Cap 13-Macro-statul Si Economia

7/26/2019 Cap 13-Macro-statul Si Economia

http://slidepdf.com/reader/full/cap-13-macro-statul-si-economia 1/23

Cap. 13Cap. 13..STATUL ŞI ECONOMIASTATUL ŞI ECONOMIA

13.1. Statul şi implicarea lui în economie13.2. olitica economic! a "tatului

13.2.1. olitica monetar! şi #e cre#it

13.2.2. olitica $u%etar! &a 'eniturilorşi c(eltuielilor pu$lice)

13.2.3. olitica *i"cal!



13.1. STATUL ŞI IMLICA+EA LUI ,N ECONOMIE

Rolul "tatului este de a defini parcursul general al economiei pecare o reprezintă, de a trasa liniile marcante ale dezvoltăriiacesteia statul trebuie să aibă atât drepturi, cât şi obligaţii şiresponsabilităţi. Din acest punct de vedere există o serie deconcepţii, unele diametral opuse:economia constituie terenul de acţiune al statului;

statul reprezintă osatura! economiei;prezenţa statului "n economie nu este necesară;fără stat, economia se prăbuşeşte.

#na dintre dilemele asupra cărora oscilează comportamentulindivizilor, grupurilor economico$sociale şi societăţii este, deci,alegerea "ntre libertatea deplină în economia de piaţă, laissez-faire, socialism sau controlul total exercitat de stat .

%umai raţionalitatea poate determina separaţia dintre rolurilestatului "n economie. De aceea, opţiunea societăţii trebuieprivită prin prisma efectelor induse de mecanismele statale "n

economie.



&mplicarea statului "n economie se realizează pe mai multe căi:elaborarea ' adoptarea de politici economice şi de programecorespunzătoare unei ţări, pe termen scurt, mediu şi lung;medierea "n scopul apărării intereselor societăţii;participarea efectivă (ca operator, proprietar, "ntreprinzător,manager) la "mpărţirea venitului şi la redistribuirea lui;concentrarea rolului administraţiei de stat;

ac*iziţia de bunuri necesare sectorului public.+rincipalele in"trumente &p-r%(ii) prin care statul acţioneazăpe piaţă sunt: reglementările legislative; regimul proprietăţii,bugetul de stat (prin relaţia venituri c*eltuieli publice) şi

sistemul fiscal. -n esenţă, statul "şi fundamentează acţiunile pecâteva considerente: fixează regulile ocului "n economie,intervine direct şi indirect "n economice, coordonează finanţeleţării şi o bună parte a investiţiilor realizate, asigurăredistribuirea venitului naţional şi monitorizează creştereaeconomică.



FUNCŢIA ALOCATIVĂ A STATULUI

-n economie se cercetează influenţele aduse de două categorii aleeficienţei (la care face referire /ilfredo +areto):E*iciena pro#ucti'! presupune realizarea condiţiilor dealocare optimă a resurselor unei economii, aşa "ncât să nu fieposibilă o variantă mai bună. 0ând există, totuşi, şansaproducerii unei cantităţi suplimentare dintr$un bun fără a afectamărfurile existente "nseamnă că repartizarea resurselor a fostineficientă, iar procesul se cere reanalizat.

E*iciena alocati'! urmăreşte distribuirea resurselor disponibilepotrivit opţiunii "ntre alternativele oferite de frontiera posibilităţilorde producţie. Din punct de vedere alocativ , resursele suntutilizate eficient dacă nu se "nregistrează favorizări (intervenţiiforţate) "n privinţa repartizării lor.

Conclu/ie0 1ficienţa alocativă de tip +areto este atinsă "neconomie, atunci când satisfacţia unui actor economic nu maipoate creşte fără să o afecteze pe a altuia. Realitatea ademonstrat, "nsă, că multe din condiţiile necesare pentruoptimalitatea +areto lipsesc din economia de tip modern.

23#D&# &%D&/&D#45: ine*iciena pieelor şi eşecul competiiei



&ată cel puţin trei exemple de factori care afectează eficienţaalocativă pe piaţa reală:

a) 6#%#R&51 +#65&01

unurile pu$lice (colective) au două caracteristici: nonrivalitatea7furnizarea lor le face să fie "n acelaşi timp disponibile pentru maimulţi consumatori8 şi nonexclusivitatea 7practic, este imposibil săfie restrâns consumul lor doar la cei care le plătesc8. Exemple:apărarea naţională, transportul în comun, iluminatul public,

justiţia, poliţia, proiectele legate de controlul inundaţiilor.9irmele private nu produc comercializează bunuri publice,deoarece nu pot stabili o legătură directă "ntre plată şi deţinereabunului, iar clientul n$are motive să cumpere bunul (de ce să$lac*iziţioneze, dacă$l poate consuma fără să plătească)

0a urmare, numai o instituţie care dispune de putere decon"tr-n%ere &STATUL) poate finanţa producţia acestui tip debunuri. <odalitatea = perceperea #e impo/ite şi tae.

Temă0 "tu#iul pro$lemei4 pa"a%erului clan#e"tin 555



b) 1>31R%45&3?@&51

1xternalităţile = efecte ale acţiunilor manifestate pe piaţă =interacţiuni "ntre agenţii economici, neluate în con"i#erare #epia!, care afectează capacitatea acesteia de a aloca eficientresursele. -n economie există un efect extern atunci cândactivitatea unui agent are repercusiuni asupra utilităţii sau

profitului altor agenţi, în afara unor tranzacţii de piaţă.0aracteristici: derivă din activitatea altui agent decât cel care osuportă sau care este influenţat de ea nu sunt înregistrate de

piaţă în mod direct !i, deci, nu intervin în formarea preţului !i nuinfluenţează ec"ilibrul concurenţial al pieţei .Eternalit!ile ne%ati'e generează co"turi eterne (exemple:poluarea, fumul, deşeurile deversate de firme, nocive pentru alţiproducători sau pentru gospodăriile care sunt nevoite să le

suporte). 1le marc*ează o ineficienţă externă.Eternalit!ile po/iti'e generează 'enituri eterne (exemplu:dacă o firmă "şi califică angaaţii, iar ei se angaează după untimp la o altă companie, aceasta din urmă profită, deoarece nuplăteşte pentru pregătire).

+rezenţa externalităţilor impune categoriile cost social cost privat , respectiv venit social venit privat .



c) 1A10#5 &%9BR<4@&1&

Stu#iu in#i'i#ual #in "ur"e $i$lio%ra*ice.



13.2. OLITICA ECONOMIC6 A STATULUI&7UNC8IA 9E STAILI:A+E A STATULUI)

olitica economic! reprezintă:pe de o parte, suma principiilor, reglementărilor şi normelorinterne şi externe pe care se axează viaţa economică a unuistat, "ntr$o anumită perioadă de timp;pe de altă parte, miloacele şi metodele utilizate pentru

desfăşurarea "ntregii activităţi economice a ţării, "n orizontulde timp precizat.+entru a implementa politica economică a statului este nevoie

de planificare. %ici o economie de piaţă nu evită aceastăproblemă, "ntrucât, dacă se dovede!te a fi realistă !ioportună, ea este strict necesară. lani*icarea = acţiuneade fundamentare şi de fixare la scară naţională pe bazamai multor date şi analize a scopurilor prevăzute depolitica economică, astfel "ncât:la nivel macroeconomic, obiectivul planificării = găsireamodalităţilor de reglare a economiei naţionale;la nivel microeconomic, scopul ei = strategia firmei.



după aria de extindere: politici lo!ale la nivelul unei economiinaţionale; politici sectoriale "i #e ram$ră.după priorităţi : politici con%$nct$rale care vizează mai alesaspectele cererii agregate (de pildă, politicile anticiclice); politicistr$ct$rale axate pe componentele ofertei agregate (de

exemplu, politicile sectoriale, de amenaare a teritoriului ş.a.).după orizontul de timp: politici pe termen sc$rt (con%$nct$rale); politici pe termen me#i$ & l$n &str$ct$rale).după obiectivele propuse: politici #e cre"tere economică "i #e#e'voltare; politici (mpotriva #e'ec)ili!relor

macroeconomice; politici sociale; politici #e oc$pare; politici#e pre* ; politici in#$striale, comerciale, aricole !.a.după mijloacele de acţiune utilizate "n reglarea mecanismeloreconomice: politici #irecte (active "n domenii precum:concurenţa, preţurile, salariile, veniturile, nivelul ocupării);

politici in#irecte (politicile: monetară, bugetară şi fiscală).

Cla"i*icarea politicilor economice



+,.-.+. OLITICA /ON0TA1Ă 2I 30 C103IT

olitica monetar! şi #e cre#it cumulează ansamblul măsurilor,

miloacelor, instrumentelor şi operaţiilor prin care statul şiautorităţile monetare (6anca %aţională şi 3rezoreria) acţionează "n vederea bunei coordonări atât a activităţilor de emisiune,circulaţie şi retragere a banilor de pe piaţă (inclusiv a raportuluicerere ofertă de monedă), cât şi a creditului şi activelorfinanciare. 2copul acestor politici pe termen scurt şi mediu =

ec*ilibrul dintre masa monetară şi necesităţile de bani şi creditmanifestate "n economie.+rincipalele pârg*ii ale politicii monetare şi de credit: masa#oferta$ monetară, mecanismul #re$scontului (al taxei scontului !irescontului ), rata dobânzii , creditul , rezerva obligatorie a băncilor ,

rata de refinanţare bancară, operaţiunile de open mar%et & ,agregatele monetare care se aplică diferenţiat, "n funcţie deconunctura traversată şi de faza ciclului economic.

& operaţiuni pe piaţa desc"isă (liberă) = vânzări cumpărăride asigurări! (titluri, efecte, obligaţiuni) guvernamentale, caurmare a previziunii evoluţiei factorilor decisivi ai pieţei.



+olitica monetară restrictivă(a banilor scumpi!)

2e aplică "n condiţii de boom prelungit, când se anticipează2e aplică "n condiţii de boom prelungit, când se anticipeazăpericolul apariţiei unor dezec*ilibre maore. &ntervenţie:pericolul apariţiei unor dezec*ilibre maore. &ntervenţie:controlul riguros al masei băneşti "n circulaţiecontrolul riguros al masei băneşti "n circulaţie(restrângerea ofertei monetare);(restrângerea ofertei monetare);

restricţionarea şanselor de acordare a "mprumuturilor;restricţionarea şanselor de acordare a "mprumuturilor;aplicarea de maorări ale rezervei obligatorii a băncilor;aplicarea de maorări ale rezervei obligatorii a băncilor;creşteri ale ratei scontului şi ratei dobânzii (cu implicaţiicreşteri ale ratei scontului şi ratei dobânzii (cu implicaţiiasupra scumpirii creditului);asupra scumpirii creditului);vânzări de titluri publice pe piaţa desc*isă şi cătrevânzări de titluri publice pe piaţa desc*isă şi către

populaţie.populaţie.1fectele imediate ale unor asemenea măsuri sunt, pe de oparte, scăderea ofertei de bani din economie şireducerea cererii pentru bunuri de consum, iar pe de altăparte, "ncetinirea ritmului investiţilor şi a activităţii

economice generale.



+olitica monetară relaxată(a banilor ieftini!)

2e adoptă "n perioade de recesiune şi are "n vedere:2e adoptă "n perioade de recesiune şi are "n vedere:creşterea masei monetare;creşterea masei monetare;uşurinţa obţinerii creditului (facilităţi şi condiţii avantaoase);uşurinţa obţinerii creditului (facilităţi şi condiţii avantaoase);reduceri ale rezervei obligatorii a băncilor;reduceri ale rezervei obligatorii a băncilor;

scăderi ale ratei scontului şi ale ratei dobânzii (având cascăderi ale ratei scontului şi ale ratei dobânzii (având caurmare ieftinirea creditului);urmare ieftinirea creditului);cumpărări de titluri publice pe piaţa desc*isă, de la instituţiicumpărări de titluri publice pe piaţa desc*isă, de la instituţiibancare şi de la populaţie;bancare şi de la populaţie;

4ceste acţiuni au menirea de a creşte oferta de bani din 4ceste acţiuni au menirea de a creşte oferta de bani din

economie şi a rezervelor disponibile ale băncilor,economie şi a rezervelor disponibile ale băncilor,stimulează cererea pentru bunuri de consum şi pentrustimulează cererea pentru bunuri de consum şi pentruinvestiţii şi constituie un factor de creştere a gradului deinvestiţii şi constituie un factor de creştere a gradului deocupare pe piaţa muncii şi a volumului producţiei.ocupare pe piaţa muncii şi a volumului producţiei.



+,.-.-. OLITICA 4U50TA1Ă 6A V0NITU1ILO12I C70LTUI0LILO1 U4LIC08

olitica $u%etar! urmăreşte realizarea obiectivelor statului

privind raportul venituri publice c*eltuieli publice, prin găsireacelor mai potrivite miloace de obţinere utilizare a veniturilor.u%etul #e "tat = principalul instrument folosit de politicabugetară, pe baza previziunilor privind activitatea economică şi aevoluţiei veniturilor şi c*eltuielilor necesare activităţii publice. 1l

= un tablou (o balanţă) unitar(ă) ce cuprinde, pe capitoledistincte, atât veniturile anticipate (după surse), cât şi c"eltuielile anticipate (pe obiective) ale administraţiei statului, prevăzute deobicei pentru o perioadă de un an.0la!orarea bugetului de stat aparţine Cuvernului, prin <inisterul9inanţelor (la nivel central şi local). 'roiectul de buget se discută

"n +arlament şi se aprobă "n varianta finală. 0xec$*ia !$etară (prelevarea unei părţi din venitul naţional pentru funcţionareaputerii publice şi a administraţiei statului ' c*eltuirea ei dupănecesităţi) aparţine guvernului şi organelor administrative,centrale şi locale. Control$l exec$*iei !$etare se realizează

atât din punct de vedere financiar, cât şi din perspectiva politiciieconomice generale a statului.



-n constituirea unui buget este nevoie de respectareaanumitor principii :+rincipiul $nită*ii admite că atât veniturile, cât şi

c*eltuielile aferente sunt incluse "ntr$un document unic.+rincipiul $niversalită*ii referă la faptul că "n balanţa!bugetară intră sume totale (deci că nu există venituri sauc*eltuieli "nregistrate "n afara bugetului).+rincipiul an$alită*ii are "n vizor elaborarea şi aprobarea

anuală a bugetului.+rincipiul ec)ili!r$l$i obligă veniturile publice să acopereintegral c*eltuielile publice.+rincipiul neafectării venit$rilor nu indică alocarea unuivenit pentru finanţarea unei anumite c*eltuieli

(recomandându$se acoperirea c*eltuielilor în general ).+rincipiul speciali'ării arată necesitatea aprobăriiconcrete a surselor veniturilor publice şi a categoriilordistincte de c*eltuieli.+rincipiul p$!licită*ii presupune aducerea la cunoştinţa

agenţilor economici şi populaţiei, a bugetului "ntocmit.



rincipalele capitole #e 'enituri cuprinse "ntr$un buget destat sunt: impo/itele ( pe venituri : personale, industriale,agricole, comerciale, bancare; pe profit ; pe consum; pe

avere; pe circulaţia mărfurilor ş.a.), coti/aiile (mai alescele pentru asigurări sociale), taele, 'eniturile pro'enite#e la întreprin#erile cu capital #e "tat ş.a.0oncret, veniturile bugetului public sunt reprezentate deveniturile fiscale, oglindite "n principal "n impozitele directe

şi indirecte. -n România, veniturile bugetului de stat provin dinurmătoarele surse: venituri curente; venituri fiscale;impozite directe; impozitul pe profit; impozitul pe salarii;impozitul pe venit; cote şi sume defalcate din impozitul pevenit; alte impozite directe; contribuţii; impozite indirecte;accize şi impozitul pe ţiţei; taxa pe valoarea adăugată(3/4); taxe vamale; alte impozite indirecte; veniturinefiscale; venituri din capital; "ncasări din rambursarea

"mprumuturilor.



C(eltuielile pu$lice sunt considerate de unele opinii ca fiindpoveri neproductive!. 3otuşi, ele există, sporirea lor fiind otrăsătură a evoluţiei temporale a societăţii şi a necesităţilormembrilor acesteia din urmă. 'olitica c"eltuielilor statului are

la bază maorarea, "n fazele de recesiune, a c*eltuielilorefectuate de la buget, "n scopul creşterii cererii globale, aproducţiei şi a veniturilor.'rincipalele categorii de c"eltuieli din bugetul de stat:

întreinerea şi *uncionarea a#mini"traiei şi aparatuluipu$lic (la nivel central şi local); ap!rarea naional!;

în'!!m-ntul; cultura; ocrotirea "!n!t!ii; a"i%ur!rile şia"i"tena "ocial!; ur$ani"mul; acti'it!ile "ociale.0*eltuielile prevăzute "n bugetul de stat al României auurmătoarele destinaţii: autorităţi publice; apărare; ordinepublică şi siguranţă naţională; "nvăţământ; sănătate; cultură,

religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret;asistenţă socială, alocaţii, pensii, autoare şi indemnizaţii;servicii, dezvoltare publică şi locuinţe; mediu şi ape; industrie;agricultură şi silvicultură; transporturi şi telecomunicaţii; alteacţiuni economice; cercetare ştiinţifică; alte acţiuni; transferuri;plăţi de dobânzi aferente datoriei publice; "mprumuturiacordate.



reci/are0 Eecuia $u%etar! poate fi de trei tipuri:ec"ilibrată (când nivelul programat "nregistrat al c*eltuieliloregalizează cuantumul veniturilor prevăzute realizate);excedentară (când nivelul programat "nregistrat al c*eltuieliloreste mai mic decât cuantumul veniturilor prevăzute realizate);deficitară (când nivelul programat "nregistrat al c*eltuielilordepăşeşte cuantumul veniturilor prevăzute realizate).1ste de dorit un buget ec*ilibrat, pe fondul c*eltuirii integrale a "ncasărilor şi al acoperirii complete a necesarului manifestat.

Dacă situaţia scapă de sub control, c*eltuielile publice aung săfie mai mari decât veniturile prevăzute şi se "nregistrează #e*icit$u%etar . Bdată creat, se impune ca el să fie acoperit .0auze ale deficitului bugetar: reducerea ritmului de activitate şia producţiei, maorarea nivelului preţurilor, ritmul prea rapid

"nalt al investiţiilor publice, modernizările efectuate "n sectoruladministrativ central şi local, creşterea ac*iziţiilor de stat,sporirea numărului de angaaţi din sectorul public,perfecţionarea sistemului de "nvăţământ, suplimentarea dotărilorpentru armată, comunicaţii ş.a.

De ce, pentrua evita

deficitul, nu se recurge, "n prealabil, lamaorarea fiscalităţii Răspuns $ vezi 0urba 5affer.



+resupunând că toate veniturile fiscale ale statului suntcolectate prin canalele impozitului pe veniturile totaleobţinute de agenţii economici, e logic ca o rată deimpozitare egală cu EF să nu aducă venituri la buget.5a extrema cealaltă (o rată teoretică de GEEF afiscalităţii), veniturile statului vor fi din nou nule, ceea ce arpresupune că dispare atât "nclinaţia spre obţinerea devenituri, cât şi motivaţia pentru muncă.

-n general, s$a constatat că "porirea cotelor #eimpo/itare pe"te un anumit ni'el #uce la "c!#erea'eniturilor #in impo/ite; în loc "! le ma<ore/e. Deasemenea, ea are ca efecte: micşorarea veniturilorsubiecţilor economici, scăderea eficienţei activităţii lor,

precum şi capacitatea lor de a crea noi locuri de muncă.9enomenele anterioare au fost analizate de 4rt*ur 5affer,care a surprins "ntr$un grafic modul "n care presiuneafiscală influenţează veniturile publice (vezi figuraurmătoare 0urba 5affer).

0 b 5 ff d t fi lităţii l t l t



0urba 5affer unde: r fE, r fG rata fiscalităţii la momentele tE,respectiv tG; /fE, /fG venituri fiscale la momentele tE, respectiv tG.0onstatări: pt. r f = EF, /f = E; pt. r f = GEEF, /f = E; pt. EF H r f H GEEF,/f I E; peste un anumit nivel al fiscalităţii, orice creştere a r f va reduce

veniturile: pt. r fG I r fE /f scade (/fG H /fE); /fE = /f max pt. r fE HH r f max.Venituri

fiscale

Vf0

Ratafiscalităţiir f0

Vf1

0 r f1



+,.-.,. OLITICA FISCALĂ

olitica *i"cal! = o componentă de bază a politicii economice,

care, prin intermediul sistemului taxării şi impunerii,urmăreşte să influenţeze (să stimuleze) activitateaeconomică la nivel agregat. 1a cuprinde totalitatea măsurilorreferitoare la cuantumul şi modul de percepere utilizare aimpozitelor şi taxelor "ntr$o economie.

(mpozitele = prelevări din partea societăţii, reprezentândcote$părţi sume din venitul naţional sau din veniturileprimare ale operatorilor economici. 1le se percep "n moddirect, nemilocit şi fără contraprestaţii, "n vederea "ndepliniriifuncţiilor statului.

)axele = sume "ncasate de la persoane fizice şi uridice,pentru serviciile de care acestea beneficiază "n modnemilocit din partea instituţiilor publice (de exemplu: taxe udecătoreşti, de notariat ş.a.). 1le se pot "ncasa "n numerarsau prin aplicarea de timbru.

+ i liti fi lă t t l t i fl ţ i d



+rin politica fiscală, statul poate influenţa o serie decoordonate economice (cererea de bunuri, veniturile ş.a.).Bperaţiunile de această natură sunt milocite de nivelulc*eltuielilor publice şi al investiţiilor, având menirea de adetermina relansarea creşterii economice. 4stfel:

-n fazele de recesiune economică, statul trebuie să acţionezecu precădere "n direcţia reducerii gradului de impozitare taxare, "n scopul "ncuraării atât a consumului, cât şi ainvestiţiilor.

-n sc*imb, "n etapele de boom, fiscalitatea se maorează,

pentru a "ncetini ritmul cererii de consum şi al investiţiilorprivate (creând teren pentru "ncasări suplimentare la bugetulstatului utilizabile "n vederea acoperirii deficitelor "nregistrate

"n perioadele de recesiune).2istemul fiscal trebuie să fie ec"itabil , convenabil (atât pentru

plătitor, cât şi pentru "ncasator), cert "n privinţa sumei,ec"itabil (conferind corespondenţă "ntre suma plătită desubiecţii vizaţi şi cerinţele necesităţile lor) şi flexibil .

&mpunerea poate fi generală (când se aplică tuturor agenţiloreconomici şi persoanelor) sau parţială (când vizează anumitecategorii de contribuabili).



TIU+I 9E IMO:ITE

după obiect : impozite pe venit pe avere pe c"eltuieli .

după perioada aplicării : impozite permanente (anuale lunare) conjuncturale (1>.: cele asupra câştigurilor din război).după nivelul la care sunt percepute: impozite către administraţiacentrală locale.după caracteristici: impozite în cote fixe în cote proporţionale.

după modul de afectare a veniturilor contribuabililor :$ impozite directe (stabilite conform datelor deţinute de organelefiscale); pot fi reale (obiective) şi se aplică asupra obiectelormateriale sau personale (subiective) şi se fixează asuprafiecărui plătitor (1>.: impozitul pe venitul personal pe avere pe profit).$ impozite indirecte (1>.: cele asupra produselor fabricate "nmod curent). 1le sunt incluse "n preţurile mărfurilor şi "n tarifeleserviciilor. 0umpărătorii le ac*ită, la rândul lor, statului şi deaceea se mai numesc impozite pe consum (1>: 3/4, accizele,taxa ad valorem 7procent din valoarea tranzacţiilor8.



ILIO=+A7IEILIO=+A7IE

*acroeconomie, curs universitar, #niversitatea6abeş$6olJai!, 9acultatea de Atiinţe 1conomice şiCestiunea 4facerilor, Depart. de 1conomie politică,1d. Risoprint, 0lu$%apoca, KEGL, pp. GM$KN.

<arius 6ăcescu, 4ngelica 6ăcescu$0ărbunaru,*acroeconomie !i politici macroeconomice, 1d. 4551ducaţional, 6ucureşti, GOOP, pp. KPM$QGE.+aul 4. 2amuelson, illiam D. %ord*aus, Economie politică

, 1d. 3eora, 6ucureşti, KEEE, pp. QGO$QOE.Ric*ard 5ipseJ, S. 4lec 0*rJstal, Economia pozitivă,1d. 1conomică, 6ucureşti, GOOO, pp. LNL$TEM.<ic*el Didier, Economia: regulile jocului , 1d.Uumanitas, 6ucureşti, GOOL, pp. GEQ$GGQ; KLQ$KTM.

Documents

Cap 13-Macro-statul Si Economia