf.Ier.Sofronie,patriarhulIerusalimului;Sf.SfinţitMc.Pionie,preotuldinSmirna12M Sf.Cuv.TeofanMărturisitorul;Sf.Ier.GrigorieDialogul,episcopulRomei;Sf.Cuv.Simeon

NoulTeolog13J AducereamoaştelorSf.Ier.Nichifor,patriarhulConstantinopolului;Sf.Mc.Hristinadin

Persia14V Sf.Cuv.BenedictdeNursia;Sf.SfinţitMc.Alexandrupreotul15S Sf.Mc.Agapie,PlisieşiTimolau(Pomenirea morţilor)16D Sf.Mc.SabinEgipteanul;Sf.Cuv.HristoduldinPatmos @

Duminica a 2-a din Post (a Sfântului Grigorie Palama); Ap.Evrei1,10-14;2,1-3;al Ierarhului:Evrei7,26-28;8,1-2;Ev.Marcu2,1-12(Vindecarea slăbănogului din Capernaum);aIerarhului:Ioan10,9-16;glas5,voscr.5

17L Sf.Cuv.Alexie,omulluiDumnezeu;Sf.Cuv.Teostirictimnograful18M Sf.Ier.Chiril,arhiepiscopulIerusalimului;Sf.Mc.Trofim19M Sf.Mc.HrisantşiDaria,ClaudiuşiIlaria;Sf.Mc.Mariandiaconul20J Sf.Cuv.MucenicidinMănăstireaSf.SavacelSfinţit;Sf. Ier.NichitaMărturisitorul,

episcopulApoloniadei21V Sf. Ier. IacobMărturisitorul şi Toma, patriarhul C-polului; Sf. Cuv. Serapion22S Sf. SfinţitMc.Vasile, preotul dinAncira; Sf.Mc.Drosida, fiica împăratuluiTraian

(Pomenirea morţilor)23DSf.Cuv.Mc.Niconşicei199deuceniciailui

Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci);Ap.Evrei4,14-16;5,1-6;Ev.Marcu8,34-38;9,1;glas6,voscr.6

24L Înainte-prăznuirea Bunei Vestiri; Sf.Ier.Artemon,ep.Seleuciei;Sf.Cuv.Zaharia T25M (†) Buna Vestire (Dezlegare la peşte)26M Odovania praznicului Bunei Vestiri;SoborulSf.ArhanghelGavriil; Sf. Mc. Montanus

preotul şi soţia sa, Maxima;Sfinţii26deMc.dinGoţia27J Sf.Mc.MatronadinTesalonic;Sf.Mc.FilitşiLidia,soţiasa,cucei4fiiailor28V Sf.Cuv.IlarioncelNou,egumenulPelechitului,şiŞtefan,făcătoruldeminuni29S Sf.SfinţiţiMc.Marcu,episcopulAretuselor,şiChirildiaconul;Sf.Mc.IonaşiVarahisie

(Pomenirea morţilor)30D Sf.Cuv.IoanScărarul;Sf.Euvula,mamaSf.Pantelimon 0

Duminica a 4-a din Post (a Sfântului Ioan Scărarul);Ap.Evrei6,13-20;alCuviosului:Efeseni5,8-19;Ev.Marcu9,17-32 (Vindecarea fiului lunatic); aCuviosului:Matei4,25;5,1-12(Predica de pe munte -Fericirile);glas7,voscr.7

31L Sf.SfinţitMc.Ipatie,episcopulGangrei;Sf.Mc.Veniamin

martie – mărţişor

31 ZILE – ZIUAARE 12 ORE, NOAPTEA 12 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

1M Sf.Cuv.MariaEgipteanca;Sf.Cuv.MacarieMărturisitorul;Sf.Mc.Gherontie2M Sf.Cuv.Tit,făcătoruldeminuni;Sf.Mc.AmfianşiEdesie(Denie-Canonul cel Mare)3J Sf.Cuv.NichitaMărturisitorulşiIlirie4V Sf.Cuv. Iosif Imnograful,GheorghedinMaleon,ZosimaşiPlaton (Denie - Acatistul

Bunei Vestiri)5S Sf.Mc.Teodul şiAgatopod;Sf.Mc.Victorin şi cei împreună cudânsul (Pomenirea

morţilor)6 D Sf. Sfinţit Mc. Irineu, Episcop de Sirmium;Sf.Ier.Eutihie,patriarhulConstantinopolului;

Sf.Cuv.GrigorieSinaitulşiPlatonidaDuminica a 5-a din Post (a Cuvioasei Maria Egipteanca);Ap. Evrei 9, 11-14; alCuvioasei:Galateni3,23-29;Ev.Marcu10,32-45;aCuvioasei:Luca7,36-50;glas8,voscr.8

7L Sf.Mc.Caliopie;Sf.Ier.GheorgheMărturisitorul,episcopulMitilenei G8M Sf.Ap.Irodion,Agav,Ruf,Flegon,AsincritşiErmis;Sf.Ier.Celestin,episcopulRomei9M Sf.Mc.EupsihiedinCezareeaCapadociei;Sf.Cuv.Vadim10J Sf.Mc.Terentie,Pompei,African,MaximşiDima11V †)Sf. Ier. Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului; Sf.SfinţitMc.Antipa,episcopul

Pergamului12S †)Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf.Ier.VasileMărturisitorul,episcopdeParion;Sf.Cuv.

Antuza(Pomenirea morţilor - Sâmbăta lui Lazăr)13D (†) Intrarea Domnului în Ierusalim (Dezlegarelapeşte)

Duminica a 6-a din Post (a Floriilor). Toatealepraznicului;Ap.Filipeni4,4-9;Ev.Ioan12,1-18(Denie)

14L †)Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, Episcopul Romanului;Sf.Ier.MartinMărturisitorul,episcopulRomei;Sf.Mc.Tomaida(Denie)

15M Sf.Ap.Aristarh,PudşiTrofim;Sf.Mc.CrescentşiVasilisa(Denie) @16M Sf.Mc.fecioare:Agapia,IrinaşiHionia (Denie)17J Sf.SfinţitMc.Simeon,episcopulPersiei;Sf.Ier.Acachie,episcopulMelitinei(Denia

celor 12 Evanghelii) 18V Sf.Cuv.Ioan,uceniculSf.GrigorieDecapolitul;Sf.Ier.Cosma,episcopulCalcedonului;

Sf.Mc.IoandinIanina(Denia Prohodului Domnului. Zi aliturgică)19S Sf.Cuv.IoandelaLavraVeche;Sf.SfinţitMc.Pafnutie20D (†) Învierea Domnului (Sfintele Paşti)

Duminica Sfintei Învieri.Toatealepraznicului:Ap.Fapte1,1-8;Ev.Ioan1,1-1721L (†) SfintelePaşti;Sf.SfinţitMc.Ianuarie,episcopdeBenevent;Sf.Mc.TeodordinPerga;

Sf.Mc.Alexandraîmpărăteasa22M (†) SfintelePaşti;Sf.Ier.TeodorSicheotul,episcopulAnastasiopolei T23M †)Sf.MareMc.Gheorghe,purtătoruldebiruinţă(Harţi)24J †)Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei;

Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureş; Sf. Mc. Pasicrat şi Valentin;Sf.Cuv.Elisabeta

25V †) IzvorulTămăduirii;†Sf.Ap.şiEvanghelistMarcu;†) Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului (Harţi)

26S Sf.SfinţitMc.Vasilevs,episcopulAmasiei;Sf.Glafira;Sf. Mc. Chiril, Chindeu şi Tasie din Axiopolis (Cernavodă)

27D Sf.SfinţitMc.Simeon,rudaDomnului,episcopulIerusalimului;Sf.Ap.MarcuşiZinonDuminica a 2-a după Paşti (a Sfântului Apostol Toma); Ap.Fapte5,12-20;Ev.Ioan20,19-31;glasl,voscr.1

28L Sf.Ap.IasonşiSosipatru;Sf. Mc. Maxim, Cvintilian şi Dadas din Ozovia 029M Sf.9MucenicidinCizic;Sf.Cuv.Memnon,făcătoruldeminuni30M Sf.Ap.IacoballuiZevedeu;Sf.Ier.Donat,episcopulEvriei(Dezlegare la peşte)

aprilie – prier

30 ZILE – ZIUAARE 13 ORE, NOAPTEA 11 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

1J Sf.ProorocIeremia.Sf.Cuv.Mc.Eftimie,IgnatieşiAcachie;Sf.Cuv.Isidora;Sf.Tamara2V AducereamoaştelorSf.Ier.AtanasiecelMare;†)Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie),

patriarhul Constantinopolului (Dezlegare la peşte)3S †)Sf. Cuv. Irodion de la Lainici;Sf.Mc.TimoteişiMavra,soţialui;Sf.Mc.Diodorşi

Rodopian4D Sf.Mc.Pelaghia;Sf.Monica,mamaFericituluiAugustin

Duminica a 3-a după Paşti (a Mironosiţelor);Ap.Fapte6,1-7;Ev.Marcu15,43-47;16,1-8;glas2,voscr.4

5L Sf.MareMc.Irina;Sf.Mc.Neofit,GaieşiGaian6M Sf.şiDreptulIov,multrăbdătorul;Sf.Mc.Varvar7M ArătareapecerasemnuluiSfinteiCruciînIerusalim;Sf.Mc.AcachieşiCodrat(Dezlegare

la peşte) G8J †)Sf.Ap.şiEvanghelistIoan;Sf.Cuv.ArseniecelMare9V Sf. Prooroc Isaia; Sf.Mc.Hristofor;Aducerea laBari amoaştelor Sf. Ier.Nicolae

(Dezlegare la peşte)10S Sf.Ap.SimonZilotul;Sf.Mc.Alfeu,FiladelfşiCiprian11D Sf.Mc.Mochie,ArghirşiDioscor;Sf.Ier.MetodieşiSf.Cuv.Chiril,luminătoriislavilor

Duminica a 4-a după Paşti (a Slăbănogului);Ap.Fapte9,32-42;Ev.Ioan5,1-15;glas3,voscr.5

12L †)Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. IerarhiEpifanie, arhiepiscopulCiprului, şiGherman,patriarhulConstantinopolului

13M Sf.Mc.Glicheria;Sf.SerghieMărturisitorul14M Înjumătăţirea praznicului;Sf.Mc.IsidordinHios;Sf.SfinţitMc.Terapont,episcopul

Ciprului(Dezlegare la peşte) @15J Sf.Cuv.PahomiecelMare;Sf.Ier.Ahile,episcopulLarisei16V Sf.Cuv.TeodorcelSfinţit;Sf.Mc.IsaachiePersulşiNicolaedinMeţovo(Dezlegare la

peşte)17S Sf.Ap.Andronicşisoţiasa,Iunia;Sf.Cuv.NectarieşiTeofan18D Sf.Mc.Petru,DionisieşiPaulin;Sf.Mc.Teodotşicele7fecioaredinAncira

Duminica a 5-a după Paşti (a Samarinencei);Ap.Fapte11,19-30;Ev.Ioan4,5-42;glas4,voscr.7

19L Sf.SfinţitMc.Patrichie,episcopulPrusei;Sf.Cuv.Memnon20M Sf.Mc.Talaleu;Sf.Cuv.Talasie;Sf.LidiadinFilipi21M †)SfinţiiMariÎmpăraţişiîntocmaicuApostolii,Constantinşimamasa,Elena(Dezlegare

la peşte) T22J Sf.Mc.VasiliscşiMarcel;SfinţiiPărinţidelaSinodulalII-leaEcumenic23V Sf. Ier.MihailMărturisitorul, episcopul Sinadei; Sf.MironosiţăMaria luiCleopa

(Dezlegare la peşte)24S Sf.Cuv.SimeonceldinMunteleMinunat25D †AtreiaaflareacinstituluicapalSf.ProorocIoanBotezătorul;Sf.Cuv.Olivian

Duminica a 6-a după Paşti (a Orbului din naştere);Ap.Fapte16,16-34;Ev.Ioan9,1-38;glas5,voscr.8

26L Sf.Ap.CarpşiAlfeudintrecei70;Sf.Mc.AverchieşiElena27M Sf. Mc. Iuliu Veteranul;Sf.SfinţiţiMc.EladieşiTerapont,episcopulSardei;Sf.Mărt.

IoanRusul28M Odovania praznicului Învierii Domnului; Sf.SfinţitMc.Eutihie, episcopulMelitinei;

Sf.Ier.NichitaMărturisitorul,episcopulCalcedonului;Sf.Mc.Eliconida(Dezlegare la peşte) 0

29J (†) Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) 30V Sf.Cuv.IsaachieMărturisitorulşiVarlaam;Sf.Mc.Natalie(Dezlegare la peşte)31S Sf.Mc.Ermie,EusebiuşiHaralambie

mai – florar

31 ZILE – ZIUAARE 14 ORE, NOAPTEA 10 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

1D Sf.IustinMartirulşiFilosoful;Sf.Mc.Hariton,FirmşiValerianDuminica a 7-a după Paşti (a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic); Ap.Fapte20,16-18;28-36;Ev.Ioan17,1-13 (Rugăciunea lui Iisus);glas6,voscr.10

2L †)Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava;Sf.Ier.NichiforMărturisitorul,patriarhulConstantinopolului

3M Sf.Mc.Luchilian,Ipatie,PavelşiPaulafecioara4M †) Sf. Mc. Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel;Sf. Ier.Mitrofan,patriarhul

Constantinopolului;Sf.MironosiţeMariaşiMarta,surorileDreptuluiLazăr(Dezlegare la peşte)

5J Sf.SfinţitMc.Dorotei,episcopulTirului;Sf.Mc.ApoloşiLeonid G6V Odovania praznicului Înălţării Domnului;Sf.Cuv.IlarioncelNou,egumenulMănăstirii

Dalmaţilor,şiVisarion(Dezlegare la peşte)7S Sf.SfinţitMc.Teodot,episcopulAncirei;Sf.Mc.Zenaida;Sf.Cuv.Sebastiana(Sâmbăta

morţilor - Moşii de vară)8D (†) Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile)

Duminica a 8-a după Paşti.Toatealepraznicului;Ap.Fapte2,1-11;Ev.Ioan7,37-53;8,129L (†) SfântaTreime;Sf.Ier.Chiril,arhiepiscopulAlexandriei;Sf.Mc.TeclaşiEnata10M Sf.Mc.AlexandruşiAntonina;Sf.SfinţitMc.Timotei,episcopulPrusei11M Sf.Ap.BartolomeuşiBarnaba;Sf.Ier.Luca,arhiepiscopulCrimeei(Harţi)12J Sf.Cuv.OnufriecelMareşiPetruAtonitul13V Sf.Mc.Achilina;Sf.Ier.Trifilie,episcopulLefcosieidinCipru(Harţi) @14S Odovania praznicului Pogorârii Sfântului Duh; Sf. ProorocElisei; Sf. Ier.Metodie,

patriarhulConstantinopolului15D Sf.ProorocAmos;Sf. Mc. Isihie;FericiţiiIeronimşiAugustin(Lăsatul secului pentru

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel)Duminica întâi după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor); Ap.Evrei11,33-40;12,1-2;Ev.Matei10,32-33;37-38şi19,27-30;glas8,voscr.1

16L Sf. Ier.Tihon, episcopulAmatundei; Sf. SfinţitMc.Marcu, episcopulApoloniadei(Începutul Postului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel)

17M Sf.Mc.Manuil,SavelşiIsmail;Isavru,Inochentie,FelixşiPeregrin18MSf.Mc.Leontie,IpatieşiTeodul;Sf.Cuv.Erasm19J Sf.Ap.Iuda,rudaDomnului;Sf.Cuv.PaisiecelMare T20V Sf.SfinţitMc.Metodie,episcopulPatarelor;Sf.Ier.Calist,patriarhulC-nopolului21S Sf.Mc.IuliandinTarsşiAfrodisie(Dezlegare la peşte)22D †)Sf. Ier. Grigorie Dascălul, mitropolitul Ţării Româneşti;Sf.SfinţitMc.Eusebiu,

episcopulSamosatelor(Dezlegare la peşte)Duminica a 2-a după Rusalii (a Sfinţilor Români); Ap.Romani2,10-16;alSfinţilorRomâni:Evrei11,33-40;12,1-2;Ev.Matei4,18-23(Chemarea primilor Apostoli); a SfinţilorRomâni:Matei5,14-16;10,32-33,17-18,22;glas1,voscr.2

23L Sf.Mc.Agripina;Sf.SfinţitMc.Aristoclepreotul24M †)NaştereaSf.ProorocIoanBotezătorul(Sânzienele sau Drăgaica);†AducereamoaştelorSf.

MareMc.IoancelNoudelaSuceava;†)Sf. Ier. Niceta de Remesiana (Dezlegare la peşte)25M Sf.MareMc.Fevronia;Sf.Mc.Orentieşifraţiisăi;Sf.Mc.Livia26J Sf.Cuv.DaviddinTesalonic;Sf.Ier.Ioan,episcopulGoţiei27V Sf.Cuv.Samson,primitoruldestrăini;Sf.Mc.Anect;Sf.MironosiţăIoana 028S AducereamoaştelorSf.Mc.doctorifărădearginţi,ChirşiIoan;Sf.Mc.Papias(Dezlegare

la peşte)29D (†)Sf.Ap.PetruşiPavel

Duminica a 3-a după Rusalii;Ap.Romani5,1-10;Ev.Matei6,22-33(Despre grijile vieţii);glas2,voscr.3

30L †SoborulSf.12Apostoli;†)Sf. Ier. Ghelasie de la Râmeţ

iunie – cireşar

30 ZILE – ZIUA ARE 15 ORE, NOAPTEA 9 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

1M †) Sf. Ier. Leontie de la Rădăuţi; Sf.Mc.doctorifărădearginţi,CosmaşiDamian2M †AşezareaveşmântuluiNăscătoareideDumnezeuînVlaherne; †)Sf. Voievod Ştefan cel Mare;Sf.Ier.Iuvenalie,patriarhulIerusalimului3J Sf.Mc.Iachint;Sf.Ier.Anatolie,patriarhulConstantinopolului;Sf.Mc.Meliton4V Sf.Ier.Andrei,arhiepiscopulCretei;Sf.Cuv.Marta5S †Sf.Cuv.AtanasieAtonitul;Sf.Cuv.Lampadie G6D Sf.Cuv.SisoecelMare;Sf.Mc.LuciadinRoma;Sf.SfinţitMc.Astie,episcopulDirahiei

Duminica a 4-a după Rusalii;Ap.Romani6,18-23;Ev.Matei8,5-13 (Vindecarea slugii sutaşului);glas3,voscr.4

7L Sf.MareMc.Chiriachi;Sf.Cuv.TomadinMaleonşiAcachie;Sf.Mc.Evanghel8M Sf.MareMc.ProcopieşiSf.Mc.Teodosia,mamasa;†Sf. Mc. Epictet preotul şi Astion

monahul9M Sf.SfinţiţiMc.Pangratie,ep.TaormineişiChiril,ep.lGortinei;Sf.Mc.AndreişiProv10J Sf.45deMucenicidinNicopoleaArmeniei;Sf.Mc.Apolonie,VianorşiSiluan11V Sf.MareMc.Eufimia;Sf.Olga,împărăteasaRusiei12S †)Cinstirea Sfintei Icoane „Prodromiţa” de la Muntele Athos;Sf.Mc.ProcluşiIlarie;

Sf.Cuv.MihailMaleinul;Sf.Veronica @13D SoborulSf.ArhanghelGavriil;Sf.Cuv.ŞtefanSavaitul;Sf.Mc.MariadinPersia;Sf.

Cuv.SaraDuminica a 5-a după Rusalii (a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul IV Ecumenic);Ap.Romani10,1-10;alSf.Părinţi:Tit3,8-15;Ev.Matei8,28-34;9,1(Vindecarea celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei);aSf.Părinţi:Ioan17,1-13 (Rugăciunea lui Iisus);glas4,voscr.5

14L Sf.Ap.Achila;Sf.Mc.IustşiIraclie;Sf.Cuv.NicodimAghioritul15M Sf.Mc.ChiricşiIulita;Sf.Ier.Iosif,arhiep.Tesalonicului;Sf.Vladimir,luminătorulRusiei16MSf.SfinţitMc.Atinoghencucei10uceniciaisăi;Sf.Mc.Avudim,FaustşiIulia17J Sf.MareMc.Marina;Sf.Ier.Eufrasie,episcopulIonopolei18V †)Sf. Mc. Emilian de la Durostor;Sf.Cuv.Pamvo19S Sf.Cuv.Macrina,soraSf.VasilecelMare;Sf.Cuv.Dias;AflareamoaştelorSf.Cuv.

SerafimdeSarov T20D †)SfântulslăvitulProorocIlieTesviteanul

Duminica a 6-a după Rusalii;Ap. Romani 12, 6-14; Ev.Matei 9, 1-8 (Vindecarea slăbănogului din Capernaum);glas5,voscr.6

21L Sf.Cuv.SimeonşiIoanPustnicul;Sf.ProorocIezechiel;†)Sf. Cuv. Rafael şi Partenie de la Agapia Veche

22M Sf.MironosiţăşiîntocmaicuApostolii,MariaMagdalena;Sf.Cuv.Mc.Marcela23M AducereamoaştelorSf.SfinţitMc.Foca;Sf.SfinţitMc.Apolinarie,episcopulRavenei;

Sf.Mc.VitalieşiValeria24J Sf.MareMc.Hristina;Sf.Mc.Ermoghen25V †AdormireaSfinteiAna,mamaPreasfinteiNăscătoaredeDumnezeu;SfinţiiPărinţide

laSinodulalV-leaEcumenic;Sf.Cuv.OlimpiadaşiEupraxia26S Sf.SfinţitMc.Ermolae;Sf.Cuv.Mc.ParaschevidinRoma;†)Sf. Cuv. Ioanichie cel

Nou de la Muscel27D †)Sf.MareMc.şiTămăduitorPantelimon;Sf.Cuv.Antuza 0

Duminica a 7-a după Rusalii; Ap.Romani15,1-7;Ev.Matei9,27-35(Vindecarea a doi orbi şi a unui mut din Capernaum);glas6,voscr.7

28L Sf.Ap.şiDiaconi:Prohor,Nicanor,TimonşiParmena,dintrecei70;Sf.Cuv.PaveldelaXiropotamu

29M Sf.Mc.Calinic,VeniaminşiMamant;Sf.Mc.Teodotacufiiisăi30MSf.Ap.Sila,Silvan,Crescent,EpenetşiAndronic;Sf.Mc.Iulita;Sf.SfinţitMc.Valentin,

episcopulUmbriei31J Înainte-prăznuirea scoaterii Sfintei Cruci;Sf.şiDreptulEvdochim;Sf.şiDreptulIosif

dinArimateea(Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului)

iulie – cuptor

31 ZILE – ZIUAARE 14 ORE, NOAPTEA 10 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

1V ScoatereaSfinteiCruci;Sf.7fraţiMc.Macabei(Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului)

2S AducereamoaştelorSf.întâiMc.şiArhidiaconŞtefan;DreptulGamaliel;BinecredinciosulîmpăratIustinian

3D Sf.Cuv.Isaachie,DalmatşiFaust;Sf.MironosiţăSalomeea;Sf.Cuv.TeodoradinTesalonicDuminica a 8-a după Rusalii;Ap.1Corinteni1,10-17;Ev.Matei14,14-22(Înmulţirea pâinilor);glas7,voscr.8

4L Sf.7tineridinEfes;Sf.Mc.Tatuil G5M Înainte-prăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului; †)Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamţ; Sf.

Mc.Evsignie;Sf.Nona,mamaSf.Ier.GrigorieTeologul;Sf.Ier.Fabian,episcopulRomei6M (†) Schimbarea la Faţă a Domnului (Dezlegare la peşte) 7J †)Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Sf.Cuv.Mc.DometiePersul; Sf.Ier.Narcis,arhiepiscopul

Ierusalimului;Sf.Irinaîmpărăteasa8V Sf.Ier.EmilianMărturisitorul,episcopulCizicului,şiMiron,episcopulCretei9S †Sf.Ap.Matia;Sf.10Mc.MărturisitoripentruicoanaluiHristos;Sf.Mc.Antonin10D Sf.Mc.Lavrentiearhidiaconul;Sf.SfinţitMc.Xist,episcopulRomei;Sf.Mc.Ipolit @

Duminica a 9-a după Rusalii;Ap.1Corinteni3,9-17;Ev.Matei14,22-34(Umblareapemare-Potolireafurtunii);glas8,voscr.9

11L †)Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului;Sf.MareMc.Evpluarhidiaconul12M Sf.Mc.FotieşiAnichit;Sf.Cuv.Palamon13M Odovania praznicului Schimbării la Faţă a Domnului; MutareamoaştelorSf.Cuv.Maxim

Mărturisitorul;Sf.Cuv.DoroteişiDositei14J Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului;Sf.ProorocMiheia15V (†) Adormirea Maicii Domnului (Dezlegare la peşte)16S Sf.MahramăaDomnului;†)Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru

fii ai săi Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache; †) Sf. Cuv. Iosif de la Văratec;Sf.Mc.Diomid

17D Sf.Mc.Mironpreotul,StratonşiCiprian TDuminica a 10-a după Rusalii; Ap. 1 Corinteni 4, 9-16; Ev. Matei 17, 14-23;(Vindecarea lunaticului);glasl,voscr.10

18L Sf.Mc.FlorşiLavru19M Sf.Mc.AndreiStratilat,Timotei,AgapieşiTecla20M Sf.ProorocSamuel;Sf.Mc.Sever,EliodorşiTeoharie21J Sf.Ap.Tadeu;Sf.Mc.Vasa,cufiiiei; Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan

diaconul şi Venust 22V Sf.Mc.Agatonic,TeoprepieşiSeverian23S Odovania praznicului Adormirii Maicii Domnului; Sf. Mc. Lup; Sf.SfinţitMc.Irineu,

episcopuldeLugdunum24D Sf.SfinţiţiMc.EutihieşiCosmaEtolul;Sf.Mc.Tation

Duminica a 11-a după Rusalii;Ap.1Corinteni9,2-12;Ev.Matei18,23-35;(Pilda datornicului nemilostiv);glas2,voscr.11

25L AducereamoaştelorSf.Ap.Bartolomeu;Sf.Ap.Tit 026M Sf.Mc.AdrianşiNatalia,soţiasa;Sf.Mc.Atic27M Sf.Cuv.PimencelMare;Sf.Mc.FanurieşiEutalia;Sf.Ier.Osie,episcopulCordobei28J Sf.Cuv.MoiseEtiopianul;DreptulIezechia29V †)Tăiereacinstituluicapal Sf.ProorocIoanBotezătorul (Post)30S †)Sf. Ierarhi Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul

Romanului; Sf.IerarhiAlexandru,IoanşiPavelcelNou,patriarhiiConstantinopolului31D AşezareaînraclăacinstituluibrâualMaiciiDomnului;Sf.Mc.Andrei,Iraclie,FaustşiMina

Duminica a 12-a după Rusalii; Ap.1Corinteni15,1-11;Ev.Matei19,16-26;(Tânărul bogat);glas3,voscr.1

August – gustar

31 ZILE – ZIUAARE 13 ORE, NOAPTEA 11 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

1L †) Începutul anului bisericesc;†)Sf. Cuv. Dionisie Exiguul (cel Smerit);Sf.Cuv.SimeonStâlpniculşimamasa,Sf.Cuv.Marta;Sf.40deMuceniţedinAdrianopol

2M Sf.Mc.Mamant;Sf.Ier.IoanPostitorul,patriarhulConstantinopolului G3M Sf.SfinţitMc.Antim,episcopulNicomidiei;Sf.Cuv.Teoctist4J Sf.SfinţitMc.Vavila,episcopulAntiohiei;Sf.ProorocMoise;Sf.Mc.Petroniu5V Sf.ProorocZahariaşiDreaptaElisabeta,părinţiiSf.IoanBotezătorul;Sf.Mc.Urban6S PomenireaminuniiSf.ArhanghelMihailînColose;Sf.Mc.EudoxieşiMacarie7 D Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului;Sf.Mc.Sozont;†)Sf. Cuv. Simeon şi

Amfilohie de la PângăraţiDuminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci; Ap.Galateni6,11-18;Ev.Ioan3,13-17(Convorbirea lui Iisus cu Nicodim);glas4,voscr.2

8L (†) Naşterea Maicii Domnului 9M Sf.şiDrepţiidumnezeieştiPărinţiIoachimşiAna;†)Sf. Cuv. Onufrie de la Vorona şi Chiriac de la Tazlău; SfinţiiPărinţidelaSinodulalIII-leaEc. @10M Sf.Mc.Minodora,MitrodoraşiNimfodora11J Sf.Cuv.TeodoradinAlexandria;Sf.Cuv.Eufrosin12V Odovania praznicului Naşterii Maicii Domnului;Sf.Mc.Avtonom,MacedonieşiTeodul13S Înainte-prăznuirea Înălţării Sfintei Cruci;Sf.SfinţiţiMc.CorneliuSutaşulşiCiprian,

episcopulCartaginei;†Sf. Cuv. Ioan de la Prislop;Sf.Mc.dinDobrogea:Macrobie,Gordian,Ilie,Zotic,LucianşiValerian

14D (†) Înălţarea Sfintei Cruci (Post)Toatealepraznicului:Ap.1Corinteni1,18-24;Ev.Ioan19,6-11,13-20,25-28,31-35

15L †)Sf. Ier. Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolitul Banatului;Sf.MareMc.Nichita;Sf.Ier.Visarion,arhiepiscopulLarisei

16M Sf.MareMc.Eufimia;Sf.Mc.MeletinaşiLudmila T17M Sf.Mc.Sofiaşifiicelesale:Pistis,ElpisşiAgapi18J Sf.Ier.Eumenie,episcopulGortinei;Sf.Mc.Ariadna19V Sf.Mc.Trofim,SavatieşiDorimedont20S Sf.MareMc.EustatieşisoţiasaTeopisticuceidoifiiailor:AgapieşiTeopist21DOdovania praznicului Înălţării Sfintei Cruci;Sf.Ap.Codrat;Sf.ProorocIona

Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci;Ap.Galateni2,16-20;Ev.Marcu8,34-38şi9,1(Luarea Crucii şi urmarea lui Hristos);glas6,voscr.4

22L †)Sf. Sfinţit Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei;Sf.SfinţitMc.Foca,episcopdeSinope

23M †ZămislireaSf.ProorocIoanBotezătorul;Sf.Cuv.XantipaşiPolixenia24M Sf.ÎntâiaMareMuceniţăşiîntocmaicuApostolii,Tecla;Sf.Cuv.SiluanAtonitul 025J Sf.Cuv.Eufrosina;Sf.Cuv.PafnutieEgipteanul;Sf.Cuv.SerghiedelaRadonej26V †)MutareaSf.Ap.şiEvanghelistIoan;†)Sf. Voievod Neagoe Basarab; DreptulGhedeon27S †)Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti;Sf.Mc.Calistratşi

Epiharia28D †Sf.Cuv.HaritonMărturisitorul;Sf.ProorocBaruh

Duminica a 18-a după Rusalii; Ap.2Corinteni9,6-11;Ev.Luca5,1-11(Pescuirea minunată);glas7,voscr.5

29L Sf.Cuv.ChiriacSihastrul;Sf.Mc.Petronia30M Sf.Ier.GrigorieLuminătorul,arhiepiscopulArmeniei;Sf.Mc.RipsimiaşiGaiani

septembrie – răpciune

30 ZILE – ZIUAARE 12 ORE, NOAPTEA 12 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

1M †)AcoperământulMaiciiDomnului;Sf.Ap.Anania;Sf.Cuv.RomanMelodul;†)Sf. Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani G

2J Sf.SfinţitMc.Ciprian;Sf.Mc.Iustinafecioara3V Sf.SfinţitMc.DionisieAreopagitul;Sf.Mc.Teoctist4S Sf.SfinţitMc.Ierotei,EpiscopulAtenei;Sf.Mc.Domnina,AudactşiCalistena5D Sf.Mc.HaritinaşiMamelta

Duminica a 19-a după Rusalii; Ap.2Corinteni11,31-33;12,1-9;Ev.Luca6,31-36(Predica de pe munte -Iubirea vrăjmaşilor);glas8,voscr.6

6L †Sf.Ap.Toma;Sf.Mc.Erotiida7M †Sf.MariMc.SerghieşiVah;Sf.Mc.Iulianpreotul,ChesariediaconulşiPolihronie8M Sf.Cuv.PelaghiaşiTaisia @9J †Sf.Ap.IacoballuiAlfeu;Sf.Cuv.AndronicşiAtanasia10V Sf.Mc.EvlampieşiEvlampia,soralui;Sf.Cuv.VasianşiTeofilMărturisitorul11S Sf.Ap.Filip,unuldincei7diaconi;Sf.Ier.TeofanMărturisitorul,episcopulNiceei;Sf.

Mc.ZenaidaşiFilonila12D Sf.Mc.Prov,TarahşiAndronic;Sf.Ier.Cosma,episcopulMaiumei

Duminica a 21-a după Rusalii (a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul VII Ecumenic);Ap.Galateni2,16-20;alSf.Părinţi:Tit3,8-15;Ev.Luca8,5-15(Pilda semănătorului); a Sf.Părinţi:Ioan17,1-13(Rugăciunea lui Iisus);glas1,voscr.7

13L Sf.Mc.Carp,Papil,Agatodor,AgatonicaşiFlorentie14M †)Sf.Cuv.ParaschevadelaIaşi;Sf.Mc.Nazarie,Ghervasie,ProtasieşiChelsie15M Sf.Mc.Luchianpreotul;Sf.IerarhiSavin,ep.CipruluişiVars,ep.Edesei T16J Sf.Mc.LonghinSutaşul;Sf.Mc.Domnin17V Sf.ProorocOseea;Sf.Cuv.Mc.AndreiCriteanul18S †Sf.Ap.şiEvanghelistLuca;Sf.Mc.MarincelBătrân19D Sf.ProorocIoil;Sf.Mc.Uar,FelixşiEusebiu;Sf.Cleopatra;Sf.Cuv.IoandelaRila

Duminica a 20-a după Rusalii;Ap.Galateni1,11-19;Ev.Luca7,11-16(Învierea fiului văduvei din Nain);glas2,voscr.8

20L Sf.MareMc.Artemie;Sf.Cuv.Matrona21M †)Sf. Cuv. Mărturisitori: Visarion şi Sofronie; Sf. Mc. Oprea; Sf. Preoţi Mărturisitori:

Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel; Sf.Cuv.IlarioncelMare22M Sf.Ier.Averchie,episcopulIerapolei,celîntocmaicuApostolii;Sfinţii7tineridinEfes23J †Sf.Ap.Iacob,rudaDomnului,întâiulepiscopalIerusalimului;Sf.Ier.Ignatie,patriarhul

Constantinopolului24V Sf.MareMucenicAreta;Sf.Mc.Marcu,SotirihşiValentin 025S Sf.Mc.MarcianşiMartirie,ValerieşiHrisaf;Sf.Tavita26D †)Sf.MareMc.Dimitrie,IzvorâtoruldeMir

Duminica a 23-a după Rusalii; Ap.Efeseni2,4-10;Ev.Luca8,26-39 (Vindecarea demonizatului din ţinutul Gherghesenilor);glas3,voscr.9

27L †)Sf. Cuv.DimitriecelNou,OcrotitorulBucureştilor(ale cărui moaşte se află în Catedrala Patriarhală); Sf.Mc.Nestor

28M†)Sf. Ier. Iachint, mitropolitul Ţării Româneşti;Sf.Mc.Terentie,soţiasaNeonilaşicei7fii;Sf.Ier.Firmilian,episcopulCezareeiCapadociei

29M Sf.Cuv.Mc.AnastasiaRomana;Sf.Cuv.Avramie30J Sf.SfinţitMc.Zenovie,ep.CilicieişiSf.Mc.Zenovia,sorasa;Sf.Ap.Cleopa31V Sf.Ap.Apelie,Stahie,Amplie,Urban,AristobulşiNarcis;Sf.Mc.Epimah G

octombrie – brumărel

31 ZILE – ZIUAARE 11 ORE, NOAPTEA 13 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

1S Sf.doctorifărădearginţiCosmaşiDamian,dinAsia(Pomenirea morţilor)2D Sf.Mc.Achindin,Pigasie,Aftonie,ElpidiforşiAnempodist

Duminica a 22-a după Rusalii;Ap.Galateni6,11-18;Ev.Luca16,19-31 (Bogatul nemilostiv);glas4,voscr.10

3L Sf.SfinţiţiMc.Achepsimaepiscopul,IosifpreotulşiAitaladiaconul;AşezareamoaştelorSf.MareMc.GheorgheînLida

4M Sf.Cuv.IoanichiecelMare;Sf.SfinţiţiMc.Nicandru,ep.Mirelor,şiErmeupreotul5M Sf.Mc.GalactionşiEpistimia;Sf.Ier.Grigorie,arhiepiscopulAlexandriei6J Sf.Ier.PavelMărturisitorul,patriarhulC-polului;Sf.Cuv.LucadinSicilia7V Sfinţii33deMucenicidinMelitina;Sf.Cuv.LazărdinMunteleGalisiei @8S †)SoborulSf.ArhangheliMihailşiGavriilşialtuturorcereştilorputeri9D Sf. Mc. Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat; Sf.Mc.OnisiforşiPorfirie;Sf.Cuv.

Matrona;Sf.Ier.NectariedelaEghinaDuminica a 24-a după Rusalii;Ap.Efeseni2,14-22;Ev.Luca8,41-56(Învierea fiicei lui Iair);glas5,voscr.11

10L Sf.Ap.Olimp,Rodion,Sosipatru,Erast,TerţiuşiCvart;Sf.Mc.Orest11M Sf.Mc.Mina,VictorşiVichentie;Sf.Mc.Ştefanida;Sf.Cuv.TeodorStuditul12M †)Sf. Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din

Mocod, Grigorie din Zagra şi Vasile din Telciu; Sf.Ier.IoancelMilostiv,patriarhulAlexandriei;Sf.Cuv.NilPustnicul

13J †)Sf.Ier.IoanGurădeAur,arhiepiscopulConstantinopolului,şiSf.Antuza,mamasa(Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului)

14V †Sf.Ap.Filip;Sf.Ier.GrigoriePalama,arhiepiscopulTesalonicului(Începutul Postului Naşterii Domnului) T

15S †)Sf. Cuv. Paisie de la Neamţ; Sf.Mc.şiMărt.:Gurie,SamonaşiAvivdiaconul16D †Sf.Ap.şiEvanghelistMatei

Duminica a 25-a după Rusalii; Ap. Efeseni 4, 1-7; Ev. Luca 10, 25-37 (Pilda samarineanului milostiv);glas6,voscr.1

17L Sf. Ier. Grigorie Taumaturgul, episcopul Neocezareei, şi Ghenadie, patriarhulConstantinopolului;Sf.Cuv.LazărZugravul

18M Sf.Mc.Platon,RomanşiZaheu19M Sf.ProorocAvdie;Sf.Mc.Varlaam20J Înainte-prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului;†)Sf. Cuv. Grigorie

Decapolitul; Sf. Mc. Dasie;Sf.Ier.Proclu,patriarhulConstantinopolului21V (†) Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Dezlegare la peşte)22S Sf.Ap.Filimon,Arhip,OnisimşiApfia;Sf.Mc.Cecilia(Dezlegare la peşte) 023D†)Sf. Cuv. Antonie de la Iezerul Vâlcii; Sf.Ier.Amfilohie,episcopul Iconiei,şiGrigorie,

episcopulAcragandelor(Dezlegare la peşte)Duminica a 26-a după Rusalii; Ap.Efeseni5,8-19;Ev.Luca12,16-21(Pilda bogatului căruia i-a rodit ţarina);glas7,voscr.2

24L Sf.SfinţiţiMc.Clement,episcopulRomei,şiPetru,episcopulAlexandriei25MOdovania praznicului Intrării în biserică a Maicii Domnului; †)Sf.MareMc.Ecaterina;

Sf.MareMc.Mercurie(Dezlegare la peşte)26MSf.Cuv.AlipieStâlpnicul,NiconşiStelianPaflagonul G27J Sf.MareMc.IacobPersul;Sf.Cuv.NatanaelşiPinufrie28V Sf.Cuv.Mc.ŞtefancelNou;Sf.Mc.Irinarh29S Sf.Mc.ParamonşiFilumen;Sf.Cuv.Pitirun(Dezlegare la peşte)30D†)Sf. Ap. Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; †)Sf. Ier. Andrei Şaguna,

mitropolitul Transilvaniei; Sf.Ier.Frumentie,ep.Etiopiei(Dezlegare la peşte)Duminica a 30-a după Rusalii;Ap.Coloseni3,12-16;Ev.Luca18,18-27(Dregătorul bogat - Păzirea poruncilor);glas8,voscr.3

noiembrie – brumar

30 ZILE – ZIUAARE 10 ORE, NOAPTEA 14 ORE

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

1L Sf.ProorocNaum;Sf.Cuv.FilaretcelMilostiv2M Sf.ProorocAvacum;Sf.Mc.Miropi;Sf.Ier.Solomon,arhiepiscopulEfesului3M †)Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani; Sf.ProorocSofonie;Sf.SfinţitMc.

Teodor,arhiepiscopulAlexandriei4J †Sf.MareMc.Varvara;Sf.Cuv.IoanDamaschin(Dezlegare la peşte)5V †)Sf.Cuv.SavacelSfinţit;Sf.Mc.Anastasie6S †)Sf.Ier.Nicolae,arhiepiscopulMirelorLichiei(Dezlegare la peşte) @7 D †)Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeş; Sf.Ier.Ambrozie,episcopulMediolanului

(Dezlegare la peşte)Duminica a 27-a după Rusalii;Ap.Efeseni6,10-17;Ev.Luca13,10-17(Tămăduirea femeii gârbove);glas1,voscr.4

8L Sf.Cuv.Patapie;Sf.Ap.Cezar,TihicşiOnisifor;Sf.Ier.Sofronie,episcopulCiprului9M †ZămislireaSfinteiFecioareMariadecătreSf.Ana;Sf.ProorociţăAna,mamaProorocului

Samuel(Dezlegare la peşte)10M Sf.Mc.Mina,ErmoghenşiEvgraf11J Sf.Cuv.DaniilStâlpniculşiLucacelNou12V †)Sf.Ier.Spiridon,episcopulTrimitundei;Sf.Mc.Sinet;Sf.Ier.Alexandru,arhiepiscopul

Ierusalimului13S †)Sf. Ier. Dosoftei, mitropolitul Moldovei;Sf.MariMc.Eustratie,Auxentie,Evghenie,

MardarieşiOrest;Sf.Mc.LuciafecioaradinSiracuza(Dezlegare la peşte)14D Sf.Mc.Tirs,Calinic,FilimonşiApolonie(Dezlegare la peşte) T

Duminica a 28-a după Rusalii (a Sfinţilor Strămoşi);Ap.Coloseni1,12-18;Ev.Luca14,16-24(Pilda celor poftiţi la cină);glas2,voscr.5

15L Sf.SfinţitMc.Elefterie,episcopulIliriei,şiSf.Mc.Antia,mamasa;Sf.Mc.Suzana16M Sf.ProorocAgheu;Sf.Teofanaîmpărăteasa17M Sf.ProorocDanielşiSfinţiitreitineri:Anania,AzariaşiMisail18 J †)Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf.Mc. Sebastian şi Zoe; Sf. Ier.Modest, patriarhul

Ierusalimului(Dezlegarelapeşte)19V Sf.Mc.Bonifatie;Sf.Aglaia;Sf.Ier.Grichentie,episcopulEtiopiei20S Înainte-prăznuirea Naşterii Domnului; Sf.SfinţitMc.IgnatieTeoforul,episcopulAntiohiei21DSf.Mc.IulianadinNicomidia;Sf.Mc.Temistocle

Duminica dinaintea Naşterii Domnului (a Sfinţilor Părinţi după trup ai Domnului); Ap.Evrei11,9-10;32-40;Ev.Matei1,1-25(Genealogia Mântuitorului);glas3,voscr.6

22L †)Sf. Ier. Petru Movilă, mitropolitul Kievului; Sf.MareMc.Anastasia;Sf.Mc.HrisogonşiTeodota 0

23M Sfinţii10MucenicidinCreta;Sf.Ier.Pavel,arhiep.Neocezareei;Sf.Cuv.Naum24M Sf.Cuv.Mc.Eugenia(Ajunul Crăciunului)25J (†) Naşterea Domnului (Crăciunul)26V (†)SoborulMaiciiDomnului;†)Sf. Cuv. Nicodim cel Sfinţit de la Tismana; Sf.Ier.

EftimieMărturisitorul,episcopulSardei (Harţi)27S †)SfântulAp.întâiulMc.şiArhidiaconŞtefan;Sf.Cuv.TeodorMărturisitorul 28D Sfinţii20.000deMucenicidinNicomidia;Sf.SfinţitMc.Glicheriepreotul G

Duminica după Naşterea Domnului (a Sfinţilor: Iosif, logodnicul Sfintei Fecioare Maria; David Proorocul şi Iacob, ruda Domnului);Ap.Galateni1,11-19;Ev.Matei2,13-23;(Fuga în Egipt);glas4,voscr.7

29L Sfinţii14.000deprunciucişidinporuncaluiIrod;Sf.Cuv.MarcelşiTadeu30M Sf.Mc.Anisia;Sf.Cuv.Teodora;Sf.Cuv.Leon31M Odovania praznicului Naşterii Domnului;Sf.Cuv.MelaniaRomana;†Sf. Mc. Hermes

(Harţi)

decembrie – undrea

NOTE

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

..............................................................................................................

31 ZILE – ZIUA ARE 9 ORE, NOAPTEA 15 ORE

Rânduieli bisericeşti

36

RÂNdUIElI BIsERICEşTI ÎN ANUl 2014

Zile de post şi posturi de peste an

• Miercurileşivineriledepestean, înafarădecelecudezlegare,însemnatecuharţi

• AjunulBobotezei(Duminică,5ianuarie)• TăiereaCapuluiSfântuluiIoanBotezătorul(Vineri,29august)• ÎnălţareaSfinteiCruci(Duminică,14septembrie)• PostulSfintelorPaşti(3martie-19aprilie)• PostulSfinţilorApostoliPetruşiPavel(16-28iunie)• PostulAdormiriiMaiciiDomnului(1-14august)• PostulNaşteriiDomnului(14noiembrie-24decembrie)

Zile în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie (zile aliturgice)

• Vineri,înainteaBotezuluiDomnului(3ianuarie)• Miercurişivineri,însăptămânadinainteaPostuluiSfintelorPaşti

(26şi28februarie)• Lunişimarţi,înprimasăptămânăaPostuluiSfintelorPaşti(3-4

martie)• ÎnSfântaşiMareaVineri(18aprilie)

37

Nu se fac nunţi

• Întoatezileledepostdepestean• ÎnajunulşiînzilelePraznicelorÎmpărăteşti(1-2februarie;28-29

mai;7-8iunie;13-14septembrie)• DelaDuminicalăsatuluisecdecarnepentruPostulSfintelorPaşti

pânălaDuminicaTomii(24februarie-27aprilie)• ÎnPostulSfinţilorApostoliPetruşiPavel(16-28iunie)• ÎnPostulAdormiriiMaiciiDomnului(1-15august)• ÎnPostulNaşteriiDomnului(14noiembrie-24decembrie)• În perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6

ianuarie)

Zile şi date importante

• ZiuaNaţionalăaFamiliei(Duminică,11mai)• Duminicapărinţilorşiacopiilor(Duminică,1iunie)• Duminicaromânilormigranţi(Duminică,17august)• Începutulanuluibisericesc.Ziuarugăciuniipentrumediu(Luni,

1septembrie)• ZiuaBibliei(Joi,13noiembrie)

Sărbători bisericeşti naţionale

• ÎnălţareaDomnului–ZiuaEroilor(Joi,29mai)

Zile şi sărbători legale în care nu se lucrează

• AnulNou(Miercuri,1şijoi,2ianuarie)• Sărbătoareainternaţionalăamuncii(Joi,1mai)• PrimaşiadouazidePaşti(Duminică,20şiluni,21aprilie)

38

• PrimaşiadouazideRusalii(Duminică,8şiluni,9iunie)• AdormireaMaiciiDomnului(Vineri,15august)• Sf. Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României

(Duminică,30noiembrie)• ZiuaNaţionalăaRomâniei(Luni,1decembrie)• PrimaşiadouazideCrăciun(Joi,25şivineri,26decembrie)

Nu se fac nunţi în anul 2015

• Întoatezileledepostdepestean• ÎnajunulşiînzilelePraznicelorÎmpărăteşti• (1-2februarie;20-21,30-31mai;15august;13-14septembrie)• De la lăsatul sec de carne pentru Postul Sfintelor Paşti până la

DuminicaTomii(16februarie-19aprilie)• ÎnPostulSfinţilorApostoliPetruşiPavel(8-28iunie)• ÎnPostulAdormiriiMaiciiDomnului(31iulie-14august)• ÎnPostulNaşteriiDomnului(15noiembrie-24decembrie)• În perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie-6

ianuarie)

Ortodoxia în lume

40

ORgANIzAREA CANONICă A BIsERICII ORTOdOxE

Atunci când ne referim la Biserica Ortodoxă universală,spunemdespreeacăeste„Una,Sfântă,SoborniceascăşiApostolească“,BisericaceaadevăratăîntemeiatădecătreMântuitorulIisusHristos.

Peplanlocal,organizatoric,astăziînlumeBisericaOrtodoxăeste alcătuită dinmaimulteBiserici locale surori, „autocefale“ saucuoconducerede sine stătătoare,dupăpracticadincelemaivechitimpuri.AcesteBiserici,deşiauoconducereproprieprintr-unSfântSinod,suntîncomuniunedeplină,faptcareseexprimăînmodvăzutprincomuniuneaeuharisticăcuTrupulşiSângeleMântuitoruluiIisusHristos.

ConfiguraţiacanonicăaBisericiiOrtodoxeînanul2014esteurmătoarea:

1.Patriarhia Ecumenică a ConstantinopoluluiPatriarh: Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al

Constantinopolului2.Patriarhia Alexandriei şi a întregii AfriciPatriarh: Preafericirea Sa Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al

AlexandrieişialîntregiiAfrici3.Patriarhia Antiohiei şi a întregului OrientPatriarh:PreafericireaSaIoan al X-lea,PatriarhulAntiohieişial

întreguluiOrient4.Patriarhia IerusalimuluiPatriarh:SanctitateaSaTeofil al III-lea,PatriarhulIerusalimului5.Patriarhia RusăPatriarh:SanctitateaSaChiril,PatriarhulMoscovei şi al întregii

Rusii

41

6.Patriarhia RomânăPatriarh: Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe

Române7.Patriarhia SârbăPatriarh: Preafericirea Sa Irineu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe

Sârbe8.Patriarhia BulgarăPatriarh: Preafericirea Sa Neofit, Patriarhul Bisericii Ortodoxe

Bulgare9.Patriarhia GeorgieiPatriarh:SanctitateaSaIlie al II-lea,PatriarhulGeorgiei10.Biserica CipruluiArhiepiscop:PreafericireaSaHrisostom al II-lea,Arhiepiscopde

NouaJustinianaşialîntreguluiCipru11.Biserica GrecieiArhiepiscop: Preafericirea Sa Ieronim al II-lea, Arhiepiscopul

AteneişiatoatăElada12.Biserica Cehiei şi SlovacieiMitropolit:vacant13.Biserica PolonieiMitropolit: Preafericirea Sa Sava, Mitropolitul Varşoviei şi al

întregiiPolonii14.Biserica AlbanieiArhiepiscop:PreafericireaSaAnastasie,ArhiepiscopulTiraneişi

alîntregiiAlbaniiBisericaOrtodoxădinAmerica(OrthodoxChurchinAmerica)

condusădePreafericitulIona,MitropolitulîntregiiAmericişiCanadei,arestatutdesemi-autocefalie,întrucâtnuafostrecunoscutăcaataredetoateBisericileOrtodoxeautocefaledinlume.

În afară de acesteBiserici autocefale,mai există şiBisericiautonome,caredepinddeBisericiautocefale(ex.BisericaFinlandei),precum şi numeroase eparhii înfiinţate înDiaspora, prin emigrareamultorortodocşidinţărilelordebaştină,înregiuniprecum:AmericadeNordşideSud,Italia,Franţa,Germania,Australiaş.a.

OrganizareaBisericii Ortodoxe Române

44

BIsERICA ORTOdOxă ROmÂNă

Potrivit Statutului său pentru organizare şi funcţionare,Biserica Ortodoxă Română cuprinde pe toţi credincioşii ortodocşiromâni. Ea este organizată ca Patriarhie cu titulatura „PatriarhiaRomână“.ConducereaBisericiiîncelespiritualeoareSfântulSinod.Adunarea Naţională Bisericească este forul deliberativ central alBisericii.OrganismulexecutivalAdunăriiNaţionaleBisericeştiesteConsiliulNaţionalBisericesc.

Sfântul Sinod se compune din Înaltpreasfinţiţii Mitropoliţişi Arhiepiscopi, Preasfinţiţii Episcopi în funcţie şi PreasfinţiţiiEpiscopi-vicarişiArhierei-vicari.SfântulSinod,AdunareaNaţionalăBisericească şi Consiliul Naţional Bisericesc au ca preşedinte pePreafericitulPărintePatriarh.

PATRIARHIA ROMÂNĂ

Patriarh: PreafericitulPărintedr.DanielCioboteaAleeaDealulMitropolieinr.2,Sector4,040163,BucureştiTelefon021.406.71.61;406.71.95;Fax021.406.71.62Website:www.patriarhia.ro;E-mail:patriarhia@dnt.ro

Episcop-vicar patriarhal:Preasfinţituldr.VarlaamPloieşteanulSecretarulSfântuluiSinodalBisericiiOrtodoxeRomâneAleeaDealulMitropolieinr.25,Sector4,040163,BucureştiTelefon021.406.71.69;Fax021.406.71.70E-mail:patriarhia.externe@dnt.ro

45

MITROPOLIA MuNTENIEI ŞI DOBROGEI

1. Arhiepiscopia BucureştilorArhiepiscop şi Mitropolit: Preafericitul Părinte Daniel, PatriarhulBisericiiOrtodoxeRomâneEpiscop-vicar:Preasfinţituldr.VarsanufiePrahoveanulIntrareaMironCristeanr.9,Sector4,040161,BucureştiTelefon021.337.49.572. Arhiepiscopia TomisuluiArhiepiscop:Înaltpreasfinţituldr.TeodosiePetrescuStr.Arhiepiscopieinr.23,900732,Constanţa,jud.ConstanţaTelefon0241.61.40.20;Fax0241.61.17.323. Arhiepiscopia TârgovişteiArhiepiscop,MitropolitşiExarhpatriarhalpentrurelaţiileexterne:Înaltpreasfinţituldr.NifonMihăiţăBd.Castanilornr.3-5,130004,Târgovişte,jud.DâmboviţaTelefon0245.21.37.13;61.18.054. Arhiepiscopia Argeşului şi MusceluluiArhiepiscop:ÎnaltpreasfinţitulCalinicArgatuBd.Basarabilornr.1,115300,CurteadeArgeş,jud.ArgeşTelefon0248.72.24.10;Fax0248.71.44.015.Arhiepiscopia Buzăului şi VranceiArhiepiscop:Înaltpreasfinţituldr.CiprianSpiridonAleeaEpiscopieinr.3,120043,Buzău,jud.BuzăuTelefon0238.71.07.14;Fax0238.41.36.086.Arhiepiscopia Dunării de JosArhiepiscop:Înaltpreasfinţituldr.CasianCrăciunStr.Domneascănr.104,800201,Galaţi,jud.GalaţiTelefon0236.46.00.14;Fax0236.46.01.947.Episcopia Sloboziei şi CălăraşilorEpiscop:PreasfinţitulVincenţiuGrifoniStr.Episcopieinr.2,117660,Slobozia,jud.IalomiţaTelefon/Fax0243.23.12.058.Episcopia Alexandriei şi TeleormanuluiEpiscop:PreasfinţitulGalactionStângăStr.Carpaţinr.15,140059,Alexandria,jud.TeleormanTelefon0247.31.60.57;Fax0247.32.66.54

46

9.Episcopia GiurgiuluiEpiscop:Preasfinţituldr.AmbrozieMeleacăStr.Episcopieinr.13,080015,Giurgiu,jud.GiurgiuTelefon:0264.21.40.79;Fax064.21.40.8110.Episcopia TulceiEpiscop:Preasfinţituldr.VisarionBălţatStr.MirceaVodănr.6A,820134,Tulcea,jud.TulceaTelefon/Fax:0240.51.51.45

MITROPOLIA MOLDOVEI ŞI BuCOVINEI

1.Arhiepiscopia IaşilorArhiepiscopşiMitropolit:Înaltpreasfinţituldr.TeofanSavuBd.ŞtefancelMareşiSfântnr.16,700064,Iaşi,jud.IaşiTelefon/Fax0232.21.54.54,21.54.56,21.54.58,21.53.00Episcop-vicar:PreasfinţitulCalinicBotoşăneanulBd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 16, 700064, Iaşi, jud. Iaşi Telefon/Fax0232.21.54.54,21.54.56,21.54.58,21.53.002.Arhiepiscopia Sucevei şi RădăuţilorArhiepiscop:ÎnaltpreasfinţitulPimenZaineaStr. Ioan Vodă Viteazul nr. 2, 700497, Suceava, jud. Suceava Telefon0230.52.12.95,22.70.54;Fax0230.52.20.203.Arhiepiscopia Romanului şi BacăuluiArhiepiscop:ÎnaltpreasfinţitulEftimieLucaStr.AlexandrucelBunnr.5,611065,Roman,jud.NeamţTelefon/Fax0233.744.683Episcop-vicar:Preasfinţituldr.IoachimBăcăoanulStr.AlexandrucelBunnr.5,611065,Roman,jud.NeamţTelefon/Fax0233.74.46.834.Episcopia HuşilorEpiscop:Preasfinţituldr.CorneliuOnilăStr.MihailKogălniceanunr.19,735100,Huşi,jud.VasluiTelefon/Fax0235.48.11.32

47

MITROPOLIA ARDEALuLuI

1.Arhiepiscopia SibiuluiArhiepiscopşiMitropolit:Înaltpreasfinţituldr.LaurenţiuStrezaStr.Mitropolieinr.24,735100,Sibiu,jud.SibiuTelefon0269.21.15.84;Fax0269.21.55.21Episcop-vicar:PreasfinţitulAndreiFăgărăşanulStr.Mitropolieinr.24,735100,Sibiu,jud.SibiuTelefon0269.21.81.542.Arhiepiscopia Alba IulieiArhiepiscop:Înaltpreasfinţituldr.IrineuPopStr.MihaiViteazulnr.16,510010,AlbaIulia,jud.AlbaTelefon0258.81.16.90;Fax0258.81.27.973. Episcopia OradieiEpiscop:Preasfinţituldr.SofronieDrincecStr.EpiscopRomanCiorogariunr.3,410017,Oradea,jud.BihorTelefon0259.43.78.83;Fax0259.43.34.874.Episcopia Covasnei şi HarghiteiArhiepiscop:ÎnaltpreasfinţitulIoanSelejanStr.PatriarhulMironCristeanr.17,530112,MiercureaCiuc,jud.HarghitaTelefon0266.17.12.69;Fax0266.12.44.535.Episcopia Devei şi HunedoareiEpiscop:PreasfinţitulGurieGeorgiuStr.AvramIancunr.2,330025Deva,jud.HunedoaraTelefon/Fax0254.21.12.41

MITROPOLIA CLuJuLuI, MARAMuREŞuLuI ŞI SĂLAJuLuI

1.Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi ClujuluiArhiepiscopşiMitropolit:Înaltpreasfinţituldr.AndreiAndreicuţPiaţaAvramIancunr.18,550179,Cluj-Napoca,jud.ClujTelefon026419.39.44;Fax0264.19.51.84Episcop-vicar:PreasfinţitulVasileSomeşanulPiaţaAvramIancunr.18,550179,Cluj-Napoca,jud.ClujTelefon0264.43.10.04

48

2. Episcopia Maramureşului şi SătmaruluiArhiepiscop:ÎnaltpreasfinţitulJustinianChiraStr.AvramIancunr.5,430313,BaiaMare,jud.MaramureşTel/fax:0262.21.46.14.Arhiereu-vicar:Preasfinţituldr.JustinSigheteanulMânăstireaRohia,jud.MaramureşTelefon0262.46.62.413. Episcopia SălajuluiEpiscop:Preasfinţituldr.PetroniuFloreaStr.AvramIancunr.29/A,450143,Zalău,jud.SălajTelefon/Fax0360.10.03.21

MITROPOLIA OLTENIEI

1.Arhiepiscopia CraioveiArhiepiscopşiMitropolit:Înaltpreasfinţituldr.IrineuPopaStr.MitropolitFirmiliannr.3,200381,Craiova,jud.DoljTelefon0251.41.50.54;Fax0251.41.83.692.Arhiepiscopia RâmniculuiArhiepiscop:ÎnaltpreasfinţitulGherasimCristeaStr.CarolInr.43,240178,RâmnicuVâlcea,jud.VâlceaTelefon0250.73.11.70;73.88.21;Fax 0250.73.49.52Episcop-vicar:Preasfinţituldr.EmilianLovişteanulStr.CarolInr.43,240178,RâmnicuVâlcea,jud.Vâlcea3.Episcopia Severinului şi StrehaieiEpiscop:PreasfinţitulNicodimNicolăescuStr.I.G.Bibicescunr.6,220103,DrobetaTurnuSeverin,jud.MehedinţiTelefon0252.33.30.48;Fax0252.33.30.494.Episcopia Slatinei şi RomanaţilorEpiscop:Preasfinţituldr.SebastianPaşcanuStr.FraţiiBuzeştinr.15,230080,Slatina,jud.OltTelefon0249.42.10.26;Fax0349.41.68.61

MITROPOLIA BANATuLuI

1.Arhiepiscopia TimişoareiArhiepiscopşiMitropolit:Înaltpreasfinţituldr.NicolaeCorneanu

49

Bd.C.D.Loganr.5,300021,Timişoara,jud.TimişTelefon0256.49.32.32;Fax0256.49.11.76Episcop-vicar:PreasfinţitulPaisieLugojanulBd.C.D.Loganr.5,300021,Timişoara,jud.TimişTelefon0256.29.52.28;Fax0256.49.11.762. Arhiepiscopia AraduluiArhiepiscop:Înaltpreasfinţituldr.TimoteiSeviciuStr.Episcopieinr.60-62,310084,Arad,jud.AradTelefon0257.28.18.56;Fax0257.28.12.623.Episcopia CaransebeşuluiEpiscop:Preasfinţituldr.LucianMicStr.MihaiViteazunr.11,325400,Caransebeş,jud.Caraş-SeverinTelefon0255.516.412;Fax0255.51.64.02

MITROPOLIA BASARABIEI, AuTONOMĂ ŞI DE STIL VECHI ŞI EXARHATuL PLAIuRILOR

1. Arhiepiscopia ChişinăuluiArhiepiscop,MitropolitşiExarhalPlaiurilor:ÎnaltpreasfinţitulPetruPăduraruStr.31August1989nr.161,2004,Chişinău,RepublicaMoldovaTelefon/Fax+373.22.75.57.222. Episcopia Bălţilor3.Episcopia Basarabiei de Sud4.Episcopia Dubăsarilor şi a toată Transnistria

MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ PENTRu GERMANIA, EuROPA CENTRALĂ ŞI DE NORD

1. Arhiepiscopia ortodoxă română a Germaniei, Austriei şi LuxemburguluiArhiepiscopşiMitropolit:Înaltpreasfinţituldr.SerafimJoantăFürthestraße166-168,D-90429,Nürnberg,GermaniaTelefon+49.911.323.69.13;Fax+49.911.323.69.12Episcop-vicar:PreasfinţitulSofianBraşoveanulPaul-Heyse-Str.19,D-80336,München,Germania

50

2.Episcopia ortodoxă română a Europei de NordEpiscop:Preasfinţituldr.MacarieDrăgoiHässlingbyvägen7;13691Haninge-Stockholm,Suedia

MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ PENTRu EuROPA OCCIDENTALĂ ŞI MERIDIONALĂ

1.Arhiepiscopia ortodoxă română a Europei OccidentaleArhiepiscopşiMitropolit:Înaltpreasfinţituldr.IosifPop1Bd.duGénéralLeClerc,91470,Limours,FranţaTelefon+33.1.64.91.59.24;Fax+33.1.64.91.26.83Episcop-vicar:PreasfinţitulMarcNemţeanul62rueMazarin,33000,Bordeaux,Franţa2.Episcopia ortodoxă română din ItaliaEpiscop:PreasfinţitulSiluanŞpanViaArdeatinanr.1741,00134Roma,ItaliaTelefon/Fax+39.06.71.97.3433.Episcopia ortodoxă română a Spaniei şi PortugalieiEpiscop:PreasfinţitulTimoteiLauranAvenidaAlfonsoXIIInr.157;28016Madrid,SpaniaTelefon+34913501881int.104Arhiereu-vicar:Preasfinţituldr.IgnatieMureşanul

ARHIEPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN CELE DOuĂ AMERICI

Arhiepiscop:ÎnaltpreasfinţitulNicolaeCondrea5410N.NewlandAve,ChicagoIL,60656,USATelefon+1.773.774.1677;Fax1.773.774.1805Episcop-vicar:PreasfinţitulIoanCasiandeVicina1168CheminLouisa,Wentworth,OCJ84OC7,USATelefon450.533.4374;Email:tcasian@hotmail.com

EPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN uNGARIA

Episcop:PreasfinţitulSiluanMănuilăParculGrozanr.2,5700Gyula,UngariaTelefon/Fax+36.66.361.281

51

EPISCOPIA DACIA FELIX

Episcopadministrator:Preasfinţituldr.DaniilStoenescuUl.ZarkoZrenianinabr.60,26300,Vârşeţ,SerbiaTelefon+381.138.110.71

EPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN AuSTRALIA ŞI NOuA ZEELANDĂ

Episcop:PreasfinţitulMihailFilimon61–63 Queensberry Street, Carlton 3053, Melbourne, Victoria,Australia,P.O.Box122

VICARIATuL ORTODOX uCRAINEAN

VicariatulOrtodoxUcraineandinRomâniaSighetuMarmaţiei,judeţulMaramureşStr.BogdanVodănr.12Vicargeneral:preotIoanPiţura

REPREZENTANŢE ŞI COMuNITĂŢI ALE PATRIARHIEI ROMÂNE ÎN STRĂINĂTATE

Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte (AşezământulRomânesc de la Ierusalim; Aşezământul Românesc de la Ierihoncu Centrul de Studii şi Pelerinaje „Sfântul Cuvios Ioan Iacob”,Aşezământul Românesc de la Iordan), Reprezentanţa PatriarhieiRomâne pe lângă instituţiile europene (Bruxelles), ReprezentanţaPatriarhiei Române de la Sofia (Bulgaria), Comunitatea OrtodoxăRomână din Turcia (Istanbul), Comunitatea Ortodoxă Română dinAfrica de Sud (Johannesburg), Comunitatea Ortodoxă Română dinCipru(Nicosia),ComunitateaOrtodoxăRomânădinJaponia(Tokyo,Osaka),ComunitateaOrtodoxăRomânădinSiria(Damasc)

52

uNITĂŢI BISERICEŞTI SuB ALTE JuRISDICŢII

AşezăminteleRomâneştidinSfântulMunteAthos(Prodromu,Lacuşialteschiturisauchilii),aflatesubjurisdicţiaPatriarhieiEcumeniceaConstantinopolului

OrganizareaArhiepiscopiei Ortodoxe

Române a Timişoarei

54

CENTRUl EPARHIAl

300021 TIMIŞOARA, Bd. C. D. Loga nr. 7,tel. 0256/490287, fax: 0256/491176

www.mitropoliabanatului.roemail: mitropolia_banatului@yahoo.com

Arhiepiscop şi Mitropolit: Înaltpreasfinţitul Părinte dr. NicolaeCorneanuEpiscop-vicar: PreasfinţitulPărintedrd.PaisieLugojanulVicar eparhial:pr.ic.stavr.dr.IonelPopescuSectorul cultural şi comunicaţii media: pr. ic. stavr. drd. ZahariaPereşSectorul economic-financiar:pr.ic.stavr.CristianConstantinSectorul social filantropic şi misionar:pr.ic.stavr.CristianPavelSectorul învăţământ şi activităţi cu tineretul: pr.ic.stavr.drd.SorinLungociSectorul patrimoniu şi construcţii bisericeşti: diac. ing. TimoteiAnişoracSectorul exarhatul mănăstirilor:arhimandritdrd.SimeonStanaInspector eparhial bisericesc:pr.ic.stavr.MariusSfercociInspector pentru învăţământul teologic preuniversitar: preotDeianIliaVesiciOficiul canonic juridic:pr.ic.stavr.IoanBălăngean

55

Secretar eparhial: arhidiaconIoanRaduServiciul contabilitate: Ana Mariana Popescu, Mihaela Piroc şiSorinaLehaciServiciul personal: Andreea Chiţoran,Marioara Debucean şiAnaCreţaServiciul registratură: DanielaŢăranşiMarianaVargaRedacţia revistei „Altarul Banatului“:pr.ic.stavr.dr.AdrianCarebiaRedacţia revistei „Învierea“: pr.ic.stavr.dr.MariusFlorescuRedacţia cotidianului „Lumina de Banat“: diaconMarius Mircia şiValentinBirăuBiroul de comunicaţii şi relaţii cu publicul:LucianFloreaStudioul de radio „Învierea“:IrinaArieşanşiGeorgeGiurgiuFundaţia „Filantropia“:preotinsp.RomeoIonuţDumitraşcuArhivă şi bibliotecă: dr.FlorinPopoviciBiroul de pelerinaje:BeatrixPârvuCasierie:MirelaLaţcuReşedinţă:monahiastavr.MihaelaPopanServicul tehnic:NicolaeCovaci,PetruPopan,IosifVargaşiGheorgheJurca.Societatea comercială de editură şi tipografie Partoş S.R.L.: Dan CiobotaruşiarhidiaconMarianPârvuTipografia arhidiecezană: preotIoanD.ŢârneaDepozitul de obiecte bisericeşti:diaconGheorgheLehacişipreotic.stavr.MariusCovaciMuzeul de artă veche bisericească:preotic.stavr.AurelFilipşiEvaIlieş.Atelierul de lumânări:preotŞtefanMezinCatedrala mitropolitană, magazinul de obiecte bisericeşti – gestionar: monahiaRafaelaBoraşimonahiaEusebiaDamian.Magazinul de obiecte bisericeşti Timişoara – gestionar:monahiaAriadnaSâleaMagazinul de obiecte bisericeşti Lugoj – gestionar:MariaCerbuMagazinul de obiecte bisericeşti Făget – gestionar:MariaJurjMagazinul de obiecte bisericeşti Jimbolia – gestionar: MariaBudulan

56

Contact telefonic:-arhiepiscopşimitropolit–0256-493232-episcop-vicar–0256-295228-reşedinţă–0256-491195-vicareparhial–0256-220343-secretariatulCentruluiEparhial–0256-490287-atelieruldelumănări–0256-202257-S.C.PartoşS.R.L.–0256-272763-Fundaţia„Filantropia“–0256-490287

ADuNAREA EPARHIALĂ

Preşedinte: ÎnaltpreasfinţitulArhiepiscopşiMitropolitNicolaeVicepreşedinte: PreasfinţitulEpiscop-vicarPaisieLugojanulMembri: pr. prof. dr. Vasile Muntean, pr. Ioan Covaci, pr. IonelMaftei,pr.GheorgheCucu,pr.ConstantinStoian,pr.TiberiuBenescu,pr. Timotei Sbera, pr. Marius Podereu, pr. SebastianArdelean, pr.Adrian Magheţi, dr. Viorel Şerban, ec. Ioan Savu, dr. Ilie Vlaicu,Titu Birceanu, jurist Cornel Toţa, Gheorghe Feraru, deputat DorelCovaci,dr.MariusMoşoarcă,MarcelArdelean,IoanPalconi,dr.IoanTalpoş, dr.VasileBâc, dr. IonNină, dr.Tiberiu IonBratu, dr. PaulMălăieşteanu,dr.DumitruPopovici,dr.IonPăunOtiman,juristIoanBălaşiAlexandruBogdan.

CONSILIuL EPARHIAL

Preşedinte: ÎnaltpreasfinţitulArhiepiscopşiMitropolitNicolaeVicepreşedinte: PreasfinţitulEpiscop-vicarPaisieLugojanulMembri clerici: pr. SebastianArdelean, pr. Tiberiu Benescu şi pr.GheorgheCucuMembri mireni: ec.IoanSavu,dr.DumitruPopovici,TituBirceanu,AlexandruBogdan,dr.IonNinăşidr.ViorelŞerban

MEMBRI ÎN ADuNAREA NAŢIONALĂ BISERICEASCĂ

preotSebastianArdelean,juristIoanBălaşieconomistIoanSavu

57

CONSISTORIuL EPARHIAL

Preşedinte: preotic.stavr.AdamRugaciMembri: preotic.stavr.ŞtefanMarcuşipreotic.stavr.IoanMuraGrefier: preotic.stavr.AurelFilip

MEMBRI ÎN CONSISTORIuL MITROPOLITAN

preotic.stavr.VasileItineanţşipreotMariusIoana

CASA DE AJuTOR RECIPROC A CLERuLuI

Preşedinte:preotic.stavr.CristianConstantin–consiliereconomiclaCentruleparhialMembri:preotic.stavr.MiroslavDrăgan–EpiscopiaortodoxăsârbăSecretar:arhidiaconIoanRadu–secretarlaCentruleparhialContabil:MarioaraDebucean

CATEDRALA MITROPOLITANĂ

Eclesiarh:preotic.stavr.dr.DanielTrăilăAdministrator:arhidiaconEugenGoanţăPreoţi: ic.stavr.ConstantinMicu,ic.stavr.DumitruVana,ic.stavr.GavrilăCreţa,ic.stavr.DanDragomir,ic.VasileCâmpean,CristianFeraruşiic.stavr.MariusCovaciDiaconi: arhid. Marian Pârvu, Gheorghe Lehaci, Daniel Gherga,VasileBădescu,SergiuPanteaşiCătălinHeler.

uNIVERSITATEA DE VEST – TIMIŞOARA

FACuLTATEA DE LITERE, ISTORIE ŞI TEOLOGIECu SECŢIILE TEOLOGIE PASTORALĂ

ŞI TEOLOGIE DIDACTICĂ

Decan:lect.univ.dr.DanaPercecProdecani:lect.univ.dr.ValyCeia,lect.univ.dr.CodruţaGoşa,lect.univ.dr.DumitruTucanŞeful Departamentului de Studii Româneşti: conf. dr. MirelaBorchin

58

Secretar şef: prof.RamonaMiţigaSecretari pentru programele de studii teologice:TitianaKovacsşiMonicaNeumannCoordonator:PreasfinţitulEpiscop-vicardrd.PaisieLugojanulŞeful Catedrei:pr.conf.dr.NicolaeMorarConferenţiari: pr. dr. NicolaeMorar, pr. dr. Gavril Trifa şi pr. dr.ConstantinJingaLectori:pr.dr.VasileItineanţ,dr.RemusFeraru,pr.dr.DanielEneaşidr.DanielLemeniAsistenţi:pr.dr.AdrianCovan,pr.dr.AlinScridonşipr.dr.DragoşDebuceanCadre didactice asociate:pr.prof.univ.dr.VasileMuntean,arhim.drd.SimeonStana,pr.dr.MariusFlorescu,pr.dr.CosminPanţuru,pr.dr.Radu-CosminBogdan,diac.drd.LaureanPopaDuhovnic:preotdrd.MariusIoanaBiblioteca Facultăţii de Teologie: NicolaeDragoşLengher

COLEGIuL PEDAGOGIC „CARMEN SYLVA“ – TIMIŞOARA

Profilul vocaţional teologic ortodox

Director:prof.IonuţCristescuDirector adj.:prof.dr.ElenaLigiaJebeleanSecretar-şef:ing.AlinaTaşcăuSecretar:FlorentinaRusCadre didactice la disciplinele teologice: pr.prof.DorinelSavescu,pr.prof.Petru-RemusSuru,prof.Florin-NicolaeŞincari,prof.Liliana-MonicaGhera

59

şEmATIsmUl ARHIEPIsCOPIEI TImIşOAREI

PROTOPOPIATuL DETA

305200 Deta, str. 1 Mai nr. 4, tel. 0256/390631Protopop: pr. ic. stavr. Ioan Prisăcean

1. Deta,capela„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1924,biserica„Po-gorârea SfântuluiDuh“ 2009, 771 familii cu 2.245 credincioşi,preoţi:IoanPrisăceanşiIoanCiprianBlagoe.

2. Banloc, biserica „Înălţarea Domnului“ 1862–1869, 504 familiicu994credincioşi;filiaOfseniţa,bisericăînconstrucţie2001,56familii cu225credincioşi, preoţi:PetruAchim şi IonuţCiprianBoşca.

3. Berecuţa,biserica„ÎnviereaDomnului“1925,53familiicu162credincioşi;filiaMănăstire,capela„PogorâreaDuhuluiSfânt“,53familiicu166credincioşi,preotZoranMilovanov.

4. Birda,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1911,207familiicu587credincioşi;filiaSângeorge-capela„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“,64familiicu174credincioşi,preotValentinBugariu.

5. Cebza,biserica„NaştereaSf.loanBotezătorul“1923,230familiicu540credincioşi,preotIonCiprianEne.

6. Cerna,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1905,110familiicu288credincioşi,preotIonuţDănuţMania.

7. Ciacova,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1900,408fami-liicu1.136credincioşi,preotTiberiuNicoli.

8. Clopodia,biserica„PogorâreaSf.Duh“,înconstrucţie,123fami-liicu398credincioşi,preotIonelMariusCrăciunescu.

9. ColoniaGătaia,biserica„Sf.IerarhNicolae“1975,121familiicu

60

265credincioşi,preotIulianPopa.10.Denta,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1889,437familii

cu1.180credincioşi,preotAchimNicolaeMiloş.11.Ferendia,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1848,151fami-

liicu350credincioşi,preotDraganGiorgiev.12.Folea,biserica„Sf.Nicolae“1925,120familiicu281credincioşi,

preotIoanSălvan.13.GaiuMic,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1828,62familii

cu151credincioşi,preot.14.Gătaia,biserica„ÎnviereaDomnului“1796,476familiicu1.125

credincioşi,preotAdamRugaci.15.Gherman,biserica„ÎnălţareaDomnului“1878,68familiicu166

credincioşi,filiaLăţunaşcapela„Sf.Mc.Pantelimon“,1933,30familiicu61credincioşi,preotCălinNegrea.

16.Ghilad,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1812,325fami-liicu1.309credincioşi,preotEmilianPăcurar.

17. JamuMare,capela„ÎnviereaDomnului“1978,233familiicu610credincioşi,preotIoanBabeu.

18. Jebel,biserica„Sf. Ilie“1750,591familiicu1.698credincioşi,preotFlorinGroza.

19.Liebling, biserica „Sf.Gheorghe“ 1932, biserică în construcţie,648familiicu2.297credincioşi;filiaConacuIosif,fărălăcaşdecult,45familiicu129credincioşi,preotIrimiaOancea.

20.Livezile,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1759,273fa-miliicu747credincioşi;filiaDolaţ,capela„Sf.Dimitrie“1976,91familiicu304credincioşi,preotDanielRusan.

21.Macedonia,biserica„Cuv.Paraschiva“1903,113familiicu302credincioşi;filiaGad,biserica„PogorâreaSf.Duh“,1935,28fa-miliicu41credincioşi,preotIoanEmanuelPopescu.

22.Moraviţa,capela„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1962,105fa-miliicu370credincioşi;filiaDejan,capela„PogorâreaSf.Duh“1930,37familiicu90credincioşi,preotSabinNicoli.

23.Obad,biserica„ÎnălţareaDomnului“1891,111familiicu382cre-dincioşi,preotIoanDoţ.

61

24.Opatiţa,biserica„ÎnviereaDomnului“1875,112 familiicu360credincioşi;filiaRoviniţaMare,biserica„NaştereaMaiciiDom-nului“1924,53familiicu135credincioşi,preotIonelRujan.

25.Partoş,mănăstireaSfântulIosifcelNou,82familiicu213credin-cioşi,stareţieromonahVarlaamAlmăjanu.

26.Pădureni, biserica „Sf. Ioan Botezătorul“ 1837, 393 familii cu1054credincioşi,preotVirgilRoşu.

27.Percosova,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1910,86fami-lii cu217credincioşi;filiaButin, biserica „Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1925,23familiicu46credincioşi,preotCristianGabrielBăican.

28.Petroman,biserica„Sf.ApostolPetruşiPavel“1873,160familiicu453credincioşi,preotDanielFlorinGroza.

29.Sculea,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1864,115familiicu320credincioşi,preotIoanMarcu.

30.StamoraGermană,capela„Sf.Ilie“1980,197familiicu619cre-dincioşi,preotDragoşGeorgianPopovici.

31.ŞemlacuMare,biserica„PogorâreaSf.Duh“1886,64familiicu143credincioşi;filiaŞemlacuMic,fărălăcaşdecult,42familiicu86credincioşi,preotIoanJula.

32.Şipet,biserica„DuminicaTuturorSfinţilor“1936,245familiicu690credincioşi,preotOliviuCrişan.

33.Toager,biserica„CuvioasaParaschiva“1908,102familiicu260credincioşi;filiaGiera,fărălăcaşdecult,40familiicu94credin-cioşi;filiaGrăniceri,fărălăcaşdecult,41familiicu112credin-cioşi,preotGeorgeDanciu.

34.Voiteg,biserica„Sf.Gheorghe“1912,430familiicu1.215credin-cioşi,preotIoanZaharieGeorge.

62

PROTOPOPIATuL FĂGET

305300 Făget, Calea Lugojului nr. 4, tel. 0256/320586Protopop: pr. ic. stavr.BujorPăcurar

1. FăgetI,biserica„ÎnălţareaDomnului“,înconstrucţie2003,480familiicu1540credincioşi,preoţiBujorPăcurarşiIoanJurj.

2. FăgetII,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1889,298familiicu1005credincioşi,preotCristianFărcaş.

3. Băteşti,biserica„PogorâreaSf.Duh“1938,90familiicu340cre-dincioşi,preotValentinTomaMurar.

4. Bârna,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1974,44familiicu163credincioşi,preotMironZepa.

5. BegheiuMic,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1906,91familiicu254credincioşi;filiaDumbrava,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“,2004,70familiicu172credincioşi,preotPetruCapotescu.

6. Bethausen,biserica„NaşteriiMaiciiDomnului“2004,138familiicu445credincioşi,preotOvidiuMarinescu.

7. Bichigi,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“1927,95familiicu302credincioşi,preotEmanuelIoanCiusa.

8. Brăneşti,biserica„Cuv.Paraschiva“1982,88familiicu298cre-dincioşi;filiaJupâneşti,biserica„CuvioasaParaschiva“1990,41familiicu136credincioşi,preotGheorgheMestecănean.

9. Breazova,biserica„PogorâreaSf.Duh“1962,63familiicu195credincioşi,preotLiviuSava.

10.Bucovăţ,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1935,95familiicu460credincioşi,preotIonuţLacatîş.

11.BuneaMare,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1975,49familiicu163credincioşi;filiaPovergina,biserica,,Sf.Ilie“1991,45familiicu133credincioşi,preotIoanLazăr.

12.Cladova,biserica„Cuv.Paraschiva“1837,74familiicu282cre-dincioşi;filiaIerşnic,biserica„Cuv.Paraschiva“2006,47familiicu122credincioşi,preotDumitruCraşovan.

63

13.Cliciova,biserica„ÎnviereaDomnului“1908,125familiicu375credincioşi,preotNicolaeDrăghicescu.

14.Coşava,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1889,104familiicu322credincioşi;filiaNemeşeşti,biserica„Sf.NichitaRoma-nul“,16familiicu56credincioşi,preotLaurenţiuPăulescu.

15.Coşeviţa,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“,18familiicu42credincioşi, filia Bulza, biserica „Sf. Ioan Teologul“, 1830, 12familiicu18credincioşi,filiaGroşi,biserica„Cuv.Paraschiva“,1741,22familiicu54credincioşi,preotOvidiuCapotescu.

16.CoşteiudeSus,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1908,38familiicu88credincioşi,preotNicolaeZisu.

17.Curtea, biserica „Sf.ApostoliPetru şiPavel“1937,180 familiicu555credincioşi,filiaHomojdia,biserica„PogorâreaSf.Duh“,1751,21familiicu48credincioşi,preotPetricăBarbu.

18.Cutina,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1899,123familiicu339credincioşi,preotDanielEscariu.

19.Drinova,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1905,58familiicu200credincioşi,preotFlorinFlorescu.

20.Dubeşti,biserica„Sf.Dumitru“1764,65familiicu200credin-cioşi; filia Ohaba Lungă, biserica „NaştereaMaicii Domnului“1946,65familiicu210credincioşi,preotDraganRadovanSimo-nescu.

21.Fârdea, biserica „PogorâreaSf.Duh“ 1854, 120 familii cu 322credincioşi;filiaHăuzeşti,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGa-vril“1883,39familiicu136credincioşi,preotBojidarIeremici.

22.GladnaRomână,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1896,91familiicu316credincioşi;filiaGladnaMontană,biserica„TăiereaCapuluiSf.IoanBotezătorul“1954,31familiicu88credincioşi,preotDacianDavid.

23. Jupani,biserica„PogorâreaSf.Duh“1913,63familiicu232cre-dincioşi,preotRafaelFlorinBunescu.

24. Jureşti, biserica „Naşterea Maicii Domnului“ 2003, 50 familiicu 150 credincioşi; filiaBoteşti, capela „AcoperământulMaiciiDomnului“1980,15familiicu60credincioşi,preotVasileCostin.

64

25.Leucuşeşti,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1881,135fa-miliicu396credincioşi,preotBogdanStănilă.

26.Luncani,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1975,123fami-liicu261credincioşi;filiaLuncaniideSus,10familiicu25cre-dincioşi,preotRomelNeamţu.

27.Margina,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1938,208familiicu683credincioşi;filiaZorani,biserica„Cuv.Paraschiva“1737,18familiicu42credincioşi,preotVictorSava.

28.Mănăştur,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1902,231fa-miliicu589credincioşi,preotConstantinDănuţStoian.

29.MâtnicuMic,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1912,55fa-miliicu149credincioşi;filiaDrăgsineşti,biserica„Cuv.Paraschi-va“1996,52familiicu160credincioşi,preotCaiusAndraşoni.

30.Nădrag,biserica„PogorâreaSf.Duh“1900,380familiicu1.110credincioşi,preotDanielIancu.

31.Nevrincea,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1834,59familiicu191credincioşi,preotPetruVoichescu.

32.OhabaRomână,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1969,52familiicu148credincioşi,preot.

33.Pietroasa,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1779,biserica„SfinţiiApostoliPetruşiPavel“2000,63familiicu235credin-cioşi;filiaFărăşeşti,biserica„Cuv.Paraschiva“1977,37familiicu130credincioşi,preotCălinBeniaminLazăr.

34.Pogăneşti, biserica „NaştereaMaiciiDomnului“ 1921, 49 fami-liicu190credincioşi,;filiaSărăzani,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“ 1877, 43 familii cu 130 credincioşi, preot Ioan Pa-nusciac.

35.Poieni,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1800,48 familiicu169credincioşi;filiaCrivinadeSus,biserica„Cuv.Paraschi-va“1700,19familiicu50credincioşi,preotFlorinIonelCotocea.

36.Răchita,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1894,402familiicu906credincioşi,preotPetruMorariu.

37.RemeteaLuncă,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1937,74fa-miliicu214credincioşi;filiaPădurani,biserica„Cuv.Paraschiva“

65

1948,24familiicu44credincioşi;filiaTopla,2familiicu3cre-dincioşi,preotVasileUlici.

38.Româneşti,biserica„Cuv.Paraschiva“1955,134familiicu392credincioşi,preotCristianNarcisTiron.

39.Sinteşti,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1811,115familiicu271credincioşi,preotVasileManzur.

40.Sudriaş,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“2004,76familiicu219credincioşi,preotVasileGrecu.

41.SurducuMic,biserica„PogorâreaSf.Duh“1879,68 familii cu154 credincioşi; filia Botineşti, biserica „Pogorârea Sf. Duh“1871,41familiicu139credincioşi,preotGeorgelJilavu.

42.Susani,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1912,83familiicu239credincioşi,preotCristianIenea.

43.Temereşti,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“1803,120familiicu400credincioşi,preotDorinIoanCovaci.

44.Tomeşti,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“2006,80familiicu236credincioşi;filiaBaloşeşti,biserica„NaştereaMaiciiDomnu-lui“1954,37familiicu111credincioşi,preotIoanNicorici.

45.Tomeşti Colonie, biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel“ 2002,197familiicu386credincioşi,preotAdrianMagheţ.

46.TraianVuia,biserica„Cuv.Paraschiva“1882,89familiicu191credincioşi;filiaSăceni,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1938,29familiicu62credincioşi,preotNicolaeDorinJurji.

47.Zolt,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“1935,58familiicu157credincioşi,preot.

PROTOPOPIATuL LuGOJ

305500 Lugoj, str. 20 Decembrie ’89 nr. 7, tel. 0256/351 971Protopop: pr. ic. stavr. Ioan Cerbu

1. LugojI,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1759,capela„Sf.ÎmpăraţiConstantinşiElena“1883,3.837familiicu11.326cre-dincioşi,preoţi: IoanCerbu,VasileMuntean,NicolaeBorduzşiCristianCerbuşidiaconSilviuIordache.

66

2. LugojII,biserica„ÎnviereaDomnului“şi„Sf.ArhangheliMihailşiGavriil“2009,2.517familiicu6.100credincioşi,preoţi:MihaiSidei,IoanCovaci,IosifDavidşidiaconDanielAndriescu.

3. LugojIII,biserica„PogorâreaSf.Duh“1991,765familiicu2.040credincioşi,preotCaiusCapotescu.

4. Lugoj IV, biserica „Sf.ArhangheliMihail şiGavril“ 1920, 461familiicu1.378credincioşi,preotDorelCimponeru.

5. LugojV-CotuMic,bisericaînconstrucţie„SfântulIoanBote-zătorul“,1.120familiicu2.824credincioşi,preotAlinVărzaru.

6. LugojVI -DealulViilor, biserica „Sf. Iosif celNoude laPar-toş“ în construcţie,160 familii cu354credincioşi, preotTraianBirăescu.

7. Babşa,biserica ,,Sf.Gheorghe“1896,90 familiicu180credin-cioşi,preotVasileDărăbanţu.

8. Bacova, capela „Sf. Ilie“, 160 familii cu 470 credincioşi, preotNicolaeCherlea.

9. Balinţ,biserica„ÎnviereaDomnului“1890,86familiicu173cre-dincioşi,preotIoanŞandru.

10.Bara,biserica„Sf.Gheorghe“1885,82familiicu246credincioşi;filiaLăpuşnic,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“,10fa-miliicu16credincioşi;filiaDobreşti,biserica„Cuv.Paraschiva“,22familiicu43credincioşi,preotViorelCinca.

11.Belinţ,biserica„ÎnviereaDomnului“1797,505familiicu1.505credincioşi,preoţi:DanielOtescuşiMirceaCrişciu.

12.Blajova,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1830,50familiicu116credincioşi,preotRăzvanMateş.

13.Boldur,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1868,181familiicu535credincioşi,preotAndiValeriuPop.

14.BuziaşI,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“1830,343familiicu1.016credincioşi,preotSergiuMarianZaharia.

15.BuziaşII,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“2004,235familiicu705credincioşi,preotMirceaMaier.

16.Căpăt,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1920,52familiicu135credincioşi,preotPavelPopa.

67

17.Chizătău,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1821,201familiicu569credincioşi,preotMariusOroian.

18.Cireşu,biserica„Sf.Dimitrie“1836,170familiicu400credin-cioşi; filiaMăguri, biserica „NaştereaMaicii Domnului“ 1936,200familiicu700credincioşipreotIoanLast.

19.Coştei,biserica„Sf.Gheorghe“1897,245familiicu820credin-cioşi,preotEugenAlinCiutac.

20.Criciova,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1885,110fami-liicu350credincioşi,preotFlorinPredescu.

21.CrivinadeJos,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1854,80fa-miliicu188credincioşi,preotIoanArimescu.

22.Drăgoieşti,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1852,105fa-miliicu197credincioşi,preotAdrianSorinCreţa.

23.Duboz, biserica „ÎnviereaDomnului“ 1925, 145 familii cu 320credincioşi;filiaCadăr,biserica„ÎnviereaDomnului“1862,105familiicu210credincioşi,preotIonuţCristea.

24.Fădimac,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1837,55familiicu171credincioşi,preotMirceaLaichici.

25.Ficătar,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1890,101familiicu302credincioşi,preotIoanBărburescu.

26.Găvojdia,biserica„ÎnălţareaDomnului“1928,320familiicu962credincioşi,preotEmanoilVântu.

27.Gruni,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1891,84familiicu177credincioşi,preotPetruPereş.

28.Herendeşti,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“1931,142familiicu398credincioşi,preotPetruPârvoni.

29.Hezeriş,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1720,73familiicu341credincioşi;filiaValeaLungă,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1914,40familiicu120credincioşi,preotNicolaeVa-lentinVoicu.

30.Hisiaş,biserica„Sf.Gheorghe“1928,49 familiicu167credin-cioşi;filiaGhizela, fără lăcaşdecult,50 familiicu173credin-cioşi,preotMoiseLazăr.

31.Hitiaş,biserica„ÎnviereaDomnului“1901,196familiicu660cre-dincioşi,preotAlinNeluŢenche.

68

32.Hodoş,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1897,125familiicu320credincioşi;filiaDarova,biserica„AdormireaMaiciiDomnu-lui“,30familiicu75credincioşi,preotSeriojaCovaci.

33.Honorici,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1907,112familiicu326credincioşi;filiaPădureni,capela„NaştereaMaiciiDom-nului“2002,40familiicu154credincioşi,preotDanielPele.

34. Ictar-Budinţ, bisericile „Sf. Gheorghe“ 1866 şi „Sf. Gheorghe“1909, 98 familii cu 187 credincioşi, preot SebastianAlexandruTudor.

35. Iosifalău, biserică în construcţie, 92 familii cu 272 credincioşi,preotVasileCosminChiroiu.

36. Jabăr,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“1888,138familiicu412credincioşi,preotAurelAndrieş.

37. Jdioara,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“1907,161familiicu386credincioşi,preotIonuţFurdean.

38. Jena,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1813,130familiicu407credincioşi,preotRaduMihailCopil.

39.Lugojel,biserica„Sf.ÎmpăraţiConstantinşiElena“1775,184fa-miliicu451credincioşi,preotGabrielPetrescu.

40.Niţchidorf,biserica„PogorâreaSf.Duh“1999,265familiicu845credincioşi,preotLaurianPopa.

41.OhabaForgaci,biserica„ÎnviereaDomnului“1894,156familiicu450credincioşi,preotGheorgheBruznican.

42.Oloşag,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1730,98familiicu280credincioşi,preotConstantinCiurel.

43.Paniova,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1932,72familiicu168credincioşi,preotTiberiuBrestovicean.

44.Păru, bisericile „NaştereaMaiciiDomnului“ 1875 şi „NaştereaMaiciiDomnului“1963,68 familii cu163credincioşi;filiaŢi-pari,fărălăcaşdecult,41familiicu137credincioşi,preotDoruIonescu.

45.Racoviţa,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1930,270familiicu535credincioşi,preotIoanPociump.

69

46.Rădmăneşti,biserica„Sf.Ilie“,18familiicu36credincioşi,preotIoanMunteanu.

47.SacoşuMare,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1860,245familiicu774credincioşi,preotCiprianBerariu.

48.Sălbăgel,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“1879,82familii281credincioşi,preotDanielHorniac.

49.Sâlha,biserica„Sf.Gheorghe“1869,210familiicu597credin-cioşipreotAdrianDumitruAvram.

50.Sârbova,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1909,82familiicu251credincioşi,preotIoanPetruBotoş.

51.Secaş,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1930,40familiicu150credincioşi;filiaCrivobara,biserica„NaştereaMaiciiDom-nului“1810,15familiicu23credincioşi;filiaVisma,fărălăcaşdecult,5familiicu7credincioşi,preotDragoşBogdanVasile.

52.Silagiu,biserica„ÎnălţareaDomnului“1835,215familiicu703credincioşi,preotGheorgheLuminosu.

53.Sinersig,biserica„Sf.Dimitrie“1913,142familiicu351credin-cioşi,preotNicolaeCiucure.

54.Şanoviţa,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1796,148familiicu540credincioşi,preotConstantinCocioba.

55.Şuştra, biserica ,,ÎnălţareaDomnului“ 1887, 113 familii cu 263credincioşi,preotMarinelPitău.

56.Tapia,biserica„Sf.Dimitrie“1870,75familiicu215credincioşi;filiaArmădia,biserica„Cuv.Paraschiva“1924,32familiicu73credincioşi,preotCristianIvănescu.

57.Teş,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1929,30familiicu80credincioşi;filiaBrestovăţ,biserica„NaştereaMaiciiDomnu-lui“1927,44familiicu120credincioşi;filiaCoşarii,fărălăcaşdecult,24familiicu70credincioşi;filiaHodoş,biserica„ÎnviereaDomnului“1934,3familiicu6credincioşi;filiaLucareţ,fărălă-caşdecult,15familiicu43credincioşi,preotIoanPetruPană.

58.Târgovişte, biserica „Învierea Domnului“ 1925, 120 familii cu270credincioşi,preotIoanStoiţa.

70

59.TopolovăţuMare,biserica„Sf.Gheorghe“1885,204familii571credincioşi;filiaTopolovăţuMic,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“ 1997, 40 familii cu 90 credincioşi, preoţi Pavel OvidiuFoaleşiLadislauSzasz.

60.V.V.Delamarina,biserica„PogorâreaSf.Duh“1908,122familiicu329credincioşi,preotPetruDaminescu.

61.Visag,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1931,56familiicu211credincioşi,preotVergicăCismaru.

62.Zgribeşti, biserica „Cuv.Chiriac Sihastrul“ 1848, 85 familii cu180credincioşi,preotDimitrieCornea.

PROTOPOPIATuL SÂNNICOLAu MARE305600 Sânnicolau Mare, str. A. Şaguna nr. 29, tel. 0256/371.175

Protopop: pr. ic. stavr. Gheorghe Sutac

1. SânnicolauMare,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1903,1.780familiicu5.100credincioşi,preoţi:GheorgheSutac,Ghe-orgheChiriacşiCălinCioban.

2. BebaVeche,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1779,218fa-miliicu538credincioşi;filiaCherestur,fărălăcaşdecult,10fa-miliicu28credincioşi;filiaPordeanu,fărălăcaşdecult,4familiicu10credincioşi,preotFlorinMatyas.

3. Biled,capela„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1982,746familiicu1.607credincioşi,preoţiiMariusRuscuşiValeriuRaduReja.

4. Bulgăruş,capela„Sf.ArhangheliMihailşiGavriil“1940,340fa-miliicu878credincioşi,preotValentinCazac.

5. Cenad,biserica„PogorâreaSf.Duh“1880,464familiicu1.034credincioşi,preotGheorgheCovaci.

6. Cheglevici,capela„SchimbarealaFaţă“1986,75familiicu163credincioşi;filiaDudeştiiVechi,capela„Sf.Ap.PetruşiPavel“,61familiicu133credincioşi,preotEleodorArdelean.

7. ComloşuMare,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1794,786familiicu2.775credincioşi,preoţi:AurelTomescuşiNicolaeBagiu.

8. ComloşuMic,capela„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“,120fami-liicu410credincioşi,preotIonAndoni.

71

9. Gelu,biserica„PogorâreaSf.Duh“1991,190familiicu421cre-dincioşi,preotVasileSauca.

10.Gottlob,biserica„Sf.IoanBotezătorul“1967,286familiicu923credincioşi;filiaVizejdia,fărălocaşdecult,56familiicu113cre-dincioşi,preotAurelVăcărescu.

11.Grabaţi,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1949,319fa-miliicu966credincioşi,preotCristianCapotă.

12. IeceaMare,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1987,575familiicu1265credincioşi,preotMariusPodereu.

13. IeceaMică,capela„Sf.Ilie“1848,189familiicu471credincioşi,preotDanielHlodec.

14. Igriş,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1819şibiserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“1913,311familiicu878credin-cioşi,preotGheorgheBara.

15.Lenauheim,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1948,411fami-liicu978credincioşi,preotŞtefanAurelianCiucur.

16.Lovrin,biserica„Sf.Nicolae“1972,525familiicu1.270credin-cioşi,preotPaulCosminIosivuţ.

17.Nerău,biserica„PogorâreaSf.Duh“1910,233familiicu713cre-dincioşi,preotCezarCălinCojocaru.

18.Periam,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“1926,694 familiicu2.363credincioşi,preoţi:ValerCioica,VasilePopovicişiCon-stantinCeapa.

19.Pesac, biserica „ÎnălţareaDomnului“ 1810, 287 familii cu 742credincioşi,preotMihaiVucu.

20.Saravale,biserica „Sf. ÎmpăraţiConstantin şiElena“1898,445familiicu1.258credincioşi,preotDanŞirianţu.

21.Satchinez,biserica„Sf.Dumitru“1804,527familiicu1.669cre-dincioşi,preotAlexandruRusandu.

22.SânpetruMare,capela„Sf.Gheorghe“1850,250familiicu800credincioşi,preotŞtefanDumitrescu.

23.SânpetruMic,capela„NaştereaMaiciiDomnului“1985,69fami-liicu200credincioşi,preotMihaiHerghelegiu.

24.Şandra,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“1985,499familiicu1.300credincioşi,preotNicolaeAndreescu.

72

25.TeremiaMare,capela„PogorâreaSfântuluiDuh“1994,468fa-miliicu1.658credincioşi,filiaTeremiaMică,capela„CuvioasaParaschiva“2005,82familiicu320credincioşi,preoţiIoanUrsu-leţuşiValerCoca.

26.Tomnatic,capela„NaştereaMaiciiDomnului“1980,470familii,cu1.850credincioşi,preotAlexandruCiovârnache.

27.Uihei, capela „NaştereaMaicii Domnului“ 1937, 93 familii cu224credincioşi,preotIonelManuelPopescu.

28.Valcani,biserica„CuvioasaParaschiva“1789,238familiicu603credincioşi,preotIlieFaur.

29.Variaş,biserica„PogorâreaSfântuluiDuh“1992,416familiicu1.147credincioşi,preoţiDeianIliaVesicişiEftimieCristea.

PROTOPOPIATuL TIMIŞOARA I

300199 Timişoara, Piaţa Alexandru Mocioni nr. 9,tel. 0256/496699

Protopop: pr. ic. stavr. dr. Ioan Bude

1. Timişoara–Blaşcovici,capela„Sf.MareMucenicGheorghe”şi„SfinţiiArhangheliMihailşiGavriil”,bisericăînconstrucţie,920familii,2.021credincioşi,preotGeorgeMoşneguţ.

2. Timişoara–CaleaAradului,biserica„AdormireaMaiciiDomnu-lui“,2003,2.600familiicu7.800credincioşi,preoţi:IosifHânda,DanielDumiPop,CiprianCâmpeanşidiaconFlaviusUnc.

3. Timişoara–Cetate,biserica„Sf.M.Mc.Dimitrie“,729familii,1.162credincioşi,preoţiMarcelVlaicu,GeorgeDimoiu,IoanVa-siescuşidiaconCătălinBurlacu.

4. Timişoara–Fratelia,biserica„Sf.Ap.PetruşiPavel“,1963,3.334familiicu9.143credincioşi,preoţi:IoanDrăgănescu,IosifCio-cloda,IoanBălăngeanşiAlexandruRancaşidiaconiIoanRaduşiTimoteiAnişorac.

5. Timişoara–Freidorf,biserica„PogorâreaSf.Duh“,1975,1.200familiicu4.600credincioşi,preoţi:MirceaLăutaş,EmanoilPă-trulescuşiMirceaRoşoiu.

73

6. Timişoara–Iosefin,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,1936,4.091 familii cu 12.424 credincioşi, preoţi: Ionel Popescu, IonVăran,FlorinCarebia,EugenBabescuşidiaconMariusAdrianRumega.

7. Timişoara–Mehala,biserica„ÎnălţareaDomnului“,1937,2.347familiicu6.478credincioşi,preoţi:AndreiLehaci,SebastianAr-delean,IonelMafteişidiaconLaurenţiuBagiu.

8. Timişoara–Nord, biserica „Sfântul IerarhNicolae“, 2007, 703familii,1.855credincioşi,preotRomeoIonuţDumitraşcu.

9. Timişoara–Ronaţ,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1988,600 familii cu 1.800 credincioşi, preotCiprianPitic şi diaconi:MariusMirciaşiIonuţArderean.

10.Timişoara – Zona Dacia, biserica „Pogorârea Sf. Duh“, 1997,4.515 familii cu 10.278 credincioşi, preoţi: Ioan Bude, TrăilăGherga,AdrianChermeleu,FlorinIonuţFilipşiGheorgheItine-anţu.

11.Timişoara–ZonaSteaua,bisericăînconstrucţie,645familiicu1.835credincioşi,preoţi:IoanMezincaşiIoanAcheNovac.

12.Bărăteaz,biserica„Cuv.Paraschiva“1832,141familiicu239cre-dincioşi,preotIoanDanciu.

13.BecicherecuMic,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1909,405familiicu1.209credincioşi,preotIoanJurji.

14.BeregsăuMare,biserica„Sf.Gheorghe“,1810,349familiicu874credincioşi,preotSemenicSârbu.

15.BeregsăuMic,biserica„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“,2001,162familiicu516credincioşi,preotNicolaeLupşescu.

16.Bobda,biserica„Sf.Ev.Luca“,1864,218familiicu469credin-cioşi,preotSimionPetruţ.

17.Călacea,biserica„Sf.Gheorghe“,1812,140familiicu364cre-dincioşi,preotIoanMura.

18.Carani,capela„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“,1946,145fami-liicu453credincioşi,preotSorinGhilezan.

19.Cărpinş,biserica„Sf.Gheorghe“,1966,699familiicu2.048cre-dincioşi,preoţiGheorghiţăCristianPopaşiMacedonCotuţiu.

74

20.Cenei,capela ,,AdormireaMaiciiDomnului“,1997,186familiicu468credincioşi,preotMihaiIustinIerima.

21.CheceaRomână,biserica„PogorâreaSf.Duh“,1856,184familiicu410credincioşi,preoţiGheorgheCucuşiVladStupariu.

22.Chişoda,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1735,510 fa-miliicu1.866credincioşi,preoţiTraianDebuceanşiDragoşDe-bucean.

23.Corneşti,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1832,157fa-miliicu512credincioşi,preotŞtefanŞişu.

24.CraiNou,biserica„Sf.Ilie“,1946,105familiicu366credincioşi;filiaRudna,fărălăcaşdecult,29familiicu42credincioşi,preotAurelFediuc.

25.Diniaş,capela„Sf.ÎmpăraţiConstantinşiElena“,1989,177fami-liicu492credincioşi;filiaSânmartinulSârbesc,capela„Sf.Îm-păraţiConstantinşiElena“,75familiicu295credincioşi,preotVasileBalogh.

26.DudeştiiNoi,biserica„Sf.Dimitrie“,1970,420familiicu1.116credincioşi,preotFlorianGaşpar.

27.Foeni,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1875,256familiicu702credincioşi;filiaCruceni,capelăînconstrucţie,49familiicu132credincioşi,preotNicolaeStrizu.

28.Giroc,biserica„Sf.Dimitrie“,1759,580familiicu1.760credin-cioşi,preoţiMariusIulianŞoneaşiDanielMateia.

29.Giulvăz,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1720,271fami-liicu795credincioşi;filiaIvanda,biserica„SfântulIosifcelNoude laPartoş“,2007,60 familiicu220credincioşi,preotCornelBercea.

30.Hodoni,biserica„Sf.Dimitrie“,1812,260familiicu1.100cre-dincioşi,preotIonBurdea.

31. Ionel, biserica „Sf.Apostoli Petru şi Pavel“ în construcţie, 150familiicu405credincioşi,preotGrigoreMariţa.

32. Jimbolia, biserica „BunaVestire“, 1942, 1.558 familii cu 4.674credincioşi,preoţi:IoanBudulanşiPetruAlexa.

75

33.Ortişoara,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1971,404fa-miliicu1.132credincioşi,preotIoanSâtea.

34.Parţa,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,1893,233familiicu577credincioşi,preotSimionBistrian.

35.PeciuNou,biserica„AdormireaMaiciiDomnului”,2012,638fa-miliicu1.276credincioşi,preotTiberiuBenescu.

36.Pustiniş,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1925,125fami-liicu372credincioşi;filiaOtelec,fărălăcaşdecult,4familiicu18credincioşi,preotDanSpătaru.

37.Săcălaz,capela„PogorâreaSf.Duh“,1971,bisericăînconstruc-ţie,475familiicu1.708credincioşi,preoţi:TomaPetruşiCostinBălaşa.

38.Sânandrei,biserica„Sf.Dimitrie“,1830,240familiicu612cre-dincioşi,preoţiIoanJurcaşiEduardIlieTănase.

39.SânmihaiuGerman,capela„AdormireaMaiciiDomnului“,1986,140familiicu420credincioşi,preotNicolaeOţican.

40.SânmihaiuRomân,biserica„Sf.Gheorghe“,1774,508familiicu1.440credincioşi,preoţiPompiliuRedişşiDanDumitruGârjoa-bă.

41.Seceani,biserica„Sf.Nicolae“,1840,140familiicu298credin-cioşi,preotDorinŞtefănuţ.

42.Şag,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,426familiicu1.218credincioşi,preotGheorgheSăvoiu.

43.Uivar,capela„Sf.ArhangheliMihailşiGavril“,1890,127familiicu450credincioşi;filiaRăuţi,biserica„NaştereaSf.IoanBoteză-torul“,1996,56familiicu150credincioşi;filiaSânmartinulMa-ghiar,fărălăcaşdecult,13familiicu46credincioşi,preotCălinNicolaeTiberiu.

44.Urseni,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1933,380familiicu1025credincioşi;filiaRudicica,fărălăcaşdecult,10familiicu30credincioşi,preotNicolaeOrlandoVăran.

45.Utvin,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1714,382familiicu1.146credincioşi,preotOvidiuCucec.

76

PROTOPOPIATuL TIMIŞOARA II

Piaţa Alexandru Mocioni nr. 9, Timişoara, 300199Telefon: 0372717840

Protopop: pr. ic. stavr. Mircea Szilagyi

1. Timişoara–Aeroport,capela„Sf.Ilie“,2003,bisericăînconstruc-ţie,181familiicu436credincioşi,preotMihaiRomilă

2. Timişoara–CaleaLugojului,biserica„NaştereaMaiciiDomnu-lui“,1.746familiicu3.601credincioşi,preoţiIoanMirceaToieşiŞtefanMezinşidiaconGavrilMihaiPiroc.

3. Timişoara–„Sf.Arhid.Ştefan“–CaleaMartirilor,3.521familiicu 7.859 credincioşi, preoţi: Ion Florentin Jura,Vasile Itineanţ,LiviuNegoiţăşiAlinCuza.

4. Timişoara–CiardaRoşie,capela„AdormireaMaiciiDomnului“,bisericăînconstrucţie2010,487familiicu1.356credincioşi,pre-otAdrianCarebia.

5. Timişoara–Elisabetin,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1784,3.615familiicu9.375credincioşi,preoţi:CristianNicules-cu,ViorelRâncu,IoanPetraş,PavelCuruţişiPetruSuru.

6. Timişoara – Fabric, biserica „Sf. Ilie“, 1931, 1.177 familii cu2.697 credincioşi, preoţi:AdrianFloca,CosminPanţuru, IulianCosma,NicolaeMorarşidiaconDorinCătinean.

7. Timişoara – Fabric Est, biserica ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şiElena“,1945,284familiicu770credincioşi,preot.

8. Timişoara–FabricVest,biserica„PogorâreaSf.Duh“,699familiicu1.747credincioşi,preoţi:ConstantinJinga,CristianPavel,IoanRujonişiRobertNedelcu.

9. Timişoara–GhirodaNouă,biserica,„AdormireaMaiciiDomnu-lui“,1986,518familiicu1.673credincioşi,preoţi:MirceaSzi-lagyi,VladMunteanuşiDanielSabău.

10.Timişoara–PădureaVerde,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,1746,481familiicu1.209credincioşi,preoţi:AurelFilipşiAlinScridon.

11.Timişoara–Plopi,biserica„Sf.ApostoliPetru şiPavel“,1969,412familiicu1.120credincioşi,preotZahariaPereş.

77

12.Timişoara,„SfântulMareMucenicGheorghe“,înorganizare,fărălocaşdecult,51familiicu152credincioşi,preotCătălinGoia.

13.Timişoara„SfinţiiCosmaşiDamian“,biserică,2012,SpitalulJu-deţean,1.067familiicu2.046credincioşi,preoţi:CosminDanşiBogdanNeaga.

14.Timişoara–ViileFabric,biserica„SfinţiiApostoliPetruşiPavel“,1997,4.996familiicu11.820credincioşi,preoţi:MariusSfercoci,MihaiPetrovici,SorinLungocişiPetruDrăghicescu.

15.Timişoara–ZonaPârvan,biserica„Bunavestire“(bisericastuden-ţilor),2000,282familiicu523credincioşi,preotMariusIoana.

16.Timişoara –ZonaSoarelui, biserica „Sf.Nicolae“, 2006, 1.974familiicu4.935credincioşi,preoţi:ViorelCovaci,ValerBudiul,CristianMiloş,EugenMurguşidiaconTeodorLucianTurcuş.

17.Timişoara–ZonaSoareluiSud,biserica„Sf.Nicolae“,261familiicu721credincioşi,preoţiVoineaIjeconişiConstantinPavel.

18.Timişoara–ZonaTipografilor,biserica„SfântaCuvioasaParas-chiva”,1.125familiicu2.561credincioşi,preoţiIoanDumitriu,GrigoreMera,VasileCucşiCristianRăduică.

19.Albina,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1981,124familiicu332credincioşi,preotVasileSbera.

20.Alioş,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1826,281familiicu731credincioşi,preotIonuţVântu.

21.BazoşuNou,biserica„Cuv.Paraschiva“,1961,95familiicu299credincioşi,preotDorinMuntean.

22.BazoşuVechi,biserica„Sf.Gheorghe“,1901,239familiicu592credincioşi,preotNicolaeVirgilCardaş.

23.Bencecude Jos,biserica „Sf.Nicolae“1899,75 familii cu120credincioşi;filiaBencecudeSus,capela„Sf.IoanBotezătorul“,1976,175familiicu750credincioşi,preotViorelVasileMânea.

24.Berini,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1975,127familiicu328credincioşi;filiaTormac,fărălăcaşdecult,103familiicu178credincioşi,preotConstantinTimariu.

25.Bucovăţ,biserica„Sf.Gheorghe“,1935,253familiicu678cre-dincioşi,preotMarianMeda.

78

26.Buzad,biserica„Sf.Nicolae“,1962,86familiicu175credincioşi;filiaŞarlota,fărălăcaşdecult,36familiicu76credincioşi,preotMihaiBotiz.

27.Cerneteaz,biserica„Sf.Nicolae“,1841,252familiicu689cre-dincioşi,preotIulianMatiş.

28.ChevereşuMare,biserica„ÎnălţareaDomnului“,1800,179fami-liicu415credincioşi,preotViorelBlidariu.

29.Comeat,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,1912,13 familiicu26credincioşi;filiaAltringen,fărălăcaşdecult,7familiicu17credincioşi;filiaBogda,capelă,25familiicu60credincioşi;filiaSintar,fărălăcaşdecult,7familiicu22credincioşi,preotRaduMeşter.

30.Covaci,biserica„Sf.Dimitrie“,1995,136familiicu500credin-cioşi,preotVergicăSimion

31.Dragşina,biserica„Sf.ApostoliPetruşiPavel“,1869,118familiicu313credincioşi,preotIonelSimion.

32.Dumbrăviţa,biserica„Sf.Vasile“,2005,400familiicu1.300cre-dincioşi,preoţiVasileBaboş,AdrianNicolaşidiaconMarianZa-haria.

33.DumbrăviţaBanatII,bisericăînconstrucţie,2008,389familiicu1.162credincioşi,preotAdrianCraşovan.

34.Fibiş,biserica„Sf.Gheorghe“,1812,414familiicu1.132credin-cioşi,preotIoanBolbos.

35.Ghiroda,biserica„Sf.Gheorghe“,1939,807familiicu2.747cre-dincioşi,preoţi:IoanMermeze,CristianConstantinşiIonelCris-tea.

36.Giarmata,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,1972,bisericăînconstrucţie2006,806familiicu4.583credincioşi,preoţiŞtefanMarcuşiSorinVasiu.

37.GiarmataVii,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,1938,338fa-miliicu859credincioşi,preotVasileSuciu.

38.Herneacova, biserica „Învierea Domnului“, 1870, 138 familiicu320credincioşi;filiaSălciuaNoua,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,1951,7familiicu15credincioşi;preotSorinFrujină.

79

39. Ianova,biserica„Sf.Gheorghe“,1836,284familiicu738credin-cioşi,preotTimoteiSbera.

40. Icloda,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,1901,81familiicu228credincioşi,preotFlorianMaxim.

41. Izvin,biserica„Sf.Ap.Toma“,1786,192familiicu535credin-cioşi,preotCiprianŞtefoni.

42.Maşloc,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,2006,134familiicu260credincioşi;filiaRemeteaMică,capela„NaştereaMaiciiDomnului“,1979,50familiicu111credincioşi,preotIliiaPavlo-viciPătruţ.

43.MoşniţaNouă,capela„ÎnălţareaDomnului“,1988,317familiicu915credincioşi,preotIonicăGâţă.

44.MoşniţaVeche,biserica„ÎnălţareaDomnului“,1912,245familiicu691credincioşi,preotPavelIndru.

45.Murani,biserica„Sf.Gheorghe“,1845,81familiicu321credin-cioşi,preotPetreTemelie.

46.Pişchia,biserica„PogorâreaSf.Duh“,1991,294familiicu805credincioşi,preotLucianSpath.

47.RecaşI,biserica„PogorâreaSf.Duh“,1924,410familiicu1.006credincioşi,preotEmilPaven.

48.Recaş II,capela„Sf.ApostoliPetruşiPavel“,2003,biserică înconstrucţie,379familiicu1.136credincioşi;filiaStanciova,ca-pela„SfântulIerarhNicolae“,1927,65familiicu87credincioşi,preotAurelianMilă.

49.RemeteaMare,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1911,290familiicu879credincioşi,preoţi:VasileCiotăuşiŞtefanGoanţă.

50.SacoşulTurcesc,biserica„Sf.Ilie“,1925,215familiicu559cre-dincioşi,preotCristianPăiş.

51.SânandreiColonie,capela„Sf.Ilie“,2001,70familiicu191cre-dincioşi,preotTeodorCocan.

52.StamoraRomână,biserica„ÎnviereaDomului“,1862,170familiicu320credincioşi;filiaOtveşti,fărălăcaşdecult,34familiicu107credincioşi,preotIonelBălăngean.

53.Uliuc,biserica„AdormireaMaiciiDomnului“,1922,119familiicu274credincioşi,preotOvidiuGroza.

80

54.Unip,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,1912,82familiicu211credincioşi,preotEugenAurelJurca.

55.Vucova,biserica„NaştereaMaiciiDomnului“,1895,57familiicu138credincioşi,preotSorinGaleriu.

PREOŢI Cu MISIuNE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Timişoara

La spitale:CosminDan,ConstantinDiboş,VasileCojocaru,SilviuDamşeşiCornelTeaha

La penitenciar: DumitruMariusUrsuLa armată: Radu-CosminBogdanLa hipoacuzici:EugenBendariuLa Direcţia pentru protecţia copilului:HoriaRodean

Lugoj

La centrele de plasament:CălinBoar

Ciacova

La căminul de bătrâni:GheorgheFlorea

Gătaia

La spitalul de psihiatrie:MateiCodruţ

Jebel

La spitalul de psihiatrie:IoanVasileCheregi

81

CRONICA ANUlUI 2013

HIROTONII

Întru diacon

- CătălinHeler–catedralamitropolitană- SergiuPantea–catedralamitropolitană- TimoteiAnişorac–TimişoaraFratelia- VeselinCiocov–mănăstireaTimişeni

Întru preot

- DanielHlodec–IeceaMică- OvidiuCapotescu–Coşeviţa- DanielHorniac–Sălbăgel- DanielLacatîş-Bucovăţ- VladStupariu–CheceaRomână- ViorelCinca–Bara- DragoşVasile–Secaş- CristianCapotă–Grabaţi- EduardIlieTănase–Sânandrei- DanielIancu–Nădrag- TeodorCocan–SânandreiColonie- CristianConstantin–Ghiroda- FlorianMaxim–Icloda- CătălinGoia–TimişoaraSf. Muc. Gheorghe- AdrianNicola–Dumbrăviţa- LaurianPopa–Niţchidorf- BogdanNeaga–TimişoaraSfinţii Cosma şi Damian

82

HIROTESII

Întru iconom

CosminChiroiu-Iosifalău

Întru iconom stavrofor

GruiaIoanBălăngean–TimişoaraFrateliaMirceaLăutaş-TimişoaraFreidorfIonuţVântu–AlioşPetruMorariu–RăchitaIoanFlorentinJura–TimişoaraSf. Arhid. Ştefan

Întru arhidiacon

MarianPârvu–catedralamitropolitană

PREOŢI PENSIONAŢI

NicolaeMircia–TimişoaraRonaţMihaiMizun–NădragGheorgheCucu–CheceaRomânăGheorgheMarcu–IclodaNicolaeBelean–TimişoaraSf. Ier. Nicolae DoruMilostean–FăgetII

PREOŢI DECEDAŢI

Pensionaţi

TraianRâmneanţu–Timişoara

Activi

NicolaePeicuţ-BucovăţConstantinMihaiu–Tomnatic

83

AşEzămINTElE mONAHAlE

Mănăstirea Timişeni(mănăstire de călugăriţe, 35 vieţuitoare, viaţă de obşte)

Hram: „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul“ – 29 august

Adresa:comunaŞag,judeţulTimişTelefon:0256/394885Acces:Rutier:DN59Timişoara,spreSud–com.Şag(14km).C.F.:Timişoara–Reşiţa,haltaTimişeniStareţă:monahiastavroforăCasianaŞimonSlujitori: arhim. Simeon Stana, protos. Mihail Duma, pr.

MariusFlorescu,pr.NicolaeFiţşidiac.VeselinCiocov

Este ctitoriamitropolituluiVasile Lazarescu, din anul 1944.A fost înzestratăprinostenealaexarhuluimănăstirilordinBanatdinaceavreme,JustinianDalea.Serviciilereligioaseseoficiaulaînceputîn capela amenajată în interiorul imobilului. Desfiinţată în timpulregimuluicomunist,afostreorganizatăprinstăruinţaI.P.S.MitropolitNicolaeCorneanu.

Prima biserică s-a construit între 1968–1972. Pictura a fostexecutatădeVictorJurcadinLugoj,iarsfinţirealăcaşuluis-afăcutla29august1972decătreI.P.S.MitropolitNicolaealBanatului.Întretimps-amaiconstruitoclădireîncareexistăstăreţia,trapezaşiopartedin chilii.După1990 s-adat în folosinţăuncorpde clădirepentrupelerini.

În2002aînceputconstrucţiauneibisericinoi,acăreipiatrădetemelies-apusla10mai,deprazniculIzvorulTămăduirii,decătre

84

I.P.S.MitropolitNicolae.Totatuncisa începutconstrucţiaunuinoucorpadministrativ,finalizatînanul2011.

Înziuade4iulie2009,mănăstireaafostvizitatădePreafericitulPărintePatriarhDaniel,aflatînvizităcanonicăîneparhiaTimişoarei.

Biserica nouă a fost târnosită la data de 29 august 2012 decătreP.S.Episcop-vicarPaisieLugojanul.

Mănăstirea „Izvorul Miron“(mănăstire de călugări, 2 vieţuitori, viaţă de obşte)

Hram: „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“ – 20 iulie şi „Izvorul Tămăduirii“ – vinerea din săptămâna Luminată

Adresa:satRomâneşti,comunaTomeşti,judeţulTimişTelefon:0256/334657Acces:Rutier:DN68ALugoj,TraianVuia(21km)–Făget(15

km)–Coşava(11km),ramificaţieladreapta,DL108spreRomâneşti(5km)

Stareţ:ieromonahNectarieArvaiSlujitor:ierom.NectarieArvai

Înanul1910,episcopulMironCristea,viitorulpatriarh,afăcutovizităcanonicăînparohiiledinacestelocurişisesizândfrumuseţeapeisajului,ahotărâtzidireauneimănăstiripeloculnumit„Baltacaldă“.Temeliabisericiis-apusînanul1912,bisericazidindu-seprindaniaepiscopuluiMironCristeaşiafamilieiGlavadinRomâneşti.Afostterminatăîn1929şiinauguratăîn1931.În1980auînceputlucrărilederestaurareaacestuiaşezământ,iarbisericaafostrepictată,astfelcă,la20iulie1991,cândseprăznuieşteşihramul,afostresfinţită.

După 1995 s-au efectuat ample lucrări de construcţie: unparaclis,trapeza,uncorpdechilii,bibliotecă,spaţiidecazare,etc.

În 8 iunie 2003 s-a sfinţit noul paraclis cu hramul „IzvorulTămăduirii“prinPreasfinţitulEpiscopLucianalCaransebeşului,peatunciepiscop-vicaraleparhieiTimişoarei.La20iulieacelaşians-atârnositparaclisuldevară,aflatîncurteaaşezământului.

Bisericaistoricăamănăstiriiseaflăînfazadereconstrucţie.

85

Mănăstirea Săraca(mănăstire de călugări, 5 vieţuitori, viaţă de obşte)

Hram: „Schimbarea la Faţă“ – 6 august şi „Bunavestire“ – 25 martie

Adresa: sat Şemlacu Mic, comuna Şemlacu Mare, judeţulTimiş

Telefon:0256/410005Acces:Rutier:DN59Timişoara,spreSud–Voiteg(30km),

ramificaţieladreapta,spreGătaia(19,5km)–ramificaţieladreapta,DLspreButin–ŞemlacuMic(21km)

Stareţ:arhimandritClimentVântuSlujitori:arhim.ClimentVântuşiprotos.IovCreţu

Mănăstirea Săraca este cea mai veche din eparhie, faptpentru caremachetabisericii a fost inclusă în stemaArhiepiscopieiTimişoarei.

Origineamănăstiriinusecunoaştecucertitudine.Dupăuniiistorici,ardatadinsecoleleXIII–XIV.Undocumentpapaldin1204arată limpede că în părţile Şemlacului existau numeroasemănăstiri„greceşti“,adicăortodoxeşinumaiunacatolică.Maimultcasigur,caşiconstrucţiedelemn,aceastămănăstiredelaŞemlacafiinţatşiînsecolulalXII-lea.Structuraeidinlemnvafifostînlocuităulteriorcualtadezid.Într-adevăr,cercetărilearheologiceaupropusodatarearespectivuluiaşezământmonahalînadouajumătateasecoluluiXIV(cf.pr.prof.dr.VasileMuntean).

Alţicercetători,porninddelavechiulstratdepictură,susţincă mănăstirea a fost zidită în secolele XVI–XVII. Din analizadocumentelor istorice, reiese că între anii 1270–1271 mănăstireadesfăşura o bogată activitate. Informaţii suplimentare datează de laînceputulsecoluluialXV-lea,cândsuperiorulcălugărilorfranciscaniraporta că mănăstirea este o apărătoare a „schismaticilor“, adică aortodocşilor.

În anul 1780, mănăstirea nemaiputând plăti dările cătreCoroanăestescoasălalicitaţieşicumpăratădefamiliaOstoici,carevafolosibisericapentruadăpostireacripteifamiliale,pânăînanul1934.

86

În1865mănăstireasegăseaînparagină.Între1934–1939seaflăsuboblăduireaEpiscopieiCaransebeşului,iarmaitârziusubaceeaaArhiepiscopieiTimişoarei.Din1948şipânăîn1987afostutilizatădeparohiaŞemlacuMic.Înanul1987, lastăruinţaI.P.S.MitropolitNicolaeCorneanu,şi-aredobânditstatutuldemănăstire.

Aşezământulafostcompletrestauratşiaşezatînbunăstaredefuncţionare.Înanul1996is-aadăugatoclădirenouăpentruchilii.Înaniidinurmăs-aureconstruitdintemeliistăreţiaşiparaclisuldeiarnăcuhramul„Bunavestire“,târnositdecătrePreasfinţitulEpiscop-vicarPaisieLugojanulladatade6august2007.

Înprezentlamănăstiresederuleazăunelelucrărideconstrucţie:trapeză,spaţiidecazare,ş.a.

Mănăstirea Cebza(mănăstire de călugăriţe, 20 vieţuitoare, viaţă de obşte)

Hram: „Înălţarea Sfintei Cruci“ – 14 septembrieAdresa:satCebza,oraşulCiacova,judeţulTimişAcces: Rutier: DN 59 (E 94) Timişoara, spre Sud – Jebel

(18km)–ramificaţieladreapta,DLspreSud-Vest–Ciacova(9km)–Cebza(7km)

Stareţă:monahiaEufimiaCioclodaSlujitor:protos.SerafimGrozăvescu

Despre timpul când s-a construit biserica mănăstirii, aflatăaziînmijloculcimitiruluiparohialşidesprecălugăriicareauvieţuitaicinuseştiupreamulte.Primele informaţiiseaflă în istoriografiastrăinăcarevorbeştedeexistenţaunuivechilocaşdeînchinareşideizvorulaflatsubaltarulbisericii,consideratdecredincioşicaavândputerivindecătoare.TradiţiaatribuiebisericiimănăstireştidelaCebzaoriginimultanterioaresecoluluialXVIII-lea,actualaconstrucţiefiindcontinuatoarea mai multor înaintaşe, care au fost ridicate pe loculceleideastăzi.Subdenumireade„mănăstire“,laCebzagăsimuneleînsemnăripecărţilevechibisericeşti.AstfelpefilaunuiAntologhioneste următoarea însemnare: „Biserica s-a zidit la 1758 cu turn de

87

lemn“,amintindşideînnoirilecares-aufăcutîn1780şi1815.PefilamanuscrisuluiuneiEvangheliigăsimscriscucirilicăurmătoarele:„Încurgereaanului1850s-auacoperitmănăstireacucheltuialabisericiiprin rânduiala tutorilor (epitropilor)VituChirică şiPăunTradii, iarpreoţiiTrăilăMusteţ,AndreiOlariu,IoanPetrovicişiGrigoriePetcucapelan…“. O altă însemnare spune: „Spre aducerea aminte. Încurgereaanului1882s-auacoperitsfântamănăstirecuşindrilădenoucucheltuialabisericiiprinpreotulAlexandruBugariuşiGeorgeTretachinez(primar)şiSimionTretacatutorelasfântamănăstire“.

Biserica veche, monument istoric, aflată actualmente încimitirul satului, purtând hramul „Înălţarea Sfintei Cruci“, esteconstruită din lemn, în formădreptunghiulară,fiindde o simplitateimpresionantă,avândfundaţiadincărămidă,iarpereţiidinbârnedestejar,pestecares-aaplicattencuialăşiacoperişuldinşindrilă.

La stăruinţa I.P.S. Mitropolit Nicolae Corneanu, în anul1996s-areactivatacestvechiaşezământmonahalpentrucălugăriţe.Slujbele se oficiază acum în biserica din incinta corpului nou declădire,finalizatînanul2006.Semaiaflăînconstrucţieopartedinincintamănăstireascăconstânddin:trapeză,chilii,dependinţeş.a.

Mănăstirea Petroasa Mare(mănăstire de călugări, 5 vieţuitori, viaţă de obşte)

Hram: „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ – 8 noiembrieAdresa: sat Petroasa Mare nr. 321, comuna Victor Vlad

Delamarina,judeţulTimişAcces: Rutier:DL 136 Lugoj –Herendeşti – PetroasaMare

(6km)Stareţ:ieromonahŞtefanMateşSlujitori:ierom.ŞtefanMateş,ierom.TeodorHoteaşiierod.

IacovMohaupt

Aşezământul a fost ctitorit de monahia Mihaela şi nepotulacesteia,ConstantinDrădean,careaucumpăratun terenproprietatepersonală la marginea satului. În 1995 Consiliul Eparhial aprobă

88

înfiinţareamănăstirii, cu destinaţie pentru călugări.La 22 februarie1996s-aobţinutaprobareaSfântuluiSinod.Înacelaşianauînceputlucrările de construcţie, iar sfinţirea noului aşezământmonahal s-afăcutdecătreP.S.EpiscopLucianalCaransebeşului,pevremeaaceeaepiscop-vicarlaTimişoara,la26august2001,cânderaudejafinalizateparţialbisericaşicorpuldechilii.Înfazădefinisareseaflăbisericaşicorpulprincipaldeclădirealaşezământului.

Mănăstirea Fârdea(mănăstire de călugăriţe, 16 vieţuitoare, viaţă de obşte)

Hram: „Adormirea Maicii Domnului“ – 15 august şi „Sfânta Cuvioasă Paraschiva“ – 14 octombrie

Adresa:comunaFârdea,judeţulTimişTelefon:0256/335473Acces:Rutier:DN68ALugoj–Făget–Deva,dinTraianVuia

(21km)ramificaţie ladreaptaDJ681AspreSurducuMic–Fârdea(11km).

Stareţă:monahiaAntoniaSfrijanSlujitor:ierom.MaximAnton

A fost înfiinţată în anul 2001 cu binecuvântarea I.P.S.MitropolitNicolae,mai întâi ca schit. Piatra de temelie s-a pus decătreP.S.EpiscopLucianalCaransebeşului,pevremeaaceeaepiscop-vicaraleparhieiTimişoarei,la12august2001.

Este aşezată în vecinătatea lacului de acumulare Surduc.Serviciilereligioaseseoficiazăînbisericanouconstruităşisfinţităla12octombrie2003.Înanul2004aufostfinalizatelucrărilelachilii,aşezate sub formă de căsuţe de jur împrejurul bisericii, precum şiturnulclopotniţă.Înultimiianis-auconstruitcorpulprincipaldechiliişistăreţia.

Înateliereledecroitorieşibroderieseconfecţioneazăveşminteclericale,acoperămintepentrubiserică,prapori,epitafeş.a.

89

Mănăstirea Luncanii de Sus(mănăstire de călugăriţe, 5 vieţuitoare, viaţă de obşte)

Hram: „Acoperământul Maicii Domnului“ – 1 octombrie şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ – 21 mai

Adresa:satLuncaniideSus,comunaTomeşti,judeţulTimişAcces:Rutier:DN68ALugoj,spreEstTraianVuia–Făget

(13km)– Coşava (11 km), ramificaţie spre dreapta DL Româneşti–Tomeşti–LuncaniideSus(16km)

Stareţă:monahiastavroforăFiloteeaNistorSlujitor:ierom.RafaelBlejan

Afostînfiinţatăînanul2001cubinecuvântareaI.P.S.MitropolitNicolae, mai întâi ca schit. Piatra de temelie s-a pus de către P.S.EpiscopLucianalCaransebeşului,pevremeacânderaepiscop-vicarlaTimişoara,la12august2001.Biserica,lafelcaîntregaşezământul,estedinlemnşiimpresioneazăprindimensiunilesale.Altelucrărideconstrucţies-audesfăşuratîntreanii2001–2006.Înprezent,celedouăcorpurideclădire,dindreaptaşistângabisericii,suntînbunăstaredefuncţionare.Mănăstireaareşiogospodărieproprie.Unnoucorpdeclădireadministrativăesteînconstrucţie.

Mănăstirea Morisena(mănăstire de călugăriţe, 13 vieţuitoare, viaţă de obşte)

Hram: „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“ – 24 iunieAdresa:comunaCenad,judeţulTimişAcces:DN6Timişoara–SânnicolauMare–Cenad,75kmNde

Timişoara,seaflălahotarulcomuneiCenadşisevededepeşosea.Stareţă:monahiaŞtefaniaFroneaSlujitor:ierom.MateiHădărig

Afostînfiinţatăînanul2003,petemeiulfaptuluicălaCenad(vecheaMorisena)existaînjurulanului1002omănăstiredecălugărirăsăriteni,unadintrecelemaivechiatestatădocumentarpeteritoriul

90

ţăriinoastre.S-aconsideratcăprezenţaunuilocaşmonahalînaceastăparteaeparhieiarcontribuilarevigorareavieţiibisericeşti.

La24iunie2005s-atârnositbisericaprinP.S.Episcop-vicarLucianLugojanul.Tot atunci s-aubinecuvântat corpuldeclădire şiparaclisul de vară, toate construite în plin câmp, pe un teren arabilaltădată.Bisericaseaflăacumînfazadepictareinterioară.

Mănăstirea Dobreşti(mănăstire de călugări, 4 vieţuitori, viaţă de obşte)

Hram: „Sfânta Cuvioasă Paraschiva“ – 14 octombrie, „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul“ – 20 iulie şi „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ – 2 iulie

Adresa:satDobreşti,comunaBara,judeţulTimişTelefon:0256/333199Acces:rutier:Varianta I: E 70 Timişoara–Lugoj, la intrare în Coştei

ramificaţielastânga,DL85Balinţ–Bara,ramificaţieladreaptaspreLăpuşnic–Dobreşti

Varianta II: DN 68A Făget–Lugoj, ramificaţie la dreaptaspreMănăştur, spre Bethausen peDJ 609B, ramificaţie la dreapta,Cladova–OhabaLungă,ramificaţiespreDobreşti

Stareţ:protosinghelMateiBuligaSlujitori: protos. Matei Buliga, ierom. Grichentie Costea şi

ierod.PantelimonChirilă

S-a înfiinţat în anul 2003, la iniţiativa şi cu stăruinţaPreafericitului Părinte dr. Daniel Ciobotea, Patriarhul BisericiiOrtodoxeRomâne,laaceavrememitropolitalMoldoveişiBucovinei,originardinDobreşti,careaachiziţionatunterenpentruconstrucţiaaşezământului.

Înprezent,obşteamonahilorlocuieşteîntr-ocasădinsatcareafostachiziţionatăînanul2003,împreunăcucâtevagrădini.

La23octombrie2005,cubinecuvântareaChiriarhullocului,I.P.S.MitropolitDanielalMoldoveişiBucovineişiP.S.Episcop-vicar

91

LucianLugojanulde laArhiepiscopiaTimişoarei, împreună cumaimulţipreoţişidiaconiausfinţitloculpecaresevaconstruibiserica,aşezândpiatradetemelie.

La6iulie2009PreafericitulPărintePatriarhDanielavizitat,pentruprimadatăînaceastăcalitate,mănăstireadelaDobreşti.

Demisolulnoiibisericisadatînfolosinţăladatade14octombrie2010,dupăsfinţireaoficiatădecătrePreasfinţitulEpiscopLucianalCaransebeşuluişiPreasfinţitulEpiscop-vicarPaisieLugojanul.

Bisericamănăstiriiesteînplinprocesdeconstrucţie.La2iulie2013s-asfinţitcruceaprinjcipalădepebisericamănăstirii,prinP.S.Episcop-vicarPaisieLugojanul.

Mănăstirea Partoş(mănăstire de călugări, 3 vieţuitori, viaţă de obşte)

Hramuri: „Înălţarea Sfintei Cruci“ (14 septembrie) şi „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş“ (15 septembrie)

Adresa:satPartoş,com.Banloc,jud.TimişAcces rutier: DN 59 Timişoara–Moraviţa, DN 59B Deta–

Banloc,DJ184Banloc–Partoş.Seaflăla57,5kmdeTimişoaraşi14kmdeDeta.

Stareţ:ieromonahVarlaamAlmăjanuSlujitori:ierom.VarlaamAlmăjanuşiierod.LazărPopa

ConformcercetătoareiLuminiţaMunteanu-Dumitriu,Partoşuls-aziditlaînceputulsecoluluialXV-lea(vol.„Itinerarearheologicebănăţene“).Ceamaivechemenţiunedocumentarăceneestecunoscutădespreacestaşezământmonahicescdateazădin1571,după19anidelaocupareaBanatuluidecătreturci,cândieromonahulLaurenţiu,aflatîndrumspreBraşovşiAlbaIulia,zăboveştetimpmaiîndelungataicişifacedanieotipăriturădin1562.

HartaaustriacăaBanatuluidin1723înfăţişeazămănăstireacaizolată,înconjuratădepăduriîntinseşidemlaştini.Trecusedeciprincei164anidestăpânireotomanăşipestelupteleces-ausuccedatînacestrăstimp,cânds-aunimicitomarepartedindocumenteleşicărţile

92

pecarele-aavut,caapoidinceamairămas,săseînstrăineze,dupădesfiinţare. În iarnagreaaanului1777,cumspunscrisorilevremii,călugăriipleacăîndureraţicălasăfărăveghemormântulceadăposteamoaşteleSfântuluiIosif.

Loc sfinţit prin faptele şi moaştele Sfântului Iosif cel NoudelaPartoş,sprecareseîndreaptăpelerinuldinTimişoara,în1749,cerândocrotirea în lungacălătoriepână la IerusalimşiundeMarcuMuţiuzideşte în1750frumoasabiserică,mănăstirea îşivacontinuamisiuneadeapărătoareaOrtodoxiei.Dupăpatruanideladesfiinţare,în1782,protopopulIoanŞuboni,caprinosderecunoştinţă,lasăunuibunmeştersăzugrăvească,separe,dupăo icoanădispărută,chipulSfântuluiIosifcesepăstreazăşiastăzi.Înzilelenoastre,mănăstireaîşiprăznuieştehramulînziuaÎnălţăriiCinstiteiCruci,cândcredincioşiivincaodinioară să-şi întăreascăsufletele,deşivechiulhrameste laSfinţiiArhangheliMihailşiGavriil.

Înanul1944, sub îngrijireaCentruluieparhial,mănăstireaafostreactivată,aşezânduseaicicălugăriţe.Înaniicomunismuluiviaţamonahalădeaiciafostîntreruptă,loculfiindluatdeparohiaPartoş.Între anii 1955–1956 se efectuează săpături în interiorul bisericiivechi.Înanul1956moaşteleSfântuluiIosifcelNousuntscoasedinmormânt şi duse la catedrala mitropolitană în vederea canonizăriioficiale,undeseaflăşiastăzi.

La 6 martie 2008, Sinodul Mitropolitan al MitropolieiBanatului, întrunit sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului MitropolitNicolae al Banatului, a hotărât, pe baza propunerii ConsiliuluiEparhial,reînfiinţareamănăstiriiPartoş,cudestinaţiepentrucălugări.

Dupăcemănăstireaafostreînfiinţată,sauexecutatimportantelucrăriderenovareşiîntreţinereainterioruluicelordouăbisericişiaîntregiiincinte.

La 8 noiembrie 2012 s-a dat în folosinţă „Casa ReginaElisabeta”, aflată în vecinătatea aşezământului, care cuprinde ocolecţiemuzealăşiobibliotecăbogată.

93

Schitul Ierşnic(schit de călugăriţe, în organizare)

Hram: „Sfânta Treime“ – a doua zi de RusaliiAdresa:satIerşnic,comunaOhabaLungă,judeţulTimişAcces rutier: drumul E70 Timişoara–Lugoj, ramificaţie la

stânga pe drumul 609B Coştei–Balinţ–Bethausen, apoi ramificaţiestângapedrumul609Bethausen–Cladova–Ierşnic

Stareţă:monahiaMarinaFecioru

EstectitoriacredinciosuluiAurelFilipdinlocalitateaIerşnic,care influenţat de personalitatea PărinteluiArsenieBoca, a dorit săînalţeomănăstire.

Anul 1996 a reprezentat un început de drum în edificareaaşezământuluimonahaldelaIerşnic,când,„SfântulSinodalBisericiiOrtodoxeRomâne,înşedinţadelucrudin13–14februarie1996,luândîn examinare adresa Arhiepiscopiei Timişoarei nr. 229C/1995 curecomandareaînfiinţăriiuneimănăstiripentrucălugări,înapropierealocalităţiiIerşnicCladova,jud.Timiş;dindocumentaţierezultândcămănăstireaarurmasăfieconstruitădininiţiativacredinciosuluiAurelFilipdinLugoj, caredeţine2hade teren,materialedeconstrucţie,beneficiindşidesprijinulcredincioşilor...;întemeiulprevederilorart.8dinRegulamentulpentruorganizareavieţiimonahale,conformcăruia«înfiinţareasaudesfiinţareauneimănăstiriseaprobădecătreSfântulSinod la propunerea Chiriarhului locului»; la propunerea Comisieipentru doctrină, viaţa religioasă şi pentru mănăstiri, Sfântul Sinoda hotărât: aprobă înfiinţarea unei mănăstiri în apropierea localităţiiIerşnicCladova, jud.Timiş,cudestinaţiapentrucălugări,urmândase organiza şi funcţiona potrivit rânduielilor tradiţionale bisericeşti,subordonatăcanonicşiadministrativArhiepiscopieiTimişoarei“.

Unaltmomentimportantîndestinulaşezământuluimonahalde la Ierşnic l-a constituit hotărârea Consiliului Eparhial din 21octombrie 2010. În raportul sectorului Exarhatul mănăstirilor sesubliniatransferuldeproprietatealterenuluide4haşiaconstrucţiiloraferente conform C.F. nr. 400123 şi C.F. nr. 400124, ambele

94

aparţinând localităţii Ohaba Lungă, de la credinciosulAurel Filip,pe seama Arhiepiscopiei Timişoarei. Având în vedere precizărilehotărârii sinodale din anul 1996, se putea trece la etapaorganizăriiaşezământuluimonahal,supunândproblemaspreanalizăşiaprobareSinodului Mitropolitan al Mitropoliei Banatului. Astfel, SinodulMitropolitan, întrunit în şedinţa de lucru din 18 noiembrie 2010,decideca,pânăladezvoltareaobştiimonahalecorespunzătoarepentrustatutuldemănăstire, să seorganizezeşi să funcţionezecaschitdemonahii,dependentdemănăstireaTimişeni.

Pastoraţie şi misiune

96

ACTUAlITATEA VIEŢII dE RUgăCIUNEÎN CONTExTUl CRIzEI mORAlE, sOCIAlE

şI FAmIlIAlE

Preot Prof. dr. SORINCOSMA

Trăimîntr-olumesecularizatăşidesacralizată,încareomulîşiasumăputereaegocentricădeatrăifarăDumnezeu.Antropocentrismulbiologizantscoateînevidenţăinstincteleumaneşipromoveazăforţacavirtutedeprimordin.DeclarândmoarteluiDumnezeuşianulândnoţiuneadepăcat,omultrăieşteînsăînsingurareaobsedantăavieţii,derutatădenesiguranţăşianarhie.Trăimastfelîntr-olumeîncarenufără justificaresespunemaimultcaoricândcă„existenţa în lume”este dominată de obsesia „grijii” şi a „morţii”. Deşi ştiinţa a făcutprogreseuimitoare,pecareomulfolosindu-leartrebuisăbeneficiezedelinişteapecareoaduceoviaţăcomodă,totuşiobsesianemiloasăa„clipei”îlangajeazămereuînacţiune,încâtangoasaîiaducenelinişteaapăsătoareastresului…

Pe de altă parte, cotidianul îl confruntă pe om cu lipsurilemateriale însoţite de tot cortegiul lor de boli şi suferinţe, ţinându-lîntr-unpermanentconflictdramaticşidemulteoritragiccusocietateadincarefaceparte,continuându-seaceeaşişimereuaceeaşi„ruptură”nedreaptădintreoameni:unii„bălăcindu-se”în„abuzul”civilizaţiei,iar altora lipsindu-le chiar minimul trai decent… Pentru unii caaceştia,„luptavieţii”continuădemulteoripânălaepuizare,iarceicenumaipotalerga,abandoneazăcapitulândfatal,farădreptdeapel…Dardecelemaimulteori,încursadisperatădecăutarearemediului,pentru a obţine mult aşteptata „deconectare”, omul se aruncă învalultumultuosalplăcerilorşidestrăbălărilor…Alteoriîşirefugiază

97

căutările sufletului în tot felul de ideologii, concepţii şi practiciobscureşioculte,încaresecufundăfarădiscernământ,fiindcăacesteaîipromitmultcăutatulleacalzbuciumuluisăuterorizant…Şidacănu-lgăseşteîntr-oparte,îlcautămereuînalta,şirămânetotdeaunanemulţumitcusine însuşi. Iardacăgoliciuneaşizădărniciavieţii îiapasătotmaimultsufletul,cautărefugiulînsurogatedetotfelul,sauînrătăcireaalcoolului,farăa-şimaipuneproblemadezastrelormoraleşisocialecevorurma…

Iată că, scoţândpeDumnezeudin sufletul omenesc, nimenişi nimic nu-l poate înlocui. Sufletul rămâne decompensat, fiindcătoate ideologiile politice şi toate concepţiile filosofice, şi chiarprogresululuitoralştiinţei,carei-aupromisomuluifericireaînafaraluiDumnezeu,nu s-au ţinutdecuvânt…Sufletul farăDumnezeuarămasunînstrăinatcăutătoralproprieiidentităţi,iarviaţasocialăîncaretrăieştedevinedemulteoriunlabirintîncareîşiîncurcăpropriaexistenţăprincăutăristerile,farăfinalitate,jucatelaroatanoroculuişiironizatedezâmbetuldestinuluinecruţător…

Acesterealităţidramatice,apăsătoareşidemulteoritragicealeexistenţeiumane impunsupremaţiaspiritului labazaordiniisocialeşieconomice.NumaispiritulanimatdeiubirealuiDumnezeupoatetemeluişistatorniciadevăratulmodalconvieţuiriisociale.

Chiar setea de dreptate este dovada faptului că nu trebuieuitataportulspirituluiînviaţasocială.Relaţiilesocial-economicesetemeluiescdeasemeneastatornicşisolidperelaţiilemoral-spirituale.Prin libertatea sa, sufletul poatefi ridicat spre zărilede lumină alevirtuţii sau poate orbecăi rătăcitor în întunericul distrugător alpatimilor. O societate care vrea să asigure ordinea şi progresulmembriloreivatrebuisăaibăînvedereaceastărealitate.Prinrevoltese pot schimba stăpânii, dar supuşii nedreptăţii rămân mereu, şinumărullorvacreşte.Defapt,cedeosebireesteîntrestăpânuldetronatşi stăpânul cel nou?Dacă stăpânul fară inimă este răsturnat de petron, rezultatele suntminime şi satisfacţiile neînsemnate, fiindcă afostdetronatnumaichipuldelutsaudecame,daracelaşisufletrobitdepatimistăpâneştevrerilesociale.Lumeavapăşimaidepartedindecadenţăîndecadenţă,şiplinădeurăvacontinualuptanimicitoare

98

dintre fraţi.1 De aceea putem spune că singurul remediu al dureriiumanestăînconvertireaeicătrezărileiubiriidivine.Darnumaicelceseroagăcuadevăratsimteşiînţelegeacestadevăr.2 CeicecredcăDumnezeuestedepartedeproblemasocială, şideci rugăciuneanuestenecesară,exclamă:mareesteputereasufletului,înţelegândprinaceastă„putere”,forţaluidistrugătoare.Darprinaceastaeidovedesccănuauînţelesnimicdinproblematicasocietăţiiumane;căciputereasufletului estemare şi frumoasămai alespecărărilede luminăaledesăvârşirii.Iaraceastădesăvârşireestelucrareaharuluirugăciunii,care realizează puterea sufletului în Dumnezeu: ea mută munţii,răstoarnăbarierelenedreptăţilorsociale,schimbândînsăşifizionomiavieţiiumaneşisociale.3

Rugăciunea faceca inimaomului săacţioneze totdeaunacumilă şi dreptate. Dovadă e faptul că stăpânii creştini - oameni deconştiinţă-căroraliseserveştenudinfricăsaucuură,cidindragoste,împotriva acestora nu se ridică niciodată murmurul protestatar alrevoltei.4

Prinurmare,darulsocialalrugăciuniiesteiubireapracticăşiactivă,fiindcă,împărtăşindu-neprinrugăciunedeiubireadivină,facemca această iubire să devină vie şi roditoare faţă de viaţa semenilornoştri.CeiceseîmpărtăşescprinrugăciunedeiubirealuiHristosaufostînstaresăsângereze,jertfindu-senunumaipentrurănilesufleteşti,ci şi pentru toate durerile fizice ale omenirii. Ei vedeau peHristosjertfindu-seîndiverselefeţealesuferinţeiumaneşi,făcândroditoareiubirealuiHristosprimităprinharulrugăciunii,auînceputsăaparăîn lume operele samarineanului milostiv, concretizate în spitale,orfelinate,azile,pentrusalvareavictimelormizerieisociale…

Deaici vedemcă ancorareavieţii sociale în sfera exclusivăa economicului se axează pe instabilitate şi revoltă. Susţinută însădeduhul jertfelnicaldragostei izvorâtedinsufletul îngenuncheat larugăciune,dinamizeazăcreatorviaţasocială.

Daracumsecuvinesăprecizămcăîncontextulvieţiisocialelacarene-amreferitnuevorbadesimplarugăciuneocazională,rostită1DiaconNicolaeMladin,Despre rugăciune,înRevista Teologică, nr.3-4/1940,p.96.2Ibidem,p.103.3Ibidem.4 Ibidem,p.96.

99

dupătipiculcărţilordecult…Şiaceastaîşiaresensulşiimportanţaei… Noi ne referim însă la aspectul de maximă profunzime arugăciunii,princarepătrundemînadânculdetainăaSfinteiTreimi,pentru ca, împărtăşindu-ne de harul îndumnezeitor al iubirii, săpunemlatemeliasocietăţiiumanerazaluminiidivinecălăuzitoare.Iaraceastanuestesimplarugăciune,civiaţaderugăciune.Precum„fierulîşischimbăculoareaşidevinemaleabil,totastfelşisufletulomenescprinrugăciune,subacţiuneaharului,îşischimbăfaţa,progresândînasemănareacuDumnezeu, şidevenindounealtăaputeriidivine înlume,uncristalpurcerăsfrângemăririleluiDumnezeuprintreoameni.Celceatingeculmilerugăciuniiharicesimtecuadevăratcănueelcelcetrăieşte,ciDumnezeucelsălăşluitîntr-însul.ViaţaderugăciuneeviaţaînDumnezeu,sauviaţaluiDumnezeuînnoi.Eaesteunfermentactivdetransformareasufletuluiuman:eputereacarerăstoarnăgliasufletului; facând-osădea rod însutit, subploaiadarurilordivineşiharuluidesus.PrinrugăciunesimţimprezenţaluiDumnezeuînnoi,şiacţiuneanoastrădevineacţiuneteandrică:lucrămînlumecafiiailuiDumnezeu,dupăasemănarealuiDumnezeu”.5

Dincelepânăaiciexpuse,vedemcăviaţaderugăciunepoateschimbaînbinechipulacesteilumi,prinînnoireavieţiiomului,pătrunsădeiubirealuiHristos.Viaţaderugăciune,curăţindsufleteleoamenilordepăcateşipatimi,leangajeazăpedrumulvirtuţilorcreştine,menitesăstatorniceascăsfinţeniavieţiişiîmpărăţialuiDumnezeupepământ.

În altă ordine de idei, referindu-ne la importanţa vieţii derugăciune înfamilie,vomurmări încontinuarepledoaria luiMarkoRupnikînacestsens:„Esteesenţialcaperecheadeîndrăgostiţicesepregăteştepentrucăsătoriesăînveţesăseroageîmpreună.Amvăzutdejacămomenteledeînsoţireaceluilaltcurugăciuneademulţumiresaudecerere(fiecarepecontpropriu)suntnumeroase.Aserugaîmpreunăînsăestefoartediferit.Rugăciuneaesteorealitaterelaţională.Omul,cuajutorulluiHristos,culuminaşiputereaSpirituluiSfânt,încearcă,cu toată fiinţa lui, să instaureze un raport personal cu Dumnezeu.Aceasta înseamnă că rugăciunea adânceşte şi întăreşte caracterulrelaţionalalinimiiumane.Deoareceîndrăgostireaesteexacttrezirearelaţionalităţiiînindividşiducelacomuniuneîntrepersoane–doarîn5 Ibidem,p.95.

100

momentulacelaseîmplineşteiubirea–seînţelegeimediatimportanţarugăciunii. Raportul cu celălalt înseamnă ieşire din sine însuşi,recunoaşterea celuilalt şi instaurarea unei relaţii fidele şi stabile.Rugăciuneaesteodeschidereprogresivăarelaţieiînsprecelălalt,pânălarecunoaştereauneiprezenţece„alimentează”dorinţacacelălaltsă-şi împlineascăplanul cu cel ce se roagă.Rugăciunea argumenteazăconştiinţa fidelităţii şi a stabilităţii. Se observă imediat deci, cât delegată este rugăciunea cu relaţionalitatea creatoare şi, prin urmare,cu îndrăgostirea.Maimult, celedouăpersoane se însoţesc reciprocînaintea luiDumnezeu,fiecare simte în ce raport se aflăcelălalt cuDumnezeu.încet,încet,rugăciuneavapătrundeşivadefinidragostealor.Astfel,rugăciuneaîivaajutapeceidoisăînţeleagă,progresiv,căsuntfăcuţipentruiubireaconjugalăşisăprimeascăaceastăiubirecapeomisiunepecarele-aîncredinţat-oDumnezeu,pentrucaiubireaînsăşi,prinei,săaparăînlume.Iniţialrugăciuneapoatefispontană,saubiblică, scurtă (rugăciuni scurte repetatedeseori împreună), darprogresiv,rugăciuneaînsăşi,ceevolueazăodatăcuiubirealor,îivafacesăseroageîmpreunăcuBiserica,vadeveniliturghie.AserugaîmpreunăşiaparticipalaviaţaderugăciuneaBisericii,înseamnăşi„exerciţiu”deacceptareaobiectivităţiivieţiiceluilalt.Estevorbadea-lacceptapeacelHristosprezentînEvanghelii,unHristoseuharistieşinuunulvisat, imaginat, intim.Prinurmare,rugăciuneavadevenireală,partedinviaţaconcretăcevaducetotlaviaţă.PrinintermediulrugăciuniicuHristosceladevărat,pânăşilucrurileneplăcute,dificile,momenteledramaticevorfiabsorbitederugăciune,iarceidoilevorvedeaîntr-oluminănouă.Aceastăluminăpuneînevidenţăsemnificaţiaceamaiprofundăalucrurilor,semnificaţielegatăde-acumînaintedeiubire”.6Deaiciputemînţelegemaibinecăfamiliadevinecuadevărato„bisericăînminiatură”7–cumspuneaSfântulIoanGurădeAur–atuncicânddeopotrivăsoţiişicopiiiobişnuiescsăseroageîmpreună.

Sespuneadeseacălaiubireasacrăfamilialăunrolhotărâtorîlarerelaţiadecolaborareeficientăasoţilor,lacareseadaugănaşterea,6 Marko Rupnik, Serghei Averintev, Adam şi coasta sa. Spiritualitatea iubirii

conjugale (Roma,1996),trad.rom.ConstantinHadarag,Ed.ArsLonga,Iaşi,1998,p.53-54.

7Omilia20laEfeseni,P.G.62,143.

101

creşterea şi educaţia copiilor. Cu atât mai mult sacralitatea iubiriifamiliale este întreţinută ca o flacără de luminămereu aprinsă prinrugăciune.Amadăugaşipostul,precumşipsalmodiereaşiparticiparealaviaţaBisericii,careînfondsunttotmodurideexprimarearugăciunii.

Prin harul rugăciunii în viaţa familială, „credinţa ca rod alDuhului”(Galateni5,22)vafistatornicăşitotmaimult„lucrătoareprindragoste”(Galateni5,6),menţinândastfelfidelitateaconjugalăca pace şi bucurie sfântă, pe măsură să înfrunte şi să depăşeascăgreutăţileinerentevieţii,precumşiispitelevenitedintoatepărţile.

Rugăciuneavafiînacestcazşiunmijlocesenţialîneducareacopiilor.Dacăestedetoţiadmisfaptulcăfactorulprimşiesenţialîneducarea copiilor este familia, va trebui să venim cu precizarea căeducaţiamai întâi se învaţă din îndemnurile şi exemplul părinţilor,dar ea constituie în acelaşi timp şi un exerciţiu pentru formareadeprinderilorreligios-morale.Nuaunordeprinderirecişimecanice,ci încălzite de puterea iubirii părinteşti. Dar prin nimic nu-şi vadovediiubireaeficienţaşistatornicia,dacănuvaîncepeşinuvaardelacandela rugăciunii.Niciodatănuvauitacopilul iubirea sincerăamameicare-ivaîmpreunapentruprimadatămâinileşivarostialăturideelprimarugăciune…Varămâneveşnicîntipărităînsufletulomuluiiubireapărinţilorconcretizată,depildă,înrugăciuneaşicolindeledeCrăciun,saurugăciuneaşiciocnireaouluiroşucuintonareaîncomunaimnuluiînvierii,dePaşti.

Dar deprinderile nu se creează numai prin rugăciunea de laCrăciunşidelaPaşti.Singureacesteavorrămânenostalgiipierduteîn caierul vremii şi în amurgul uitării, dar nu vor avea finalitateafortificăriicaracteruluireligios-moralaladevăratuluicreştin,pecareîladucerugăciunea.Pentruacestmotiv,atâteducareacopiilor,câtşicomunicareareciprocăîntresoţiacalităţilorşicorectareadefectelor,impune ca rugăciunea să devină o constantă vie a comuniuniifamiliale,princarefiecaremembrusă-şiîntăreascăforţelemoraleînluptavieţii,simţindnecontenitprezenţaiubiriiluiDumnezeuînviaţalui.Prinrugăciune,fapteleomeneştivordeveniroadeleunuipomdetoţicăutat,iarfamiliaooazăîncareomulsevaregăsipesineînsuşiîncomuniuneaiubiriiluiDumnezeu.

102

mOlITFElE sFÂNTUlUI VAsIlE CEl mARE

Preot dr. IONELPOPESCU

Molitfele(slav.molitva=rugăciune)saurugăciunilealcătuitedeSfântulVasilecelMare(330-379)suntînserateînMolitfelnicşiînAghiasmatar,cărţidecultindispensabileoricăruislujitoralaltarului,lacapitolulintitulat„Dezlegări,molitfeşirugăciunilafeluriteneputinţeşiboli”.

Cunoscutecunumelede„MolitfeleSfântuluiVasilecelMarepentruceicarepătimescdeladiavolşipentrutoatăneputinţa,caresecitescşiînziuaSfântuluiVasile”,acesterugăciuni,cuovechimedepeste1600deani, „auunputernic efectvindecătordacă sunt cititecu credinţă şi potrivit rânduielilor bisericeşti”, scria mitropolitulBartolomeuAnania1.

Datorităputeriilor,moliftelesaurugăciunileMareluiVasile,ca şi cele ale Sfântului Ioan Gură deAur, au fost şi sunt foartecăutate şi cerute de către credincioşi, fapt pentru care, uneori, s-aconstatatdinparteacelorcelecitesc„oatitudinelipsitădeechilibruduhovnicesc”2.

Pentruaevitaexceselestrăinededuhulcredinţeişialbunei-cuviinţepastorale, precumşipracticiledăunătoareunităţii liturgice,săvârşite cu ostentaţie sau din motive pecuniare, Sfântul Sinod alBisericiinoastreahotărâtcaierarhii„săadresezecleruluiîndrumareapastorală şi duhovnicească de a respecta rânduiala citiriimoliftelorSfântuluiVasilecelMareînziledepost,încazuriindividualeşi,dupăcaz,înlegăturăcuTainaSfântuluiMaslu,atuncicândbolnavulsolicită,1 Sfinţi şi mari duhovnici despre exorcizare şi tămăduire. Antologie alcătuită de

ieromonah Benedict Stancu,Ed.Sofia,Bucureşti,2012,p.75.2Ibidem,p.9-10.

103

aceastărânduialătrebuindsăfieînsoţitădepostşispovedanie,atâtdinparteaclericilor,câtşiacredincioşilor”3.

RugăciunilesaumolitfeleSfântuluiVasilecelMare„înroureazăevlaviacredincioşilornoştriîntoatemomentelelordebucuriesaudeîntristare,demulţumiresaudesuferinţăturnândbalsamulmângâietoralîncrederiiînharuldumnezeiescşiînputerilelor.Maialesînziuapomenirii sale, credincioşii ţin să li se citească pentru sporul lorduhovnicesc, pentru sănătate şi fericire, rugăciunileMareluiVasile,pe care le ascultă cu adâncă evlavie” 4. Ele fac parte din categoriarânduielilor numite de Biserică exorcisme, sunt incluse în cadrulierurgiilor,adicăaslujbelorpentrubinecuvântareaşisfinţireaanului,a naturii înconjurătoare şi a diferitelor lucruri sau obiecte de folosomului 5 şi secitesc, îndeobşte,„pentrueliberareaomului,anaturiişialucrurilordesubînrâurireaşiputereanefastăadiavoluluisauaduhurilor rele.Rugăciunileacesteaau,deobicei, formă imperativă,de poruncă, de imprecaţie sau de blestem; prin ele, puterile răuluisuntconjurate, înnumeleDomnului,săplecede laomulsau lucrulexorcizat,săsedepărtezedelaelşisănu-imaifacăniciunrău”,scriapreotulprofesordr.EneBranişte6.

Astfeldeierurgiisunt,deasemenea,exorcismeleclasicedelaTainaBotezului,molitfeleSfântuluiTrifon„laţarini(holde),laviişilagrădini,cândseîntâmplăsăfiestricatedesălbăticiunisaudealtevietăţica:lăcuste,gândacişialtele”7,celepatrurugăciunisaumolitfealeSfântuluiIoanGurădeAur,„caredeobiceisecitescîncontinuareamolitfelorSfântuluiVasilecelMare8şimolitfeleSfântuluiCiprian.

MolitfeleSfântuluiVasilecelMaresuntînnumărdetreişisecitescînziua(sărbătoarea)închinatălui(1ianuarie),„pentruceicare3HotărâreaSfântuluiSinodnr.630din17februarie2011.4 Teoctist,MitropolitulMoldovei şi Sucevei,Opera Sfântului Vasile cel Mare în

evlavia credincioşilor ortodocşi români,învol.Sfântul Vasile cel Mare, închinare la 1600 de ani de la săvârşirea sa,Ed.InstitutuluiBiblicşideMisiunealBisericiiOrtodoxeRomâne,Bucureşti,1980,p.15.

5 Ibidem,p.437.6 Liturgica specială pentru institutele teologice,Ed.IMBOR,Bucureşti,1980,p.443.7 Molitfelnic,Bucureşti,1998,p.363-366.8Ibidem,p.310-314.

104

pătimesc de la diavol şi pentru toată neputinţa” 9.Aceste rugăciunise deosebesc de celelalte rânduieli şi slujbe prin aceea că sunt, defapt,rostitesubformădeblestemasupraduhuluişiputeriiceluirău,adicăadiavolului”.Princitirealorsedoreşte,aşadar,înlăturareasaualungareadiavoluluişia lucrării salemalefice, îndreptată împotrivaoamenilorşianaturiiînconjurătoare10.

Primarugăciune,maiscurtă,esteadresatăcătre„DumnezeuldumnezeilorşiDomnuldomnilor,făcătorulcetelordefocşilucrătorulputerilorcelorfărădetrup[…],Celceaaruncatdincerpecăpeteniaîngerilor[…]şipeîngeriiceiîmpreunăcudânsulpotrivnici,cares-aufăcut diavoli…”, Care este rugat să „poruncească diavolilor să sedepărtezecutotul,casănufacăniciovătămareacestuisufletpecetluit…”(Molitfelnic,p.304-305).

Rugăciunea a doua, mult mai bogată în conţinut, este unblestem adresat direct diavolului: „Te blestem pe tine, începătorulrăutăţilor şi al hulei […], ieşi şi te depărtează de la robul (roaba,robii)luiDumnezeu[…],teme-tedeasemănarealuiDumnezeuceluiîntrupatşisănuteascunziînrobul(roaba,robii)luiDumnezeu(N)”.Searată,totodată,câtpoatefidediversificatăşinocivălucrareaceluirău,„ispititorulşiaflătorultuturorrăutăţilor”,asupraoamenilor.

Ceade-atreiarugăciune,lafeldeextinsă,esteadresatăcătre„Dumnezeul cerurilor […], Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos[…]” şi către „Fiul şiCuvântul luiDumnezeu”,Care, împreună cu„preaputernicul şi de viaţă făcătorulDuh”, să izgonească de la (N)toată lucrareadiavolească,„toatăneputinţa, totduhulnecurat”şi săinsufle„într-însulDuhulcelpaşnic,cafiindpăzitdeEl,săfacăroadedecredinţă,defaptebune…”.

RugăciunileSfântuluiVasile,„frumoaseşibogateînconţinutteologic, sunt o dovadă de netăgăduit a credinţei din totdeauna aBisericii în existenţa şi lucrarea celui rău,mărturisită, de altfel, detoatereligiile.Încuprinsulloriesînevidenţămultiplele„modalităţişiformeprincarediavolulesteprezentşilucreazăînviaţaoamenilor”9Ibidem,p.304-309.10Pr.prof.dr.NicolaeD.Necula,Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică,Ed.EpiscopieiDunăriideJos,Galaţi,1996,p.310.

105

11. În acest sens,NicolaeSteinhardt scris, cândva, că „demonismul,vai,eorealitate”,iarSfântulIustinPopoviciarătacă„lumeaîntreagăzace sub puterea celui rău pentru că păcatele au doborât-o şi nu-şidoreşte,nicinuvreasăseridice[…].Dumnezeul-Om,Hristosestecelceapierdutstăpânireamorţii,ElesteCelceazdrobitpediavolşianimicitpăcatul”,iarnoi„amprimitdelaDomnulputereasupratuturordemonilorşiasupracăpeteniilorlor”12.

Referindu-selaprezenţaşilucrareaceluirău,preotulprofesorDumitruStăniloae,învăţacăacestaîncearcăsănelegede„suprafaţalucrurilor, făcând-o frumoasă, dar de o frumuseţe nespirituală,netransparentă sau înfăţişând-o ca pe ultima realitate, nelăsându-nesăpătrundemlasensurilelor”.Totelatrăgeaatenţiaasuprafaptuluicăduhurilenecuratepotintra„atâtdeintimînduhulşitrupulnostru,încâtneestegreusădistingemmanifestareanoastrădemanifestarealor”13.

MântuitorulIisusHristosnunumaicăavorbitdespreexistenţadiavolului şi lucrarea lui în lume şi în oameni, ci îl scoate din ceidemonizaţişirecomandăcaarmedeluptăîmpotrivalui,rugăciuneaşipostul(Matei8,28-34;17,21;Luca8,26-39).SfinţiiApostoliauprimitdelaElputereasupraduhurilornecurate,pecareautransmis-oapoiucenicilorşiprineiepiscopilorşipreoţilor,pânăînziuadeazi.SfinţiiPărinţi,larândullor,s-austrăduitsă-iprotejezepecredincioşidelucrareaceluirău,aşacăaualcătuit„rugăciunişirânduieliprincaresă-iînlătureprezenţa”14.Întreacesteasunt,aşadar,molitfeleSfântuluiVasile, foartecăutatedecătreuniicredincioşi,carenu totdeaunaseaflăînsăsubputereaceluirău.Dealtfel,aşacumscriapreotulprofesorNicolaeNecula,„nuoriceformăarăuluidinviaţanoastrăesteurmarea,efectul sau sensul demonizării, cimai degrabă efectul păcatului decaretrebuiesăscăpămprinspovedanieşiprinhotărâreadeanu-lmaifaceşinuprincitireaMolitfelorSfântuluiVasilecelMaresauaaltormolitfe,dezlegări,rugăciunisaurânduieli”15.11Necula,p.310.12Sfinţi şi mari duhovnici,p.35,46-47şi48-49.13Ibidem,p.54-55.14Necula,Tradiţie şi înnoire,vol.IV,Bucureşti,2010,p.52.15Ibidem,p.54

106

Aşa stând lucrurile, întrebarea firească pe care ne-o putempunefiecareestecândşicucescop trebuiecititemolitfeleMareluiVasile, care este persoana autorizată să facă acest lucru şi cum nepregătimpentruprimirealor?

Aşa după cum am arătatmai sus, aceste rugăciuni specialese citesc, cu îngenunchere, în ziua de 1 ianuarie, la slujba sfinteiLiturghii,zicarecoincidecuînceputulAnuluiNou,cetrebuieaşezat„sub semnul luminii şi prezenţei luiDumnezeu în viaţa oamenilor,prinînlăturareaputeriisauinfluenţeidiavolului”16.Citirealorsemaiobişnuieşteatuncicândesteoficiatăslujbasfeştaniei (sfinţireamicăa apei), mai ales în Postul Paştilor sau odată cu săvârşirea TaineiSfântuluiMaslu.Unii preoţi le citesc în legătură cu rânduiala caresefacelacasasauloculcesuntsupăratedefarmecesaudescântecesau împreună cu „Rânduiala rugăciunii pentru cei ce sunt tulburaţişisupăraţideduhurinecurate”.Dacăse întâmplăaficititesingure,serecomandăsăînceapăcubinecuvântarea,rugăciunileîncepătoare,tropareledeumilinţăşisăseîncheiecuotpustulzileirespective17.

Pe lângăcelearătateeste recomandat camolitfeleSfântuluiVasilecelMaresăfiecititenumaiînsituaţiispeciale,îndeosebiasupracelorcesuntposedaţidediavol,darnumaidupăsfântaLiturghieşiVecernie,oridupăSfeştaniesauMaslu, săvârşiteacasă,aşacumsepoatevedeaşidindenumirealor.Înasemeneaîmprejurări,pelângăpregătirea preotului şi harul dumnezeiesc prin care se efectueazăexorcizarea,unrolfoartemareîlarecredinţacelorapropiaţipersoaneidemonizate. Edificatoare, în acest sens, este minunea săvârşită decătreHristosDomnul,dupăSchimbarealaFaţăînmunteleTaborului,asupracopiluluistăpânitdeduhurinecurate,larugăminteaşidatorităcredinţeitatăluisău18.Cânduncredinciosseconfruntăcuneputinţegrave, care trenează de mulţi ani şi nu au putut fi vindecate printratamentmedicaldespecialitateşiprinmijloaceleduhovniceştipusela dispoziţie de Biserică sau când asupra unei localităţi ori asuprauneiţăriseabatcalamităţisoldatecunenumăratepierderiomeneştişi16Necula,1996,p.31117Ibidem18Sfinţi şi mari duhovnici,p.69

107

pagubematerialemajore,desprecaresecredecăsedatoreazălucrăriiceluirău,sepotcitiacesterugăciuni,respectându-seînsă,custricteţe,rânduieliledepregătireatâtdecătrepreotcâtşideenoriaşi.

Pe lângă acestea, un alt motiv pentru a recurge la citirearugăciunilorMareluiVasileîlconstituieblestemularhieresc,preoţescsaucelalpărinţilortrupeşti.Astfel,persoanaasupracăreiaafostrostitunasemeneablestemtrebuiesăsepregăteascăîndelungprinpostşirugăciune,princurăţenietrupeascăşisufleteascăşinumaidupăaceastapoatesolicitadezlegareadinblestemprinrugăciunileSfântuluiVasile.Dacăaceastăpregătireduhovniceascănuestefăcutădupărânduială,cupocăinţăşievlavie,citireamolitfelorvaaveaconsecinţenegativeasuprarespectivuluicredincios,şiasuprapreotuluislujitor,pestecarenecuratulsenăpusteştecuşimaimultăputere.

Într-ocarterecentapărutăserelateazăoîntâmplareextremderelevantăpentrutemapecareotratăm,petrecutăînRusia,petimpulregimuluicomunist.Laomănăstireauvenitnişte„angajaţisovieticisus-puşi”careaudorit să inspectezeaşezământulmonahal, inclusivbiserica. Când au intrat activiştii, în biserică se citeau rugăciunileSfântuluiVasile,iar„oameniisetăvăleaupepodea,urlândcafiarelesălbatice.Darînchipuiţi-văstareamusafirilorsus-puşicândunadintredoamnelecareveniserăcuei,unimportantangajatsovietic,aînceputdintr-o dată să sâsâie, sămiaune prin toată biserica, de parcă ar fifostpisică, să se tăvăleascăpepodeaşipedeasupra, să strigeniştenecuviinţe,pecarenicibărbaţiiîncercaţinulemaiauziseră!”.Dupăcâtevazilerespectivaactivistăarevenitlamănăstireşil-aîntrebatpeieromonahulcarecitiserugăciunileceseîntâmplăcuea.Răspunsulafostcăestestăpânitădeundemonşică„Domnularânduitsăteaducălacredinţăprinboală”.Deatunciaînceputsăvinădeslamănăstire,a făcut o spovedanie completă, cumare pocăinţă, s-a împărtăşit cuSfinteleTaineşi„porniriledeîndrăcirenus-aumairepetat”19.

Lucrarea citată mai precizează că în Rusia înainte derevoluţie,medicii psihiatrii îi deosebeau pe oamenii bolnavi psihicde cei îndrăciţi punând înaintea bolnavului câteva ceşti identice cu19ArhimandritulTihon(Şevkunov),Nesfinţii sfinţi şi alte povestiri,trad.deCristeaFlorentina,Ed.Egumeniţa,Galaţi,2013,p.15.

108

apăobişnuităşiunacuaghiasmă.„Dacăpacientulbealiniştitapadintoateceştile, îl trimiteau laspital. Iardacă refuzasăbeadinceaşcacuaghiasmă,începeasăfacătărăboişicădeaînstaredeinconştienţă,vindecarea lui era de competenţa exorcistului” 20. Prin urmare,molitfele Sfântului Vasile cel Mare se citesc de către preot numaiatuncicândexistăcertitudineacă„într-ocasă,într-ofamilie,înviaţaunui credincios s-ar manifesta lucrarea şi prezenţa celui rău”. Dinpăcate,constatămcă, înultimiiani,citirea loradevenitaproape„omodă”,foartemulţicredincioşicareseconfruntăcuproblememinoredefamilie,desănătateorideserviciu,apelândlaaşa-zişiipreoţi„cuhar”,uniiexcluşidinpreoţie,pentrualisecitiacestemolitfe,decelemaimulteoripentrusumemaridebani.Aceştiauităcă„preadeasalorîntrebuinţarecreeazăpsihozauneipreamariprezenţeşiposesiunia credincioşilor de către diavol”.Credinciosul adevărat ştie însă căviaţaluiseaflăînmânaluiDumnezeu,că„stăpânireaasupranoastrăoareDumnezeuşinudiavolul” 21,aşacumspuneaPsalmistul:„AlDomnuluiestepământulşiplinirealui, lumeaşi toţiceicelocuiescîntruea”(Psalmul23,1).

Referitor la săvârşitorii acestor molitfe, preotul profesorDumitru Stăniloae sublinia că „slujba de exorcizare o săvârşeştefiecare episcop saupreot, avândaceastădatorie, canonică şi legală,prinmisiuneapastoralăşisfinţitoareprimităodatăcuSfântaTainăaHirotoniei.Deciaceastanuesteopracticănouă,introdusăîntâmplătorînrânduialavieţiicreştinedeuniislujitoribisericeşti,ciesteopracticămoştenită din activitatea Mântuitorului Iisus Hristos şi a SfinţilorApostoli,transmisăprinSfinţiiPărinţişilegiferatădecanoane”22.

Pentru oficierea acestor ierurgii, preotul trebuie să respecte„rânduiala slujbei din Molitfelnic, nelăsând nimic la o parte, darnici născocind sau adăugând ceva de la sine”. Datoria slujitoruluiBisericiiestedea„insuflacelorprezenţirespectpentrucelesfinteşiîncredere înputereaşiajutorul luiDumnezeu”şidea le săvârşicupregătirea şi evlaviacuvenite 23. Întrucât „exorcizareaesteun lucru20Ibidem,p.317-318.21Necula,Tradiţie şi înnoire,1996,p.312.22Sfinţi şi mari duhovnici …,p.68.23Branişte,p.445.

109

foartegreuşi foarteprimejdios”,preoţii careo săvârşesc trebuie săprimească „binecuvântarea specială” a duhovnicului şi ajutorul săuprinpomenirealarugăciune24.Datorităfaptuluicăacesterugăciunisuntblestemeîmpotrivadiavolului,suntpreoţicareseferescdecitirealor,„pentrucanucumvaduhulcelrăuizgonitdintr-unlocsăfacărăufamilieilor”25.Pedealtăparte,suntşipreoţi,aşa-zişi„harismatici”care le citesc nu numai asupra celor posedaţi, cum este rânduialastabilită deBiserică, ci le folosesc, fără pregătirea cuvenită, pentruoricefeldenevoinţealecredincioşilor,dinpăcateînscopulobţineriidefoloasebăneşti.Procedândastfel,elenusuntdefolos,nucontribuielaîndepărtareaproblemelor,cisporescispitele,încercărileşilucrareaceluirăuşiasupraslujitoruluibisericescşiasupracredincioşilorcarele solicită fără discernământ duhovnicesc şi fără binecuvântare, decelemaimulteoripentrucăpregătirealorteologicălasăfoartemultdedorit.

MitropolitulAntoniePlămădealăatrăgeaatenţiapreoţilorcarebanalizeazărugăciunileMareluiVasile,citindu-lecapenişterugăciuniobişnuiteşicreându-şioaureolăde„taumaturgi”ori„harismatici”că„a lăsa pe credincioşi să creadă că tu ai puteri supranaturale, că aidaruridetaumaturg(vindecător,n.n.),căaivedeniicarepresupunovrednicieata,ştiindsăciteştiînsufletepăcatele,trecutulşiviitorul,toateacesteanuarînsemnaaltcevadecâtodisimulatămanevrădeauzurpaloculluiHristos.

Cinearecuadevăratacestedaruri–arătamitropolitulAntonie–şilearedelaDumnezeu,nulestrigăpeuliţe,nuselaudăcuele,nuşilearogă,nusefoloseştedeelecadeofirmădereclamă,ciseascunde,sesmereşte,faceuzdeeleînpublicnumailamarenevoie,numaiîncazuriexcepţionale,rămânândpermanentsupusBisericiiîndogmăşiîndisciplinăşimaidegrabăsetemedeacestedaruridecâtsemândreştecuele26.

MolitfeleSfântuluiVasilecelMarenupotficitite, înniciosituaţie, de cătremireni.Aceştia şimonahii nehirotoniţi au destule24ArhimandritulTihon,p.320-321.25Necula,1996,p.311.26Sfinţi şi mari duhovnici…,p-155.

110

arme ca să se apere de diavol: SfântaCruce, smerenia, rugăciunea(psalmii lui David), postul, apa sfinţită, spovedania, împărtăşania,precumşi totharulBisericiiprimitprin intermediulSfintelorTaine,spuneapărinteleDumitruStăniloae27.

Fiind rugăciuni care se citesc numai în cazuri de excepţie,maialesasupracelorcesuntposedaţideduhurinecurate,seînţelegede lasinecăpregătireaslujitorilorBisericiişiacelorasupracăroraurmează a fi citite trebuie să fie excepţională.Astfel, Iisus HristosMântuitorul ne învaţă că demonii şi lucrarea lor se poate îndepărta„numai cu rugăciune şi cupost” (Marcu9, 29).DeşiBisericanu astabilito rânduialăspecială înacestsens,dinspuseleMântuitoruluireiese limpede că cele douămijloace de desăvârşire duhovniceascăsunt indispensabile preotului, în lucrarea sa de exorcizare. Deasemenea,dacăopersoanăaflatăsubstăpânireaceluirăunusepoaterugaşinupoateposti,poatesăfacăfamiliaacestlucrupentruel.Pelângăpost şi rugăciune,de foartemare importanţăesteparticipareala sfânta Liturghie în duminici şi sărbători. Din păcate, uneori seconstatăcăanumiţislujitoriaialtarelor,edreptpuţini,acordăomaimare importanţă molitfelor Sfântului Vasile ori Tainei Maslului,neglijândsfântaLiturghie,Spovedaniaşi Împărtăşania.Credincioşiitrebuieînvăţaţi, totodată,căpentruasepunelaadăpostdelucrareaceluirăuestenecesaratrăioviaţăfărădepăcat,pentrucă,decelemaimulteori,răuldinviaţanoastrănuestedinpricinademonizăriicidincauzauneivieţipăcătoase.Credinciosulcare se roagăzilnic,se spovedeşte şi se împărtăşeşte cu regularitate, respectă rânduialapostului,săvârşeştefaptedemilostenie,frecventeazăbiserica,citeşteacatiste, cărţi de spiritualitate creştin-ortodoxă, Biblia şi scrierileSfinţilorPărinţi, înlăturămultmaiuşor ispitele şi încercărilecevindinparteadiavolului,fiindpedeplinîncredinţatcă„stăpânireaasupranoastră o areDumnezeu şi nu diavolul care pătrunde incidental înviaţanoastrăşimaialesdacăîiîngăduim”28.

Înconcluzie,molitfeleSfântuluiVasilecelMaresuntrânduielispeciale,pentrusituaţiispecialeşinuslujbedefiecarezi,carepotfi27Sfinţi şi mari duhovnici …,p.7328Necula,1996,p.312.

111

cititeoricând,deoricineşipentruoricineşimaialespentruobţinereaunorfoloasebăneşti.Slujitoriibisericeşticarevorsăseafirmecamaritaumaturgi,vindecători,posesoriaiunorharismespeciale,pecarenuleauceilalţipreoţi,întrecarenupuţiniaufostexcluşidinclerpentruabatericanoniceşidisciplinare,şicarecitescacesterugăciunizilnic,fărăniciopregătire,fărădiscernământşifărăbinecuvântare,înşealăbunacredinţăacredincioşilor,profitădenecazurilelorprimindsumedebanişipunându-se,debunăvoie,înslujbaceluirău.

La rândul lor, credincioşii trebuie să cunoască temeinicînvăţătura de credinţă a Bisericii noastre şi sfintele slujbe pe careaceastale-arânduit,săsteasubascultareapărinteluiduhovnic,sănuaccepte improvizaţiile aşa-zişilor preoţi „harismatici” şi să solicitecitirearugăciunilorSfântuluiVasilecelMarenumaidupăceaufostepuizatetoatecelelalterânduielidintezaurulnostruliturgic.

112

dEsPRE TEmEINICIA sFINTEI EUHARIsTII

dr. STELIANGOMBOŞ

Temeiul Sfintei Euharistii şi a celorlalte Sfinte Taine stăîn Persoana Mântuitorului Iisus Hristos, Dumnezeul-Om. AcestfundamentstăînargumentuldeneclintitalexpresieicăAdevărulesteînPersoanaluiIisusHristosşicăviaţanoastrăînseamnăparticipare,experienţă, comuniune cu Hristos, ca Adevăr, Persoană şi Viaţă.„Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi” (Ioan 1, 14)constituiebazaşinouabucurieaBisericii.

El a lăsat Trupul Lui (Biserica) şi a trimis pe Duhul Săuşi nu un sistemfilozofic şi nici n-a întemeiat o nouă religie.De laînceputuri până astăzi o găsim strânsă în juruluiMesei Domnului,căci„stăruiau în învăţătura Apostolilor şi în comuniune, în frângerea pâinii şi în rugăciuni”,nerelateazăFapteleApostolilorîncapitolul2cu42.Deatunci,aflându-seînstarepermanentădeascultare,Biserica- trup a lui IisusHristos şi comuniune aDuhului Sfânt, este fidelăîndemnuluiMântuitoruluidelaCinaceadeTaină:„Aceasta să faceţi întru pomenirea Mea” (Matei26,26-28)Aici, înadunarea (sinaxa)liturgică,segăseşteizvorulvieţii,centrulei,deaicidecurgeînvăţăturanouă,haruleisfinţitorşimodulîncareeaseconduce.Adevăruleiesteviaţă;împărtăşiredeviaţă:„Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi” (Ioan6,53).

Deaceea,noisuntemchemaţisărealizămşisăconştientizămadevărul cultului ortodox, care actualizează şi permanentizeazărelatarea scripturistică raportată la viaţaDomnului şiMântuitoruluinostru Iisus Hristos. Relatarea biblică şi istorică a Mântuitorului

113

constituie,defapt,realitateacultică,euharisticăaLui,iarTainaSfinteiEuharistii este o “capodoperă a iubirii, a milei şi a atotputernicieidivine”1.CentrulcultuluiliturgicalBisericiiesterecunoscutînmodcovârşitorcafiindEuharistia.“TrupulistoricalluiIisusHristos,aşacumatrăit,amuritşia înviat,cumstrăluceştepreamărit ladreaptaTatălui,segăseşteînmodrealpeSfântaMasăşiseoferăcredincioşilorcafiindCinaceadeTaină”2.

Memorialul sau cultul euharistic redă întreaga iconomie amântuirii neamului omenesc, mergând chiar dincolo de întrupare.Sensuleuharisticesteunultotalizator,deoareceîntreagaistorietrecută,prezentă şi viitoare este în ea3.Euharistia ne reaminteşte de creaţialumii,decădere,desfâşietoareacăutarealuiDumnezeu,deîntrupareaDomnului,depatimile,moarteaşiînviereaLui,deSfântaSaînălţareşidefoculpogorâtorşiîntemeietoralDuhului.Recapitulândîntreagaistorie,Euharistiasedeschide totodatăspreeshaton, făcându-nedinfii vremelnici ai istoriei, fii nemuritori ai Împărăţiei veşnice dejaîncepute.EshatologiaestegustatăînEuharistie,iarSfântaEuharistiearvuneşteplinătateaÎmpărăţieicevasăvină.SfântulIgnatieTeoforulnumea Euharistia „leac de nemurire, doctorie pentru a nu muri”.SfântulIrineudeLyon(sec.II)afolositteologiaEuharistieiînluptăcudochetismulşignosticismul,care învăţaucă IisusHristosaavuttrupaparent,arătândcăEuharistiaestecuadevăratHristos,căElesteviaţăşifiinţăînacelaşitimp,căElsedăcaviaţă,caşicomuniuneînSfântaEuharistie.De aceea, când vorbimde hristologie, învăţăturadesprepersoanaşioperamântuitoarealuiIisusHristos,nuînţelegemînnumaio învăţăturădespreacestea însens teoretic,cumfac toateereziileistoriei.

Dincolo de aceasta, când afirmăm că el este Adevărul,mărturisim şi trăim învăţătura despre Iisus Hristos şi opera Sa caexistenţăpersonală,ce ni se comunică în relaţia Sa cu Trupul Său, Biserica. Dacă nu eşti în Biserică nu poţi vorbi de o realitate a1 Nicolae Popoviciu (viitor Episcop al Oradiei), Epicleza Euharistică, (teză dedoctorat),EdituraLibrărieiArhidiecezane,Sibiu,1933,p.1.

2PanayotisNellas,Omul – animal îndunezeit,EdituraDeisis,Sibiu,1994,p.93.3AlexandreSchmemann,Euharistia – Taina Împărăţiei,trad.dePr.BorisRăduleanu,EdituraAnastasia,Bucureşti,1999,p.168.

114

experienţei personale a lui IisusHristos, ce sedă înSfinteleTaine,şi în mod culminant în Sfânta Euharistie. Împărtăşindu-te de IisusHristoscaviaţăşicomuniune,poţivorbidupăaceeadeocomunicareaLuipânălanoi,decuvintelesaleîncorporateînSfântaScripturăoriînSfântaTradiţie,dacănu,totulesteverbalismsectar,frazeînvăţatemecanicdintexteleScripturii,răstălmăcitedupăbunulplac.

Potrivit învăţăturii unui alt mare teolog al Bisericii - Sf.NicolaeCabasila, „vremeaaceasta (aEuharistiei) înseamnăvremeaaceea(aiconomiei),prinaceastăSfântăTainănoifiindcontemporanievenimentelor trecute şi viitoare din istoria sfântă amântuirii. Prinea, veşnicia se manifestă şi activează în realitatea cotidiană”4.Ca participanţi la această Taină, ieşim din ciclitatea ameţitoare a istoriei şi suntem introduşi în prezentul continuu al veşniciei, deoarece Iisus Hristos este ieri, azi şi în veci Acelaşi.

SfântaScripturăşicultulseîntâlnescînconţinutulşifinalitateaedificatoare a lor, căci scopul revelaţiei divine unitare a Bibliei şia cultului este îndumnezeirea omului în Hristos, hristificarea lui:„HristosalEvanghelieişiHristosalEuharistieisuntUnulşiAcelaşiHristos,Dumnezeu,Omul,IisusHristos”5.LiturghiaîşiareînceputulînEvanghelie, iarEvanghelia îşicontinuădinamica transfiguratoareînSfântaLiturghie.Împărăţiaanunţată la începutulSfinteiLiturghiieste aceeaşi cu Împărăţia a cărei dimineaţă este vestită de „îngerulDomnului” prin cuvintele: „pocăiţi-vă că s-a apropiat ÎmpărăţiaCerurilor”(Matei3,2).LiturghiaCuvântuluişiLiturghiaEuharisticăoriLiturghiacatehumenilorşiacredincioşilorcontinuăculticunitateainterioarădintreCuvântşiTaină.CinapregătităpentrunoiîncadrulSfinteiLiturghiiesteatâtaCuvântuluiluiDumnezeu,câtşiaTrupuluiDomnului.DupăslăvitaSaÎnviere,Mântuitorul,mergândspreEmauscuuceniciiSăi,le-aexplicatscripturile,apoi,lamasă„aluatpâinea,abinecuvântat-o,afrânt-oşile-adat-o”(Luca24,13–35).

Prin urmare, împărtăşirea cu Cuvântul este indispensabilăîmpărtăşirii cuTrupul, deoarece prin ascultarea cuvântului se naşte4PanayotisNellas,Op. cit.,p.92.5Pr.Prof.DumitruRadu,Caracterul eclesiologic al Sfintelor Taine şi problema

intercomuniunii,(tezădedoctorat),înrev.“Ortodoxia”,anulXXX(1978),nr.1-2,p.20.

115

înnoi„crezul”caprologalTainei.FărăafirmareacredinţeinuesteposibilăparticiparealaTaineleBisericiiîniconomiaLiturghiei;crezulniceo-constantinopolitan precede împărtăşirea cuTrupul şi SângeleDomnului nostru Iisus Hristos, ajungându-se de la comunicare lacuminecare, căci, de asemenea, înaintede împărtăşireapropriu-zisărostim o altămărturisire: „Cred,Doamne şimărturisesc căTu eşticu adevăratHristos,Fiul luiDumnezeuCeluiViu,Care ai venit înlume...”6CrezulesteîmpărtăşireacuCuvântulînvedereaîmpărtăşiriicuTrupul.

În comparaţie cu Apusul, unde Cuvântul şi Taina suntconcepute separat, Răsăritul creştin n-a privat niciodată Taina deconţinutul ei evanghelic. „Toată slujirea este construită pe o bazăbiblică şi, de aceea, necunoaştereaScripturii duce la necunoaştereaslujiriidivine,ducelarupereaevlavieiliturgicedesensulceladevăratallegiirugăciunii–allexorandi...”7

Relaţia dintre Cuvânt şi Taină este una de tip perihoretic:CuvântulesteînTaină,darşiTainaesteînCuvânt8.Cuvântul„creşteşiseîntăreştecuDuhul”înTaină,iarTainanupoatefiîmpărtăşitădecâtceluicecredeşidămărturiedespreCuvânt.CuvântulestedesăvârşitînTaină,„considerăTainacafiindîmplinireaSa,căciînTainăDomnulIisusHristos Cuvântul devine viaţa noastră”9. În acelaşi timp însă,sufletul, forma sau puterea formatoare aTainei esteCuvântul, careimprimăşiscoateînreliefsensulei10.

Împreună-locuireaînDuhulaTaineişiaCuvântuluiconstituieapoitemeliaBisericiicreştine,deoarece,laIerusalim,prinpogorâreaDuhuluiSfânt, prin cuvântul rostit deSfântulApostolPetru şi prinBotez, s-a înfiinţat prima comunitate creştină. Unitatea lăuntrică şiontologicăîntreCuvântşiTaină,seextindeşicreşteînsinaxaliturgică.Împreună locuind,CuvântulşiTaina tragcomunitatea liturgicăspreîmpreunălocuirecuIisusHristosCelÎnviat.Liturghiacatehumenilor6 Liturghier,E.I.B.M.B.O.R.,Bucureşti,2000,p.176.7Pr.Prof.Dr.DumitruStăniloae,Spiritualitate şi comuniune în Liturghia Ortodoxă, EdituraMitropolieiOlteniei,Craiova,1986,p.102-103.

8AlexandreSchmemann,Op. cit.,p.72.9Ibidem,p.74.10Pr.Prof.Dr.DumitruStăniloae,Op. cit.,p.101-102.

116

sauaCuvântuluişiLiturghiacredincioşilororiEuharistică,sunt,aşadar,înluminacelorspusemaisus,într-unraportdereciprocitateşiîntr-orelaţiedeinterdependenţă,deîntrepătrundere,fărăauitacăLiturghiaEuharisticărealizeazăplenar,prinîmpărtăşireacuTrupulşiSângeleluiIisusHristos,împreună-locuireaînÎmpărăţialuiDumnezeu.Darîmpărtăşireacu IisusHristos, înTainaEuharistieiconstituieculmea„părtăşieilafireadumnezeiască”(IIIPetruI,4),fiindcădincolodeea,„numaiestelocundesăpăşim”11.EanuexcludeînsăaltemodurideprezenţăşilucrarealuiHristosînSfântaLiturghie.

Suntem datori să recunoaştem adevărul şi realitatea căDumnezeu - Duhul Sfânt este dătător de putere, de viaţă carene face fiinţa să devină relaţională, pentru că El este în acelaşitimp”comuniune”(Koinonia:2Corinteni13,13).PrinElnenaştemînIisusHristosîntainaSfântuluiBotezşineîncorporămîntrupulistoricaDomnuluiIisusHristoscareesteBiserica,aşacumînsăşinaşterealuiIisusHristosafost„din Duh”,pentrucafiecarebotezatsăpoatădevenielînsuşi„Hristos”,adicăfiinţădecomuniuneşiprinurmare,deadevăratăviaţă.DedouămiideanifiecareLiturghie,fiecareSfântăTainăesteuneveniment al Cincizecimii.SfântaLiturghieîlrevelezăpe Iisus Hristos.Adevărul ca vizită, ca prezenţă şi realism dar nudinafarăcica„trup”adicăinteriorproprieinoastreexperienţe,darca o comuniune în interiorulBisericii, a comunităţii ei şi nu într-ocunoaştereraţionalăsauîntr-oexperienţămisticăinterioarăindividualăruptădebiserică,caşicomuniunecuIisusHristosînDuhulSfânt,căcioasemeneaformădereligieestenaturalismreligios.

Înaltăordinede idei,SfinteleTainecontinuăşidesăvârşescmarile evenimente biblice, dar începutul trebuie căutat în SfinteleScripturi. Biserica, asistată fiind de Duhul Sfânt, a „cules TaineledinpomulsfântalBibliei,cafructecoapteşiplinedegingăşie,şineoferăsăbembăuturăşisămâncămmâncareaCuvântuluişisătrăimrealitateaceamaicutremurătoare:venirea lui IisusHristos”12.Cătreaceste valori sacramental-liturgice este îndreptat orice credincios al11NicolaeCabasila,Despre viaţa în Hristos,trad.dePr.Dr.TeodorBodogae,E.I.B.M.B.O.R.,Bucureşti,1989,p.193.

12PaulEvdochimov,Rugul aprins, EdituraMitropolieiBanatului,Timişoara,1994,p.64.

117

Bisericii,cesedoreşteafimembruviualacestuitruptainic–Biserica– al cărui cap este Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos –Dumnezeu,într-ovremeîncareBisericaesteconfruntatăcuunduhaldesacralizăriişicuunprocesalsecularizăriicare-şiîndreraptăatenţiacătrecreaţie,aşezându-lpeomînloculcreatorului.

Toate aceste adevăruri şi realităţi ajung la noi ca rezultat alunei transmiteri istorice, dar istoria în înţelesul vieţii euharistice,condiţionatăfiinddecaracteruldeanamnează (amintire) şiepicleză(invocare) al Euharistiei. În cadrul ei istoria înceteză de amai fi osuccesiune de evenimente care vin din tecut în present, în direcţieliniară. Adevărul nu vine la noi doar pe calea delegării: Hristos-Apostoli-Episcopi în desfăşurare liniară, el vine ca eveniment al Cincizecimii, cu alte cuvinte, ca o coborâre a Duhului Sfânt, ce asumă istoria liniară într-un prezent harismatic. Toate SfinteleTaine suntevenimenteharismatice,realităţialeCincizecimii.

DeaiciexigenţaşiresponsabilitateaBisericiiînistoriefaţădeereziilecares-auruptdemisteruldivinalBisericii.Dogmelesalesuntînprimulrândafirmaţiiceprivescmântuireaomului,obiceiullorestesăeliberezechipuloriginarşioriginalalluiHristos–Calea,Adevărulşi Viaţa, de distorsiunile unor erezii, pentru a ajuta comunitateaBisericiisăpăstrezeînvăţăturacorectădespreHristosşiprinurmare,viaţacaprezenţăaluiHristosînBiserică.Decetoateacestea?Pentrucăneamulomenescatingeocrizăspiritualăfărăprecedent,uitândcă„centruldegravitatealBisericii,alomuluişialîntregiicreaţiiseaflăîn SfântaTreime ca izvor de sfinţire şi viaţă veşnică pentru cei cecredînHristos”13.IarizvorulviuşinesecatlacaresuntemchemaţicuinsistenţădecătreBunulDumnezeuesteLiturghiacreştinătăţiinoastreortodoxe, îmbogăţită succesiv prin „creaţia colectivă şi anonimă apietăţiipoporuluişia liturghisitorilor,nuimpusăprinordinepapalesau decrete sinodale, ci generalizată cu încetul prin acceptarea şiîmbrăţişarea ei benevolă de către toate popoarele ortodoxe, pentrufrumuseţea,profunzimeaşivaloareaei”14.13Pr.Prof.Dr.DumitruPopescu,Cuvânt înainte la lucrareaPr.Prof.Dr.EneBranişte,Participarea la Liturghie,EdituraRomâniaCreştină,Bucureşti,1999,p.10.

14Pr.Prof.Dr.EneBranişte,Participarea la Liturghie,p.37.

118

Suntem, în aceste vremuri, martorii şi părtaşii unui procescomplex de globalizare, întemeiat pe o mondializare, simţită întoateaspectelevieţii:social,politic,culturalşichiarreligios.Se(re)structurează state, culturi tradiţionale, economii naţionale etc. Cuscopul de se contura structuri ori societăţi transnaţionale, ce vor ficontrolatedoardeominoritatesuprapoliticăşideoelităeconomică.Însocietateaactuală,contemporanăîntâlnimoamenirăvăşiţidinpunctdevedereinteriorşidezbinaţilăuntric,carenuconştientizeazărelaţialorcuDumnezeu,cusemenii,cueiînşişi.Pretenţiileşisolicitărilelorreligioase sunt „satisfăcutemecanic, prin obişnuinţe de familie sauuzanţesociale,căroraeinuleadaugănimiccaresăînsemneunfiorsufletesc,ocutremurarelăuntrică,oaderenţăcerebrală”15.

Într-o asemenea situaţie, globalizarea ideologică încearcăsă se substituie unităţii în Iisus Hristos, universalităţii creştine şiloveşteputernicîndemnitateapersoaneiumane,afirmatăşisusţinutădecreştinism:„Întimpceparecă-iuneştepeoameniînexteriorsaufavorizează apropierea reciprocă a acestora, că elimină bariereledespărţitoaredintreeişifaciliteazăcomunicarea,înrealitateeaducelatransformareapopoarelorînmasedeindivizi,lanivelareaculturilor,la amestecul (sincretismul) religiilor, la omogenizarea înfăţişării şicomportamentuluioamenilor...laanihilareaomuluicapersoană”16.

Universalitateacreştină, însă, se construieştediametralopuslanivelpersonal,câtşilanivelulcomuniunii,porninddininteriorulomului, înălţându-l spre Dumnezeu, spre Împărăţia Sa, pe care o„invocăm”săvină.Şi,într-adevăr,aceastălegăturălăuntrică,fiinţialăşiontologicăaomuluicuDumnezeuseîncununeazăcuunireaînchiptainicprinEuharistie,prinSfântaLiturghie,un„bunpreţiosdejadat,existent, care trebuie numai reînviat şi revalorificat”17, evidenţiindfaptulcăestedatoriaBisericiisăseimpliceînspiritualizareasocietăţii,avândconştiinţacă„unviitorfărăBisericăesteunviitorfărăviitor”18.15IoanGh.Savin,Iconoclaşti şi apostaţi contemporani,EdituraAnastasia,Bucureşti,1995,p.123.

16GeorgiosMantzaridis,Globalizare şi universalitate,trad.dePr.Prof.Dr.VasileRăducă,EdituraBizantină,Bucureşti,2002,p.6.

17Pr.Prof.Dr.EneBranişte,Op. cit.,p.38.18MitropolitulAntoniePlămădeală,Biserica în mers,vol.I,EdituraArhiepiscopieiSibiului,1999,p.228.

119

PATRU COmPONENTE AlE mIsIUNII BIsERICII

Preot dr. MArIUS fLoreSCU

Misiunea ortodoxă se exprimă prin trimiterea Bisericii înlume,învedereapropovăduiriiEvanghelieişiaintegrăriioamenilorîn Împărăţia lui Dumnezeu, întemeiată prin lucrarea lui Hristos şiinauguratăcaanticipareînBiserică,înmomentulpogorâriiSfântuluiDuh.ÎmpărăţialuiDumnezeusevamanifestaînplenitudine,laceadeadouavenirealuiHristosDomnul,întruslavă.

Misiuneaortodoxă îşiarepunctuldeplecare încomuniuneaveşnică dintre Persoanele SfinteiTreimi, înmişcarea iubiriiTatăluicătre Fiul, în Sfântul Duh, către întreaga lume. Astfel, misiuneae participarea la trimiterea Fiului şi Sfântului Duh în lume, carereveleazăcomuniunealuiDumnezeuşi-ifacepeceicedoresc,săfiepărtaşiacesteia.

VocaţiamisionarăaBisericiiţineşidecaracteruleiapostolic.BisericaOrtodoxăeapostolică,nunumaipentrucăseprevaleazădeorigineaapostolicăîntimp,cişipentrucăposedăinstituţiişislujiriapostolice,fărădecareBisericanusepoateidentifica(ex.hirotonia,catransmitereafiruluideauralsuccesiuniiapostolice).

MisiuneaBisericii nunumai că ţine de latura sa apostolică,căcieaseaflăşiîndinamismperpetuu,pentrucăBisericaevolueazăîntimp,dinpunctdevedereistoric.Larândulei,misiuneaapostolilore legată de relaţia de trimitere dintre cele trei Persoane ale SfinteiTreimi. Pe acest temei,misiuneaBisericii e actuală în permanenţă,întrucâtBisericaestedatoare,nunumaideapropovăduicuvântulluiDumnezeu,cişideaţinecontdecontextulistoricîncareBisericalui

120

Hristossemanifestă în timp.Bisericaeastfelprelungirea în timpaactivităţiimesianicealuiIisusHristos,careavenitînlume„pentrucalumeaviaţăsăaibăşiîncădinbelşug”(Ioan10,10).

Peplanul activităţii concrete, laturile prin care semanifestămisiuneaBisericiiauîncomunaşa-numitulprogram misionar paulin,carenu e altcevadecât o expunerepe scurt a îndemnurilordatedeBisericăcreştinilor,pentrucaaceştiasăobţinământuireasufletului.Porninddeaici,sepoatespunecăzicereaapostolului,potrivitcăruia„totomultrebuiesăajungălavârstaplinătăţiiluiHristos”(Efeseni4,12),poateficonsideratundocumentmisionarînminiatură.

De la începuturile creştinismului, misiunea Bisericii s-aangajat în douămari direcţii : misiunea ad intra sau internă, princareBisericas-apreocupatdeceibotezaţi,organizândviaţainternă,liturgicăşisocialăacomunităţiicreştineşimisiuneaad extra,externă,princareBisericaapropovăduitEvangheliacelordinafară,aintratlaceinetăiaţi-împrejurşiamâncatcuei(Fapte11,3).Astfel,Bisericaapareatâtcaocomunitateeuharistică -poporul luiDumnezeudejarăscumpărat, care se adună să comemoreze faptele lui Dumnezeudin istoriamântuirii, trăindoviaţănouă înDuhulSfânt -, cât şi caocomunitateapostolicămisionară,careareconştiinţaunei trimiterispecialelaceinecredincioşi:„Deci,dacăDumnezeuadatloracelaşidarcaşinouă,aceloracareaucrezut înDomnulIisusHristos,cineerameucasă-LoprescpeDumnezeu?”(Fapte11,17).IstoriaBisericiiprimareesteomărturienedezminţităînaceastăprivinţă.

Propovăduirea Evangheliei

PropovăduireaEvanghelieisemnificătransmitereacuvântuluilui Dumnezeu sau propovăduirea Sfintei Scripturi în Biserică.Aceasta este, din punct de vedere ortodox, o exigenţă esenţială amisiunii Bisericii, care se realizează după învăţăturaMântuitoruluiIisus Hristos, conform dorinţei Acestuia. Sfântul Apostol Pavel îlîndemnapeTimotei:„propovăduieştecuvântul,stăruieştecutimpşifărădetimp,mustră,ceartă,îndeamnă,cutoatăîndelunga-răbdareşiînvăţătura”(IITimotei4,2).

121

Din procesul propovăduirii Evangheliei nu poate fi exclusăparohia,căcipropovăduireaCuvântuluiesteoactivitatevitalăpentruviaţaparohialăşipentruviaţacreştinăînesenţaei.Înînvăţăturapecarele-odăucenicilorSăi,DomnulIisusHristoszice:„Adevărat,adevăratzicvouă:CelceascultăcuvântulMeuşicredeînCelceM-atrimis,areviaţăveşnică şi la judecatănuvaveni, ci s-amutatdinmoartela viaţă”(Ioan 5, 24). Propovăduirea constă deci în propovăduireacuvântului luiDumnezeu şi trebuie făcută după dreptarulBisericii,ea fiind o condiţie datorită căreia oamenii ajung la mântuire şi lacunoaşterea adevărului. Dacă Mântuitorul Hristos condiţioneazădobândireavieţiiveşnicedeascultareaşipăzireacuvântuluiSău, lafelcondiţioneazăviaţaveşnicădeprimireaTrupuluişiSângeluiSău:„CelcemănâncăTrupulMeuşibeaSângeleMeu,areviaţă însineînsuşi”(Ioan23,2).

Astfel, propovăduirea cuvântului lui Dumnezeu nu se facedecât în concordanţă cu adevărul de credinţă şi cuTainaPocăinţei,respectiv Euharistiei, căci numai cel care a ascultat cuvântul luiDumnezeu din Sfânta Scriptură, apoi tâlcuirea acestuia în cadrulomiliei, respectiv a mărturisit credinţa, poate să primească Trupulşi Sângele Domnului. În acest sens, conţinutul rugăciunii citită deslujitor în Sfântul Altar, înaintea Sfintei Evanghelii, este relevant:„StrăluceşteîninimilenoastreIubitoruledeoameni,luminaceacuratăacunoaşteriidumnezeiriiTaleşideschideochiigânduluinostru,spreînţelegereaevanghelicelorTalepropovăduiri”.

Conform Sfântului Petru Damaschinul, lucrarea depropovăduireaaEvanghelieipresupunemetodemisionareîndreptatecătre toate culturile şi clasele sociale, dar în acelaşi timp, râvnăşi răbdare. Râvnă pentru că prin propovăduirea cuvântului nu seurmăreşte numai transmiterea de idei şi informaţii, ci se transmiteînsuşi mesajul de mântuire adresat de Hristos tuturor oamenilor şirăbdarepentrucăestenevoiedetimpspreaconstruitrupul lui Hristos îninimilecelorcredincioşi.Acelaşisfântpărinteinsistăasupratrăiriimistice a cuvântului luiDumnezeudinSfântaEvanghelie: „HristosÎnsuşiS-aascunsînEvanghelieşicelcevreaSă-LaflepeEl,trebuiesăvândămaiîntâitoateaverilesaleşisăcumpereEvanghelia,canu

122

numaisă-LpoatăaflapeEldincitire,cişisă-Lprimeascăînsine,prinurmareavieţuiriiLuiînlume”.

PropovăduireacuvântuluiseextindecamisiuneaBisericiişiînafaraparohiei,cătrecreştiniinetrăitori înduhulcreştinesc,darşicătrenecreştini.AcestaspectreprezintăoparteamisiuniiexterneaBisericii,darcareazinumaiareatâtsensuldeconvertirelacreştinism,cât celdeadaomărturie activă şi substanţială în lume,privitor lacredinţaceaadevărată.PrinpropovăduireacuvântuluiluiDumnezeu,întreagalumeechematălaonouăviaţă,înşicuHristos,spreÎmpărăţiacerurilor. Evanghelia însemnează proclamarea acestei Împărăţii,enunţareaprincuvântşi faptăa iconomieipecareDumnezeuoareculumea.

Slujirea cuvântului, predicarea explicită a Evangheliei, darşi catehizarea, suntobligaţii de căpătâi aleBisericii.Când slujitoriiBisericii împlinesc acestea, ei trebuie să se gândească la cuvântulSfântuluiApostolPavel:„CăcidacăvestescEvanghelia,nu-miestelaudă, pentru că stă asupramea datoria.Căci, vaimie dacă nu voibinevesti!”(ICorinteni9,16).

Mărturia

În accepţiunea generală,martorul este cel care este de faţă,cunoaşte adevărul şi îl afirmă sau nu, care asistă la o întâmplaresau eveniment.DupăLegea veche, după care se guvernau şi iudeiidin timpulMântuitorului, adevărul stătea înmărturia a doi sau treimartori.SfântaScripturănevorbeştedeopotrivădespremărturisitoriiadevăruluişidespremartoriimincinoşi.LaînviereaMântuitoruluiaufostmartoricareL-auvăzutînviatşicareauspustransmisapoiacestadevăr(femeilemironosiţe,sfinţiiapostolişialţiicăroraMântuitorullis-aarătattimpde40deziledupăînviere),dupăcumaufostşidintreaceiacare,deşiaufostmartoridirecţiaiÎnvierii(străjerii)şiindirecţi(cei ce L-au dat pe Iisus la moarte), au refuzat să mărturiseascăacestadevăr.Ceicareaufostmartoriaiadevărului,audevenitapoimărturisitori ai lui Hristos Cel Înviat, nu numai prin cuvânt, ci şiprin faptă.Apostolii sunt ceidintâimartori aiBisericii şi ceidintâi

123

propovăduitori ai faptelor lui Iisus Hristos, după cum se spune încarteaFapteleApostolilor:„DumnezeuaînviatpeAcestIisus,Căruianoitoţiîisuntemmartori”(FapteleApostolilor2,32).

MărturisireapublicăaluiIisuscelînviat,estefăcutădecătreapostoli,pentrucalumeasăcreadăşipentrucaBisericasăseîntărească.SfântulApostolPetrusenumeştepesineafiîmpreunăpreotşimartoral patimilor lui Hristos şi „părtaş al măririi ce se va descoperi” (IPetru 5,1). SfinţiiApostoli sunt aşadar împreună - lucrători în viaîncredinţatădeHristosDomnul.Mărturialor,caşiaîntregiiBiserici,esteocondiţieacredinţei:„Amcrezutşideaceeaamvorbit,şinoicredem,deaceeavorbim”(IICorinteni4,13).MărturisireasereferălaIisusHristoscaFiualluiDumnezeu,careavenitînlumepentruaaducevesteaceabunăamântuirii,apătimit,amuritşiapoiaînviat.Mărturieintensăacredinţei,cupreţulvieţii,audatmaiîntâimartiriidinprimeleveacuri,darşitoţiceicarede-alungultimpuluiausuferitmoartepentrucredinţaînHristos,întrecareamintimpenoiimartiridinperioadacomunist–atee,desprecares-aspuscăartrebuicanonizaţi.

Mărturisireasereferă,pentrucreştinideacum,laîmplinireaşi desăvârşirea vieţii creştine prin Sfintele Taine, cultul Bisericii,rugăciunea, spiritualitatea, diaconia şi exemplul vieţii personale.ÎmplinireamărturisiriiînaceastălumesefaceporninddelacuvinteleMântuitorului: „Cel ce voieşte să vină dupăMine, să se lepede desine,să-şiiacrucea,şisă-MiurmezeMie”(Matei16,24).Prinaceastase înţelege nu numai renunţarea la toate, pentru Hristos şi pentruÎmpărăţie,însensulpropriualîndemnului,darşilalepădareadepăcat,renunţarealatotceeacenuesteconformînvăţăturiiMântuitoruluişilaasumareatuturorîncercărilorvieţii,pentruHristosşipentruÎmpărăţiaceacarevasăfie.Înacestsens,SfântulMaximMărturisitorulenunţacă„afimartirastăziînseamnăamurifaţădepăcatşiaînvialaoviaţănouăînşi cuHristos”.

Diaconia sau slujirea aproapelui

În cadrulmisiuniiBisericii, diaconia sau slujirea aproapeluireprezintă o componentă esenţială, conform principiului enunţat de

124

fostulepiscopalOradiei,VasileComan:„SlujindluiDumnezeu,slujimoamenilor”.ÎnBisericaOrtodoxă,filantropiaîşiarerădăcinileatâtînSfântaScriptură,câtşiînSfinţiiPărinţi.ÎntoateslujbeleBisericiiseaminteşte,nudepuţineori,căDumnezeueste„Dumnezeulmilei,alîndurărilorşialiubiriideoameni”.Elaiubitneamulomenescatâtdemult,încâtpeFiulSăuUnul-născutL-adatcajertfăderăscumpărarepentrumântuireaoamenilor.

Diaconia este sarcină, funcţie primită prin împuternicire şiexercitatăcuresponsabilitate.ÎnSfântaScripturăslujirilesuntmulte,dartoatesuntfăcutepentru şi în numeleluiIisusHristos.AcestaÎnsuşiavenitînlumecasăslujeascăşinupentrucasăIseslujească.ElesteCelcareaslujitlamasacineiceleidetainăpeuceniciiSăişiCelcarenua lăsatsă-ifiespălatepicioarele,ci ÎnsuşiafăcutaceastapentruuceniciiSăi:„şiIisuschemându-ilaSinele-azis:Ştiţicăceicesesocotescconducătoriaineamurilor,domnescpesteeleşiceimaimariailorlestăpânesc,darîntrevoisănufieaşa,cicelcevavreasăfiemareîntrevoisăfieslujitorulvostruşicelcevavreasăfieîntâiîntrevoi,săfieslujitorulvostru”(Marcu12,44).

Hristos Domnul are o slujire arhierească concretizată prinaceea că El îşi dă viaţa pentru mântuirea oamenilor şi slujeşte carăscumpărător,caveşnicarhiereu,carepermanentoferăspremâncareşibăutură,TrupulşiSângeleSău,fărădecarenimeninupoateaveaviaţa veşnică. Slujirea Mântuitorului Iisus Hristos este în deplinăconcordanţăcuinfinitasaiubiredeoameni.ElestePăstorulcelbun,care-şi dă viaţa pentru oile sale şi care face acest lucru din iubirenemărginită. Referitor la teologia iubirii, pr. prof. Ioan Ică (Sibiu)spuneacătermenii„slujitor,slujire,asluji”,caresuntdesîntâlniţiînNoulTestament, îşi au punctul de plecare în slujireaMântuitoruluiIisusHristos,slujireafiindînesenţăhristocentrică.

Apredicavestea ceabună înseamnă afi solidari cu toţi ceicareaunevoiedemilăşiajutorde laDumnezeu.Fărăpreocupareapentruceiînnevoi,misiuneaBisericiiarfipusăîndiscuţie,aceastanu pentru că Biserica ar aveamijloacele pentru eradicarea sărăcieişialtorproblemesociale,cipentrumotivulcăDumnezeupecareÎlpropovăduieşteBisericaesteUnulcareS-asărăcitpeSine,pentruca

125

noisăneîmbogăţimcusărăciaLui,dupăcuvântulSfântuluiApostolPavel.

ÎncuprinsulsfintelorEvanghelii,Mântuitorulsereferădemaimulteori înpildesaupefaţă,atât la faptelemilei trupeşti,câtşi laopoziţiasărăcie-bogăţie.Aşadepildă,înEvangheliadupăLucasespunecă„celcearedouăhaine,sădeaşiceluicenuare”(Luca3,11).ÎndescriereapecareMântuitorulofacecuprivirelaînfricoşatajudecată,spunecătoţivorfiîntrebaţiceaufăcutcuprivirelafaptelemileitrupeşti.Celorcarenuauîmplinitacestefapte,Dreptuljudecătorlevaspune:„duceţi-vădelaMineblestemaţilor(...)căamflămânzitşinuMi-aţidatsămănânc,amînsetatşinuMi-aţidatsăbeau,străinamfostşinuM-aţiprimit,golamfostşinuM-aţiîmbrăcat,bolnavşiîntemniţăşinuM-aţicercetat”(Matei25,42-43).

Diaconiacuprinde,încadrulTeologieiortodoxe,următoareleaspecte:1.vocaţiadiaconiei(seaflăînînsăşifiinţaBisericiişiconformacesteia,toţicredincioşiitrebuiesăfieslujitoriailuiDumnezeu,darşiaiaproapelui).SfântulMaximMărturisitorulspuneacă„ceicesuntîmpreunătrupal luiHristos,suntdependenţidecapul lorşiuniidealţii, pentru că trebuie săfie permanent orientaţi unii spre alţii”. 2.IisusHristosestemodeluladevărateislujirifaţădeDumnezeuşifaţădeceicredincioşi.ÎnacestsensspuneaşiDomnulHristos:„iatăEusuntîntrevoicaunulcareslujeşte”(Luca22,27).AceastăslujireînsănuînceteazădupăînviereaSadinmorţi,cisecontinuăde-adreaptaTatălui,urmândasedesăvârşilaParusie,„cândsevavedeaarătarealui în toată putereaSa şi a ÎmpărăţieiLui,El atunci se va încinge,va rugapeslujitoriiSăi să seaşeze lamasăşivenindalături, levasluji”(Luca12,37).3.SlujireacreştinăestecontinuareaşirealizareaslujiriiMântuitoruluiIisusHristos.Bisericaslujeşteînlumenupentrucăurmeazălumiisause identificăculumea,cipentrucăeatrebuiesăfieascultătoareslujiriiluiHristosfaţădelume.Conformviziuniiteologice a Părintelui prof. Ion Bria, slujirea înseamnă solidaritatecu toţi oamenii, pentru transfigurarea societăţii, în lupta pentrubinele comunităţii. Slujirea nu poate fi desprinsă de propovăduireaEvanghelieişidemărturie,căcişiprinaceastasemanifestămisiuneaBisericiiluiHristosînlume.

126

Pastoraţia

Misiuneaeste inseparabilădepastoraţie,adicăde„zidireaatrupului luiHristos -Biserica” (cf.Efeseni4,12).Pastoraţia (de lapasco-ere=ahrăni)înseamnăacţiuneadeaoferiohrană,deapăstorisaudea întreţineprinmâncare,nudeaconducesaudeaguverna.Când Iisus Hristos îi spune Apostolului Petru: „Paşte oile mele”(Ioan,21,16-18),îiîncredinţeazăanumesarcinadepăstor,însensuldesăvârşitoralEuharistiei,careestehranaşibăuturaBisericii(Ioan6,51-58).Dealtfel, IisusHristosSenumeştepeSine„Păstorulcelbun”, întrucât ÎşipuneviaţapentruoileSale (Ioan10,11).Totaşa,preotuleste„păstor”,încalitatealuidesăvârşitoralTaineiEuharistiei,actualizândşirestituindactulprincareHristosÎnsuşiS-adatpeSinepentruviaţalumii.Preotulfacepastoraţiepropriu-zisă,maialesprinlucrarea de împărtăşire a Sfintelor Taine, care constituie „hrana”Bisericii.

LuândcatemeiînvăţăturaSfinteiScripturişiTradiţiaBisericii,Teologia şi Practica Pastorală, împarte de obicei, mijloacele depastoraţie,îndouămaricategorii:a)mijloacedepastoraţieindividualăb);mijloacesaumetodedepastoraţiecolectivă.Necesităţilepastoralepe care le manifestă societatea actuală, în special în contextuldiferenţieriiprofesionaleşidestatutsocial,dinrândulcredincioşilor,impun, de asemenea, o nouă categorie, şi anume, mijloacele depastoraţie intermediară, adică cele care se adresează grupurilor decredincioşiconstituite încadrulparohiei,pebazădegen(bărbaţi şifemei),vârstă(copii,tineri,adulţi,bătrâni),profesiesauîndeletnicire(intelectuali,muncitori,agricultori,etc).

Dacă semnificaţia termenului pastoraţie are în vedereactivitateaBisericiiîngeneral,încazulîncareacestconceptprimeşteatributultinerilor,eldesemneazăopreocuparerelativnouăaTeologieişiPracticiiPastorale.Origineaetimologicăatermenuluidepastoraţieeste,evident,latinesculpastor,carearecaechivalentînlimbaromânăcuvântulpăstor,şicaresereferălacelcareîngrijeştesausupravegheazăoturmă.MântuitorulÎnsuşiS-anumitpeSine„Păstor“(Ioan10,11),iar ulterior, SfinţiiApostoli au preluat termenii de turmă şi păstor

127

(I Pt 5,2-4) făcând referire la obştea credincioşilor, respectiv laconducătoriiduhovniceştiaiacestora.Pebazaacestorreferiribiblice,termenuldepăstorafostpreluatşiutilizatatâtînpracticaeclesială,cât şi în terminologia teologică, reprezentând pe conducătorulreligios care păzeşte, supraveghează, călăuzeşte spre Dumnezeusufletelecredincioşilor,aceştia împreunăformând„turma“Bisericii. Totuşi,termenulpastoraţieaapărutrelativrecentînlimbaromânăşiesteutilizatpentruadesemnasintagmalatină„curaanimarum“(germ.Seelsorge;engl.Pastoralcare)carea fostpreluatădin limbajul laicromanşiaplicatălarealităţilevieţiibisericeştidecătreSf.GrigoriecelMare.Unteologromâncontemporandefineaconceptuldepastoraţieca fiind un echivalent al expresiei „grija de parohie“, şi subliniadeosebirea fundamentală dintre acesta şi termenii prozelitism saupropagandă.

O abordare specifică a tineretului din perspectivă pastorală

Tineriisuntpercepuţidecelemaimulteori,caoprefigurareaviitoruluiuneisocietăţi,iarcalităţileşiviciileacestoraseconstituieîn„semne“aleniveluluivieţiireligios-moraleaadulţilordepesteani.Cutoateacestea,generaţiatânărănupoatefiperceputăşiabordatădoardinperspectivaaceeaceurmeazăsădevină.Cualtecuvinte,tineriinu reprezintă doar viitorul unei societăţi, ci şi prezentul acesteia şicaurmareaacestuifapt,solicităoatenţieşiorecunoaşteredeplinăastatutuluilordeparteneri,înraportcugeneraţiileadulte.

Temadefaţăareînvedereproblematicapastoraţieitinerilor,a necesităţii redescoperirii sau cultivării unei abordări specificea tineretului din perspectivă pastorală. Având ca temei îndemnulMântuitorului rostit către ucenici înainte de Înălţarea Sa la cer,„propovăduiţi Evanghelia la toată făptura“ (Mc. 16, 15), BisericaadreseazăchemareaSamântuitoare tuturoroamenilor, indiferentdecategoriasocială,deneam,rasă,gensauvârstă.Esteevident faptulcă şiMântuitorulHristos, de-a lungul timpului petrecut înmijloculucenicilor Săi, a transmis aceeaşi învăţătură pentru toţi, tineri saubătrâni, cuvântul Său fiind întotdeauna apreciat de ascultători ca

128

„având putere multă“(Lc 4,32). Încă din momentul întemeierii ei,BisericaaadresatlumiiaceeaşiînvăţăturăcucareMântuitorulHristos„sătura“mulţimileînsetate,doarcă,dupăexemplulSf.ApostolPavel,afolositovarietatebogatăaformelordeexpresie,„făcându-setuturortoate,pentrua-idobândimăcarpeunii“(ICor9,22).ÎnsuşiApostolulneamurilor îl sfătuia pe tânărul său ucenic, Timotei, să nuanţezesfaturileşiatitudinileînfuncţiedeceicăroraseadresează(ITimcap.5-6).

StatutulşirolultinerilorînviaţaBisericii,precumşiimportanţalor pentru viitorul acesteia au fost relevate în comunităţile creştineoccidentale cumaimulte decenii în urmă, probabil şi ca urmare amanifestaţiilorprincaretineriimilitaupentrurecunoaşterealorcamembridepliniaisocietăţiiîncaretrăiescşiaintereselorşinevoilorlorspecifice. Datorită situaţiei politice existente şi a poziţiei regimului comunistfaţădeBisericăşimisiuneaacesteia,înţărileEuropeideEst,majoritarortodoxe,libertateaşiposibilitateadeasecăutaşigăsisoluţii,mijloaceşi strategii pastoral-misionare cu care să se vină în întâmpinareanevoilorspecificevârsteitinereaufostdefiecaredatăîngrădite.Înanul1991,cuocaziauneiconferinţepetemapastoraţieitinerilor,susţinutelaMoscovadecătremembriiuneidelegaţiiaBisericiiOrtodoxedinAmerica, la deschiderea lucrărilor, arhiepiscopulChiril, (director aldepartamentuluiderelaţiiexternedincadrulPatriarhieiMoscoveipeatunci,actualulpatriarh)remarca:„Înaprilie1990,revigorareaopereicaritabile,aeducaţieireligioaseşiapastoraţieitinerilor,auredevenitposibilepentruBisericaOrtodoxăRusă[…].ÎnsăpastoraţiatinerilornufusesefoartedezvoltatăniciînaintedeRevoluţiadin1917.Defapt,în afară de activităţile din seminariile şi academiile teologice, nu aexistatnicioaltăformădepastoraţieatinerilor.Deaceea,înaceastăprivinţă, nu putem vorbi propriu-zis de o „revigorare“. Pastoraţiatinerilor trebuie creată, nu revigorată […] Provocarea lansată deaceastăconferinţăesteaceeadeacrea,pentruprimadatăîncei1003anideexistenţăaBisericiiOrtodoxedinRusia,omişcareatineretului–independentă,dacăestenecesar–pentruBisericanoastră“.

Aşadar, odată cu redobândirea libertăţii religioase şi deasociere,Bisericile din ţările fostului bloc comunist, printre care şi

129

România,aufostşisuntîncănevoitesăfacăfaţăunorproblemenoi,careau impunoabordareadecvatăcontextului actual.Caurmareaacestui fapt, transmiterea valorilor credinţei şi vieţii creştine cătregeneraţiile tinere este pe cale de a deveni o preocupare serioasă aBisericii, mai ales pe fondul unui proces accelerat de secularizare,promovatşisusţinutşideexpansiuneaştiinţificăşi tehnologicăfărăprecedent,carecaracterizeazăacestînceputdemileniu.

În privinţa temeiurilor pe care se fundamentează abordareaspecifică din punct de vedere pastoral a problemelor credincioşilortineri,acesteasuntînmareparteidenticecucelepecaresesprijinăorice demers educaţional promovat şi susţinut în cadrul societăţii,care are în vedere atât specificul trăsăturilor persoanei umane înparcurgereaetapelordevârstăpânălamaturitate,darşidedinamismulşi dificultăţile inerente acestor transformări. În acest sens, practicaslujirii creştine confirmă faptul că „aceleaşi principii dătătoare deviaţănupotfipredicatedupăaceleaşimetodetuturorcategoriilordecreştini“.

Transformărilecaracteristiceacesteietapedinviaţacreştinilornecesită un sprijin real, eficient şi consistent din partea Bisericii,sarcina de a ajuta tineretul să-şi regăsească identitatea, credinţa şiviaţacreştină,reprezentândomisiunenobilăaBisericiidinoricelocşi timp.Aceastămisiunepoatefidusăcusucces labunsfârşitdoar„printr-o legăturăcâtmaiapropiatăcu tinerii, ascultându-i,vorbindcuei,acordându-leatenţie,respectându-i;prinintermediulpărinţilor,sfătuindu-iînpermanenţăcumsăreînnoadelegăturilecufiişifiicelelor şi să-i îndrume spre Biserică; abordând teme de interes directpentrutineri;instrucţiareligioasătrebuiesăserealizezeîncontinuareaceleilaiceşisubdirectaîndrumareapreotului.

Într-ocontinuitateautenticăadinamiciivieţiişispiritualităţiicreştine,Bisericaarevocaţia, înoricecontext social, şi cuatâtmaimultînprezent,deafacefaţăprovocărilorlansatedecătresocietateacontemporană şi mutaţiilor pe care aceasta le-a suferit în urmaprogresului tehnologic, a industrializării excesive, a modificărilorcaracteristicilor sociale, culturale şi demografice, care au efectedirecteasupracalităţiivieţiicreştineşiimplicitasupraBisericii,trupulluiHristosCelrăstignitşiînviat.Totuşi,dintretoţimembriiBisericii,

130

ceimaiafectaţideacestetransformărişiceimaidirectvizaţideele,petermenlung,sunttinerii.Istoriaaconfirmatînnenumăraterânduriunfaptacăruievidenţăseimpunedelasine:defelulîncaretineriireuşescsăconştientizeze,săinteriorizezeşisătrăiascăanumitevalori(încazuldefaţă,preponderentspirituale)depindeînsăşiperpetuareavalorilor respective, precum şi caracterul lor funcţional şi normativpentruviitor.Îndeplinireaacestorsarcinimisionaredevinecuatâtmaidificilăcucâtfaptuldeatransmiteşi„traduce“mesajulEvanghelieiîntr-unlimbajaccesibil,atractivşirelevantpentrutineri,necesităpelângăunefortsusţinut,consistenţă,perseverenţăşimaialesanumitecalităţiînnăscutesaudobânditecumultătrudăşipasiune.

Comunităţilecreştineîncadrulcărorasedesfăşoarăobogatăşirodnicăactivitatepastoralăpentruşiîmpreunăcutinerii,auajunsînurmauneiexperienţedemaimulţianilaanumiteprincipiiteoreticeacărorcunoaşterepoateînlesnicumultoricenouăiniţiativădeaintraîncontactcu tinerii şidea-iajuta sădescoperebogăţiacredinţei şivieţiicreştine.Astfel,înurmauneiexperienţeacumulatede-alungulmaimultorani, încadruldepartamentuluipentruactivităţipastoral-misionare adresate tinerilor ortodocşi dinAmerica, au fost definiteo seriededimensiuni,obiective şiprincipii esenţialealepastoraţieitinerilor.Astfel,aufostsubliniatepatrudimensiunifundamentalealepastoraţieitinerilor.

Aşadar,acestmodparticularderealizareapastoraţiei:•seadreseazătinerilor,•serealizeazăîmpreunăcutinerii,•serealizeazădecătretineri,•serealizeazăpentrutineri.Pastoraţia tinerilor constituie răspunsul comunităţii creştine

faţădenevoiletinerilorşiîmpărtăşireadarurilorunicealetinerilorcătreîntreagacomunitate.Easeadreseazătineriloratuncicândcomunitateacreştină în ansamblul ei îşi exercită rolul pastoral în a întâmpinanevoiletinerilor.Pastoraţiaadresatătinerilorsebazeazăperesurseleşidarurilecomunităţiiadulte,careoferăpentrucreştereaspiritualăatineriloroportunităţidecareaceştiaaunevoiedarpecarenulepotobţineîntotdeaunaprineiînşişi.Deasemenea,pastoraţiatineriloresterealizatăîmpreunăcutinerii,întrucâtaceştiaauîmpreunăcuadulţiio

131

responsabilitatecomună,aceeadeaîndeplinimisiuneaBisericii.Cândtineriiauocaziadea-şiexercitaresponsabilitateaîmpreunăcuadulţii,seoferăorecunoaşterecontribuţieipecareaceştiaopotaducelaviaţaparohiei,familieişicomunităţiiîngeneral.

Pastoraţia realizată împreună cu tinerii înseamnă a le daacestora oportunitatea de a participa într-un anume fel la viaţacomunităţii.Acesttipdepastoraţieesterealizatădecătretineriatuncicând sunt implicaţi ei înşişi în activităţi dedicate slujirii celorlalţi,încazuldefaţăaaltortineri.Participarealaprogramedeconsiliereîmpotriva consumului de droguri şi a alcoolismului, implicarea înactivităţipastoraleiniţiatedeBiserică,constituieexempledepastoraţiea tinerilor realizată chiar de tineri. În final, pastoraţia tinerilor estepentrutineri,prinaceeacăadulţiidinBiserică,încearcăsăinterpretezenevoile tinerilorşisăpledezeînfaţacomunităţiipentrusatisfacereaintereselor şi problemelor legitime ale acestora. Adultul implicatînpastoraţia tinerilorareunaccesspecial lapuncteledevederealetinerilorşiîngeneraldispunedeunniveldecredibilitate,influenţăşiresursecarenusuntdisponibiletinerilor.

Dinacestmotiv,astfeldeadulţiauoresponsabilitateînplus,anumeaceeadeavorbiînnumeletinerilorşideasensibilizaşimotivaalţi adulţi cu privire la interesele şi problemele tinerilor. Ei se potimplicaşiatrăgândatenţiaconsiliilorparohialesaueparhialepentruiniţiereadeprogramecutineriiprecumconferinţe,grupuridediscuţii,activităţisociale,etc.

Bibliografie:

1. BRIA,Ion,pr.prof.dr.,Credinţa pe care o mărturisim,EdituraInstitutuluibiblicşidemisiunealBisericiiOrtodoxeRomâne,Bucureşti,1987

2. BRIA,Ion,Destinul Ortodoxiei,EdituraInstitutuluibiblicşidemisiuneortodoxă,Bucureşti,1989

3. BRIA, Ion, pr. prof. dr.,Dicţionar de Teologie ortodoxă,Ed.InstitutuluibiblicşidemisiunealBisericiiOrtodoxeRomâne,Bucureşti,1981

132

4. BRIA, Ion, Go Forth in Peace: Orthodox perspectives on Mission,WCCPublications,Geneva,1986

5. BRIA, Ion, Liturghia după Liturghie. O tipologie a misiunii apostolice şi mărturiei creştine azi,Ed.Athena,Bucureşti,1996

6. BRIA, Ion, Teologia dogmatică şi ecumenică, (II), EdituraAndreiana,Sibiu,2009

7. BRIA,Ion,The sense of Ecumenical Tradition. The Ecumenical witness from an Orthodox perspective, WCC Publications,Geneva,1996

8. BRIA, Ion, pr. prof. dr., Tratat de Teologie dogmatică şi ecumenică (I),EdituraAndreiana,Sibiu,2003

9. BRIA, Ion, pr. prof. dr., Tratat de Teologie Dogmatică şi Ecumenică (II),EdituraAndreiana,Sibiu,2009

10.*** Biserica în misiune. Patriarhia Română la ceas aniversar,Editura Institutului biblic şi de misiune ortodoxă, Bucureşti,2005

11. BEL, Valer, pr. prof. dr., Misiune, parohie, pastoraţie. Coordonate pentru o strategie misionară,EdituraRenaşterea,Cluj-Napoca,2006

12.BEL, Valer, pr. prof. dr., Misiunea Bisericii în lumea contemporană, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,2004

13.BEL,Valer,Teologie şi Biserică,PresaUniversitarăClujeană,Cluj-Napoca, 2008BEL,Valer,Unitatea Bisericii în teologia contemporană. Studiu interconfesional-ecumenic, Ed. Limes,Cluj-Napoca,2003

14. PETRARU,Gheorghe,preot,Misiologie ortodoxă, I. Revelaţia divină şi misiunea Bisericii,EdituraPanfilius,Iaşi,2002

133

CATEHIzAREA AdOlEsCENŢIlOR PRIN ExTINdEREA PROgRAmUlUI CATEHETIC

„HRIsTOs ÎmPăRTăşIT COPIIlOR”

Preot drd. SORINLUNGOCI

Introducere

Exigenţelepastoraleactuale,şinunumai,impuncunoaştereaadolescenţeicaoetapadinviaţăcareînregistreazăomultitudinedetransformăripe toateplanurile: somatic,psihologic,cultural, social,spiritualetc.Înacelaşitimp,eafacetrecereadelacopilărielaetapeleadulte,semănândmultcuonaştere.Dacălanaşteresuntemseparaţidemamăprintăiereacordonuluiombilical,încazulacestaarelocodepărtareprogresivăcemanifestăpregnanttendinţeledeemanciparedesub„normele”impusedeadulţi.

Adolescenţa este etapa plină de transformări biosomatice şimai ales psihologice, de un extremde complex efort de adaptare afiinţeiumanelacaracteristicileexigenţelorşidiversităţiistructurilorvieţii sociale,profesionale, culturale, spirituale,politice, ideologice,economice,deniveldetrai,denivelculturalşideconservareasănătăţiiprinnormeelementareigienice.Adaptareaeîncărcatădeconfruntărişisituaţiistresante,deformedeinterrelaţionărifoartediverse.Laacesteaseadaugăseismeleinterioare,confruntăriledeconştiinţă,numeroaselestructuri de care trebuie să se ţină seama în decizii, organizarea deatitudini, de interese sociale, cerinţelede temperare a aspiraţiilor şiintereselorînfuncţiedesituaţiişicondiţii,conştientizareaidealuriloretc.Adolescenţaîncepedupă10anişidureazăpânălavârstade25de

134

anii,primiipatruaniconstituindpubertateasaupreadolescenţa.Esteoperioadărelativlungă,încare,deşisetreceprinnumeroaseschimbări,nupoatefineglijatăformareaspiritualăaadolescenţilor.

În cursul acestui stadiu, unele componente alepersonalităţiiseconsolideazăşiseamplifică,aşacumsuntaptitudinileşicaracterulsau idealul de viaţă.Altele se formează acum, iar personalitatea seprezintăpentruprimadatăcaunansambluorganizatşiunitar,deşiîncăinsuficient de consolidat şi armonizat. Personalitatea adolescentuluinu este încă nici omogenă, nici definitivată. Abia la sfârşituladolescenţeişiînadolescenţaprelungităseajungelaoautonomiemaicrescută pentru a permite adaptarea la situaţii variate, la un anumitechilibruîntreaspiraţiişiposibilităţisauîntreviaţapersonalăşiceaaanturajului,secontureazăunsistemorientativmaiclar,seacţioneazămaieficientînvedereaatingeriiscopurilorpropuse.Însătoateacesteasedobândescdupătrecereaprintr-operioadămaiscurtăsaumailungădenegare,deopoziţie,decontestare,perioadăcunoscutăcafiind„crizadeoriginalitate”aadolescentului.Eaîncepeînpubertateşipoatesădureze până la sfârşitul adolescenţei.Totodată, această structură depersonalitate a adolescentului tinde să fie unică, specificăfiecăruia.Semenţineînsăoanumităvulnerabilitatecaresolicităcunecesitatesprijindinparteafamiliei,profesorilor,psihologilor,preoţiloretc.Estediferităcaintensitate,durată,conţinutalprefacerilorinterioare,delapersoană la persoană. Marea transformare produsă de criză constăîn despărţirea de atitudinile şi comportamentele proprii copilăriei.Perioadaadolescenţeiesteîncărcatăşideointensămaturizarepetoateplanurile.

Formarea duhovnicească este o componentă capitală.Nu serealizeazădelasineşideaceeaestenecesarsăfietratatăoasemeneatemă,cuatâtmaimultcucâtsemnalămcăînaceastăetapă,componentaspiritualăsemanifestătotmaievident.Contextulactualîideterminăpe adolescenţi să trăiască într-o lume scindată, tensionată, agitată,în plină alertă, o lumea ce se dezvoltă, robotizată, informatizată,computerizată, lumea telefonului mobil şi a internetului. În acestecondiţii,adolescentultrebuiesă-şiorganizezeconduitamorală.

135

Vulnerabilitatea, fragilitatea psihică, precum şi dinamizareaenergetică amomentului impuneca familia,Biserica şi toţi factoriieducaţionali abilitaţi să-şimanifeste susţinerea, atât pe planmoral-religios,câtşipeplanpsihologic.Însăpentruoatareimplicareestenevoiedeocunoaşteredetaliatăafenomenului,subceledouăaspectemenţionate.

A. Definiţii şi delimitări

Din mulţimea şi diversitatea definiţiilor, de multe oricontradictorii,privindaceastăetapăavieţii,rezultăcomplexitateaşinecesitateatratăriisubiectuluicuceamaideplinăseriozitate.Definiţiiledate de specialişti din diverse domenii sunt relevante, conturândcaracterulcomplexşiineditalvârstei.Uniioconsiderăvârstă ingrată, alţii,dimpotrivă,vârsta de aur. PentruJ.J.Rousseauestevârsta celei de-a doua naşteri,estevorba,evident,denaştereaîntrumaturitate1.

Ea a fascinat spiritul uman dintotdeauna determinând, laînceputulsecoluluialXIX-lea,apariţiauneidisciplinespeciale,numităhebeologie,alcăreipărinteesteG.StanleyHall.Înlucrareasa,din1904,acestalanseazăpentruprimadatăopiniacaracteruluidecrizăaacesteivârste,caracteristicăceeste împărtăşitădemajoritateaspecialiştilorîndomeniu.Concret,esteoetapăde„furtună şi stres” caresemnificăoperpetuăoscilaţieîntreextreme,întreexuberanţăşiapatie,cruzimeşi sensibilitate, hărnicie şi lene. Din acestmotiv, etapa a acumulatdenumiridiferite:„criză juvenilă”, „criză de originalitate”, „vârstă dificilă”, „vârsta crizelor, anxietăţii, nesiguranţei, insatisfacţiei”, „vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar şi ca artificiu”, „vârsta marilor idealuri”, „vârsta integrării sociale”, „ulei fierbinte”, „vârsta contestaţiei, a marginalităţii şi subculturii”, „vârsta participării la progresul social”, „problemă moral-psihologică” etc2.Importantestedesemnalatcaracterul de criză al vârstei,chiardacănuunanimrecunoscutdeautoriiliteraturiidespecialitate,şicaracterul 1AncaMunteanu,Psihologia copilului şi a adolescentului,Ed.Augusta,Timişoara,1998,p.234.

2Ibidem

136

tranzitoriu dinspre copilărie înspre maturitate.Celpuţin,suntdeacordcutoţii,căadolescenţaesteetapadinviaţăumanăcefacetrecereadelacopilărielaetapeleadulte.Şi,caoriceperioadădetranziţie,efirescsăfieîncărcatădetransformări,eforturideadaptarelanouasituaţie,„seisme”,ezitări,bravuri, tensiuni,conflicte interioareşiexterioare.Unele cercetări au evidenţiat caracterul „anormal”, de „criză” altreceriidelaadolescenţălatinereţe,peideeacăaceastăperioadăestemarcatădeprofundemodificăricomportamentaleşiatitudinale.Esteovârstă critică,încaresemanifestăpregnanttendinţeledeemanciparedesub„normele”impusedeadulţi.Caprimăvarăavieţii,enormalsăfieimpregnatădealbulinocenţeiinfantile,„darşideanumiteporniriexuberante”,subrazelezburdalnicealeentuziasmuluiadolescentin3.

Într-un mod cu totul aparte, Françoise Dolto denumeşteaceastăperioadăsauviaţăintermediarăcafiindcomplexul homarului4. Homarii,spuneautorul,cândîşischimbăcarapacea,opierdîntâipecea veche, rămânând fără apărare cât timp îşi fac una nouă. În totacesttimpsuntînmarepericol.Înpreajmaunuihomarfărăprotecţie,existătotdeaunaunţipardemarecarestălapândă,gatasă-ldevoreze.Pentruadolescenţi,esteaproapeacelaşilucru.Adolescenţaestedramahomarului, ţiparuldemarealnostru, totceeacenepoateameninţa,dinăuntruşidinafară.Ţiparuldemarepoateficopilaşuldinnoi,carenuvreasădisparăşicăruiaîiesteteamăsăpiardăprotecţiapărinţilor.Ne reţine în copilărie şi împiedică naşterea adultului care vom fi.Ţiparul este copilul din noi care crede că făcând pe adultul devineadult.Ţiparulpoatefişiaceladultpericulos,uneoriprofitor,careseînvârteînjuruladolescenţilorpentrucăîiştievulnerabili.

Cu toateacestea,adolescenţaesteetapaceamaidinamicăadezvoltării umane care excelează prin multitudinea, diversitatea şicomplexitateamodificărilorlacareestesupusorganismul.Laaceastăvârstăintrăînfuncţiunecelemaidramaticecontradicţii,manifestateîntredezvoltareasomaticăşiceasocial-psihologică,întreaspiraţiişi3 Pr. dr. Eugen Jurca,Experienţa duhovnicească şi cultivarea puterilor sufleteşti.

Contribuţii de metodologie şi pedagogie creştină,Ed.Marineasa,Timişoara,2001,p.196.

4 Françoise Dolto,Cuvinte pentru adolescenţi sau complexul homarului, trad. deNicolae-FlorentinPetrişor,Ed.Paradigme,Piteşti,2006,p.11.

137

posibilităţi, între diferitele categorii de trebuinţe şi modalităţile deîmplinirealor,întrerealitateşificţiune5.

Adolescenţaeste,îngeneral,şiepocatatonărilor,aîncercărilornesfârşite,avândcascoppregătirea adolescentului pentru viaţa adultă.În ea se întersectează apucăturile naive ale copilăriei cu tendinţeleserioasealeadultului.Întreagastructurăpsiho-fizicăaadolescentuluiprezintăolipsăgeneralădestabilitateînoricedirecţie.Uncriticismextrem caracterizeză latura sa intelectuală, adolescentul nu maiprimeşte nimic fără a trece prin filtrul propriei judecăţi6. Din acestpunctdevedere,ocaracteristicăfundamentalăavârsteioconstituieîndepărtareadeconcretismulcopilărieiîndirecţiaspiritualizăriişiaabstracţiunii.

Crizaaparecândpersoananureuşeştesătreacă,pebazanoilorachiziţiidobândite,dintr-odatădelastadiuldecopillaceldeadult.Adolescentul oscilează între copilărie şi maturitate, chiar dacă seorientează preponderent spre lumea adultului. Fără îndoială, putemaprecia că această vârstă constituie o etapă incendiară, la capătulcăreiaapareonouăcalitate,persoanaumană7.

B. Dezvoltarea personalităţii

Estecunoscutcălanaştereomulnuesteopersonalitate,ciuncandidatladobândireaacesteia,dobândirerealizatăîntimp,cueforturi,cu încercări reuşiteşimaipuţinreuşite.Pubertatea(preadolescenţa)şi adolescenţa se caracterizează prin definitivarea şi stabilizarea structurilor de personalitate.Pubertateaestevăzutăcaunsubstadiual adolescenţei în care se pregătesc schimbările ce vor caracterizaadolescenţapropriu-zisă.Notadominantăaîntregiietapeoconstituieintensadezvoltare apersonalităţii.Deloc întâmplător, adolescenţa afostnumităşilaboratorul de plămădire a personalităţii8.5PantelimonGolu,EmilVerza,MieluZlate,Psihologia copilului,Ed.DidacticăşiPedagogică,Bucureşti,1993,p.156.

6LucianBologa,Psihologia vieţii religioase,Ed.CarteaRomânească,Cluj-Napoca,1930,p.71.

7AncaMunteanu,Op. cit.,p.235.8PantelimonGolu,EmilVerza,MieluZlate,Op. cit.,p.161.

138

În cursul acestui stadiu, unele componente alepersonalităţiiseconsolideazăşiseamplifică,aşacumsuntaptitudinileşicaracterulsau idealul de viaţă.Altele se formează acum, iar personalitatea seprezintăpentruprimadatăcaunansambluorganizatşiunitar,deşiîncăinsuficientdeconsolidatşiarmonizat.Personalitateaadolescentuluinuesteîncăniciomogenă,niciprecizatăînmoddefinitiv.Abialasfârşituladolescenţeişiînadolescenţaprelungităseajungelaoautonomiemaicrescută pentru a permite adaptarea la situaţii variate, la un anumitechilibruîntreaspiraţiişiposibilităţisauîntreviaţapersonalăşiceaaanturajului,secontureazăunsistemorientativmaiclar,seacţioneazămaieficientînvedereaatingeriiscopurilorpropuse.Însătoateacesteasedobândescdupătrecereaprintr-operioadămaiscurtăsaumailungădenegare,deopoziţie,decontestare,perioadăcunoscutăcafiindcrizade originalitate a adolescentului.Ea începe în pubertate şi poate sădureze până la sfârşitul adolescenţei.Totodată, această structură depersonalitateaadolescentuluitindesăfieunică,specificăfiecăruia.Darsemenţine încăoanumităvulnerabilitatecaresolicităcunecesitatesprijindinparteafamiliei,profesorilor,psihologilor,preoţiloretc.Estediferităcaintensitate,durată,conţinutalprefacerilorinterioare,delapersoanălapersoană.Mareatransformareprodusădecrizăconstăîndespărţireadeatitudinileşicomportamenteleproprieicopilării(laturanegativăacrizei)şiîndezvoltareaforţeieului,aconştiinţeidesine,adisponibilităţilorcreatoare(laturapozitivăacrizei)9.

Procesul de definitivare a personalităţii este marcat de trei dominante:

• cristalizareaconştiinţeidesine;• identitateavocaţională;• debutulindependenţei10.Începriveşteconştiinţa de sine,înpubertateşiadolescenţă,ea

înregistreazăunsaltcalitativremarcabil,datorităfrecventelorreplieriînsprepropriulforinterior.Adolescentulsestudiazăinteriorcuceamaijudicioasăatenţie,aflându-seîntr-opermanentăcăutareşidescoperire9TincaCreţu,Psihologia vârstelor, EdiţiaaIII-arevăzutăşiadăugită,Ed.Polirom,2009,p.298-299.

10AncaMunteanu,Op. cit.,p.246.

139

de sine, autovalorificare şi autoimplicare. Prin acest proces, delocuşor,sediferenţiazădealţii,îşigăseştepropriaidentitateşiseafirmăcapersonalitate.Aparoseriedeîntrebăricuconţinutexistenţial:Cinesunteu?Încecred?Undetrebuiesăajung?Cefeldeocupaţietrebuiesăurmez?Cefeldeviaţătrebuiesăduc?,întrebărimenitesăclarificeidentitateadesine11.

Conştiinţa de sine este considerată ca fiind primul pas înfăurirea sinelui. În adolescenţă, conştiinţa de sine se accentueazăşi este direcţionată către cunoaşterea de sine şi definirea proprieiidentităţi.Printrefactoriicarecontribuielaaccentuareaconştiinţeidesine,amintim:eulcorporal(schimbărilecorporale),eulspiritual(noilecapacităţicognitive),eulsocial(schimbărileatitudinilorşicerinţelorcelordin jur faţădeadolescent, carenumaieste tratat acumcauncopil).Începândcuvârstade12-13ani,orientareacătrepropriafiinţăestetotmaifrecventă.Autoexaminareapropriilorconduiteîndiverseîmprejurări, observarea conduitelor altora, tendinţa de comparare şiconfruntare cu ceilalţi, autoreflecţia, autoanaliza, implicarea directăîn activităţi sunt căi de (auto)cunoaştere care stau la îndemânaadolescenţilor12.Prinautoconoaştere,adolescentulnuurmăreştedoarconstatarea,cişischimbareaşioptimizareaproprieifiinţe,devenindastfel coautor la propria dezvoltare. Prin parcurgerea unui anumittraseu semodifică imaginea de sine,modificare, ce duce uneori, laapariţiaunormomentedemelancolie,onostalgieacopilăriei.

După cum ne putem da seama, imaginea de sine a adolescentuluidepindedeceilalţi;elcautăpopularitateaşisetemedeostracizare.Defapt,aiciseascundnevoilefundamentalealevârstei:nevoiadeafecţiune,derelaţiişicomunicareîngrup,deindependenţăşideautodeterminare,deunicitateşioriginalitate,deafirmareşiderealizare,nevoiadeîmplinirespiritualăetc13.

Seştiecăadolescenţasecaracterizeazăprinrăzvrătiri,furtuni,excentricităţi,nonconformism,criticism,agresivitateşiteribilismedetotfelul:comportamentale,vestimentare,delimbajetc.Lafinalulatâtor11Pr.dr.EugenJurca,Op. cit.,p.201.12TincaCreţu,Op. cit.,p.265.13Pr.dr.EugenJurca,Op. cit.,p.202.

140

stratagemedeafirmare,dupăvârstade14-15ani,cândsestabilizeazădimensiuniledepersonalitate,adolescentulintuieştecăsubambalajulieftinîncaresingurs-aînveşmântat,seascundeolumeplinădetainepecarevreas-oexploreze.Înacestscop,elserefugiazăînpropriulsăulocinteriorpentrua-şidisecafiecaregest,fiecaretrăire,omaieuticăinterioarăce îl ajutănunumai să-şi îmbogăţească imagineade sine(prininventariereacalităţilorşidefectelor),darîiinoculeazăşiapetitulpentruinvestigareaproblemelorontologice14.

Lacapătulacestorfrământăriinterioarevinemareailuminare,respectividentificarea (identitatea) vocaţională,cudublasemnificaţie:pedeopartedesemneazăabilitateadeautoinvestigaţie,deanaliză,iarpedealtăparte,capacitateadeadecidepentruopţiuneaprofesională.Pebazastudiuluivârstei s-aputut realizaodistincţiesemnificativă,respectiv,dacăpuberulmanifestăabilitatea,îndeosebiîncunoaştereatrăsăturilordecaracter,înschimbadolescentuldevinecapabildea-şidefini aptitudinile. Problema identităţii vocaţionale este mai multdecâtosimplăopţiuneprofesională.Esteunadesensexistenţial,cuputernice implicaţii soteriologice. Reuşita sau eşecul vocaţional seresimtşipeplanulmântuirii15.

A treiadominantăapersonalităţiiadolescentuluio reprezintădebutul independenţei (autonomiei).Înrealitate,pubertateaşiadolescenţaaduc doar oautonomie pe plan valoric, întrucât, în pofida atitudiniisaledebravare,dependenţamaterialăşiafectivăaadolescentuluifaţădepropriafamilierămâneactivăîncăuntimpîndelungat.Câtpriveşteindependenţa valorică (de mentalităţi), ea se structurează la capătuluneiatitudiniapoapesadice,de„incendiere”atuturordecorurilorcarei-au populat copilăria: principii, obiceiuri, norme, reguli de politeţe,pe care familia a încercat să i le inoculeze. Dacă pe la 10-12 ani,criticismuladolescentuluiestedirecţionatîndeosebiasuprapărinţilor,între13-14ani,sefocalizează,cuprioritate,asupradascălilorlui.Esteunnegativismglobal,fărănuanţeşiconcesiicaresevatempera,treptat,odatăcuvârsta16.Deşinevoiade independenţă îmbracăformaatâtor14AncaMunteanu,Op. cit.,p.247.15Pr.dr.EugenJurca,Op. cit.,p.204.16AncaMunteanu,Op. cit.,p.249.

141

stridenţeşiexcentricităţiridicole,cutimpul,adolescentulvarealizaatâtpenibilulsituaţiei,câtşifaptulcădoarasimilareaşicreareavalorilorvafisinguracaleautenticădeemancipareşivalorizare.Dacăînorientareasa,preponderentcătreviitor,începesă-şicristalizezeunideal de viaţă,prinidentificareacupersoanerenumiteşivaloriconsacrate,cuatâtmaiimportantestecaacestidealsănufielipsitdeperspectivareligioasă,deîmplinireaîntruDumnezeu.

C. Formarea caracterului creştin la adolescenţi prin programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”

Înacordcunoileprovocărialesocietăţiimoderne,aflateîntr-odinamicăaccelerată,proiectulcatehetic„Hristosîmpărtăşitcopiilor”,prinspecificulsău,resimţitîncei5anideaplicarelanivelultuturoreparhiilor din ţară, şi-a propus aducerea mai aproape de tineri aCuvântuluiluiDumnezeuîntr-oformăatractivă,uşordeînţelesşideasimilat,caresăledeschidăinimilespreunsetdevaloriautenticeîntr-olumesecularăînţesatădepseudovalori17.TineriicăroraliseadreseazăacestprogramnaţionalseaflăînperioadaformăriipersonalităţiilorşisuntceimaivulnerabiliînfaţauneilumifărăDumnezeu.

Fărăaneglijacomponentainformaţională,programul„Hristosîmpărtăşit copiilor” implică o componentă acţională importantă, cuvalenţe formative care urmăresc interiorizarea valorilor religioase,formarea atitudinilor şi a deprinderilor de comportament moral-religios, stimularea iniţiativei, a gândirii critice şi a creativităţii,pregătireapentruoviaţăresponsabilă18.

PlecânddelapremizacăoreledecatehezăaducCuvântulluiDumnezeulanivelpersonal,asociindu-lîntotdeaunacuexperienţeledeviaţăpersonalealeparticipanţilor,încazuldefaţăaladolescentului,extinzându-llanivelulfamilieişialgrupuluideprieteni,seimpunmaimulteprecizări:17***Comunicatdepresă,Al doilea Congres Naţional „Hristos împărtăşit copiilor”,28august2009.

18DorinOpriş,MonicaOpriş,Metode active de predare-învăţare. Modele şi aplicaţii la religie, Ed.Sf.Mina,Iaşi,2006,p.7.

142

a)Seştiecăpeplanulpastoraţieicolective,educaţiareligioasăse realizează prin grupul de dialog catehetic. Specificul grupuluicatehetic,înraportcualtegrupurideinteressociologic,terapeuticsaupsihosocial,constăînprezenţaluiHristosînmijloculceloradunaţiînnumeleLui şi aDuhuluiAdevărului, care-i luminează şi călăuzeştespreomaiprofundăînţelegerearealităţilorspiritualeşispreoadâncireacomuniuniiecleziale19.

Unastfeldedemersîlconstituieprogramulcatehetic„Hristosîmpărtăşit copiilor”.Acest program, care îşi propune infiinţarea degrupuricatehetice(pecategoriidevârste)şipromoveazăcatehezadegrup, constituie expresia misionarismului şi dinamismului didacticparohial. Prin aceasta, educaţia în grupul catehetic reprezintă ointroducere înexperienţacomunitarăeclezială,dezvoltândrelaţiidesolidaritateşiinfluenţarereciprocăîntremembriisăi.Grupulcatehetic„Hristos împărtăşit copiilor”, pe lângă faptul că îndeplineşte un rolinstructiv-educativ, devine şi un important factor de influenţare apersonalităţiişidedezvoltareasimţuluicomunitar-eclezial.

Făcândpartedintehnologiaeducaţionalăcolectivă,promovatăde numeroase orientări psihopedagogice actuale, cateheza de grup„Hristos împărtăşit copiilor”, pe lângă faptul că oferă un cadrupropicedezvoltăriipersonalităţiimoral-duhovniceştişidestimulareacreativităţii,esteşiunmijlocremarcabildeînvăţareaadevărurilordecredinţăşideformareduhovniceascăatâtacopilului,câtşiacelorlaltevârste.Programulimpuneonouăviziunecatehetică,hristocentricăşipnevmatizată,carearedreptscopnudoarsimplainformareteologică,ciînduhovnicireaadolescentului.

b) Un element distinctiv îl constiuie organizarea grupurilorcateheticepe categorii devârstă, sub influenţavădită a principiuluiaccesibilităţii(numitşiprincipiulrespectăriiparticularităţilordevârstăşi individuale sau principiul psihologic).Acest principiu determinăcadesfăşurareaprocesuluidecatehizaresăfiecorelatăpermanentcuposibilităţiledereceptarealetinerilor.Ghidurilecatehetice,folositeîncadrulproiectului,suntconceputeîntr-unlimbajaflatînconcordanţăcunivelulde înţelegere alfiecăreivârste, cuprinse între6 şi17ani.19Pr.dr.EugenJurca,Op. cit.,p.185.

143

Preotulcatehet,cunoscândstadiiledezvoltăriipsiho-fizicealeelevilor,aremenirea de a adapta exigenţele didactice la vârsta şi nivelul deînţelegerealtinerilor.Totodată,areînvederemediulfamilialdincareprovin elevii, nivelul pregătirii anterioare, capacitatea intelectuală,precumşidiversealteparticularităţialeacestora.

Chiardacănusuntepuizatecunoştinţele într-ooră,aşacumsunteleprevăzute înghidurilecatehetice, importantestecaceeacepredămsăpoatăfiînţeles,asimilat,reţinutşiaplicatînviaţăcufolos.Mulţimeainformaţiilornutrebuiesăfiedescurajatoarepentruelevi.Catehetul va selectadin ele atât cât estenecesarpentruo întâlnire,urmând ca restul materialului să fie utilizat pe parcursul altei orecatehetice,potrivitcurâvna,interesulşinevoilefiecăruia.Eltrebuiesădozezefoartebinemateriapecareopredă,înaşafelîncâtasimilareasăsefacăîncondiţiioptime.Doaraşasepotpreîntâmpinaanumiteurmări negative în rândul elevilor, cum ar fi saturaţia, surmenajul,învăţarea mecanică, dezinteresul, atitudinea pasivă, indiferenţa,stagnărileîndezvoltareapsihicăetc20.

Însuşi Mântuitorul a utilizat în permanenţă principiulpsihologic, S-a adaptat întotdeauna la mentalitatea, cunoştinţele şipreocupărilecelorcăroralevorbea.Într-unfelavorbitcuceisimpli,înalt felcuNicodimcelerudit,autoritarcuPetrucel impulsiv,darplindetandreţecuZaheu,vameşulcelsmerit.

Pentru realizarea accesibilităţii cunoştinţelor, este necesarcademersul să se facăgradat,de lauşor lagreu,de la cunoscut lanecunoscut,delaconcretlaabstract,delaparticularlageneral,delasimplulacomplex21.

c) Proiectul catehetic propune ometodamodernă de predarea cunoştinţelor religioase (biblice, liturgice, istorice, aghiografice,iconograficeetc.)astfelîncâtaccentulsăcadăpeînsuşireaşiaplicareaînviaţadezicuziaacestorcunoştinţe.Adolescentulestecălăuzitsădescopere el însuşi adevărul prin activitatea proprie.Aceastămetodăprezintă avantajul implicării active şi directe, al participării afective20 Pr. Prof. Dr. Vasile Gordon, Introducere în catehetica ortodoxă, Ed. Sophia,Bucureşti,2004,p.119.

21Pr.Prof.Univ.Dr.SebastianŞebu,Prof.MonicaOpriş,Prof.DorinOpriş,Metodica predării religiei,Ed.Reîntregirea,AlbaIulia,2000,p.53.

144

şiefectiveatinerilorlaprocesulcatehizăriişialcunoaşterii22.Nuestevorbadoardeacceptareapasivăaunorcunoştinţegataformulate.Eaaremenireadeadezvoltacapacitateadeautoinvestigaţieaadolescentului,punândbazeleuneigândiriautonome,învăţându-lsădescopere,săştieceşicumsăcaute,săproblematizeze,săvadădincolodeaparenţecauzainterioarăamanifestărilorcomportamentale,aatitudinilor,„îlajutăsădescopereesenţavieţii,nunumaicumintea,cicuîntreagaluifiinţă”23.

Prinproiectulcatehetic„Hristosîmpărtăşitcopiilor”catehetulareposibilitateadeafolosicâtmaimultemetodeactiv-participative24 caresăfacilitezeînsuşireacunoştinţelorreligioasepentruca,apoi,săfiepuseînpractică.

Înprocesuldecatehizare,celmaiimportantaspectalinstruiriiactive îl constituie faptul că elevii devin coparticipanţi la propriainstruireşieducarereligioasă25,ştiindu-sebinecăoachiziţieestecuatâtmaimultacuiva,cucâtaavutmaimultăiniţiativăladobândireaei26.Înconformitatecuprincipiuluiparticipăriiactive,preotulcatehetareposibilitateasăvalorificeîntotdeaunaînclinaţiacătreactivitate27,care este ceva natural pentru copii şi tineri. Când se implică activîn activitate, ei învaţă cu plăcere, iar capacitatea lor de înţelegerecreşte. Învăţarea agreabilă dă naştere sentimentului de împlinire şiautorealizare28.22SophieKoulomzin,Biserica şi copiii noştri, Ed.Sophia,Bucureşti,2010,pp.155-156,recomandămcapitolulIV„Şcoaladuminicală”,pp.145-169.

23IoannisV.Kokulis,Îmbisericirea elevilor – pentru o educaţie religioasă liturgică, Ed.Deisis,Sibiu,2012,p.138.

24 De real folos este lucrarea soţilor Dorin şi Monica Opriş, Metode active de predare-învăţare. Modele şi aplicaţii la religie, apărutălaEd.Sf.Mina,Iaşi,2006.Printremetodeleprezentateaici,regăsim„brainstormingul”,„ciorchinele”,„cubul”,„unulstă,treicirculă”,„turulgaleriei”,„joculderol”,„mozaicul”,„studiuldecaz”,„Phillips6-6”etc.

25MonicaOpriş,Religie, morală, educaţie. Perspective teologice şi pedagogice, Ed.Basilica,Bucureşti,2011,p.139.

26 Pr. Prof.DumitruCălugăr,Catehetica. Manual pentru Facultăţile de Teologie, EdiţiaaIV-a,Ed.Renaşterea,Cluj-Napoca,2005,p.202.

27Nu vom ezita să-i lăsăm să lucreze singuri sau în echipă,mai ales dacă devincaptivaţideoactivitate,deoarecevorreţinemaimulteinformaţiioperândcuele,decâtauzindu-le.

28IonAl.Dumitru,Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Ed.deVest,

145

Catehizareaconştientăşiactivăîiconducepeeleviladorinţade a învăţamaimult, de a studia singuri, prin urmare, la învăţareaproprie. Un program catehetic este activ atunci când reuşeşte săschimbe caractere, să zdruncine opinii şimentalităţi, să purifice dereleledeprinderi,săformezeoamenipentrumaibineşimaifrumos29.

Utilizareametodeloractiv-participative înproiectul„Hristosîmpărtăşit copiilor” generează o serie de avantaje30: contribuie ladezvoltarea spiritului de echipă la adolescenţi, a capacităţii de afi cooperant, de a accepta opiniile colegilor; are efect stimulativşi relaxant; permite implicarea activă a adolescenţilor la propriacatehizare; încurajează exprimarea liberă a tuturor opiniilor;favorizează confruntarea de idei şi opinii cu respectarea fiecăreiadintre acestea; stimulează reflecţia personală; permite dezvoltareapotenţialul creativ; favorizează asimilarea activă a cunoştinţelor;permite sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor primite la orade religie; contribuie la aprecierea valorilor creştine; încurajeazăinteriorizarea şi aplicarea cunoştinţelor religios morale; determinăasumareaunuicomportamentcreştin.

d)Fiecarecateheză(conţinut,temă,subiect,aplicaţie,exerciţii,dialog etc) din proiectul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor” areavantajulcăfavorizeazăutilizareaunlimbajadecvat,înconcordanţăcuniveluldeînţelegerealfiecăreivârste,încâtseasigurăinteractivitateaîncadrullecţiilordecatehezăşiimplicareadirectăaadolescenţilorînprocesuldeeducaţie.Catehizareaefectuatădupămetodapropusă înghidurile „Hristos împărtăşit copiilor” creeazăoadevărată emulaţiereligioasăînrândullor,adolescentulfiindînpermanenţăîndemnatsădiscutecuceilalţimembriaigrupuluicatehetic,aifamilieisauprietenişisăaplice,înviaţadezicuzi,cunoştinţeledobânditeprincateheză;

e) Proiectul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor” propuneşi valorifică educaţia centrată pe elev. În accepţiunea pedagogieiTimişoara,2000,p.32.

29 Constantin Cucoş, Educaţia religioasă, conţinut şi forme de realizare, Ed.DidacticăşiPedagogică,Bucureşti,1996.p.171.

30DorinOpriş,MonicaOpriş,Metode active de predare-învăţare. Modele şi aplicaţii la religie, Ed.Sf.Mina,Iaşi,2006,p.15.

146

moderne31,centrareaîntreguluidemersdidacticpeelev/adolescent,cunevoileşiparticularităţilesalededezvoltare,presupune:respectareaautonomieiceluicareînvaţă;cunoaştereacaracteristicilorsalesocio-cognitive,acunoştinţeloranterioare,acompetenţelorşiabilităţilordecaredispune;participarea şi implicareactivăa elevului în învăţare;profesorulîndeplineşteroluldefacilitator,organizatorşifurnizorderesurse;colaborareaprofesoruluicuelevuldevineresursădeînvăţare;valorificareaexperienţeipersonaleaelevilor;promovareadezvoltăriigândiriicritice;încurajareaelevilordea-şicunoaştepropriilestilurideînvăţare,săvalorificeresurseledisponibileşisăîşiformezedeprinderideînvăţare;învăţareaesteunprocesflexibilşidemocratic.

Suntdoi factori32pecare îiare învedereproiectulcatehetic„Hristos împărtăşit copiilor”pentrucaprocesuldecatehizare săfieconcentratpeelev/adolescent:

1) în primul rând, prin conştientizarea importanţei elevului/adolescentului, aflatînplinprocesdeformareapersonalităţii, avându-lîn vedere pe elev în toate aspectele planificării şi derulării lucrăriicatehetice; scopul învăţăturii scripturisticefiind acela de a schimbavieţileelevilor.

2)o adoua implicaţiemajoră este aceeacăpreoţii/cateheţiifolosescmetodelecelemaieficiente princareserealizeazăschimbuldeinformaţii,princareseînregistreazăschimbăriledeatitudineşidecomportamentaleadolescenţilorcucareselucrează.

În cadrul proiectului „Hristos împărtăşit copiilor” centrareape elev înseamnă că activitatea catehetului, înţelepciunea SfintelorScripturi, resursele curriculum-ului şi puterea lui Dumnezeu sunttoate concentratepefiecare elev şi cătreprogresul său spredeplinamaturitatespirituală.Cualtecuvinte,chiarşicelemaibunematerialedeeducaţiecreştină şi ceimaidedicaţi cateheţipot aveaun impactscăzut asupra elevului dacă nu este provocată o schimbare într-unanumit fel. Este imperativ să se folosească doar acele metode depredarecarepotdeterminaoschimbareînviaţafiecăruielev.31 Cf. Ioana Todor, Perspective actuale în psihologia învăţării. Suport pentru

dezbateri, AlbaIulia,2011,p.11.32***Atelier de formare „Hristos împărtăşit copiilor”,suportdecurstehnoredactat,pp.8-9.

147

f)Un alt element demnde reţinut este şi acela că proiectulcatehetic„Hristosîmpărtăşitcopiilor”asigurăocatehezăcaptivantă,atractivă şi ziditoare pentru adolescenţi, care solicită şi impune oatmosferărelaxantă,darplinădeevlavie.Adolescentuldoreştesăsedetaşeze(săscape)detipareleexistenteînşcoală.Elnumaivreaoaltăorădereligie,careîşiarelimiteleşineajunsurileei.Labisericănumaiexistăconstrângereavreuneinote.Elvinedinplăcere,pentruaaflalucrurinoi.Seaşteaptăsăgăseascăaltceva.Deaceea,preotulestechemat,caprintactulsăupastoralşiprinexperienţasadidactică,săasigureunclimatpsiho-afectivrelaxant.Oasemeneaatmosferăarecaefectconsolidareagrupului,asigurareacontinuităţiilui,stimuleazăgândirea,creativitatea,comunicarea,oferăechilibruinterior,încrederepersonalăînexprimareaopiniilor,favorizeazăpropriacunoaştere.

Întâlnirea catehetică devine, în aceste condiţii, o adevăratăsărbătoare a dialogului şi a frăţietăţii, în care adolescentul se simteînelementullui,sepoatedeschide,spunecegândeşte,cesimte,ceîlfrământă,întreabălarându-i,aresentimentulsusţinerii,comuniuniişicomunicăriisincerecupreotulşicucolegiisăi33.

g) Activitatea de catehizare se desfăşoară în biserică, lainiţiativapreotului,pentruasporicunoştinţelereligioasealetinerilor,în vederea întăririi lor în credinţă şi în dragoste de Dumnezeu şiaproapele.Creştinismulnuesteteorie,civiaţă.Atuncicândsetransmittinerilorcunoştinţeleseareînvederetranspunerealorînviaţă34.Nimicnutrebuieînvăţatdoarpentrucultivareaminţiişiînnobilareainimii,ci şi pentru a pune voinţa înmişcare, în aşa fel încât cunoştinţeleteoreticesăseregăseascăînviaţapersonalădezicuzi.

h)Formareacaracteruluicreştinînrânduladolescenţilor,prinprogramulcatehetic„Hristosîmpărtăşitcopiilor”,nuselimiteazădoarlaorelepropriu-zisdecateheză.Programulînsinepermiteoextindereacatehezeiprinpromovareaunoractivităţicucaracterformativşi,înacelaşitimp,recreativ.Înfuncţiedevârstapecareoauşideinteresulpentru activităţile propuse, tinerii participă la cercuri de pictură,33Pr.dr.EugenJurca,Op. cit.,p.172.34Pr.Prof.Univ.Dr.SebastianŞebu,Prof.MonicaOpriş,Prof.DorinOpriş,Op. cit., p.55.

148

desenşigrafică,sculptură,folclor, teatru, literatură,muzică,poezie,informatică,concursuri,audiţiişiproiecţiedefilmreligios,oratorie,tenis,fotbal,volei,baschetetc.Deasemenea,deoimportanţămajorăsuntexcursiileşipelerinajelelaobiectiveturisticeşireligioase,precumşiantrenareaînactivităţifilantropiceînparohie(ex.Concursulnaţionaldeminiproiectedeeducaţiesocial-filantropică„CopilulinvaţăiubirealuiHristos”,desfăşuratînanul2012înmulteparohiidinţară).

Oactivitateaparteoreprezintătabereledecreaţiepentrutineri.Taberelepentruadolescenţiaumenireadeacontribuiladezvoltareaabilităţilor personale ale adolescenţilor - comunicare, socializare,expresie artistică - şi la responsabilizarea lor în relaţia cuprietenii,părinţii,şcoala,comunitatealocalăşiBiserica.Propunândunaltmodde a petrece timpul liber, prin catehizare, dezvoltare personală şirugăciune,tabăraesteoîncercarededescoperirefireascăaaproapelui,asineluişialuiDumnezeu.Încadrultaberelor,suntorganizateateliereartistice, tematiceşisportive,dezbateripediferite teme, întâlniricupersonalităţialevieţiipublice,drumeţii,jocurişipelerinajelalocurileîncărcatedespiritualitate.Înacestsens,reprezentativesuntcele235taberedecreaţie„LicărdeLumină”,organizateprinproiectul„AlegeŞcoala!”,lacareauparticipataproximativ9.618tineri(câtetreidincele3.206parohiiincluseînproiect).Copiiiauparticipatlatreiatelieredecreaţie:unatelierdecreaţiereligioasă,constândînconfecţionareadediferiteobiecte religioasedinmateriale refolosibile şinunumai,unatelierreligiosceacuprinsactivităţilegatedestudiulBibliei,deorientareturistică,delecţiidemonstrative,darşiunatelierdepictură,desenşigrafică.Pentruopartedintineri,acestetabereaufostadevăratecăideiniţiereîntainelecredinţei,încunoaştereafrumuseţilorţării,darşiaproprieigeneraţii,întâlniteînorizontulcredinţei.

Încontextulactual,alagitaţieişialconfuzieideordinexistenţial,spiritual,social,culturalşieducaţionaltinerii,captivaţidecalculatorşitelevizor,devinnecomunicativi,seinteriorizează,creându-şiolumeimaginarăşiparalelăcuceareală.Şidinacestconsiderent,proiectulcatehetic „Hristos împărtăşit copiilor” are menirea de a contribuila reorganizarea vieţii personale a adolescenţilor, la transformareainterioarăşispiritualăalor,laformareaşidezvoltareapersonală.Ne

149

manifestăm convingerea că proiectul catehetic „Hristos împărtăşitcopiilor”aratăpreocupareaBisericiinoastrepentrulucrareaeducativ-misionară a noi generaţii.Este un impuls de revigorare a catehezeiparohiale, este o invitaţie de implicare în demersul de creştere acopiilor în iubirea luiHristos.Prinel,Bisericadăun răspuns35 laopaletă totmai largăde tinerişicopii,care încearcăsă-şi regăseascărostulşipropriuldrumînviaţă.

Concluzii

Într-un mesaj adresat tinerilor români ortodocşi dinScandinavia, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea: „Fiecareomtrăieştelavârstatinereţiiodorinţăputernicăadăruiriidesineşiaprimiriiiubiriialtora,darşidorinţadeadasensvieţiisaleproprii.Tineriiîncearcăsăorientezeaceastădăruiredesineîncăutareaunuisensalvieţii.BisericaluiHristos,prinlucrareasacutinerii, ieseînîntâmpinareaacesteicăutări,deoarecetânărulcreştinpoartădejaharulbaptismalcaarvunăavieţiişibucurieiveşniceîniubireaPreasfinteiTreimi”.

De omare importanţă în viaţa omului, adolescenţa, drumulsprematuritate şi integrare în viaţa adulţilor, este o perioadă cuunparcurs sinuos,maiales încondiţiilecomplicatepecareni leoferăsocietateade astăzi.Dimensiunea intelectuală cu cea afectivă, puseîmpreună sub amprenta moralităţii, formează personalitatea, carese schiţează din copilărie şi care urmează să se cristalizeze în aniiadolescenţei.

Chiar dacă între componenta psihologică şi cea morală nuputempuneunsemndeplindeegalitate,elenuseexclud,deşiînunelesituaţiinu suntemdeacord, cidimpotrivă secompletează şi,nudepuţineori,seintersectează,cadouă faţete ale aceleiaşi realităţi.

După cum s-a putut constata, datoritămaturizării biologice,adaptareasocialăaadolescentuluicapătăoîncărcăturănouă,adeseorifără avertizări prealabile, încărcătură legată de restructurarea35 Pr. Iacob Cismaş, Preotul – misionar în contextul lumii contemporane, Ed.Renaşterea,ClujNapoca,2010,p.243.

150

trebuinţelor. O atitudine plină de responsabilitate şi competenţă neconduce către o educaţie autentică. Aceasta pentru că deficienţelecareseîntâlnescpeaceastăliniesunt,deregulă,rodul unei educaţii deformate, rigide. Pentru a evita derapajelear fi indicat o cateheză firească menită să înlăture elementele care deformează.

Aceastălucrarecateheticănueliminărezultatelecercetăriialtorştiinţe,cidimpotrivăîmbielacăutareşilavalorificare. Dacă o cateheză austerăpoateducelagraveconfuziideidentitateşisensexistenţialsauchiarlaeşecurivocaţionale,cuatâtmaimult,înregistrămconsecinţegraveîncazullipseicatehezei.Lafeldedăunătoresteîndoctrinareaforţată, fără a ţine cont de particularităţile de vârstă şi intelectualeale subiectului de educat. În acest caz, lipsa discernământului esteo cale sigură spre repulsie sauconformism.Un tratament expeditiv(ex. spovedania la minut) şi inadecvat aplicat adolescentului, fiedin ignoranţă, fie din ignorarea problemelor specifice vârstei, riscăsă compromită definitiv legătura sa cu cele sfinte, cuBiserica, faptcu posibile consecinţemorale dezastruoase pe toata viaţa.Oameniispuncăvorbesccucopiiilor,daradeseorivorbescdefaptcopiilorlor.Trebuiesăprivimlainimaadolescenţilornoştrişinudoarlaaspectullorexterior,oricâtdeşocantnis-arpărea.

Adolescenţiinoştritrebuiesăajungăsingurilaetapaconvingeriimaturecuprivire lacredinţă.Acestprocesnu înseamnădesigur„înizolaredeceilalţi”,ci„prinproprialorexperienţă”.Adolescenţiinoştritrebuiesăsesimtăliberisă-şispunăpăsurile,îndoielile,criticileşi,îngeneral,punctelelordevedere.Eitrebuiesăsimtăcăneintereseazăînmodrealceeacefacşigândescei.Fireşte,trebuiesălerespectămsecretele,darprinpurtareanoastrăşifelulnostrudeavorbitrebuiesăîncurajămundialogdeschis.Dacănuexistăacestcontactreal,atuncichiarşicelemaibinevoitoaresfaturivorfiluatedreptpisălogeli.

O anumită îngrădire a libertăţii le dă tinerilor o anumităsiguranţăîndeosebidacăauîncredereşiîşirespectăadulţii.Problemeleseivescatuncicândadulţiisuntatâtdeseveri,încâtcopiiiîncepsăaibăresentimentefaţădeei;atunciinimalorserăceştefaţădeeişifaţădetotcereprezintăei,inclusivBisericasauchiarDomnuluiÎnsuşi.Caleaîmpărătească(demijloc)întrelibertateatotalăşiocrotireaexagerată

151

trebuiecăutatăşiiarăşicăutatăfărăîncetarecurugăciuneşicumultăînţelegere36.

Şi pebaza acestor precizări, considerămcăun rol capital îlarepreotulprintainaspovedaniei,prinprogramulcatehetic„Hristosîmpărtăşit copiilor”, dar şi prin multitudinea de activităţi la careadolescenţiipotparticipaactivşicreativ.Înfuncţiedemodulîncareau fost acceptaţi, ascultaţi, apreciaţi, încurajaţi, valorizaţi tot aşa sevormanifesta.Catehizareaautenticăatineriloresteunadinmisiunilecelemai delicate la care este pusă la încercare pastoraţia în rândullor.Deşiprogramulcatehetic„Hristosîmpărtăşitcopiilor”aparcurs5anideaplicareîntoateeparhiile,elîntâmpinăîncăgreutăţi.Cutoateacestea, roadele programului catehetic încep să se vadă. De aceea,suntemconvinşicăacestproiect, aşacuma început,vacontinuaşisevadezvolta în aniiurmători, desigur cupaşimărunţi, dar siguri,devenindolucrarepermanentăşicoerentăaBisericii.

36MaicaMagdalena,Sfaturi pentru o educaţie ortodoxă a copiilor de azi,EdituraDeisis,Sibiu,2002,p.84.

File din istoria Bisericii

154

TImIşOARA-FABRIC, sTRăVECHE VATRă dE IsTORIE, ROmÂNITATE şI sPIRITUAlITATE

Prot. dr. IOANBUDE

1. REPERE ŞI PREMIERE ISTORICE, ECONOMICE ŞI RELIGIOASE ROMÂNEŞTI

Dincolo de râul Bega, pe direcţiile est şi nord-est, dinsprezonaPoduluiDecebal,sprecunoscutaPiaţaTraian,pelaanul1720,contele Claude Florimond Merçy d‘Argenteau, primul guvernatorcivilşimilitaralTimişoareişialîntreguluiBanat,înamplasaacţiunederefacereaoraşului,aînfiinţatunimportantcartier,care,dinanul1744, se va numi oficial Fabric (Fabrică)- desigur, de la densitateaatelierelor şi chiar fabricilor înfiripate încă de pe atunci în aceastăzonă, fapt ce-i menţine specificul până astăzi. De fapt, contele deMerçyasistematizataiciunadinceledouăsuburbiitimişorenedejaconturate încă înainte şi din timpul perioadei turceşti (1551-1718):PalancaMică-lasuddeCastelulHuniazilorşiPalancaMare,înzonadintrecetateapropriu-zisăşiactualulteritoriualFabricului.Înaceastăsuburbie, Palanca Mare (Fabric), a rezidat centrul românismuluiurbantimişorean,cartierulpăstrându-şiînmodconsecventcaracterultradiţional,cuoviaţăsocială,culturalăşispiritualăproprie,orientatăpemultipledirecţii.AcestcolţalTimişoareidevenisedetimpuriuuncartierdemeşteşugari-patroni,cuateliereşiangajaţiproprii(calfeşiucenici).Dupăanul1870,uneledinateliereledeaicis-audezvoltatladimensiuni industriale,devenind,aşacumamprecizat,veritabile

155

fabrici. Teritoriul suburbiei Fabric este străbătut de braţele Begăi(Begheiului),acărorramificarefurnizaenergianecesarănumeroaselornorideapădepefirul lor.Bega intră încartierdinspreest (undealuatfiinţăUzinaelectricăacţionatăhidraulic),pedouăalbiiparalele,despărţitedeofâşiedepământ,folositădevechiilocalnicicalocdepromenadă,unveritabil„corso“,delaloculstabilitulterioraficapulde linieal tramvaiului cucai (1869),până la cheuldedescărcareabuştenilor (undeva în spatele cunoscutei băi publice „Neptun“).BraţuldreptalrâuluiBegafuseseamenajatpentrutransportulpeapăalmaterialului lemnosdinzonele împăduritealeBanatului,până laTimişoara. Dar faima cartierului Fabric se datora - printre altele -amintiteiUzineelectrice,princare,dinanul1884,Timişoaraadevenitprimul oraş european cu străzi iluminate electric,precumşiFabriciidebere(1718)şiFabriciideîncălţăminte-marochinărie„Guban“.

Pefirulistoriei,înconfiguraţiaulterioarăaoraşuluiTimişoara,seprofileazănoi repere, inauguratesuccesiv:se regularizeazăastfelrâulBega, transformat în canalnavigabil, care legaTimişoara,prinTisaşiDunăre,cusistemulfluvialnavigabilalEuropeiCentrale,iardupă1857,prinextindereasistemuluiferoviar,sevaedificaşigaradincartierulFabric(Timişoara-Est),inauguratăînanul1876,modificatăînanul1897şimodernizatăatâtînperioadainterbelică,precumşiînceadedupă1966.Aşacumştim,Timişoara a fost unul dintre primele oraşe ale lumii, în care, transportul în comun se făcea folosindu-se tramvaiul cu cai,(existentdin1852doarlaNewYork,iardin1854şi la Paris). La inaugurarea acestuia (1869), în Timişoara circulau21deasemeneavagoanepeuntraseude6km,făcândlegăturaîntrecartierele Iosefin şi Fabric, cu traversarea cartierului Cetate. Dupăpunerea în funcţiune a tramvaiului electric în Bucureşti (1894), al doilea oraş din ţară dotat cu un asemenea mijloc de transport încomun,vafiTimişoara(1899).Aşadar,încartierulFabricfiinţeazădefoartetimpuriunumeroaseîntreprinderişifabrici,dintrecare,uneleseremarcăprinlongevitatealorfuncţională,cumarfi:Fabricadebere,înfiinţatăîn1718,dotatăapoicuoconstrucţieşiinstalaţiipropriiîn1765,reconstruităîn1890şimodernizatăsuccesiv,pânăînactualitate;Fabricadespirt-1867;Fabricadecărămizişio turnătoriedefier-

156

1890;Fabricadechibrituri-1883;Fabrica„IndustriaLânii“-1906,şialtele.

Pentru timişorenii dintotdeauna, podurile au reprezentatrepere extrem de importante în stabilirea şi menţinerea legăturilorintraurbane,deoparteşidealtaacanaluluiBega.Întreacestea,celecaresuscităunplusde interesşisuntamplasate înzonaFabricului,amintimPodulDecebal,careasigurătrecereapesteBega,petronsonuldintrePrefecturăşiParculPoporului,fiindconstruitînanul1908(dupăproiectulingineruluiG.Mihailovici)şireamenajatînanii‚70;PodulTraian,construitdinmetalînloculfostuluiPodHuniadeşitranslatatpe Bega (1916), până în dreptul actualei străziAndrei Mureşianu.Acestaafostreconstruitdinbetonarmatînperioadainterbelică.Unaltpod,cunoscutiniţialsubdenumireadePodulDacilor,estesituatînzonaPieţeiBadeaCârţan,fiindlaînceputdinlemn,apoidinscheletmetalic şi reconstruit în anul 1989, iar pe stradaUzinei, pe actualaarteră principală de circulaţie care străbate Fabricul, nu departe debiserica„Sf.Ilie“,seaflăPodulBreslaşilor.

Dar Timişoara a fost şi încă este cunoscută ca un „oraş alparcurilor“, înlănţuite de-a lungul canalului Bega. Între acestea,emblematicăestezonanumită„PădureaVerde“ -ovechesuprafaţăîmpăduritădinperimetruloraşului,cuoîntindereiniţialăde737ha,marcatăpehartă din anul 1732 şi având în centrul său importantulMuzeuetnograficalBanatului(MuzeulSatului).Aceastăzonăafostamenajată în scopuri cinegetice în anul 1860, devenind pădure deagrement,dinanul1955.AiciseaflăLiceulSilvic,cuclădiridatânddin secolul al XVIII-lea, precum şi o cruce-monument, ridicată înmemoria celor 12 luptători anticomunişti, foşti deţinuţi politici,executaţila16iulie1949peacestloc.

Trecând peste Podul Decebal, spre interiorul CartieruluiFabric,îndreapta,seîntindeParculPoporului,amenajatînanul1862.Iniţials-anumitParculCoronini,apoiParculReginaMaria.

Pe lângă cele enumerate, selectiv, mai sus, Fabricul maicuprindeşialte reperedemare importanţăşi interessocial,dedatămai recentă (de după anul 2000), ca de pildă: Centrul Clinic deCardiologie, în incinta căruia funcţionează biserica cu hramul „Sf.

157

Evanghelist Luca“, precum şi Spitalul de boli infecţioase „VictorBabeş“, caregăzduieşte în incinta luibiserica cuhramul „Sf.MareMucenicMina“,iarînpreajmaMuzeuluiSatuluiBănăţean,în1997,afostadusăşireansamblatăstrăvecheabisericădinlemndinsatulTopla(protopopiatulFăget),alăturidecares-aedificatCasanaţională„VirtusRomanaRediviva“,destinatămanifestărilor culturale şi de educaţiereligioasă.Aceste două obiective constituie nucleul unei noi şi de-sine-stătătoareparohii,denumită,aşacumeradeaşteptat:Timişoara-PădureaVerde.Darpelângăaceastăparohieortodoxăromână,carepoartănumelezoneiîncares-aînfiinţat,încuprinsulcartieruluimaiexistă încă alte trei parohii ortodoxe româneşti, denumite generic,dupănumeleistoric„Fabric“:parohiacentrală:Timişoara-Fabric,apoiTimişoaraFabric-EstşiTimişoaraFabric-Vest.

2. SCuRTĂ RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ ASuPRA VIEŢII BISERICEŞTI A ORTODOCŞILOR ROMÂNI DIN

TIMIŞOARA-FABRIC

RomâniicaretrăiaudinvechimeînjurulcetăţiiTimişoarei,caşiceiaduşimaitârziu,deIoanCorvin,pentruzidireacetăţiişipentrua lupta împotriva turcilor, îşi aveau biserica lor pe teritoriul numitPalancaMare,adicăFabriculdemaitârziu.Existenţaunuiastfeldelocaşdecultestemenţionatăînaintedeanul1490,daracestaaarslaasediuldin1552.CumînsăprinînfiinţareaPatriarhieideIpek(1557),sub a cărei jurisdicţie se afla pe atunci şi Banatul, reşedinţa unuiepiscoportodoxlaTimişoara,adevenitstabilă,putemafirmacăaici,înmodlogic,existaoorganizarebisericeascăşilanivelparohial,cucelpuţinobisericăaferentă.

Oseriededocumentemenţioneazăcă, înperioadaocupaţieiturceşti, anterior anului 1660, înTimişoara, pe lângă patru geamii,existauşizecelăcaşuridecultcreştine,dintrecare,cusiguranţă,celemai multe erau ortodoxe, în jurul cărora, în mod necesar şi logic,existaşioorganizareparohială.Dintreacestea,douăsuntmenţionatecafiindînPalancaMare:unalamargineasuburbiei,careadeservitcomunitatea până către mijlocul secolului al XVIII-lea, iar alta în

158

centrul cartierului, care a ars în incendiul din 1738. Catastifele cuevidenţamilelordintreanii1660-1666,menţioneazăşinumeleunorpreoţiortodocşidinTimişoara,printreeifiindşiunulnumitDrăgoilă-evidentnumeromânesc.Pelaanul1718,peplanuloraşuluiîntocmitdeinginerulcartografSeutterMathias,suntînsemnatezecelăcaşurideînchinare,dintrecarenumaiunulcusemilună,celelaltefiind,desigur,ortodoxe (eventual 1-2 catolice căci, la timpul respectiv, coloniştiicatoliciîncănueraupreanumeroşi).Unaltdocumentdinaceavreme,aminteşte de o biserică „foarte frumoasă“, împodobită cu „un turnînalt“,peteritoriulfosteisuburbiiPalancaMare,careeposibilsăfifostcatedralăepiscopalăîntimpulstăpâniriiturceşti.

ImportanţabisericeascăaTimişoareivacreşteînsăconsiderabildupă ocuparea oraşului de către austrieci, Timişoara redobândindstatutul de reşedinţă episcopală, odată cu recunoaşterea episcopuluiIoanichie,rămasaicidintimpulocupaţieiturceşti.Deatunci,întreagaOrtodoxiedinImperiuvatreceoficialsubjurisdicţiaBisericiiSârbeşti,până la separarea ierarhică din anul 1864 şi reînfiinţarea vechiiMitropoliiaArdealului(recunoscutăoficialîn1868).Şitotdeatunci,începsăseproducămodificăriînstructurademograficăaTimişoareişiaBanatuluitimişan,prinvalurilesuccesivedecolonizăricuetnicigermani, înepocile:carolingiană, terezianăşi iosefină,orisporadic,cu etnici maghiari. Dar atât colonizările, cât şi alte presiuni (deprozelitism)careaugrevatasupracomunităţilorromâneşti,n-aureuşitsădizlocepopulaţia românească şiniciomogenitateabloculuietnicromânescdeaici.Respectivaetapădinistoriabisericeascăaromânilorortodocşitimişorenişibănăţeni,arespecificuleipropriudeorganizareşilanivelparohial,însensulcă,pelângăcomunităţileformatenumaidin credincioşi români, au existat şi comunităţi parohiale mixte,româno-sârbe,sauderomâni,macedonenişisârbi,culăcaşuridecultcomune, în care slujbele s-au oficiat, iniţial, în limba slavonă, apoialternativ:înromâneşteşislavoneşte.

Dar,potrivituneistatisticidinanul1767,înTimişoara,din12preoţi(careslujeauîncele8-9bisericiexistenteatunci),doardoieraunăscuţiîn„Slavonia“,ceilalţi10provenindfiedinŢaraRomânească,fie din unele sate româneşti din Banat, ori chiar erau născuţi în

159

Timişoara. De remarcat că, în conjunctura istorică deja cunoscută,până în secolul al XVIII-lea şi în bună măsură şi în următorul,lăcaşurile ortodoxe ale românilor timişoreni erau totuşimodeste şi,în ciuda vechimii lor, nu ni s-a păstrat nici o biserică din perioadamedievală,dedinainteaocupaţieiturceşti.Explicaţiaconstăînfaptulcă, datorită caracterului strategic al cetăţii Timişoarei, diferitelestăpâniri succesive au construit fortificaţii în detrimentul vechilorclădiri, iar în planul de sistematizare alContelui deMerçy, acesteaau fost înmod deliberat distruse spre a face loc altora noi.Numaidupăconsolidareauneiburgheziiromâneştişicuaportulnumeroşilornegustorimacedo-români,vaîncepeacţiuneadezidireaunorlăcaşuridurabile,dincărămidă,înloculceloranterioare,dinlemn.Desigurcă,aşacumamarătat,acestebisericideserveaupetoţiortodocşiidinoraş,indiferentdenaţionalitate,potrivitgrupăriilorcomunitare.

În aceste condiţii, parohia situată în actualul cartier Fabricestepăstrătoarea,pelinieistorică,aorganizăriibisericeştiaromânilorortodocşidinfostasuburbiePalancaMare,existentăcumultînainte,precumşiîntimpulocupaţieiturceşti.Întimpulasediuluidin1716,zona respectivă, cuprinzând circa 2000 de case, a fost dizlocată,populaţia retrăgându-se pe actualul teritoriu al cartierului Fabric(denumitastfeldinanul1744).Treptat,aicis-auaşezatşietnicisârbişi colonişti germani. Istoricul Bárány afirmă că în acest areal ar fiexistatobiserică,încăprin1397,iar,potrvitaltorsursedocumentare,tot înPalancaMare armaifi fost (încă) obiserică, înainte de anul1606, construită cu sprijinul românilor macedoneni, stabiliţi aicicanegustori.Este foarteprobabil, dupăcumammai spus, ca acestlăcaşsăfiservitdreptcatedralăpentruierarhiiromânicare-şiaveausediulîncartierulrespectiv,precummitropolitulNeofit(1606-1612),fiindînacelaşitimpşibisericăaProtopopiatuluiOrtodoxRomânalTimişoarei.Deci,încădinaceavreme,Fabriculeracentrulbisericescal ortodocşilor români din întreg Banatul timişan. Dar, cum bineştim,documenteleistoricemaimenţioneazăcă,pânăpelajumătateasecoluluialXVIII-lea,româniiortodocşideaicimaiaveauobisericuţădin lemn,pecâmpul târgului(adică într-un locmărginaş),care însăeraşubrezitădevreme.Deaceea,obştearomâneascăahotărâtsă-şi

160

durezeoaltăbiserică,dinzid,chiarînpiaţaFabricului.Laridicareaei, au contribuit cu sume considerabile şi câteva familii bogate demacedo-români,stabiliţiaici.

Această nouă biserică, cu hramul „Sf. M. Mc. Gheorghe“,a fost sfinţită în anul 1746, însă, la cererea comunităţii sârbeşti, eaadevenitmixtă,astfel încât,serviciilereligioasenunumaicănuseputeau desfăşura în condiţii normale, ci ulterior, partea sârbă şi-aimpus chiar stăpânirea asupra ei. De aceea comunitatea ortodoxăromânăadecisdinnousă-şiridicealtăbiserică.Nouabiserică,înălţatăcupurtareadegrijăapreotuluiparohşiprotopopVasileGeorgevici,afostinauguratăşisfinţităînanul1826,cuhramul„Sf.ProorocIlieTesviteanul“.La ea sevor afilia, provizoriu, şi românii dinparohiamixtăromâno-sârbă,delabisericacuhramul„Sf.M.Mc.Gheorghe“.Din nou, însă, partea sârbă a pus stăpânire şi pe acest nou lăcaş,considerându-lafiliatlabisericaadjudecatăanterior(„Sf.Gheorghe“).Începândcuanul1907,aici,ortodocşiiaveau,practic,douăparohii.Dar, în anul 1913, biserica inaugurată în 1826, a fost demolată dinraţiunidesistematizareurbanistică,înloculrespectivînălţându-seocruce(înanul1928).Deciziadedemolareabisericiizidităîn1826,afostluatăînşedinţaConsiliuluiComunalalTimişoarei,prinhotărâreadin 30 iunie 1909, fiindmotivată de necesitatea de reglementare acursuluiBegăi şi de construireaunuipod (alBreslaşilor), în cadrulaceluiaşiproiect.Totodată,Primărias-aangajatsăoferegratuitterenulşisăsuportetoatecheltuielileaferenteconstruiriiuneinoibisericiînlocul celei demolate. Zidirea acestei noi biserici a început în lunamai a anului 1911 şi s-a încheiat în luna iulie1913,protopopfiinddr.TraianPutici,iarpreotparohIosifMatei.ProiectulmonumentaleibisericiafostconceputdearhitectulIoanNiga,întreagalucrarefiindcoordonată de inginerul Iosif Ecker ( jr.) . Eforturile de amenajareinterioară au fost continuate, după încheierea zidirii, de protopopulIoanOpreaşidepreotdr.PatrichieŢiucra.Oantesfinţires-afăcutla5octombrie1913,decătreprotopopulIoanOprea.Picturainterioarăa fost executată de renumitul pictor bănăţean IoanZaicu, între anii1911-1913,iarlucrăriledesculpturăîiaparţinvestituluiartistNistor-IosifBosioc.

161

Sfinţirea propriu-zisă a bisericii s-a făcut la 20 iulie 1914,de ziua hramului, de către EpiscopulAndrei Magieru alAradului.De precizat că biserica cu hramul „Sf. Prooroc IlieTesviteanul“, aParohieiTimişoara-Fabric,esteprimuledificiubisericesctimişorean,încomponenţacăruias-aufolositelementedearhitecturătradiţionale,tipiceŢăriiRomâneşti.Şideprecizat iarăşi,căde la inaugurareaeidin1913şipânăînanul1936,biserica„Sf.ProorocIlie“afost,nunumaiperlaarhitecturalăaFabricului,cişiceamaideseamăşiceamai spaţioasă biserică ortodoxă română din Timişoara, fapt pentrucare a fost considerată drept catedrala oraşului, precum şi centrultuturor serbărilor religioase din metropola Banatului, începând cuslujbelededicatecredincioşilordinparohieşipânălaserviciiledivinesăvârşitedeepiscopiiAradului,atuncicândsoseaulavreosolemnitateînoraşuldepeBega.Şiîncămaiprecizăm,cutitludeînaltădistincţieşi onoare, că vreme de peste două secole şi jumătate (1666-1925),aceastăparohieşisfinteleei lăcaşuri,audeservitBisericaOrtodoxăRomână a Banatului, fie succesiv, fie concomitent, atât ca sediu şicentrueparhialcâtşicasediuprotopopesc,slujindcuneprecupeţităjertfelnicieşiluiDumnezeuşineamului.

Înmomentuldefaţă,aceastăbisericăseaflălaceasaniversarsărbătorindu-şicentenarul,prilejcucareÎlrugămpebunulDumnezeusădăruiascăsfinţiţiloreislujitorişibuniloreienoriaşidinvremeadeacum,vredniciaşibiruinţeleînaintaşilorlordeodinioară,să-iaperedesuferinţe,denecazuri,de toţivrăjmaşiivăzuţi şinevăzuţi şi să-ipăzeascăîntrumulţişifericiţiani!

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

-înordinecronologică-

1. Cosma,Aurel,(jr.),Un mic istoric al Bisericii Româneşti din Timişoara-Fabric (Sf. Ilie),Timişoara,1926;

2. Ilieşiu, Nicolae, Timişoara. Monografie istorică, Timişoara,1943;

162

3. Vlăduceanu,Victor,Monument de artă al Ortodoxiei Bănăţene din Timişoara-Fabric, înRev.„MitropoliaBanatului“,XI,nr.1-4,1961,p.115-125;

4. Ţintă,Aurel,Colonizările habsburgice în Banat: 1716-1740,Timişoara,1970;

5. Cosma,Aurel, ( jr.),Prin Timişoara de altădată, Timişoara,1977;

6. Suciu, I.D., Monografia Mitropoliei Banatului, Timişoara,1977;

7. Suciu, I.D.; Niculescu, D.; Ţigu, V., Catedrala Mitropoliei Banatului,Timişoara,1979;

8. Petreuţă, Ioan, Monografia Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului;(mss.),Vol.4,Timişoara,1980;

9. Păcurariu,Mircea,Istoria Bisericii Ortodoxe Române,Vol.3,Bucureşti,1981;

10.Griselini, Francesco, Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei. Prefaţă, traducere şi note de Costin Feneşan,Timişoara,1984;

11. Cuţara,Alexandru,Timişoara. Monografie artistică. Temesvar Bild-Kunst Monographie, trad.deEleonoraPascu,Timişoara,1998;

12.Munteanu, Ioan; Munteanu, Rodica, Timişoara. Monografie,Timişoara,2002;

13.Munteanu,Ioan,Banatul istoric (1867-1918),Vol.I,Timişoara,2006;

14.Negrescu, Marlen; Pura, Dan, Navigaţia pe Bega. Secvenţe istorice,Timişoara,2006;

163

15.Haţegan,Ioan,Prin Timişoara de odinioară,Vol.I,Timişoara,2006;

16.Bude,Ioan,Din istoricul parohiilor ortodoxe române timişorene,Timişoara,2007;

17. Idem, Timişoara-“Oraşul intern“. Restituiri documentare bisericeşti,Timişoara,2010;

18.Haţegan, Ioan, Premiere şi priorităţi timişorene, Vol. II,Timişoara,2010;

19. Calendarul Arhiepiscopiei Timişoarei, (almanah), Timişoara,2011;

20.Bude,Ioan,Repere religioase ortodoxe române timişorene,Ed.aII-a,Timişoara,2012.

164

PIldă dE CREdINŢă şI RECUNOşTIINŢă

Preot dr.ADRIANCAREBIA

Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărâtproclamarea anului 2014 caAn comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română,datorităfaptuluicăanulacestaladatade15august,seîmplinesc300deanidelamoarteamuceniceascăla Constantinopol a voievodului Ţării Româneşti, ConstantinBrâncoveanu,împreunăcufiiisăi,Constantin,Ştefan,RaduşiMatei-şicuginerelesău,visterniculIanacheVăcărescu,unadincelemaicumplitetragediipecarele-acunoscutistoriaRomâniei.

Având rădăcini voievodale, tânărul Constantin era boierdupă tată din neamul lui Matei Basarab. Născut în anul 1654, însatulBrâncoveni,dinfostuljudeţRomanaţi,şirămasorfandetatălanumaiunandinviaţă,afostcrescutdemamasaîncaselepărinteştidinBucureşti,dinapropiereaCurţiiDomneşti.Rămânesingurulfiuînurmamorţiicelordoifraţiai luişi, totodată,devinemoştenitorulîntregii averi părinteşti. Îşi întemeiază familia alături de doamnaMarica,nepoataluiAntonie-VodădinPopeşti.NepotaldomnitoruluiŞerban Cantacuzino, predecesorul său la tronul Ţării Româneşti,Constantin devine prezent în viaţa de la Curte înaintând treptat înierarhiaboierească.OmdeîncrederealluiŞerban-Vodă,îndeplineştediferitemisiunicucaracterpolitico-religios.Unadintreacesteaviza,după cum afirmă cronicarii vremii, apărarea intereselor religioaseale românilor dinTransilvania.Datorită intervenţiei sale în calitatedeambasador,româniitransilvăneni,vânaţidepericolulUniaţiei,ceprindeacontur,devinliberiîna-şipăstracredinţastrăbună.Totodată,Curtea Imperială, pentru a garanta îndeplinirea promisiunii, îlelibereazăpemitropolitulSavaBrancovici.

165

După ungerea ca voievod al Ţării Româneşti, ConstantinBrâncoveanu nu a uitat că înainte de toate este creştin. Aceastăcalitateapăstrat-o,preţuit-oşivalorificat-oîntreagaviaţă.Nuaavutînclinaţiipentruobţinereadomniei,ci,dimpotrivă,asemeneamarilorPărinţiaiOrtodoxieicarefugeaudepreoţie,niciConstantinnudoreacu orice preţ acest jug al conducerii celorlalţi.Datorită stăruinţelorsfatuluideobştealţării,acceptăaceastănumireînanul1688.Punândînceput bun domniei sale, ctitoreştemănăstireaHurezi dinOltenia,ce va deveni simbolul şi etalonul artei brâncoveneşti. Pacea decare s-a bucurat pentru scurtă vreme este răvăşită de luptele dintreturci şi imperiali ce constituiau o ameninţare serioasă pentru ŢaraRomânească.Drepturmare,arelocluptadelaZărneştidin21august1690, soldată cu victoria românilor asupra austriecilor, bătălie cevaficatalogatădecronicaricaunaîncarevoievoduls-adoveditundeosebitstrateg.Cutrecereaanilor,Constantinatrageatenţiaasuprasaînmodpozitiv,fiindu-irecunoscuteabilităţilesalediplomaticeşipoliticeprinprimireaunortitlurişidiplome.Astfel,în1679,primeştediplomadenobilardelean,contealUngariei,precumşititluldeprinţal Sfântului Imperiu, alături de fiul său, titlu cunoscut sub numelede „Illustrissimus“. Datorită primirii acestor titluri, dar mai alesal celui de conte alUngariei,PoartaOtomanăavea să-l dojeneascăasprupeConstantin.Deaceea,pefondulreluăriiluptelordintreturcişi austrieci, românii trebuiau să contribuie consistent, din punct devederefinanciar,înfavoareaturcilor.Prinslamijlocatâtdeturci,darşideaustrieci,Constantincredeaîntr-oposibilăalianţăcuRusia,ţarăortodoxăprinexcelenţă.Pentrua-şiîmpliniacestgând,marelecomisGheorgheCastriotulestetrimislaMoscovaîn1697.Nuafostvorbadeotrădaredinparteavoievoduluiromân,ciseluaîncalculoeventualăalianţădoar în cazul în careotomanii nu îşi respectaupromisiunilefăcute la începutul domniei lui Constantin Brâncoveanu. HaraciulanualdatoratPorţii trebuiaachitat, însăposibilităţilefinanciareerauredusedrasticdincauzarăzboiuluiamintitdintreturcişiaustrieci.În1699,Brâncoveanutrimiteodelegaţieprincaresolicitămareluivizirscutireadărilorpeoperioadădedoiani,întrucâtaceastafuseseplătităînavans,princheltuielileimplicatederăzboaielepurtatedeturcipe

166

teritoriulţăriisale.Esteacceptatăaceastăpropunereşi,totodată,iseacordăvoievodului,decătresultan,„domniapeviaţă“.Bucuriaacestuimomentdureazăînsădoarpânăîn1703,cândConstantinvafichematlaAdrianopol.Aceastăchemarepresupunea tacitplataconsistentăadărilorînfuncţiedeschimbărilepoliticedelaPoartă.

Pefondulgreutăţilorexterneamintite,caşicumnueradeajuns,politicainternăsedestabilizeazădincauzaadânciriiconflictuluidintredomnşigrupareaboiereascăaCantacuzinilor,ceurmăreaînlăturarealui Constantin de la tron.Aşteptând rezultatul luptei dintre turci şiruşiialiaţicumoldoveniidin1711,voievodulConstantinvafitrădatdecătreînsuşicomandantularmateisale,TomaCantacuzino,careapărăsit înmod tainic tabărade laAlbeşti -Urlaţi, trecânddepartearuşilor,acuzându-lpeConstantindetrădareaţaruluiRusiei.Turciivorspeculaacestgestcevacomplicasfârşitultragicalvoievodului.Anul1714, prin martiriul familiei voievodului Constantin Brâncoveanua rămas în istoriaEuropeiunuldurerospentru întreagacreştinătate.BrâncoveanuafostacuzatdetrădarefaţădePoartăşi,drepturmare,trebuia să fie dus la Constantinopol alături de întreaga sa familie.S-au luat măsuri după acest eveniment de a izola întreaga familiedomnească. Vodă Brâncoveanu avea să întâmpine cu demnitate şitristeţemareaîncercareavieţii, lucruconsemnatînultimascrisoarepecareaadresat-oPatriarhului Ierusalimului,HrisantNottarachiarla25martie1714(laPrazniculBuneiVestiri):,,ieri,la24aleacesteiluni,viindaicicufirmanunoarecareMustafa-Aga,Hambar-Emini,aadusşimazilireanoastră,şicuporuncădeaşacuprins,casăneducălaŢarigradcusoţiaşicopiiişigineriinoştri.Aceastăîntâmplarefireştecăestepreaplinădejaleşidetulburare;dar,deoarececunoaştemcăavenitdinmultelenoastrepăcate, facă-sevoiaLui cea sfântă. Iatăcă şi noi ne gătim şi după puţine zile plecăm. ŞiDumnezeu să neajute.Deşitoatăboierimeanoastrăstrigăşiceresăviecunoi,totuşinuştimcevaieşi.Şisfintele-ţirugăciunisăfiecunoiîntoatăviaţa”. Constantin Brâncoveanu a fost aruncat în tenebroasa închisoareEdicule,acelorşapteturnuri,undeafostbătutşischingiuitaproapetrei luni. Suferinţele au continuat şi după mutarea la închisoareaBostangiBasa,destinatădemnitarilorturci.Latorturilenesfârşitese

167

adăugauşipâreledin ţară,aleCantacuzinilor,cealimentaulăcomiaturcilor,careconsideraucădomnitorul,supranumitdeei“AltânBei”(PrinţulAurului),arposedaaverifabuloase.

La15august1714,laPrazniculAdormiriiMaiciiDomnului,dreptcredinciosul domnitor Constantin Brâncoveanu împlinea 60de ani şi sărbătorea 40 de ani de căsnicie.A fost scos din temniţă,dimpreunăcufiiisăişicusfetniculIanacheşiduşilaloculnumitIalyChisc,undeşi-auprimitcununilemuceniciei.

Andrea Memmo, plenipotenţiarul Veneţiei la Înalta Poartă,descrie într-un răvaşemoţionantmomentulmazilirii: ,,duminică,15august,dedimineaţă, s-a tăiatcapulbătrânuluiprincipealValahiei,tuturorfiilorluişialunuiboiercareîieravistier.Iatăcums-afăcut:încădedimineaţăSultanulAhmedsepuseîntr-uncaiacîmpărătescşivenilaSerai,pecanalulMăriiNegre,înfaţacăreiaeraopiaţăundeaaduspeBrâncoveanuVoievod,peceipatrubaieţiailuişipevistierulVăcărescu. I-au pus în genunchi unul lângă altul, la o oarecaredepărtare.Ungâdele-ascoscăciuliledincapşisultanuli-amustratfăcându-ihaini.Apoilisedeterăvoieafaceoscurtărugăciune.Înaintede a se ridica securea deasupra capului, au fost întrebaţi de voiescsăsefacăturcişiatuncivorfiiertaţi.Glasulcelînăbuşitdecredinţăal Brâncoveanului răsună şi zice înspăimântat de această însultă:«Fiiimei! Iată toateavuţiile şi totceamavutampierdut; sănunepierdemînsăsufletele!Staţitarişibărbăteşti,dragiimei,şinubăgaţiînseamămoartea.PriviţilaHristos,Mântuitorulnostru,câtearăbdatpentrunoişicucemoartedeocarăamurit!Credeţitareîntruaceastaşinuvămişcaţi,nicivăclătinaţiîncredinţaceapravoslavnică!».Laacestecuvinte,Ahmedsefăcucaunleuturbatşiporuncisălisetaiecapetele.Gâdele înfiorător ridicăsecureaşicapulmareluivistiernicVăcărescuserostogolipepământ.Apoiîncepucuucidereacopiilor,începândcucelmaimare.Cândgâdeleridicăsecurealacapulceluimaitânărdintrecopii,Mateiaş,numaide12ani,acestaseîngrozidespaimă.Sărmanulcopilaş,văzândatâtasângedelafraţiisăişidelaVăcărescu,serugădesultansă-lierte,făgăduindu-icăsevafaceturc.Însăpărintelesău,domnulBrâncoveanu,alcăruicapacazutlaurmă,înfruntăpefiul săuşizise:«Maibinesămori în legeacreştinească

168

decât să te faci păgân, lepădându-te de Iisus Hristos pentru a trăicâţiva ani mai mult pe pământ». Copilaşul ascultă, ridică capul şicuglas îngeresc zise gâdelui: «Vreau sămor creştin!Loveşte!». ÎnurmăuciseşipeBrâncoveanu.O,Doamne,Doamne,până-mitremurăcândscriuexecuţiaceamvăzutşimăîntreb:putut-afidefaţăcinevaşisănufiplâns,văzândcapulnevinovatuluiMateiaş, tânăr, tinerel,rostogolindu-sepejos,lângăcapulpărinteluisău,careseapropiedealpărintelui,părânda-lîmbrăţişa!”.

Trupurile mucenicilor au fost aruncate în apele Bosforului,iar capetele lor au fost purtate triumfal în suliţe pe străzileConstantinopolului, după care au fost expuse la poarta Seraiului şiapoi aruncate şi ele înmare. Câţiva creştini evlavioşi au cules dinvalurilemăriirămăşiţelepământeştialeBrâncovenilorşi,întaină,le-auîngropatînbisericaMănăstiriiPanaghiaCamariotissadepeInsulaHalki, zidită de împăratul Ioan al II-lea Paleologul şi refăcută deSfântulConstantinBrâncoveanu

Soţiadomnitorului,Maria,şiceilalţimembriaifamilieirămaşiînviaţăaurămas,închişi,laConstantinopol,pânăînmartie1715,fiindapoiexilaţilaKutai,peţărmulrăsăriteanalMăriiNegre,pânăîn1716.AtunciaufosteliberaţişiaupututreveniînŢaraRomânească.Înanul1720,doamnaMariaaadusînţarăosemintelemuceniceştialesoţuluisău, acestea fiind înmormântate în Biserica Sf. Gheorghe Nou dinBucureşti.

Mormântula fostacoperitdeoplacădemarmorăalbă, fărănume, iar identificarea s-a făcut dupădescoperirea, în 1914, a uneicandeledeargintcuînscripţia:“AiciodihnescoaselefericituluiDomn,Io, ConstantinBrâncoveanuBasarabVoievod”.Cronica vremii ni-ldescrie peBrâncoveanu ca un “Domn pravoslavnic, cu dragoste sirâvnăcreştină.Credinţa,acestsentimentsublim,i-acălăuzitîntreagaviaţăşii-afostsprijinulcelmaiputernicînceasulcrâncenalmorţii.Elalasatînsufletulpoporuluiamintireaunuidomncreştinbunşidrept,iar în artă operele create în epoca sa arată că deasupra suferinţelorzilniceşiapericolelorneîntrerupte,gândulluiştiasăseeliberezeşisăurcelaDumnezeu,purtatdearipilecuratealecredinţei“.Ladouăsecoledelamoarteasamartirică,la15august1914,mitopolitulprimat

169

dr.CononArămescuasăvârşitprimulparastasoficial lamormântulvoievodului.Adouapomenireoficialăs-afăcutla21mai1934,cândsicriul cumoaştele salea fostdepus încatedralapatriarhală, iardr.MironCristea,patriarhuldeatunci,asăvârşitunparastasînprezenţaSf.SinodalBisericiiOrtodoxeRomâneşia familiei regale.A treiacomemorareoficialăaavutlocla29octombrie1988-laîmplinireaatreisecoledelaurcareasapetron–printr-oslujbădepomenireoficiatădeierarhişipreoţiînfruntecuregretatulPatriarhTeoctist.La20iunie1992BisericaOrtodoxaRomânăacanonizatpeMartiriiBrâncoveni,trecându-iînrândulsfinţilor,stabilindu-lezidepomenirela16uugust(pentru a nu coincide cu prazniculAdormiriiMaiciiDomnului). Înzilelede15-16august1992auavutloclaBucurestisiHurezi-Vâlceaceremoniile proclamării canonizărilor Sfinţilor Martiri Brâncoveni,în prezenţamembrilorSfântuluiSinod şi amii de credincioşi, careşi-au exprimat respectul şi recunoştinţa pentru singurul domnitorromâncareapreferatmoarteamartiricăfaţădealternativatreceriilamahomedanism.

Pe lângă exemplul vieţii sale mărturisitoare, ConstantinBrâncoveanualăsatuntezaurînsemnatmaialesdinpunctdevederecultural.Înprimulrând,astatornicitunstilbisericescarhitectonicceîipoartăcumândrienumele,stilidentificatcugustulromânescpentrufrumos.Bijuteriilesalearhitectonicebisericeşti,dintrecareMănăstireaHurezi,catalogatădreptcapodoperăaarhitecturiiromâneşti,Biserica„Sfântul Gheorghe - Nou“ din Bucureşti, precum şi construcţiilecivile (domeniulMogoşoaia) atestă apropierea şi trăirea, precum şiexprimareavieauneipersonalităţiprofundangajateînviaţaculturalăşibisericească.

Printoateacestea,ConstantinBrâncoveanuaarătatcăîntreagasa viaţa a fostmarcată de trăirea creştinească, stare redată într-unadinpoeziilepopulareale românilor, culesedeVasileAlecsandri, cesintetizează în versuri credinţa străbună a marelui voievod: „Câiniturbaţi,turci,liftărea/De-ţimâncaşicarneamea/Săştiţic-aumuritcreştin/BrâncoveanuConstantin.“ConstantinBrâncoveanuadomnitpeste un sfert de veac,marcând istoria neamului si aBisericii prinnumeroasectitoriiocrotindcultura,şiapărândOrtodoxiapepământromânescşistrăin.

170

Creatorul unei epoci distincte, atât pe linie politică dar şibisericească,ConstantinBrâncoveanureprezintăunpunctluminosînşirulvoievozilorromâni.Unimportantpunctdereperaldomnieisaleafostacelaalpracticăriiuneidiplomaţiideexcepţie,precumşiaccentuldeosebit pus pe stabilirea relaţiilor personale cu marii conducătoriai perioadei sale. În amintirea posterităţii, figura lui ConstantinBrâncoveanu s-a detaşat şi ca o personalitate aparte în domeniulocrotiriiartelorşiculturii,careîntimpuldomnieisaleaucunoscutoînfloriredeosebită,darşiprinmarilesalemeritepetărîmulpolitico-diplomatic.Els-amenţinutînscaunulŢăriiRomâneştiaproape26deani-stabilitatenemaiîntîlnitădinvremealuiMateiBasarab–datorităcumpătării,chibzuinţeişiroluluiîncareaînţelessă-şiîndeplineascămenirea,într-operioadădemarerestrişteşitulburăriînacestcolţalcontinentului european. După cum a relevat atît de inspiratmareleistoric românNicolae Iorga, „Brâncoveanu a izbutit să păstreze nunumaiŢaraRomânească,ciîntreaganoastrănaţiune,catruppolitic,casufletromânesc,timpdemaibinedeunsfertdeveac”.

Mergândpeliniamarilorconducătoriaineamuluiromânesc,alăturideŞtefancelMareşiNeagoeBasarab,ConstantinBrâncoveanuşi cei patrufii ai săi:Constantin, Ştefan,Radu şiMatei, precum şiIanache sfetnicul, ginerele său, au marcat profund viaţa societăţiiromâneşti-datorităcredinţeilorputernicedecarenus-audespărţitniciînfaţamorţii-şipreocupărilorculturaledelacurteadomneascădintimpullor,motivpentrucaremerităveşnicarecunoştinţăaurmaşilor.

BIBLIOGRAFIE

1. BărbulescuM.,DeletantD.,HitchinsK, .Papacostea,Istoria României,EdituraCorint,Bucureşti,2007

2. Cernovodeanu, Paul, Constantiniu Florin (redactoricoordonatori) - Constantin Brâncoveanu. Studii, EdituraAcademiei,Bucureşti,1989

3. Ionescu Ştefan, P. I. Panait, Constantin Vodă Brâncoveanu. Viaţa-Domnia-Epoca, Bucureşti,1969

171

4. IorgaNicolae,Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor,Tipografia,,NeamulRomânesc“,VăleniideMunte,1908

5. Idem,Istoria Românilor,vol.II,ediţiaaII-a,Bucureşti,1936

6. Idem, Viaţa şi domnia lui Constantin vodă Brâncoveanu,Bucureşti,1914

7. Stoicescu Nicolae, Dicţionar al marilor dregători din Ţara Românească şi Moldova. Sec. XIV-XVII,Bucureşti,1971

8. Popescu, F., Ctitorii Brâncoveneşti, Editura Bibliotheca,Târgovişte,2004

9. Radu Şt. Ciobanu, Pe urmele stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucureşti,1982

10.Theodorescu Răzvan,Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Editura Meridiane,Bucureşti,1987

172

EVOCAREA UNUI mARE CANONIsT ROmÂN

TEODOR-CăLINBABA

LiviuStans-anăscutla11iulie1910încomunaSocet,judeţulHunedoara.Şcoalaprimarăaurmat-oînHunedoaraşiDeva,înanii1916-1920,iarapoiaurmatliceullaDevaşiLugojîntreanii1920-1928.Dupăabsolvirea liceului s-a înscris laFacultateadeTeologiedinCernăuţi,urmând lacursceipatruanidestudii.Aobţinut titluldelicenţiatînteologieîniunie1932.Înanii1930-1932afrecventatşi cursurile anului I şi II la Facultatea de Drept.A întrerupt, însă,cursurileacesteiFacultăţi,întrucâtîntoamnaanului1932aplecatlaAtenapentrustudiidespecializareîndisciplinaDreptuluiBisericesc.LaAtenaa rămasdoiani, frecventândapoi, câteunansaucâteunsemestrupânăîn1937,laVarşovia,Roma,Mtinchen,VienaşiPraga.în toamna anului 1936 a susţinut teza de doctorat la Facultateade Teologie din Cernăuţi, obţinând titlul de doctor în teologie, cucalificativul„magnacumlaude“1.

Înapoindu-seînţară,la1septembrie1937afostnumitprofesorsuplinitor laCatedradeDreptBisericescde laAcademiaTeologicădinSibiu.Fiindapoinumitcutitluprovizoriuşicu titludefinitiv,afuncţionatlaaceastăCatedrăpânăla2decembrie1948,cândafosttransferat la Facultatea de Teologie din Bucureşti, la Catedra de„DreptCanonicşiAdministraţieBisericească“.întreanii1938-1944,asuplinitşicatedradeTeologieFundamentalălaAcademiaTeologicădinSibiu.LaFacultateadeTeologiedinBucureşti- transformatăla1IorguIvan,Prof. Pr. Dr. Liviu Stan,în„StudiiTeologice“,seriaaII-a,anXXXIV(1982),nr.1-2,p.97

173

sfârşitulluniiianuarie1949înInstitutTeologicdegradUniversitar-profesorulLiviuStanafuncţionatneîntreruptpânăla1august1972,când s-apensionat, la cerere.Arfiputut funcţiona încontinuarecaprofesor consultant - cum i se aprobase - însă starea sănătăţii nui-a îngăduit. El a rămas totuşi la Institutul Teologic din Bucureşti,pânăaproapedestingereasadinviaţă, încalitatedecoordonatorşiîndrumătorştiinţificpentrudoctorat,laspecialitateaDreptBisericescşiAdministraţie2.

De asemenea, trebuie să menţionăm faptul că Prof. LiviuStanafostdelegatalBisericiiOrtodoxeRomânelaprimaConferinţăpanortodoxădelaRhodos(1961),laapatraConferinţăpanortodoxăde la Chambesy (1968), la a patraAdunare generală a ConsiliuluiEcumenic al Bisericilor de la Uppsala (1968) şi la alte întruniriinterortodoxe sau intercreştine. Nu în ultimul rând, menţionăm şifaptulcăLiviuStanaconferenţiatladiferiteFacultăţideTeologiedinGreciaşiGermania3.

Aîncetatdinviaţăladatade1aprilie1973,dupăoactivitatedidacticăînînvăţământulsuperior,laaceeaşidisciplină,maibinede35deani.

Paralel cu activitatea didactică, din anul 1945 a îndeplinitşifuncţiiadministrativecarei-ausolicitateforturicares-auresimţitasupra organismului său rezistent, slăbindu-l şi cuprinzându-1 preadevreme.

Profesorul Liviu Stan a lăsat totuşi o operă teologică şicanonicăimpresionantă,cavolumşicalitate,cepresupunenunumaio pregătire temeinică, ci şi o putere demuncă excepţională.A fostdeclarat„doctorhonoriscausa“alFacultăţiideTeologiedinTesalonic.

Pe tărâm publicistic, Pr. Prof. Liviu Stan a adus însemnatecontribuţii, prin elaborarea unor lucrări, studii şi articole de marevaloare,atâtpentruteologiaortodoxăromânăîngeneral,câtmaialespentru disciplina Dreptului Bisericesc, legând această osteneală asadenevoileconcretealevieţiibisericeştişialesocietăţii încadrul2***,Preotul Profesor Liviu Stan,în„BisericaOrtodoxăRomână“,anXCI(1973),nr.3-5,p.479

3MirceaPăcurariu,Dicţionarul teologilor români,ediţiaaII-a,EdituraEnciclopedică,Bucureşti,2002,p.448-449

174

căreia Biserica îşi desfăşoară activitatea. Numeroase probleme înlegătură cuorganizareaBisericiiOrtodoxeRomâne, cu legiuirile eivechişinoi,curaporturileeiactuale,cuStatul,încadreazăstrădaniilecărturăreştialePr.Prof.LiviuStan,într-oreţeadepreocupărifaţădelucrareaBisericii.A susţinut, adâncit şi justificat punctul de vedereortodoxîntratareatuturorproblemelorpecarele-aabordatînscrisulsău,afirmându-1cutemeiurinerevelatepânălavremeasa4.

A publicat în toate revisteleBisericiiOrtodoxeRomâne unnumăr de peste 100 de studii şi articole, cu celemai variate temedogmatice, istorice şi canonice de actualitate. Principiile canonicefundamentale,cuo împărţireproprie,evidenţiind înprimul rândpecelecu fonddogmatic - care trebuie,deci, respectatedecătre toateBisericileOrtodoxeautocefaleînorganizareapecareşi-odau-apoipecelecufonddogmaticşijuridicşi-înatreiacategorie-pecelenumaicu fond juridic, care pot fi adaptate de către Bisericile particulare,dupănevoileproprii,fărăacontraveniînsăspirituluigeneralcanonic- au format preocupări stăruitoare în activitatea profesorului LiviuStan.îndeosebi,principiileautocefalieişiautonomiei-şi,înlegăturăcuacestea„diasporaortodoxă“-aufosttratatedezvoltat,prinstudiipublicateîntoaterevistelenoastrebisericeşti,pentruocâtmailargăpopularizareaînvăţăturiiBisericiiOrtodoxeasupraacestorteme,carefigureazăîntreceledintâiasupracăroravaaveasăsepronunţeviitorulsinodecumenicortodox.Ocontribuţiedeosebită a avutProf.LiviuStanşiînformareaatmosfereifavorabilecanonizării,decătreSfântulSinodalBisericiinoastre,aunorsfinţi români,careeraucinstiţicaatareînevlaviacredincioşilorortodocşiromâni5.

Pelângăîndelungataşitemeinicasapregătireinformativăînspecialitate,agonisităînperioadastudiilorsaledinţarăşistrăinătate,Pr.Prof.LiviuStanadispusşideunpreţios instrumentde lucruşicercetare, anume cunoaşterea perfectă a limbilor clasice şi a maimultorlimbimoderne(franceza,germana,italiana,greacamodernă,poloneza,sârba,ceha,bulgaraşimaghiara)care i-auînlesnitşi i-auuşuratmuncadeinformaţieştiinţifică.Totodatăaîntreţinutostrânsă4 IorguIvan,op. cit.,p.985 Ibidem

175

corespondenţăşilegăturicucolegiisăidespecialitatedinstrăinătate,fapt care i-a dat întotdeauna prilejul să fie bine informat asupraproblemelor, preocupărilor şi a proiectelor canoniştilor ortodocşi şiasuprarealizărilorlormaiimportante6.

Toate aceste calităţi au făcut din Pr. Prof. Liviu Stan unuldinceimaibunicunoscătoriaisituaţieiactualedinsânuldiferitelorBisericiOrtodoxeşibuncunoscătoralsituaţiei juridiceadiferitelorconfesiunicreştine,din ţaranoastră,precumşi a raporturilor lorcustatul, merite care au atras după sine acordarea titlului de „doctorhonoris causa”, oferit de unele instituţii superioare de învăţământteologicdinstrăinătate.

6***,Preotul Profesor Liviu Stan,p.479

176

mIRCEA ElIAdE - IsTORIC Al RElIgIIlOR

Preot dr. VALENTINBUGARIU

Introducere

Figuraenciclopedicăa luiMirceaEliadeedeja impusăatâtîn literatură, prin creaţiile din acest domeniu fiind un deschizătorde drumuri al prozei fantastice, dar după opinia criticului GeorgeCălinescucreatoralscrierilorexoticedinliteraturaromână.

Ceeace l-aconsacratdefinitiv în istoriaculturiieuropeneşidepesteOceanafostpreocupareapredilectăpentruistoriareligiilorlumii.Ramură aTeologiei, studiul sistematic al istoriei şi filozofieireligiilors-aimpusprinactivitateaerudiţilorteologiEmilianVasilescuşiRemusRus.

Coordonateleactivităţiideistoricalreligiilorsuntîmpărţiteîndouădirecţii:

• didactică la Universitatea din Bucureşti, Paris, Chicago,conferinţeţinutelaBucureşti,Roma,Padova,Strasbourg,München,Feribourg,Chicago.1

• ştiinţifică prin apariţia în limba franceză a lucrărilor despecialitate:Tehnica despre Yoga(1948),Tratatul de istorie a religiilor (1949),Mitul eternei reîntoarceri(1949),Şamanismul şi tehnicile de extaz arhaice (1951),Yoga. Nemurire şi libertate (1954),Naşterea mistică. Eseu despre câteva tipuri de iniţiere (1959), Aspecte ale mitului(1963),Sacrul şi profanul(1965),Nostalgia originii (1970),De la Zalmoxis la Gengis-Han (1970), Religiile australiene (1972),1IoanOctavianRudeanu,Mircea Eliade, istoric al religiilor,în,,StudiiTeologice”,2003,nr.3-4,p.166.(SevaprescurtaîncontinuareMircea Eliade, istoric…).

177

Ocultism şi mode culturale (1978), Istoria Ideilor şi Credinţelor Religioase (1976, 1979, 1983). A rămas în lucru al IV-lea volumDe la decouverte du <<bon sauvage>> aux theologie atheistes contemplaines.

Din enumerarea lucrărilor observăm lesne căMirceaEliades-aocupatdeproblemareligioasădindubluleiaspect:sistematicşideistoriealfenomenuluireligios.

Modul de lucru al savantului român:

Dinmărturiileautoruluivedemtrudaacestuiadeaimpunestudiul religiilor ca materie în învăţământul filosofic superiorbucureştean prin întocmirea primelor cursuri universitare îndomeniu:Problema răului şi a mântuirii în istoria religiilor,seminarDisoluţia conceptului de cauzalitate în logica budistă medievală (1934)2,Upanişadele şi Buddhismul (1935), Istoria Buddhismului (1938)3.

Înceeacepriveştemoduldeinformareşistocarealinformaţiilor,eraînprimaperioadălecturadeprinzândpentruacestlucru,limbiile:franceză,engleză,italianăîncareauapărutmonografiiledespecialitate,apoi studii la Roma, Paris, Londra, Oxford şi Berlin; călătoria dinIndiapentruaobserva,,lacald”manifestărilereligioase,darşistudiullimbiilororientale:ebraica,tibetana,japonezaşisanscrita.

Avemoastfeldemărturieînceeacepriveşteînvăţarealimbiilorstrăineşirezultatulacestuiefort:,,AdmirabilulmeustudentJ.O.măîntreabăastăzi cumsepoate învăţa repede limba sanscrită. Îi spun:aşezându-te înfiecare dimineaţă la birou şi studiind, douăsprezece-şaisprezeceorepezi,numaisanscrita(Pentruigienă,lungiplimbări,dimineţile şi serile). După patru-cinci luni, ai dreptul să citeşti şialtceva; deşi ar fi preferabil să citeşti numai lucrări în legătură cuistoriasauculturaindiană.Aşaamfăcutşieu,înprimulan,laCalcutta,2MirceaEliade,Memorii 1907-1960, ediţie îngrijită, revăzută şi indicedeMirceaHandoca, Editura Humanitas, Bucureşti 2004, p. 273-274. (Se va prescurta încontinuareMemorii…).

3IoanOctavianRudeanu,Mircea Eliade, iatoric…,,p.166.

178

adaugcuoarecaremelancolie(căci,decâtvatimp,măsimtdetaşatdepasiuneatinereţiimele)”4.

Eşecul neînvăţării limbiilor orientale l-a determinat peEliadesărămânăunistoricgeneralalreligiilor,aplecându-seasupraetnologieişifolcloruluireligiilorprezentate:,,Mi-amdatseamacănusunt înzestrat, (...) cu o <<memorie fotografică>>; inutil să studieztibetana, chineza, japoneza, pentru că studiile acestea mi-ar fi luatzece-cincisprezece ani. Am renunţat şi m-am mulţumit cu istoriareligiilor,etnologiaşifolclorul…”5.

Religiosul. Sacrul şi Profanul

Cercetând lucrarea luiRudolfOtto,Sacrul vedemcă este ocategorieaprioricompusădinelementeraţionaleşiiraţionale.Ideileraţionale sunt: absolutul, desăvârşirea, entitatea, valoarea obiectivăşi obiectiv obligatorie a binelui. Idei iraţionale: numinosul imanent(formelearhaicealecredinţein.n)6.

Comentând spusele lui Otto, eruditul etnolog, Ioan ViorelBoldureanucircumscriereligiosul,sacruluişiapoiîlîmparteîndouăunităţi:MagiculcuacceslaformelearhaicedecredinţăşiMisticul,cuaspiraţielaTranscendenţă7.

Magianuefolosităpentruscopuripracticecotidiene.Eaestedestinatăunorînalteidealuri,pentruacţiunitemerare:,,Săluămunuldintreexemplelecelemaiobişnuitedinconduitacreştinuluipracticantal zilelornoastre.Trecândprin faţabisericii,prin faţaunei troiţe, auneicruci,elîşifacesemnulcrucii;înmomentulîncaregândeştecevadefelul<<Doamneajută-mi>>,darmaialesdacăoşirosteşte,dândglasgândului,elinduce,(respectivexaltă)<<componenta>>magicăîntr-unactcucadruşimotivaţieiniţialreligioase”8.4MirceaEliade,Jurnal (1970-1985),EdituraHumanitas,Bucureşti2004,p.50.(SevaprescurtaîncontinuareJurnal…).

5MirceaEliade, op. cit.,p.198-199.6RudolfOtto,Sacrul,EdituraDacia,Cluj-Napoca1992,p.141-143.7 IoanViorelBoldureanu,Antropologie culturală,TipografiaUniversităţiideVest,Timişoara1997,p.11.

8IoanViorelBoldureanu, op. cit.,p.12-13.

179

Misticuldinacelaşigestpresupuneîmpărtăşireacredinţeiprincrucifix,apelândlaesenţadivină,mântuitoaresălăşluităîncruce.

Pentru Mircea Eliade, sacrul se opune profanului: ,,Toatedefiniţiile, date până în prezent fenomenului religios prezintă otrăsăturăcomună:fiecaredefiniţieopune,înfelulsău,sacrulşiviaţareligioasăprofanuluişivieţiilaice.Dardificultăţileaparcândtrebuiedelimitatăsferanoţiuniide<<sacru>>.Dificultăţideordin teoretic,însăşideordinpractic[...].Căcievorbaderituri,deformedivine,deobiectesacreşivenerate,desimboluri,decosmologii,deteleogumene,deoameniconsacraţi,deanimale,deplante,delocurisacreetc.[...].Neaflămînprezenţaunuimaterialdocumentarimensşieterocolit...”9.

Citind opera lui Eliade este lesne de observat atracţiacercetătoruluipentruparteamagică,pentrureligiiledinprimaetapădedezvoltarefieorientale,fieaustraliene.Însuşimărturiseşteacestlucru: ,,Sunt mulţi ani de când mă pasionează (mă fascinează),problemasudiuluireligiilorpreistorice.Evident,nudispuneamdecâtdecâtevaobiecte(oase,sepulturi,armeetc.)şi,destuldetârziu,decâtevasemneşidesene.Cumîmiplacesălecalific:<<documente>>,darcaracterizatedeo<<opacitatesemantică>>.Şitotuşi,chiarcelmaineînsemnatobiect,celemaibanalesemne(spirale,linii,puncte)auosemnificaţieprecisă,seintegreazăîntr-unlimbaj.[...].Termincorecturile şi indexul la Australian Religious: An Introduction [...].Cărţuliaaceastaedoarunfragmentdintr-o istoriea religiilorprimitive, pe care am început-o acumvreo cincisprezece ani.DarînafarădeAustralian-amapucatsăredactez-decâtcâtevacapitoledespre religiile triburilor sud-americane. Restul -materiale despreAmerica de Nord, Africa, Oceania, Asia Septentrionară- zace îndosare.Măîntrebuneoridecemaipăstrezacestesutedepaginişimiidefişe,care îngălbenescşiseprăfuiesc înrafturilebibliotecii.Dar,decâteorieramgatasăleincinerez,îmispuneamcăpoatevoimai ţine cursuri despre religiile primitive - şi atunci îmi vorfidefolos”10.9MirceaEliade,Tratat de istorie a religiilor,trad.MarianaNoica,EdituraHumanitas,Bucureşti2005,p.21-22.

10MirceaEliade,Jurnal…, p.83-84.

180

Tot din aceeaşi mărturie aflăm cât este îndepărtat de laturamisticăareligiozităţii:,,Dacăaşfiavutvocaţiemisticăprobabilcăaşfidorit-şiaşfiîncercat-sădevinsfânt.Dar,înpofidaafirmaţiiloratâtorprieteni şi duşmani, nu aveamvocaţiemistică. (ŞiCioran a înţelesastafoartebinecând,prin1935-1936,recenzândHuliganii,aspuscă,dacăarfiavutundramdemisticism,romanulpecare-lscrisesemarfipututegalaromaneleluiDostoievski).Într-unanumitsens,erammaiapropiatde<<magie>>decâtdemistică”11.

Homo religiosus

În centrul antropologiei creştine a lui Mircea Eliade stăconceptuldehomoreligiosus.Unastfeldeomtrăieştedincelemaivechi stadii de cultură şi până astăzi.Efortul uman de a afla de ceexistăceva,şinunimiculaduslaconstituireaaceeaceEliadenumeşteontologia arhaică sau pragmatică. Conform principiilor ontologieiarhaice,omulnusefacedeunulsingur,darestefăcut12.

MirceaEliadenespunecăsacrulnuesteoetapădin istoriaconştiinţei umane, doar un element constituitiv, originar al acesteiconştiinţe13.

Homoreligiosusareo istorie lungăşiveche, însăconceptula făcutcarieră înepocamodernă. Înantichitateapăgână, la romani,lacreştiniiantici şimedievali,homoreligiosusdesemnapersoanelecareaveauo responsabilitate religioasăsau trăiauoviaţă religioasăintensă.ConceptulestelaM.Scheleruntipspecialdepersonalitateumană,şianumeomulcareparticipăînmodintimlaviaţaşiputerealuiDumnezeu14.

Concepţia despre homo religiosus este deosebită laMircea Eliade, după care omul de sub imperiul religiosului are uncomportamentdeosebit,altul,nou.Elesteînsetatdefiinţă,deadevăr,11MirceaEliade,Memorii…,p.258-259.12WilhelmDancă,Homo religiosus şi ontologia pragmatică în viziunea lui Mircea

Eliade,învol.CorneliuMircea,RobertLazu,Orizontul sacru,EdituraPolirom,Iaşi1998,p.81.(SevaprescurtaîncontinuareHomo religiosus…).

13MirceaEliade, Întoarcerea labirintului,EdituraDacia,Cluj-Napoca1990,p.131.14WilhelmDancă,Homo religiosus….,p.82.

181

care i se prezintă sub haina sacrului sau a valorilor existenţialefundamentale.DupăEliade,homoreligiosusesteomulcarecunoaştetainelecareaavutrevelaţiideordinmetafizic15.

Istoria ideilor şi credinţelor religioase

Potrivit specialiştilor Istoria ideilor şi credinţelor religioase rămâneceamaireprezentativăoperădeistoriareligiilor,proiectatăînpatruvolumedincareauapărutpânăastăziprimeletrei.

Primulvolumcuprindeistoriacredinţelorşiaideilorreligioasedelaprimelemanifestăriarhaiceşipânălamitologiagreacă.Autorultreceînrevistăreligiilepezonegeograficeşi înordinecronologică,începând cuMesopotamia şi Egiptul, ca apoi să cuprindă OrientulApropiatşiÎndepărtatpânălaIndusşiseîncheiecuGreciaantică.

Volumulaldoilea,cuprindereligiilefundamentaleşiîncădemareactualitate:Brahmanismul,Buddismul,Hinduismul,Iudaismulşi Creştinismul.Al doilea, fiindcă, înmodul de tratare s-a simţit odocumentaresporită.

Ultimul volum tratează amănunte din istoria creştinismuluicumarfi:Bisericilecreştine înaintedecriza iconoclastă (sec.VIII-IX),catolicismulapuseande laCarolcelMare, reformaînBisericaApuseană,teologiişimisticimusulmaneşireligiiletibetane.

Referitor laaceastă lucrare, autorul se întreabă retoric: ,,Măîntreb dacă, aşa cum redactez Hostoire des idées religieuses va fiînţeleasă.Căci, pe de o parte, vreau să fie, într-un anumit sens, un<<Manual>>, la îndemânaoricărui cititor;pedealtăparte, selecţia<<momentelor creatoare>> o face un istoric al religiilor (un<<generalist>>), iar nu<<specialistul>> religiei respective (care arputeasă-mireproşezecă...etcetera,etcetera).Însfârşit, interpretareatextelorcapitaleeste,uneori,rezultatulcercetărilorşimeditaţieimeledinultimiidouăzeci-trei-zecideani;daralteoriutilizezinterpretareaspecialiştilor (mai ales în cazul religiilor pe care le-am studiatmai superficial,fie cănumăprea atrăgeau,fie căobunăpartedinbibliografiacriticăîmierainaccesibilă,bunăoară,religiilejaponeze);15MirceaEliade,Sacrul şi profanul,EdituraHumanitas,Bucureşti1994,p.163.

182

dar utilizez această interpretare a <<specialiştilor >> numai înmăsuraîncare,judecânddinperspectivamea,a<<generalistului>>,mi se părea valabilă. În nici un caz nu pot accepta interpretarea şi<<explicaţia>>unui orientalist -filolog, arheolog, epigrafist - care,citind şi traducândun text religios, îl înţelege şi îl valorizeazăprinclişeelelamodăacumoptzecideani:animism,fetişism,mana,magiesauteoriileluiFrazer,Durkheim,Lèvi-Bruhletc.”16.

Ortodoxia lui Mircea Eliade

În perioada bucureşteană a existenţei sale s-a remarcat prinarticole la revistele cu conţinut religios al capitalei: ,,Gândirea”condusădeprofesoruldeteologiemisticăNichiforCrainic,,,Cuvântul”redactatdeNaeIonescu,,,Credinţa”înfiinţatădeSanduTudor,viitorulmonahDaniildinmişcarea,,RugulAprins”dinMănăstireaAntim.

Tot la Bucureşti a pus bazele unei publicaţii religioaseintitulată,,Zalmoxis”lacareatruditIoanG.Coman,viitorulpatrologşiprofesordeteologie.

Asemenea elitei interbelice şi Mircea Eliade a trecut prinînchisorile regimului carlist, loc propice vieţii creştine: ,,Seara,rugăciuneacolectivăera încheiatăprintr-uncutremurător:<<CunoiesteDumnezeu!...>>,cântatde treisutedevoci.Laultimuletaj,seafla o odaie rezervată <<rugăciunii permanente>>. În continuu, zişinoapte,undeţinutserugasauciteaBiblia timpdeoorăşinuseîntrerupeadecâtcândcelcaretrebuiasă-lînlocuiascăintraînodaie.Orelecelemaigreledevegheşirugăciuneerau,fireşte, întretreişicinci dimineaţa -şimulţi cereau să fie înscrişi pe liste la acele ore.[...].Şimaitârziu,cândtragediaseconsumase,unuldinlucrurilecaremăfascinaumaimulterasădescopăraceeaşicredinţă,neclintită,lapuţiniisupravieţuitoriaimăcelurilor”17.

AjunslaParis,l-acunoscutînvremea,,dezgheţului”ideologicpecelmaimare teologortodoxromânPărinteleDumitruStăniloae,iată nota întâlnirii consemnată de Eliade: ,,1 iulie 1977. Prima zi16MirceaEliade,Jurnal...,p.99-100.17MirceaEliade,Memorii…,p352.

183

de vară. Seara, la Ierunca, întâlnesc pe Părintele ProfesorDumitruStăniloae.Îlascultămtoţitrei-Monica(Lovinescun.n),Virgilşicumine-povestindu-nedespre situaţiabisericii dinRomânia. Inutil săînsumaiciceştieaproapetoatălumea”18.

În loc de concluzii

Rămâne loc deschis de concluzii, pe care fiecare le poatetrage singur -desigur aprofundând lectura operei- despre activitateade istorical religiilorbazându-nepeomărturiecenumea timpuriletomnaticedeviaţăaleluiEliadeîn,,Eliade’sera”(1977).Unparticipantla conferinţa ,,Self reflectiononmywork” ţinută laSanFrancisco,MarijaGimbutasamărturisitcăaînvăţatistoriareligiilornumaiprincărţilemele-lucrumăgulitor-adăugămnoipentruoriceautor.

18MirceaEliade,Jurnal…,p.282-283.

Pagini de spiritualitate creştină

186

dEsPRE ARTA dE A ÎmBăTRÂNI FRUmOs

LeCt. dr. DANIELLEMENI

Motto: „Focul din ochii tinerilor ar trebui să devină lumina din ochii celor bătrâni. Timpul focului incandescent trece, vine timpul când ar trebui să fim lumină, iar noi nu mai putem face acele lucruri ce pot fi făcute doar în zilele înflăcărării noastre” (Antoine Bloom)

Fiecareomresimtelaunmomentdatînviaţasanevoiadeafaceunbilanţalexistenţeisale.Unastfeldebilanţ,făcutdecelemaimulteori,dinpăcate,spresfârşitulvieţii,constăînareunigândurile,experienţele şi reflecţiile unui om cu scopul de a evidenţia liniadirectoare, normadupăcare s-aghidat înviaţa sa.Spundinpăcatepentrucălavârstasenectuţiiomul,aşacumaremarcatdemulteoripărinteleTeofilPărăian,numaipoateschimbamare lucrudinviaţasa,deoarecelabătrâneţe„omuladevenit”,şideci„elnumaidevine”,bătrâneţeafiindprinexcelenţă“rezumatulvieţii”(Păr.Teofil).Acestaemotivul pentru care păr.Teofil spunea adeseori că bătrânii nu seaseamănăîntreei,deoarecefiecareşi-atrăitviaţaînconformitatecuceeaceaugânditşiausimţit:“Credcăaţibăgatdeseamăşidacăn-aţibăgatdeseamăsigurvădaţiseamaacumcăceimaidistanţioamenisuntoameniibătrâni,adică-sdepărtaţiuniidealţii.Latinereţe,copiiisejoacăuniicualţii,suntapropiaţiuniidealţii,li-idraguniidealţii,îngeneralvorbesc.Labătrâneţesuntdistanţărilecelemari,bineînţelesdacăoameniin-autrăitaşacumavrutDumnezeusătrăiască”.

Decelemaimulteoriatuncicândneraportămlaîmbătrânireneîntoarcemlabiologiesaugenetică,darpentruaînţelegeprocesul

187

îmbătrânirii avem nevoie de cevamultmaimult decât o fiziologiegeriatrică. Trupul nu e doar biologie, ci doar o modalitate de a-ldescrie.Îmbătrânireaestemediatădeparcursulcarevorbeştedespreea,iar,înacestsens,biologiaîşispunepovesteaeidespreîmbătrânire,psihologialafel,iarteologiaîşiarepropriasaversiune.

Cumevoluăminteriordupăoanumităvârstă?Cepierdemşicecâştigăm?Deceeatâtdegreusă îmbătrâneşti frumos?Şidecesunt atât de rari vârstnicii care lasă impresia unei venerabile ţinuteinterioare?

La aceste întrebări legate de psihologia fenomenului deîmbătrânire se poate răspunde în funcţie de perspectiva cu carene raportăm la viaţă. Astfel, dacă biologia asociază îmbătrânireacu declinul, decrepitudinea şi senilitatea, teologia vede în vârstasenectuţiiapogeulîmpliniriiumanepeacestpământ.Cualtecuvinte,stăînputereanoastrăsăinstituimbătrâneţeamaidegrabăcaostaredeserenitatedecâtcaunadesenilitate.

Astăzi,dinpăcate,sunt foartepuţinibătrânicare,privind înurmă, pot gusta din satisfacţia pe care le-o poate da contemplareadrumului parcurs. Aceasta este varianta dramatică a bătrâneţii, şianumeceaîncareoameniiselamenteazăşicolecţioneazăregrete,estevariantaîncarebătrâneţeaesteosumădevicii,necazurişineputinţe.Într-un cuvânt, este varianta tristă în care bătrâneţea este perceputăca o ramolire, şi nu atât ca o înţelepciune.Omul de când se naşteacumuleazăprocentedebătrâneţe, însădevineextremde importantdin perspectiva sfârşitului vieţii cum fructificăm aceste procente,procentecare înceledinurmăsevorconstitui înatitudineanoastrăfaţădeviaţacareamairămas,darmaialesfaţădemoarte.

Îndefinitiv,moarteaesteelementul-cheiealatitudiniinoastrefaţădeviaţă. Îngenere,oamenii care se temdemoarte se temdeviaţă,deoarecetemându-nedemoartenuvomfiniciodatăpregătiţisăneasumămriscurimaxime.Pescurt,nevompetreceviaţaîntr-unmod laş şi precaut, adică “călduţ”.Adeseori aşteptăm până lasfârşitulvieţiipentruanegândilamoarte,întimpceamfitrăitcutotulaltfeldacăne-amfiraportatlamoartedelabunînceput.Credcănumaidacăprivimmoarteaînochivomputeatrăilapotenţialul

188

nostrumaxim.Atrăiîn“umbramorţii”nuînseamnăateraportalaviaţă într-unmod sumbru, bântuitmereudegândul cămoartea seaflăundevapedrum,ci,maicurând,problemaconştientizăriimorţiiconducelaopotenţareavieţii,nulaodiminuareaei.Dacăînţelegem,depildă,faptulcădefiecaredatăcândstămfaţăînfaţăcucinevaarputeafiultimaclipăavieţii lui sauanoastră,atuncivomreuşi sătrăimmultmai intens,vomdevenimultmaiatenţi lacuvintelepecarelerostimsaulalucrurilepecarelefacem.Într-opovesteaflămlaunmomentdatcăunuiînţeleptisepuntreiîntrebări:careecelmaiimportantmomentdinviaţă?Careeceamaiimportantăfaptădinviaţă?şicineesteceamaiimportantăpersoană?Negăsindrăspunslaacesteîntrebări,elîntâlneşteoţărăncuţăceparefoartesurprinsădeceletreiîntrebăripecareînţeleptulileadresaseînsperanţacăvaaflaunrăspuns:„Celmaiimportantmomentalvieţiiestemomentulprezent,esingurulpecareîlavem,devremecetrecutulnumaieste,iarviitorulîncănuasosit.Ceamaiimportantăfaptăînacestmomental prezentului este să faci ceea ce trebuie. Iar ceamai importantăpersoanădinviaţăesteceacucareeştiînacelmomentfaţădecarepoţifacesaunuceeacetrebuie”.

Celmaiadeseatrăimcaşicumamfaceunplanpentruviaţapecareovomtrăimaitârziu.Nutrăimîntr-unmoddefinitiv,ciprovizoriu,caşicummereune-amtotpregătipentruviaţapecareovomtrăiîntr-obună zi. Suntem precum cei care fac o schiţă pe o ciornă în ideeade-afurnizaversiuneafinalămaitârziu,însăproblemaestecăaceastăversiunefinalănuvamaifiscrisăniciodată.Mereuneimaginămcă,deşiazitrăimimperfect,mâinevomtrăicuadevărat.Înţelegem,maimultsaumaipuţinconştientacestlucru,însăneînchipuimcăvineoziîncarevomtrăiaşacumsecuvine.Darcutoţiiştimcăaceazinuosăvinăniciodată.

Valoareamomentuluiprezentdevineextremderelevantatuncicândcinevadragnouăsuferădeoboalăincurabilăşimaialesatuncicândsuntemconştienţicăelsaueaarputeamuriîncurând.Înastfeldecliperealizămsubitimportanţafiecăruigest,acelaemomentulîncarerealizăm cât demică e deosebirea între ceea ce numimmomentelemăreţealevieţiişicelemărunte,lipsitedesemnificaţie.Felulîncare

189

vorbim,felulîncarepregătimoceaşcădeceaisaufelulîncarearanjămopernăincomodădevinlafeldeimportantecacelemaisublimelucruripecarele-amrealizatvreodată.Îndefinitiv,celmaiumilgest,cuvântulcelmaimărunt,potdevenichintesenţauneiîntregirelaţii,chintesenţăcareexprimă înmoddesăvârşit întreagaprofunzimeaacelei relaţii,toatădragostea,grijaşiadevărulimplicateînacearelaţie.

Dacă am putea înţelege urgenţa fiecărei clipe în conştiinţafaptuluicăarputeafiultima,viaţanoastrăs-arschimbaprofund.Înacest fel întreagaviaţădevineungestultim,clipădeclipă.Cualtecuvinte,nupoţimuriîntr-unmodjustdacănuaitrăitînmodjust,şinupoţitrăijustdecâtatuncicândteraporteziînmodconstantlaviaţaveşnică.AtuncicândSf.Pavelspunecă“pentrumineatrăiînHristosşiamuriesteuncâştig,mi-arplăceasăplecşisăfiualăturideel,arfimultmai bine” (Filipeni 1, 21-23) el exprimă atitudinea fireascăfaţădemoarte.Moarteaestemomentulcareîipermitesă“treacă”înveşnicie, iar înacest feleadevineprilejuldea-L întâlnipeHristosCareestetoatăiubireaşiviaţasa.Însăacestlucrunupoatefiobţinutdoargândindu-nelael,cievorbaînaceastăatitudineaSf.Paveldecevamaimult.Pentruaputeaajungesănedorimviaţaînacestfel,şisăvedemviaţanoastrăcapeoîmplinire,înseamnăsăavemexperienţaveşnicieiaicişiacum.Altfelspus,nutrebuiesăneraportămlaviaţaveşnicăcalacevacarevaveniabiamaitârziu,cicalacevalacareomulpoateparticipaaicişiacum.

Dinaceastăperspectivă,singuracaledeaînnobilabătrâneţeaestes-oaşeziînperspectivacredinţeiîncevasăvină,deoarecegândulmorţiitrebuiedublatîntotdeaunadepresimţireatreceriilaoaltăviaţă.

În acest context subliniem faptul că îmbătrânirea autenticăestedecuplatădeideearamoliriişiadecrepitudinii,earestabilindoideemaiveche,şianumeceaalegăturiidintrefrumuseţeşibătrâneţe(gr. kalos-geros). Bătrâneţea, asemenea oricărei “învechiri” („vinulvechi”, „manuscrisele vechi” sau „prietenii vechi”) reprezintă cevapreţios. Bătrâneţea poate fi, într-adevăr, vârsta împuţinării, dar şivârstaînţelepciuniişialuminii,aexperienţeişiaprestigiului.Vârstabătrâneţii nu e prin definiţie nici tristă şi nici urâtă, cimai curândimpunătoareşifrumoasă.Iardacănumaiputemasociabătrâneţeacu

190

frumosul, sedatorează faptuluicănuomaiprivimdecâtprinochiifiziologiei.

ÎnsăBisericane spune cumanume se ajunge la o bătrâneţefericităşiluminoasă:„cuinimăcurată,păzindporuncileDomnului”.Urmărindşicultivândde-alungulvieţiiacestreperduhovnicescputemspunecăîmbătrânireanuartrebuiperceputăcaunprocesdegenerativ,ci mai ales ca unul regenerativ. Mai mult, această degenerare sauregeneraresereflectăcelmaibinepefeţelenoastre.

Astfel,stăînputereanoastrăcalabătrâneţesăavemunchipschimonositsau,dimpotrivă,unchipluminos.PărinteleTeofilspuneaadeseorică“tespunefaţacumţi-eviaţa”.Într-adevăr,delaoanumităvârstădevenimresponsabilidefelulcumarătăm...

191

IIsUs ÎN VIAŢA mEA

LUMINIŢANICULESCU

Adorişianerugasăse împlinească,sărodească înnoi, înviaţanoastră,voialuiDumnezeuşiiubireaLuidesăvârşită,esteunadintrecelemaimariprovocărialefiinţăriinoastreduhovniceşti.Dece,văîntrebaţi?

În primul rând, fiindcă presupune cunoaşterea voii luiDumnezeu; înaldoilea rând,fiindcă,pentruacunoaştevoiacuiva,seimpunesă-LşicunoştipeacelCineva...Înaltreilearând,fiindcăşi „pentru a iubi trebuie să cunoşti” (Dmitri Merejkovski, Iisus Necunoscutul, Editura Antheros, Bucureşti, 1999, p. 135). Dar ÎlcunoaştemnoipeDumnezeu?

„În cunoaşterea religioasă, totul începe prin iniţiativa lui Dumnezeu, Înainte de a-L cunoaşte eu pe Dumnezeu, eu sunt deja cunoscut de El. (...) El ne cunoaşte pe fiecare pe nume..., şi casa noastră, şi viaţa noastră, şi inima, şi gândurile şi tot cursul vieţii noastre” (Părintele Sofian Duhovnicul,EdituraBizantină.Bucureşti,2012,p.135).

Da,El,Celcarenecunoaştepenoi înaintedea-Lcunoaştenoi peEl, se sustrage cunoaşterii noastre omeneşti.Realitatea Lui istoricăneesteredatăînSfinteleEvangheliidupămăsuraînţelegeriişiprinfiltrulecouluicreatdepersoanaşiînvăţăturileLuiîncugeteleşiinimilecelorpatruevanghelişti,Matei,Marcu,LucaşiIoan.Imagineapreluatăşiprelucratădeei,înmoddirect(MateişiIoan),sauindirect(Marcu şi Luca), constituie o nouă realitate istorică înfăţişatăposterităţii–carepoatenucoincideîntotdeauna,închipdesăvârşit,cuceaaluiIisus,Dumnezeu-Omul.

192

CunoaştereaDomnului atrage cunoaşterea noastră, aşa cumiubireaLuiproduceînnoiiubire.Defapt,cunoaştereaînsinenuareniciunsensdacănueste însoţitădeoexperienţăafectivăputernică,revelatoare,trăităînprofunzimeafiinţeifiecăruiadintrenoi,experienţăcaremarchează o schimbare, „o transformare fie printr-o renaştere,fieprintr-ozguduireaconştiinţeiexistenţiale”(KarlJaspers,Oamenii de însemnătate crucială,EdituraPaideia,Bucureşti,1996,p.186).Oasemeneatransformaresevaproduceînviaţamea,înadânculsufletuluimeu,acoloundemă întâlnesccuDumnezeu-Omul.Saunu...AcoloeloculLui, înţinutuldetainăpecare-lnumesc„viaţamea”.AcolosălăşluieşteEl,dincolodenevredniciaşinetrebniciamea,pentrucăElnu-şides-fiinţeazăniciodatăfăgăduinţele.

„Iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (Matei28,20).

Dintreceledouăsensurialecuvântuluigrecescparousia,celmaivechi,maiprofundşiautenticnuestea doua Venire a Domnului,ciprezenţaLuiînnoiînşine,contemplareaLuicuochiiînţelegătoriai inimii (organulcunoaşteriiduhovniceşti).Ştimceeacesuntemşiceeace(trebuiesă)făptuimdinperspectivapecare-odobândimatuncicând–şidacă–ÎifacemlocluiHristosDomnulînfiinţanoastră,înviaţanoastră.DmitriMerejkovskiaveaconvingereacă,înaintedea-LvedeapeIisusînistorie,„trebuiesă-Lveziîntineînsuţi”,iarpentruacunoaştecumafostEl,cumatrăitEl,trebuiecaElsătrăiascăîntine,celcevreisăafliaceasta(o.c.,p.11).

„Şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine” (Galateni2,20).

Noi ne plângem mereu, mai ales când ne frământă sau neintrigă„culisele”interacţiuniinoastrecudivinitatea,cutranscendenţa,cuabsolutul.Decelemaimulteori,neplângemcănu-LputemvedeapeDumnezeu,deşineprivimunulpecelălalt...NuspuneaTertullian:„L-aivăzutpefrateletău,L-aivăzutpeDumnezeu”(„Vidistifratrem,vidisti Dominum tuum”, De oratione, XXVI, vol. I, Evanghelia necunoscută,p.335)?

Decelemaimulteori,nesperiedimensiuneatranscendentă,deşideclarămsusşitarecăneiubimuniipealţii,dincolodecuvinte...

193

Decelemaimulteori,întoarcemspatelevalorilorabsoluteîntotcefacemşisimţim,alegândjumătăţiledemăsurăşinimicul,deşineplacesăneconsiderămalfaşiomega,începutulşisfârşitul,voinţaşifăptuirea...

„Deci, pentru ce Mă chemaţi: Doamne, Doamne, şi nu faceţi ce vă spun?” (Luca6,46).

DarcumsăintreIisusîncoordonatelemeledeviaţă,întiparelegândirii, simţirii şi făptuiriimele, dinmoment ce eunupot saunuvreausă-Ifaclocînviaţamea,împlinindcerinţeleLui?

Ce anume ne cere Mântuitorul Hristos dinlăuntrul inimiinoastre?Neceresătrăim„astfelîncâtaceastăviaţăînaceastălumesăfiesemnulÎmpărăţieişi,maimult,[necereca]viaţanoastrăînsăşisăfiedepeacumrealitateaceseapropieaÎmpărăţieiluiDumnezeu”(KarlJaspers,o.c.,p.140).Elestemaiaproapedenoidecâtsuntemnoiînşinedeproprianoastrăfiinţă,pentrucăElesteCreatorulnostru.PeElÎlpurtămînADN-ulnostruexistenţial.

Privindlucruriledinafaraiubiriidumnezeieşti,Iisusnecereaproape-imposibilul:

„Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este”(Matei5,48).

Oare ce presupune desăvârşirea aceasta? Ne explică Elîn ce constă ea?Vorba părinteluiArsenieBoca: „Şi s-a întrebat unşir nesfârşit de nedumeriţi...” (Omul, zidire de mare preţ, EdituraPelerinul,Iaşi,2009,p.65).Da,neexplicăpeîndelete,peînţelesulnostru,alfiecăruiadintrenoi,nedumeriţii...

Afidesăvârşitînseamnă:• să-iiubimpevrăjmaşiinoştri(Matei5,44);• să-ibinecuvântămpeceiceneblestemă(Matei5,44);• săfacembinecelorceneurăsc(Matei5,44);• sănerugămpentruceicenevatămăşineprigonesc(Matei

Matei5,44);• celui ce ne loveşte peste obraz să-i întoarcem şi celălalt

obraz(Luca6,29);• pecelceneiahainasănu-lîmpiedicămsăneiaşicămaşa

(Luca6,29);

194

• dacă vrem să înălţăm ceea ce s-a prăbuşit, edificiul lumiiacesteiarăsturnate,şisăfimuceniciiLui,trebuiesăneurâmpărinţii,copiii,fraţiişisurorile,şisăneducemcrucea(Luca14,26-27).

Nu numai că nu ştim cum am putea ajunge la aceastădesăvârşire, dar nicimăcar nu suntem în stare să ne gândim la ea,sănedorims-oatingem...Cu toate acestea,decene simţim inimaatâtdeuşoară, ascultându-I cuvinteledemai sus?Decene simţimeliberaţicadeogreapovară?SăfieoarepentrucăDumnezeuvreasăneridicedeasupralimitelornoastre,înlesnindu-nepregustareadoruluide a trecemunteledintrenoi şiEl (PărinteleArsenieBoca,o.c., p.149)?Săfieoarepentruaneatrageatenţiaasupraamplitudiniilucrăriiduhovniceşticarenestăînainte?Pentruarăspunderugăciuniinoastredease împlini înnoivoiaLui,descifrândastfelsensurile, rosturileaşezatedeElînviaţafiecăruiadintrenoi?

195

Cuprins

Cuvântînainte....................................................................................5† Nicolae, Mitropolitul Banatului

File de calendar

Calendarcreştinortodox2014...........................................................9

Rânduieli bisericeşti

Rânduielibisericeştiînanul2014....................................................36

Ortodoxia în lume

OrganizareacanonicăaBisericiiOrtodoxe.....................................40

Organizarea Bisericii Ortodoxe Române

BisericaOrtodoxăRomână..............................................................44

Organizarea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Timişoarei

Centruleparhial................................................................................54

ŞematismulArhiepiscopieiTimişoarei............................................59

Cronicaanului2013.........................................................................81

Aşezămintelemonahale..................................................................83

Pastoraţie şi misiune

Actualitateavieţiide rugăciune încontextulcrizeimorale,socialeşifamiliale......................................................................96

Preot prof. dr. SoRiN CoSMA

196

MolitfeleSfântuluiVasilecelMare...............................................102Preot dr. IoNel PoPescu

DespretemeiniciaSfinteiEuharistii...............................................112Dr. STeliAN GoMBoş

PatrucomponentealemisiuniiBisericii........................................119Preot dr. MARiuS FloReSCu

Catehizarea adolescenţilor prin extinderea programuluicatehetic„Hristosîmpărtăşitcopiilor”......................................133

Preot drd. sorIN luNgocI

File din istoria Bisericii

Timişoara-Fabric, străveche vatră de istorie, romanitate şispiritualitate..............................................................................154

Prot. dr. IoaN Bude

Pildădecredinţăşirecunoştinţă....................................................164Preot dr. adrIaN careBIa

Evocareaunuimarecanonistromân..............................................172TeoDoR-CăliN BABA

MirceaEliade-Istoricalreligiilor...................................................176Preot dr. ValeNtIN BugarIu

Pagini de spiritualitate creştină

Despreartadeaîmbătrânifrumos.................................................186lect. dr. DANiel leMeNi

Iisusînviaţamea...........................................................................191luMiNiţA NiCuleSCu