Capitolul 1. Introd ucer ea în stud iul org aniz a iilor ț inte rna iona le. ț 1.1 Caracteris ti cile or ganiza iilo r int er na io nale ț ț O lungă pe rioadă d e timp societ atea intern a ional ă s-a caracteriza t prin exis ten a numai a ț ț statelo r i a rapo rturilo r dint re aceste a. Ideea creării u nor o rgan iza ii inte rna ionale a apăru t din ș ț ț timpuri îndepărtate, sub forma unor proiecte formulate de filozo fi i gânditori politici. Eident, ș toate aceste proiecte au aut limitele inerente epocii respectie. !ermenul de or ganiza ie ț semnif ică o aso cia ie de o ameni c u conc ep ii sau p reocu pări ț ț comun e, uni i conform un ui regulament sau unui statu t, în ederea dep uneri i unei actiit ă i ț ț orga nizate. Cât p rie te termenul , ,inter na ional ", acest a defi ne te de fapt c ă actiitatea are loc ș ț ș între mai multe na iuni, care ang a#ează sau prie te mai multe ări, iar termenu l ,,in trestatal " ț ș ț semnif ică o ac iune care p rie te mai mu lte state, c are are loc în mai mult e state. ț ș Const ituin d asocia ii de state , org aniza iile inte rna ionale a u în prin cipiu un caracter ț ț ț intersatatl, iar nu unul suprastatal. $ceata semnifică faptul că ele nu sunt centre de coordonare a actiit ă ii statel or membre i nici d e diri #are ori s ubord onare a acestei a ctiită i, trăsă tură ce se ț ș ț reflectă i în caracterul i de mecanismul de adoptare a deciziilor. ș ș %înă î n pre zent d efini ia de drept intern a ional publ ic a o rgan iza iei int erna ional e a fo st ț ț ț ț dată d e Co nen ia In terna ională asupra repreze ntării statelo r în rela iile l or cu orga niza iile ț ț ț ț intern a ional e cu caracter uniersal din & martie 1'() . $rt .1, lit. $ al conen iei statuează ț ț ,,organiza ia interna ională ț ț este o asocia ie de state, co sntituită printr-un tratat, dotată cu o ț constitu ie i organe comune i aând personalitate #uridică distinctă de cea a statelor membre". ț ș ș %erson alitatea #uridi că a org aniza iei in terna ional e gu ernamentale nu are ace la i ț ț ș con inut cu personalitatea #uridica a statelor, care este deplină, în timp ce personalitatea #uridică a ț orga niza iilor intern a ionale este limitat ă. ț ț *e reg ulă or ganiz a iile in terna ionale nu se substi tuie st atelor membr e i nici nu su nt ț ț ș înzestr ate cu orga ne supra na ionale căr ora statel e ar urma să le transfer e atribu ii ineren te ț ț sueran ită ii lor . ț 1 1 Viorel Velișcu, Drept internațional public,2011,pag.154
Capitolul 1. Introducerea n studiul organizaiilor
internaionale.1.1 Caracteristicile organizaiilor internaionale
O lung perioad de timp societatea internaional s-a caracterizat
prin existena numai a statelor i a raporturilor dintre acestea.
Ideea crerii unor organizaii internaionale a aprut din timpuri
ndeprtate, sub forma unor proiecte formulate de filozofi i gnditori
politici. Evident, toate aceste proiecte au avut limitele inerente
epocii respective.Termenul de organizaie semnific o asociaie de
oameni cu concepii sau preocupri comune, unii conform unui
regulament sau unui statut, n vederea depunerii unei activiti
organizate. Ct privete termenul ,,internaional, acesta definete de
fapt c activitatea are loc ntre mai multe naiuni, care angajeaz sau
privete mai multe ri, iar termenul ,,intrestatal semnific o aciune
care privete mai multe state, care are loc n mai multe
state.Constituind asociaii de state, organizaiile internaionale au
n principiu un caracter intersatatl, iar nu unul suprastatal.
Aceata semnific faptul c ele nu sunt centre de coordonare a
activitii statelor membre i nici de dirijare ori subordonare a
acestei activiti, trstur ce se reflect i n caracterul i de
mecanismul de adoptare a deciziilor.Pn n prezent definiia de drept
internaional public a organizaiei internaionale a fost dat de
Convenia Internaional asupra reprezentrii statelor n relaiile lor
cu organizaiile internaionale cu caracter universal din 4 martie
1975. Art.1, lit. A al conveniei statueaz ,,organizaia internaional
este o asociaie de state, cosntituit printr-un tratat, dotat cu o
constituie i organe comune i avnd personalitate juridic distinct de
cea a statelor membre.Personalitatea juridic a organizaiei
internaionale guvernamentale nu are acelai coninut cu
personalitatea juridica a statelor, care este deplin, n timp ce
personalitatea juridic a organizaiilor internaionale este
limitat.De regul organizaiile internaionale nu se substituie
statelor membre i nici nu sunt nzestrate cu organe supranaionale
crora statele ar urma s le transfere atribuii inerente suveranitii
lor.[footnoteRef:1] [1: Viorel Velicu, Drept internaional
public,2011,pag.154]
