CÂNTĂRILE APOCALIPSEI

Traian Dorz

1945

1

Ţie ... IIISUSE …

Preaiubitul inimii mele, cântările întregii iubiri din inima mea ;

Ţie ... Dorul dorurilor mele, nostalgia celui mai dulce Dor ;

Ţie ... scumpa şi veşnica mea dragoste, cântarile dragostei cele mai neprihănite şi mai fierbinţi …

...Şi Ţie ...

Crin alb, neprihănit şi scump ......cu care sufletul meu a cântatşi cântă împreună ......Mulţumirea veşnică a celei maineprihănite şi mai scumpe dintre iubiri

Şi vouă ...

...Suflete alese, vouă care iubiţi ...O, numai vouă ......Celor în care arde puternică, fierbinte, nemarginită ...Dragostea Lui ......Pentru că numai voi ...

...le puteţi întelege ...

Traian Dorz

IISUSE …2

O, Iisuse, cu umede priviri,Ţi-aduc aici prinosul duioaselor iubiri ...În slove înşirate, pe firele de vers,E plânsul şi cântarea şi dorul meu neşters .

E inima întreagă cu dragostea din eaDeschisă, ca la-ntâia atingere a Ta.În marea ei de flăcări sunt simţuri şi trăiriÎnalte ca durerea statornicei iubiri ...

Şi jaru-acestor doruri o mistuie-n suspin,De-aştept cu buze arse o şoaptă şi-un alin.În lunga-nşiruire de versuri şi cântăriSuspină mistuirea aprinselor chemări ...

Şi grămădit aleanul iubirii fără saţDin multa aşteptare a ochilor scăldaţi.O iartă dacă-n carte, va fi vre-un gând nebun,Că-n doru-aprins, adesea, eu n-am ştiut ce spun ...

Şi n-am ştiut, adesea, cuvântul ce-l aleg,Să-ncapă-n el iubirea şi focul meu întreg,Să pot să-l spun în felul în care zace închisÎn inima-mi de flăcări şi-n ochii mei de vis.

Iar dacă doru-acesta de Tine-o fi primit,Ca mirul Magdalenei, tot dorul mi-e-mplinit.Şi chiar de n-aş fi-n lume de nimeni înţelesCând voi vedea că Mâna-Ţi podoabe a cules.

Şi-n umeda privire, fiorul lor ascuns

3

Voi şti c-a mea dorinţă Iisuse mi-ai pătruns,Că Tu ştii totși dorul şi plânsul tăinuitŞi dragostea aprinsă din care au zămislit

Şi câte jertfe-n ele a trebuit să ţesŞi mi-e de-ajuns, Iisuse, că Tu m-ai înţeles ....

4

ÎN AŞTEPTAREA MIRELUI

1943

TE CHEM

5

Cum zorii cheamă ziuaŞi-amurgul cheamă lunaCum vulturul-nalţimeaCum muntele furtuna

Aşa Te chem întrunaSă fiu al Tău IisuseAl Tău pe totdeauna

În patime, în moarteŞi-n viaţă să fim unaPrecum îmi eşti Tu CapulSă-Ţi fiu şi eu cununa ...

În ochii mei aprindeDin ochii Tăi - luminăÎn vorba mea Tu puneVorbirea Ta divină

Fă-mi faţa-nseninatăCa Faţa Ta senină.Fă-mi paşii totdeaunaCărarea Ta s-o ţinăŞi mâinele-mi cu lucruÎn via Ta le-mbină

Dă-mi sufletului liniştiŞi gândului hodinăPrecum în al Tău sufletE linişte deplină

Fă-mi inima de paceCa Inima Ta plinăDorinţă fără-astâmpărÎn dorul Tău mi-alină

6

Să fiu cu Tine UnaCa ramul din tulpină.

Fiinţa mea IisuseCu-a Ta se contopeascăDin moartea vieţii meleViaţa Ta să crească.

Şi slava care umpleFiinţa Ta cerească.Să-mi umple întregul sufletŞi tot mai mult să crească.

S-ajungă toată viaţaPe veci să-mi stăpânească.Toţi câţi or să mă vadăPe Tin’ să te privească

Toţi câţi mă vor cunoaşte,Pe Tine Te cunoască.În glasul meu s-audăVorbirea Ta cerească.

Viaţa Ta în mineDeplin să străluceascăPân’ ce dorita clipăVeni-va să unească.

Pe veci cu Tine-o viaţăCe-a stat să părăseascăDe dragul Tău şi lumeaŞi slava pământească.Căci mai presus de toate

A vrut să Te iubească

7

CUNUNĂ-MĂ CU TINE

Iisuse Mire VeşnicAl slăvilor senine,M-ai logodit cu Cerul,Cunună-mă cu Tine.

Fă-mi zilele cu dorulŞi dragostea Ta pline,Ca vulturul cu stânca,Cunună-mă cu Tine.

Şi-n dulcea-mbrăţişareTu tot mai strâns mă ţineCa iedera cu pomul,Cunună-mă cu Tine.

Ca stelele cu boltaCa nopţile senineCa dragostea cu dorulCunună-mă cu Tine.

Să fiu al Tau IisuseCu tot ce am în mineAl Tău pe totdeaunaCunună-mă cu Tine.

8

NĂDEJDEA MEA

Nădejdea mea preafericităPrieten bun şi scump şi dragCe dulce-Ţi simt păşirea sfântăPe albul sufletului drag.

Ce limpede Ţi-aud bătaiaDuioase inime din sânCând ostenit aplecu-mi capulPe pieptu-Ţi iubitor să-l ţin.

Ce darnic Doamne Tu mă saturiCu-azimi de mii de doruri când Din lungi cutreierări din lumeLa masa Ta mă-ntorc flămând.

Cu câtă grija-mi porţi Tu paşiiPrin spinii lumii să mă treciSă nu mă-nşele iar vrăşmaşulPe-a ispitirii lui poteci.

O ... scump şi bun şi drag PrietenDin mii de versuri azi m-adunŞi crinul cel mai alb, mireasmaSub cruce-nlăcrimat Ţi-l pun.

DE DORUL TĂU

De dorul Tău, Iisus iubitÎn dragostea Ta arseŞi inima spre răsăritŞi faţa ni-s întoarse.

9

Iisus, Iisus,Şi Te-aşteptămCum crinii aşteaptă rouăPrivind spre ceruri Te chemămCu mâinile-amândouă.

Treci peste anii trecătoriO, Mire drag şi vinăNe du mai sus mai sus de noriÎn Ţara de lumină.

În clipa când ni-i cununaCu-a slavei Tale TaineSchimbaţi în chipul Tău ni-i daA păcii albe haine.

Iar noi iubit şi scump IisusŢi-om duce-n braţe plineToţi crinii dorului nespusŞi-ai dragostei de Tine.

Şi Ţi-i vom presăra în drumVrăjiţi pe veci de TinePrecum iţi presărăm acumA dragostei suspine.

Şi-n zorii fiecarei luniŢi-om pune la picioareDin pomul albelor minuniPe cea mai albă floare.

Şi-Ţi vom cânta Iisus iubitDe drag o veşnicieCă Te-am chemat şi Te-am dorit

Cât nimenea nu ştie.CU SUFLET ALB

10

Cu suflet alb de nevinovăţieÎnfioraţi de-atâtea frumuseţiVin tinerii ca să-Ţi aducă ŢieIisuse zorii altei tinereţi.

Iisus iubit ca roua-mbelşugatăVenim ca să-Ţi aducem Ţie-n darÎn orice piept o jertfă ne-nfricatăŞi-n orice sân un crin pe-al Tău altar.

Venim din văi de moarte şi ruineCu ochi scăldaţi în Haru-Ţi minunatC-atâtea sfinte bucurii în TineŞi-atâta fericire am aflat.

Din toate cele patru părţi de lumeSuim spre Tine mii şi mii de miiAvând pe buze-acelaşi dulce NumeŞi-n piept aceleaşi Sfinte bucurii.

Sub crucea Ta aducem fiecarePotirul alb al crinilor din noiSă-L umpli Tu cu sfântă-nflăcărareŞi să ne-arunci în lupta Ta apoi.

Ne-om dărui deplin şi tuturoraPământul pentru Cer să-L cucerimPrivind cu ochii-n lacrimi auroraCerescului dorit Ierusalim.

Vom suferi şi noapte şi urgieŞtiind că în curând noi vom purtaPe frunte-n fericita VeşnicieCununi de slăvi şi sărutarea Ta.DORUL DORURILOR MELE

11

Dorul dorurilor meleStrălucit şi sfânt şi ‘naltToată dragostea mea suieCătre Ţărmul celălalt

Cum vrăjite-n dor de ţărmuriCheam-un val pe altul valMi se cheamă-a mele doruriCătre Ţărmul de cristal

Orice clipă îţi aduceAlt nou dor acolo SusUnde inima-mi cu toatăDragostea din ea mi-ai dus.

Alt nou dor... în orice clipăÎţi aduce-n scumpu-Ţi pragTot ce pot avea pe lumeMai de preţ mai bun mai drag.

Alte clipe alte dorurivin să-Ţi spun cu lacrimi câtTe doreşte-un suflet careTe iubeşte atât atât.

Cât Te cheamă cât suspinăCât doreşte clipa cândPoala albei Tale haine Ţi-o va săruta plângând

Care-i valul ce m-ar ducePână dincolo-ntr-un saltDorul dorurilor meleDe pe Ţărmul Celălalt.

12

IISUSE IUBIT !

Iisus iubit, a noastră tinereţeSub crucea Ta, ca jertfă, Ţi-am adusCu strălucirea sfintei Tale FeţeTu-mbrac-o-n slava zărilor de Sus

E singurul dar ce-Ţi putem aduceÎn schimbu-atâtor veci de frumuseţiCe ne-ai gătit prin Jertfa de pe CruceÎn Cerul fericitei tinereţi.

Condu-ne Tu pe drumuri de luminăSpre culmi cereşti de har să năzuimAprinde-n noi dorinţa Ta divinăDin slăvi în slăvi spre Tine să plutim

În ochi ne dă lumina FericiriiÎn piept puteri de jertfă să ne-aduiÎn glas ne-adu chemările IubiriiŞi-apoi în lumea urii să ne pui

Te vom mărturisi în întreaga lumeCu-avânt şi cu curaj nebiruitMuri-vom pentru dulcele Tău NumeTot fericiţi, precum am şi trăit ...

FERICITA MEA NĂDEJDE

Fericita mea NădejdeMire drag şi preaiubit;ce-nălţimi, ce slăvi, ce harurivieţii mele-ai desvelit!

Ce oceane de lumină

13

cu-adâncimi de vis măreţstăpanite de atâteamii de mii de frumuseţi!

Ce de ceruri presărateCu intinse mări de floriStrălucind în mii de chipuriCu-alte noi si noi culori!

Ce nespuse, ce slăviteNalte şi adânci minuniInundate -n mii de razeCurcubeie şi cununi !...

...cine-s eu, Stăpâne-al SlaveiCerului mai sus de RaiSă mă-nvredniceşti de-atâteaFericire câtă-mi dai ?

Că mi-ai dat şi-mi dai cât Doamne,nici cu gândul nu socot !Şi-n extaz, privind spre Tine,Doar să plâng,Atâta pot …

IISUSE, PLINĂTATE

Iisuse, Plinătate de Viaţă şi-nviereBelşugul veşniciei spre care năzuim,Umplut-ai viaţa noastră cu har şi cu putereCa moartea şi viaţa din noi s-o biruim

Că-n Tine-avem, Iisuse, în orice zi tărieSă smulgem rădăcina păcatului din noiSă-ntâmpinăm durerea cu cânt de bucurie

14

Şi urcând să nu ne-ntoarcem privirile-napoi

În Tine-avem curajul ca-n linişte seninăSă aşteptăm şi moartea, pe ultimul vrăjmaşCăci Tu ne-ai dat asupra-i învingere deplinăScăpându-ne în Slava de-al spaimelor locaş.

Din “împărat al spaimei” cum o priveam odată,Tu ai făcut, prin moarte, din moarte pentru noiUn sol dorit ce-aduce solia aşteptata: Chemarea fericită spre Ţara de Apoi...

Viaţa vieţii noastre, de-aici şi-n veşnicieNădejde fericită spre care ne-avântămAzi, crinii mulţumirii, cu plâns de bucurieDin inimile noaste – în poală-Ţi semănăm.

IISUSE, CULME MINUNATĂ !

Iisuse, culme minunatăDe unde văd pe DumnezeuCe viaţa binecuvântatăAdus-ai sufletului meu !

E-atâta bunătate-n TineStăpâne-atât de scump şi bunCât cu-al meu glas, printre suspineÎn veci eu n-am să pot să spun

Atâta Milă şi IubireIisuse-n Tine am aflatCât n-o să poată niciodatăSă spună-un ticălos iertat.

Atâta Dragoste şi Pace

15

Eu aflu -n Tine zi de zi;Mai mult de cât putut-am credeSau mi-am putut închipui.

Cu ce înfiorate glasuriIisuse, Ţi-aş putea cântaCând Tu mă faci să văd acumaCe nici n-aş fi putut visa ?

Cu ce cuvinte da-ţi-voi slavăCând Tu mă faci, acum, să am Atâta har cât altădatăNici să-mi închipui nu-ndrăzneam ?

Cu ce, când glasul gurii meleE-atât de slab, e-atât de micŞi-n neputinţa mea, Iisuse,nimic n-am ce-Ţi jertfi... nimic

Primeşte jertfa unor lacrimiŞi darul cântecului multDin fundul unei inimi careŢi-ar daDar n-are ce, mai mult...

FII BINECUVÂNTAT IISUSE !

Fii binecuvântat Iisuse,În veci fii binecuvântat,Căci ai lucrat în viaţa noastrăÎn chip atât de minunat.

Am fost căzuţi în fărdelegeMergeam din ce în ce mai josTu ne-ai scăpat şi-abia acuma

16

Vedem din ce adânc ne-ai scos.

Din văi de chin şi de tristeţeMereu în jurul Tău ne-aduniNoi Te urmăm şi-abia acumaVedem pe ce ‘nălţimi ne sui.

Abia acum gustăm dulceaţaŞi harul noii Tale vieţiCând Tu ne porţi din slavă -n slavaAtâtor mii de frumuseţi.

Abia acum când fericirea-TiNe-nalţă-n ceru-Ţi minunatCântăm plângând de bucurieIisus, fii binecuvântat !

IISUSE DULCE

Iisuse dulce, Urzitorul Eternei mele mântuiri mă copleşeşte greutatea slăvitei Tale fericiri.

Cu-atâta mare de lumină şi plinătaţi de bucurii, umplut-ai inima-mi sfaşiată de chinu-atâtor ani pustii!

In biata-mi inimă firavăadus-ai munţi de haruri grei şi-atâta fericită slavă de-o-nfrânge greutatea ei...

Ce-i biata, inimă de carne

17

Şi-i slab al ei subţire cortmă doare-atâta fericire şi, Doamne, nu mai pot s-o port...

Ţi-am dus durerile nespuse putut-am duce-amaru-Ţi tot, dar fericirea azi Iisuse şi slava-Ţi parcă n-o mai pot.

E mult mai mult de cât încape în bietu-mi suflet obidit şi copleşit suspin... Iisuse De cât am fost învrednicit !

FECIOARĂ ÎNŢELEAPTĂ

Fecioară înţeleaptă cu candela aprinsăCe treaza-aştepţi într-una pe Mirele iubit,Coboară înserarea, pe faţa zilei stinsă,Şi Mirele, fecioară, nici astazi n-a venit ...

Pe-albastrul Cer se-anină puzderie de stele,Strălucitori luceferi răsar în lung şi-n lat;Dar, nici în seara asta, o, nu e printre eleLuceafărul, fecioară, ce-atât L-ai aşteptat...

Se-ntinde, ca o mreajă, a somnului ispităLumina să ţi-o stingă,vegherea să ţi-o ia,Tu suflet alb şi candid, rămâi nebiruită,Căci lunga-ţi priveghere curând se va găta.

Cu candela credinţei aprinsă, O, fecioară,În râu de lacrimi ochii tu spală-ţi-i de somnŞi-n haina curăţiei, aşteaptă-n prag afară

18

Dorita arătare a scumpului tău Domn !

Nu-i nici-o luminiţă, în sat, la nici-o casă,Că nicăieri nu-i parcă un singur suflet treaz;Tu, singură, fecioară, a cerului mireasăVeghezi ...Prin câte chinuri, cu lacrimi pe obraz...

Veghează! Mai veghează, mai suferă o clipă !În candela sleită, mai toarnă untdelemn !Vor trece toate-acestea, vor trece-aşa de-n pripăCum n-ar fi fost vreodată - când El va face-un semn.

Dorm toţi ?O, nu-i nimica ! Tu rabdă şi veghează !Plângi mult, e grea veghereaŞtiu, suflete, cât plângi ...Dar iată: Răsăritul încet se luminează ...Şi-obrazul plin de lacrimi în slavă ţi-l răsfrângi.

Răsare faţa dulce a Mirelui-ce-VineŞi Haru-I într-o clipă, pe veci te-a mângâiat; - Cu ce cununi măreţe de sori şi slavă plineŢi-mbracă-acum El faţa ce-a plâns şi-a privegheat !

IISUSE TAINA VIEŢII NOASTRE

Iisuse Taina vieţii noastre, - Cântare fără de sfârşit,Privesc cu lacrimi fericirea,Ce-n ceruri Tu mi-ai pregătit,

Privesc cu lacrimi răsăritulCereştei veşnici primăveri,Împărăţia minunată,

19

De fericiri şi mângâieri.

Văd cerurile luminateDe minunatele-Ţi priviri,Nemărginiri înfiorate,De zborul albei Fericiri,

Mulţimi de îngeri fără număr,Cu glas duios şi-nfioratAscult cum cântă-n mii de feluri,Acelaşi cântec minunat.

Uimiţi de-atâta măreţie,Oceanul celor mântuiţi,Suspină fericiţi, Iisuse,"De cât am fost învredniciţi"

Privesc ... şi râu de alte lacrimi,Îmi umple ochii -ntorşi în sus,Şi doar o singură dorinţă,Mai am în inimă, Iisus !

Când contopi-mă-voi în totulCu Viaţa fără de dureriSă faci şi sufletu-mi o floareÎn pragu-acelei Primăveri.

IISUSE DRAG

Albeşte-mi Tu veşmântulŞi fă-mi-l iar curatCa-n clipa fericităÎn care l-ai spălat.

Mi-aprinde iar in inimiCăldura – căpătâi,Ca-n vremea fericităA Dragostei dintâi ...

MAI SUS, MAI SUS …

20

„Mai sus, mai sus, mereu mai sus ...”A noastre inimi cântă,Acolo-n slava, fără-apus,E Ţara noastră sfântă.

Suind spre ea chemăm, Iisus,Cu dor doritu-Ţi Nume;Mai Sus, mai sus, mereu mai sus,Ca să ieşim din lume !

Urcăm cu ochii plini de dor,Privind a noastră Ţintă,Atât avânt înălţătorŞi har ne inveşmântă.

Iisuse, suspinând căutămDorita Ta Cetate;Mai sus, mai sus ca să scăpămDe tot ce-n noi păcat e.

Tot mai uşor, tot mai plăcutUrcuşul ni se face,Încet, al nostru vas de lutSe sfarmă, se desface,

Plutind cu sufletul înnotPrin Marea de Lumină,Mai sus, mai sus, scăpaţi de totCe -n noi rămas-a tină.

Uşor, pe albe-aripi de vis,Fiinţa noastră sboarăLa cerul ce spre noi, deschis,Lumini de-argint coboară,

21

Mai sus ... şi mulţi privesc miraţiMăreaţa Slavei Taină.Mai sus, mai sus purtăm schimbaţiSlăvita albă haină ...

Se-aprind luminile-n priviriDe-a cerului viaţă,Se cern pe feţe străluciriDin dulcea Dimineaţă.

Mai sus ... Pe frunţi ni se aprindDin pietre scumpe salbe,Mai sus, mai sus ... Ce raze prindA noastre haine albe !

Mai sus, mai sus ... Ne-am cufundatÎn slava Ta adâncăAtâtea slăvi am colindatŞi tot mai mergem încă

Mai sus, din Cer în Cer, mai sus !Cu braţul plin de soareCutremuraţi, plângând, Iisus,Îţi cadem la picioare.

Şi sărutând slăvitu-Ţi strai,În poala Ta vom puneTot braţul plin de crini din RaiŞi salbe, şi cunune ...

Şi dorul, cât în ochi avem,Şi-a ochilor lumine ...Preafericiţi că Te vedemŞi rămânem cu Tine ...

22

LUCEAFĂR DULCE

Se-mprăştie-nnoptarea în cercuri tot mai deseFugind în ascunzişuri de codri nevăzuţiDin scame de lumină, vin zorii şi se ţeseCa-n ziua cea dintâie în care-au fost făcuţi.

Doar a târziu, ici colo, se văd clipind arareCa focurile-n codri, prin nopţi de primăveriOpaiţe vii ce încă nestinse stau – fecioareCu inimi ne-ntinate de-a iadului plăceri.

Aşteaptă rasaritul Luceafărului dulceCe mai ‘naintea zilei ce-i mari va răsăriCa feţele-ostenite pe sânul Lui să culceŞi-n braţul Lui odihna dorită-a-şi regăsi.

Când candela vegherii e gata să se stingăCând mii de duhuri rele s-o curme se frământCând ochii n-au nici lacrimi, de doru-I să mai plângă - Atunci: o rază dulce, o trâmbiţă-un cuvânt,

Şi miile de-amaruri, se duc să nu mai vinăŞi mii de mâini se-nalţă pe dealuri şi pe văiLuceafărul, Doritul, cu sfântă duioşieRăsare sa ia-n slavă cu Sine pe ai Săi ...

Luceafăr scump, Iisuse, de plâns ni-i faţa stoarsăÎn somnul cel de moarte pământu-i adormitSimţim că noaptea trece, că zorii se revarsăŞi faţa ni-i întoarsă mereu spre Răsărit.

Răsari ! Arată-Ţi faţa cu-o clipă mai devremeRăsari ! Ni-i dor, Iisuse, de chipul Tău cel blândNi-i dor ca glasu-Ţi dulce pe nume să ne cheme,

23

Ni-i dor...Răsari Iisuse,cu-o clipă mai curând ...

Ca pruncii ce-şi ridică mânuţele-amândouăCând mama lor se-apleacă să-i salte sus,pe braţNoi aşteptăm, Iisuse, chemarea Ta cea nouăŞi Te chemăm, Iisuse, cu dor şi cu nesaţ.

Răsari, Luceafăr dulce, cu faţa Ta slăvită,Căci Te-aşteptăm atâţia, de dorul Tău plângândNi-i dor de mângâierea-Ţi, de inimă dorităNe ia la sânu-Ţi dulce, o clipă mai curând.

Adu-ne dezlegarea de-a lutului zăvoareŞi albul zbor din zorii seninei DimineţiCe-ntregul Cer va umple în valuri de cântareCu-atâta FericireŞi-atâtea frumuseţi ...

IERTAT DEPLIN

Iisuse Doamne pentru mineBăuşi al morţii-amar venin,ca eu acum, crezând în Tine,Iertat să fiu, iertat deplin.

Prin moartea Ta sunt azi, Iisuse,Scăpat pe veci de-al morţii chinFiindcă Tu mi-ai dus osândaEu sunt iertat, iertat deplin.

Azi Tu eşti viu si-n orice clipăÎmi torni în inimă-alinSă cânt în mijlocul furtuniiCă sunt iertat, iertat deplin.

24

Ce dulce, ce uşoară-i crucea,Când azi, de bucurie plinEu ştiu, Iisuse Drag, că-n Tine,Am fost iertat, iertat deplin !...

O, ce am să-Ţi aduc eu oareAcolo sus, când am să vinCe lacrimiCe cântăriCe daruri ? - C-am fost iertat, iertat deplin !

Ţi-o-i pune la picioare-un sufletAlb, mult mai alb ca orice crinSă vadă Ceru-ntreg iertareaCe-o poţi Tu da,ŞI-O DAI DEPLIN.

SUNT PAŞTELE, IISUSE

Sunt Paştele, Iisuse, din nou învii, ca iarăS-araţi la lumea asta de orbi şi de orbiţi,C-ai ispăşit păcatul prin moartea Ta amarăŞi pregătit-ai slava la cei neprihăniţi.

Privesc cu ochii-n lacrimi Făptura Ta Măreaţa...Ca mii de sori, Iisuse, Te văd mai strălucitCă-nvii cu Tine-odată slăvita DimineaţăA cărei fericire e fără de sfârşit.

Îţi văd în mine Chipul, scăldat în Foc de Soare,Cu nimb de mii de lacrimi de-a mele-ncununatŞi strâng în cuib de suflet slăvita sărbătoareA zilei când, Iisuse, şi-n mine-ai înviat.

25

Ţi-a fost săpat mormântul de-atâţia ani în mine,Cu atâtea lespezi grele ai fost acoperit,Atâţia paznici pus-a de străji, pe lânga TineSoborul ce cu-atâtea peceţi mi-Te-a-ngrădit.

De când sosit-a ceasul sortit al ÎnvieriiAi rupt şi-ntunecare şi lespezi şi peceţiŞi-ai înviat, ca-n locul obidei şi durerii,S-aduci Împăraţia atâtor frumuseţi ...

Era-ntr-o primăvară ca asta de seninăCu cer de sărbătoare şi strai de cireşarŞi-ai coborât în mine tot Raiul de lumină,Cu toată fericirea belşugului de har.

Iar astazi când cântarea în lacrimi mi se cerneCu sufletul de mână, îmi vine ruga-n SusŞi braţul plin de crinii lumini-n drum Ţi-aşterne;Prinos al fericirii pe care mi-ai adus.

Şi vin cu mine-odată toţi vişinii din lumeToţi piersicii şi merii, cu braţul plin de floriS-aştearnă-n calea-Ţi sfânta, potop de flori de spume:Podoaba cea mai nouă a albei sărbători ...

Învie iar Iisuse, cu slava tot mai mareÎn sufletele albe a-ntregului norod !Ca-n toamnele chemării – azi, plinul braţ de floare,S-aducă-n poala-Ţi sfântă pe-atât belşug de rod ...

DIN FOCUL VIEŢII TALE

26

Din focul Vieţii TaleStăpâne preaiubit,Viaţa mea – scânteieDe-o clipă a sărit.

S-a ridicat în noapteaAdâncului neantStrăfulgerând în haosSclipiri de diamant …

Plutit-am într-o clipăCărări de veşniciiŞi-am străbătut cu gândul Adâncuri şi Tării.

Adâncurile-atâteaAdâncuri mi-arătauNălţimile atâteaNălţimi îmi dezveleau,

De m-am pătruns atunceaDin scurtul clipei saltCe Veşnic eşti Tu, Doamne,Ce-adânc şi ce înalt ...

Am luminat o clipăCa zarea unui visGenunile aceleaPrin care m-ai trimis

Am fost o mărturieCa alte mii de mii,dovezi de-a Ta FiinţăDin veci pe veşnicii.

27

...Şi iarăşi vin, ca-n TinePe veci să fiu topit- Scânteie-ntoarsă -n FoculDin care-a zămislit.

DE TREI ORI PE ZI

Părinte-al suferinţei noastreCe lungul plâns ne-ai măsurat,Tu, ce ştii lunga noastră jaleŞi-amarul cât am îndurat,

În orice zi şi-mprejurare,Cu sufletul de pace plin,Ca pentru-o binecuvântare,Îţi mulţumim de orice chin.

De-atunci de când, aşa ca mieiiLa lupi ai spus că ne trimiţi,Aceeaşi mulţumire-adus-amŞi alungaţi, ca şi primiţi.

Durerea ştim că-i partea noastrăÎn lumea asta de dureri,Şi-Ţi mulţumim de-orice amaruriCa pentru orice mângâieri,

Căci am ştiut că Tu, Părinte,Cu grija dragostei cereşti,Îi treci prin încercări pe-aceiaCe vrei să-i scapi; căci îi iubeşti.

Încredinţaţi de-aceasta, Doamne,Sub voia-Ţi sfântă ne-am plecat- Şi pentru rău, ca pentru bine

28

Aceleaşi mulţumiri Ţi-am dat,

Căci am ştiut că-n voia-Ţi sfântăAşa, din veci, ai hotărâtSă fim zdrobiţi de-atâtea cazneŞi totuşi fericiţi atât !...

De-aceea-n glasul nostru fost-auAceleaşi mulţumiri mereuŞi pentru clipa cea uşoarăCa pentru ceasul cel mai greu.

Căci ştim că orice greu, PărinteE cântărit de mâna Ta,Şi peste cât putem noi duceTu niciodată nu ni-i da.

De-aceea noi Ţi-aducem pururiA noastre-umile mulţumiriŞi pentru noaptea fără steleCa pentru-a zilei străluciri.

Şi suntem fericiţi !...Părinte,Suntem atât de fericiţi,Chiar dacă mâine dimineaţăAr trebui să fim jertfiţi,

Căci ştim că unde se sfârşeşteAceastă CLIPĂ de amar,Începe VEŞNICIA plinăDe strălucire şi de har ...

MARE FĂRĂ MARGINI

29

Iisuse, Mare fără marginiDe binecuvântări şi harUmila noastră mulţumireÎn faţa Ta-ngenunche iar.

În Tine-avem RĂSCUMPĂRAREADin mâna celui răzvrătit,Căci pentru-a noastră izbăvireViaţa Tu Ţi-ai dăruit.

În Tine-avem pe veci IERTAREADe-al nostru mult şi greu păcatCa-n dăruirea Ta deplinăCu-al Crucii Sânge ne-ai spălat.

În Tine-avem Iisuse, PACEACu Tatăl Cel în veci slăvitFiindcă Dumnezeu – prin TineŞi pentru Tine – ne-a primit.

În Tine-avem NĂDEJDEA-ntreagăCă tot ce-avem şi vom aveaVa fi spre fericirea noastrăŞi binecuvântarea Ta.

În Tine-avea-vom FERICIREAPe veşnicii de veşniciiÎn Cerul binecuvântateiŞi negrăitei bucurii.

În Tine, orice dar, Iisuse,Pe veci de veci avem deplin !În faţa măreţiei TaleA noastre inimi se închin ...

30

Iar astăzi, o, când încă Doamne,Noi suspinăm pe-a lumii căi,Chemăm cu dor o Zi, din careVom fi ai Tăi Pe veci ai Tăi ...

SLĂVITA NOASTRĂ VEŞNICIE ...

Slăvita noastră veşnicie – – Mântuitorule iubit – Înlăcrimaţi de bucurie,La sânul Tău ne-am alipit.

Al nostru eşti ! Cu plinătate,Simţim la noi c-ai coborâtCăci inima din piept ne bateAtât de fericit ... atât.

Al nostru eşti ... şi noi IisusePe veci de veci suntem ai TăiŞi cu priviri spre ceruri duseUmblăm pe-a lumii triste căi ...

Ai Tăi pe veci ... şi-aici în lumeDe nimeni nu vrem să mai ştim căci Ţie, scumpul nostru Numecu tot ce-avem ne dăruim.

De acum pe cuget, pe gândirePe inima ce bate-n piept – Slăvita noastră fericire – Tu, singur Tu, avea-vei drept.

Din adâncimile de releCu Tine-n lumi de slăvi ne-ai dus

31

Şi-alături, mult mai sus de steleCu îngerii din cer ne-ai pus.

Din nişte slugi, din grea robieFăcut-ai fii lui Dumnezeu ......În veci, de-acum, de bucurieVom plânge stând la sânul Tău.

Ai Tăi suntem … şi Sfântu-Ţi NumeCu-atâta dor Îl pomenim !Şi-afar’ de Tine-n astă lumeDe nimeni nu vrem să mai ştim ...

IISUSE, SOARE DULCE

Iisuse, Soare DulceAl harului slăvit,Din noaptea morţii-ntâmpinSlăvitu-Ţi răsărit ...

Cu dulcea Ta căldură,Dorite SalvatorTrezitu-mi-ai în sufletAl altei vieţi fior

Din lanţurile greleDe pofte şi păcatIisuse ... Tu Iisuse,De-atunci m-ai dezlegat.

M-ai scos din întunericŞi lanţul mi l-ai rupt Suitu-m-ai în slavăDin cele dedesupt ...Azi, Soare al Iubirii –

32

Un rob răscumparat,Ţi-aduce mulţumireCu cânt înlăcrimat

Fă orice vrei cu mineDoar glasu-Ţi mai ascult:Cu cât mai mult muri-voiCânta-Ţi-voi tot mai mult ...

Atras de-a Ta chemareSpre Cer voi tot suiŞi-un ceas măreţ cu TinePe veci mă va uni.

În marea-Ţi de lumină cu cât m-oi cufunda,Cu-atât mai mult, IisusePlângând Îţi voi cânta.

Că dintr-un rob nemernicCăzut şi-nlănţuit,Făcutu-m-ai IisuseUn veşnic fericit.

MI-E SETE

Când soarele sărutăAl zilei alb obrazTe chem cu ochii umeziŞi sufletu-n extaz ...

De-atâţia ani întrunaCu dor Te-am aşteptatDe cum ieşit-a lunaŞi până-a scăpătat.

Şi m-a lăsat şi lunaŞi soarele aşaCu viaţa tot mai arsăDe Dragostea din ea

Azi Te doresc atâtaCât nu Te-am mai doritmi-e sete de Iubire,Iubitul meu Iubit ...

LUMINA VEŞNICIEI NOASTRE

33

Lumina veşniciei noastreDe mări de slăvi înconjuratIubitul sufletului nostruIisus, fii binecuvântat !

Ne-ai copleşit întregul sufletCu-atât belşug de cer, încâtNici ochii ce ne râd prin lacrimiNici graiul nu pot spune cât ...

Din ce Lumină orbitoareAi smuls lumina pusă-n noiDe poate-ncape-atâta slavăÎn nişte bulgări de noroi ?

Cu ce măsură minunatăÎn inimi ne-ai putut turnaAtât belşug de fericireCât noi nici n-am putut visa ?

Din ce necunoscute CeruriDin ce adânci -nălţimi de RaiAtâtea mii de haruri noiŞi ce binecuvântări ne dai ?

Prin ce putere neştiutăTu noi şi noi puteri ne-aduciDe-avem cu-atât mai multă paceCu cât purtăm mai multe cruci ?

...De-atâta sfântă măreţieCe-n noi, Iisuse-ai coborâtCât nu pot spune-a noastre lacrimiAtâta-Ţi mulţumim, atât !...

34

SLAVA SLAVEI MELE

Iisuse, Slava slavei meleIzvor ascuns în Dumnezeu !Atât noian de fericireGătit-ai sufletului meu ...

Atâtor înălţimi de slavăStăpân pe veci m-ai hărăzitDe-aştept cu ochii plini de lacrimiAl veşniciei răsărit.

O, pentru-această moştenireŞi viitor aşa măreţNimica nu-i prea mult în lumeŞi nu-i prea mare nici un preţ.

Dar n-am decât o viaţă, Doamne Şi-un singur suflu pământesc,Ca-n schimbu-acelei fericiteÎmpărăţii să-Ţi dăruiesc.

Şi-i prea puţin ... pe-o fericireŞi pentru-un veac aşa măreţDacă-aş avea, Iisuse Doamne,Aş da o mie de vieţi.

Dar nu le am !... şi plâng Iisuse,Azi când osânda mi-o ascult.Nu pentru că-Ţi jertfesc o viaţăCi pentru că nu-Ţi pot mai mult ...

35

PE TINE

Pe Tine, Mire plin de slavă,Pe Tine, Cel pe drept iubit,Pe Tine, Cel de slavă vrednic,Noi Te slăvim,O, fii slăvit !

Pentru iubirea Ta, Iisuse,Pentru-al Tău har nemărginit,Pentru atât cât ne-ai dat nouă,Noi Te slăvim,O, fii slăvit !

Vrem să ne-asemănăm cu Tine,Vrem să-Ţi urmăm, Iisus iubit,Vrem ca purtând a Ta ocară,Să Te slăvim,O, fii slăvit !

ÎN CHIPUL TĂU ...

În Chipul Tău, Iisuse dulceSă mă cufund cu tot aş vrea,Şi Faţa Ta desăvârşităSă străluceasca-n faţa mea.

Căci numai pe acei ce-avea-vorCurată Faţa Ta în ei,În Cer, la Nunta Ta măreaţăCând Tu veni-vei, o să-i iei

În Viaţa Ta nevinovatăTopeşte toată viaţa meaCa să se-asemene, Iisuse În totul, cu Viaţa Ta.

Şi astfel, orişicând suna-vaChemarea trâmbiţei cereştiSă fiu gătit şi alb, Iisuse,Atât de alb cât Tu doreşti !

MAI SUS ...

36

Mai sus,Iisus ...Pe căi de razeNe du cu Tine-n veci să fimSă umplem cu cântări de slavă Măreţul Tău Ierusalim.

Mai sus,Iisus ...Cu Ţara SlaveiÎn totul să ne contopimSă-mpodobim cu-a-noastre inimiMăreţul Tău Ierusalim.

Mai sus,Iisus ...Azi sfânta-Ţi FaţăDoar prin credinţa o privimAcolo Te-om vedea în totulIerusalim,Ierusalim !

FERICIT APOSTOL ...

Fericit apostol al IubiriiCare-n seara cinei ţi-ai culcatCapul greu de drag şi duioşiePe Sânul cel mai alb şi minunat.

Oare ce-ai putut simţi atunceaCă apoi tu cât ai mai trăit,Numai despre dor şi fericireŞi numai despre Dragoste-ai vorbit !

37

În străfundurile vieţii tale,Oare ce Izvor s-a deşteptat,Că de-atunci, de mii de ani, tot curgeŞi nici pân’astăzi încă n-a secat ?

Ce Foc tainic oare-a fost acela,Care inima atunci ţi-a-ncins,Că de-atunci de mii de ani, tot ardeŞi astăzi este parcă mai aprins ?

Ce poveri ai dus de-atunci în suflet,De ţi-au fost de-apururi ochii grei,De-ai purtat atâta strălucire,Atâta dor şi dragoste în ei ?

...Azi iubit apostol, când şi-n mineInima e numai dor şi jar,Când întregul suflet mi se scaldăÎn mări de fericire şi de har,

Stând culcat pe-acelaşi Sân ca tineDus mă simt pe-al Cerurilor prag,Şi mi-s ochii plini de strălucireŞi grei de atâta dragoste şi drag,

Astăzi, sfânt apostol al Iubirii,Te-nţeleg de ce pân’ la sfârşitNumai despre dor şi fericireŞi numai despre Dragoste-ai vorbit ...

DULCELE MEU DOMN ...

38

O, IISUSE dulce dulcele meu DomnZiua treaz şi noaptea suspinând în somnSufletul meu cheamă chipul Tău cel blândZiua treaz IISUSE, noaptea suspinând.

Fermecat de dorul dulcelui Tău ChipPe-a chemării drumuri-sufletu-mi risipŞi în stropi de lacrimi inima mi-o ardSă-Ţi aduc mireasma mirului de nard

Pe-al Tău drum în calea pasului curatCrini cei mai albi şi scumpi i-am presărat,Şi de atâţia ani de seri şi dimineţiTe aştept...aştept... şi nu Te mai arăţi!

O, Doritul meu, o Mire minunatNu-i de-ajuns suspinul cât am suspinat?Nu ajunge oare plânsul cât am plâns,De nu-mi stîmperi încă dorul nestins?

Nu-s destul de aprinse-a dragostei dorinţi,Oare nu-s destule lacrime fierbinţi,Oare nu-i de ajuns de arsă inima,De mai poţi să-ntinzi şi mai poţi tăcea?

Nu-s deajuns de albi ai sufletului crini,Oare acei ce-aşteaptă atâţia-s de puţini,Că a lor chemări şi lacrimi nu ajung,De Ţi-e drumul parcă zi de zi mai lung.

O, IISUSE drag, o, Mire minunatDorul meu Te cheamă ziua nencetatSufletul meu ars Te cheamă noaptea-n somnO ascultă-l, vino, dulcele meu Domn.IISUSE, AZI E PRAZNIC

39

Iisuse, azi e praznic aici în lumea noastră,Sunt mesele-ncărcate de traiul mulţumit,Şi-aprinsă e lumina la fiece fereastrăE praznic azi, Iisuse, - „Crăciunul” a sosit,

...Pe noi tot aşteptarea şi astăzi ne apasăDeşi în geam lumina aproape s-a topitDeşi tot cald şi bine e şi la noi în casăCăci Sărbătoarea noastră: TU încă n-ai sosit.

Ei ţin o sărbătoare ce an de an le vine Cu-o haină mai aleasă, cu-o zi de trai mai bun,De-aceea a lor case de zâmbet pot fi pline,Ei pot să cânte astăzi: la ei e „moş crăciun”

La noi, însă şi astăzi e tot ajunul încă Ajunul aşteptării slăvitei SărbătoriCe va aduce-atuncea, când noaptea-i mai adâncăMăreaţa arătare a Zilei-Fără-Nori.

De-aceea noi gătit-am nu ieslea din poiată,Ci candida-ncăpere a inimilor noi, Şi-am aşternut în cale-Ţi nu paie ca odatăCi albele petale a crinilor din noi

Umplat-am de podoabe a sufletului casă,Întreaga încăpere cu grijă-am primenit Şi cele mai alese din daruri stau pe masăTe-aşteaptă neatinse o, Mire, Preaiubit.

...O, vino şi adu-ne întregul Rai de Soare,Răsari şi-n casa noastră a Praznicului zori,E lung de zeci de veacuri ajunul de-aşteptareE vremea arătării doritei Sărbători ...DORITĂ PATRIE-A IUBIRII

40

Dorită Patrie-a Iubirii,Grădina crinilor de nea,Cu ce suspinuri şi ce lacrimi,Şi doruri te-am putut căuta !

Ce haruri mi-ai turnat în sufletDe nu-mi mai aflu-n lume loc ?De arde-n dorurile mele,Atâta patimă şi Foc ?

De-am străbătut atâtea vremuri,Şi drumuri fără de popas,De vraja Păcii şi Luminii,Şi fericirii tale-atras !...

Zadarnic amăgirea lumiiCu-al ei miraj îmi dă ocol,Azi paşii mei mai poartă numaiUn trup îmbătrânit şi gol,

Căci inima-mi şi tinereţeaŞi tot avutul minunatTu, dulce Patrie-a IubiriiAcolo-n Tine le-ai luat ...

Şi m-ai lăsat să-mi ardă viaţaÎn jarul singurului gând,Să trec doritele-Ţi hotare,C-un ceas, c-o clipă, mai curând !

Mi-i dor de tot ce am Acolo,Ţinut de-argint şi de cleştar,O, lasă-mă să-Ţi trec odatăDoritul, dragul Tău hotar ...MĂREAŢĂ, MINUNATĂ TAINĂ

41

Măreaţă, minunată TainăCe-n sufletele noastre-ai pusSlăvita, binecuvântataÎmpărtăşire cu Iisus !

Ai ridicat a noastre inimiPe culmi cu-atâtea slăvi şi harDe ne-a cutremurat extazulLuminii fără de hotar.

Ai sfărâmat întunecareaCu lutul ce ne-a zăvorâtŞi-atâtea străluciri şi-atâteaZări noi şi noi ai izvorât

Trezitu-ne-ai în inimi coardaAcelor harice simţiri,Ce-aduc într-un pahar de sufletOceanu-ntregii Fericiri ...

Azi mistui sufletele noastreCu-al dragostei din Tine jar,De clocoteşte-n noi să rupăAl firii şubred stăvilar.

O sfântă şi măreaţă TainăDesăvârşeşte-n noi ce-ai pusŞi contopeşte-ne în totul,Pe totdeaunaCu Iisus ...

42

INIMA-MI MEREU SUSPINĂ

Inima-mi mereu suspinăDupă Ţara cea de Sus,După Ţara de Lumină,După Mirele Iisus.

Ah, mi-i dor, mi-i dor de-Acasă,De Căminul minunat,Unde sfinţii stau la masăŞi-al meu Mire e-Mpărat

Sus, acolo-i Ţara Păcii,Ţara veşnicei Iubiri,Ţara mângâierii mele,Ţara dulcei fericiri.

Cântecele Tale scumpe,Ţara mea, le-ascult răpit,Şi de Tine-atât cât astăziNiciodată n-am dorit.

Ţara dorurilor mele,Ţara Mirelui meu Drag,Fă-mă să Te văd mai iuteŞi să trec doritu-Ţi prag

Fă-mă-o clipă mai devremeSă-Ţi văd faţa de smaraldŞi-al meu suflet în oceanul Fericirii să mi-l scald.

43

DE VĂD ...

De văd o floare-mi pare Că Faţa Ţi-am văzutŞi-n dorul Tău cu seteStrâng floarea şi-o sărut

De-aud un cânt – şi cântulDin dragoste e smuls – Că-i Glasul Tău îmi pareŞi-ascult ... şi tot ascult.

De simt o adiereDe dulce vântişorÎmi pare că mă-nvăluiCu braţul Tău uşor

Şi-aştept mereu şi-n lăturiCu-atâta dor privesc:- De ce nu vine oare ?… El ştie că-L iubesc ...

MIRELE IUBIRII NOASTRE ...

Mirele Iubirii noastre,Dorul nostru fericit,Te privesc mereu ... şi ochiiNu mi-i satur de privit

O, Te vom privi de-apururiSocotind ca un gunoiOrice slavă ce-o dă lumeaSă Te fure de la noi

Fă-ne Tu mereu să ţinemOmul vechiu răstignitDuhul Sfânt, fă să ne schimbeDupă chipul Tău slăvit

Să-Ţi cântăm o veşnicieCu oştirile cereştiCând vom fi asemeni ŢieŞi Te vom vedea cum eşti.

ÎN ZIUA FĂRĂ NOAPTE

În ziua-fără-noapte, slăvi-Te-vom, Iisuse,La sfintele-Ţi picioare punând, în mut extaz,Cununile de slavă ce haru-Ţi ni-le pusePe fruntea strălucită, ca soarele-n amiaz.

Vrăjiţi, privi-vom veşnic pe Faţa Ta iubită

44

De Mire, măreţia supremei Frumuseţi,Când vom putea pătrunde în Taina negândităA Dragostei, a Slavei şi-a Harului măreţ.

Tu, Mire-al Frumuseţii, din slava Ta curată,Vei da Miresei Tale belşug de străluciriŞi ea purta-va veşnic veşmântul fără patăCu dragostea-Ţi şi dorul din glas şi din priviri.

Şi vei vedea atuncea ce inima-Ţi doreşte:Copt rodul Jertfei Tale şi-al sângelui Tău rod,Cum veşnic Te urmează, cum veşnic Te slăveşte,Mai alb ca neaua slavei – Un drag, şi scump norod ...

CUIB DE LUT

Cuib de lut, umplut cu-atâtaDragoste de slavă,Ce putere te mai ţine,Inimă bolnavă,De nu arzi şi nu te mistui, inimă bolnavă !

Cum nu te-a topit văpaiaCâtă te-nconjoară,Cum nu te fărâma oareGreaua ei povară,Cum mai poţi să porţi în tine greaua ei povară

Te-ard de-atâţia ani în tainăDorurile – lavă Oare cum nu eşti cenuşă,Inimă bolnavă,Cum nu te-ai făcut cenuşă, inimă bolnavă ?

45

Cuib de foc ce-mi arzi în viaţă,Cum nu pot eu oare,Să te-arunc acolo unde-iDragostea vâltoare ? Unde mistuie şi arde dragostea vâltoare,

Unde-a dorurilor parăArde vâlvătaie;Să te facă scrum odatăDulcea lor văpaie,Scrum şi spuză să te facă dulcea lor văpaie !...

Ca să nu-mi mai arzi viaţaNuma-n dor de slavă,Cuib de lut umplut cu Soare,Inimă bolnavă,Lut îndrăgostit de Soare, inimă bolnavă.

TU ŞI MAI MULT

Noi Te dorim cu dor nespus Tu şi mai mult, iubit Iisus,Noi Te iubim ne-asemuit Tu şi mai mult, Iisus iubit.

Noi Te-aşteptăm cu gândul Sus Tu şi mai mult, iubit Iisus,Şi-oricât de mult noi Te-am iubi Iubirea Ta mai mare-ar fi,

Că-al nostru lut e mărginit;Dar Tu iubeşti neţărmurit.În toate, noi avem un prag;Tu însă n-ai, Iisuse drag !

46

VIAŢA VIEŢII MELE

Iisuse, Viaţa vieţii mele,Ce mare har mi-ai dăruitÎn clipa când de bietu-mi sufletTu Te-ai lăsat să fii găsit.

Ce-aş face-aici în noaptea astaAtât de adâncă şi de grea,Dacă lumina Feţei TalePe calea-mi n-ar mai lumina ?

Ce-aş face-n stepa asta arsăDe focul secetei pustii,De nu mi-ai da înviorare,Răcoarea Apei Tale Vii ?

Ce-aş face-n colţii-atâtor fiare,Apărător de nu mi-ai sta,Cu-atâtea sângerânde rane.Tu dacă nu mi le-ai lega ?

Ce-aş face-aici în golu-acesteiPustietăţi şi -ndepărtări,De m-ai lipsi de mângâiereaCereştei Tale-nviorări ?

În clipa când de bietu-mi sufletTu Te-ai lăsat să fii găsit,Iisuse, Viaţa vieţii mele,Atâta har mi-ai dăruit ...

47

PORUMBEL STRĂIN după Psalm 56.

„Porumbel, din stejarii depărtaţi” – Fără soţ şi frate,Mistuit de dor străbaţiŢări îndepărtate:Arse şi pustii şi moarte Ţări îndepărtate.

Glas hain Te prigoneşteŞi mereu Te-alungă,Iar din urmă dorul creşteCalea-i tot mai lungă;Jalea arde, dorul creşte, Calea-i tot mai lungă,

Arzi de sete-n gol de stepe,Pieptu-i vâlvătaie,Şi -noptarea grea începeAripa să-Ţi taie;Înnoptarea morţii -ncepe Aripa să-Ţi taie.

Nicăieri nu-i nici-o frunză,Nici-o creangă verde,Nici-un suflet să pătrundăDorul cât Te pierde;Cât de mare-i şi fierbinte Dorul ce Te pierde.

Unde-i albul suflet oareCare Te-nţelege,Unde-i mâna iubitoareRănile să-Ţi legeMâna moale, mâna albă Rănile să-Ţi lege ?

Cazi ... dar sufletul Tău suie,Zâmbet alb, spre SoareCătre Ţara unde nu eDor şi depărtare;Unde nu e despărţire, Dor şi depărtare,

Unde Te aşteaptă-n caleVeci de slăvi senine:Ţara dorurilor Tale,Porumbel străine;

Dorul dorurilor Tale,Porumbel străine ...

CUM OARE ?

48

Cum pot să-Ţi mulţumesc eu oareCă azi, Mântuitorul meu,Eu am iertare,Şi odihnă,Şi pace am cu Dumnezeu ?

Cum pot să-Ţi mulţumesc că astăziEu ştiu că-n Tine sunt iertat,Că dintr-un suflet plin de tinăSunt astăzi alb şi nepătat ?

Cum pot să-Ţi mulţumesc că golulDin suflet Tu mi l-ai umplut,Cu-atâta slavă şi luminăCât nici în ceruri n-a-ncăput ?

Cum pot să-Ţi mulţumesc că-n tristaŞi-amară-mi viaţă-ai revărsatAtâta har şi fericire,Cum niciodată n-am visat ?

Cum pot să-Ţi mulţumesc, Iisuse,Cum oare pot să-Ţi mulţumesc,Când slava care mă aşteaptăNici a privi-o nu-ndrăznesc ?

Cum oare ?Când nici glas,Nici cântec,Nici lacrimă pe lume nu-iSă-Ţi spun măcar a mia parteDin CÂT,Şi CUM,Aş vrea să-Ţi spun ?...

49

O, MIRE SCUMP

Iisuse, Mire-al vieţii mele,Din veşnicii pe veşnicii,De-aici de jos, din lumea morţiiTe chem cu-atâta dor să vii.

În pacea miezului de noapte,Cu-nfiorat şi lung suspin,Te-aştept,Te chem cu dorPe nume:Iubitul meu, Iisuse, vin:

În revărsat de zori, când cerulLumina prinde-n răsărit,În dorul aşteptării TaleTe chem şi plâng, Iisus iubit.

În Miez de Zi când toţi aleargăA lumii treburi spre-a-mplini,Eu stau privind cu dor spre Tine,O, Mire drag,O, de-ai veni !

Iar seara când lumina fugeSpre depărtări de lumi pustii,Luceafărul vieţii mele,Te-aştept cu dor,Te-aştept să vii ...Cu candela iubirii-aprinsă,De atâta timp Te-aştept în prag;Coboar-o clipă mai devreme,Mi-e dor !O, vino, Mire drag !

50

CÂND , IISUSE ?

Mire-al veşniciei meleCe-n extaz, plângând Te-ador,Oare, când afla-mi-voi stâmpărDorului ce-mi arde-n dor ?

Când pe sânul Tău cel dulceFruntea-mi grea de străluciriVoi putea s-o culc în paceaDulcei Tale fericiri ?

Inima-mi ce-a ars atâtaDe-al iubirii dulce chin,Când afla-şi-va lângă TineAşteptatul ei alin ?

Aceşti ochi ce-n focu-atâtorMii de lacrimi s-au topit,Când se vor scălda-n luminaSlavei Chipului Dorit ?

Când, cu-aceste două braţeCe de-o viaţă se întind,Voi putea-n sfârşit ca poala,Măcar poalaSă-Ţi cuprind ?

Când putea-Ţi-voi numai ŢieSpune multul meu amarCare-mi ardeŞi-mi topeşteInima-ngropăta-n jar ?...

Când, uitând de toată slavaRaiului de haruri greu,Neştiind de nimeni altul,Vom fi numai Tu şi eu ?

Când ?Căci zilele, ca anii,Trec aşa de cătinelŞi-acest lut mă leagă parcăÎn cătuşe de oţel ?

Când, o Mire drag,Iisuse,Că n-am aripe să zbor;Anii-s lungi cât nişte veacuriŞi mi-e dor,mi-e dor,MI-E DOR ...

51

LA NUNTA NOASTRĂ

1944

52

LA NUNTA NOASTRĂ

La nunta noastră, Mire Sfânt,Va fi o bucurieCum nu s-a pomenit cuvântNici sus, în Cer,Nici pe pământ,Cum din vecii n-a fost nicicândŞi nici n-o să mai fie ...

Va clocoti în izbucniriDe slavă Veşnicia ...Măreţe, necuprinse Firi,Adânci şi tainice ZidiriÎn haru-acelei FericiriStriga-şi-vor bucuria.

Din drumul ei, în Nesfârşit,Întreaga-AlcătuireO zi, atunci, s-o fi opritŞi Lumi ce nu s-au mai zăritÎn ceasu-acela fericitS-o-mbrăţişa-n iubire.

Din Înălţimi şi din Genuni,O Mână preafrumoasă,Din mii de Raze,De Minuni,De Sori,De Stele şi de LuniTopi-va salbe şi cununi:Podoabe de Mireasă.

Când sfinţii Tăi, cu mii de mii,Ţi-or auzi chemarea,Din munţi,Din văi,Şi din pustii,În alb veşmânt de stele viiPe-a Cerului de-argint câmpiiîşi vor opri ninsoarea ...

Şi miile de mii de sori,De îngeriŞi de raze,În haru-acelei SărbătoriVor pune-a Dragostei comoriPe frunţi de scumpi biruitori:Cununa de topaze ...

Şi va urma,Iisus iubit,

Nespusă strălucireA Nunţii fără de sfârşitUnui norod preafericit

Cu Cel mai scump,Cel mai dorit,

Şi Cel mai dulce Mire ...

53

IISUSE, CÂND ...

Iisuse,Când purtat de patimi,Pe calea lumii rătăceam,Când nici Iubirea Ta,Nici Harul,Şi nici Frumuseţea-ŢiNu ştiam;

Mi-au spus-o mulţiÎn multe feluri,Cât eşti de Bun şi plin de har,Că Fericirea TaŞi PaceaŞi FrumuseţeaN-au hotar;

C-a Ta Iubire-i fără margini,Făr’ de-nceput şi de sfârşit,Că nimenea, cât Tine-n lumeNu-i vrednic a mai fi iubit;

Că Frumuseţea Ta întreceA-nchipuirii -nalte zări,Că eşti Izvor de nesecateŞi neştiute-nviorări ...

Mi-au spus atâţiŞi-atât, Iisuse,De tot ce-n Tine aş aflaCând inima, pe veşnicie,Întreagă, Ţie Ţi-aş preda ...

Dar astăziCând mă scald în harulŞi-n Slava care mi-ai adus,Iisuse,Nici a mia parteDin cât vad eu,Ei nu mi-au spus !

54

CRIN IUBIT

Crin iubit, ce suferi multaSpinilor rănire,Să-Ţi păstrezi neprihănita,Alba Ta sfinţire.-Rabdă totul, dar păstreaza-Ţi alba Ta sfinţire.

Duhurile fărdelegii,Toate se frământăSă-ntineze cu-a lor gânduriHaina Ta cea sfântă.-Tu Te luptă şi păzeşte haina Ta cea sfântă.

Desfrânatul duh al lumiiCaută să Te-atingăVălul alb să Ţi-l destrame,Candela să-Ţi stingă.-Ah, veghează: mulţi se luptă candela să-Ţi stingă.

Mii de mâini întunecateÎmprejur se-adunăSă-Ţi răpeasca şi să-Ţi rupăScumpa Ta cunună.-O, veghează să nu-Ţi rupă scumpa Ta cunună.

Doar puţin, puţin şi-or treceToate-ntr-o clipităŞi-al Tău Mire-o să-Şi arateFaţa Lui dorită:Faţa dulce, Faţa scumpă, Faţa Lui dorită.

Şi-atunci

55

Veşnicia-ntreagăÎţi va fi răsplatăC-ai răbdat mereu – şi-n totulTe-ai păstrat curatăPentru El,Prin mii de chinuri,Albă şi curată ...

ÎN FAŢA SUFLETULUI MEU

În faţa sufletului meuCând Faţa Ta răsare,Adâncul vieţii mele-ntregiDe dragul Tău tresare.

Din suflet a Iubirii miiDe rândunele zboarăŞi, ciripind de-atâta drag,Fiinţa-Ţi înconjoară ...

În calea Ta, pe care viiSpre-a inimii -ncăpere,Sădit-a crinii cei mai albiIubirea ce Te cere.

Acolo-n odăiţa ei,Tu Mire eşti şi Rege;Ai viei Tale struguri dulciCu mâna Ta-i culege.

Te odihneşte-n patul albAl dragostei curate,Cu mii de lacrime de drag,Pe perne presărate.

Şi cu al Tău dulce farmec,Tu mă umple tot mai tare ...Adâncul vieţii mele-ntregiDe dragul Tău tresare ...

CÂT FARMEC AI ! ...

Alesul dragostelor mele,Cât farmec ai,Ce frumuseţi,Cum nu pot să-Ţi mai aflu seamănÎn tot ce-n lume-i mai de preţ !

O, e-un frumos,

56

E-un dulce farmecÎn taina mugurului crudCând şoapta dragostei de viaţăÎn pieptu-I gângurind i-aud

Şi-i altul,Minunat şi tainicÎn raza caldă, ce-ntr-un lemnTrezeşte sfânta-nfiorareCe naştea-l Frumueseţii semn ...

În tot ce e frumos,În tot, e …Un farmec minunat şi sfânt,Ceva ce inima Ţi-nalţăŞi-aduce Cerul pe pământ.

Dar, pe când Cerul şi pământul Şi Frumuseţea-n orice fel au toateNumai câte-un farmecŞi pururea rămân cu el,

Tu, al vieţii mele Mire,Tu, al iubirii mele Foc,Tu Dorul dorurilor mele,Le ai pe toate la un loc.

AL TĂU NUME ...

Al Tău Nume nu-i „Mesia”Nici „Iisus”Nici „Domn Ceresc”Nici un altul – orişicareAr fi-n graiul omenesc.

57

Eu Ţi-am dat un nume, numaiCa să pot cumva vorbiDespre Tine careAltfel,N-am ştiut cum Te-ai numi.

Al Tău nume-i însă altfel,Într-un fel în care nu-s,Poate nici în Cer, cuvinteCa să poată-aşa fi spus.

Eu cu graiul,Cu condeiul,Sau cu mintea ce-aş avea,Al Tău Nume a-l cuprindeNiciodată n-oi putea.

Numai inima, în clipeDe extaz,De Har,De Rai,Bănuieşte, doarFrumseţeaNumelui pe care-L ai ...

CINE-AR ŞTI ?

Cine-ar şti simţi fiorulDulce,Fericit,Ceresc,Ce pe-un mugur şi pe-o razăÎntr-o floare-i contopesc ?

Cine-ar şti-auzi pe lume

58

Şoaptele de drag ce-şi spunAlbul fluture Şi-o floareCând în SoareSe cunun ?

Cine-or şti trăi frumseţeaDin fioru-acel divinCând sărută-un bob de rouăFaţa albă a unui crin ?

O, dar cine-ar şti că-n tainaDulce-a contopirii lorE, Iisuse -mbrăţişareaNoastră,A amânduror ?

ÎN TAINICELE ADÂNCURI

În tainicele-adâncuriDin sufletu-mi ascuns,În care niciodatăŞi nimeni n-a pătruns,

Aş vrea, Iisuse dulce,Tu singur să cobori,Să vezi acolo strânseA dragostei comori.

S-asculţi acolo versulCe n-a putut fi scris,De mistuie viaţa În care zace-nchis.

Şi-acolo, unde numai,Tu, Singur Tu, pătrunzi,În locul cel mai gingaşAl tainelor afunzi.

În alba încăpereA candidei iubiriCoboară cu seninulDuioaselor priviri.

Şi-ascultă,Şi priveşte,Cât drag îţi poartă ea -Eu pot cânta şi plânge,Dar nu pot spune-aşa.

IUBITULE, VINO ...

59

Iubitule, Vino…Pe câmp s-alergăm !O, ia-mă de mânăŞi hai să zburăm !...

Mă-nalţăCu TineÎn Sus, tot mai susSpre Ţara în careIubirea mi-ai dus.

E-atâtaLuminăPe unde plutesc;Iisuse, Iisuse,Ce mult Te iubesc !

Mai SusMai aproapeDe Ţara de-ArgintLa Sânul Tău dulceMereu să m-alint !

O, du-mă,O, du-mă,Prin Ceruri de HarSă trec al luminii Şi-al Slavei Hotar

Si lasă-mă UndeVoi şti c-am găsit Iubirea deplinăŞi fără sfârşit ...

60

AL DRAGOSTEI CÂNTEC

Al dragostei cântec nespus de frumosOdată, de mult, mi-ai cântatŞi glasul Tău dulce, adânc şi duios,Iisus,M-a răpit, m-a legat

Simţit-am odată sărutul Tău blândSublim,Fermecat,Îngeresc;De-atunci Te tot chem şi Te caut plângândDe-atunci Te iubesc,Te iubesc ...

Odată, la Sânul Tău dulce-am plecatTruditul meu cap să-l alinŞi după odihna ce-atunci am aflatIisuse,Şi astăzi suspin.

Cuvântul Tău dulce eu l-am auzitIisuse, odată, demult;De-atunci, fermecatÎnsetat,Fericit,Eu Te chemŞi dorescSă-l ascult.

Fiinţa-mi întreagă, pe Tine Te vreaDe Tine-nsetez şi doresc.Viaţa,

61

Lumina Şi Dragostea mea,Iisus,Te iubesc,Te iubesc ...

CE NUME ?

Ce nume-ar fi mai dulce oare,Mai drag,Mai scumpŞi mai duios,Ca Numele Acela careE, dintre toate,Mai frumos ?

Cine-ar putea mai fi vreodatăAşa de-ales şi preţuitCa Tine, Mire fără pată,din toţiAcel ce-i mai iubit ?

Ce dragoste-ar mai fi ursităPe veci să-nlănţuie aşa ? - Mai e mireasă fericităAtâta oareCât a Ta ?

DIN CE ÎŢI DAU ...

Din ce îţi dau iubirea -ntreagăAş vreaMai multSă Te iubesc;Din ce mă mistui de dorinţăAş vreaMai multSă Te doresc.

Din ce Te caut, simt cu TineC-aş vrea s-alerg din loc în loc;din ce Te cânt,Aş pune-n cântecMai multă patimă şi Foc.

Din ce Te chemTot mai aproape

62

Te-aş vrea, la sân să mă cuprinzi;Din ce mă arde-a Ta iubireAş vreaMai multSă mă aprinzi.

Când oare voi fi plin de Tine,ca fundul mării nepătruns ?Să nu Te mai doresc,Iisuse,Să simt c-odată mi-eşti de-ajuns !...

SUFLET FERICIT ...

Suflet fericit,Tu careStai culcat pe sânul Lui.În adancă-mbrăţişare; - Ce-ţi tot spune,Ce-I tot spui ?

Când a Cerului sclipireScaldă ochii Tăi afunzi,Într-o dulce contopire;- Ce te-ntreabăCe-I răspunzi ?

Când se-apleacăDrag,Spre tineŞi tu-n ochii Lui priveşti,Când Te scaldă-a lor lumine; - Ce-ţi şopteşte,ce-I şopteşti ?

Ah, ce dezmierdări ţi-aduceRaiul Fericirii-n prag !Ce alintCe Viaţă dulce; - Cât ţi-e scumpŞi ce-I eşti drag !...

63

STRĂJERULE ...După Isaia 21:11

E mult de când e noapte şi lumea-i bântuităDe mii de duhuri rele cu-nşelătoare şoapte.Ni-e dor de Dimineaţa, în Slavă, răsărită ... - Străjerule, Străjere,Mai este mult din noapte ?...

Atâţi, din cei ce-aşteaptă, sunt copleşiţi de jale,Trântiţi de greutatea ce inima le-a smuls;Ni-e toată aşteptarea, la glasul veştii tale: - Străjerule, Străjere,Mai este oare mult ?...

Plâng inimi sfâşiate de lunga despărţire ...Le-au ars atâtea doruri şi-au suferit atâtŞi-aşteaptă-ndurerate o clipă de iubire ... - Străjerule, Străjere,O, cât mai este, cât ?

E-atât de grea vegherea, când noaptea se lungeşte,Când inimile-aşteaptă şi-n suflete e jarCând mistuie durerea şi plânsul copleşeşte - Străjerule, Străjere,Ah ! zorii nu răsar ?

Mai este mult din noaptea aceea-ntunecoasă ?Departe-s oare zorii seninei Dimineţi ?Se fierb în jur talazuri, e marea furtunoasă ... - Străjerule, Străjere,Nu-i ceasul cel măreţ ?...

Atât de grea ni-e starea, cum n-a fost niciodată

64

Vin valuri mari şi grele, cum n-am mai întâlnit,Simţim c-a noastre inimi curând n-o să mai poată ... - Ah, sună Răsăritul,Străjerule iubit !

Ah, sună azi, Străjere,Sfârşitul suferinţei,Să rupi obezi şi stavili de ţărână şi fier !Adu-ne Sărbătoarea dorită-a BiruinţeiŞi Nunta aşteptatăCu Mirele din Cer !...

IISUSE, ŞTIU ...

Iisuse,Ştiu că-n viaţa astaOdată, va veni o zi,În care lungile suspinuriŞi frământări se vor sfârşi.

Că-n ziua-aceea, umbra morţiiVa duce-nfioratul lutÎn recea ţărnii-mbrăţişareDin care-ntâi a fost făcut,

Că tot ce-aici a fost: viaţă,Mişcare,Lume,Simţământ,Le-ngroapă-n ultima durereÎntâiul bulgăr de pământ.

Dar, o,

65

Cu toate-acestea, Doamne, Această Zi, o chem de multDin lunga-ncătuşare-a firiiŞi-a lutuluiSă simt că-s smuls,

Că zbor, cu albe-aripi de SoareMai Sus,Mai Sus,De cer mai Sus,S-ajung în Ţările LuminiiCe curg din Chipul Tău, Iisus.

Trecând de porţile acesteaCe-n partea asta sunt de fierSă ies de celălaltă parteDe aur,De smarald,De Cer ...

Cu ce cântări de bucurieIisuse-atunci, Te voi slăvi,Scăpat din cea mai neagră noapteLa cea mai strălucită Zi ...

EL VINE IAR, EL VINE IAR ...

El vine iar, El vine iar !... - Copii ai Lui ce-L aşteptaţi,Cântaţi !Nu plângeţi,O, cântaţi !Sfârşeşte-al vostru lung calvar: El vine iar!

66

El vine iar, El vine iar !...O, suflet drag, ce-aştepţi mereuCu-acelaşi dor ce-aştept şi euCurând s-o stinge-al nostru jar: El vine iar !

El vine iar, El vine iar !...Parcă-L aud cu dor spunând:“Eu vin curând, Eu vin curând” !Se sfarmă-al morţii stăvilar ! El vine iar !

El vine iar, El vine iar !...O, suflet scump, ţi-e greu, o ştiu;E lumea lung şi-amar pustiu;Dar nu-i departe-al ei hotar: El vine iar ... El vine iar, El vine iar !...

Iisuse, ah, nimic nu vrem,Decât atât: să Te vedem !Adu al Nunţii noastre har, O, vino iar !

DIN PLIN

În Jertfa Ta, Iisuse,În harul Tău divin,Iertare, Mântuire,Şi slavă am din plin.

În Tine, Mire Dulce,În chipul Tău senin,Viaţă,Fericire,Şi Pace am, din plin.

Prin Tine, o, prin Tine,Al Cerurilor Crin,Credinţă am,NădejdeŞi Dragoste din plin.

O, fă-mă una, fă-mă,Cu Tine pe deplin;Să ardă-n mine,Flăcări, Iubirea Ta, din plin.

67

O, CREŞTE-MI IUBIREA

O, creşte-mi iubireaÎn inima mea,Iisuse, Iisuse, mereu Te-oi ruga:Îmi umple cu Dorul pe care-L aşteptŞi ochii,Şi glasul,Şi inima-n piept.

O, creşte-mi Iubirea,Iisuse iubit,Să fiu de-a ei haruri deplin copleşit;Să-mi crească în suflet cu val după val,Ca râulCe creşteDe dă peste mal.

O, creşte-mi Iubirea,Iubite Iisus,În starea şi-n locul în care m-ai pus.Să port pretutindeni belşugu-I de har,Şi-a ei revărsareSă n-aibă hotar.

O, creşte-mi iubireaCu focu-I sfinţit,Şi chiar de m-ar arde să fiu mistuit;Flămând de iubire, mereu Te-aş ruga:O, creşte Iubirea,În inima mea !

68

MI-A FOST ...

Mi-a fost aşa de lungă viaţaŞi mi-a părut aşa de grea,Că am dorit atât, Iisuse, Şi-am vrut atât:Să scap de ea.

Dar o,Iubirea Ta cu-atâtaŞi-atâta harM-a copleşit,Că astăzi lungul drum de chinuriÎmi pare scurtŞi fericit.

Şi-acum,Când sunt atât de-aproapeDe Ţărmul drag şi aşteptat,Deşi doresc să vinIisuse, - Cu Tine-aş mai trăi odat’ !

CU CINE SĂ TE-ASEAMĂN ?

Cu cine să Te-aseamăn,Când soţ pe lume n-ai ?Când stelele sau lunaSau soarele de mai;

Sau arborii pădurii,Sau florile din plai,Şi tot ce mă atrageÎn lume,Sau în Rai,Nu poate-avea frumseţeaPe care Tu o ai !...

Ce drag îmi eşti,

69

Scump Mire,Ce mult de drag îmi eşti ! - Sunt ochii Tăi mai limpezi Ca bolţile cereşti,

E faţa Ta mai albăCa neaua de pe creste,Când soarele-o străluce,De nu poţi s-o priveşti ...

Eşti mai frumos ca CerulCe Tu-l împodobeşti,Mai rumen decât zoriiCe Tu îi dezveleşti,Mai limpede ca mareaÎn care Te-oglindeşti,

Mai paşnic ca-nălţimeaPrin care Tu pluteşti,Mai mare ca adânculPe care-l stăpâneşti,

Mai arzător ca dorulPe care mi-l trezeşti,Mai dulce ca IubireaÎn care mă topeşti

Mai drag,Mai scump ca viaţaDe mii de ori îmi eşti ...

O, TuAl Frumuseţii Luceafăr Minunat,Tu, al Puterii falnic Stăpân şi Împărat,

Al slavei nesfârşiteAles Încununat,Al miilor de îngeriŞi ceruri – lăudat;Din toată-AlcătuireaEşti Cel mai Minunat.

70

Tu eşti Acela CareDin moarte m-ai scăpatŞi-n Templul veşnicieiCu Tine m-ai luat,Cu haina cea mai albăPe veci m-ai îmbrăcat,

Inelul Tău de aurÎn deget mi-ai schimbat,Cu-a Tale-ncălţămintePiciorul mi-ai legat

Şi ceru-n SărbătoareÎn jur l-ai adunat,Când Tu,O dulce Mire,În braţe m-ai luat

Şi-n Ziua cea mai scumpăDin câte-au luminat,cu Tine,O, cu Tine,Pe veci m-ai cununat ...

CA MUGURUL

Ca mugurul fericeDe soare sărutat,Ce nu mai poate-ncapeÎn coaja-n care-a stat

Că viaţa nouă-l umpleCu clocot şi cu focŞi-n strâmta-i încăpereEl nu-şi mai află loc;

71

Tot astfel când, Iisuse,Mă umpli Tu de har,Când Tu, Cel fără marginiŞi fără de hotar,

Cobori în încăpereaSărmanei mele vieţi,De-o copleşeşti cu-atâteaŞi-atâtea Frumuseţi,

Simt cum îmi arde lutulPuternicul Tău FocŞi că sub Cer,Iisuse,Eu nu-mi mai aflu loc.

Şi plâng:O, ia-mi povaraCe-mi sfarmă slabul cort,Sau dă-mi un trup din CeruriSă pot să Ţi-o mai port ...

SUFLET MISTUIT

Suflet mistuit de-aprinsulDragostei tăciune,Ce de munţi de doruri poartăMuta-ţi rugăciune – Munţi de doruri şi de lacrimi, muta-ţi rugăciune.

Chemi de-atâţia ani de zileCu-aşa drag, un Nume,Dar şi azi tu eşti numai singur

72

Singurel, pe lume – Suflet mistuit de doruri, singurel pe lume.

Dar priveşte-n Sus pe lungaLacrimilor Cale;Vine Dragul, AşteptatulDorurilor tale,Mirele-aşteptat de dorul dorurilor tale !

Darul cel mai scump ce-atunceaDuce-i-vei-nainteVa fi viaţa arsă -n jarulDorului fierbinte – Viaţa arsă-n aşteptarea dorului fierbinte ...

IISUS E-AL MEU !

Am lăsat în urmă lumeaŞi-am ajuns pe-ai slavei munţi,Cu-a Iubirii flăcări, ars-am a ei legături şi punţi;Să ramân pe veci de-acuma singur numai Tu şi eu – Nu mai vreau nici-o comoară,Sunt bogat:Iisus e-al meu !

Tot ce poate să-mi dea lumea e cenuşă fără preţ,Nu doresc decât a slavei bogăţii şi frumuseţi,Nu m-atrage decât dorul după Tine, Domnul meu – Azi am tot,Iisuse Dulce, azi am tot:Eşti Tu al meu !

O, al veşniciei mele dulce şi puternic FarClocotesc în mine-atâtea doruri fără de hotar,

73

Plâng, să-nfrângă stăvilarul timpului încet şi greu – Peste miile de valuri,Cheamă-mă,Iisus-al meu !

Despărţit pe veci, de lume,De părinţiŞi de copii,Singur Tu râmai de-acuma dragostea-mi pe veşnicii – Şi când tot ce e – va trece ars, ca stinsul muc de seu,Tu vei fi mereu acelaşiPururi drag,Iisuse-al meu !...

Tu – Şi inima şi viaţa mi le umpli şi le-nchegiTu Iubitul vieţii meleŞi-al iubirii mele-ntregi,Cheamă-mă şi ia-mă-n braţe şi mă ţine-aşa mereuAzi nu vreau nici RaiNici Ceruri,Tu eşti Singur Tot ce vreu.

Adă Ceasul,Adă clipa, fericirii fără saţ,Când vom fi pe veci, cu Tine,Ah, cu TineCununaţi !Să rămânem împreună veşniciile apoiNumai OchiiNumai glasulNumai sânul TăuŞi noi ...

74

E-ATÂT DE GREU ...

E-atât de greu în lumea astaOrfani de TineMire-al meu ?Iisuse, când veni-vei iarăIisuse – când ?- E-atât de greu !

E mult de când ni-ai spus IubiteCă iară vei veni – CurândCând oare-vei veni la mine ? - E aşa de mult,Iisuse când ?

CUTREMURAT ...

Cutremurat ridic privireaSpre Faţa Ta, Iisuse BlândŞi-mi cântă-n inimă IubireaChemarea singurului gând:

Să mă îmbrac în lucitoareaLumină-a Veşnicei vieţiŞi să mă pierd pe veci în mareaNemaisfârşitei Tinereţi ...

Ca astfel, contopit cu TineSă m-adâncesc nemăsuratÎn marea Dragostei DivineCăci după ea am însetat ...

75

De-aceea-n farmecu-nserăriiCând cântă sufletu-mi vrăjitPrivesc în SusŞi chem cu lacrimiSă vii,Să vii,Iisus iubit ! ...

IUBIREA TA

Iubirea Ta n-areUn “ultim sărut”;E fără de capătCa fără început.

Cântarea Ta n-areÎn veci “ultim vers”;E farmecu-acelaşiDe-apururi neşters.

Alintul Tău n-areUn “ultim fior”;Ci pururi mai plin eDe drag şi de dor.

În dragostea noastră

Nu-i “ultim cuvânt”, - Când n-or mai fi ceruriŞi n-o fi pământ

Când n-or fi nici steleNici soareNici Cer,Când n-or fi nici lacrimiNici plâns,Nici dureri,

Când n-o fi nici lumeNici cine-o privi: - Iubirea,Iubirea-ŢiMai dulce va fi.

Căci Dragostea-Ţi n-areUn “ultim sărut”;E fără de capătCa fără-nceput ...

76

CU-ATÂTA LARGĂ DĂRNICIE

Cu-atâta largă dărnicieTu mi-ai tot dat mereu, Iisus - Din nesfârşita-Ţi bogăţieAtâtea daruri mi-ai adus.

Şi mi-ai tot dat ... Cât nu-i măsurăSă le cunoască-ntregul preţŞi mi-ai tot dat ...De îmi umplurăViaţa veşnicei vieţi ...

Iar azi un gând amar îmi vineAceste-mbelşugări de harStau între mine şi-ntre TineUn gard,Un zid,Un stăvilar ...

De nu-Ţi mai văd privirea blândăNici glasul dulce nu-Ţi aud - Şi biata-mi inimă flămândăTe cheamă -n dor, de lacrimi ud ...

Ia-mi toate-aceste daruri !... Ia-leIisuse iarăşi dintre noi - Să-Ţi văd doar slava Feţei TaleSă fim iar singuriAmândoi ...

77

CE DULCE-MI SUNĂ ...

Ce dulce-mi sună scumpu-Ţi NumeCând Ţi-L vorbescŞi Ţi-L ascultDin ce mai mult l-aud, Iisuse,Aş vrea mai multŞi tot mai mult ...

Îmi pare între-a Slavei steleLuceafăr unic, luminosŞi-n ceru-ntreg MărgăritarulCel mai de preţ şi mai frumos,

În scumpa Raiului grădinăTu cel mai alb mai dulce CrinPe cerul fericirii noastreTu singur Soarele Divin.

Fiorul Tău mi-alintă auzulCu-aşa iubire-i fermecat,Ca dintr-o muzică cereascăAcordul cel mai minunat.

Cât de farmec poartă scumpu-Ţi NumeCă de-Ţi vorbescOri de-Ţi ascultCu cât îl spun mai mult Iisuse,L-aş vrea mai mult Şi tot mai mult.

78

CÂND TU EŞTI LÂNGĂ MINE

Când Tu eşti lângă mineO, Mirele meu Drag,Când Tu eşti lângă mineUit doruri, uit suspine,Uit tot ce mă mai ţineŞi toate către TineIisuse mă atrag.

Când mâna-Ţi mă-nconjoarăŞi-aud doritu-Ţi glas,Când mâna-Ţi mă-nconjoarăUit jalea ce doboarăŞi-amarul întreg îmi zboară,Iubirea-mi Te împresoarăŞi-n voia Ta mă las.

Când Tu eşti lângă mineAh ! Sunt atât de fericit,Când Tu eşti lângă minePrin lumi de haruri pline,Te-nalţi mereu cu mineDe-adorm pe sân la TineNespus de fericit.

O, du-mă acum în ŢaraDe dragoste şi Har,O, du-mă acum în ŢaraÎn care mi-e comoaraŞi-n care, Primăvara, Iubirea şi cântarea sunt fără de hotar

IERUSALIME ...

79

Ierusalime, sfânt locaşTot sufletu-mi suspină,Când ?Oare, când te voi vedea,Când oare-n Tine voi intraSă cânt şi eu Iubirea taPe marea cristalină ?

Ierusalime, loc iubitAh ! Cum va fi în Tine ?Când lungul dor ce-aici l-am plânsŞi-amarul cât în piept l-am strâns,Va fi uitat,Şi şters,Şi strâns,Şi n-or mai fi suspine !...

Iisus,Iubit Iisus,Cu drag,Iubirea mea, Te cheamă ...Te cheamă sufletu-n extazCu râu de lacrimi pe obraz,O, vino,Vino,Vino azi – Şi ia-mă,Ia-mă,Ia-mă ...

80

O, MIRE !

O, Mire-al miilor de haruri,Sunt trist,Iisuse,Şi sărac ...Dă-mi alba Ta neprihănireCu frumuseţea-i să mă-mbrac.

De-a lumii trecătoare-avuturi,Te rog, viaţa să-mi dezlegiŞi dă-mi averea care-ntreceA lumii bogăţii întregi.

Dă-mi fericirea care-ntreceA lumii-acestei fericiriIubirea ...Ah, iubirea careDispreţuieşte-a ei iubiri ...

Ca slobod,Dezlegat de toateA lumii-amare rădăcini,Să-Ţi pot gusta pe veci frumseţeaLuminii ochilor senini.

MI-E INIMA SECATĂ ...

Mi-e inima secată,Ca lutul frământat,De lunga aşteptareCu careTe-am chemat.

Şi nu-Ţi mai pot aduce

81

Ca altădată, az’Mireasma cea mai dulceA dragostei-n-extaz

Nici dulcea-nflăcărareA vieţii tinereşti,Ce Te făcea mai tare,Mai multSă mă doreşti ...

Dar toată-a mea fiinţăCând ochii Ţi-i privescSuspină,Cântă,Strigă:Iisuse, Te iubesc !...

LASĂ-MĂ SĂ STAU ...

Lasă-mă să stau de-oparteSă Te văd şi să Te-ascult,Căci flămânda mea iubireTe doreşte tot mai mult.

Câtă duioşie-n glasulŞi-n chemarea Ta aduni,Când Mariei MagdalenaVestea harului i-o spui.

La mulţimea care-ascultăCâtă mângâiere-i faci,Când, cum numai Tu ştii spune,Fericeşti pe cei săraci.

82

Când ne-arăţi frumos, aievea,Haru-acelei Alte Vieţi,Cu cât dor privim acelePotolite frumuseţi !

Ah, de-aş fi copil, Iisuse,Să mă poţi la sân lua,Cum din dulcea-nlănţuirePururi, nu Te-aş mai lăsa.

Ţi-aş privi o veşnicieOchii dragi şi minunaţi,Doar mi-aş sătura iubireaFără frâu şi fără saţ ...

AŞ VREA ...

Aş vrea, din ochi,Din glas,Din lacrimi,Din vers,Din doruriŞi din cânt,Aş vrea să-Ţi spun,Cum n-a spus nimeni,Iisuse Dulce,Un cuvânt.

Aş vrea, cu-ntreaga mea fiinţă,Aşa cum simtŞi cum doresc,În felu-n care numai ŢieAş vrea să potSă Ţi-l şoptesc

83

Aş vrea fioru-a mii de lacrimiÎn două boabeSă-l adunŞi farmecul a mii de cânturiÎn versul-acelaTot să-l pun.

Din mii de şoapte de iubireSă strângÎn una-ntregul dor,Din mii de ani de fericireUn singur,Fericit,Fior.

Şi cu întreaga mea fiinţăSă pot odată să-Ţi şoptesc,Aşa cum numai Ţie singurAş vrea :Iisuse, Te iubesc !...

84

ZIUA REVEDERII ...

Cum nu-i mâine dimineaţăZiua revederii,Când, scăpaţi pe veci din ceaţă,Vom privi Lumina-n faţă – Adă, Doamne, dimineaţăZiua revederii !

Ah, de ce nu-i mâine oareZiua întâlnirii,Când vom izbucni spre Soare,Albă,Veşnică Ninsoare,Pentru scumpa Sărbătoare,Ziua întâlnirii !

De ce oare nu mai vineZiua Dezlegării ?Să se sfarme ce ne ţine,Mai curând să fim cu Tine,Doamne :Ah, de ce nu vineZiua Dezlegării ?

Mii de inime suspină,Arse-n dor de TineŞi Te cheamă : Vino,Vină !Adă Zorii de luminăInimelor ce suspinăArse în dor de Tine !

85

Adă mâine dimineaţăZiua Revederii.Vezi cât plâns avem pe faţăCât suspin,Ce trai,Ce viaţă !Adă, Doamne, dimineaţăZiua Revederii !

UN MUGUR ...

Un mugur s-a-ntâlnit cu-o razăŞi-nfioraţi au tresărit :Din dulcea lor îmbrăţişare,O albă floare-a răsărit ...

Tot astfel când sfârşitu-mi sufletIisuse Dulce, Te-a aflat,Cum Te dorea de-o veşnicie,Cu-atâta foc Te-a-mbrăţişat.

Şi-acum, în dulcea-Ţi dezmierdare,Aş vrea mai strâns la sân să-Ţi pier,Ca să-Ţi rămână-n braţe numaiO floare albă pentru Cer.

GEM INIMI

Gem inimi sub grozavă apăsare,Povara grea de-abia o mai purtăm,Ah, dă-ne Tu dorita uşurare ... - Ascultă-ne, Iisuse, Te rugăm ...

Iisuse,

86

Toţi copiii Tăi suspină,Cu lacrimi zilnic pâinea ne-o udămNi-e sete,Ah, ni-e sete de hodină ... - Ascultă-ne, adu-ne-o, Te rugăm ...

De-atâţia ani cu valuri de durereŞi munţi de sfâşieri, din greu luptămNi-i dor,Ah, dor, de-un ceas de mângâiere ... - Ascultă-ne, adu-ne-o, Te rugăm ...

De-atâţia ani de lungă despărţire,Cu inimi sfâşiate suspinăm,Ah, adă Tu dorita întâlnire ...- Ascultă-ne, adu-ne-o, Te rugăm ...

De-atâtea ori, în dulcea-mbrăţişare,Cu ochii treji,Iisuse,Te visăm – Ah, fă-ne visul fără deşteptare ... Ascultă-ne, Iisuse, Te rugăm ...

Ajunge, Doamne, vremea întristării,O, nu lăsa, zdrobiţi, să disperăm – Adu-ne azi sfârşitul depărtării ... - Ascultă-ne, adu-ni-l, noi Te rugăm ...

Putea-vei mult să nu ţii oare seamăDe-atâtea mii de lacrimi ce vărsăm,Mai poţi tăcea, când munţi de dorTe cheamă - Ascultă-ne,O, vino, Te rugăm ...

87

DE DRAGUL TĂU .

De dragul Tău,O Dulce Dor,Genunile de-a rândulCutreierat-am, călătorCu dorul Şi cu gândul.

Şi ca un val de pe ocean,Cu mâini spre Ţărm întinse,Întins-am braţe, an de anSpre Ţărmuri neatinse.

Purtat de-un gând ca jaru-aprinsAm mers fără oprireSpre-un Chip,Spre-un Dor,Spre-un Braţ întins,Spre Tine, Dulce Mire ...

Şi azi, când fermecat Îţi simtSărutul pe pleoape,Când la doritu-Ţi Sân m-alint,Aproape,Mai aproape.

Eu, toate mările de dorLe-am grămădit în mineDin ziua-ntâi când călător,Am apucat spre Tine.

În boabe de mărgean le-adun

88

De-a versurilor fireCunună pentru Cel mai Bun,Mai scump,Mai dulce Mire...

DRAGUL DEZMIERDĂRII MELE după Cântarea Cântărilor.

Dragul dezmierdării melePlin de rouă-n păr,Sub privirile de steleM-ai trezit sub măr,Dezmierdat cu aşa iubireM-ai trezit sub măr.

Dreapta întins-ai peste mine,Stânga căpătâi. - Doamne, nu-i decât din TineDragostea dintâi,Dulcea, Minunata, Sfânta,Dragoste dintâi.

Îmi topeşte-a Ta privireInima de drag, - Mire fericit, O, Mire,Fost-am eu pribeagNu o niciodată n-am fostSingur şi pribeag.

Îţi ascult răpit Cuvântul,Plâng când Ţi-l ascult. - Oare unde-i azi pământulSunt în Cer de mult,Când s-a risipit pământulDe-s în Cer de mult.

89

De ce oare-ntreaga FireCantă-acum aşa ?Mai e oare fericireSau numai a mea ?Nu-i pe lume fericireSfântă ca a mea.

Unde-i azi cetatea-n careLătrau câinii răiAh, atâta SărbătoareRâde-n ochii TăiToată Dragostea din ceruriRâde-n ochii Tăi.

Cântă-n zumzetul de albineCâmpu-nmiresmat,Cine-i fericit ca mineMire minunat ?Ah, nu-i nimeni,Nimeni, nimeni,Mire minunat ...

Torc cununi de rouă zoriiŞi ne-anină-n păr,Fericiţi nemuritoriiCununaţi sub mărPentru Nunta fără capăt,Cununaţi sub măr ...

PESTE-AL ANILOR HOTAR

90

Peste-al anilor hotarRăsar zorile, răsar,Şi-n sus peste vârful lorFac drum lungCu lungu-mi dor.

Drum cu crini împodobitCa să-mi vină Cel iubit,Drum cu lacrimiLung şi dreptCă de ani şi ani L-aştept.

Zorii toţi au răsăritŞi Tu încă n-ai venit.Arde-mi soarele de-amiazLacrimile pe obrazUscă vânt de răsărit.Sufletu-mi secătuit.

Şi nu-i loc de odihnitCi-i pustiu de suferitJar mi-e inima din pieptŞi aştept, Aştept ...Aştept ...

Umbra serii s-a lăsatPeste câmp şi peste satCând se-aprind luminileSe-nmulţesc suspineleLung-îi drumul,Lung şi dreptMult îi dorul, mult în pieptPână când mai tot aştept ?

91

Toţi au casă şi căminNumai eu suspin străin,Toţi şi-aştern şi se-odihnescNumai eu stau şi privesc,

Tot aştept mereu să viiŞi văd căile pustiiFără pic de bucuriiŞi Tu-ai spus că nu-ntârzii.

Bate-un ceas întârziatMiezul nopţii-nfioratAh, şi nici n-am tresăritMâna Ta m-a-nvăluitSlava Ta m-a copleşitDragostea m-a răsplătit.

Şi când Tu mă-ntrebi cu drag,Mult m-ai aşteptat în prag ?Eu de haruri copleşitRâd şi plâng de fericit.

Şi un veac de-aş fi stătutAzi un ceas mi-ar fi părutNe-nţelegem gând cu gândNu Tu-ai venit ...... Curând.

DEŞI A TRECUT ...

92

Deşi-a trecut atâta vremeDe când Iisus Te-am întâlnitDe când întâia dată-n sufletIubirea Ta mi-a-nmugurit.

Deşi-n atâţia ani atâtaAm pătimit şi-am sângeratCând dulcea dragostei durereM-a copleşit şi m-a-nălţat.

Deşi de-atâta dor sfârşita,Sărmana, inimă plângeaCăci nici dureri, nici fericireCât mine nimeni nu purta

Şi-azi cu aceeaşi nerăbdareŞi dor nestăpânit în pieptCu-acelaşi drag de-ntâia oarăTe chem Iisuse şi Te-aştept.

Acelaşi cântec de iubireDin ziua când ne-am cununatEu Ţi-l păstrez mereu şi astăziNeprihănit şi nepătat.

Iubirea mea e neschimbatăŞi pentru mine în veci rămâiÎn locu-acela scump în careTe puse Dragostea dintâi.

Doar vremea ce mereu se scurgeÎmi face mai duios, mai drag Şi plânsul ce Te cheamă “Vino”Şi dorul ce Te-aşteaptă-n prag.

93

UN CÂNTEC DE DRAGOSTE

Un cântec de dragoste-mi cântă-n priviri,Un cântec cum n-am mai cântat,Cu taina fierbintei şi dulcei iubiriViaţa de El mi-a legat.

Căci doru-I aprinde în inima meaO dragoste cum alta nu-i,De ard în dorinţa pe veci de-a-L aveaŞi plâng în chemările Lui.

Şi cântecu-acesta cu dor nesfârşit,De-o viaţă, în sân l-am purtat ;Din lacrimi, din doruri,Din crini împletitAş vrea să I-l cânt ne-ncetat.

Iisuse, Iisuse, Iisuse iubit,Tu singur ştii dragostea mea,Şi dorul ce doare când plâng copleşitDe-un cântec ce nu-l pot cânta !

Căci graiul şi slova nu-l pot încăpea,Când vreau să-l rostesc, n-am cuvânt,Aşa cum îl cânt nu e-n inima meaşi-aşa cum e, nu pot să-l cânt.

Ascultă, Iisuse, În inima mea,Al dragostei vers minunat,Ascultă-l, Iisuse, căci nu-l pot cântaAşa cum e-n ea necântat !...

94

PLÂNGE-N INIMI SFÂŞIEREA

Plânge-n inimi sfâşiereaDorului nemărginit ...Depărtare, depărtare,Unde-i oare-al tău sfârşit ?

Creşte flacăra dorinţeiŞi-arde sufletele-n jarÎntâlnire, întâlnire,Oare, când veni-vei iar ?

Tu ne-ai spus puţină vremeŞi nici azi n-ai revenitÎntristare, întristare,Unde-i oare, al tău sfârşit ?

Nu cârtim nici unul Doamne,Dar Tu ştii cât e de greuAşteptarea, aşteptarea,Să ne chinuie mereu.

Unde-i oare clipa-aceeaCât a veşniciei ziFericire, Fericire,Oare, când Te vom găsi ?

Cât preţ ne-ai cerutCe doruri,Ce de lacrimi, cât suspin,Revedere, Revedere,Vino, te-am plătit din plin ...

95

CÂND AI ZĂMISLIT IUBIREA ...

Când ai zămislit Iubirea şi-ai adus-o nouă-n lumeDoamne, n-am ştiut c-aceasta Îţi este adevăratul Nume

Dar am bănuit că-ntrânsa este vrajă şi putereCare singură încheagâ Fericirea cu durereaŞi aduce-n suflet starea fără seamăn de frumoasăCare mângâie când doare şi înalţă când apasă.Care mistuie şi arde inimile care cântăDar atâta fericire poartă-n cazna ei cea sfântă.

Ah ! Când ai făcut ca-n lume Dragostea să zămisleascăCe-a putut simţi atuncea prima inimă-omeneascăDin ce tainice străfunduri de slăvită strălucireDin ce-adânc de-amărăciuneDin ce har de fericire.Ai putut să-i ţeşi duioasaSfânta ei alcătuireDe aduce-n ochi şi sufletAşa stări de strălucire.

Căci mă-ntreb ce-ar fi, O, DoamneLumea asta de tristeţe.Dacă n-ar înviora-o a Iubirii frumuseţeCine-ar mai putea să-i poarteUriaşa ei povarăDacă Dragostea n-ar face-oMică, dulce şi uşoară ?

Cine-ar mai putea să-ndureIntunericul de urăDacă n-ar fi fost IubireaCu-al ei soare şi căldurăCe-ar fi mila şi răbdarea

96

Şi a vieţilor unire ?Ce rămân din toate-acesteaCând în ele nu-i Iubire

Ah, de n-ar fi fost Iisuse, A Ta Dragoste curată “Dragostea”...Adânca, sfânta, marea ei nemăsuratăNici un suflet cu alt suflet nu s-ar fi unit vreodată.Ar fi fost pe veci o noapte peste lumea asta toată ...

N-ar mai fi-nflorit un zâmbet nici pe-o faţă îndureratăN-ar fi nici-o rană închisăNici-o lacrimă uscatăNici-o inimă de mamă ori de frate, ori de tată

Lumea n-ar fi-aflat ce-i dorul şi sărutul niciodată.Ar fi fost un gol şi-o moarte şi-o tristeţe nesfârşităCă n-or mai fi fost în lume niciodată vre-o putereCa să poată-aduce-n inimi cât de cât apropiere.

N-ar fi fost nimic în stare vrăjmăşia să le-o frângă Şi să poată laolaltă măcar două să le strângă

Că-n acele două piepturi cu-o unire adevaratăDoar o inimă să simtă să suspine şi să bată.

Ah, când ai făcut în lume să răsară-a Ta iubireCâtă binecuvântare ai adus la omenireCă de-ar vrea acuma lumea pentru ea să-Ţi mulţumeascăŞi-ar aduce munţi de jertfeDorul Tău să-l răsplăteascăŞi alţi munţi de mulţumire de suspin, de rugăciuneNu un an ci-o veşnicie să înalţe şi s-aduneN-au să poată niciodată înde-ajuns să-Ţi răsplătească

Numai când ar vrea Iisuse cei iubiţi să Te iubească

97

Şi Ţi-ar da pentru Oceanul veşnic al iubirii datePicătura Fericită a iubirii lor curateDoar aceasta-ar fi o jertfă vrednică de-a Ta jertfire

Numai singură Iubirea e un dar pentru Iubire.

AH, CÂT DE VREDNIC DE IUBIRE ...

Ah, cât de vrednic de iubireEşti Tu Stăpânul meu cerescŞi ce puţini sunt azi aceiaCe Te-aşteaptă şi iubesc,

Tu, care doar iubirea noastrăO ceri şi o aştepţi mereuIubirea, o, iubirea mareAtât cât Tine Domnul meu.

Iubirea ... Singură IubireaCea fără timp şi fără zidÎn faţa cărei VeşniciaŞi cerurile se deschid

Iubirea, care să întreacăTot ce-a putut fi mai iubitIubirea, care să iubeascaNemicşorat şi nesfârşit.

Iubirea, care-ai aşteptat-oŞi după care înseteziŞi care-n inimile noastreŢi-e dor s-o simţi,Ţi-e dor s-o vezi ...

98

Cât meriţi Tu iubirea noastrăŞi ce puţin eşti preţuitÎn ce puţine inimi astăzi,Eşti, cât ai vrea să fii Iubit.Iisuse, scumpa mea iubireDă-mi Harul Harului Ceresc,Să pot ca pentru lumea-ntreagă,Pe cât vrei Tu, să Te iubesc.

DE TINE ÎNSETEZ

Ca cerbul după apeÎn caldele amiezi Caut Faţa Ta Iisuse,De Tine însetez.

Cu inima smerităEu paşii Ţi-i urmez,Caut Faţa Ta iubităDe Tine însetez

Când fruntea-mi obosităPe umăr Ţi-o aşezÎn dorul fără margini,De Tine însetez

Cu cât mai mult adânculFiinţa-mi luminezi,De Pace, de Lumină, De Tine însetez

O... umple-mi Tu fiinţaCu-al Harurilor miez,Cu dragoste Iisuse,De dragoste însetez

99

Şi-afundă-mă-n OceanulIubirii-n care crez ...Să n-o mai chem atâtaDe Tine însetez.

IUBESC PE-AI MEI ...

Iubesc pe-ai mei cu-ntregu-mi sufletMai mult ca viaţa mea, iubesc,Pentru iubirea lor Iisuse,Suspin şi lupt şi mă sfârşesc.

Iubesc fiinţele ce-n viaţăCu viaţa mea s-au contopit,Cu-acea iubire, cum în lumePe nimeni alţii n-am iubit.

Iubesc prietenii, ce paşiiŞi-au împletit cu paşii mei,Cu-o dragoste ce-ar fi în stareSă se jertfeasca pentru ei.

Iubesc pe fraţi, iubesc vrăjmaşii,Iubesc pe buni, iubesc pe răi,Iubesc pe toţi cu duioşiaPrivirilor din ochii Tăi.

Dar în iubirile acestea,Iisuse, e-un hotar cerescO, margine la care toateSe pierd,Se sting,Şi se sfârşesc.

100

Numa-n iubirea Ta, Iisuse,Eu n-am hotar şi nici sfârşitPe Tine Te iubesc atâta,Pe cât esti TuNemărginit

IISUS, OCEANUL FERICIRII ...

Iisus, Oceanul fericiriiŞi vieţii fără de hotar,Din Tine izvorăsc şi-n TineSe-ntorc izvoarele de Har.

Aşa cum din adâncul măriiCu albul norilor cuprins,Ies stropii care-aduc belşugulPeste-al ogoarelor întins.

Şi după ce înviorateÎn urmă toatele, rămân,Aceeaşi stropi se varsă, râuri,În largul valurilor sân.

Tot astfel, O, Iisus, belşugulDe Har şi binecuvântâriCe-Ţi umple, până peste margini,A Dragostei adânci cămări.

Când mi le-ncarciÎntregi în sufletŞi mă trimiţi la fraţii mei,Ce revărsări de mii de haruriTu faci să ploaie peste ei.

Că după ce se-nviorează

101

Acel nepreţuit pământ,În râu de doruri fără seamănSă vină, iar la Sânu-Ţi sfânt.

Din Tine izvorăsc şi-n TineSe-ntorc izvoarele de Har,Iisus, Oceanul de iubireŞi doruri fără de hotar.

SPRE LUMILE LUMINII

Îndrăgostit de-al slaveiNemărginit întinsSpre lumile luminiiAripile-am întins.

M-am ridicat pe scara‘Nălţimilor de Har,În slava făr-de moarteŞi fără de hotar.

În ce tărâm de SoareŞi Raiuri am sosit,De mi-a rămas tot lutulLa pragul Lui slăvit ?

Ce Flacără m-atrageDe nu pot să o-nţeleg,Dar stâmpără şi ardeAdâncul meu întreg ?

Ce Soare mă-nfăşoarăDe nu pot să-L privescDar şi cântări şi lacrimiLa fel mă copleşesc ?

102

De ce atâtea valuriMă ţin şi mă atragCu dragoste, cu frică,Cu teamă şi cu drag ?

M-am avântat şi-n mareaLuminii m-am topit,Iar când a ei străfunduriDeplin s-au liniştit,

Simţit-am fericireaFiorului nespus,Că sunt de-acumO rază, în Slava Ta,Iisus ...

DORURILE MELE ...

Sărmane dorurile mele,Cât zbucium e-ngropat în voiDe aşteptările aceleCe ard şi plâng, în amândoi.

Aţi suspinat îndurerate,Pe-atâtea drumuri şi cărări,Chemând priviri înrourateDe-ntârziate aşteptări ...

Cântarea zbuciumării voastreAtâta plâns a potolit,Atâtea inime sihastreA mângâiat şi-a fericit ...

Dar lunga voastră-ndurerare

103

Din ochi, din suflet şi din glasŞi-a voastre lacrime amare,Mereu neşterse au tot rămas.

Iar azi durerea vă divină,Cu milă stau şi v-o ascultŞi parcă-o inimă străinăV-a plâns şi v-a cântat demult ...Că nu pot crede cum tot jarulCe-n voi a fost îngrămădit,Să-şi poarte-n inimă focarulŞi ea să nu se fi topit.

...Sărmane dorurile mele,În ce lumini v-aţi înălţat,De nu mi-aţi mai venit din ele În cuibul care v-a zburat ...

Ah, staţi acolo-n bucurieŞi nu vă-ntoarceţi înapoi ......Pe-aici e toamnă grea, târzieŞi vin şi eu curând la voi ...

MIRE-AL MEU ...

Mire ce mă porţi în carulLumilor fără hotar,Culmilor de ne-atins,Slăvilor de necuprins.

În al fericirii ceasEu în voia Ta mă las,Închid ochii şi rămânRăzimat pe scumpu-Ţi sân.

104

Fă cu mine ce voieştiMi-e de-ajuns că mă iubeşti Mi-e de-ajuns că ştiu mereuCă-s al Tău şi eşti al meu.

Lângă Tine scump OdorN-am nici teamă, n-am nici dor,N-am nici grijă, n-am nici glas,Este-al Nunţii noastre ceas.

În al veşniciei RaiToată dragostea să-mi dai,Iar eu, sufletu-mi întregPentru veci de Tine leg.

Şi-n veci am să Te-nsoţesc,Ca să-Ţi spun cât Te iubescŞi să-Ţi spun că-n veci mereu,Eşti al meu, al meu,Al meu ...

COMOARA MEA ÎNTREAGĂ, IISUSE, TU RĂMÂI

În alba neprihană a dragostei dintâiComoara mea întreagă, Iisuse, Tu rămâiDemult mi-am dat viata, pe veci să fie-a TaŞi inima-mi cu toate iubirile din ea.

Şi-atâta dor ne leagă de-atuncea pe-amândoi,De n-are vremea stavili, să pună între noiŞi nu găsesc, Iisuse, cu ce cuvânt să-Ţi spunIubirea tot mai mare, ce-n suflet Ţi-o adun,

O, cum aş şti eu oare, că-n lume s-ar aflaIubire-adevarată, de n-ar fi fost a Ta ?Cum aş fi-aflat că poate pe-acest pământ stricat

105

Să fie fericire şi-un har aşa bogat ?

Şi slăvile atâtor cereşti înviorări,Ce mi-au născut izvorul duioaselor cântariŞi pacea cea adâncă şi limpede de aziCa iezerul de munte în orele de-amiazi

Şi harul fără margini şi atâtea mângâieriCe-mi vindecă zdrobirea trecutelor dureri,De nu Te-aflam pe Tine, al dorului meu Dor,Al păcii, al puteriiŞi-al dragostei Izvor ?...

Şi după-atâtea triste şi-adânci îndurerariCând tot ce-aveam în suflet s-a dus ca fumu-n zări, Când mă-ntorceam cu toate nădejdile-n mormânt,Cu inima zdrobită şi sufletul înfrânt,Când am văzut că toate a lumii juruinţiTrăiesc atât cât roua sub razele fierbinţiŞi înşelat de-atâtea iubiri care-au pieritM-ai ridicat din groapa în care am fost zdrobit.

Şi m-ai făcut să aflu izvorul Tău ascuns - Ah, nu ştiu ce-a fost Doamne, dar ştiu ; mi-a fost de-ajunsŞi am uitat trecutul cu rănile de jarŞi muta zvârcolire a plânsului amar

Şi-n locul-ntunecimii adusu-mi-ai atâtBelşug de strălucire că nu pot spune cât - De-aceea Ţi-am dat viaţa pe veci să fie-a Ta Şi inima-mi cu toate iubirile din eaDe-aceea-n neprihana iubirii de întâiComoara mea întreagă Pe veci doar Tu rămâi ... CUNUNA CURĂŢIEI MELE

106

Cununa curăţiei meleCe sufletu-mi îmbogăţeşti,Tu Frumseţea fără seamănCe-n veci mereu mai dulce eşti.

Pe ce-nălţimi de curăţieŞi de splendoare mă ridiciCând inima mi-o scalzi în HaruriŞi mi-o răpeşti în tot, de-aici.

Ce-nfiorări de fericireÎmi umple sufletul întregCând şoapta dezmierdării meleAtât de bine o-nţeleg.

Cu ce văl de curăţieŞi frumseţe mă-nfăşoriCând Tu mă-mpodobeşti cu-a TaleCereşti şi veşnice comori.

Cununa frumuseţei meleCu ce fiori de drag Te ţinPe fruntea albă de spălareaPuterii Sângelui Divin.

Cu ce necunoscute glasuriCereşti iubirea Ta o cântCând sâ-Ţi arate tot ce-aş spuneNu-i nici-un cântec pe pământ.

Ah, slava curăţiei mele,Ce-atâta dor în glas mi-ai pus, Cât Te iubescCu ce iubire,Cu ce iubire,O...Iisus ! ÎN SUFLETU-MI SFÂRŞIT ...

107

În sufletu-mi sfârşit de jaleŞi ars de-al dorurilor foc,Cum apa-şi face-n piatră caleaşa durerea-şi face loc.

Cum a putut Iisuse, oare,Aceeaşi inimă purta,Întreaga lumi-ndurerareŞi-ntreagă fericire-a Ta ?

Cum în atâta prigonireŞi în atâta plâns amar,Să simtă-atâta fericireŞi-atătea revărsări de Har.Ah, cine-a mai putut fi, cine,Urât aşa, şi-atât iubit ?Nu-i nimeni fericit ca mine Şi nici aşa de fericit ...

CE AI TU MAI MULT ?

Ce ai Tu mai mult ca alţiiDulcele meu Mire ?De ce oare-atât de scumpăEste-a Ta iubire ?Mai de preţ ca lumea-ntreagă,Dulcea Ta Iubire ...

De ce Glasul Tău îmi pareCel mai drag din lume ?De ce Numele Tău, oare-i,Cel mai dulce Nume ?Plin de Haruri şi de farmec,Cel mai dulce Nume ...De ce, oare, de Fiinţa-Ţi

108

Dragostea mă leagă ?De-aş rămâne lângă TineVeşnicia-ntreagă ?Fermecat pe sânu-ŢiVeşnicia-ntreagă ...

Ah, frumseţea Ta aleasă,N-are asemănare ...Cine-ar fi să poată spuneCât de drag mi-eşti, oare ?Care cântec, care lacrimi,Pot a spune oare ?...

Dintre mii de-aleşi, Făptura-ŢiPot a Ţi-o alege,Glasul Tău din mii de glasuriPot a-l înţelege,Cântă-ntreaga mea fiinţăCând Ţi-l înţelege.

Cât ai Tu mai mult ca alţii ? - Cine-i ca şi Tine ?Mi se umezesc de dragu-ŢiOchii de lumine,Dragostea şi duioşiaUmedei lumine.

Ah, coboară-Te şi ia-mă,Dorul meu de-acasă ...În cetăţile de aur,Vreau să-Ţi fiu Mireasă,Albă, Fericită, Scumpă,Veşnică Mireasă !...

CÂND MĂ-NSEAMNĂ VEŞNICIA

109

Când mă-nseamnă VeşniciaCu săruturi pe obraz,Când transfigurat trec pragulÎn ţinuturi de extaz.

Când pământu-mi nu mai areNici simţiri, nici văz, nici grai,Când doar ochii-mi ard luminaStrălucirilor de Rai,

Când cu umezite geneAş dori a Te privi,Despre tot ce cântă-n mine,Numai ochii pot vorbi ...

Frumuseţea Ta o lasăFermecat s-o tot privesc,Ca să-Ţi spun, în veci Iisuse,Te iubesc, iubesc, iubesc ...

AM TRECUT DE CEL DIN URMĂ

Am trecut de cel din urmăVârf ce ne desparte ...Şi de-abea te văd în vale,Ţară de departe ...Unde-am stat şi-am plâns, o viaţă,Ţară de departe ...

Am avut în tine doruriFără de-mplinire ...Suferinţe fără număr,Plâns şi fericire ...Poate-atât cât nimeni altul,Plâns şi fericire ...

Am avut duşmani în tine,Răul să-mi doreasca,Dar au fost şi-atâtea inimiDragi să mă iubească ...Scumpe şi duioase inimiDragi să mă iubească ...

110

O, ... pământule, pe careAm trăit o viaţă,Azi te las ... rămâi în urmă ...Tot mai mic în ceaţă ...Mai în urmă, mai departe,Tot mai mic în ceaţă ...

Azi mă duc în Ţara scumpă,Sus mai sus de stele ...Unde-i Mirele şi-AlesulDorurilor mele ...După care-au plâns o viaţăDorurile mele ...

Faţa Ta îndureratăN-o voi mai privi-o ...Lume, suferinţă, lacrimi,Plânsule, Adio ...De-azi suntem pe veşnicieDespărţiţi ... Adio ...

... ŞI SPARG, IISUSE, HARFA

Din Harfa unei fără seamănIubiri aprinse pe pământ,Am vrut cum am ştiut, Iisuse,Mai drag şi mai frumos să-Ţi cânt.

În orice vers am pus o parteDin viaţa care le-a purtat,În fiecare slovă ardeUn strop din suflet îngropat ...

Am vrut a Dragostei Văpaie,

111

S-o smulg din suflet şi s-o iauŞi cu-a ei flăcări arzătoare,La lumea-ntreagă foc să dau.

Să văd că arde-o lume întreagă,Cum eu am ars şi-am suferitDe dragul dragostei de Tine,Iisus, iubitul meu, iubit ...

...Dar, când sunt trist, că nici cântarea,Nici plânsul dorului nebun,Nici arzătoarea mea iubire,Nu-i spusă, cum am vrut s-o spun ...

Azi, vin şi eu ca Magdalena,Ce vasul scump şi l-a sfărmat,Din care nimeni după Tine,Să nu mai fie-nmiresmat ...

...Şi sparg, Iisuse dulce, harfaCu care de-o viaţă-Ţi cânt ...Ca nimănuia după TineSă nu mai cânte pe pământ ...

Ajută-mă, măcar în CeruriSă-Ţi cânt, Iisuse Drag, aşa ...Cântarea Dragostei , ce-aiceaAm vrut ... dar n-am putut cânta ...

112

CEL DIN URMĂ

În lume cel din urmă cântecDe-acum în glasul meu ... ...S-a stins ... Ca cel din urmă lanţ ce-mi cade,Cu ultimul suspin de plâns ...

Iisuse, Şi cu-ntreg tumultul, Şi-adâncul dragostei nesaţ,M-arunc, Mă contopesc,Mă mistui ...De-acum pe veci, în scumpu-Ţi braţ ...

Ah, ţine-mă-mbrăţişareaŞi-n viaţa Harului nespus,De acum în totulPe vecie,Al Tău,Al Tău, Al Tău .... ...Iisus...

Amin ...

Slăvit să fie Domnul Iisus !

Traian Dorz

113