of 20/20
Cancerul ovarian: Ghid pentru paciente

Cancerul ovarian - Satmareanul

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Cancerul ovarian - Satmareanul

Ce este acest material i cum te poate ajuta
Acest ghid vrea s te orienteze cu privire la paii care pot urma, din punct de vedere medical, de la apariia primelor simptome pân la stabilirea tratamentului în cancerul ovarian. Stabilirea tratamentului în cancerul ovarian ar trebui fcut în cadrul unei echipe multidisciplinare, în care pacienta ar trebui s fie parte a deciziei. În funcie de ceea ce medicul tu curant îi recomand, este posibil s nu urmezi toi paii descrii în acest material. De exemplu, pentru stadiile de început ale bolii, tratamentul iniial poate fi reprezentat de intervenia chirurgical urmat sau nu de tratamentul sistemic.
Exist soluii pentru a lupta cu cancerul ovarian – sftuiete-te cu medicul, pentru a alege soluiile cele mai potrivite pentru tine! Întreab întotdeauna despre soluiile chirurgicale sau de tratamentele moderne care sunt potrivite pentru boala ta.
Acord-i o perioad de timp pentru a înva s trieti cu boala i echilibreaz-te cu tine i cu aceast nou etap din viaa ta! Adun-i puterile i lupt împotriva ei!
Cere sfatul medicilor, al unui psiholog sau consilier, sau discut cu alte paciente care au trecut prin aceast experien!
Nu eti singur în aceast lupt!
Acest material se refer la cancerele ovariane epiteliale.
Semne i simptome
Boala incipient (operabil)
* anticorp care se leag de factorul de cretere endotelial vascular (VEGF), un factor de cretere pentru vasele de sânge. Celulele cancerului ovarian produc cantiti mari de VEGF, care stimuleaz formarea de noi vase de sânge în interiorul i în jurul tumorii. Blocarea factorului de cretere folosind bevacizumab poate preveni astfel apariia acestor vase de sânge în jurul tumorii.
** Inhibitorii de PARP sunt substane care inhib o alt subtan numit PARP (poli [adenozindifosfat-riboz] polimeraz) i care se gsete în mod normal în organism. PARP este implicat în repararea ADN-ului – materialul care conine toate informaiile referitoare la funcionarea organismului. Inhibitorii de PARP interfer cu repararea ADN-ului în celulele tumorale. Astfel, apare moartea celulelor tumorale, celulele normale ale orgasnismului nefiind afectate.
Tratament adjuvant (chimioterapie/ terapie hormonal)
Monitorizare
Chimioterapie adjuvant
4. Chirurgie
6. Monitorizare
Semne i simptome 1
2 Cancerul ovarian este o afeciune care nu are simptomatologie specific. Simptomele pot fi:
• Balonare • Disconfort abdominal • Constipaie/ diaree • Nevoia de a urina frecvent • Sângerri vaginale • Oboseal În stadiile avansate: senzaie de “prea-plin”, inapeten, dificultatea de a respira
Medicul tu îi va face un examen clinic general: va examina zona pelvin i va face o examinare fizic general pentru punerea în eviden a unei eventuale ascite (acumulare de lichid în cavitatea abdominal), a obstruciei intestinale, a nodulilor limfatici mrii sau a organelor mrite (de exemplu, ficatul).
Îi va recomanda de asemenea, un consult ginecologic cu ecografie transvaginal care are rolul de a detecta prezena unei tumori la nivelul ovarelor i al trompelor uterine. Prin ecografia transvaginal, un medic experimentat se poate orienta ctre diagnostic, pe baza aspectului fcând diferena între leziunile benigne i cele maligne. Acest tip de ecografie transvaginal permite i o foarte bun vizualizare a structurilor din vecintate. Tumora malign are o component solid (nu doar fluid), margini neregulate i prezint mai multe vase de sânge.
Investigaii 2
Alte investigaii recomandate ar putea fi:
• Examinarea RMN este o tehnic imagistic care utilizeaz rezonana magnetic. Uneori, se injecteaz o substan care mrete contrastul dintre diferite esuturi, pentru a face anumite structuri mai vizibile. Examinarea RMN a pelvisului poate furniza informaii suplimentare despre natura masei tumorale i este util în stabilirea stadiului bolii i a planului terapeutic.
• Tomografia computerizat (CT) este o form de radiografie în care organele corpului sunt scanate cu raze X. Tomografia computerizat este de asemenea util în stabilirea stadiului bolii i a planului terapeutic.
• Tomografia computerizat cu emisie de pozitroni (PET−CT) este combinaia a dou modaliti de investigaie imagistic, tomografia cu emisie de pozitroni  (PET) i tomografia computerizat (CT), obinându-se astfel informaii mai detaliate atât legate de anatomia unui esut, cât i de activitatea metabolic a celulelor din esutul în cauz. Poate fi util în determinarea stadiului tumorilor active metabolic.
• Determinarea markerilor tumorali: CA125 este un marker tumoral pentru cancerul ovarian, respectiv o protein a crei valoare din sânge se coreleaz aproximativ cu numrul de celule de tip ovarian care sunt active în organism. Determinarea CA125 poate fi util, dar rezultatele trebuie interpretate împreun cu celelalte investigaii. Un nivel ridicat al proteinei CA125 poate fi întâlnit i în menstruaie, chisturi benigne, fibroame uterine, boal inflamatorie pelvin, endometrioz, etc.
• Examenul histopatologic reprezint analizarea celulelor canceroase în laborator i se efectueaz folosind o mostr de esut prelevat din tumora ovarian. Pentru aceasta, este nevoie de o biopsie care se poate obine fie în urma unei operaii (deschise sau laparoscopice) fie în urma unei puncii. Informaiile histopatologice vor confirma diagnosticul de cancer ovarian si vor arta caracteristicile specifice ale tumorii, permiându-i medicului s determine tipul histologic de cancer ovarian.
2
Diagnosticul este confirmat de ctre medicul anatomopatolog prin examenul histopatologic care d informaii despre tipul histologic i gradul tumorii.
• Tipul histologic se refer la tipul de celul care formeaz tumora. 90% din cancerele ovariene apar din epiteliul
ovarelor sau din epiteliul trompei uterine. Aceste tumori sunt numite cancere ovariene epiteliale sau carcinoame ovariene. 10% din cancerele ovariene pot aprea la nivelul altor esuturi ovariene, în afara epiteliului. Aceste tumori sunt numite cancere ovariene non-epiteliale.
• Gradul ofer informaii despre agresivitatea tumorii.
Factorii care trebuie luai în considerare pentru stabilirea stadiului bolii sunt dimensiunea tumorii i msura în care tumora a invadat esuturile învecinate, implicarea nodulilor limfatici i absena sau prezena metastazelor. Stadializarea este foarte important pentru decizia de tratament.
Stadializarea se face conform procedurilor stabilite de Federaia Internaional de Ginecologie i Obstetric (abreviat FIGO).
• Testarea BRCA: BRCA1 (Breast Cancer 1 Gene) i BRCA2 (Breast Cancer 2 Gene) sunt gene supresoare ale tumorilor care codific proteine cu rol în procesele de reparare a ADN-ului. Atunci când apar mutaii i ele nu mai funcioneaz corect, crete riscul apariiei unui cancer mamar sau ovarian. Aceast testare nu este recomandat tuturor pacientelor. De obicei ea se recomand pe baza istoricului familial sau la indicaia medicului, atunci când acesta vizeaz terapia intit a cancerului de ovar de exemplu, cu inhibitori de PARP**. Testarea BRCA este o testare neinvaziv, care presupune recoltarea unei probe biologice (sânge, saliv, etc).
Diagnosticul i stadializarea bolii
3
Stadiile FIGO Stadiul I IA IB IC Tumor limitat la un ovar/ tromp Similar cu stadiul IA, dar tumora Tumora implic unul sau ambele ovare i exist unul sau mai uterin, cu capsula ce înconjoar ovarul implic ambele ovare / trompe multe din urmtoarele elemente: cretere tumoral în exteriorul intact, fr tumor la suprafaa ovarului uterine unuia sau al ambelor ovare sau în capsula unuia sau ambelor i fr celule tumorale în ascit sau în ovare sau ruperea capsulei în timpul operaiei; ascit cu celule fluidul obinut prin lavaj peritoneal maligne sau în fluidul obinut prin lavaj peritoneal
Stadiul II IIA IIB Tumora implic unul sau ambele ovare i Tumora implic unul sau ambele Tumora implic unul sau ambele ovare i s-a extins la uter i/sau s-a extins la uter i/sau trompele uterine ovare i s-a extins la esuturile din trompele uterine sau la alte organe pelviene; În plus, apar unul zona pelvian altele decât uterul sau mai multe din urmtoarele elemente: cretere tumoral în sau trompele uterine exteriorul unuia sau ambelor ovare sau în capsula unuia sau ambelor ovare; ascit cu celule maligne sau în fluidul obinut prin lavaj peritoneal
Stadiul III IIIA IIIB IIIC Tumora implic unul sau ambele ovare i Metastaze peritoneale, extrapelvine, Metastaze peritoneale, extrapelvine, macroscopice mai mari de s-a extins la nivelul perineului i în macroscopice sub 2 cm cu sau fr 2 cm cu sau fr prinderea ganglionilor limfatici retroperitoneali intestinul subire. Nu exist extindere prinderea ganglionilor limfatici tumoral la nodulii limfatici retroperitoneali
Stadiul IV IVA IVB Lichidul pleural conine celule maligne Metastaze la distan incluzând metastaze la nivelul ficatului, splinei sau organelor extra-abdominale
• Ascita reprezint  acumularea de lichid  în interiorul cavitii peritoneale (în abdomen),  în jurul organelor intraabdominale
• Lavajul peritoneal reprezint introducerea de ser fiziologic în cavitatea abdominal i aspirarea lui ulterioar. Fluidul astfel obinut se analizeaz în laborator pentru depistarea eventualelor celule canceroase
• Pelvisul este partea inferioar a abdomenului, situat între oasele bazinului
• Peritoneul este esutul care cptuete peretele abdominal i acoper organele abdominale
3
Ideal ar fi ca tratamentul s fie stabilit în cadrul unei echipe multidisciplinare: oncolog, chirurg/ginecolog, medic specialist în explorri imagistice, medicul anatomo-patolog, genetician, etc. Atunci cand se stabilete planul de tratament, trebuie cunoscut: tipul de cancer de ovar, extinderea (stadializare imagistic), factorii de risc, dac poate fi operat radical. Planul de tratament stabilete etapele i ordinea lor.
• Pentru boala incipient se începe cu chirurgia. Aceasta are rolul de a elimina boala (intenie curativ), de a permite o stadializare corect i complet a bolii, de a permite analiza anatomo-patologic a întregii tumori (nu doar o poriune). Chirurgia presupune înlturarea ovarelor, a uterului i trompelor uterine, a ganglionilor pelvini, a epiploonului (pliului peritoneal) i în general, a tuturor leziunilor suspecte. Chiar dac nu exist suspiciune de malignitate, se recomand biopsia zonelor în care ar putea exista celule maligne, pentru a stabili cu cât mai mult acuratee stadiul bolii. Scopul chirurgiei este ca la sfâritul operaiei s nu mai existe în organism leziuni (tumori) vizibile cu ochiul liber.
Tratamente recomandate
4 Chirurgie
• Dup operaie, cel mai adesea este nevoie de un tratament chimioterapic (chimioterapie adjuvant). Rolul chimioterapiei este de a distruge eventualele celule maligne rmase, micorând astfel riscul de recidiv al bolii. În practic, se utilizeaz o combinaie de medicamente (chimioterapice). Se administreaz un numr de 6 cicluri, cel mai adesea la interval de 3 sptmâni. Uneori este necesar administrarea
unui medicament biologic - anti-VEGF (terapie intit)*, care scade (în cazurile avansate) suplimentar riscul de recidiv. Acest medicament se administreaz cu chimioterapia, dar i dup încheierea acesteia, ca tratament de întreinere.
• În cazul în care cancerul tu este ereditar, trebuie s ai în vedere evaluarea riscului celorlali membri ai familiei pentru dezvoltarea unui cancer mamar sau ovarian (mai rar de pancreas sau prostat) prin testri genetice specifice (BRCA).
• În stadiile avansate, abordarea este diferit. Se începe cu chimioterapia neoadjuvant (3-4 cicluri), urmat de chirurgie i apoi completarea chimioterapiei; aceasta abordare permite micorarea tumorii i a celorlalte leziuni implicate, ducând la operaii care pot fi mai uor de efectuat (mai puin ample, mai scurte, cu anse mai mari de a fi complete, cu mai puine complicaii).
Terapia hormonal poate fi parte a tratamentului. Ea blocheaz ajungerea estrogenului în celulele canceroase. Acest lucru este urmat de încetinirea creterii celulelor canceroase.
Tratamente recomandate
Chimioterapie
5
• În stadiul avansat, poate fi necesar administrarea terapiei intite (anti-VEGF*), care se poate asocia cu chimioterapia sau se administreaz dupa terminarea acesteia (tratament de întreinere).
• Pentru pacientele care sunt purttoare ale unei mutaii BRCA, la încheierea chimioterapiei, se recomand ca tratament de întreinere administrarea unor medicamente numite inhibitori PARP**#.
# discut cu medicul oncolog criteriile de compensare pentru medicamentele utilizate.
Tratamente recomandate
4 5
Studii clinice În perioada tratamentului, exist posibilitatea de a i se propune înrolarea într-un studiu clinic. Studiile clinice evalueaz medicamente noi. Ele trebuie privite cu deschidere, pentru c dau posibilitatea pacienilor, de a avea acces la medicamente, care altfel nu ar fi disponibile.
Tratamentul paliativ este acel tratament administrat pentru ameliorarea diferitelor simptome (cum ar fi durerea) i poate crete calitatea vieii.
Medicin alternativ i complementar Medicina complementar i alternativ (CAM) este termenul folosit pentru acele produse medicale i practici medicale care nu fac parte din setul de îngrijiri medicale standard. Terapiile complementare sunt considerate auxiliare tratamentelor oncologice clasice, cum ar fi interveniile chirurgicale, radioterapia sau chimioterapia i sunt utilizate pentru controlul simptomelor.
În contrast, terapiile “alternative” sunt în general promovate ca atare i, de obicei, nu dispun de dovezi tiinifice documentate în ceea ce privete sigurana i eficacitatea.
Pacienii oncologici care iau în considerare utilizarea vreunei metode alternative de tratament ar trebui s discute cu medicul curant înainte de a apela la vreo msur în acest sens, pentru c acestea pot influena modul de aciune al tratamentul oncologic de baz.
Chimioterapie ± anti-VEGF*
Tratamente recomandate
Terapiile alternative NU sunt menite s înlocuiasc tratamentele convenionale. Nu trebuie scpat din vedere sub nicio form c oprirea sau întârzierea tratamentului convenional poate avea consecine grave.
• Monitorizarea însemn control periodic. Acest control se face mai des în primii ani dup operaie i încheierea tratamentului sistemic, iar apoi din ce în ce mai rar. Scopul este acela de a detecta cât mai rapid o eventual complicaie a bolii sau tratamentului, ori o recidiv.
Monitorizarea bolii
• Cea mai simpl metod este consultul ginecologic împreun cu ecografia transvaginal: la 3-4 luni în primii doi ani, la 6 luni în urmtorii ani. Dac riscul unei recidive este mic, se poate face anual.
• În cazul în care medicul ginecolog consider c este nevoie de suplimentarea consultului clinic, poate indica efectuarea unei tomografii sau unei examinri prin rezonan magnetic.
• Markerul CA125 se determin din sânge. Nu întotdeauna este o investigaie concludent, de aceea nu poate înlocui cele menionate anterior. Creterea valorilor CA125 peste limitele normale reprezint un semnal de alarm, dar nu poate constitui un motiv suficient pentru a începe un alt tratament.
• În cazul în care exist discordane între examenul clinic i imagistic i valoarea CA125, examinarea PET-CT poate lmuri situaia.
6
6
6
Anumite riscuri sunt comune tuturor interveniilor chirurgicale realizate sub anestezie general. Aceste complicaii nu sunt foarte des întâlnite i includ tromboza venoas profund, probleme cardiace sau respiratorii, sângerri, infecii sau reacii la anestezie. Aceste riscuri pot fi prevenite printr-o evaluare medical atent înaintea operaiei.
Ovarele, trompele uterine i uterul sunt localizate în zona pelvian, împreun cu nodulii limfatici, vezica urinar, vase de sânge importante i pri ale intestinelor. În timpul interveniei chirurgicale, depinzând în principal de extinderea tumorii, anumite structuri pot fi lezate. Investigaiile imagistice vor ajuta la minimalizarea riscurilor.
În cazul în care nodulii limfatici aflai în zona pelvisului i de-a lungul aortei sunt îndeprtai, sistemul limfatic se poate bloca, ducând la limfedem - limfa se acumuleaz în picioare i acestea se umfl.
Pierderea funciei reproductoare
Tratamentul standard pentru cancerul ovarian presupune îndeprtarea chirurgical a ambelor ovare, a trompelor uterine i a uterului. Prin urmare, dup tratament, pacientele cu cancer ovarian nu vor mai putea concepe i nate copii. Dac eti în aceast situaie vei fi îndrumat ctre persoane specializate care ofer suport în aceast situaie.
Gestionarea efectelor secundare i a posibilelor reacii adverse
6
Gestionarea efectelor secundare i a posibilelor reacii adverse†
† Discut cu medicul curant modalitile cele mai eficiente de prevenire (atunci cnd e posibil) a efectelor secundare. ‡ Neuropatie = amoreli ale mâinilor i/ sau picioarelor.
MEDICAMENT REACII ADVERSE POSIBILE CUM S GESTIONM POSIBILELE REACII ADVERSE
Chimioterapie CARBOPLATIN Grea, Astenie, Constipaie, Vrsturi, Dureri abdominale, Toxicitate Vei face analize de sânge periodic pentru monitorizarea reaciilor adverse; hepatic, Toxicitate renal, Neuropatie‡ Vei primi tratament antiemetic; Consum regulat alimente în cantiti mici, evit alimentele grase, mestec încet i bine; Bea cel puin 2 litri de lichid i consum alimente bogate în fibre pentru constipaie
PACLITAXEL Anemie, Trombocitopenie, Neutropenie, Astenie, Alopecie, Neuropatie‡, Vei face analize de sânge periodic pentru monitorizarea reaciilor adverse; Dureri musculare i articulare, Reacii alergice, Infecii respiratorii Vei solicita consult neurologic dac apare neuropatia‡ (sindrom pseudogripal), Scurtarea respiraiei, Dureri în gât
DOCETAXEL Anemie, Trombocitopenie, Neutropenie, Neuropatie‡, Grea, Astenie, Vei face analize de sânge periodic pentru monitorizarea reaciilor adverse; Alopecie, Dureri musculare, Stomatit, Diaree, Edeme, Febr, Vei lua tratament antidiareic i vei ine diet dac diareea apare; Vei urma Reacii alergice tratamente topice local pentru stomatit; Vei solicita consult neurologic dac apare neuropatia‡
DOXORUBICIN Trombocitopenie, Neutropenie, Sindrom mân picior, Grea, Astenie, Vei face analize de sânge periodic pentru monitorizarea reaciilor adverse; LIPOZOMAL Stomatit, Cardiomiopatie, Modificri ale EKG Vei pstra mâinile i picioarele la temperaturi sczute PEGYLAT
TOPOTECAN Anemie, Trombocitopenie, Neutropenie, Grea, Astenie, Alopecie, Vei face analize de sânge periodic pentru monitorizarea reaciilor adverse; Mucozit, Febr, Durere abdominal Vei lua tratament antidiareic i vei ine diet dac diareea apare; Vei urma tratamente topice local pentru stomatit; Bea cel puin 2 litri de lichid i consum alimente bogate în fibre pentru constipaie
GEMCITABIN Anemie, Trombocitopenie, Neutropenie, Grea, Astenie, Alopecie, Vei face analize de sânge periodic pentru monitorizarea reaciilor adverse; Edeme, Rash cutanat, Toxicitate renal, Dificultate la respiraie Dac îi pierzi apetitul, vei lua mese dese i reduse cantitativ, la intervale regulate de timp
Terapie intit (anti-VEGF*) BEVACIZUMAB Hipertensiune, Perforaii gastro-intestinale, Astenie, Diaree, Vei face analize de sânge periodic pentru monitorizarea reaciilor adverse; Dureri abdominale Vei msura tensiunea arterial periodic; Anun medicului eventualele reacii cutanate; Dac este necesar o procedur chirurgical, bevacizumabul trebuie întrerupt i anunat medicul
Terapie intit (inhibitori de PARP**) OLAPARIB Anemie, Trompocitopenie, Neutropenie, Modificare gust, Vrsturi, Vei face analize de sânge periodic pentru monitorizarea reaciilor adverse; Grea, Diaree, Tuse, Dispnee, Durere cap, Astenie Vei lua tratament antidiareic i vei ine diet dac diareea apare
7
În cazul în care se confirm  recidiva  bolii, discut cu medicul tu oncolog i eventual cu echipa multidisciplinar care este cea mai bun abordare: reintervenia chirurgical, tratamentul sistemic sau ambele. Medicul (echipa) va stabili ordinea etapelor de tratament.
Rolul unei reintervenii chirurgicale este acela de a înltura orice tumor nou aparut, vizibil cu ochiul liber; dac acest obiectiv nu poate fi atins, se prefer un tratament sistemic (care poate preceda chirurgia uneori). Tratamentul sistemic este reprezentat de chimioterapie cu / fr anti-VEGF (terapie intit)*. Chimioterapia poate fi aceeai cu cea folosit anterior sau diferit, în funcie de timpul scurs de la încheierea tratamentului citostatic anterior pân la momentul recidivei.
Dac din diverse motive nu ai beneficiat de tratament cu anti-VEGF (terapie intit)* de la început, poi întreba medicul dac poate fi folosit în aceast situaie.
Pentru pacientele purttoare de mutaii BRCA, dup chimioterapie, în cazul obinerii unui rspuns bun, se poate recomanda tratament cu inhibitori PARP**.
De multe ori, dup obinerea unui rspuns la tratament, boala progreseaz sau recidiveaz din nou. De aceea, în practica oncologic, foarte frecvent, se utilizeaz numeroase linii de tratament chimioterapic. Scopul este acela de a nu permite bolii s progreseze rapid i de a menine calitatea vieii. Discut cu medicul tu toate posibilitile i decidei care sunt paii ce pot fi urmai.
Tratament în caz de recidiv a bolii
Exist via dup diagnostic
Exist via dup diagnostic. O via diferit, în care vei descoperi multe provocri, dar i lecii care te vor îmbogi ca om. Treptat, redescoperi bucuria clipei, i mai ales bucuria de a fi alturi de oamenii care îi sunt dragi.
Nu transforma boala într-un zid între tine i cei din jur! Discut cu ei despre boal i despre ce ai de fcut! Descarc-te de fric i temeri, cu suportul familiei, al prietenilor i colegilor, sau al unui psiholog. Frica, izolarea i însingurarea nu te ajut s îi fie mai bine, sprijinul lor îns da.
Cei apropiai vor suferi alturi de tine – las-i s îi fie alturi! Ai nevoie de ei, i ei de tine. În fapt, creezi astfel o nou legtur cu ei, care poate îmbogi i da noi profunzimi relaiei pe care o avei.
Dac simi nevoia s stai de vorb cu cineva din afara familiei sau a cercului de prieteni, poi apela la ajutorul unui psiholog. Poi de asemenea încerca s caui în zona ta grupuri de suport. Ele pot fi organizate de diferite asociaii de pacieni, fundaii sau organizaii non-guvernamentale.
https://www.cancer.org/cancer/ovarian-cancer.html https://www.cancerresearchuk.org/about-cancer/ovarian-cancer https://www.cdc.gov/cancer/ovarian/index.htm https://www.cancer.gov/types/ovarian https://www.nccn.org/patients/guidelines/ovarian/index.htm http://ovarian.org www.fabc.ro www.daruiesteviata.ro www.fundatiarenasterea.ro www.oncohelp.ro www.aminvinscancerul.ro www.asociatiapavel.ro www.thelittlepeople.ro
De unde te poi informa
* anticorp care se leag de factorul de cretere endotelial vascular (VEGF), un factor de cretere pentru vasele de sânge. Celulele cancerului ovarian produc cantiti mari de VEGF, care stimuleaz formarea de noi vase de sânge în interiorul i în jurul tumorii. Blocarea factorului de cretere folosind bevacizumab poate preveni astfel apariia acestor vase de sânge în jurul tumorii.