Upload
madalina
View
30
Download
4
Embed Size (px)
Citation preview
TRANSPORTUL DE MARFURI
SI CALATORI PE DUNARE
Dunarea detine rolul de artera de navigatie , cunoscut înca din
Antichitate si reluat cu intensitate la începutul epocii moderne. Ea
reprezinta, dupa Volga, cea mai lunga cale fluviala europeana pentru
transportul de marfuri si persoane. Are o lungime de 2850 km, din care
1075 km prin România .
Conditiile naturale de navigatie rezulta din analiza caracteristicilor
Dunarii. Astfel, exista conditii si pentru navigatie maritima, pe Dunarea
fluviala, amonte de Braila (nave cu pescaj de 2 m). Aparitia sau existenta
Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre unor impedimente („bara” de la Sulina sau blocari accidentale)
restrictioneaza uneori navigatia.
În comparatie cu celelalte mijloace de transport, costurile pe artera
navigabila danubiana sunt mult mai mici atât pentru transportul de marfuri,
cât si pentru transportul de persoane, ca distanta de parcurs si sub aspect
tarifar.
O scurta incursiune în istoria transporturilor fluviale românesti, din
ultimii doua sute de ani, referitoare la libera navigatie pe Dunare (cu
aplicarea de taxe fixe, nediscriminatorii pentru diferite marfuri) începe prin
unele acorduri încheiate, dar respectate numai partial de Turcia si Rusia, în
cadrul Congresului de la Viena , din 1815.
Domnitorul Mihail Sturdza a trebuit sa insiste la Înalta Poarta pentru
acordarea liberei navigatii fluviale si pentru arborarea pavilionului
românesc, întâi pe Dunare, apoi, în 1837, pe Marea Neagra. Reglementarea
navigatiei pe Dunare s-a putut asigura numai dupa înfiintarea Serviciului de
Navigatie Fluviala Româna (1890).
În 1893, flota fluviala numara 5 remorchere si 45 slepuri si o nava
pentru pasageri care conecta orasele Galati si Braila.
Dunarea a detinut si rolul de „polarizare politica a statului
românesc”, deoarece navigatia libera la gurile Dunarii a putut fi asigurata de
o Românie puternica, singura interesata ca navigatia pe Dunare sa fie libera.
„De câte ori Rusia sau Turcia au avut preeminenta la gurile Dunarii,
navigatia comerciala pe Dunare a fost mult diminuata” (Al. Radulescu,
1941).
Între anii 1938-1941, România detinea cele mai multe nave de
transport fluvial dintre toate tarile riverane Dunarii, cu o capacitate medie de
Transportul de marfuri si calatori pe Dunare transport de aproximativ 2 500 mii tone marfuri pe an si aproximativ
700 mii calatori pe an.
Dupa 1970, flota fluviala s-a dezvoltat interdependent de dezvoltarea
industriei: capacitatea de transport fluvial a crescut de la 452 mii tone în
1970, la 1063 mii tone în anul 1985, în anul 1990 a ajuns la 1 600 mii tone,
iar în 2000 la 1357 mii tone 55.
Transportul de marfuri
Dezvoltarea progresiva a flotei fluviale s-a impus pentru a satisface
cerintele marilor combinate industriale, în special ale Combinatului
Siderurgic Galati. S-au folosit barje de pâna la 3 000 tone pentru transportul
minereului de fier si al altor materii prime de la Constanta la Galati, prin
Canalul Dunare - Marea Neagra, cu descarcare în noul port mineralier al
combinatului.
Pentru dezvoltarea transporturilor au fost construite santiere navale
la Galati, Tulcea, Giurgiu, Oltenita (nave de pasageri), Drobeta-Turnu
Severin si Orsova, precum si santiere de reparatii (de exemplu Sulina).
Porturile Dunarene sunt fluvio-maritime (Sulina, Tulcea, Braila) si fluviale
(celelalte porturi). Evaluarea eficientei de utilizare a flotei fluviale se
efectueaza cu ajutorul unor indicatori specifici:
Ø marfurile transportate, care se exprima în tone , si
Ø indicele de folosire a capacitatii, care se exprima ca raport dintre
volumul de marfuri transportate pe tona capacitate.
55 Anuarul Statistic al României 2001, pag. 441
Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre
În perioada 1970-1989 acesti indicatori au fost în continua crestere,
dar evaluarea anului 1990 reflecta o scadere a lor56. Accentuarea situatiei
nesatisfacatoare privind folosirea flotei dupa 1990 a fost determinata de
factori restrictivi (in)dependenti economiei românesti: reducerea volumului
productiei nationale , embargoul impus Iugoslaviei, esuarea navei Rostock
pe canalul Sulina, precum si restructurarea Întreprinderii de Navigatie
Fluviala Româna, în 21 de unitati.
Dintre aceste noi entitati create, Compania de Navigatie Fluviala
Româna NAVROM Galati (C.N.F.R.) prezinta un interes economic national
major. De aceea, este relevanta la nivel macroeconomic eficienta acestei
companii, care, în 1990, a fost de numai 54% din realizarile anului 1989 ca
volum de marfuri transportate. O usoara crestere a indicelui de folosire a
capacita tii va aparea dupa 1993.
Transportul de calatori
NAVROM-ul gestioneaza mai mult de jumatate din capacitatea de
transport nationala de nave fluviale: 53 nave cu propulsie-împingatoare si
remorchere, însumând o putere motoare de 93 mii CP; 400 barje, slepuri
si ceamuri însumând aproximativ 800 mii tone capacitate transport marfa;
22 nave pentru pasageri cu 3350 locuri; alte nave ale flotei tehnice si de
deservire. Un avantaj care faciliteaza întretinerea si reparatiile acestor dotari
este vârsta medie de numai 10 ani a flotei fluviale. La nivelul anului 1994,
56 Alecsandru C. Sobaru, Gabriel I. Nastase, Chiriac Avadanei - coordonatori, Artera
navigabila Dunare – Main – Rhin. Startegii europene orizont 2020, Bucuresti, Editura Economica, 1998, pag. 188
Transportul de marfuri si calatori pe Dunare indicele de folosire a capacita tii de transport a fost de 77,6%57, iar în 2000
s-a redus ajungând la 68%.
Marfurile transportate de NAVROM (în principal materii prime
pentru industrie) reprezentau, în 1993, 81,4% din totalul marfurilor
transportate (de 5 331 mii tone), iar în 2000, 85,9% din volumul total
(de 6164 mii tone).
Asa cum dezvoltarea flotei fluviale a fost conditionata de
satisfacerea cerintelor marilor combinate industriale, unele activitati
industriale sunt corelate în mod direct sau facilitate de Dunare. Astfel,
industria siderurgica de la Galati si Calarasi a aparut si s-a dezvoltat datorita
facilitatilor de transport danubian a minereurilor de fier si a cocsului;
industria de alumina de la Tulcea se bazeaza , de asemenea, pe importul, pe
Dunare, al bauxitei. Granitul de la Macin si calcarul de la Mahmudia sunt
transportate, eficient, fluvial.
Industria de îngrasaminte chimice de la Turnu Magurele are
înlesnirea de transport naval al materiilor prime si de aprovizionare cu apa
industriala.
Dunarea este traversata de urmatoarele poduri: Giurgiu -Ruse (sosea,
cale ferata); Fetesti-Cernavoda (cale ferata - pod vechi; sosea si cale ferata-
podul nou); Giurgeni-Vadul Oii (sosea). Traversarea mijlocita de bac se
realizeaza la Calafat, Calarasi-Ostrov, Galati, Braila.
La capacitatea normala de functionare, Artera Navigabila a Dunarii
constituie o oportunitate majora a întregii activitati turistice din tarile
riverane. Dunarea are un important potential turistic începând cu defileul
57 Idem pag. 189-192
Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre Dunarii (Cazanele), orasele dunarene (Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu,
Braila , Galati, Tulcea) si, în special, Delta Dunarii (Maliuc, Crisan, Mila 23,
Sulina, Sfântu Gheorghe, Letea etc.)
Transporturile navale vor fi amplificate prin punerea în functiune a
sistemului transeuropean Rhin-Dunare, axa de navigatie de importanta
europeana, care va conecta prin intermediul fluviului tari din vestul si
centrul continentului la Marea Neagra.
Ñ Cuvinte cheie
Ø navigatia maritima;
Ø navigatia fluviala;
Ø flota fluviala;
Ø santiere navale
ÈProblematica abordata
Ø Transportul de marfuri pe Dunare;
Ø Transportul de calatori pe Dunare.
? Teste grila
1. Înfiintarea Serviciului de Navigatie Fluviala Româna a avut loc în:
a. 1670;
b. 1980;
c. 1890;
d. 1900
e. nici un raspuns corect
Transportul de marfuri si calatori pe Dunare
2. Pe Dunare, santiere navale se gasesc la:
a. Galati;
b. Tulcea;
c. Giurgiu;
d. Oltenita;
e. Drobeta-Turnu Severin si Orsova .
3. Porturile fluvio -maritime sunt :
a. Sulina;
b. Tulcea;
c. Braila ;
d. Giurgiu;
e. Oltenita.
4. Nava Rostock a esuat în apele canalului:
a. Sulina;
b. Sf. Gheorghe;
c. Chilia;
d. Bega;
e. nici un raspuns corect.
Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre
5. Fluviul Dunarea este traversat de urmatoarele poduri:
a. Giurgiu-Ruse;
b. Gurghiu-Vadul Oii;
c. Fetesti-Cernavoda;
d. Calarasi-Ostrov;
e. Fetesti - Vadul Oii.