Dan Ciachir

Canduri despre

Nae lonescu

Editia a lV-a

Cu o postfagi editoriali de

Rizvan Codrescu

@ Editura Lumea Credingei - zorsPentru prezenta edigie

Editor: Lumea Credinlei SRtStr. Oborul Nou nr. 58, sector z,

cod pogtal o21441, Bucuregti

Tel. o3r 4zz84z3e mail: razvan.bucuroiu@lumeacredintei.com

Director: Rizvan BucuroiuConsilier editorial: Rizvan Codrescu

Coperta: Nae lonescu vdzut de Dumitru PasimaCorectura: Mariana Dinu

Tehnoredactarea: Valerian Susan

Distribu!ie:S.C. Supergraph S.R.t.Str. lon Minulescu nr.36

03121 6,sector 3, BucuregtiTel.: oz1 132c.61.19, o2t b1g1c..g3

Fax oztl3'tg.to.B4

ilEdilsleiBucuresti - zotS

Rizvan Codrescu

trecugi in revisti decit principalii sii discipoli sau pro-ximi (de la un M. Eliade si un C. Noica la un M. Sora sauun Al. Dragomir).

Tot Dora Mezdreane-a datintre zooS gizot6,la maimulte edituri, seria intitulati Nae lonescu qi discipolii saiin arhiva Securitalii (z volume).

Dintre cirgile despre Nae Ionescu - inci putin nu-meroase gi destul de inegale - mai meriti mengionatemicar doui: Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizicalui Nae

Ionescu, Editura Star Tipp, Slobozia, zooo,;i RominaSurugiu, Dominante filosofice in publicisticalui Nae lonescu.

De la ,,Logos" la ,,Ctn)Antul", Editara Paideia, Bucuregti,zoo8. in materie de detractare, se poate cita, ca studiude caz, Marta Petreu, Diavolul qiucenicul sau: Nae lonescu

- Mihail Sebastian, Editura Polirom, Iasi, zoo9.Posteritatea marelui profesor rimine deschisi gi

provocatoare,iar cartea defagLse oferi ca un ghid me-reuactual, care se ispitegte acum, la un sfert de veac dela prima ei aparigie in volum, si seduci o noui generagie.

RdmonCoilrescu

136 137

Dan Ciachir

in l99o, Gdnduri despre Nae Ionescu a apirut in treinumere consecutive din eleganta si prestigioasa revistiSteaua, iar in Dg4 a fost tipirit la Editura InstitutuluiEuropean. A doua editie a apirat in anul zoot, laEditura Dacia din Claj, iar edigia a treia,la EditaraLitera Ortodoxi, in zoto.

Autorul

Ginduridespre Nae Ionescu

I

La t6 i:unie 1990 se vor implini o suti de ani de lanatterea lui Nae Ionescu. A mai rimas pini atunci unan. $tiu ci nu se va scrie nimic despre el. Prin tg85-86,

cind am reu;it si-i pomenesc numele in citeva articole,nidijduiam ci se va puteavorbi despre Nae Ionescu fiecu prilejul centenarului nagterii, fre ca acela al come-moririi a 5o de ani de la moarte (r5 martie rggo). Pinila cele doui date amai rimas pugin timp. Presimtireaci numele lui Nae Ionescu inci nu va putea fr tipirit,ci nu se va putea vorbi deschis despre el, in loc si midescarajeze, mi indeamni simeditez asupra lui, por-nind, firegte, de la o experiengi proprie. Paginile, citevor iesi, le vor citi cigiva prieteni, oameni care se inte-reseazlde destinul ;i de opera lui Nae Ionescu firi siii fi fost studengi sau contemporani. Ca gi mine, ei l-au

descoperit sau il descoperi exclusiv prin mijlocirea tex-

telor - atatea cite s-au pistrat ori au fost editate indatidupi moartea lui.

imi amintesc de dimineagaincare cineva mi-a adus

Rozavhnturilor. Erain primivara lui r98o. Am intrat incasi, cu carte4 pregiltit si nu ies toateziaa, convins ci

Dan Ciachir

voi incepe o lecturi ,,senzational?', qi, trecand repedepeste scurtaprefagi,, am intors pagina primului capitol,intitulat Cronica ortodoxd.

Am citit un articol, doui, trei... cu sentimentul ci amin fagi niste note mai lungi pe care le-ar fi putut scrieorice gazetar cu oarecare pregitire teologici. Chestiunidestul de simple si locuri comune... Am citit pdndlasfirgitul secgiunii si am trecur la partea a doaa a an-tologiei - Cultura politicd. Articole de politici externi,apoi altele, in care se pomenea de Maniu, Mihalache,Britianu... Deceptia era atat de mare incit mi credeamvictima unei farse. Pe seari l-am intilnit pe omul careimi adusese cartea gi i-am spus:,,Am cititvreo go-go depagini, insi nu am gisit nimic grozav".,,Citeste-le de osuti de ori, asa cum le-am citit eu!", mi-a strigat. Amsezat ci am de-aface cu un nebun si nu am mai spusnimic. Nae Ionescu era o cumpliti dezilazie. Sear4 saua doua zi, amreluat totugi lectura gi un articol, Munteniacare unifica, mi s-a pirut... interesant, degi il simteamscris sec, uscat, sugerind un ton trantant de om carepune la repezealiordine in lucruri. Cartea nu mi se maipilreade aruncaq am continuat.

Mai eram, la zg de ani, victima scrisului ,fttrmos,,,a alitrririi ,,fericite" de cuvinte si a expresiilor care seretin. Acestei categorii ii apartin, in genere, oamenii ci-rora nu le place Nae Ionesca,fari.si fie minagi de vreoprejudecati. Scrisul siu e abrupt sau drastic de firesc,de limpede si potrivnic oricirui,,sril" si oricirei litera-tarizari. Nu are nicio contingenli lirici de suprafagi -fiindci de fond are - si nu gisegti in el o metafori, dupicum nu gisegti nimic din,,frumosul" conventional care

8

CAnduri despre Nae lonescu

place scriitorilor incepitori, diletangilor, calofililor gi, ingenere, tuturor acelora care, conttient sau n:o,vineazicirliongul, zalafallexical. E aici drama oamenilor care

ar.r un barochism congenital, care in viaga de toate zilele

- recrudescengibizantini? - adori ritualul.Daci Nae Ionescu nu va fi citit in veac decit de un

numir foarte restrins de oameni, e pentru ci rominul,de obicei, are oroare de realitatea nudi gi nu o Poateprimi decit inveliti intr-un anume ambalai sau, mai

bine spus, diluati. Cititorul mediuvrea si fie flatat sau

rdzbunat. Sunt trisituri pe care le-a surprins fbri miliCaragiale, spirit la fel de realist ca gi Nae Ionescu.

Pandant al aspectului stilistic este necrularea cu

care Nae Ionescu- iarigi, numai Carugiale a mai proce-

dat aga - merge impotriva unei opinii curente care Pareculmea bunului-simg fbri si fie realitate.lati, de pildi,cum intimpini Nae Ionescu o carte cate a frcut senza-

gie pe vremuri, Cu StalinlaKremlin, de Boris Baianov, inarticolul intitulat Preiudecafi:,,Eu nu spun ci Stalin nu

o fi prost. Spun ci asta nu intereseazi. De aproape opt

ani, omul acesta dispune de destinele Rusiei. Notagi: de

opt ani, intr-ovreme de risturniri gi prefaceri continue.

in acegti opt ani, lucrurile au inceput in Rusia si capete

consistengi. Se poate ca aceasti consistengi si nu duciinspre comunism, ci in alti parte. Dar ce e importantpentru rugi? Si rcalizezecomunismul?- sau si giseas-

ci o formuli politic-economici de echilibru (oricare ar

fi ea) in locul celei a garismului, care, categoric, nu mai

mergea?"'.

' Nae Ionescu, Rom vhnturihr (tgz6+%3), Bucureg{ L937, p. z2o.

9

Dan Ciachir

Aceeagi opinie publici se pare ci respinge4 in epociideea tratativelor diplomatice cu Rusia. ,,Iar dacie vorbade politici externi, mai usor ne putem ingelege cu un re-gim actual care socoteste Rusia drept ogarieuroasianidecit cu un regim "civilizat ,uoccidentalrr, catear urmatraditia concepriunii petrinice. ll Impediment moral?Nu putem sta de vorbi cu oamenii cari au distrus, aujefuit si au omorit? Asta doar ca si ridem. Noi ne maiaducem, doari, aminte de o Europicarepentru motiveanaloge nuvoia, acum roo-15o de ani, si stea de vorbi cuEranta! $i pe urmi, cine suntem noi si aruncim aceast;buli de excomunicare, atunci cind nici un alt stat euro-pean nu o mai face?"'.

Am dat aceste exemple nu pentru ci pot deconcertape oricine a aazit de un Nae Ionescu ,,reaction a{' si unom de ,dreaptt sau pentru ci par paradoxale, ci pen-tru a deschide drum unei noi convingeri de-a mea re-feritoare la posteritarea lui Nae Ionescu. Acest filosof gigazetil pe care - lucru intr-adevar rar - trei regimuripolitice diferite intre ele - mai ales ultimele doui -I-aapus cu strisnicie la index incepind din rgg8 sipdniazirimine sub obroc nu pentru cL ar fi fost ,,antisemit,,sau ar frfilcat,,politici de dreaptl',ci trage consecintelerealismului siu.

Asa cum ii vexa pe contemporani un punct de ve-dere formulat in anii '3o, ii vexeazd. si pe cei de astizi.Atitudinea sa mirturisit mistici o anumiti culoare ide-ologici imbrigiqatinu sunt motivele capitale care fac ca,la 5o de ani dupi moarre, numele Iui Nae Ionescu abia si

Cdndurr despre Nae lonescu

poati fi scris. ,,Nagionalistul" Nae Ionescu trezegte o in-

stinctivi antipatie indeobgte acelor oameni care all senti-

me ntul ci I. L. C aragiale i-a zeflemisit pe romin i, re spec-

tiv acelora care se regisesc in tipul depoezie patriotardiCrainic - Piunescu - Vasile Militaru. Inilial a existat o

barieri ideologici insi adeviratabarieti este de o altinaturi. Caci nu a fost Goga de ,dreaptt 9i,,antisemit", ;iinci prim-ministru, spre deosebire de Nae Ionesclt, care,

de altfel, nu a deginut niciodati o demnitate publici 9inici nu a fost inscris intr-un partid?!... $i totuqi Goga se

afli de un sfert de veac in manualele ;colare!Atunci cind o anumiti eliti culturali 9i chiar unii

intelectuali mijlocii vor ajunge la un anum e grad de re-

alism, vor descoperi ci aunevoie de Nae Ionescu in felul

in care o generatie anterioari acum la apus, avusese ne-

voie de Gog", Blaga,V. Voiculescu sau Ion Barbu. Cu de-

osebirea ci Nae Ionescu nuva putea fi reinstalat in cul-

turi de publicul larg. Acesta nu se va,,regisi" inci multivreme in el. E greu si ingelegi un om care trece peste

impirgelile locului comun gi mirturiseqte despre sine

cu o franchete care frizeazicandoarea: ,,Miintreabi: ce

e;ti d-ta? Radical de dreapta sau de stinga? Am precizat

mai sus: nu existi o dreapti gi o stingi univoc definite.

Dar chiar daci ar exista: de unde vrei si gtiu eu? $i ce

interes ar aveaasta pentru discugia noastri? ll MLtog,balena e o fiingi oarecare. Pentru naturalist, e necesar

si gtie daci e mamifer sau pette. Dar pentru baleni? E

indiferent. Cici treaba ei nu e si gtie ce este ea, ci si-gi

indeplineascd funcliunile ei fireqti" (s. aut.)3.

'Idem,p.rt6. 3 Idem,p.34L.

Dan Ciachir

Intelectualii, scriitorii care au aproximativ cazo deani mai mult deci.t mine, asa cum nu uiti si mirturi-seasci, i-au citit pe marii poeti interbelici pe sub banci.$i nu peste mult timp acesria au fost retipiriti. Ea, altioameni de virsta mea, ca gi algii mai tineri, facem ace-lagi lucru cu Nae Ionescu. Nu cred ci e meritul nostru.Ag spune despre el ceea ce a spus Iorga despre AlexandruIoanCaza: Vremea I-a scos in cale, acest anonim care senumeste Vremea.

Relativ pugini dintre cei care l-au cunoscut sau audi-at pe Nae Ionescu l-au evocat. Acegti4 oricit ar incerca sifie de ,obiectivi",de indati ce vorbesc despre el, observici se impart in doui categorii distincte: unii care ema-ni admiragie, atasament si iubire pentru magistrul sauprietenul lor (Mircea Eliade, Mircea Vulcinescu, OctavOnicescu etc.), si ceilalti, cei care, oricit s-ar stridui si-lingeleagi, aparrin parc|altui tip omenesc, altui gen devalorificare a existengei. Inaderenta lor e structurali,fie ci e vorba de Anron Dumitriu, Henri H. Stahl sauN. Carandino. Parci in privinta lui Nae Ionescu, caleade mijloc, sau,,impirireasci, rimine imposibili.

- Inaderenlii, cind nu-l socotesc impostor de-a drep-

tul, il percep ca pe un fenomen straniu, inclasificabilsi, oricit de sinceri ar incerca si fie cu ei ingigi, per-sisti binuiala ci e la mijloc ceva tulbure sau necurat.Peremptoriu mi se pare acest pasaj din amintirile IuiHenri H. Stahl:,,M-am intrebat deseori in ce consta se-cretul marelui presrigirl pe care il avea Nae Ionescu. (...)

Simpla lai prezengi era impresionanri. intocmai ca si

12

Cinduri despre Nae Ionescu

fratele siu, actorul Ghibericon, <<Nae>> avea un deosebit

talentin folosirea glasului, a gestului, a mimicii, in spe-

cialaprivirii, astfel ci reugea si puie in sceni un perso-

nai deloc banal: cel al unui <ginditor> care,la catedril,nu reciti o lecgie de-a gatapregititi, ci se afli in plinitransi a muncii de gindirea.

Alt om, apar\inind celeilalte categorii - in spegi

Mircea Eliade -, percepe astfel, cu afinitate gi simpatie,pe un Nae Ionescaaflatin imprejuriri identice: ,,N-amsi uit niciodati prima lecgie de Metaftzici la care amasistat. Anungase un curs despre <<Faust gi problema sal-

virii". Amfiteatrul Titu Maiorescu era arhiplin gi am gi-sit cu greu loc in fand, tocmai in ultima banci. A intratun birbat bran, palid, cu timplele descoperite, cu sprin-cenele negre, stufoase, arcuite mefistofelic, ;i cu ochiimari de un albastru sumbru, neobignuit de sclipitori;cindi;i rcpezeape neatteptate privirile dintr-un perete

in altul, parci ar fr falgerat in amfite aftu. Er a slab, des-

tul de inalt, imbricat sobru, dar cu o neglijenti elegangd;

gi avea cele mai frumoase gi mai expresive miini pe care

i.-"- vdzatvreodati, cu degete lungi, subtiri, nervoa-

se. Cindvorbea miinile ii modelau gindirea, subliniaunuangele, anticipau dificultigile, semnele de intrebare.(..,) Simgeai ci ce spune Nae Ionescu nu se gisea in nicio carte. Eracevanou, proaspit gindit qiorganizat acolq

in faga t a, p e catedrt's .

Comparind cele doui fragmente, ingelegi, pe de o

parte, cit de greu este si te apropii ,,obiectiv" de Nae

Henri H. Stahl, Amintiri gi g 6n duri, Bucuresti, 79 8L, p. zr5.

Mircea Eliade, Amintiri, Madrid, rg 6 6 (E d. De stin), pp. Lrs -716.

Dan Ciachir

Ionescu, iar pe de alt4 igi vine in minte o afirmatie asa: ooi punem intr-o realitate ceea ce este in noi insine.

Exemplele din cele doui categorii de percep.r. "

loiNae Ionescu ar putea continua, rimdnind insi ireduc-tibile. Adesea descoperi insi... Ie cri du ceur, precamlaHenri H. Stahl: ,,Dupi a Iui pirere, cine se niscuse inBirigan nu purea ingelege pe Descartes, precum nicicine nu s-a niscut acolo nu putea prinde.,duhul' spe-cific al rominismului gi mai ales al uortodoxieirr. Ceeace pentru mine, care nu mi niscusem in Birigan gifusesem botezatcatolig nu era prea ispititor,*. Aceasiaimi amintegte de reactia unui scriitor pe care l-am con-vins si citeasci Roza vhnturilor. A retinut cu precidereinversunarea lui Nae Ionesc a fagi d"e greco-carolici;scriitorul aparrinand confesiunii respective. pe de altiparte, si pentru a rimine in acelagi plan, in Istoria sa,G. Cilinescu il ,,roarna" pe filosof nagionaligtilor ci aconferentiat gi Ia... Ciminul sionistz.

De Nae Ionescu nu se pot apropiain mod real si cufolos decit oameni cu plimadi gi,,weltanschauung,, ase-minitoare. Oameni care cred in Damnezea,in intuigie,in realitigi, in istoria care se face singuri mai mult decitintr-o metodi in infailibilitatea qtiingei si care sunt lip-si;i de suficienga proresranri priuitoar. ia posibilitigiienelimitate ale persoanei gi voingei lor. Structurimaide-grabdrdsdritene. De aceea, daci Nae Ionescuva putea ficitit vreodati dincolo de hotare, aceasta nu se va puteaintimpla decit intr-o gari, de mentalitate ortodoxi si inprimul rdndcateolog.

6 Henri H. Stahl, Amintiri si g6nduri, p. zt7.? G. Cilinescu, lstoriakteraturii romdne, ed. all-a,Bucuresti r9gz.

CAnduri despre Nae lonescu

Ca gi Pirvan, Nae Ionescu era suspectat de tea-

tralitate. Poate ci intr-adevir igi rcgiza mai mult sau

mai pugin apafitiile,insi pini la mine nu au ajuns niciprivirea, nici gesturile, nici inflexiunile sale vocale; n-a

aiuns altceva decit text, fre ci este vorba de stenogra-mele unor cursuri - atat de pugine! -, de articole sau

de cdteva prefege -, gi totusi acestea mi-au comunicatmarea sa autenticitate, originalitatea, ba chiar ceva din,duhrll" siu. Aceia care credeau ci Nae Ionescu este unsimplu,,fenomen" gi ci odati cu trecerea sa la cele veg-

nice fenomenul va inceta s-au ingelat tot atat de tarepe cit s-a inselat E. Lovinescu in privinga lui Caragiale.

Un om socotit incapabil si scrie triiegte tocmai printextele sale: din pagini aparent disparate se incheagi ooperi - unici in felul ei - nespus de proaspiti, de actu-ali, in vreme ce alte opere, concepute aprioric ca atare,in sens de,,edificii" impozante, se piriginesc sub ochiinoqtri. Amestecul acela de smerenie qineglijenld caracte-ristic felului in care Nae Ionescu punea o problemi sau

medita asupra unei idei triumfi asupra incrinceniriiedificatoare.

Era Nae Ionescu atit de nepisitor fagide persoana

sa pe cit pretindea? Mai bine spus: fagi de emanagii-le,sale intelectuale. Mai mult din admfuagie decit dinsuspiciune, am coborit pe firul publicisticii sale mai jos

de perioada sa de maturitate gazetereasc| (rgz6-t%3),

cireia Mircea Eliade i-a consacratRozavdnturilor, anto-logie intocmiti nu numai cu instinct gi competengi, dar

gi cu reali dragoste. Existi insi, anterior, perioada luiNae Ionescu de la ldeea Europeana (tgt9-t925). Atunci se

incheagi personalitatea sa gi profilul siu spirituaf intr-o

14

Dan Ciachir

confluenti de tinerege gi maturitate, in jurul virstei de

3o de ani. Mai existi gi articolele timpurii publicate sub

pseudonims in Noua Revistd Rom6.nd, intre anii rgu tir9r3, careil pot interesl pe eventualul monograf sau bi-ograf. Ele au mai degrabi un rol de document.

ilin anul1919, Nae Ionescu se intorcea din Germania

dupi o gedere de gase ani. i;i susginuse teza de docto-rat - care va fi publicati postum -, iar dupi inceperea

rizboiului fusese internat in lagir. Acolo i se niscuserigi cei doi copii. Dintr-un manuscris recent,, semnat de

Argavir Acterian, unul dintre pulinii contemporani ailui Nae Ionescu care se mai afli inviag| gi unul dintreadmiratorii care nu gi-au modificat atitudine4 desprind:

,,Se pare ci in lagirul german spiritul ascutit socratic

al doctorandului romin s-a exercitat intens in discutiile

' Mihail Straje, Diclionar de pseudonime..., Bucuregti, t987,pp. isr-352. Autorul inregistreazi numai citeva din pseudoni-mele folosite de Nae lonescu; pe cele mai frecvente: Mihai Tonc4Niculae lvagcu; dar ;i pe unele intrebuingate mai pugin (Skytes,

Calicles). in Introducerela Istorialogicei (Bacareqti, t94r), in afaride aceste4 mai e indicat pseudonimul Nemo. De asemenea, ammai identifi c at, in ldeea Europ eand, pseudonimele: Verax, Un uni-versitar, Un prelat de dincoace, Un preot de gari...

Ivagcu era numele bunicului lui Nae lonescu: ,,Nu am fostniciodati idealist in filosofie. Nu a fost neam de neamul meu; cidoari bunicu-meu Stroe Ivagcu era giran din Biriganul Briilei..."(Roza vi.nturilor, p. Zlil-

16

Cdnduri despre Nae lonescu

pe care Ie suscita si alimenta, incit catolicii care se aflauacolq apreciind cunostintele filosofice, dar gi teologiceale lui Nae lonescu, l-au recomandat preogilor catolicicare vizitaalagdrul,ca pe un bun cunosciror al literaturiieclesiastice. A fost solicitat atunci si faci referate asupracirgilorde teologie catolici, in vederea aprobirii (ori nu)a imprimatur-ului cerut de autorii acelor l:ucrfui. llinultimii ani de lagir, Nae Ionescu - degi ortodox - a fostfolosit de autorititile Bisericii catolice penrru redacta-rea unor referate obiective, care prin figoarc gi ascugitijudecati erau foarte apreciate pentru scopul amintit'ry.

Preocupirile sale teologice, dar mai cu seami ata-

;amentul fagide o ortodoxie ,,plrtigi duri" se constatigi in articolele publicate in ldeea Europeana in anii 2o.Aici apare, in numirul din +-tt aprilie tgzo, prima for-mi a textului siu de referingi,luxta Crucem (intitulat,,Pascalia"). Fusese inigial o conferinti sustinuti in ca-drul Societigii Romine de Filosofie, in sala FundagieiCarol I. Nae Ionescuvedea in crestinism o formi de le-gitimare, dar gi de valorificare a suferingei, spre deose-bire de ,,solugiile" elini, respectiv in dianl, care incercauin zadar si o evite sau si o nesocoteasc4 durerea fiindinerentd condigiei umane. Problema fusese dezbitutimai pe larg in lecgia de deschidere intitulatlFuncliuneaepistemologicd a iubirii cu care Nae Ionescu isi incepu-se activitatea universitari, ca asistent al profesoruluiC. Ridulescu-Motru. Textul prelegerii s-a pistrat - maipulin sfh.rgitul- gi a fost tipirit postum inrevistalsvoare

' Argavir Acterian, Nae lonescu, mss. (tz p.).

17