Calitatea Vietii in Municipiul Oradea

  • View
    142

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

PROIECTCALITATEA VIEII IN MUNICIPIUL ORADEA1.1. Calitatea vietii concepte si abordari teoreticeConceptul calitatea vietii, reprezinta o etapa calitativ noua in evolutia conceptiilor sociologice si economice a reprezentarilor despre bunastare.Ideea de bunastare intr-o economie de piata, de fapt, isi are originea in lucrarile lui Adam Smith,care cu doua secole in urma afirma ca in virtutea principiului mainii invizibile a economiei de piata, cei ce isi urmaresc propriul interes intr-o economie competitiva promoveaza, de fapt,bunastarea populatiei. Datorita interventiei mainii invizibile, dificultatile si dezordinea dintr-o economie competitiva devin o forta potentiala pentru cresterea venitului si standardului de viata. Geneza conceptului calitatea vietii a pornit de la constatarea faptului ca abundenta materiala, a resurselor, nu reprezinta o conditie singulara pentru ca oamenii sa fie multumiti de viata lor si ca dezvoltarea de tip industrial are si consecinte negative. La baza preocuparii a stat insa si constituirea premiselor unei evaluari globale a problemelor de viata ale oamenilor. Desi un concept nou, calitatea vietii a aparut de la inceput destul de clar in mintea oamenilor, intrucat relua o idee veche si extrem de populara, aceea a fericirii. Paradigma calitatii vietii nu a fost si nu este una limitat sociologica, ea fiind mai curand una interdisciplinara. Desi sociologii au avut contributii importante in realizarea studiilor de calitatea vietii, prin definirea conceptului si a paradigmei de abordare, precum si prin realizarea de cercetari empirice in domeniu, ei nu au fost singurii. Pe langa sociologi, sunt interesati de cercetarea calitatii vietii psihologii, economistii, ecologii, medicii, demografii, antropologii, precum si specialisti in domeniul tehnicii si al stiintelor umane. Conceptul calitatii vietii reprezinta suportul de baza al reprezentarilor contemporane despre dezvoltarea socio-economica, devenind o etapa reala in dezvoltarea teoriei bunastarii. In

societatea contemporana calitatea vietii este una din functiile orientative ale economiei si politicii sociale, care determina directionarea acesteia pentru binele omului si a societatii. Calitatea vietii semnifica nivelul de satisfactie a nevoilor umane in procesul de restructurarea economiei si liberalizarii relatiilor sociale. Studiile de cercetare a calitatii vietii apar relativ tarziu in istoria cercetarilor sociale, plasandu-se temporal in prima jumatate a deceniului al saptelea al secolului trecut. Desi C. Mills propusese calitatea vietii ca obiectiv general al cercetarii sociologice inca de la sfarsitul anilor 50, termenul ca atare a fost utilizat anterior perioadei mentionate, el fiind mai curand un concept umbra in sociologie . Conceptul de calitate a vietii a fost lansat mai intai in SUA si preluat cu rapiditate de catre europeni, devenind astazi un instrument eficient cu valoare evaluativa asupra vietii umane, la nivel individual, comunitar, de grup, societal si planetar. In stiinta economica si sociologica conceptul de calitate a vietii are un rol important, dezvaluind o noua ipostaza a elementului uman in contextul schimbarilor economice si sociale. In acest sens se distinge atat necesitatea perfectionarii conditiilor obiective de viata in perspectiva necesitatilor umane, cat si perfectionarea stilurilor si modurilor de viata, care urmeaza sa conduca spre maximizarea calitatii vietii in conditiile existente la o anumita etapa a evolutiei societatii umane. Calitatea vietii, inglobeaza caracteristicile nivelului de trai, starii de spirit, stilului de viata, orientarile valorice, modului de viata, conditiile de trai, starea de sanatate, evolutiile demografice, nivelul de instruire si alte criterii ale vitalitatii populatiei investigate. In lumea moderna atat stiinta teoretica, cat si aplicativa opereaza cu indicatorii nivelului de trai si a calitatii vietii, acestia ingloband aspecte si mai largi precum conditiile de viata, de munca, gradul de ocupatie, odihna, timpul liber, instruirea, mediul de trai etc. Calitatea vietii reprezinta conditiile de viata si activitatea vitala a populatiei, posibilitatile de satisfacere a necesitatilor si intereselor formate in rezultatul dezvoltarii socioeconomice si socio-culturale a societatii si care caracterizeaza nivelul de asigurare materiala a populatiei, gradul de ocupatie, conditiile de munca si de trai, starea sanatatii si ocrotirea acesteia, nivelul de instruire, dotarea locuintei cu cele necesare pentru un trai decent, starea infrastructurii sociale etc. factori care caracterizeaza evolutia si dinamica schimbarilor in societate.

Conceptul de calitatea vietii poate fi definit intr-un mod mai analitic prin urmatoarea definitie: Calitatea vietii cuprinde ansamblul conditiilor fizice, economice, sociale, culturale, politice: de sanatate etc., in care oamenii traiesc, continutul si natura activitatilor pe care le desfasoara, caracteristicile relatiilor si proceselor sociale la care participa, bunurile si serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul si stilul de viata, evaluarea gradului in care imprejurarile si rezultatele corespund asteptarilor populatiei, starile subiective de satisfactie sau insatisfactie, fericire, frustrare etc. Calitatea vietii depinde de satisfacerea armonioasa necesara si simultana, nu pe rand a tuturor nevoilor umane: conditii de viata, securitatea economica si sociala, sanatate, timp liber, cultura, educatie, o societate national organizata etc. O societate care este centrata pe calitatea vietii va fi o societate centrata pe individ, pe nevoile si aspiratiile sale. Ea trebuie sa-i ofere individului alternative si variante si nu sa-i impuna modele.

1.2 Indicatorii de masurare si evaluare a calitii vieiiPe masura evolutiei conceptelor antropocentrice economice si sociale, comunitatea internationala a fost nevoita sa recunoasca ca progresul social nu poate fi redus doar la indicatorii masurarii veniturilor banesti sau a acumularilor materiale. Iata de ce asemenea indicatori macroeconomici cum ar fi PIB, bogatia nationala acumulata, veniturile pe cap de locuitor nu reflecta intrutotul tendinta si calitatea cresterii economice si dezvoltarii societatii. Devenea tot mai evident faptul ca acestia nu pot raspunde necesitatii despre importanta diferitor aspecte ale bunastarii (instruire, sanatate, bunastare sociala) in calitate de factori ai cresterii economice, desi rolul lor deseori avea o pondere mai mare decat evolutiile tehnologice sau legislative.

Astfel sunt deosebite trei niveluri ale indicatorilor: - indicatorii economici care cuantifica conditiile economice ale bunastarii; - indicatorii sociali care cuantifica conditiile sociale ale bunastarii; - indicatorii calitatii vietii care se ocupa de reactiile subiective ale oamenilor la procesele si fenomenele economice si sociale.

LISTA DE INDICATORI AI CALITATII VIETII Specificatia

I

Populatia 1. Populatia totala 2. Rata anuala de crestere a numarului populatiei 3. Durata medie a vietii 4. Mortalitatea infantila 5. Gradul de imbatranire

II.

Mediul natural 6. Proportia din populatia tarii ce locuieste in zone puternic poluate 7. Calitatea conditiilor naturale de viata

III.

Asezarile umane 8. Proportia populatiei urbane 9. Proportia localitatilor electrificate 10. Proportia km. strazi asfaltate in lungime totala a strazilor 11. Dotarile si echipamentul edilitar 12. Suprafata spatiilor verzi la 1000 locuitori (mp) 13. Calitatea transportului de calatori

IV

Locuinta 14. Suprafata locuibila pe locuitor (mp) 15. Numar de persoane ce revin in medie pe o camera de locuit 16. Consum de energie electrica in sectorul casnic 17. Proportia locuintelor care dispun de instalatie de apa potabila 18. Confortul locuintei (evaluare)

V

Mediul social 19. Calitatea relatiilor sociale (evaluare) 20. Increderea in semeni (evaluare) 21. Numarul omuciderilor la 100000 locuitori 22. Numarul condamnatilor prin privare de libertate la 100000 locuitori

23. Proportia minorilor delicventi in grupele de varsta respective

VI

Familia 24. Starea de sanatate a membrilor (evaluare) 25. Starea de multumire fata de situatia familiei 26 Numar divorturi la 1000 de casatorii 27. Numarul copiilor abandonati la 1000 copii sub varsta de 16 ani 28. Proportia familiilor monoparentale

VII

Persoana 29. Starea de sanatate 30. Rata deceselor prin cauze externe (accidente,violenta) 31. Numar sinucideri la 100000 locuitori 32. Starea de multumire fata de viata de zi cu zi 33. Securitatea persoanei (evaluare)

VIII

Ocuparea 34. Proportia populatiei ocupate in total populatie 35. Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate 36. Proportia somajului in totalul fortei de munca 37. Securitatea locului de munca (evaluare)

IX

Calitatea vietii de munca 38. Numarul mediu al orelor de lucru pe saptamana 39. Proportia celor care lucreaza in schimbul de noapte 40. Distributia salariilor pentru timpul normal de lucru 41. Proportia populatiei ocupate care lucreaza in conditii vatamatoare 42. Numar zile de greva la 1000 salariati 43. Numar zile concediu si nelucratoare pe an 44. Calitatea conditiilor de munca (evaluare) 45. Satisfactie fata de munca

X

Resurse macroeconomice pentru nivelul de trai 46. Valoarea PIB pe locuitor (lei,$) 47. Valoarea fondului de consum pe locuitor (lei) 48. Ponderea in PIB a cheltuielilor de la bugetul de stat pentru domeniile social si culturale

XI

Veniturile 49. Distributia veniturilor nete lunare pe o persoana din gospodarie; 50. Veniturile reale pe o persoana (lei) 51. Nivelul veniturilor raportat la necesitatile gospodariei (evaluare)

XII

Consumul 52. Consumul total pe locuitor (lei) 53. Structura consumului populatiei (lei) 54. Consumul principalelor produse alimentare pe locuitor (kg)