calitate in educatie.doc

8/18/2019 calitate in educatie.doc

1/5

Problema asigurǎrii şi menţinerii calitǎţii serviciilor educaţionale este una deosebit de

importantǎ cu un impact imediat , dar şi pe termen lung asupra beneficiarilor direcţi aiacestora-elevii, cât şi asupra beneficiarilor indirecţi- comunitatea, societatea etc.

Calitatea şi asigurarea acesteia nu se întâmplǎ, nu este opţionalǎ, ci este o cerinţǎ imperativǎ a

timpului pe care îl trǎim din cel puţin patru motive:• moral (elevii sunt cei cǎrora trebuie sǎ li se asigure o educaţie care sǎ fie ,,cea mai

bunǎ,

• contextual (şcolile sunt într-o interacţiune dinamicǎ şi continuǎ cu societatea şi

comunitatea cǎrora le aparţin . Conte!tul în care acestea îşi desfǎşoarǎ activitatea este

într-o continuǎ luptǎ pentru calitate, ceea ce impune pentru toate instituţiile o creştere ainteresului pentru calitate.",

• supravieţuirea (societatea de a#i este una concurenţialǎ",

• responsabilitatea (şcolile sunt supuse în mod constant aprecierii şi evaluǎrii celor pe

care îi serveşte: elevi, pǎrinţi , comunitate, societate. $coala este un bun al comunitǎţii

şi va trebui sǎ dea socotealǎ pentru ceea ce face, motiv care impune e!istenţa unor strategii interne de asigurare şi menţinere a calitǎţii."

$coala româneascǎ trebuie sǎ iasǎ din normele stricte ale ideii de transfer de cunoştinte cǎtre

elevi, id%e care încǎ mai stǎ ca temei de ba#ǎ a tot ceea ce şcoala face sau trebuie sǎ facǎ.$coala sǎ fie locul unde elevii primesc informaţii, dar accentul sǎ nu cadǎ pe dimensiunea

informativǎ, ci din ce în ce mai mult pe formare, integrare, relaţionare.&alorile instituţionale şi vi#iunea sunt importante deoarece ele dau direcţie şi sens instituţiei,

asigurǎ consecvenţa în acţiune, motivea#ǎ şi promovea#ǎ anga'aţii, pun ba#ele culturii şcolii.

Conceptul de calitate a fost asociat cu un anume nivel sau grad de e!celenţǎ , valoare saumerit, deci cu valorile e!plicite şi implicite ale culturii unei comunitǎţi sau unei naţiuni. n

concept propriu al calitǎţii ar trebui sǎ se fundamente#e pe : cultura, tradiţi)le şi valorile

naţionale, cultura şi valorile pe care dorim sǎ le promovǎm prin politicile şi strategiilede#voltǎrii sociale şi economice durabile.

Calitatea educaţiei poate fi privitǎ ca un ansamblu de caracteristici ale unui program destudiu şi ale furni#orului acestuia prin care sunt îndeplinite aşteptǎrile beneficiarilor, precum şi

standardele de calitate . *eneficiarii şi clienţii educaţiei de calitate (elevii, pǎrinţii, societatea"ar fi de dorit sǎ fie consultaţi permanent în ceea ce priveşte satisfacţia lor faţǎ de serviciile

educaţionale de care beneficia#ǎ.

+mbunǎtǎţirea calitǎţii educaţiei presupune evaluare, anali#ǎ şi acţiune corectivǎ continuǎ din partea organi#aţiei furni#oare de educaţie, ba#atǎ pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite

proceduri , precum şi pe alegerea şi aplicarea celor mai relevante standarde de referinţǎ.etodologia asigurǎrii calitǎţii educaţiei preci#ea#ǎ cǎ asigurarea calitǎţii educaţiei este

centratǎ preponderent pe re#ultatele învǎţǎrii. e#ultatele învǎţǎrii sun e!primate în termeni decunoştinţe, competenţe, valori, atitudini care se obţin prin parcurgerea şi finali#area unui nivelde învǎţǎmânt sau program de studiu.

Calitatea în educaţie este asiguratǎ prin urmǎtoarele procese: planificarea şi reali#areaefectivǎ a re#ultatelor aşteptate ale învǎţǎrii, monitori#area re#ultatelor, evaluarea internǎ a

re#ultatelor, evaluarea e!ternǎ a re#ultatelor şi prin îmbunǎtǎţirea continuǎ a re#ultatelor în

educaţie.Calitatea este dependentǎ de valorile sociale în care funcţionea#ǎ sistemul respectiv de

educaţie. Calitatea se reali#ea#ǎ pe un anume subiect, pentru un anume beneficiar, dupǎanumite interese. &alorile calitǎţii în educaţie: democraţia, umanismul, ecitatea, autonomia

intelectualǎ şi moralǎ, calitatea relaţiilor interpersonale, comunicarea, îmbogǎţirea comunitǎţii,

inserţia optimǎ socialǎ şi profesionalǎ, educarea individului ca membru critic şi responsabil algrupului. /orţa de muncǎ sǎ fie competitivǎ, cu noi competenţe în soluţionarea problemelor şi


2/5

cu abilitǎţi cognitive. +ncǎ persistǎ discrepanţe între nivelul de pregǎtire al elevilor din şcolilerurale şi cei din şcolile urbane, între elevii ma'oritari şi cei aparţinând grupurilor minoritare

defavori#ate.0ceste diferenţe privind performanţa pot fi puse şi pe seama unor distribuţii inecitabile şi

ineficiente a resurselor ceea ce duce la o mare variaţie în ceea ce priveşte calitatea educaţiei

oferite. +mbunǎtǎţirea managementului resurselor umane în învǎtǎmânt printr-o planificarestrategicǎ şi oferirea de stimulente pentru performanţǎ poate contribui semnificativ la

îmbunǎtǎţirea re#ultatelor în educaţie. 1unt necesare eforturi suplimentare ale tuturor actorilor implicaţi în proces pentru a spori calitatea, accesibilitatea, relevanţa, eficienţa, ecitatea

educaţiei.

1ensul educaţiei este dat şi de comunicare , aşa cum menţionam mai sus. Calitatea educaţieieste datǎ de calitatea actului de comunicare. 2!istǎ o multitudine de factori care pot constitui

bariere de comunicare. 3oate aceste bariere trebuie depǎşite printr-o educatie a comunicǎriicare presupune: favori#area autocunoaşterii prin resursele de comunicare, familiari#area cu

toate formele procesului de comunicare, descoperirea resurselor de comunicare ale celorlalţi,

activarea aptitudinilor de comunicare , descoperirea disponibilitǎţilor personale latente,

folosirea optimǎ a multiplelor canale de emitere şi receptare didacticǎ, valori#area comunicǎriiintegrale.

3rebuie înlocuitǎ gramatica scolasticǎ, învǎţatǎ mecanic, cu o gramaticǎ a comunicǎrii în care

sǎ fie pus accentul pe conte!t, pe rolul elementelor nonverbale, pe organi#area comple!ǎ a

comunicǎrii. +n acest sens se impune o altǎ cerinţǎ: pregǎtirea viitorilor formatori, perfecţionarea actualilor educatori într-un cadru speciali#at, într-un laborator de comunicare

educaţionalǎ.+n vederea reali#ǎrii eficiente a comunicǎrii pentru educaţie şi a educaţiei prin comunicare ,

sunt necesare unele sugestii care pot avea rol orientativ:

-scimbarea mentalitǎţii privind procesul educativ, de la obiective şi conţinuturi pânǎ laorgani#are şi evaluare4

-trecerea de la caracterul dominant instructiv la educaţia propriu-#isǎ, de la infomativ laformativ4

-necesitatea unei reforme reale a învǎţǎmântului, la toate nivelurile4

-abordarea interdisciplinarǎ a instrucţiei şi educaţiei4-introducerea unor discipline noi, a!ate pe ideea de comunicare şi educaţie alǎturi de discipline

clasice4-conceperea unor noi modalitǎţi de evaluare, în conformitate cu cerinţele şi e!igenţele omului

modern4

-utili#area, în continuare, în procesul instructiv-educativ de mi'loace tenice moderne,specifice erei electronice4

-structurarea şi derularea modelǎrii educaţionale pe modalitaţi întrunite şi coordonate

II.Cum asigurǎ calitatea ,,actorii” implicaţi la nivelul şcolii?

Cadrele didactice prin:

• activitate didacticǎ în conformitate cu documentele normative şi ba#ate pe o metodologie

centratǎ pe elev4

• formare continuǎ4

• adecvarea întregii activitǎţi la nevoile elevilor şi ale comunitǎţii4

• evaluare şi autoevaluare permanentǎ

2levii prin:

• pregǎtire continuǎ4


3/5

• implicare activǎ şi responsabilǎ în propria educaţie4

• participare la viaţa şcolii

Conducerea şcolii:

• prin asigurarea resurselor, a ba#ei logistice şi a condiţiilor pentru o educaţie de calitate4

• reali#area comunicǎrii interne şi e!terne la nivelul şcolii4

• conducerea proceselor de de#voltare instituţionalǎ

Comisia pentru evaluare şi asigurare a calitǎţii:

• strategia de evaluare şi asigurare a calitǎţii4

• propuneri de îmbunǎtǎţire a calitǎţii educaţiei4

• colaborarea cu ceilalţi ,,actori implicaţi4

• raportul annual de evaluare internǎ privind calitatea educaţiei în şcoalǎ

Pǎrinţii:

• comunicare permanentǎ cu copilul şi cu cadrele didactice4

• implicare în viaţa şcolii şi rǎspuns prompt la solicitǎrile acesteia

III.Centrarea managementului calitǎţii pe valoarea adǎugatǎ şi pe progres

,,2valuarea calitǎţii educaţiei se face pe ba#a valorii adǎugate, adicǎ în funcţie de ceea ce are

şcoala, educaţia adaugǎ la ,,#estrea de cunoaştere, deprinderi, atitudini, competente generalee!istente de'a la nivelul indivi#ilor, grupurilor şi comunitǎţilor. (1imona 5osan, 6778, pag.9"

$colile sunt foarte diferite în ceea ce priveşte premisele şi resursele puse în 'oc. Ca urmare, la

eforturi egale, re#ultatele obţinute vor fi foarte diferite.Calitatea se poate obţine şi în şcolile care acţionea#ǎ în condiţii grele iar efortul depus şi

re#ultatele obţinute trebuie recunoscute şi recompensate.,,tili#area conceptului de ,,valoare adǎugatǎ este necesarǎ pentru a discerne influenţa realǎ

a educaţiei asupra re#ultatelor obţinute şi pentru a motiva şcolile care obţin re#ultate deosebite

în termini de ,,valoare adǎugatǎ.Pentru a putea mǎsura valoarea adǎugatǎ este necesarǎ o estimare corectǎ a condiţiilor de

intrare, e!primatǎ în factori de risc (de e!emplu procentul elevilor care au dreptul la bursǎsocialǎ, procentul familiilor care primesc diferite forme de a'utor social, procentul familiilor în

care cel puţin un pǎrinte e şomer, procentul familiilor monoparentale, procentul elevilor

migranţi, nivelul studiilor pǎrinţilor elevilor, procentul orelor din planul de învǎţǎmânt predate

de cadre necalificate, fluctuaţia cadrelor didactice etc."nitǎţile şcolare vor fi clasificate în categorii de risc în funcţie de condiţiile de funcţionare,

iar 'udecarea re#ultatelor unei unitǎţi şcolare se va reali#a numai prin comparare cu media de

referinţǎ a categoriei respective. (3itus /ilipaş, 677;"

IV. Transdisciplinaritatea- gradul cel mai elevat de integrare a curriculum-ului,,0ctivitǎţile transdisciplinare sunt activitǎţi care abordea#ǎ o temǎ generalǎ din perspectiva

mai multor arii curriculare, construind o imagine cât mai completǎ a temei respective. 2ste

tipul de activitate unde cunoştinţele şi capacitǎţile sunt transferate de la o arie curricularǎ la

alta. Prin intermediul acestor activitǎţi se urmǎreşte atingerea obiectivelor tuturor ariilor curriculare într-un conte!t integrat. 3ermenul poate fi asociat cu cel de activitate tematicǎ.

(Ciolan,


4/5

ferǎ elevilor posibilitatea de a se e!prima pe ei înşişi4

• 1ituea#ǎ elevul în centrul acţiunii, re#ervându-i un loc activ şi principal4

• >ferǎ elevului posibilitatea de a se manifesta plenar în domeniile în care capacitǎţile sale sunt

cele mai evidente4

• Cultivǎ cooperarea şi nu competiţia4

•

Pune elevii într-o situaţie autenticǎ, de re#olvare a unei sarcini concrete cu o finalitate realǎ4• >ferǎ elevilor şansa planificǎrii propriilor activitǎţi, asigurându-le ordinea în gândire de mai

târ#iu4

• 0ctivitǎţile transdisciplinare au valoare diagnosticǎ, fiind un bun prile' de testare şi de

verificare a capacitǎţilor intelectuale şi a aptitudinilor creatoare ale copiilor etc.

Ca o ilustrare a teoreti#ǎrii de mai sus, ataşe# lucrǎrii ane!a =.


5/5

Bibliografie:

=.Ciolan

Documents

calitate in educatie.doc