CAPITOLUL I

REFORMA PENSIILOR DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXT EUROPEAN

1. Problema pensiilor în Uniunea Europeană1

Analizată din punct de vedere al compatibilităţii cu principiile generale ale aquisu-lui

comunitar, statuate în tratatele constitutive şi documentele programatice elaborate de

instituţiile comunitare sub formă de comunicări, norme de recomandare, etc. se poate aprecia

că Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii îşi propune atingera unor obiective

statuate în documentele comunitare2.

Astfel, în domeniul Protecţiei Sociale şi Ocupării forţei de muncă, Comisia Europeană

a atras atenţia asupra necesităţii modernizării sistemelor de naţionale de pensii şi a stabilit

principalele strategii impuse de evoluţia social-economică din ultimul deceniu. Potrivit

aprecierilor Comisiei Uniunii Europene, viitorul sistemelor de pensii adoptate de statele

membre depinde în mod direct de politicile din diferite domenii şi, în special din gradul de

ocupare a forţei de muncă, de finanţele publice şi de protecţia socială, între aceste domenii

fiind absolut necesar să existe coerenţă şi complementarietate.

În Comunicarea Comisiei Europene din anul 2000 denumită Evoluţia protecţiei

sociale dintr-o perspectivă pe termen lung-Pensii sigure şi viabile (COM/2000/0622 final) se

precizează expres că problematica sistemului de pensii rămâne în sarcina statelor membre, dar

viabilitatea acestor sisteme este de natură să determine, într-o măsură sensibilă, capacitatea

Uniunii Europene de a promova un nivel ridicat de protecţie socială, obiectiv fundamental

statuat prin art. 2 al Tratatului instituind Comunitatea Europeană.

Comisia Europeană, prin Comunicarea din anul 2001 adresată Consiliului,

Parlamentului European, Comitetului Economic şi Social European şi Comitetului Regiunilor,

referitoare la Armonizarea integrată a unui seniciu de strategii naţionale ce vizează

garantarea unor pensii sigure şi viabile (COM [2001] 362 final), propune mai multe

obiective de natură a consolida sistemele naţionale de pensii care are în vedere următoarele

puncte principale:

1 A se vedea loan Ciochină - Barbu, Pension Reform Infringes The Constituţional Principles And The Legislation Of The European Union'', Economy Transdisciplinarity Cognition, Voi. XIV, Issue l/2011,p. 485-493; Idem, „The Recalculation of Special Pension is Done by Violating the Constituţional Provision, Community Legislation and Protection of Human Rights, în „Legal Practice & International Law", Published by WSEAS Press, www.wseas.org.,2011, Braşov, 2011, p.92-97; loan Ciochină - Barbu Constituţional Principles ofthe European Legislation and Regulations Regarding Human Rights Ignored in Order to Justify a Questionable Reform" în ,, International Journal Of Education and Information Technologies", Issue 4, Volume 5, 2011, ISSN-207-4-1316, p.419-426.

2 A se vedea Avizul consultativ al Consiliului Legislativ referitor la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii.

1

• prezervarea capacităţii sistemelor de pensii de a permite atingerea acelor obiective

sociale care constau în asigurarea unor venituri sigure şi convenabile pensionarilor şi care să

ducă la crearea de condiţii de viaţă decentă persoanelor în vârstă;

• asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemelor de pensii;

• promovarea capacităţii sistemelor de pensii de a răspunde unor necesităţi şi mutaţii

intervenite la nivelul societăţii, care să concureze la ameliorarea flexibilităţii gradului de

ocupare a forţei de muncă.

în final, Comisia Europeană recomandă ca statele membre să prevină prin sistememle

naţionale de pensii adoptate, sărăcia şi excluderea socială pentru persoanele pensionate.

In anul 2003, Comisia a elaborat un Raport privind pensiile sigure şi adecvate care în

final a precizat că „cheia succesului reformelor rezidă în echilibrul între preocupările sociale

şi cele financiare".

In unele documente comunitare se recunoaşte că în contextul unei societăţi cu o

populaţie îmbătrânită va fi din ce în ce mai dificil să se asigure susţinerea financiară a

sistemului de pensii şi se apreciază că trebuie să existe un raport adecvat între populaţia activă

şi populaţia retrasă la pensie, recomandându-se astfel statelor membre limitarea recurgerii la

regimul de pensii anticipate şi încurajarea salariaţilor să rămână în activitate, până la vârsta

legală necesară obţinerii pensiei pentru limită de vârstă.

Principalul document de actualitate care propune măsuri reformatoare ale sistemelor

de pensii din Uniunea Europeană îl constituie Cartea verde-Către sisteme europene de pensii

adecvate, viabile şi sigure .3

In conformitate cu prevederile cuprinse în acest act normativ de nivel european, cu

caracter de recomandare, asigurarea, în prezent şi în viitor, a unei pensii adecvate şi viabile

pentru cetăţenii statelor membre ai UE reprezintă o prioritate pentru Uniunea Europeană, în

prezent se constată o îmbătrânire constantă a populaţiei din Europa, fapt ce constituie o

provocare majoră4, îmbătrânirea populaţiei a fost mai rapidă decât s-a prevăzut, iar recenta

criză financiară şi economică a avut un impact dramatic asupra bugetelor, pieţelor de capital şi

întreprinderilor. Au intervenit modificări structurale profunde, cum ar fi noi echilibre între

generaţii, trecerea de la scheme de pensii pe bază de repartiţie la scheme de pensii finanţate

prin capitalizare şi la asumarea mai multor riscuri de către persoanele particulare.

3 Document adoptat de Parlamentul European la 16 .02. 2011, http:/ eur-lex.europa eu.;4 Comunicarea Comisiei privind îmbătrânirea din 29 aprilie 2009 „Gestionarea impactului îmbătrânirii

populaţiei în UE (Raport privind îmbătrânirea populaţiei, 2009f şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei Demography Report 2008 - Meeting social needs in an ageing society (Raport demografic 2008 - Satisfacerea nevoilor sociale într-o societate aflată în proces de îmbătrânire) [SEC (2008) 2911].

2

Cvasitotalitatea statelor membre au încercat să se pregătească pentru acest fenomen al

îmbătrânirii, printre altele şi prin reforme ale sistemelor de pensii. Criza a arătat faptul că

trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi siguranţa schemelor de

pensii.

Potrivit aceleaşi surse rezultă că, statele membre sunt responsabile cu furnizarea

pensiilor, că această Carte verde nu pune în discuţie nici prerogativele statelor membre în

materie de pensii, nici rolul partenerilor sociali şi nu sugerează că există un model „ideal" de

sistem de pensii care să convină tuturor. Principiile solidarităţii între generaţii şi al solidarităţii

naţionale sunt esenţiale în această privinţă.5

Cartea verde, sublinia iniţiatoarea sa , adoptă o abordare integrată, înglobând

aspectele economice, sociale şi financiare, recunoaşte legăturile şi sinergiile între pensii şi

strategia globală „Europa 2020"6 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă

incluziunii. Obiectivul privind generarea de venituri de pensie adecvate şi viabile prin

intermediul reformelor sistemelor de pensii şi obiectivele strategiei „Europa 2020" se

completează reciproc. Această strategie pune accentul pe locuri de muncă mai numeroase şi

de o mai bună calitate, precum şi pe tranziţiile pozitive: ambele sunt esenţiale pentru a

permite lucrătorilor (femei şi bărbaţi) să acumuleze drepturi de pensie. Ţinta sa de 75% în

ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, necesită atingerea unor rate de ocupare a forţei de

muncă semnificativ mai ridicate decât în prezent pentru populaţia cu vârsta cuprinsă între 55

şi 65 de ani. Abordarea lacunelor în ceea ce priveşte caracterul adecvat al pensiilor, care poate

fi o cauză semnificativă a sărăciei în rândul persoanelor vârstnice, poate contribui, de

asemenea, la îndeplinirea obiectivului de reducere a sărăciei prevăzut în Strategia „Europa

2020". Politicile din numeroase domenii pot contribui la reducerea sărăciei în rândul per-

soanelor vârstnice şi aceasta va contribui, la rândul său, la sporirea gradului de adecvare,

completând astfel reformele în materie de pensii. Alte obiective includ înlăturarea

obstacolelor din calea realizării pieţei unice, de exemplu sporind siguranţa şi gradul de

5 Raportul referitor la Cartea verde intitulată Către sisteme europene de pensii adecvate, viabile si sigure a fost elaborat la data de 29 octombrie 2010, din iniţiativa raportoarei Ria Oomen-Ruijten (PPE/NL) din cadrul Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) a Parlamentului European, în contextul în care, la data de 7 iulie 2010, Comisia Europeană a dat publicităţii aceasta Carte verde. Raportul a fost adoptat în cadrul comisiei de specialitate în data de l februarie, iar rezoluţia privind acest raport a fost adoptată de eurodeputaţi în cadrul şedinţei plenare din 16 februarie 2011 cu 535 voturi "pentru" şi 85 "împotrivă", www.infolegal.ro/pe-a-adoptat- o-.

6 La 24. 11. 2009 Comisia Comunităţilor Europene a publicat, la Bruxelles, Documentul de lucru al Comisiei intitulat ,, Consultarea privind viitoarea strategie ,, UE 2020"-COM(2009) 647 final, adoptată la Consiliul european din primăvara anului 2010. Strategia „UE 2020" este continuarea Strategiei „Lsabona 2000" (http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/eu2020/docs/com_2009_647_ro.pdf.).

3

integrare ale pieţei interne a produselor financiare şi facilitând mobilitatea tuturor lucrătorilor 7şi a cetăţenilor pe teritoriul UE.

La rândul lor, reformele sistemelor de pensii vor contribui la realizarea obiectivelor

Strategiei „Europa 2020" pentru ocuparea forţei de muncă şi viabilitatea pe termen lung a

finanţelor publice. De asemenea, realizarea pieţei interne pentru produsele de pensii are un

impact direct asupra potenţialului de creştere al UE şi, prin urmare, contribuie în mod direct la

îndeplinirea obiectivelor strategiei „Europa 2020".

Pornind de la analizele făcute în cercetarea întreprinsă, Cartea verde a formulat o serie

de priorităţi pentru modernizarea politicii de pensii în Uniunea Europeană. Acestea ar fi:

- Asigurarea caracterului adecvat al pensiilor.

Cele mai multe reforme ale sistemelor de pensii ce au avut loc până în prezent au vizat

îmbunătăţirea viabilităţii. In viitor va fi necesară o modernizare ulterioară a sistemelor de

pensii pentru a acoperi lacunele legate de adecvare. Lacunele pot fi provocate de lipsa de

creditare compensatorie pentru perioadele de şomaj, boală sau perioadele consacrate

responsabilităţilor familiale, precum şi de lipsa de acoperire pentru grupurile vulnerabile, cum

ar fi lucrătorii cu contracte pe termen scurt şi cei atipici, sau insuficienţa garanţiilor privind

pensia minimă sau a venitului persoanelor vârstnice.

- Asigurarea viabilităţii sistemelor de pensii.

Cvasitotalitatea reformelor privind sistemele de pensii au contribuit la limitarea

creşterii cheltuielilor viitoare legate de pensiile publice, însă este necesar să se adopte de

urgenţă măsuri suplimentare pentru a conferi un caracter mai durabil sistemelor, contribuind

astfel la viabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, în special în ţări unde se preconizează

cheltuieli viitoare ridicate în domeniul pensiilor publice. Absenţa de măsuri politice decisive

în favoarea viabilităţii sistemelor va transfera sarcina ajustării fie asupra viitorilor lucrători,

fie asupra viitorilor pensionari care ar putea să nu fie pregătiţi pentru pensii mai mici decât

cele aşteptate, aşa cum a subliniat Consiliul European8, în acest sens, Pactul de stabilitate şi de

creştere oferă cadrul pentru monitorizarea viabilităţii finanţelor publice, inclusiv a sistemelor

de pensii9.

7 'Inclusiv lucrătorii foarte mobili, cum ar fi cercetătorii, a se vedea concluziile Consiliului din 2 martie 2010: http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/en/intm/113121.pdf

8 Concluziile preşedinţiei din 23 martie 2005 Consiliul Uniunii Europene 7619/1/05, REV l, au evidenţiat necesitatea de a „garanta viabilitatea finanţelor publice pe termen lung, de a promova creşterea şi de a evita impunerea unor sarcini excesive asupra viitoarelor generaţii.

9 în legătură cu Pactul de stabilitate şi de creştere, Comisia a propus să se ia în considerare, de asemenea, datoriile implicite aferente în special îmbătrânirii populaţiei, printre alţi factori, în vederea reflectării riscurilor viitoare COM(2010) 367/2).

4

- Obţinerea unui echilibru durabil între durata vieţii profesionale şi durata

pensionării.

În prezent, timpul petrecut în calitate de pensionar reprezintă în general o treime din

viaţa adultă şi această proporţie va creşte substanţial în acelaşi timp cu speranţa de viaţă 10 în

afara cazului în care durata vieţii active creşte la rândul său şi cetăţenii ies la pensie mai

târziu. Mai puţin de 50% dintre cetăţeni lucrează încă la vârsta de 60 de ani. Acest fapt este

contrar angajamentelor asumate de statele membre în cadrul Consiliului European de la

Barcelona de a creşte cu cinci ani vârsta la care cetăţenii îşi încetează activitatea

profesională11.

Această situaţie nu este conformă nici cu obiectivul stabilit de strategia „Europa 2020"

de a atinge o rată a ocupării forţei de muncă de 75% şi are un impact negativ asupra

potenţialului de creştere. Creşterea rapidă a raportului de dependenţă a persoanelor vârstnice

ar putea fi evitată într-o mare măsură dacă cetăţenii ar munci mai mult. în caz contrar, ar fi

inevitabilă diminuarea prestaţiilor şi majorarea contribuţiilor. Printre măsurile-cheie care le-ar

permite lucrătorilor vârstnici, femei şi bărbaţi, să rămână mai mult timp pe piaţa forţei de

muncă se numără accesul pentru toţi, indiferent de vârstă, sex şi origine etnică, la pieţele

forţei de muncă şi la formare, precum şi prevederea unor măsuri speciale pentru persoanele cu

handicap12.

Prelungirea vieţii active pentru a reflecta progresul continuu al speranţei de viaţă are

un dublu beneficiu: ea asigură un nivel de trai mai ridicat şi pensii mai viabile. Pentru a obţine

pensii mai viabile şi mai adecvate, este important ca lucrătorii, şi mai ales cei tineri, să

păstreze mai mult timp locuri de muncă cu salarii şi timp de lucru care să le ofere dreptul de a

beneficia de viitoare drepturi de pensie. Statele membre iau deja măsuri pentru a sprijini

prelungirea vieţii active13. Politicile din domeniul sănătăţii, menite să ajute cetăţenii să

îmbătrânească având o stare de sănătate mai bună, pot contribui la prelungirea vieţii active,

pot reduce presiunea asupra sistemelor de pensii şi pot îmbunătăţi viabilitatea14 . Problemele

de sănătate reprezintă unul dintre cele mai importante motive ale pensionării anticipate.

- înlăturarea obstacolelor din calea mobilităţii în Uniunea Europeană.

10 Capitolul 3.2.1 din raportul intermediar comun privind pensiile, a se vedea nota de subsol 2.11 Concluziile preşedinţiei din 15-16 martie 2002 Consiliul European SN 100/1/02 REV 1;12 Sunt necesare ameliorarea transpunerii aplicării Directivei privind egalitatea de tratament în ceea ce

priveşte încadrarea în muncă (2000/78/CE) şi conştientizarea privind valoarea adăugată a personalului vârstnic. Vârsta este factorul cel mai frecvent perceput ca fiind un dezavantaj în cazul căutării unui loc de muncă. A se vedea http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_317_en.pdf

13 Capitolul 2.1 din Raportul intermediar comun privind pensiile. A se vedea nota de subsol nr.2.14 A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2010) 830.

5

Politicile şi reglementările trebuie să faciliteze libera circulaţie a factorilor de

producţie, în special forţa de muncă şi capitalul, pentru a utiliza resursele în mod eficient şi

pentru a crea condiţii favorabile pentru maximizarea veniturilor. O mai mare flexibilitate a

mobilităţii legate de locurile de muncă sprijină capacitatea de adaptare a economiei şi consoli-

dează modelul social european. Exploatarea întregului potenţial al pieţei unice ar putea aduce

beneficii semnificative pentru toţi cetăţenii15.

- Consolidarea pieţei interne în materie de pensii.

Adoptarea în 2003 a directivei privind instituţiile pentru furnizarea de pensii

ocupaţionale a constituit o realizare majoră. Insă această directivă se referă doar la pensiile

prin capitalizare de natură profesională şi anumite scheme profesionale sunt excluse din

domeniul său de aplicare (de exemplu, schemele bazate pe provizioane la bilanţ)5. Această

directivă nu este o directivă-cadru, ceea ce face dificilă adaptarea reglementării la evoluţiile

pieţei. Primele experienţe au arătat faptul că există încă bariere considerabile în calea

activităţii transfrontaliere. Barierele sunt în multe cazuri rezultatul diferenţelor de

reglementare şi a incertitudinilor juridice, cum ar fi definiţia neclară a activităţii

transfrontaliere, al unei lipse de armonizare a reglementării prudenţiale şi al interacţiunii

complexe între reglementarea UE şi dreptul naţional16. Libera circulaţie a capitalului este

facilitată de aplicarea de către statele membre a aceluiaşi tratament fiscal pentru dividendele şi

dobânzile percepute de instituţiile pentru furnizarea de pensii ocupaţionale care investesc pe

teritoriul lor, dar care sunt stabilite într-o altă ţară din Spaţiul Economic European (SEE).

Piaţa internă ar putea contribui, la extinderea accesului la surse suplimentare de

venituri de pensionare în afara pensiilor, cum ar fi ipoteca inversă17. De asemenea, au fost

lansate apeluri în favoarea creării unui cadru de reglementare pentru regim de pensii private la

nivelul UE, care ar coexista cu regimurile de pensii existente în Europa18.

15 Pentru mai multe informaţii privind cadrul actual al UE în materie de pensii a se vedea nota de subsol 22.

Scheme de pensii bazate pe provizioane la bilanţ - Metodă de contabilitate utilizată de anumiţi angajatori finanţatori pentru a finanţa prestaţiile de pensii promise. Sumele sunt înscrise în bilanţul întreprinderii finanţatoare a schemei ca rezerve sau provizioane pentru prestaţiile schemei. Unele active pot fi deţinute în conturi separate în scopul finanţării prestaţiilor, însă ele nu sunt nici din punct de vedere legal, şi nici din punct de vedere contractual active ale planului de pensii.A se vedea Cartea verde... Glosar.

16 A se vedea raportul Comisiei privind anumite aspecte referitoare la Directiva 2003/41/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (Directiva IORP) din 30.4.2009, COM(2009) 203, disponibil la adresa: http://ec. europa. eu/internalmarket/pensions/docs/legislation/iorp_report_en.pdf

17 Schemă bazată pe o „ipotecă inversă" - Termen folosit pentru a descrie atât procedeul, cât şi produsele care permit proprietarilor unei locuinţe să obţină un capital substanţial sau un venit regulat transformând în lichidităţi o parte din valoarea locuinţelor, având în acelaşi timp posibilitatea de a locui în continuare în ele. A se vedea Cartea verde.. .Glosar.

18 A se vedea O nouă strategie pentru piaţa unică în serviciul economiei şi societăţii europene, Raport către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de Mărio Monti, 9 mai 2010, p.58.;

6

- Mobilitatea pensiilor.

Este necesar un nou elan pentru a găsi o soluţie pentru toţi lucrătorii mobili19. Cetăţenii

trebuie să poată să treacă cu uşurinţă de la un loc de muncă la altul în cursul vieţii lor active,

pe piaţa actuală a forţei de muncă, care trebuie să facă faţă dificultăţilor suplimentare

provocate de criza fi nanciară şi economică, iar angajatorii ar trebui să fie în măsură să

recruteze persoana adecvată, care posedă competenţele necesare. Normele fiscale

discriminatorii pot reprezenta un obstacol pentru mobilitatea pensiilor. Curtea de Justiţie a

hotărât că este contrar dreptului UE să se impoziteze transferurile de capital de pensii dintr-un

fond de pensii naţional către un fond stabilit într-o altă ţară din SEE dacă transferurile de

capital de pensii între fondurile de pensii naţionale nu sunt impozitate20.

- Pensii mai sigure şi mai transparente, în contextul unei mai mari sensibilizări şi al

unei mai bune informări.

Siguranţa în ceea ce priveşte pensiile este importantă pentru a sprijini adecvarea. De

asemenea, beneficiile macroeconomice pot fi simţite rapid, deoarece pensionarii reprezintă o

sursă tot mai mare de consum stabil şi regulat. Totuşi, evoluţia disparată a sistemelor de pensii

din statele membre şi tendinţa către scheme cu contribuţii definite ridică noi întrebări

strategice.

- Acoperirea lacunelor reglementării UE.

Având în vedere că sistemele de pensii cu un singur nivel sunt înlocuite cu sisteme de

pensii cu mai multe niveluri şi pachetele de pensii simple sunt înlocuite cu cele complexe,

cadrul european actual, fragmentat şi incomplet, ar putea să nu mai fie suficient. In contextul

discuţiilor strategice purtate la nivel internaţional, se pune întrebarea dacă reglementarea

actuală la nivelul UE este în măsură să răspundă evoluţiei către schemele cu contribuţii

definite21 Legislaţia europeană actuală trebuie să facă obiectul unei revizuiri care să garanteze

o reglementare şi o supervizare coerente a schemelor de pensii prin capitalizare22 (şi anume,

finanţate de un fond de active) şi a produselor acestora.

- îmbunătăţirea regimului de solvabilitate pentru fondurile de pensii.

19 Raportul Monti sugerează, de asemenea, opţiunea privind examinarea celui de-al 28-lea regim pentru drepturi la pensie suplimentară, a se vedea, O nouă strategie pentru piaţa unică în serviciul economiei şi societăţii europene, Raport către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de Mărio Monti, 9 mai 2010, p.58.;

20 Comisia/Belgia, cauza C-522/04 .21 Pension Market in Focus , OCDE, octombrie 2009.22 Schemă prin capitalizare - Schemă de pensii în care prestaţiile promise sunt finanţate de un fond de

active păstrate în rezervă şi investite în scopul acoperirii angajamentelor schemei legate de plata prestaţiilor, pe măsură ce acestea apar. Schemele prin capitalizare pot fi fie colective, fie individuale. A se vedea Cartea verde .... Glosar.

7

Cerinţele prudenţiale minime stabilite în Directiva privind instituţiile pentru furnizarea

de pensii ocupaţionale includ norme privind solvabilitatea pentru schemele cu prestaţii

definite23. Aceste norme privind solva bilitatea sunt în prezent identice cu cele care se aplică

în cazul întreprinderilor de asigurare de viaţă. Odată cu intrarea în vigoare a Directivei „Sol-

vabilitate II" în 2012, întreprinderile de asigurări vor fi în măsură să beneficieze de un regim

de solvabilitate cu trei piloni, bazat pe riscuri.

- Adoptarea de măsuri cu privire la riscul de insolvabilitate a angajatorului.

Directiva privind insolvabilitatea24 prevede protecţia drepturilor la pensie ocupaţională

suplimentară ale angajaţilor în cazul insolvenţei angajatorului lor. Necesitatea de a garanta

protecţia pensiilor ocupaţionale suplimentare în aceste cazuri este cu atât mai stringentă la ora

actuală, cu cât criza economică şi financiară va duce la creşterea numărului de societăţi

insolvabile.

- Facilitarea luării de decizii în cunoştinţă de cauză.

Deciziile în cunoştinţă de cauză sunt asociate cu furnizarea adecvată de pensii. Arunci

când indivizii iau decizii în materie de economii, este important să le fie oferite opţiunile

adecvate. Se evidenţiază în acest fel oportunitatea definirii caracteristicilor dezirabile ale

pensiilor: absenţa anumitor caracteristici esenţiale ar putea nu doar să creeze confuzii, ci şi să

ducă la prestaţii de pensii insuficiente, de exemplu, dacă o retragere precoce provoacă o

reducere a economiilor sau dacă activele acumulate nu generează un venit stabil.

- Ameliorarea guvernantei politicii de pensii"25 la nivelul Uniunii Europene.

Politica în materie de pensii este o preocupare comună pentru autorităţile publice,

partenerii sociali, sectorul pensiilor şi societatea civilă la nivel naţional şi la nivelul Uniunii

Europene. O platformă comună pentru monitorizarea tuturor aspectelor legate de politica şi de

reglementarea în materie de pensii într-un mod integrat şi pentru reunirea tuturor părţilor

interesate ar putea contribui la obţinerea şi menţinerea unor pensii adecvate, viabile şi sigure.

23 Scheme cu prestaţii definite - Scheme de pensii în care prestaţiile acumulate sunt legate de venituri şi de cariera profesională (prestaţiile de pensie viitoare sunt predefmite şi promise persoanei afiliate), în mod normal, finanţatorul schemei suportă riscul de investiţii şi, în mod frecvent, riscul legat de longevitate: dacă ipotezele privind ratele randamen tului sau speranţa de viaţă nu se confirmă, finanţatorul trebuie să îşi sporească contribuţiile pentru a plăti pensia promisă. Aceste scheme tind să fie scheme ocupaţionale. A se vedea Cartea verde...Glosar.

24 Directiva 2008/94/CE25 Guvernanta fondurilor de pensii - Gestionarea şi supravegherea unui fond de pensii. Organul de

conducere este responsabil de administrarea fondului, însă poate angaja alţi specialişti, cum ar fi actuari, custozi, consultanţi, gestionari de active şi consilieri pentru a efectua sarcini operaţionale specifice sau pentm a consilia administraţia schemei sau organul de conducere. A se vedea Cartea verde.. .Glosar.

8

In acelaşi context aducem în discuţie şi problemele ridicate la Reuniunea miniştrilor

de afaceri sociale ai ţărilor OCDE din 2-3 mai 2011, de la Paris, desfăşurată sub conducerea

Ministrului Muncii şi Asigurărilor Sociale din Germania, Ursula von der LE YEN.

Întâlnirea a avut ca obiectiv schimbul de opinii cu privire la principalele dificultăţi pe

termen scurt şi mediu cu care se confruntă în prezent cetăţenii din ţările membre OECD,

precum şi cei din Rusia, Brazilia, Indonezia şi Africa de Sud.

Opinia comună a miniştrilor prezenţi la Paris a fost aceea ca "în confruntarea cu

problema îmbătrânirii populaţiei, politicile de solidaritate intergeneraţională sunt deosebit de

importante". In abordarea problematicii complexe a asistenţei sociale trebuie să se ţină seama,

potrivit oficialilor din ţările OECD, de cel puţin două aspecte esenţiale. Pe de o parte, potrivit

tuturor estimărilor, cheltuielile cu pensiile şi cu îngrijirea bătrânilor vor creşte foarte rapid. De

aceea, menţinerea unui echilibru între nevoia de a oferi asistenţa socială adecvată tuturor

categoriilor de vârstă şi cea de a limita cheltuielile la un nivel rezonabil este de maximă

importanţă. Pe de alta parte, trebuie ţinut cont că sprijinul intergeneraţional în cadrul familii-

lor este pus la grea încercare în această epocă în care familiile au o componenţă din ce in ce

mai puţin numeroasă, iar prelungirea vieţii active devine o piedică în calea îngrijirii în cadrul

familiei a copiilor şi bătrânilor, mai ales pentru femei, care sunt încă principalele responsabile

pentru aceste activităţi.

In Raportul final, prezentat la încheierea lucrărilor reuniunii, s-a conluzionat că

„Politicile sociale corect dimensionate contribuie la sustenabilitatea creşterii economice pe

termen lung şi limitează impactul negativ al crizei asupra economiei şi societăţii. Trebuie însă

să ne ferim să abordăm această problematică exclusiv prin prisma priorităţii actuale, de a

reduce cheltuielile sociale, şi să luăm în considerare cu atenţie beneficiile viitoare ale

protecţiei sociale"Criza bugetară nu este numai o "criză a cheltuielilor". Erodarea substanţială

a veniturilor colectate din taxe este, de asemenea, un factor principal în reducerea spaţiului

fiscal cu care se confruntă toate economiile. Ca atare, politicile sociale orientate către

creşterea integrării în muncă sunt foarte importante pentru a restaura baza fiscală a sistemelor

de asigurări sociale"

Sintetizând, principalele concluzii formulate în urma reuniunii de la Paris, în legătura

cu problematica solidarităţii intergeneraţionale, o componentă definitorie a sistemelor de

asigurări sociale, sunt:

• Furnizarea unei protecţii sociale adecvată tuturor categoriilor de vârstă, prin finanţare

şi servicii de îngrijire, rămâne o prioritate; în acelaşi timp, aceasta nu trebuie să aşeze o

povară prea mare pe umerii generaţiilor active;

9

• Sistemele de pensii trebuie adaptate la tendinţele demografice: o viaţă activă mai

lungă, o rată de ocupare mai ridicată şi evitarea pensionărilor anticipate vor îmbunătăţi

adecvarea şi sustenabilitatea acestora;

• Reformarea sistemelor de pensii trebuie să fie în acord cu îmbătrânirea rapidă a

populaţiei şi să asigure pensii adecvate, acoperire corectă, dar şi sustenabilitate financiară

sistemului;

• Este necesară sporirea eforturilor pentru a asigura lucrătorilor vârstnici atât

oportunităţi suficiente de angajare, cât şi calităţile competitive necesare pentru a fi angajaţi,

precum şi o stare de sănătate satisfăcătoare pentru menţinerea în activitate;

• Diversificarea surselor de venit la pensie, combinată cu îmbunătăţirea

reglementărilor privind fondurile de pensii şi cu ridicarea nivelului de cultură financiară au un

rol important de jucat în depăşirea provocă rilor legate de îmbătrânirea populaţiei;

• Cel mai adesea statele îşi îmbunătăţesc continuu sistemele formalizate de îngrijire

pe termen lung. Politicile de sprijinire a mijloacelor informale de îngrijire trebuie însă

susţinute, ca o componentă complementară a sistemelor formale, ţinând cont însă de

necesitatea ca acestea să nu perpetueze formule discrimatorii de muncă neplatită şi nici să nu

încurajeze retragerea de pe piaţa muncii26.

Din cele prezentate mai sus rezultă în mod evident care este importanţa reglementării

pensiilor administrate privat şi a celor facultative mai ales în viitor.

l.Necesitatea elaborării sistemului unitar de pensii publice din România.

Noua reglementare privind sistemul unitar de pensii publice - Legea nr. 263/201027 -

reprezintă una din cele mai importante legi menite să asigure realizarea unei reforme reale în

materie.

Necesitatea unei astfel de reforme a fost motivată de o serie de factori ma-cro-

economici şi sociali, iar actul normativ adoptat urmăreşte asigurarea cadrului de reformă în

următoarele direcţii:

• îmbunătăţirea sustenabilitătii financiare a sistemului public de pensii.

• Menţinerea standardelor de viaţă ale pensionarilor în plată.

• Tratament corect pentru asiguraţii actuali (viitorii pensionari) care are în vedere

stabilirea pensiei potrivit nivelului contribuţiilor plătite .

26 A se veda şi Daniela GHEŢU „OECD: Soluţiile pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii asistenţei sociale trebuie căutate, în mare parte, pe piaţa muncii.( http://www.pensiile private .ro/ OECD-Soluţiile-pentru-..

27 Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 852din 20 decembrie 2010 modificată ulterior prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 891 din 30 decembrie 2010).

10

• Reducerea pensionărilor anticipate, care în ultima perioadă au devenit tot mai

numeroase, fapt ce a făcut să existe mulţi pensionari sub vârsta standard de pensionare, ceea

ce a afectat serios atât veniturile cât şi cheltuielile bugetului de asigurări sociale de stat.

• Implementerea unor criterii mai stricte pentru pensia de invaliditate determinat de

creşterea masivă a beneficiarilor de pensii de invaliditate nejustificate medical.

• Simplificarea legislaţiei referitoare la pensiile publice prin integrarea în acestea a

pensiilor speciale.

• Creşterea vârstelor de pensionare atât a femeilor cât şi a bărbaţilor promovând un

tratament egal al acestora, cât şi pentru personalul din domeniul apărării naţionale ordinii

publice şi siguranţei naţionale, reevaluarea vârstelor standard de pensionare pentru

persoanele ce vor fi integrate în sistemul unitar de pensii din magistratură, diplomaţie,

personal auxiliar din instanţele de judecată, funcţionari parlamentari.

• Creşterea valorii punctului de pensie.

• Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii

sistemului unitar de pensii publice.

• Creşterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei

care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale.

Reforma preconizată a se realiza prin acest nou act normativ a avut în vedere şi

soluţiile de aplicare a condiţiilor referitoare la pensiile publice, propuse în acordurile de

împrumut din anul 2009 cu Fondul Monetar Internaţional, cu Comisia Europeană şi Banca

Mondială.

O scurtă trecere în revistă a situaţiei de fapt28, anterioară adoptării Legii nr. 263/2010,

arată că în anul 2009, cheltuielile totale anuale pentru pensii în România au fost de peste 39

miliarde de lei, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare, ponderea acestora în

Produsul Intern Brut (PIB) ajungând la 8%, cu o tendinţă de creştere.

încă din anul 2006 bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat deficite anuale iar

în anul 2009, deficitul înregistrat a fost de 1,5 miliarde Euro.

In luna noiembrie 2009 numărul total de pensionari în plată era de 5,54 milioane de

persoane în timp ce numărul total de contribuabili la sistemul pu blic de pensii era, la aceeaşi

dată, de 5,65 milioane de persoane, raportul de dependenţă fiind de 0,98 de pensionari la un

contribuabil.

Banca Mondială a estimat în anul 2009, în urma consultărilor privind măsurile de

reformă a pensiilor în România că, dacă s-ar fi menţinut sistemul vechi de pensii publice în

anul 2050 deficitul creat de cheltuielile cu pensiile ar fi ajuns la cea 12% din PIB.

28 A se vedea Expunerea de motive la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii.11

Anterior adoptării noilor reglementări privind sistemul unitar de pensii, vârsta medie

reală de pensionare era de 54 ani şi 7 luni faţă de vârstele standard de pensionare cerute de

legislaţia în vigoare în ianuarie 2010, de 58 ani şi 9 luni pentru femei, respectiv 63 ani şi 9

luni pentru bărbaţi. Cauzele esenţiale ale reducerii vârstei standard de pensionare o reprezintă

activitatea în grupe de muncă, pensionare pe motiv de invaliditate, îndeplinirea anticipată a

stagiului complet de cotizare precum şi pensionarii de urmaşi. La acestea se mai adăugau

vârstele mult mai reduse practicate de vechile sisteme de pensii speciale cum erau, 50 de ani

pentru personalul navigant din aviaţia civilă, 55 de ani pentru militari şi poliţişti, 60 de ani

pentru magistraţi şi personalul auxiliar din tribunale şi curţi de apel.

O problemă a vechiului sistem de pensii publice a constituit-o creşterea masivă, în

ultimii ani, a pensionărilor de invaliditate care, aşa cum s-a dovedit în multe situaţii a fost

frauduloasă. Astfel dacă în anul 2001 numărul beneficiarilor de pensii de invaliditate era de

600.000, în anul 2009, numărul acestora a ajuns la cifra de 900.000, fapt ce a dus la o creştere

de peste 50% , cu efecte negative importante asupra cheltuielilor bugetului de asigurări

sociale. In ceea ce priveşte pensionările anticipate s-a înregistrat o triplare a acestora

ajungându-se în luna noiembrie 2009 la aproximativ 115.000 de pensii anticipate parţiale în

plată.

Referitor la impactul macro-economic se apreciază că prin adoptarea noului act

normativ se va realiza o creştere a numărului de contribuabili cu cea. 275.000 de persoane în

anul 2011 şi cea. 529.000 de persoane în anul 2020 prin integrarea în sistemul public de pensii

şi a cadrelor militare şi funcţionarilor publici cu statut special din domeniul apărării ordinii

publice şi siguranţei naţionale precum şi atragerea de noi contribuabili din categoria liberilor

profesionişti.

Totodată, prin luarea măsurilor de modificare a vârstelor de pensionare şi prin

descurajarea accesului la pensionările anticipate şi de invaliditate, se apreciază că se va realiza

reducerea numărului de pensionari cu circa 241.600 în anul 2011 şi cu 284.000 în anul 2020.

In anul 2010 situaţia pensionarilor de asigurări sociale de stat şi agricultori se prezenta

astfel:

UMĂRUL PENSIONARILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT Şl

AGRICULTORI ÎN ANUL 2010

lan.Jan.

Febr, Fes.

Ilar,Mi

Apr.tal

HaiMay

Iun.June

Iul, Aug.tei,

Sep,Sep.

OctOct.

Nov,Nov.

Dec,Dec.

Medieteage

12

NUMĂR TOTALITOWLIMfBER1

5,525,6

5,525,6 5,521,5

5,518,5

5,501,3

5,495, 5.456,5

5,497,8

5,498,1

5,488,8

5,496,3

5.479,8

5.504,8

• ca perioade lucrate in agricultură, din tare: ţii periods tratei in agralte, of «lin;

1.517,0

1,512,3 1,506,5

1.502,3

1,497,9

1491,4

1487,0

1,483,0

1.478,9

1474,9

1.470,7

1,464,0

1,490,5

•numai perioade lucrate in agricultura onlyperafswkedîiagriafiK

862,6 857,3 851,3

846,4 841,4 834,7 829,6 825,0 820,7 816,9 813,0 808,1 833.9

•limită văistă- total agefraf- loial

3.823,7

3.825,3 3.824,8

3,826,9

3.810,8

3,808,2

3,847,9

3.848,9

3.850,0

3.852,6

3,856,3

3.854,5

3.635,5

din care: femei of whonwien

2.193,4

2,196,1 2,197,1

2.199,2

2.194,8

2.194,3

2,220,6

2.222,2

2,224,0

2,226,3

2.229,8

2.231,2

2,210'

•limită vârsta, stagiu complet ageimrl, Ml lengHi of service

2,161,3

2.152,7 2,144,3

2.137J 2,129,6

2,121,8

am care: temei oWcr tvomeri

1.038,6

1.035,6 1.032,9

1,030,5

1.028,0

1025,3

•limită 1,661 1.672,6 1.68 1.689, 1.681, 1.685, '

13

vârstă, stagiu incomplet age tai incomplete tefigiri of service

8 0,5 8 2 4

din care femei

11548 11605 1164 11687 11668 11690

oWdnroneri

•pensia anticipată eaflyrefirerraf

9,4 9,4 5,4 S,4 9,3 5.3 9,3 9,3 9,3 9,2 9,0 8,7

din care: femei ofuttwneri

5,9 5.9 5,9 5,9 5,9 5,9 6,0 6,0 5.9 5,5 5,8 5,6 y

•pensia anticipaiâ parjială parfialyearlyrelraeni

118,3 119,6 120,1

120,6 120,9 122,5 125,2 127,1 128,5 128,6 127,3 124,5 123,5

din care: femei ofuttmen

73,5 74,2 74,5 74,7 75,0 76,0 77,7 78,9 79,8 79,9 79,0 77,2 75.;

•invaliditate arad 1 ("tegreeofinvalidiiy

44,3 44,3 44,3 44,4 44,4 44,4 40,9 40,9 40,9 40,8 40,7 40,4 42.5

din care: femei ofutttvomer]

15,4 154 15,4 15,4 15,4 15,4 13,6 13,5 13,5 13,5 13,5 13,4 H.î

•invaliditate grad II f degreeofirraHy

549,8 5472 544,9

542,' 5390 536,4 505,2 5042 501,3 4958 490,3 480,7 519,8

din care: femei ofrtclrra

268,7 268,0 266,3

264,5 262,6 261,0 241,3:

240,3 238,7 2364 232,8 227,8 250,5

14

ie/) •invaliditate grad Iii irtgreeofwaliy

331,5 332,7 333,3

3339 3345 334,9 329,1 3299 331,7 334,2 336,8 339, 333,5

din care: femei o/nfirtwM

163,7 164,1 1643 164,5 164,6 164,7 160,7 1611 162,0 1633 1647 165, 163,5

•urmaşi sirassoratance

6480 645,5 643,1

6411 6399 637 | 636,8

636,1 6357 635,2 634, [ 630, 638,7

•ajutor social social atace

1,6 15 1,6 1,5 1,5 1,5 1,5 14 14 14 1,4 1,

din care: femei ofiittwen

1,2 1,2 12 1,2 U 1, 1, 1 11 1,1 1 1, 1.1

Sursa: Casa Naţională de Pensii sj Alte Drepturi de Asigurări Sociale, / Soro: fefaal

House of Pensions and Ote Social Insurance

15

CAPITOLUL II

PENSIILE ŞI ALTE DREPTURI DE ASUGURĂRI SOCIALE ÎN SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE

1. Principiile sistemului unitar de pensii publice.29

Potrivit art. 2 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sistemul

public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:

- principiul unicităţii - potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public

de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toţi participanţii la sistem;

- principiul obligativităţii - în conformitate cu care persoanele fizice şi juridice au,

conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări

sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

-principiul contributivităţii - conform căruia fondurile de asigurări sociale se

constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la

sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în baza contribuţiilor de

asigurări sociale plătite;

- principiul egalităţii - asigură tuturor participanţilor la sistemul public de pensii,

contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi

situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

- principiul repartiţiei - pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie

pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;

- principiul solidarităţii sociale — conform căruia participanţii la sistemul public de

pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau

înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;

-principiul autonomiei

~ are în vedere administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii conform

legii;

- principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

- principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensii nu poate fi cedat, total sau

parţial.

29 În acest sens a se vedea şi loan Ciochină-Barbu, Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale, Editura PIM, Iaşi, 2003, p. 13-15; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul securităţii sociale, Editura Global Lex, Bucureşti, 2003, p. 36-40; loan Ciochină-Barbu Dreptul securităţii sociale. Specializarea administraţie publică, Editura Junimea, Iaşi, 2006, p. 40 şi urm.; Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale, Curs universitar, Ediţia a Ill-a revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p.135 şi urm.

16

2. Coordonarea sistemului public de pensii

Instituţiile abilitate pentru coordonarea sistemului public de pensii şi alte drepturi

sociale sunt cele înfiinţate potrivit art. 4 din Legea 263/2010.

Potrivit prevederilor de mai sus, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de

Asigurări Sociale devine Casa Naţională de Pensii Publice denumită, în continuare, prescurtat,

CNPP, instituţie care păstrează modul de organizare şi funcţionare, preia personalul, precum

şi drepturile şi obligaţiile acesteia.

Administrarea sistemului public de pensii se realizează prin CNPP şi prin casele de

pensii sectoriale, care se înfiinţează şi funcţionează conform acestei legi30.

în subordinea CNPP funcţionează case judeţene de pensii în fiecare municipiu

reşedinţă de judeţ, precum şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite case

teritoriale de pensii.

In funcţie de numărul, complexitatea şi structura asiguraţilor, CNPP poate înfiinţa

case locale de pensii, care funcţionează sub conducerea şi controlul caselor judeţene de pensii

şi, respectiv, a Casei de pensii a Municipiului Bucureşti.

3. Asiguraţii

În sistemul public de pensii sunt asigurate persoanele fizice denumite de lege

asiguraţi.

Aceştia pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au

domiciliul sau reşedinţa în România, conform legii.

De asemenea, mai pot fi asiguraţi ai sistemului public de pensii şi cetăţenii români,

cetăţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România în condiţiile

stabilite prin tratatele şi convenţiile internaţionale la care ţara noastră este parte.

Obligaţia asiguraţilor este aceea de a plăti contribuţiile de asigurări sociale, corelate cu

dreptul de a beneficia de prestaţiile de asigurări sociale.

Prin efectul legii31, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu următoarele

categorii de persoane:

I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă,

inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;

b) funcţionarii publici;

30 A se vedea şi Hotărârea Guvernului nr. 233/2011 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale, publicată în Monitorul Oficial nr. 205, din 24 martie 2011.

31 Art. 6 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice17

c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii

publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării

naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale ;

d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale,

din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. l pct. 131 din Legea nr.

571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din

contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil .32

II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în

cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi

membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi

obligaţii sunt asimilate în condiţiile legii, cu ale persoanelor prevăzute la punctul I;

III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul

asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumiţi, în continuare, şomeri;

IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic

echivalent cu cel puţin de patru ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea

bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una din următoarele situaţii:

a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de

management;

b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;

c) persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice33;32 Litera d) a pct. I al alin. l al art. 6 a fost introdusă de pct. 2 al art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 117/2010.33 Potrivit art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a

prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice publicat in Monitorul Oficial, nr. 210 din 25 martie 2011 în categoria "persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice", prevăzută la art. 6 alin. (1) pct. IV lit. c) din lege, se încadrează persoanele care exercită profesiuni libere, şi anume:

a) expert contabil;b) contabil autorizat;c) consultant de plasament în valori mobiliare;d) medic;e) farmacist;f) medic veterinar;g) psiholog cu drept de liberă practică; h) notar public;i) auditor financiar;j) practician an reorganizare şi lichidare;k) persoane autorizate să realizeze şi să verifice lucrările de specialitate din domeniulcadastrului, geodeziei şi cartografiei;1) expert tehnic;m) urbanist;n) restaurator;o) persoane autorizate să furnizeze servicii publice conexe actului medical;p) consilier în proprietate industrială;q) expert criminalist;r) executor judecătoresc;s) arhitect;t) traducător autorizat;

18

e) persoane angajate în instituţii internaţionale dacă nu sunt asiguraţii acestora;

f) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale; V. cadrele militare

trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici

cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu

au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care

beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii;

Asigurarea facultativa34 în sistemul public de pensii se poate face în condiţiile art. 6

alin. 2 din Legea nr. 263/2010.

Potrivit acestei reglementări se pot asigura în sistemul public, pe bază de contract de

asigurare socială, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute

prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice altă persoană care doreşte să se

asigure, respectiv care doreşte să-şi completeze venitul asigurat.

Contractul de asigurare socială se încheie între persoana interesată sau, după caz,

tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin procură specială şi casa teritorială de

pensii din raza de domiciliu sau reşedinţa persoanei interesate.

Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data

înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii.

4. Declaraţia de asigurare

Potrivit art. 7 din Legea nr. 263/2010, persoanele juridice sau fizice la care îşi

desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. l pct. I şi II, denumite angajatori,

instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 6 alin. l

pct. III, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor pentru persoanele prevăzute la

art. 6 alin. l pct. V sunt obligate să întocmească şi să depună declaraţia nominală de

asigurare.35

în situaţia în care se constată erori în cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. l,

indiferent de cauzele producerii acestora, şi/sau modificări ale datelor pe baza cărora se

stabilesc stagiul de cotizare şi punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice sau

u) consultant fiscal;v) broker;w) oricare profesii/meserii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiilelegii.34 Art. 6 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 (publicată în Monitorul

Oficial nr.891 din 30 decembrie 2010). A se vedea şi art. 7-15 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010.35 A se vedea şi art. l-7 din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010, aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr. 257/2011

19

fizice prevăzute la alin. l sunt obligate să întocmească şi să depună o declaraţie nominală de

asigurare rectificativă.36

Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, controlează modul

în care angajatorii, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj respectă

dispoziţiile legale privind întocmirea şi depunerea declaraţiei nominale de asigurare şi a

obligaţiilor de plată, precum şi respectarea termenelor de depunere.

Casele de pensii sectoriale controlează modul în care angajatorii din domeniul apărării

naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale respectă dispoziţiile legale privind întocmirea

şi transmiterea declaraţiei nominale de asigurare, precum şi termenele de transmitere(art. 8).

Angajatorii, precum şi instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj sunt

obligate să pună la dispoziţia reprezentanţilor Casei Naţionale de Pensii Publice şi ai caselor

teritoriale de pensii toate documentele necesare verificării legalităţii şi corectitudinii datelor

înscrise în declaraţia nominală de asigurare şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor

sociale de stat.

Angajatorii din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale au

şi ei obligaţia de a pune la dispoziţia reprezentanţilor caselor de pensii sectoriale toate

documentele necesare verificării legalită ţii şi corectitudinii datelor înscrise în declaraţia

nominală de asigurare şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat (art.9).

Pentru perioadele de după 31 martie 2001, constituie documentul pe baza căruia se

stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii şi punctajul mediu anual pentru

asiguraţii sistemului public de pensii, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. l pct. I

lit.c, ( respectiv cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi

funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul

apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale). In cazul acestora din urmă

declaraţia constituie singurul document pe baza căruia se stabileşte stagiul de cotizare în

sistemul public de pensii şi punctajul anual de la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010.

In situaţiile în care, pentru perioadele prevăzute mai sus, derularea raporturilor de

muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declaraţia nominală de asigurare, în vederea

stabilirii stagiului de cotizare şi a punctajului anual, pot fi valorificate şi alte acte doveditoare,

întocmite în condiţiile legii.

Obligaţia prezentării actelor doveditoare revine persoanei în cauză (art. 10).

Persoanele prevăzute la art. 6 alin. l pct. IV ( respectiv cele care realizează, în mod

exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de patru ori câştigul salarial 36 Art. 7 a fost modificat de pct. 4 al art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010.

20

mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una

din următoarele situaţii: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare

sau de management; membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale; persoane

autorizate să desfăşoare activităţi economice; persoane angajate în instituţii internaţionale

dacă nu sunt asiguraţii acestora; alte persoane care realizează venituri din activităţi

profesionale), care au cel puţin vârsta de 18 ani sunt obligate să se asigure pe baza declaraţiei

individuale de asigurare37.

Declaraţia individuală de asigurare se depune în termen de 30 de zile de la data

încadrării în situaţia menţionată mai sus la casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de

domiciliul sau reşedinţa persoanei.

Venitul lunar asigurat pentru persoanele menţionate la alin. l este cel stabilit prin

declaraţia individuală de asigurare şi nu poate fi mai mic decât suma reprezentând 35% din

câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi

mai mare decât valoarea corespunzătoare a de 5 ori câştigul salarial mediu brut.

Sunt exceptate de la obligativitatea depunerii declaraţiei de asigurare persoanele

prevăzute mai sus, dacă beneficiază de una dintre categoriile de pensii sau dacă se regăsesc în

situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II, III şi V (respectiv: - persoanele care desfăşoară

activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari; -

funcţionarii publici;- cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi

funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul

apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale; - persoanele care realizează venituri

de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe; -

persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul

autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii

cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt

asimilate; - persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul

asigurărilor pentru şomaj; - cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici

cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au

încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care

beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat.

5. Contractul de asigurare socială.38

Conform prevederilor art. 12 din Legea nr. 263/2010, contractul de asigurare socială

se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia 37 A se vedea şi art. 15-21 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010.38 A se vedea şi art. 7-30 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010.

21

desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de

domiciliul sau reşedinţa persoanei.

Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data

înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii.

Venitul asigurat înscris în declaraţia individuală de asigurare sau în contractul de

asigurare socială poate fi modificat prin depunerea unei comunicări de modificare a

declaraţiei individuale de asigurare ori, după caz, prin încheierea unui act adiţional la

contractul de asigurare socială.

Declaraţia individuală de asigurare şi contractul de asigurare socială constituie titluri

de creanţă şi devin titluri executorii la data la care creanţa bugetară este scadentă (art.13).

În situaţia în care pe parcursul derulării asigurării în baza declaraţiei individuale de

asigurare se face dovada că există perioade în care nu se realizează venituri, la cererea

asiguratului sau din iniţiativa casei teritoriale de pensii, declaraţia poate fi suspendată.

Pentru perioadele de suspendare nu se datorează contribuţie de asigurări sociale (art.

14).

Contractul de asigurare socială poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi,

conform clauzelor prevăzute în contract.

Potrivit prevederilor cuprinse în art. 47 din Legea nr. 263/2010 în situaţia rezilierii

contractului de asigurare socială, contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar

stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea dreptului de pensie.

6. Stagiul de cotizare39

Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de

asigurări sociale la sistemul public de pensii precum şi cea pentru care asiguraţii cu declaraţie

individuală sau contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale

la sistemul public de pensii .40

Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:

a) vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de l aprilie

2001;

b) vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul persoanelor

prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010;

c) perioada cuprinsă între l aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010,

în care persoanele au fost asigurate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii

şi alte drepturi de asigurări sociale;39 A se vedea şi art. 31-35 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010.40 Art. 3 lit. p din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

22

d) perioada cuprinsă între l ianuarie 2010 şi data intrării în vigoare a Legii nr.

263/2010 a pensiilor unitare, în cazul persoanelor prevăzute la art.6 alin. l pct.V, (respectiv,

cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din

sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul

apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare

ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii)41;

Constituie stagiu de cotizare şi perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la

vechimea în serviciu acordată în baza legislaţiei anterioare datei de l aprilie 2001 pentru

perioadele realizate în grupa I, a Il-a, respectiv în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte

condiţii, în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (cadrele militare în

activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din

sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi

siguranţei naţionale);

Constituie stagiu de cotizare şi perioadele de până la data de l aprilie 2001 în care o

persoană:

a) s-a aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 49;

b) are stabilite drepturi privind vechimea în muncă în baza prevederilor Decretului-

lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice

de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate

ori constituite în prizonieri.

Constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori, în condiţiile

reglementate de legislaţia privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale

agricultorilor, anterioară datei de l aprilie 2001 .42

Pentru perioadele ulterioare datei de l aprilie 2001 care reprezintă, conform legii,

stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă se

acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care

constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:

a) 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;

b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă;

c) 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă43. Constituie stagiu de

cotizare perioadele de timp pentru care asiguraţii

41 Art. 16 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.42 Art. 17 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.43 Art. 18 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

23

datorează şi/sau plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii din

România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile

internaţionale la care România este parte.

La stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare

realizate în sistemul public de pensii din România, precum şi perioadele de asigurare realizate

sau recunoscute ca atare în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu

caracter internaţional la care România este parte şi/sau regulamente comunitare.

In sistemul public de pensii, obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în

monedă naţională.

In cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate, stabilite în moneda altor ţări pe

teritoriul României, contribuţiile se plătesc în lei la cur sul de schimb valutar comunicat de

Banca Naţională a României din data stabilită pentru plata acestor drepturi44.

Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă, perioada anterioară

datei de l aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi de cercetare, explorare,

exploatare sau prelucrare a materialelor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate

conform legislaţiei anterioare în grupele I şi II de muncă şi care, sunt încadrate în condiţii

speciale de muncă.

Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şi perioadele în care

un asigurat care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă se află în concediu

pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua

premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de

muncă.45 În sistemul public de pensii, stagiul de cotizare se constituie din însumarea

perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către

angajator şi asigurat sau, după caz, s-a datorat şi plătit de către asiguraţii prevăzuţi la art. 6

alin. l pct. IV, (respectiv, persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an

calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fun-

damentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care sunt: administratori sau manageri care

au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale

şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice,

persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane

care realizează venituri din activităţi profesionale, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat

din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice

persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat.

44 Art. 19 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.45 Art. 30 alin 4 şi 5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

24

Stagiul de cotizare corespunzător contribuţiei de asigurări sociale datorate se

determină prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuţie

individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru

locurile de muncă în condiţii normale46

Actuala reglementare a sistemului unitar de pensii publice introduce o categorie nouă

de stagiu de cotizare şi anume stagiul de cotizare în specialitate definit de art.3 lit. q) ca fiind

perioada în care o persoană din sis emui naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă

naţională, precum şi din sistemul administraţiei penitenciare s-a aflat în una din următoarele

situaţii:

1. a avut calitatea de cadru militar în activitate;

2. a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev al

unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din

sistemul de apărare naţională ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor

militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei peni-

tenciare, cu excepţia liceului militar;

3. a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;

4. a fost în captivitate;

5. a avut calitatea de funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei

penitenciare;

6. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract şi /sau de soldat şi gradat

voluntar.

După cum se poate observa acest stagiu de cotizare în specialitate este unul virtual

pentru că aceste persoane de fapt nu au contribuit la fondul public de pensii dar printr-un

artificiu legislativ s-a apreciat că este suficient ca beneficiarul unui astfel de stagiu să se fi

aflat în una din situaţiile de mai sus pentru a fi asimilat beneficiarului care a contribuit efectiv

la fondul de pensii.

In opinia autorului prin acest artificiu se încalcă principiul constituţional al egalităţii

între beneficiarii de pensii publice deşi Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

publice a fost declarată constituţională conform Deciziei nr. 1612 a Curţii Constituţionale.47

Stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp prevăzută de Legea 263/2010

în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită

de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.

46 Art. 48 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.47 'Publicată în Monitorul Oficial Nr.888 din 30 decembrie 2010

25

Stagiul de cotizare necesar este definit ca fiind perioada de timp prevăzută de lege, în

funcţie de vârstă, în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru obţinerea unei pensii

de invaliditate.

Stagiul minim de cotizare este perioada de cotizare minimă care permite asiguratului

care a împlinit vârsta standard de pensionare să solicite înscrierea la pensie pentru limită de

vârstă.

Stagiul potenţial este perioada de timp prevăzută de lege, considerată stagiu de

cotizare şi acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare

nerealizat din cauza afecţiunilor invali-dante.

În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele

necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:

- a beneficiat de pensie de invaliditate;

- a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar organizat potrivit legii, pe

durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;

- a satisfăcut serviciul militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal

stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

- a beneficiat, în perioada l aprilie 2001- l ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări

sociale;

- a beneficiat, începând cu data de l ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate

temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale ;

- a beneficiat, începând cu data de l ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea

copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;

- a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii

de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru

formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul

administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar.

Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, beneficiază de

asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

Aceştia beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste perioade nu au realizat

stagii de cotizare.

Perioadele asimilate se valorifică pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale în

condiţiile legale.48

Stagiul de cotizare se certifică asiguraţilor, din oficiu, o dată la 2 ani, de CNPP şi de

casele de pensii sectoriale.

48 Art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.26

Stagiul de cotizare se certifică şi la cererea asiguraţilor, contra cost. Tariful serviciului

respectiv se stabileşte anual de CNPP şi casele de pensii sectoriale.49

7. Bugetul asigurărilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului public

de pensii.

Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor CNPP şi ale instituţiilor care au în

subordine case de pensii sectoriale, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat, pe

care îl supune spre aprobare Parlamentului.

Casele de pensii sectoriale elaborează propuneri pentru bugetul asigurărilor sociale de

stat şi le transmit instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.

În situaţia în care Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel

puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare prevederile

bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul precedent, până la adoptarea noului buget.50

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:

a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din

alte venituri, potrivit legii;

b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale

de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale.

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de

asigurări sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea

sistemului public de pensii, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.

Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru

constituirea unui fond de rezervă.

Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul

bugetar respectiv.

Acesta se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii

temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii, aprobate prin legea

bugetului asigurărilor sociale de stat.

Fondul de rezervă nu se poate utiliza în primii 3 ani de la începerea constituirii

acestuia.

49 Art. 50 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.50 Art. 50 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

27

Se constituie în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat este excedentar, nu

primeşte sume pentru echilibrare, şi numai după acoperirea deficitelor din anii precedenţi ale

bugetului asigurărilor sociale de stat.51

Casa Naţională de Pensii Publice, casele de pensii sectoriale şi Agenţia Naţională de

Administrare Fiscală au obligaţia să îşi transmită reciproc informaţiile referitoare la sumele

reprezentând contribuţia de asigurări sociale, declarate şi, respectiv, plătite de angajatori.

Acestea pe baza informaţiilor, identifică situaţiile în care angajatorii nu au respectat preve-

derile legale privind declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale, dispunând măsurile

prevăzute de lege.

Instituţiile îşi acordă reciproc şi gratuit accesul la informaţiile referitoare la declararea

şi plata contribuţiilor de asigurări sociale din bazele de date pe care le au în administrare.

Anual, după depunerea declaraţiilor fiscale, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

transmite Casei Naţională de Pensii Publice veniturile realizate de persoanele fizice, altele

decât cele care realizează venituri din salarii sau asimilate acestora.52

Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul

următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după regularizarea cu bugetul de stat, în

limita sumelor primite de acesta.

Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din fondul

de rezervă.

Deficitul din anii precedenţi şi din anul curent al bugetului asigurărilor sociale de stat

rămas după utilizarea fondului de rezervă se finanţează din disponibilităţile contului curent

general al Trezoreriei Statului. Disponibilităţile băneşti ale asigurărilor sociale de stat sunt

purtătoare de dobânzi, nivelul dobânzilor stabilindu-se prin convenţii încheiate de CNPP cu

Trezoreria Statului.53

În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului

asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului

asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.54

51 Art. 21-22 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice52 Art. 24 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.53 Art. 24 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.54 Art. 25-26 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

28

8. Contribuţiile de asigurări sociale

Contribuţiile de asigurări sociale reprezintă cote procentuale din veniturile realizate de

asiguraţi şi asigurători care sunt plătite de aceştia lunar la bugetul asigurărilor sociale de stat

administrat de Casa Naţională de Pensii Publice în vederea acoperirii riscurilor asigurate.

În sistemul public de pensii sunt contribuabili, după caz:

a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;

b) angajatorii şi instituţiile care efectuează plata ajutoarelor în situaţia cadrele militare

trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei

penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii

publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de

stat;

c) persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii persoane care îşi

desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive,

legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o

organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, asimilate angajatorului;

d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care administrează bugetul

asigurărilor pentru şomaj, instituţie care, pentru şomeri, este asimilată angajatorului;

e) persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic

echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care sunt administratori sau

manageri care au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai

întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare

activităţi economice, persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii

acestora, persoane care realizează venituri din activităţi profesionale, precum şi cei care se pot

asigura în baza unui contract de asigurare (avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din

cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană

care doreşte să se asigure).

Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de

muncă normale, deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă.

Cotele de contribuţie de asigurări sociale sunt:

a) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care

10,5% datorată de angajaţi şi 20,8% datorată de angajatori;

b) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din

care 10,5% datorată de angajaţi şi 25,8% datorată de angajatori;

c) 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, datorată de angajator şi angajaţi, din care

10,5% datorată de angajaţi şi 30,8% datorată de angajatori.29

In cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută la alin. l este inclusă şi

cota de 3% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004

privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare.

In cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută la alin. (3) este inclusă

şi cota de contribuţie aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr.

411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat55.

Contribuţia individuală de asigurări sociale se datorează de către:

- persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă,

inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;

- funcţionarii publici;

- cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii

publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării

naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

-persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale,

din drepturi de autor şi drepturi conexe precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit

Codului civil.

- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în

cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi

membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi

obligaţii sunt asimilate cu cele ale persoanelor precizate mai sus.56

Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorată de către asiguraţii prevăzuţi

mai sus se fac lunar de către angajatori.

Asiguraţii care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent

cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care se află în una dintre situaţiile

următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de

management, membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale, persoane fizice

autorizate să desfăşoare activităţi economice, persoane angajate în instituţii internaţionale,

dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane care realizează venituri din activităţi

profesionale ori cei care se pot asigura în sistemul public de pensii pe bază de contract de

asigurare socială, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute

prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să se asigure,

55 Art. 27 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 56 Art. 31 alin. l din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

30

respectiv să îşi completeze venitul asigurat datorează integral cota de contribuţie de asigurări

sociale corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, stabilită prin lege.57

Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii care realizează, în mod

exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial

mediu brut şi care se află în una dintre situaţiile următoare: administratori sau manageri care

au încheiat contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale

şi întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice,

persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane

care realizează venituri din activităţi profesionale se face lunar de către aceştia sau, în numele

lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi.

Plata contribuţiei de asigurări sociale, datorate de asiguraţii care se pot asigura în

sistemul public de pensii pe bază de contract de asigurare socială, avocaţii, personalul clerical

şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum

şi orice persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat se face

lunar de către aceştia sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale

de pensii la care sunt asiguraţi. Aceasta se poate face şi anticipat, pe o perioadă de cel mult 12

luni.58

Contribuţia de asigurări sociale pentru şomeri se suportă integral din bugetul

asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă, cu

excepţia plăţilor compensatorii şi a veniturilor de completare acordate salariaţilor din industria

de apărare, în perioada de reducere temporară a activităţii .59

Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale pentru şomeri se fac lunar de către

instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj.60

Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăţi

compensatorii se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei contribuţiei

individuale de asigurări sociale, cu excepţia cazurilor în care, prin lege, se dispune altfel.

Contribuţia de asigurări sociale pentru cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi

funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi

de serviciu au încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale,

care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, se suportă integral din

57 Art. 31 alin.2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.58 Art. 32 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.59 Art. 31 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.60 Art. 32 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

31

bugetul de stat, la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale de muncă iar calculul şi plata

contribuţiei se fac de către instituţia care achită drepturile respective61

Calculul şi plata contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru perioada în care

asiguratul beneficiază de indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate se efectuează, după

caz, de către:

a) angajator;

b) instituţia abilitată de lege să efectueze plăţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

c) casa de asigurări de sănătate, pentru asiguraţii care realizează, în mod exclusiv, un

venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi

care se află în una dintre situaţiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat

contract de administrare ori de management, membri ai întreprinderii individuale şi

întreprinderii familiale, persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, persoane

angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane care

realizează venituri din activităţi profesionale.62

Sumele asupra cărora nu se datorează contribuţia de asigurări sociale nu se iau în

considerare la stabilirea prestaţiilor din sistemul public de pensii. Acestea sunt cele prevăzute

expres în art. 29615 şi art. 29616 din Codul fiscal63.

61 Art. 31 alin. 3şi 4 şi art. 32 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.62 Art. 32 alin. 5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.63 Potrivit art. 29615, nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzută ia art.

2964, următoarele:a) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;b) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a

calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de l iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu intră în baza de calcul, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei;

c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul dintre localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare precum şi indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;

32

Sumele reprezentând ajutor de deces, care se plătesc de angajator asiguraţilor, în

contul asigurărilor sociale, se reţin de acesta din contribuţiile de asigurări sociale datorate

pentru luna respectivă. Cele care depăşesc suma contribuţiilor datorate de acesta în luna

respectivă se recuperează din contul asigurărilor sociale de la casa teritorială de pensii în raza

căreia se află sediul acestuia, respectiv de la casa de pensii sectorială ( art.38).

Contribuţia individuală de asigurări sociale se virează lunar de către angajator, la

unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care acesta este luat în evidenţă ca plătitor de

h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice 4. permisele de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

5. primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.

Art. 29616 din Codul fiscal prevede:„Suma cuvenită pentru participarea salariaţilor la profit, potrivit legii, nu se cuprinde în baza lunară de

calcul al contribuţiei de asigurări sociale, respectiv al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Contribuţia de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi drepturile ce se cuvin din această asigurare nu se aplică personalului militar şi civil angajat pe bază de contract şi personalului asigurat în sistemul propriu al Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii. Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi în sistemul Ministerului Justiţiei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie.

Sunt exceptate de la plata contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, următoarele venituri:

a) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale cadrelor militare în activitate şi ale funcţionarilor publici cu statut special, acordate potrivit legii;

b) veniturile prevăzute la art.2964 alin. (1) lit. g), h), i), 1), m), n), precum şi lit. j), cu excepţia indemnizaţiilor primite de administratori:

c) veniturile reprezentând plăti compensatorii suportate de angajatori, potrivit contractului colectiv de muncă, realizate de persoanele prevăzute la art. 296 lit. a) şi b), care nu se mai regăsesc în raporturi juridice cu persoanele prevăzute la art. 2963 lit. e) şi

g);d) indemnizaţiile de şedinţă primite de consilierii locali şi judeţeni. Contribuţiile de asigurări pentru

şomaj prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. d) nu se datorează pe perioada în care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au încheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, cu excepţia perioadei de incapa -citate temporară de muncă în care plata indemnizaţiei se suportă de unitate, conform legii, precum şi asupra:

a) veniturilor în bani şi/sau în natură, prevăzute la art. 2964, acordate persoanelor prevăzute la art. 2963

lit. a) şi b), care au calitatea de pensionari;b) veniturilor în bani prevăzute la art. 2964 alin.(l), lit. d), e), i), j), 1) şi n), precum şi lit. g), cu excepţia

remuneraţiilor primite de membrii directoratului;c) compensaţiilor acordate, în condiţiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă,

persoanelor concediate pentru motive care nu ţin de persoana lor sau care, potrivit legii, sunt trecute în rezervă ori în retragere;

d) veniturilor realizate de persoanele prevăzute la art. 2963 lit. a) şi b), care nu se mai regăsesc în raporturi juridice cu persoanele prevăzute la art. 296J lit. e) şi g), dar încasează venituri ca urmare a faptului că au avut încheiate raporturi juridice şi respectivele venituri se acordă, potrivit legii, ulterior încetării raporturilor juridice, cu excepţia sumelor reprezentând salarii, diferenţe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferenţe de venituri asimilate salariilor, asupra cărora există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurare pentru şomaj stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie; şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;

33

impozite şi taxe, împreună cu contribuţia de asigurări sociale pe care acesta o datorează în

calitate de contribuabil bugetului asigurărilor sociale de stat.

Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia

individuală de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP şi

de casele de pensii sectoriale fondurilor de pensii administrate privat.

Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care plătitorii au depus

declaraţia nominală de asigurare, CNPP şi casele de pensii sectoriale transmit fiecărui

administrator lista nominală de virare a sumelor către fondul de pensii pe care acesta îl

administrează.

Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care angajatorul a depus

declaraţia nominală de asigurare, CNPP şi casele de pensii sectoriale virează către fiecare

j) sumele sau avantajele primite de către persoane fizice rezidente din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte;

k) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului în legătură cu activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;

1) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

m) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestuia;

n) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite;

o) tichetele de masă, tichetele de vacanţă, tichetele cadou şi tichetele de creşâ, acordate potrivit legii;p) avantajele primite în legătură cu o activitate dependentă, fără însă a fi limitate la:1. utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal,

cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de munca;2. cazarea, hrana, îmbrăcămintea, personalul pentru munci casnice, precum, şi alte bunuri sau servicii

oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;3. abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;e) prestaţiilor suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat. Fondul naţional unic pentru asigurări de

sănătate, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă şi boli profesionale;f) veniturilor acordate conform prevederilor legale sub formă de participare a salariaţilor la profit;g) sumelor primite de reprezentanţii în cadrul consiliilor de administraţie, consiliilor consultative şi

comisiilor constituite conform legii;h) indemnizaţiilor de şedinţă pentru consilierii locali şi judeţeni. Contribuţiile sociale prevăzute la art.2

alin. (2) lit. a) şi e) nu se datorează asupra:a) indemnizaţiilor de şedinţă pentru consilierii locali şi judeţeni;b) avantajelor sub forma suportării de către angajator a contribuţiilor plătite la fondurile de pensii

facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii.c) veniturilor în bani prevăzute la art. 2964 alin. (1) lit. e) şi j).Prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat. inclusiv cele pentru accidente de muncă şi

boli profesionale, sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Pentru persoanele prevăzute la art. 2963 lit. c), plătitorul de venit asimilat angajatorului în condiţiile art. 29618 alin. (2), nu datorează contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj în calitatea sa de angajator. Persoanele prevăzute la art. 2963 lit. c), nu datorează contribuţia individuală de asigurări sociale şi contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru veniturile de natură profesională, altele decât cele de natură salarialâ definite potrivit art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010, cu modificările ulterioare, în condiţiile în care se încadrează în situaţia prevăzută la art. III alin. (5), (6) sau (15) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă.

34

fond de pensii administrat privat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând

contribuţiile individuale datorate acestor fonduri.64

În cazul asiguraţilor care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic

echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut şi care se află în una dintre

situaţiile următoare: administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori

de management, membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale, persoane

fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, persoane angajate în instituţii

internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora, alte persoane care realizează venituri din

activităţi profesionale ori cei care se pot asigura în sistemul public de pensii pe bază de

contract de asigurare socială, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor

recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să

se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat termenul de plată a contribuţiei de

asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează

plata65.

În cazul neachitării la termen, a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de

stat de persoanele prevăzute mai sus, casele teritoriale de pensii procedează la aplicarea

măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite, conform dispoziţiilor legale

privind executarea creanţelor bugetare.66

În situaţia asiguraţilor prevăzuţi mai sus, neplata contribuţiei de asigurări sociale la

termenul prevăzut la art. 40 alin. l generează plata unor dobânzi şi penalităţi de întârziere

calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, inclusiv.

Cota dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, se stabileşte potrivit reglementărilor

privind executarea creanţelor bugetare.

Sumele reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere se fac venit la bugetul

asigurărilor sociale de stat şi se calculează fără zecimale, prin rotunjire la leu.

Calculul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere se efectuează de către casele

teritoriale de pensii.67

Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraţie individuală de asigurare

sau contract de asigurare socială nu au achitat contribuţia de asigurări sociale datorată nu se

valorifică la stabilirea pensiilor până la achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor

de întârziere aferente.

64 Art. 39 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.65 Art. 40 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice 66 Art. 43 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice67 Art. 43 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

35

În cazul în care asiguraţii aflaţi în situaţiile prevăzute mai sus au achitat contribuţia de

asigurări sociale pentru perioadele pentru care aceasta nu se datora, contribuţia nu se restituie,

iar stagiul de cotizare realizat se valorifică la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale.68

Pentru ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii termenul de plată a contribuţiei

de asigurări sociale este prevăzut în Legea nr. 571/2003.

Potrivit art. 296 din Codul fiscal persoanele fizice şi juridice care au calitatea de

angajator, precum şi entităţile prevăzute la art. 296 lit. f) şi g) au obligaţia de a calcula, de a

reţine şi de a vira lunar contribuţiile de asigurări sociale obligatorii.

Sub aspectul calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiilor individuale de asigurări sociale

şi a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, în situaţia persoanelor

prevăzute la art. 2963 lit. c), plătitorul de venit este asimilat angajatorului.

Asiguraţii care fac dovada că nu se mai regăsesc în situaţiile pentru care asigurarea

este obligatorie, au obligaţia să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile

de la modificarea situaţiei, formularul-tip de încetare a asigurării individuale la sistemul

public de pensii.69

Evoluţia cotelor de contribuţii sociale este redată în graficul prezentat mai jos70:

68 Art. 45 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.69 Art. 46 din Legea nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.70http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statistica/Statistici%201unare/Evolutia

%20valorii%20cotelor%20de%20CAS%202011 .pdf

36

Evoluţia COTELOR DE CAS şi a contribuţiei pentru pensia suplimentară şi

contribuţia pentru fondul de pensii şi asigurări sociale ale agricultorilor

ANUL LUNA ACTUL NORMATIV

VALOAREA CAS

VALOAREA CONTRIBU-ŢIEI PENTRU PENSIA SU-PLIMENTARĂ

Legea nr.3/1977

2%

- 15% de către unităţile socialiste de stat, organizaţii cooperatiste, alte organizaţii obşteşti, orice alte persoane juridice, precum şi per-soanele fizice, care folosesc personal salariat.

1973 Ianuarie Decretul nr. 389/1972

conomice, firmele străine, societăţi

37

mixte, reprezentanţele firmelor străine, ale organizaţiilor internaţionale, ale reprezentanţelor diplomatice străine, pentru personalul cuprins în sistemul asigurărilor sociale de stat româneşti.- 14% de către asociaţiile de locatari- 7% de către per-soanele fizice pentru personalul casnic angajat

1986 Iulie Decretul 232/19861990 Noiembrie HGnr. 1109/1990 -20% cota unică,

cu excepţia cazurilor pentru care prin pre-vederile legale în vigoare s-a stabilit o cotă mai mare

- 35% asupra câştigului brut realizat de salariaţii înca-draţi în grupa I de muncă- 30% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa II de muncă

1992 Aprilie Legea nr. 49/1992 - 25% asupra câş-tigului brut realizat de celelalte categorii de salariaţi-15% asupra sala-riului brut primit, dar nu mai puţin decât salariul mi-nim brut pe ţară, în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă,

3%

38

handicapaţilor şi a copiilor

1999 IanuarieFebruarie

OUGnr.31/1998OUGnr. 2/1999

40% asupra câş-tigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa I de muncă-35% asupra câş-tigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa II de muncă0% asupra câș tigului brut realizat de celelalte categorii de salariaţi încadraţi în grupa III de muncă- 15% asupra sala-riului brut primit, dar nu mai puţin decât salariul mi-nim brut pe ţară, în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, handicapaţilor şi a copiilor - 35% pentru condiţii normale de muncă, din care 23,33% angajator şi 11,67% angajat _______

5%

2001 Aprilie Legea nr. 19/2000 Legea nr. 191/2001

40% pentru con-diţii deosebite de muncă, din care 26,67% angajator şi 13,33% angajat-45% pentru con-diţii deosebite de muncă, din care

Începând cu anul 2001, contribuţia pentru pensia suplimentară se elimină în con-formitate cu pre-vederile Legii nr. 19/2000

39

30% angajator şi 15% angaj ați- 34% pentru condiţii normale de muncă, din care 24,5% angajator şi 9,5% angajat

2003 Ianuarie Legea nr. 633/2002 OUGnr.147/2002

- 44% pentru con-diţii speciale de muncă, din care 34,5% angajator şi9,5% angajat

2004 Ianuarie Legea nr. 519/2003

- 36,5% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 27% angajator şi 9,5% angajat- 41,5% pentru condiţii speciale de muncă, din care 32% angajator şi 9,5% angajat 31,5% pentru condiţii normale de muncă, din care 22% angajator şi 9,5% angajat

2005 Ianuarie Legea nr. 512/2004 Modificată prin OUG nr. 139/2004

- 36,5% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 25% angajator şi 9,5% angajat- 41,5% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 32% angajator şi 9,5% angajat- 29,15% pentru condiţii normale de muncă, din care 19,65% angajator şi 9,5%

40

angajat

2006 Ianuarie Legea nr. 380/2005 completată prin OUG nr.158/2005

- 34,15% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 24,65% angajator şi 9,5% angajat- 39,15% pentru condiţii speciale de muncă, din care 29,65% angajator şi 9,5% angajat

2007 Ianuarie Legea nr. 487/2006

- 29% pentru con-diţii normale de muncă, din care 19,5% angajator şi 9,5% angajat34% pentru con-diţii deosebite de muncă, din care 24,5% angajator şi 9,5% angajat39% pentru con-diţii speciale de muncă, din care 29,5% angajator şi 9,5% angajat

2008 Ianuarie

Decembrie

Legea nr. 387/2007

34% pentru con-diţii deosebite de muncă, din care 24,5% angajator şi 9,5% angajat- 39% pentru condiţii speciale de muncă, din care 29,5% angajator şi 9,5% angajat- 27,5% pentru condiţii normale de muncă, din care 18% angajator şi 9,5% angajat______- 32,5% pentru condiţii deosebite

41

de muncă, din care 23% angajator şi 9,5% angajat______- 37,5% pentru condiţii speciale de muncă, din care 28% angajator şi 9,5% angajat

2009 Ianuarie OUGnr.226/2008

- 28% pentru con-diţii normale de muncă, din care 18,5% angajator şi 9,5% angajat33% pentru con-diţii deosebite de muncă, din care 23,5% angajator şi 9,5% angajat38% pentru con-diţii speciale de muncă, din care 28,5% angajator şi 9,5% angajat

2010 Ianuarie Legea nr. 12/2010 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 25,8% angajator şi 10,5% angajat41,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 30,8% angajator şi 10,5% angajat

2011 Ianuarie Legea nr. 287/2010

31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 20,8% angajator şi 10,5% angajat 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 25,8% angajator şi 10,5% angajat

42

41,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 30,8% angajator şi 10,5% angajat

9. Baza lunară de calcul

Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul

asiguraţilor este reglementată prin art. 2964 din Codul fiscal.

în cazul persoanele fizice rezidente care realizează venituri din desfăşurarea unor

activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut

special prevăzut de lege, atât pe perioada în care desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în

care beneficiază de concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum

şi cele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 55 alin. (2),71 a personelor

fizice nerezidente care realizează veniturile prevă zute la lit. a), cu respectarea prevederilor

instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, reprezintă câştigul brut

realizat din activităţi dependente, în ţară şi în străinătate, cu respectarea prevederilor in-

strumentelor juridice internaţionale la care România este parte, care include:

71 Art. 55 alin 2 din Codul fiscal prevede:,,a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite

potrivit legii;b) indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice

fără scop patrimonial;;c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale

personalului militar, acordate potrivit legii;d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la

companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

d1) remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilor comerciale;

d2) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie,

membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste

limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;

j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;

j1) sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;

j2) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.

43

a) veniturile din salarii, în situaţia personalului român trimis în misiune permanentă în

străinătate, veniturile din salarii cuprind salariile de bază corespunzătoare funcţiilor în care

persoanele respective sunt încadrate în ţară la care se adaugă, după caz, sporurile şi adaosurile

care se acordă potrivit legii;

b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate

publică, stabilite potrivit legii;

c) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop patrimonial;

d) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte

drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

e) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite

administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o

autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile

autonome;

f) remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform

prevederilor legii societăţilor comerciale;

g) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de

administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia

de cenzori;

h) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

i) indemnizaţia lunară a asociatului unic;

j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite

administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea

generală a acţionarilor;

k) sumele reprezentând salarii sau diferente de salarii stabilite în baza unor hotărâri

judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de

inflaţie;

1) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de

neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;

m) indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi

în străinătate, în interesul serviciului, acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi

de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată

salariaţilor din instituţiile publice;

44

n) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în

baza contractului de mandat, potrivit legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

asociaţiilor de proprietari;

o) orice alte sume de natură salarială sau avantaje asimilate salariilor în vederea

impunerii.

In situaţia în care totalul veniturilor prevăzute mai sus este mai mare decât valoarea a

de 5 ori câştigul salarial mediu brut, contribuţia individuală de asigurări sociale se calculează

în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate de angajatori, entităţi asimilate

angajatorului şi orice plătitor de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor.

În sistemul public de pensii, în cazul contribuabililor persoane fizice şi juridice care au

calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorului care au calitatea de plătitori

de venituri din activităţi dependente atât pe perioada în care persoanele prevăzute la art. 2963

lit. a) şi b)72

desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care acestea beneficiază de concedii şi

indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi a oricărui plătitor de venituri de natură

salarială sau asimilate salariilor, baza lunară de calcul o reprezintă suma câştigurilor brute

realizate de persoanele prevăzute la mai sus. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât

produsul dintre numărul asiguraţilor pentru care angajatorul datorează contribuţie diferenţiată

în funcţie de condiţiile de muncă, din luna pentru care se calculează această contribuţie

datorată bugetului asigurărilor sociale de stat şi valoarea corespunzătoare a de 5 ori câştigul

salarial mediu brut.

În situaţia depăşirii acestui plafon, în cazul persoanelor în discuţie, care datorează

contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferenţiată în funcţie de condiţiile de

muncă, baza de calcul la care se datorează această contribuţie, corespunzătoare fiecărei

condiţii de muncă, se stabileşte proporţional cu ponderea, în total bază de calcul, a câştigurilor

salari-ale brute realizate în fiecare dintre condiţiile de muncă.

Pentru persoanele care pot să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual

de muncă , care au obligaţia de a plăti lunar contribuţia la Fondul de garantare pentru plata

72 Art 2963 lit. a) şi b din codul fiscal prevede:a) persoanele fizice rezidente care realizează venituri din desfăşurarea unor activităţi în baza unui

contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege, atât pe perioada în care desfăşoară activitate, cât şi pe pe rioada în care beneficiază de concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi cele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 55 alin. (2);

b) persoanele fizice nerezidente, care realizează veniturile prevăzute la lit. a), cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte.

45

creanţelor salariale, baza lunară de calcul, a acestei contribuţii o reprezintă suma câştigurilor

brute realizate de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă, inclusiv de salariaţii

care cumulează pensia cu salariul, cu excepţia veniturilor de natura celor prevăzute la art. 296.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele care beneficiază de

indemnizaţie de şomaj sau după caz de drepturi de protecţie socială ori de indemnizaţii de

asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit legii,

şi pentru care dispoziţiile legale prevăd plata de contribuţii sociale din bugetul asigurărilor

pentru şomaj.

Potrivit prevederilor art. 2966, pentru aceste persoane baza lunară de calcul al

contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv al

contribuţiei datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

reprezintă cuantumul drepturilor băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru

şomaj, potrivit legii, respectiv indemnizaţia de şomaj, cu excepţia situaţiilor în care potrivit

dispoziţiilor legale se prevede altfel.

Contribuţia de asigurări sociale pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de

şomaj se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei stabilite pentru

condiţii normale de muncă.

Pe perioada în care şomerii beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de

asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală

profesională, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului

asigurărilor sociale de stat este suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut,

prevăzut la art. 296A4 alin. (3), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul

medical, iar contribuţia de asigurări sociale se suportă la nivelul cotei stabilite pentru condiţii

normale de muncă.

Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăţi

compensatorii acordate potrivit legii din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se suportă din

bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, la nivelul cotei contribuţiei individuale de

asigurări sociale.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru unităţile trimiţătoare, pentru

personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, pentru soţul/soţia care

însoţeşte personalul trimis în misiune permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se

suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu şi pentru membrii Corpului

diplomatic şi consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă ca urmare a

participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depăşeşte

90 de zile calendaristice46

Conform dispoziţiilor art. 29612 din Codul fiscal, pentru aceste persoane baza lunară de

calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de

stat reprezintă:

a) câştigul salarial brut lunar în lei, corespunzător funcţiei în care personalul român

trimis în misiune permanentă în străinătate, de către persoanele juridice din România, este

încadrat în ţară;

b) ultimul salariu avut înaintea plecării, care nu poate depăşi plafonul de 3 salarii de

bază minime brute pe ţară, în cazul soţului/soţiei care însoţeşte personalul trimis în misiune

permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de

serviciu;

c) totalitatea drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei de încadrare în cazul

membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, cărora li se suspendă raporturile de

muncă ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată

care depăşeşte 90 de zile calendaristice.

Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele care realizează

venituri de natură profesională, altele decât cele de natu ră salarială şi pentru care, există

obligaţia plăţii contribuţiei individuale de asigurări sociale.

Potrivit art. 29614 din Codul fiscal, pentru aceste persoane baza de calcul al

contribuţiei individuale de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este:

a) venitul brut diminuat cu cota de cheltuială pentru veniturile din drepturi conexe;

b) venitul brut, pentru veniturile din activitatea desfăşurată în baza contractelor

/convenţiilor încheiate potrivit Codului civil.

Baza lunară de calcul la care se datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale

nu poate depăşi în cursul unei luni calendaristice echivalentul a de 5 ori câştigul salarial

mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.73

10. Noţiunea de pensie şi categorii de pensii.74

În decursul timpului noţiunii de pensie i-au fost atribuite mai multe definiţii.

Astfel, romanii defineau prin pensie alocaţia ce era plătită periodic veteranilor din

armată drept recunoştinţă adusă acestora pentru serviciile în slujba statului.75

73 Art. III alin 17 şi 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal( publicată în Monitorul Oficial nr.431 din 28 iunie 2010) modificat ulterior inclusiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 891 din 30 decembrie 2010).

74 Pentru detalii în legătură cu această temă a se vedea: loan Ciochină-Barbu, op. cit., pp. 63-114; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, op. cit., pp. 75-98.Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale. Curs universitar. Ediţia a IlI-a revăzută şi adăugită. Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 178 şi urm.

47

În unele opinii doctrinare mai vechi, pensiile erau definite ca fiind plăţi lunare

acordate foştilor salariaţi deveniţi inapţi de muncă din cauza bătrâneţii şi invalidităţii precum

şi urmaşilor acestora sau pensionarilor decedaţi, în vederea asigurării lor materiale în cazurile

reglementate prin normele juridice în vigoare76.

Într-o altă opinie, exprimată anterior anului 1989, pensia a fost definită ca suma de

bani acordată lunar persoanelor care au ieşit din producţie pentru limită de vârstă sau pentru

invaliditate, precum şi în unele cazuri urmaşii acestora77.

Pensiile de asigurări sociale de stat au mai fost definite ca fiind drepturi băneşti care se

acordă, de regulă, persoanelor încadrate prin contract de muncă, la expirarea unei perioade

determinate de activitate şi la împlinirea vârstei prevăzute de lege ori în cazul pierderii totale

sau în cea mai mare parte a capacităţii de muncă, precum şi urmaşilor acestor persoane .78

Într-o definiţie mai recentă pensia reprezintă un venit de înlocuire acordat pentru

pierderea totală sau parţială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâneţii sau a atingerii

unei vârste, invalidităţii sau decesului persoanei asigurate79

În conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de

pensii se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia anticipată parţială;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaş.

Potrivit prevederilor art. 36 din Norme80, în sistemul public de pensii au dreptul la

pensie, în situaţia îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, următoarele categorii de persoane:

a) asiguraţii prevăzuţi la art. 6 din lege;

75 A se vedea Sanda Ghimpu, Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul securităţii sociale, Editura AII Beck, Bucureşti, 1998, p. 98

76 A se vedea Gh. D. Bistriceanu, Sistemul asigurărilor sociale de staf,Editura Academiei României, Bucureşti, 1998, p. 178.

77 A se vedea Vasile Breban, Dicţionar al limbii române contemporane, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p.107.

78 A se vedea Sanda Ghimpu, Ion Traian Ştefănescu, Şerban Beligrădeanu, GheorgheMohanu, Dreptul muncii, Tratat, vol.I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, p. 132.79 Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale. Curs universitar. Ediţia a IlI-a revăzută şi adăugită.

Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 178 şi urm.80 A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor

Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice publicat in Monitorul Oficial, nr. 210 din 25 martie 2011.

48

b) persoanele care satisfac obligaţii militare sau sunt elevi ai unei şcoli militare/şcoli

de agenţi de poliţie, cu excepţia elevilor liceelor militare, studenţi ai unei instituţii de

învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;

c) elevii, inclusiv elevii liceelor militare, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total

sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită bolilor profesionale sau accidentelor

de muncă survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;

d) persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi marii mutilaţi,

ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 sau în legătură

cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, dacă erau cuprinşi într-un sistem de

asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză;

e) persoanele care, la data solicitării drepturilor de pensie, nu mai au calitatea de

asigurat;

f) urmaşii persoanelor prevăzute la lit. a)—e), respectiv copiii şi soţul supravieţuitor.

11. Pensia pentru limită de vârstă.81

Condiţiile generale de pensioare sunt expres prevăzute în art. 52 din Legea 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice.

Potrivit acestei prevederi legale, pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor

care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de

pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate realizat în sistemul public de pensii.

Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru

bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza prin creşterea vârstelor de

pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.

Stagiul minim de cotizare - atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi -este de 15 ani.

Creşterea stagiului minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi şi

se va realiza prin creşterea stagiului complet de cotiza, potrivit eşalonării prevăzute în anexa

5.

Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza prin creşterea stagiului complet de

cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa 5.

Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi

în situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. l pct. I lit. c (cadrele militare în activitate,

soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul

administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei 81 A se vedea şi art. 37-47din Norme.

49

naţionale). Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pen-

sionare conform eşalonării din anexa nr. 6.

Pentru această categorie de asiguraţi stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, atât

pentru femei, cât şi pentru bărbaţi iar atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea

stagiului minim de cotizare în specialitate conform eşalonării din anexa nr. 6.

Stagiul complet de cotizare pentru categoriile de persoane prevăzute mai sus, atât

pentru femei cât şi pentru bărbaţi, (cele cuprinse în art. 6 alin. l pct. I lit. c), este de 30 de ani

iar atingerea acestuia se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, potrivit

eşalonării prezentate în anexa nr. 6 .

în situaţia persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare acestea au dreptul la

pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard în funcţie de condiţiile de

muncă în care au lucrat astfel:

a) în situaţia persoanelor care au lucrat în condiţii deosebite de muncă reducerea

vârstei standard de pensionare este de l an la un stagiu de cotizare de 6 ani realizat în astfel de

condiţii, ajungând până la o reducere de 8 ani în cazul realizării unui stagiu de cotizare de 35

de împliniţi (tabelul nr. l de la art. 55 alin. l lit. a din Legea nr. 263/2010);

b) în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă

încadrate în alte condiţii de muncă prevăzute la art. 29 alin. 2 şi în condiţii speciale prevăzute

la art. 30 alin l, reducerea vârstei standard de pensionare începe cu l an pentru un stagiu de

cotizare realizat în asemenea condiţii de minimum 2 ani împliniţi, ajungând la 13 ani de

reducere a vârstei standard, în cazul celor care au realizat un stagiu de cotizare de peste 26 de

ani în condiţii speciale (tabelul nr. 2 de la art. 55 alin. l lit. b din Legea nr. 263/2010);

De prevederile de mai sus beneficiază şi personalul aeronautic civil navigant

profesionist din aviaţia civilă din România, numai în condiţiile realizării numărului minim de

ore de zbor, salturi sau starturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001 privind

criteriile de încadrare a personalului navigant din aviaţia civilă în condiţii speciale de muncă82

c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate,

după 23 august 1944, şi /sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilit

drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. l alin. l lit. a - c şi la alin. 2

din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat.83

82 Publicată în Monitorul Oficial nr. 364 din 6 iulie 200183 Privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu

începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial nr. 107 din 9 martie 1998, modificat şi completat ulterior.

50

Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii

publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării

naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale (persoanele prevăzute la art. 6 alin l pct. I lit.

c din Legea 263/2010) beneficiază de reducerile prevăzute mai sus dacă au realizat stagiul

minim de cotizare în specialitate prevăzut în anexa nr. 6.

O serie de categorii de persoane fac excepţie de la prevederile art. 55 alin l lit. b astfel;

- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în locuri de

muncă prevăzute în art. 30 alin l lit. a şi f (precum unităţile miniere, pentru personalul care îşi

desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă din luna

respectivă şi activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4). Stagiul

complet de cotizare pentru persoanele de mai sus este de 30 de ani. Pentru aceste categorii de

persoane reducerea vârstei standard de pensionare este de 20 de ani (art. 30 lit. a) dar nu poate

fi mai mică de 45 de ani, şi respectiv de 15 ani (art. 30 lit. f) dar nu poate fi mai mică de 50 de

ani, cu excepţia balerinilor şi acrobaţilor pentru care vârsta de pensionare nu poate fi mai mică

de 40 de ani pentru femei şi 45 de ani pentru bărbaţi;

- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de

expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a U -a de expunere la radiaţii în locurile de

muncă prevăzute în art. 30 alin l lit. b (activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau

prelucrare a materiilor prime nucleare , zonele I şi n de expunere la radiaţii).

Aceste persoane beneficiază de pensie pentru limită de vârstă indiferent de vârstă. De

asemenea stagiul complet de cotizare pentru aceste categorii de persoane este de 22 de ani şi 6

luni, în situaţia celor care au lucrat în zona I de expunere la radiaţii, respectiv de 25 de ani şi 6

luni pentru cei care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.

In funcţie de gradul de handicap, persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în

condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstei standard

de pensionare prevăzute în anexa nr.5 la Legea nr.263/2010, după cum urmează;

a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de

handicap preexistent calităţii de asigurat cel puţin 1/3 din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în

condiţiile de handicap preexistent calităţii de asigurat, cel puţin 2/3 din stagiul complet de

cotizare;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile

handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.

Potrivit art. 59 din Legea nr.263/2010, nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită

de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat ca nevăzător cel puţin 1/3 din stagiul complet 51

de cotizare.

Vârsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare şi stagiul complet de cotizare

pentru anul 2011 se prezintă astfel84 :

FEMEI BĂRBAŢI

Cadre militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale FEMEI ŞI BĂRBAŢI

ianuarie - martie 201 1 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)

59/0 64/0 55/0

Stagiul minim de cotizare (ani/luni)

13/0 13/0 15/0

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

28/0 33/0 20/0

mai -iulie 20 11 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)

59/1 64/1 55/1

Stagiul minim de cotizare (ani/luni)

13/2 13/2 15/1

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

28/2 33/2 20/3

septembrie-noiembrie 201 1 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)

59/2 64/2 55/2

Stagiul minim de cotizare (ani/luni)

13/4 13/4 15/2

84 http: www.mmuncii.ro/ro/articole/pensia-pentru-limita -de- varsta-984-articol.html.52

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

28/4 33/4 20/4

12.Pensia anticipată.85

Asiguraţii care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât

stagiul complet de cotizare pot solicita pensia anticipată, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii

vârstei de standard de pensionare.

în cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (respectiv cadrele militare în

activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din

sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi

siguranţei naţionale) pentru obţinerea pensiei anticipate, pe lângă condiţiile de mai sus, este

necesară şi realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate, prevăzut în anexa nr. 6, şi

care se află în una din următoarele situaţii:

a) sunt trecute în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii

limitei de vârstă în grad prevăzute de starul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor cu

statut special din sistemul administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării şi a

reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale

instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca

urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar /serviciu de către comisiile de

expertiză medico-militară.

De reţinut este faptul că potrivit art. 62 alin. 3 din Legea nr. 263/2010, la stabilirea

stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele

asimilate prevăzute la art. 49 alin l lit. a - c şi g, (perioadele în care a beneficiat de pensie de

invaliditate; - a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe

durata normală a studiilor respective , cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; - a satisfăcut

stagiul militar ca militar în termen sau cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost

concentrat, mobilizat sau în prizonierat; - a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de

poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine

publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor

publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar).

La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă în

conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 263/2010, pensia anticipată devine pensie

85 A se vedea şi art. 48-54 din Norme.53

pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor

stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate, trecerea la

pensia pentru limită de vârstă făcându-se la din oficiu.86

Vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare pentru anul 2011 în cazul

pensiei anticipate87:

FEMEI BĂRBAŢI

Cadre militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei peni-tenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale FEMEI ŞI BĂRBAŢI

Ianuarie - martie 201 1 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)

59/0 64/0 55/0

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

28/0 33/0 20/0

mai -iulie 20 11 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)

59/1 64/1 55/1

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

28/2 33/2 20/3

septembrie-noiembrie 201 1 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)

59/2 64/2 55/2

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

28/4 33/4 20/4

13. Pensia anticipată parţială88.

Potrivit prevederilor art. 65 alin. l din Legea nr. 263/2010, pensia anticipată parţială se

cuvine , cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care

au realizat stagiul complet de cotizare , precum şi celor care au depăşit stagiul complet de

cotizare cu până la 8 ani.

Întocmai ca şi în cazul pensiei anticipate, şi în cazul pensiei anticipate parţială,

persoanele prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (respectiv cadrele militare în activitate,

soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul

86 Art. 64 alin 2 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, 87 www.mmuncii.ro/ro/articole/pensia-pentru-limita -de- varsta-985-articol.html.

88 A se vedea şi art. 48-54 din Norme.54

administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei

naţionale), pentru obţinerea pensiei anticipate parţială, pe lângă condiţiile de mai sus, este

necesară şi realizarea stagiului minim de cotizare în specialitate, prevăzut în anexa nr. 6, şi

trebuie să se află în una din următoarele situaţii:

a) sunt trecute în rezervă sau au încetat raporturile de serviciu ca urmare a împlinirii

limitei de vârstă în grad prevăzute de statul cadrelor militare/poliţiştilor/funcţionarilor cu

statut special din sistemul administraţiei penitenciare sau ca urmare a reorganizării şi a

reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale

instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de serviciu ca

urmare clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar /serviciu de către comisiile de

expertiză medico-rnilitară.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au

în vedere perioadele asimilate prevăzute la art. 49 alin l lit. a - c şi g din Legea 263/2010,

( respectiv perioadele în care a beneficiat de pensie de invaliditate; - a urmat cursurile de zi

ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective

, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă; - a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen

sau cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; -

a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de

învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru

formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul

administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar).

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită

de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de

anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limita de vârstă,

pensia anticipată parţială devine pensie pentru limita de vârstă şi se recalculează prin

eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. 4 şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a

eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate

parţiale. Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limită de vârstă se face din

oficiu89.

Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă

datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb,sulf,

cadmiu, arseniu ,zinc, mangan ,fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o

89 Art. 67 alin 2 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice55

rază de 8 km. în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de

pensionare cu 2 ani fără penalizarea de 0,75% prevăzută mai sus.

Vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare pentru anul 2011 în cazul

pensionărilor anticipate parţial90:

FEMEI BĂRBAŢI

Cadre militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei peni-tenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale FEMEI ŞI BĂRBAŢI

Ianuarie - martie 201 1 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)

59/0 64/0 55/0

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

28/0 33/0 20/0

mai -iulie 20 11 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)

59/1 64/1 55/1

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

28/2 33/2 20/3

septembrie-noiembrie 2011 Vârsta standard de pensionare (ani/luni)

59/2 64/2 55/2

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

28/4 33/4 20/4

14. Pensia de invaliditate.

Potrivit art. 68 alin. l din Legea 263/2010, au dreptul la pensie de invaliditate asiguraţii

care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:

a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;

b) neoplaziilor, schizofreniilor şi SIDA;

c) bolilor obişnuite şi a accidentelor care nu au legătură cu munca.

De asemenea, mai beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile arătate mai sus, şi

persoanele care se află în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. lit. c şi g.( a satisfăcut stagiul

militar ca militar în termen sau cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat,

mobilizat sau în prizonierat; - a fost elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau

90 http: www.mmuncii.ro/ro/articole/pensia-pentru-limita -de- varsta-986-articol.html A se vedea şi art. 55-64 din Norme.

56

student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi

siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu

statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar).

Au dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la alin. l lit. a, şi elevii,

ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca

urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza

practicii profesionale.

Potrivit art. 68 alin. 4 din Legea nr. 263/2010, persoanele care şi-au pierdut total sau

ce puţin jumătate capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta

pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare

din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii

invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care

se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente la muncă.

Conform art. 69 din Legea 263/2010, în raport cu gradul de reducere a capacităţii de

muncă, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii

de autoîngrijire;

b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea

capacităţii de autoîngrijire;

c) de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de

muncă, invalidul putând să presteze o activitate profesională a cel mult jumătate din timpul

normal de muncă .

Remarcăm faptul că în vechea redactare a Legii 19/2000, în prezent abrogată,

definirea gradelor de invaliditate era mult mai clară şi mai completă exluzând astfel

posibilitatea unor interpretări diferite de către specialişti faţă de noţiunile folosite în actuala

reglementare.

Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabiliri gradului de invaliditate, se face, la

cerere, de către medicul expert al asigurărilor sociale iar în cazul persoanelor prevăzute la art.

6 alin l pct. I lit. c, (respectiv cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari,

poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din

domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale), de către comisiile de

expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine

publică şi siguranţă naţională.

În conformitate cu prevederile art. 82 şi următoarele din Norme, persoanele care

solicită expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării lor în grad de 57

invaliditate depun o cerere la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din

cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliu.

Cererea pentru expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării în grad

de invaliditate este însoţită de documente medicale.

Cererea se depune cu cel puţin 45 de zile înaintea expirării duratelor maxime de

concediu medical prevăzute de lege. Medicul curant acordă concediu medical necesar în

vederea finalizării procedurii de expertizare a capacităţii de muncă, în condiţiile legii.

Evaluarea capacităţii de muncă a cadrelor militare în activitate, soldaţii şi gradaţii

voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei

penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, se face la

solicitarea comisiei din unitatea din care face parte persoana expertizată, în condiţiile prevăzu-

te în reglementările interne, proprii instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică si

siguranţă naţională.

Modelul cererii pentru expertizarea medicală a capacităţii de muncă este cel prevăzut

in anexa nr. 10.

Cererea trebuie să fie însoţită de următoarele acte, în original sau copie certificată

pentru conformitate cu originalul:

a) actul de identitate;

b) documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele

investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi

stadiul evolutiv al bolii);

c) adeverinţă eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu

medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu

medical;

d) documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;

e) documentul care să ateste data ivirii invalidităţii. Documentele care atestă cauza

invalidităţii sunt:

• fişa BP2/adeverinţa de confirmare eliberată de direcţia de sănătate publică, în caz

de boală profesională;

• FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat

caracterul de muncă al accidentului sau adeverinţa de confirmare a înregistrării accidentului

de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;

• documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă

diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/ SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se

anexează şi rezultatul examenului histopato-logic;58

• certificat emis de comisia de expertiză medico-militară, în caz de accident sau

boală contractată în timpul ori din cauza îndeplinirii serviciului militar sau a şcolilor militare.

In situaţii motivate de imposibilitatea obiectivă a procurării documentelor originale,

medicul expert al asigurărilor sociale poate accepta copii simple ale acestora, solicitând

titularului documentelor o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte confirmarea

exactităţii copiilor cu originalele pe care nu le mai deţine.

Documentele medicale eliberate în alte state se acceptă numai însoţite de traducerea

lor în limba română, efectuată de un traducător autorizat.

Pentru cazurile neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale/preşedintele

comisiei de expertiză medico-militară poate solicita completarea documentaţiei medicale cu

investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare.

Investigaţiile sau examinările de specialitate suplimentare se vor efectua în unităţi

sanitare de specialitate cu care CNPP are încheiate contracte de prestări de servicii medicale.

Pentru bolnavii psihici sau pentru alte cazuri cu afecţiuni grave ori cu o problematică

deosebită, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete sociale

de către serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei de domiciliu sau reşedinţa (la

domiciliu, locul de muncă, unitatea sanitară), particularizată la caz, cu indicarea unor obiecti-

ve necesare evaluării medicale.

După înregistrarea/completarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor

sociale de la cabinetul unde a fost depusă cererea de expertiză medicală a capacităţii de muncă

programează bolnavul pentru expertizare.

Bolnavii netransportabili sunt expertizaţi pe baza documentaţiei medicale. Medicul

curant are obligaţia de a completa un referat medical detaliat, care să cuprindă date clinice şi

paraclinice pentru susţinerea diagnosticului clinic şi gravitatea afecţiunilor. Pentru cazurile

neconcludente, bolnavii vor fi transportaţi pentru examinare la sediul cabinetului de expertiză

medicală a capacităţii de muncă, prin grija familiei.

Pentru bolnavii netransportabili care fac parte din categoria persoanelor prevăzute la

art. 6 alin. l pct. I lit. c, (cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi

funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul

apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale), expertiza capacităţii de muncă se

poate realiza pe baza documentaţiei medicale.

Medicul expert al asigurărilor sociale, în urma examinării clinice şi a analizării

documentelor medicale, completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, În

cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. pct. I lit. c, comisiile de expertiză medico - militară

emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia 59

centrală de expertiză medico — militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului

Administraţiei şi Internelor sau a Serviciului Român de Informaţii, după caz.

În termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii se emite decizia medicală şi se

comunică în termen de 5 zile de la emitere.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 zile

de la comunicare , la comisiile medicale de contestaţii (care funcţionează în cadrul centrelor

regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi Institutului Naţional de Expertiză

Medicală şi de Recuperare a Capacităţii de Muncă) sau la comisiile centrale de expertiză

medico - militară ale MApN, MAI sau SRI, după caz.

Contestaţiile prevăzute mai sus se soluţionează în termen de 45 de zile de la

înregistrare iar decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la

data soluţionării.

Deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză

medico - militară ale MApN MAI şi SRI date în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la

instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.91

Deciziile medicale necontestate în termen rămân definitive. Aici se cuvine un scurt

comentariu. Este de neînţeles de ce în cadrul unei legi unitare a sistemului de pensii pentru

unii beneficiari este reglementă expres posibilitatea ca deciziile privind soluţionarea

contestaţiilor să poată fi atacate în instanţe , cum este cazul celor emise de structurile de

ordine publică şi siguranţă naţională, iar pentru celelalte categorii de beneficiari, acest lucru

nu este stipulat în mod expres în actul normativ care doreşte să asigure o reglementare unitară

a sistemului de pensii publice.

In opinia autorului nimic nu -i va impieta şi pe ceilalţi beneficiari ai sistemului unitar

de pensii publice de a se adresa instanţelor de judecată atunci când printr-o astfel de decizie

medicală li s-ar încălca drepturi de orice natură.

În situaţia în care persoanele şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli

obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de

invaliditate dacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta conform tabelului

nr. 3 da la art. 73 din Legea nr. 263/2010.

Potrivit acestui tabel stagiul de cotizare necesar este de l an pentru o persoană care are

vârsta la data emiterii deciziei de pensionare de până la 20 de ani şi ajunge până la 27 de ani

pentru o persoană care are vârsta de peste 60 de ani la data emiterii deciziei medicale asupra

capacităţii de muncă.

91 A se vedea art. 71 Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

60

Stagiile de cotizare necesare obţinerii unei pensii de invaliditate sunt1:

1. In cazul asiguraţilor care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli

obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca:

Vârsta prsoanei la data

emiterii deciziei medicale

asupra capacităţii de munca

Stagiul de cotizare

(ani)

Până la 20 ani 1

De la 20-30 ani 2

23-25 ani 3

25-29 ani 6

29-33 ani 9

33-37 ani 11

37-41 ani 14

41-45 ani 17

45-49 ani 20

49-53 ani 23

53-57 ani 25

57-60 ani 26

Peste 60 ani 27

2. Cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul de mai sus,

dacă a fost realizat de:

• asiguraţii în condiţii de handicap grav sau accentuat preexistent calităţii de asigurat;

• asiguraţii nevăzători.

Potrivit prevederilor art. 74 din Legea nr. 263/2010, au dreptul la pensie de

invaliditate,fără a se ţine cont de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68

alini lit. a şi b, alin 2 , 3, şi 4 (persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin 92A din

capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale , conform legii;

neoplaziilor, schizofreniilor şi SIDA; a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen sau cu

termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; - a fost

elev al unei şcoli militare /şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ

din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea

cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul adminis-

traţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar; elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut

total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau 92 http: www.mmuncii.ro/ro/articole/pensia-pentru-limita - de - varsta-988-articol.html

61

bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale; persoanele care şi-

au pierdut total sau ce puţin jumătate capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a par-

ticipării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu

evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări

sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate

în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit

accidente la muncă).

Conform art. 75 alin. l din Legea nr. 263/2010, la stabilirea pensiei de invaliditate,

asiguraţilor li se acordă un stagiu potenţial determinat, ca diferenţă între stagiul complet de

cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data acordării pensiei de invaliditate.

Stagiul potenţial nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana 1-ar fi putut

realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de

pensionare, în situaţia persoanelor aflate în gradul III de invaliditate stagiul potenţial se

acordă numai categoriilor de persoane prevăzute în art. 74 din Legea 263/2010.

Asiguraţilor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevăzător sau în condiţiile de

handicap preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial, fiind determinat ca

diferenţă între stagiile de cotizare cerute de art. 58 şi 59 şi stagiile de cotizare realizate până la

data acordării pensiei de invaliditate.

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara

pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor în cuantum fix, care reprezintă 80% din valoarea

unui punct de pensie şi se suportă din bugetul asigurărilor de stat.

Cu privire la indemnizaţia de însoţitor Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia

nr.872/20101 că, potrivit art.54 lit. a) din Legea nr.19/2000, (în prezent abrogată prin Legea

263/2010), invaliditatea de gradul I este caracterizată „prin pierderea totală a capacităţii de

muncă, a capacităţii de autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială, invalidul

necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane"93, În consecinţă,

diminuarea cu 15% a indemnizaţiilor de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I,

precum şi stabilirea unei valori a punctului de pensie inferioară celei existente necesară la

calculul cuan turnului brut al indemnizaţiei de însoţitor contravine art.47 alin.(l) din

Constituţie, statul neîndeplinindu-şi obligaţia de a lua măsuri adecvate de protecţie socială.

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, în funcţie de afecţiuni, la

intervale de l -3 ani până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite

medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză

medico - militară.

93 Publicată în Monitorul Oficial nr 433 din 28 iunie 201062

Ulterior, după fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale respectiv

comisiile centrale de expertiză medico - militară emit o nouă decizie medicală asupra

capacităţii de muncă prin care se stabileşte, după caz:

a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) redobândirea capacităţii de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare

celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage

suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de

revizuire medicală sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarului, dacă starea sănătăţii

lui s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

Excepţiile de la revizuirea medicală periodică a pensionarilor de invaliditate sunt

prevăzute în art.79 alin. l din Legea nr.263/2010, şi anume pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;

c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au

realizat stagiile complete de cotizare, conform legii.

Constatarea situaţilor de mai sus se face numai cu avizul Institutului Naţional de

Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau al comisiilor centrale de

expertiză medico-militară ale MApN, MAI şi SRI, după caz. Aceste entităţi pot convoca

pentru expertizare pensionarul de invaliditate iar neprezentarea pensionarului din motive

imputabile acestuia atrage suspendarea plăţii pensiei. Concluziile expertizei sunt obligatorii şi

definitive.

Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art.79 alin. l, sunt obligaţi să

urmeze programele recuperatorii stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale în vederea

reintegrării socio-profesionale. Neîndeplinirea din motive imputabile pensionarului a acestei

obligaţii atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.

Aceasta încetează cu luna următoare reluării programelor recuperatorii. Controlul

asupra respectării programelor recuperatorii se realizează de casele de pensii teritoriale sau

casele de pensii sectoriale.

Potrivit art. 82 alin. l din Legea nr. 263/2010, la îndeplinirea condiţiilor pentru

acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de

vârstă, acordându-se din oficiu cuantumul cel mai avantajos.63

Apreciem această prevedere legală ca fiind mai aproape de interesele pensionarului în

sensul că acest cuantum mai avantajos se acordă din oficiu şi nu la cererea acestuia care de

multe ori neglija acest aspect sau pur şi simplu nu-1 cunoştea din multiple cauze.

Indemnizaţia de însoţitor se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de

vârstă.

15. Pensia de urmaş 94

Acordarea pensiei de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor dacă

susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii95

Pensia de urmaş pentru copii

Potrivit art. 84 din Legea 263/2010, copii au dreptul la pensia de urmaş:

a) până la vârsta de 16 ani când, potrivit Codului muncii96, dobândesc capacitatea de

muncă şi pot încheia un contract individual de muncă (art. 13);

b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până

la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se

aflau în una din situaţiile prevăzute la lit. a sau b.

Pensia de urmaş pentru soţul supravieţuitor

Este reglementată de art. 85-88 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii

publice.

Noua reglementare se referă la soţul supravieţuitor în general, incluzând atât soţia cât

şi soţul supravieţuitor, faţă de o reglementare mai veche 97 care, prin referirea numai la soţia

supravieţuitoare, încălca un principiu de bază al asigurărilor sociale şi anume al egalităţii

dintre soţi.

Potrivit actualelor reglementări, soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe

tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de

cel puţin 15 ani.

94 Ioan Ciochină-Barbu, op. cit., pp. 141-154;95 Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, op. cit., pp. 105-109; Alexandru Ţiclea , op. cit. p.205 şi

urm. " A se vedea şi art. 65-68 din Norme.96 Adoptat prin Legea 53/24.01.2003 (publicată în Monitorul Oficial nr. 72/5.02.2003), modificată şi

completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 576/5.07.2005), apelată prin Legea nr. 371/2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 1147/2005), prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 788/2006), Legea nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003-Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 225 din 21 martie 2011.

97 Legea 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi de asistenţă socială, publicată în Buletinul Oficial partea I nr. 82/6.08.1977, cu modificările ulterioare, abrogată prin art. 198 alin. 7 din Legea 19/2000, modificată., abrogată la rându-i de Legea nr. 263/2010

64

în cazul când durata căsătoriei a fost cuprinsă între 10 şi 15 ani, cuantumul pensiei de

urmaş se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună şi, respectiv, cu 6% pentru fiecare an de

căsătorie în minus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă, pe perioada în

care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin l an.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă şi de durata

căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau

a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională

pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul sala-rial

mediu brut.

Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus (prevăzute în art. 85 şi

art.86 alin. 1), beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului

soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate

profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câş-

tigul salarial mediu brut.

În fine, soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul

sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data

împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri

lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt

mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.

Pensia pentru urmaş se stabileşte după caz, din :

a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în

condiţiile legii,susţinătorul decedat;

b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit

înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat

de susţinător, aferent pensiei acestuia, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi astfel:

a) 50% pentru un singur urmaş;

b) 75% pentru doi urmaşi;

c) 100% pentru trei sau mai mulţi urmaşi.

Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin

însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Dacă soţul supravieţuitor are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte toate condiţiile

pentru obţinerea pensiei de urmaş, poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

65

în legătură cu soţul supravieţuitor amintim faptul că acesta poate primi şi ajutor lunar

conform prevederilor Legii nr. 578/200498.

Astfel soţul supravieţuitor al unei persoane, care la data decesului avea calitatea de

pensionar (s.n.) beneficiază la cerere de un ajutor social dacă îndeplineşte cumulativ

următoarele condiţii:

a) este pensionar din sistemul public de pensii şi are cel puţin vârsta standard de

pensionare, prevăzută în Anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010;

b) nu beneficiază de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public;

c) nu s-a recăsătorit după decesul soţului;

d) durata căsătoriei cu soţul care a decedat a fost de cel puţin 10 ani;

e) nu se află în una din situaţiile prevăzute de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 263/2010;

f) are domiciliul pe teritoriul României.

De asemeni trebuie reţinut că ajutorul lunar se acordă în situaţia în care cuantumurile

drepturilor de pensie realizate la data solicitării de către beneficiar sunt mai mici de:

a) 364 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază de pensie stabilită în baza

prevederilor Legii nr. 19/2000 cu modificările şi completările ulterioare sau stabilită în fostul

sistem al asigurărilor sociale de stat, precum şi în situaţia soţului supravieţuitor care

beneficiază atât de pensia stabilită în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat cât şi în fostul

sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori;

b) 140 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază numai de pensia stabilită

în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori.

Cuantumul ajutorului lunar este de 90 lei pentru soţul supravieţuitor care se regăseşte

în situaţiile prevăzute al alin. (3) lit. "a" şi 35 lei lunar pentru soţul supravieţuitor care se

regăseşte în situaţia prevăzută la alin. (3) lit. "b".

În situaţia în care durata căsătoriei cu soţul care a decedat a fost mai mică de 10 ani

dar cel puţin 5 ani, cuantumul ajutorului lunar se diminuează proporţional.

16. Calculul pensiilor.99

Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de

asigurat cu valoarea unui punct de pensie.

98 Privind acrodarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor (publicată în Monitorul Oficial nr. 1223/2004) modificată şi completată ulterior inclusiv prin Legea nr. 255/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 498/2007).

99 A se vedea şi art. 69-73 din Norme.

66

La determinarea cuantumului pensiei şi a cuantumului indemnizaţiei pentru însoţitor,

fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului, (art. 94).

Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de

puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani

corespunzător stagiului complet de cotizare.

În situaţia persoanelor prevăzute la art. 56-59, la stabilirea punctajului mediu anual se

iau în considerare stagiile de cotizare complete prevăzute la aceste articole.

Aceste persoane cu stagiile complete sunt:

- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în locurile de

muncă în condiţii speciale sunt cele din unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară

activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă sau

activitatea artistică desfăşurată ca balerin, dansator, acrobat, jongler, clovn, călăreţ de circ,

dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă şi de operetă, instrumentist la instrumente de

suflat, cascador. Stagiul complet de cotizare pentru aceste persoane este de 30 de ani;

- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de

expunere la radiaţii sau de cel puţin 17 ani în zona a Il-a de expunere la radiaţii, în locurile de

muncă în care au prestat activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a

materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii. Stagiul complet de cotizare

este de 22 de ani şi 6 luni, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la

radiaţii, respectiv de 25 de ani şi 6 luni în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona II de

expunere la radiaţii;

- persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap grav,

accentuat sau mediu: stagiul de cotizare pentru aceste persoane este în funcţie de gradul de

handicap. Astfel asiguraţii cu handicap grav, o treime din stagiul general, complet de cotizare

reglementat de lege, asiguraţii cu handicap accentuat, două treimi din stagiul general, complet

de cotizare, pentru asiguraţii cu handicap mediu, stagiul complet de cotizare;

- nevăzătorii beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă

au realizat ca nevăzător cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.

În cazul persoanelor care realizează stagii de cotizare în mai multe situaţii, pentru care

legea prevede stagii complete de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determină prin

însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzător stagiilor complete de cotizare

prevăzute de prezenta lege, pentru fiecare dintre situaţiile respective.

67

La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a punctajului lunar se

utilizează 5 zecimale100.

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor

lunare realizate în anul calendaristic respectiv.

Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut/solda brută sau,

după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări

sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de

Statistică.

În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat,

punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre contribuţia

datorată la sistemul public de pensii şi contribuţia prevăzută de lege pentru condiţii normale

de lucru.

Pentru lunile pentru care Institutul Naţional de Statistică încă nu a comunicat câştigul

salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câştig salarial mediu brut

comunicat, (art. 96).

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se

utilizează:

a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situaţia în care a beneficiat de această pensie;

b) 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective, în situaţia în

care:

- a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe

durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;

- a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe

durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

- a beneficiat, în perioada l aprilie 2001 - l ianuarie 2006 de concedii pentru creşterea

copilului în vârstă de până la 2 ani sau în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;

- a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii

de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru

formarea cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul

administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului militar.

c) cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă a beneficiat,

începând cu data de l ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă

cauzată de accident de muncă şi boli profesionale.100 Art. 95 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.A se vedea şi Alexandru

Ţiclea, op. cit. p.206 şi urm.

68

În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate beneficiind de pensie de

invaliditate şi care, în aceeaşi perioadă, obţin venituri pentru care se datorează contribuţia de

asigurări sociale, la calculul punctajului lunar al asiguratului se iau în considerare, prin

cumulare, aceste venituri şi cele stabilite pentru perioadele asimilate.101

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate,

punctajul lunar este de:

a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;

b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; c) 0,35 puncte pentru gradul III de

invaliditate.

Pentru perioadele în care persoana a fost şomer, la determinarea punctajului lunar se

iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul a

contribuţiei de asigurări sociale.

Se exceptează persoanele care beneficiază de plăţi compensatorii, pentru care s-a

achitat contribuţia din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în acest caz, la determinarea

punctajului lunar se utilizează suma obţinută în urma aplicării asupra drepturilor primite a

raportului dintre cota de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de

asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiţii normale.

Pentru perioadele de asigurare realizate de către persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1)

pct. V, (cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din

sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul

apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază de ajutoare lunare

ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii), la determinarea punctajului lunar se

utilizează cuantumul ajutorului lunar care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări

sociale.

În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. l pct. I lit. d, (persoanele care realizează

venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi

conexe precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil), la determinarea

punctajului lunar se utilizează suma obţinută în urma aplicării asupra venitului care a

constituit bază de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, a raportului dintre cota

de contribuţie individuală de asigurări sociale şi cota de contribuţie de asigurări sociale

aprobată pentru locuri de muncă în condiţii normale.102

101 Art. 97 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice102 Art. 98 a fost modificat de pct. 19 al art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2010.

69

Pentru asiguraţii care au realizat stagiul minim de cotizare şi care contribuie la

sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa

nr. 5, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.

Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (cadrele militare în activitate,

soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul

administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei

naţionale), care au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate şi care contribuie la

sistemul public de pensii după împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa

nr. 6, punctajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%.

Majorarea punctajului lunar prevăzută la alin. (1) şi (2) nu se acordă pentru perioadele

în care se cumulează pensia cu venituri de natură sala-rială,(art. 99).

Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grapele I şi a II-

a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de l aprilie 2001, cele care au desfăşurat

activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii

de muncă, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele

respective, după cum urmează:

a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa

a îl-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de l aprilie 2001, sau în locuri de muncă

încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;

b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa

I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de l aprilie 2001, sau în locuri de muncă

încadrate în condiţii speciale, potrivit legii;

c) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în alte

condiţii de muncă, potrivit legii.103

Casa Naţională de Pensii Publice şi casele de pensii sectoriale comunică asiguraţilor

punctajul anual şi punctajul cumulat pentru perioadele de cotizare, o dată la 2 ani, (art. 101).

Valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei şi se majorează anual cu 100% din rata

inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe

anul precedent.

În situaţia în care unul dintre indicatorii realizaţi pe anul precedent, are valoare

negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.

În situaţia în care indicatorii realizaţi pe anul precedent, au valori negative, se

păstrează ultima valoare a punctului de pensie.

103 Art. 100 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.70

Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din

rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe

anul precedent. Procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la

majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.

Începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din

rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

Evoluţia punctului de pensie începând cu luna aprilie a anului 2001 până în ianuarie

2011 este ce prezentată în tabelul de mai jos104:

ANUL LUNA ACTUL NORMATIV

VALOAREA PUNCTULUI DE PENSIE

Aprilie Legea nr. 191/2001

1.597.232 lei

Iunie HG nr. 523/2001

1.693.066 lei

2001 Septembrie HG nr. 781/2001

1.762.482 lei

Decembrie HG nr. 11 69/2001

1.885.856 lei

Martie HG nr. 195/2002

1.999.008 lei

Iunie HG nr. 518/2002

2.098.959 lei

2002 Septembrie HG nr. 920/2002

2.161.928 lei

Decembrie HG nr. 1301/2002

2.252.729 lei

Ianuarie Legea nr. 632/2002

2.265.701 lei

Martie HG nr. 218/2003

2.345.001 lei

2003 Iunie HG nr. 614/2003

2.408.3 17 lei

Septembrie HG nr. 1006/2003

2.472.138 lei

Decembrie HG nr. 1383/2003

2.548.775 lei

Ianuarie Legea nr. 519/2003

2.652.000 lei

2004 Martie HG nr. 263/2004

2.705.040 lei

Iunie HG nr. 2.759.141 lei

104 http://www.muncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statstica/statistici%201unare/Evolut ia-pct-pensie%202011 .pdf

71

808/2004 Septembrie HG m.

1297/2004 2.869.507 lei

2005 Ianuarie OUG nr. 67/2004

2.955.592 lei

Ianuarie Legea nr. 380/2005

323 RON

2006 Septembrie OG nr. 42/2006 339,3 RON

Decembrie OUG nr. 90/2006

396,2 RON

2007 Septembrie OG nr. 40/2007 416 RON Noiembrie OUGnr.

111/2007 541 RON

2008 Ianuarie Legea nr. 387/2007

581,3 RON

Octombrie OUG nr. 226/2008

697,5 RON

2009 Aprilie Legea nr. 19/2009

7 18,4 RON

Octombrie Legea nr. 19/2009

732,8 RON

2010 Ianuarie Legea nr. 12/2010

732,8 RON

2011 Ianuarie Legea nr, 263/2010

732,8 RON

În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt

act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră ori salarii pe zi, salariile lunare se vor

calcula prin înmulţirea salariilor orare sau, după caz, zilnice cu numărul mediu de ore pe lună,

respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:

a) 25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de l ianuarie 1978;

b) 24,5 zile (196 ore) pe lună, pentru perioada l ianuarie 1978 - l martie 1990;

c) 23,6 zile (189 ore) pe lună, pentru perioada l martie 1990-30 septembrie 1990;

d) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru perioada l octombrie 1990-1 ianuarie 1997;

e) 21,16 zile (169,33 ore) pe lună, pentru anul 1997;

f) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 1998;

g) 21,50 zile (172 ore) pe lună, pentru anul 1999;

h) 21,67 zile (173,36 ore) pe lună, pentru anul 2000;

i) 21,42 zile (171,36 ore) pe lună, pentru anul 2001;

j) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 2002;

k) pentru anul 2003 şi în continuare numărul mediu de zile şi, respectiv, de ore

lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor Codul muncii, cu modificările şi

completările ulterioare, referitoare la zilele de sărbătoare legală.72

În situaţiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în

carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate drepturile salariale, la

determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul minim pe ţară, în vigoare în

perioada respectivă.

Fac excepţie perioadele anterioare datei de l ianuarie 1963, pentru care, la

determinarea punctajului mediu anual, se utilizează:

a) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare

datei de l septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de

muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile

salariale;

b) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse

între data de l septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962 şi pentru care în carnetul de

muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale şi nici nu sunt dovedite;

c) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse

între data de l septembrie 1947 şi data de 31 decembrie 1962, în situaţia în care, prin

valorificarea drepturilor salariale din actele dovedi toare, rezultă, pentru fiecare lună de stagiu

de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit. b).

În situaţia în care, pentru perioade ulterioare datei de 31 august 1947, în documentele

doveditoare sunt înregistrate drepturi salariale nedenominate, acestea vor fi denominate în

funcţie de reformele monetare.

Prevederile prezentate mai sus se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu

de cotizare în sistemul public de pensii, cu excepţia perioadelor asimilate prevăzute de lege.

Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (cadrele militare în activitate,

soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul

administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei

naţionale), care nu pot dovedi cu acte drepturile salariale de care au beneficiat în perioadele

anterioare, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut/net, după

caz, din perioada respectivă105.

Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul

asigurărilor sociale de stat, la determinarea punctajului se ia în calcul, după caz, salariul

minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat

contribuţia de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul

de muncă.

105 Art. 162 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.73

Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, precum şi

pentru fiecare an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele

necooperativizate, punctajul anual este 0,57255 puncte.

Pentru perioadele de contribuţie realizate la determinarea punctajului lunar se ia în

calcul venitul asigurat la care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

Pentru perioadele de stagiu de cotizare, la determinarea punctajului lunar se ia în

calcul cuantumul ajutorului, (art. 163).

Pentru perioadele necontributive care, potrivit legislaţiei anterioare datei de l aprilie

2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar al

persoanei se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de

bază minim brut pe ţară din perioadele respective.

Pentru perioadele asimilate realizate anterior datei de l aprilie 2001, la determinarea

punctajului lunar se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul

de bază minim brut pe ţară din perioadele respective.

Pentru perioadele recunoscute ca vechime în muncă, potrivit prevederilor Decretului-

lege nr. 118/1990, republicat, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează 1,5

salarii minime pe economie, brute sau nete, după caz, din perioadele respective.

În situaţiile prevăzute mai sus, în care persoana a realizat şi stagii de cotizare, la

determinarea punctajului lunar al acesteia se utilizează salariul lunar, brut sau net, după caz,

avut în perioadele respective, dacă acesta este mai mare decât 1,5 salarii minime pe economie.

Pentru perioadele asimilate, realizate în intervalul cuprins între data de l aprilie 2001 şi

data intrării în vigoare a Legi nr. 263/2010, la calculul punctajului lunar se utilizează:

a) cuantumul pensiei de invaliditate, în situaţiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. a);

b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie.106

La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de l aprilie

2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a

acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de l iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de l iulie 1977 până la data de l ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de l ianuarie 1991.

La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. l se au în

vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de l aprilie 1992, au făcut parte din

baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de

muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

106 Art. 164 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

74

Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare este următorul:

a) perioada l martie 1970-1 septembrie 1983:

- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

- 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

- 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani;

- 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada l septembrie 1983-1 aprilie 1992:

- 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;

- 6%) pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;

- 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;

- 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 ani; - 15% pentru o

vechime în muncă totală de peste 20 de ani.

Pentru perioadele de după l aprilie 1992, sporul de vechime utilizat la stabilirea

punctajelor lunare este cel înscris în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare.

Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum şi pentru perioada cuprinsă între

1939-1946 inclusiv, la stabilirea punctajului lunar se utilizează salariul mediu corespunzător

anului 1938.

Pentru perioadele anterioare anului 1949 se utilizează salariul minim corespunzător

anului 1949,(art.l65).

La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada cuprinsă între l aprilie 2001 şi

data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, se utilizează venitul brut lunar realizat care a

constituit, conform legii, baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa

cum acesta a fost înscris în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor

de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de asigurare sau

în contractul de asigurare socială.107

În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. l pct. I lit. c, (cadrele militare în activitate,

soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul

administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei

naţionale), la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare intrării în vigoare

a prezentei legi, se utilizează solda brută sau netă/salariul brut sau net, după caz .108

107 Art. 166 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 108 Art. 167 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

75

Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%,

respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor

procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

a) 16% pentru perioada l ianuarie 1967-1 ianuarie 1973;

b) 13% pentru perioada l ianuarie 1973-1 ianuarie 1978;

c) 14% pentru perioada l ianuarie 1978-1 iulie 1986;

d) 21% pentru perioada l iulie 1986-1 noiembrie 1990;

e) 15% pentru perioada l noiembrie 1990-1 aprilie 1991;

f) 14% pentru perioada l aprilie 1991-1 aprilie 1992;

g) 13% pentru perioada l aprilie 1992-1 ianuarie 1999; h) 22% pentru perioada l

ianuarie 1999-1 februarie 1999; i) 17% pentru perioada de după l februarie 1999.

Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază

de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele

lunare realizate în aceste perioade, astfel:

a) 26% pentru perioada l iulie 1977-1 ianuarie 1978;

b) 28% pentru perioada l ianuarie 1978-1 iulie 1986. (art. 168).

Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite

potrivit legislaţiei anterioare datei de l aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi în locuri

încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creştere a punctajelor

anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:

a) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa

I de muncă;

b) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în

grupa a Il-a de muncă.

De creşterea punctajelor anuale beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie

s-au deschis în perioada l aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, numai în situaţiile în care,

potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de

cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă.

Pentru perioadele anterioare datei de l aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată

simultan la două sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate în sistemul

asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului, perioadele respective se iau în calcul o

singură dată.

Pentru perioadele anterioare datei de l aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată

simultan la sistemul de asigurări sociale şi pensii pentru agricultori, sistemul apărării

76

naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi la sistemul de asigurări sociale de stat, la

stabilirea punctajului se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective.

Pentru perioadele ulterioare datei de l aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată

simultan la sistemul public de pensii şi la sistemul apărării naţionale, ordinii publice şi

siguranţei naţionale, după caz, la stabilirea pensiei se iau în considerare toate veniturile

asigurate din perioadele respective.

17. Stabilirea şi plata pensiilor.109

Potrivit prevederilor art. 103 din Legea 263/2010, pensia se acordă la cererea

persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat

sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz,depusă personal ori prin mandatar desemnat

prin procură specială.

Cerea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor

cerute de lege, se depune la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază teritorială

domiciliază persoana, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii.

În conformitate cu dispoziţiile art. 76 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010,

privind sistemul unitar de pensii publice110, actele prin care se dovedeşte îndeplinirea

condiţiilor cerute de lege pentru înscrierea la pensie sunt: a) pentru pensia pentru limită de

vârstă, anticipată şi anticipată parţială:

- cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 6);

- carnetul de muncă (original şi copie);

- carnetul de muncă pentru membrii CAP (original şi copie);

- carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original şi copie);

- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu

realizată;

- actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie

(original şi copie);

- livretul militar (original şi copie);

- diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa

din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;

- dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor

instituţii de învăţământ universitar din străinătate;

109 Ioan Ciochină-Barbu, op. cit., pp. 166-175; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, op. cit., p. 109-114; Alexandru Ţiclea, op. cit. p.217 şi urn.

110 Aprobate prin Hotîrârea Guvernului nr.257/2011, publicată în Monotorul Oficial nr.210 din 25 martie 2011

77

- adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin

contractul colectiv/individual de muncă (original);

- adeverinţă privind condiţiile de muncă deosebite, speciale şi/sau alte condiţii

(original);

- procură specială, pentru mandatar (original şi copie);

- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990,

republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la

victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit

viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din

noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

- dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau

pensie anticipată parţială, pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai au calitatea de

asigurat (original);

- adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de l ianuarie

2011 (original);

- alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente

necesare stabilirii drepturilor de pensie.

b) pentru pensia de invaliditate:

- cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 7);

- actele menţionate la lit. a);

- decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);

- adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate

temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţa

din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);

- copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a

fişei de declarare a cazului de boală profesionala BP2 pentru accident de muncă, respectiv

boala profesională;

c) pentru pensia de urmaş:

- cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 8);

- actele menţionate la lit. a), pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea

calitatea de pensionar;

- actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz (original şi

copie);

- decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);

78

> decizia de pensie/talon de plată a pensiilor, pentru cazurile în care susţinătorul

decedat avea calitatea de pensionar (copie);

- adeverinţă de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani (original);

- actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul

decedat avea calitatea de pensionar (copie);

- copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de munca;

- copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat

de boala profesională.

In situaţia persoanelor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei

naţionale, cererea de pensionare , împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea

condiţiilor cerute de lege , se depune la casa sectorială de pensii competentă, în funcţie de

ultimul loc de muncă. Tot la aceste din urmă case sectoriale vor depune documentele necesare

pensionării şi cadrele militare precum şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul

administraţiei peni tenciare care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi

Pază, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

In cazul persoanelor prevăzute mai sus, vechimea în serviciu, respectiv veniturile

realizate lunar, necesare determinării stagiului de cotizare şi punctajului lunar, pentru

perioadele anterioare datei de l ianuarie 2011, pot fi dovedite cu adeverinţe eliberate, potrivit

legii, în temeiul statelor de plată sau al altor documente doveditoare aflate în păstrarea

structurilor militare/deţinătoare de fonduri de arhivă.111

Pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, în funcţie de

categoria de pensie solicitată. Ele se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a

casei de pensii sectoriale şi se acordă de la data înregistrării cererii.

Pensiile se acordă şi de la o altă dată, în funcţie de elementele specifice fiecărei

categorii de pensii, după cum urmează :

a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă,

după caz, de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia asiguraţilor prevăzuţi la art.6

alin.2, (este vorba de persoanele din rândul avocaţilor, personalul clerical care doresc să se

asigure pe bază de contract) dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data

emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate ;

b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost

depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate

persoanei al cărei susţinător era pensionar , la data decesului;

111 A se vedea alin. 2 al art. 76 din Norme.79

c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la

această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordată persoanei care nu era pensionar, la data

decesului;

d) la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în

termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care

îndeplineşte condiţiile referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului

susţinătorului.

Pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizia casei teritoriale de pensii

sau a casei de pensii sectoriale. Pensia anticipată şi pensia anticipată parţială se plătesc de la

data încetării calităţii de asigurat.112

Potrivit prevederilor art. 106 din Legea 263/2010 admiterea sau respingerea cererii de

pensionare se face prin decizia emisă de casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii

sectorială, în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii.

Decizia va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se

respinge cererea de pensionare.

În termen de 30 de zile de la comunicare , decizia de pensie poate fi anulată la cererea

titularului.

Decizia casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale se comunică

persoanei care a solicitat pensionarea în termen de 5 zile de la data emiterii.

Decizia de revizuire se va emite de către casa teritorială de pensii sau casa de pensii

sectorială, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, în situaţiile în care, ulterior stabilirii

şi/sau plăţii drepturilor de pensii, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi

cele legal cuvenite.

Sumele rezultate în urma revizuirii pensiei, în condiţiile de mai sus, se acordă sau se

recuperează în termenul legal de prescripţie113, calculat la data constatării diferenţelor.

Recalcularea pensiei se poate face prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de

cotizare , prevăzute de lege , nevalorificate la stabilirea acesteia, iar sumele rezultate în urma

recalculării se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.

De asemenea, mai pot solicita recalcularea şi pensionarii pentru limită de vârstă care, după

data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, în condiţiile legii".114

112 Art. 105 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice113 A se vedea: Gabriel Boroi, Drept civil. Partea generală. Persoanele. Ediţia a IV-a revizuită şi

adăugită, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2010, pag. 307 şi urm.;

114 Ioan Ciochină-Barbu, Drept civil Partea generală. Editura PIM, Iaşi .2008, pag.264 şi urm. Art. 107 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

80

Plata pensiei în sistemul public se face lunar115.

Pensia se plăteşte personal titularului,tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei

căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului

desemnat de acesta prin procură specială.

Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont

curent sau în cont de cârd, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între Casa Naţională

de Pensii Publice, casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională "Poşta Română" - S.A.

sau, după caz, între CNPP, casele de pensii sectoriale şi bănci.

Casele teritoriale de pensii şi casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul

beneficiarilor din România, prin Compania Naţională "Poşta Română" - S.A., taloanele de

plată a drepturilor, indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii

acestora.116

Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor, precum şi cele cu

transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din

bugetele din care se finanţează drepturile respective şi se determină după cum urmează:

a) prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situaţia în care achitarea

drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;

b) prin stabilirea unui tarif, pentru un talon, în situaţia în care beneficiarii au optat

pentru plata în cont curent sau în cont de cârd şi cărora li se transmite la domiciliu numai

talonul de plată;

c) prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situaţia în care plata drepturilor

se face în cont curent sau în cont de cârd.

Procentul se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească

1% din valoarea totală a sumelor plătite.

Comisionul bancar se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu

depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite (art. 110).

Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele teritoriale de pensii şi de casele de

pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al

acestor drepturi, în condiţiile legii.

Prestaţiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi

transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter

115 Art. 108 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice116 Art. 109 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

81

internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă

asupra căreia s-a convenit.

Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale,

inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care

intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de

plată117, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către

beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii, respectiv de către casele sectoriale de pensii.

Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale,

cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat (art. 111).

Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se

aprobă prin ordine ale conducătorilor Casei Naţionale de Pensii Publice şi ai caselor de pensii

sectoriale118.

În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei

în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul a decedat;

b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată

pensia;

c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş şi-au redobândit capacitatea de

muncă, potrivit legii;

d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de

urmaş nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;

e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş

nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea obligatorie;

f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş

nu a mai urmat programele recuperatorii;

g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu

excepţia situaţiei în care copii sunt invalizi;

h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă

definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea

plăţii pensiei, se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru

Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

117 Publicată în Monitorul Oficial nr. 685 din 12 octombrie 2009 , modificata ulterior inclusiv prin Legea nr. 197/2010 ( publicată în Monitorul Oficial nr.724 din 29 octombrie 2010).

118 Art. 112 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.82

Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să

conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a

hotărârii pronunţate în situaţia pensionarului urmaş care a fost condamnat, casei teritoriale de

pensii, respectiv casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat

(art. 113).

în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare

celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat

convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor

acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;

b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale,

se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. l pct. I, II sau IV119, cu excepţia

consilierilor locali sau judeţeni;

c) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş nu se prezintă la revizuirea

medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi

Recuperare a Capacităţii de Muncă, a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii

de muncă sau a comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării

Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;

d) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de

medicul expert al asigurărilor sociale;

119 Reamintim că potrivit art. 6. di Legea nr.263/2010, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

„I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;

b) funcţionarii publici;c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut

special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13A1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit Codului civil.

II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

III. persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;

IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare:

a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;

83

e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre

situaţiile prevăzute la art. 6 alin. l pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;

f) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, se regăseşte în una dintre situaţiile

prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I sau II, depăşind jumătate din programul normal de lucru al

locului de muncă respectiv;

g) pensionarul urmaş, a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării

studiilor;

h) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute

lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de

35% din câştigul salarial mediu brut;

i) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;

j) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, optează

pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări

sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

k) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul

pensiei cu salariul.

în situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, care nu face dovada continuării

studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de l octombrie a anului în curs.

Plata indemnizaţiei pentru însoţitor se suspendă pe perioada în care pensionarul este

internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se

asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este

nevăzător.

Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la

cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare

celei în care a fost înregistrată cererea.120

În sistemul public de pensii, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum

urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a

dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data

la care cauza suspendării a fost înlăturată;

b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea

acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit.a);

c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a

făcut datorită faptului că pensionarul urmaş a împlinit vârsta de 16 ani şi nu a făcut dovada

120 Art. 114 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.84

continuării studiilor (art.l 15).

Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a

drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de

casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la

pensie.121

In sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii

pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de

pensionari:

a) pensionarii pentru limită de vârstă;

b) nevăzătorii;

c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş,

încadraţi în gradul III de invaliditate;

d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b). Soţul supravieţuitor,

beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale

pentru care asigurarea este obligatorie, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial

mediu brut (art. 118).

Pensionarii sistemului public de pensii sunt obligaţi să comunice casei teritoriale de

pensii, respectiv casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în

situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost

stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.122

Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc

decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se

plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori,

în condiţiile dreptului comun.

Sumele pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.123

Potrivit prevederilor cuprinse în art. 80 alin. 2 din Norme, actele necesare în vederea

acordării acestor sume sunt: o cerere (anexa nr. 9);

o certificatul de deces, în original şi în copie; o actul de identitate al solicitantului

(original şi în copie);

o acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de

rudenie cu decedatul (original şi copie);

121 Art. 116 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.122 Art. 119 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.123 Art. 120 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

85

o certificatul de moştenitor (original si copie); o copia talonului de plată a pensiei

persoanei decedate.

18. Alte drepturi de asigurări sociale.

Până la apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi

indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, drepturile de asigurări sociale124 (indemnizaţia

de maternitate, indemnizaţia pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav,

indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă etc.) erau reglementate în art. 98 din Le-

gea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale,

modificată ulterior - în prezent abrogată - şi erau cuprinse în categoria „Alte drepturi de

asigurări sociale". Odată cu intrarea în vigoare a sus-citatului act normativ, din această

categorie a mai rămas reglementată doar „ajutorul de deces". In noua reglementare, dată prin

Legea 263/2010, au fost introduse două noi categorii de prestaţii sociale, respectiv tratamentul

balnear şi biletele de odihnă.

In afara de pensii, în sistemul unitar de pensii publice se mai pot acorda următoarele

prestaţii:

a) tratament balnear, altul decât cel care se suportă din bugetul Fondului naţional unic

de asigurări sociale de săntăte, pentru asiguraţi şi pensionari;

b) bilete de odihnă, pentru asiguraţi;

c) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al

familiei unuia dintre aceştia.125

Acordarea prestaţiilor de tratament balnear se face prin atribuirea de bilete

solicitanţilor îndreptăţiţi, în limita numărului de locuri asigurate în unităţi de tratament din

proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi a locurilor contractate cu alte unităţi

de profil şi a sumelor alocate pentru această prestaţie prin legea bugetului asigurărilor sociale

de stat.

Asiguraţii şi pensionarii sistemului unitar de pensii publice pot beneficia de tratament

balnear, astfel:

a) gratuit - pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de

medicul expert al asigurărilor sociale;

b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti - asiguraţii sistemului

unitar de pensii publice, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a.

Durata tratamentului balnear este de 12-18 zile.

124 Publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, modificată si completată ulterior.125 Art. 121 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

86

Contravaloarea prestaţiilor acordate şi diferenţa dintre contravaloarea prestaţiilor şi

contribuţia bănească se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Criteriile pe baza cărora se acordă bilete pentru tratament balnear, precum şi nivelul

contribuţiei băneşti individuale a asiguraţilor şi a pensionarilor se aprobă anual, prin ordin

comun al conducătorilor Casei Naţionale de Pensii Publice şi ai caselor de pensii sectoriale.

Locurile de tratament balnear se asigură în unităţile de tratament din proprietatea

CNPP şi, în completare, prin contracte încheiate, potrivit legii, cu alte unităţi de profil. La

încheierea contractelor se va ţine seama de gradul de solicitare al staţiunii şi de categoria de

confort oferită, precum şi de nivelul maxim al tarifelor, stabilit de CNPP şi casele de pensii

sectoriale, ce poate fi suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat126.

Biletele de odihnă se pot acorda, asiguraţilor sistemului public de pensii care îşi

desfăşoară activitatea în instituţiile publice în care nu este reglementată constituirea fondului

social, cu suportarea de către beneficiar a unei părţi din costul biletului. Diferenţa până la

costul integral al biletului de odihnă se suportă de la bugetul asigurărilor sociale de stat (art.

123).

În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o

singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate

fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora,

oricare persoană care face această dovadă.127

Dovada se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor

sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut .

Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui

membru de familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.

Se consideră membru de familie:

a) soţul;

b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi

spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile,

până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de

muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor men-

ţionate;

c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.

126 Art. 121 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.127 Art. 125 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

87

Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din

valoarea câştigului salarial mediu brut.

Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se acordă, la

cerere, pe baza certificatului de deces.

Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de

cotizare.

În conformitate cu prevederile art. 113 din Norme, ajutorul de deces se acordă, pe baza

următoarelor documente:

a) cerere pentru acordarea ajutorului de deces, potrivit modelului prevăzut în anexa

nr. 11;

b) certificat de deces (original şi copie);

c) act de identitate al solicitantului (original şi copie); d) acte de stare

civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de

mdenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator,

mandatar (original şi copie);

e) dovada ca solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original si copie);

f) act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se

atestă boala care 1-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de

peste 18 ani (original);

g) adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta

cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii (original).

în cazul în care, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia

încetează prin: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară,

lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, ajutorul de deces

cuvenit şi neachitat, potrivit legii, se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat de casele

teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale (art. 128).

Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:

a) angajator, în cazul decesului asiguratului, respectiv al unui membru de familie al

acestuia;

b) instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului

şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia;

c) casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, în cazul decesului

pensionarului sau al asiguratului,respectiv al unui membru de familie al acestuia.128

128 Litera c) a alin. l al art. 129 a fost modificată de pct. 20 al art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117 / 2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 891 din 30 decembrie 2010

88

Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin

procură specială, de către aceasta.

Poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general ds

prescripţie, calculat de la data decesului.

Cuantumul ajutorului de deces solicitat se achită la nivelul cuvenit la data decesului.

În ceea ce priveşte evoluţia ajutorului de deces în perioada 2001-2011 acesta se

prezintă conform tabelului de mai jos:129

Evoluţia valorii AJUTORULUI DE DECES în perioada Aprilie 2001 -Ianuarie 2011

ANUL LUNA ACTUL NORMATIV

VALOAREA AJUTORULUI DE DECES

în cazul asiguratului sau al pensionarului

în cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului

2001 Aprilie Legea nr. 191/2001

4.500.000 lei 2.250.000 lei

2002 Ianuarie Legea nr. 744/2001

5.582.000 lei 2.791.000 lei

2003 Ianuarie Legea nr. 632/2002

6.962.000 lei 3.481. 000 lei

2004 Ianuarie Legea nr. 519/2003

7.682.000 lei 3.841. 000 lei

2005 Ianuarie Legea nr. 512/2004

9.400.000 lei 4.700.000 lei

2006 Ianuarie Legea nr. 380/2005

1.077 lei 538 lei

2007 Ianuarie Legea nr. 487/2006

1.270 lei 635 lei

2008 Ianuarie Legea nr. 387/2007

1.550 lei 635 lei

2009 Ianuarie OUG nr. 226/2008

1.702 lei 851 lei

2010 Ianuarie Legea nr. 12/2010

1.836 lei 91 8 lei

2011 Ianuarie Legea nr. 263/20 10

2. 022 lei 1011 lei

129 http: mmuncii/ro/articole/ ajutoruldedeces/

89

19. Răspunderea juridică.

În art. 142 din Legea nr. 263/2010, se precizează că încălcarea prevederilor acesteia

atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Spre deosebire de vechea reglementare, în care erau reglementate două infracţiuni

distincte - [fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri şi nevirarea la bugetul

asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor de asigurări sociale reţinute de la asigurat (pedeapsa

fiind închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda);- completarea formularelor tip pentru

contribuţia de asigurări sociale de către funcţionar cu date nereale, având ca efect denaturarea

evidenţelor privind asiguraţii, stagiul de cotizare sau contribuţia de asigurări sociale sau

efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurărilor sociale de stat, constituie

infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte, potrivit art. 289 din Codul penal, cu

închisoare de la 6 luni la 5 ani.], în actuala reglementare s-a renunţat la încriminarea evaziunii

fiscale prin utilizarea în alte scopuri a contribuţiilor de asigurări sociale de stat reţinute de la

asiguraţi , trecând-o în rândul contravenţiilor, (art. 144 lit. p, din Legea nr. 263/2010),

legiuitorul încriminând ca infracţiune specifică numai o singură faptă şi anume: „completarea

declaraţiei nominale de asigurare de către funcţionar cu date nereale, având ca efect

denaturarea evidenţelor privind asiguraţii, stagiul de cotizare sau contribuţia de asigurări

sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul asigurărilor sociale de stat,

constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte, prevederilor Codului penal."

In art. 144-148 din Legea 263/2010 sunt reglementate faptele care constituie

contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât potrivit legii penale să constituie

infracţiuni, precum şi sancţiunile acestora, astfel:

a) nedepunerea la termen a declaraţiei nominale de asigurare, prevăzută la art.7

(sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);

b) nedepunerea declaraţiei individuale de asigurare, prevăzută la art. 11, (sancţionată

cu amendă de la 500 la 1000 lei);

c) nerespectarea cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite conform art. 27

alin. 3 şi art. 31 (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);

d) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite de

muncă, (sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);

e) nerespectarea prevederilor art. 33-36 privind baza de calcul a contribuţiei de

asigurări sociale (sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);

f) nerespectarea prevederilor art.44 privind neplata şi calculul majorărilor de întârziere

la plata contribuţiei de asigurări sociale (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);

90

g) nerespectarea prevederilor art. 119 privind obligaţia comunicării modificărilor

referitoare la condiţiile de acordare a pensiei (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);

h) neachitarea de către angajator , în condiţiile stabilite de lege,a ajutorului de deces,

(sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);

i) calculul şi plata eronate ale ajutorului de deces de instituţia care efectuează plata

acestuia (sancţionată cu amendă de la 500 la 1000 lei);

j) nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru plata contribuţiei de asigurări

sociale (sancţionată cu amendă de la 1.500 la 5.000 lei);

k) neplata de către angajator, timp de 3 luni consecutiv, în condiţiile legii, a

contribuţiei de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat, (sancţionată de la 5000

la 10.000 lei);

1) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale CNPP, al caselor teritoriale

de pensii precum şi la casele de pensii sectoriale, documentele justificative şi actele de

evidenţă necesare în vederea stabilirii obligaţiilor de asigurări sociale, precum şi în vederea

recuperării creanţelor prin executare silită (sancţionată cu amendă de la l .500 la 5.000 lei);

m) nerespectarea prevederilor art. 161 alin. (1)130 , (sancţionată cu amendă de la 500 la

1000 lei);

n) neplata, timp de 3 luni consecutiv, în condiţiile legii, a contribuţiei de asigurări

sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin l pct. IV131, (sancţionată cu amendă de la

500 la 1000 lei);

o) fapta persoanei de a nu transmite, timp de 3 luni consecutiv, la casele teritoriale de

pensii, respectiv la casele de pensii sectoriale declaraţia nominală de asigurare, (sancţionată

cu amendă de la 500 la 1000 lei);

p) fapta persoanei de a nu vira, pentru o perioadă de 3 luni consecutiv, la bugetul

asigurărilor sociale de stat contribuţia de asigurări reţinută de la asigurat, (sancţionată cu

amendă de la 1.500 la 5.000 lei);

130 Potrivit art. 161 alin. l „Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a stagiului de cotizare , necesare stabilirii drepturilor de pensie , sunt scutite de orice taxe şi comisioane."

131 Art. 5-6 alin. l pct. IV din Legea nr. 263/2010 se referă la „ persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de patru ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una din următoarele situaţii:

a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de management;b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;c) persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice;e) persoane angajate în instituţii internaţionale dacă nu sunt asiguraţii acestora;f) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale."

91

Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 144 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la

art. 145 se face de către organele de control ale CNPP, prin casele teritoriale de pensii, de

către ANAF şi unităţile sale subordonate, precum şi de organele de control ale caselor de

pensii sectoriale.

Dispoziţiile Legii nr. 263/2010 referitoare la stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor

se completează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul

juridic al contravenţiilor.132

Dispoziţiile Legii 263/2010 se completează, în ceea ce priveşte obligaţiile faţă de

bugetul asigurărilor sociale de stat, cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi

combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.133

20. Jurisdicţia asigurărilor sociale.

Potrivit art. 149 din Legea 263/2010, orice contestaţie care se referă la deciziile de

pensii emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale se adresează

Comisiei Centrale de Contestaţii (care funcţionează în cadrul CNPP), respectiv comisiilor de

contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN), Ministerul

Administraţiei şi Internelor (MAI), şi Serviciul Român de Informaţii (SRI), în termen de 30

de zile de la comunicare.

Deciziile de pensie necontestate în termen sunt definitive.

Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura

administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.

Comisia Centrală de Contestaţii, şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul

Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de

Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de

pensie emise de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale şi urmăresc

aplicarea corectă a legislaţiei referitoare pensiile publice, în so luţionarea contestaţiilor,

organismele de mai sus, adoptă hotărâri care se comunică persoanelor în cauză şi caselor

teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale, în termen de 5 zile de la adoptare.

Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării

acesteia.134

132 Publicată în Monitorul Oficial nr. 410/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002 (publicată în Monitorul Oficial nr. 268/2002), modificată şi completata ulterior prin Legea nr. 353/2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 640/2006).

133 Publicată în Monitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005134 Art. 150 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

92

Hotărârile organismelor prezentate mai sus, pot fi atacate la instanţa de judecată

competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare iar cele neatacate în termen sunt

definitive135.

În art. 152 din Legea nr. 263/2010 se precizează că jurisdicţia de asigurări sociale se

realizează prin tribunale şi curţi de apel.

Potrivit prevederilor art. 155 din Legea nr. 263/2010, tribunalele soluţionează în primă

instanţă litigii privind:

a) modul de calcul şi de depunere a contribuţiei de asigurări sociale;

b) modul de stabilire a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere;

c) înregistrarea, evidenţa şi certificarea contribuţiei de asigurări sociale;

d) hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii şi ale comisiilor de contestaţii care

funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale Ministerul Administraţiei şi Internelor

şi Serviciul Român de Informaţii privind deciziile de pensii;

e) deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză

medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor

şi Serviciul Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale

asupra capacităţii de muncă;

f) refuzul nejustifîcat de rezolvare a unei cereri privind dreptul de asigurări sociale;

g) modul de stabilire şi de plată a pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale;

h) plângerile împotriva proceselor - verbale de contravenţie încheiate în baza Legii

263/2010;

i) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită luate potrivit Legii 263/2010;

j) alte drepturi şi obligaţii de asigurări sociale născute în temeiul legii.

Cererile îndreptate împotriva Casei Naţionale de Pensii Publice, a caselor teritoriale de

pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază

teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a

cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul, (art. 154).

Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.

Hotărârile curţii de apel şi cele ale tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt

definitive şi irevocabile.136

Cererile în faţa acestor organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în

legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale sunt scutite de

orice fel de taxă de timbru (art. 1579).

135 Art. 151 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.136 Art. 157 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

93

21. Anexele l- 8 la Legea nr. 263/2010

ANEXA I

LISTA

cuprinzând personalul navigant din aviaţia civilă ale cărui locuri de muncă se

încadrează în condiţii speciale

1. Personal navigant pe:

a) avioane turboreactoare şi turbopropulsoare de transport;

b) avioane clasice de transport public;

c) avioane clasice în misiuni sanitare sau de specialitate;

d) elicoptere şi avioane utilitare;

e) aeronave prototipuri la încercare în zbor.

2. Echipaje de recepţie în zbor a aeronavelor, instructori în şcoli, cursuri şi

aerocluburi, pe:

a) avioane clasice;

b) avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.

3. Personal de încercare în zbor a aeronavelor noi, de serie

4. Personal navigant de control în zbor

5. Personal tehnic care execută recepţia şi controlul tehnic în zbor al aeronavelor

6. Instructori în şcoli, cursuri şi aerocluburi de zbor fără motor

7. Personal de paraşutism profesionist care:

a) execută salturi din aeronavă în procesul de instrucţie, antrenament sau salturi

speciale;

b) execută salturi pentru recepţia paraşutelor;

c) execută salturi din turnul de paraşutism;

d) desfăşoară activitatea de instructor de paraşutism la bordul aeronavei din care se

execută salturi cu paraşuta.

8. însoţitori de bord

ANEXA 2

LISTA

cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, în care se desfăşoară

următoarele activităţi

1. Activitatea din sectoarele care utilizează materii explozive, pulberi şi muniţii pentru

următoarele operaţii:

a) manipularea materiilor explozive: docheri, docheri mecanizatori, conducători de

utilaje portuare, mineri de suprafaţă şi artificieri;94

b) manipularea materiilor toxice şi pulverulente, a produselor chimice şi petrochimice,

a cărbunilor şi a minereurilor: docheri, docheri-mecanizatori, conducători de

utilaje portuare;

c) fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre,

pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unităţile de producţie a explozivilor, precum şi

fabricarea nitrocelulozelor şi a celuloidului în aceleaşi unităţi de producţie a explozivilor;

d) fabricarea muniţiilor şi a elementelor de muniţii, locurile de muncă în care se

execută operaţii cu exploziv de iniţiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare,

precum şi locurile de muncă în care se execută operaţii cu explozivi aromatici, la care

angajaţii vin în contact direct cu aceştia;

e) asamblarea şi dezasamblarea focoaselor, şuruburilor port amorsa şi a

detonatoarelor, în cazul în care elementele componente sunt încărcate;

f) asanarea terenurilor şi a apelor de muniţii, de produse pirotehnice, de materii

explozive şi mine;

g) operaţii de distrugere a muniţiilor încărcate şi a elementelor de muniţii încărcate, a

pulberilor, a explozivilor şi a produselor pirotehnice;

h) delaborarea muniţiilor şi a elementelor pirotehnice încărcate cu substanţe explozive

sau incendiare.

2. Activitatea din locurile de muncă încadrate în categoriile de risc radiologie III şi

IV din centrale nuclearo-electrice, unităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul nuclear, unităţi

de fabricare a combustibilului nuclear, unităţi de tratare şi depozitare a deşeurilor radioactive,

instalaţii ra-diologice şi alte instalaţii nucleare

3. Activitatea desfăşurată în subteran la construcţii hidrotehnice de tuneluri, de galerii,

precum şi de centrale electrice subterane, la exploatări din cariere prin tuneluri şi galerii

4. Activitatea desfăşurată în subteran: lucrări de construcţii, întreţinere şi reparaţii de

tuneluri, de căi ferate, drumuri, precum şi galeriile aferente, cu adâncimi mai mari de 8 m.

5. Activităţile desfăşurate în subteran în cadrul metroului pentru:

a) mecanic de locomotivă şi ramă electrică de metrou;

b) mecanic ajutor de locomotivă şi ramă electrică de metrou;

c) mecanic instructor.

6. Activitatea de revizie, întreţinere, exploatare şi reparaţie de la metrou, care se

desfăşoară 100% în subteran

7. Activitatea desfăşurată de personalul din siguranţa circulaţiei, care îndeplineşte

funcţia de mecanic de locomotivă şi automotor, mecanic ajutor şi mecanic instructor

95

8. Activitatea de exploatare portuară desfăşurată de docheri şi de do-cheri-

mecanizatori

9. Activitatea desfăşurată de personalul navigant din unităţile de transport maritim şi

fluvial, care lucrează în sala maşinilor de pe navele maritime şi fluviale cu capacitate de peste

600 CP

10. Lucrări permanente sub apă la suprapresiune: scafandri şi chesonieri

11. Activitatea desfăşurată de personalul de pe platforme marine

12. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează în exploatări forestiere:

fasonatori, corhănitori, funicularişti, tractorişti, conducători de tractoare articulate forestiere,

sortatori

13. Activitatea desfăşurată la forajul sondelor de ţiţei şi gaze: intervenţii, probe de

producţie şi reparaţii capitale la sonde, combustie subterană, detubări sonde şi săparea

puţurilor pentru repararea coloanelor la sonde; activitatea de operaţii speciale - pentru timpul

efectiv lucrat la sondă; montarea-demontarea turlelor petroliere, cu excepţia turlelor rabatabile

14. Reparaţii şi întreţinere la mori cu capacitate mai mare de 7.000 t

15. Prelucrarea industrială a topiturii de sticlă prin suflare cu gura - operaţii executate

complet nemecanizat la ţeava, preluând priza din cuptorul de topire - şi din ţeava de sticlă

greu fuzibilă

16. a) Prelucrarea topiturii de sticlă la maşini automate, semiautomate şi prese;

b) Alimentarea manuală a cuptoarelor de topit sticlă;

c) Cuptoarele pentru topirea sticlei.

17. Fabricarea fibrelor minerale artificiale din fibre şi fibre de sticlă

18. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de cocsificare a cărbunelui:

a) cocserie: maşina de şarjare, aşezarea şi etanşarea uşilor, încălzirea bateriilor şi a

colectoarelor de gaze - platformele de pe bateriile de cocs şi semicocs, scoaterea uşilor,

transportul cocsului la stins, stingerea şi sortarea cocsului;

b) sectorul chimic al cocseriei: chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor,

ambalarea şi încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate şi fabricate;

c) arderea pe vatră în cuptoare deschise a gudroanelor rezultate de la rafinarea

produselor petroliere;

d) operaţia de gudronare a lingotierelor.

19. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la producerea electrozilor

siderurgici şi de sudură:

a) măcinarea, dozarea, malaxarea, brichetarea şi presarea materiilor prime necesare

fabricării electrozilor;96

b) calcinarea cocsului de petrol şi a antracitului;

c) prepararea smoalei, a electrografitului, precum şi a deşeurilor crude şi a antracitului

şi dozarea acestor componente;

d) coacerea, recoacerea, grafitarea şi impregnarea electrozilor;

e) recuperarea produselor cărbunoase;

f) prelucrări mecanice pe maşini-unelte speciale ale electrozilor siderurgici grafitaţi şi

ale niplurilor, ale blocurilor de furnal.

20. Prepararea de minereuri: măcinare, flotare, filtrare

21. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de aglomerare:

a) sectorul de aglomerare din siderurgie: operaţiile de la maşina de aglomerare,

reintroducerea în flux a şarjei neaglomerate - retur, expediţia aglomeratului;

b) încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi - operaţie ce se execută sub

silozuri;

c) măcinarea, prăjirea, aglomerarea, şarjarea, precum şi topirea minereurilor sau a

concentratelor de plumb;

d) prăjirea şi aglomerarea minereului de cupru, topirea concentratelor cuproase,

convertizarea, prerafmarea, precum şi granularea cuprului;

e) prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor şi a materialelor

refolosibile neferoase, prerafmarea, rafinarea, convertizarea şi turnarea metalelor neferoase.

22. Activitatea desfăşurată de personalul de la furnale:

a) încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi - operaţie ce se execută sub

silozuri;

b) instalaţia de dozare şi de încărcare a materialelor de şarjă, încărcarea furnalelor,

epurarea gazelor de furnal, preîncălzitoare de aer, curăţarea canalelor de la furnal, activitatea

prestată la creuzetul furnalelor, desulfura-rea fontei, granularea şi expandarea zgurii, precum

şi epurarea gazelor de furnal.

23. Activitatea desfăşurată de personalul din oţelarii:

a) încărcarea cuptoarelor, precum şi elaborarea oţelului în cuptoare, în convertizoare,

în cuptoare electrice, inclusiv instalaţii de retopire sub zgură şi tratament termic în vid, care au

capacitatea de cel puţin 5 t pe şarjă;

b) turnarea oţelului prin procedeul continuu şi în lingouri la uzinele siderurgice;

c) pregătirea gropii de turnare, turnarea şi evacuarea oţelului;

d) cazanele recuperatoare de la oţelăriile cu convertizoare.

97

24. Activitatea din turnătoriile de fontă, oţel, neferoase sau materiale refolosibile

neferoase, cu producţie industrială continuă, în care se execută şi operaţiile de dezbatere sau

de curăţare a pieselor în hala de turnare

25. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de laminare la cald:

a) încălzirea metalului în vederea laminării, laminarea, tăierea, presarea şi refularea la

cald, inclusiv ajustajul, finisarea şi sortarea la cald;

b) încărcarea şi descărcarea cuptoarelor adânci - macarale Tiegler, precum şi

macaralele de la scoaterea oţelului din cuptoarele cu propulsie;

c) încălzirea ţaglelor în cuptorul cu vatra înclinată pentru laminorul de 6 ţoii, precum

şi încălzirea bandajelor şi a discurilor pentru roţile de material rulant; încălzirea oţelului

pentru laminare în cuptoare adânci;

d) încălzirea, scoaterea şi transportul platinelor şi al pachetelor de tablă, manual, de la

cuptoare la cajă;

e) extragerea manuală a oţelului cald pentru laminare din cuptoare sau a ţaglelor din

cuptoarele cu propulsie;

f) extragerea manuală a lingourilor sau a ţaglelor din cuptoarele cu propulsie;

transportul manual al ţaglelor de la cuptor la linia de laminare;

g) striparea lingourilor şi curăţarea cu flacără a lingourilor, bramelor şi a ţaglelor,

precum şi curăţarea cu ciocane pneumatice a lingourilor şi laminatelor.

26. Activitatea de forjare continuă Ia cald, manuală, cu ciocane şi prese de peste 200

kg/forţă

27. Activităţile efectuate de zidari-şamotori:

a) zidirea şi repararea cuptoarelor industriale, utilajelor de turnare, cazanelor din

centralele electrice, precum şi a altor asemenea utilaje, cu cărămidă din silică sau cu cărămidă

din silică asociată cu alte categorii de cărămidă refractară;

b) executarea la cald, la utilajele menţionate mai sus, a operaţiilor de zidire şi de

reparare a zidăriei, indiferent de tipul de cărămidă refractară utilizată - activitate permanentă.

28. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la: a) uscarea, prăjirea şi

distilarea minereurilor cinabrifere;

b) distilarea şi purificarea mercurului în proces continuu; instalaţiile de prelucrare cu

mercur a minereurilor auro-argentifere, activitatea de cianu-rare a minereurilor auro-

argentifere;

c) electroliza cuprului şi fabricarea industrială a pulberilor de cupru;

d) electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor;

98

e) prăjirea, măcinarea, aglomerarea, topirea minereurilor, a zgurilor şi a materialelor

refolosibile neferoase, prerafinarea, rafinarea, convertizarea şi turnarea metalelor neferoase;

f) afinarea aurului şi a argintului;

g) fabricarea pulberii de aluminiu;

h) fabricarea feroaliajului şi a siliciului metalic.

29. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la producţia şi prelucrarea

plumbului, zincului şi cositorului:

a) măcinarea, prăjirea, aglomerarea, şarjarea, precum şi topirea minereurilor sau a

concentratelor de plumb; rafinarea plumbului, inclusiv cupelarea; elaborarea aliajului

plumb-cadmiu;

b) topirea aliajelor cu peste 50% plumb şi turnarea de piese din aceste aliaje în

procesul de fabricaţie industrială: topirea, elaborarea şi rafinarea metalelor neferoase în

incinta uzinelor din metalurgia plumbului;

c) fabricarea acumulatoarelor electrice din plumb;

d) metalurgia zincului;

e) personalul care lucrează cu plumb din fabricile de celofibră-viscoză.

30. Activitatea de tratare şi acoperire a metalelor prin următoarele:

a) metalizarea cu nichel-carbonil;

b) instalaţiile de metalizare prin pulverizare cu jet de plasmă;

c) operaţiuni de tratamente termice efectuate în cuptoare care utilizează în

exclusivitate gazul de cocs sau gazul de furnal;

d) deservirea cuptoarelor cu clopot pentru tratamente termice ale rulou-rilor de tablă

şi benzilor de oţel;

e) instalaţii de zincare a tablelor, ţevilor şi profilelor în industria metalurgică;

f) operaţii de încălzire, tratament termic şi emailare prin pudrare a pieselor din fontă;

g) acoperiri metalice în metal topit, în cazul în care suprafaţa totală a pieselor care

suferă această operaţie depăşeşte 20 m2/oră.

31. a) Fabricarea abrazivelor din cuarţ - toate operaţiile aferente procesului de

fabricaţie;

b) Granularea carburii de siliciu, a electrocorindonului şi finisarea pietrelor de polizor.

32. Activitatea de perforare, forare, împuşcare şi transport al materialului derocat în

cariere, unde se folosesc excavatoare cu cupa mai mare de 4 mc şi autobasculante mai mari de

25 t.

33. Activitatea de sablaj uscat cu nisip, cu excepţia instalaţiilor ermeti-zate

99

34. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează la fabricarea şi ambalarea

negrului de fum.

35. Activitatea de fabricare a diamantelor sintetice.

36. Activitatea desfăşurată în instalaţiile care fabrică, vehiculează şi depozitează

hidrogen sulfurat, de distilare a apei grele, de schimb izotopic şi de epurare a apelor reziduale

cu hidrogen sulfurat.

37. Fabricarea acrilonitrilului şi a derivaţilor cianici, în cazul în care se desfăşoară în

aceeaşi instalaţie; utilizarea în industrie a acrilonitrilului.

38. Curăţarea canalelor subterane care conţin substanţe foarte periculoase sau

cancerigene din unităţile industriei chimice şi petrochimice.

39. Activitatea desfăşurată în instalaţii de fabricaţie a benzenului şi te-traclorurii de

carbon.

40. Activitatea desfăşurată în instalaţia bitum - fabricarea, ambalarea, prepararea

mixturilor asfaltice.

41. Fabricarea fenolului.

42. Activitatea desfăşurată în instalaţiile de fabricare a oxidului de etilena.

43. Activitatea desfăşurată în instalaţiile de electroliză pentru producerea clorului.

44. Activitatea de fabricare a clorurii de vinii şi a policlorurii de vinii

45. Activitatea de fabricare a pesticidelor

46. Fabricarea şi utilizarea industrială de alfa şi betanaftilimină

47. Fabricarea şi ambalarea benzidinei

48. Fabricarea hidrobenzenului

49. Dozarea manuală a antioxidanţilor, a acceleratorilor şi a agenţilor de vulcanizare

50. Activitatea desfăşurată de personalul care lucrează în leprozerii

51. Fabricarea ferodourilor - toate operaţiile; fabricarea şi prelucrarea plăcilor de

marsit pe bază de azbest - toate operaţiile

UNITĂŢILE

care au obţinut avizul pentru îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare în

condiţii speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. l .025/2003 privind

metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, cu

modificările şi

completările ulterioare

100

P

oziţia

din lista Nr. crt.

Societatea/Localitatea

Codul fiscal

Nr. registrul comerţului

Aviz nr./dată locurilor de

muncă Societatea

Comercială

1. Semifabricate - S. A.,

R14787559

J08/982/2002

1/25.05.2004 24,26

localitatea Braşov Societatea

Naţională a

Petrolului Petrom -

2. S. A., localitatea Bucureşti - sucursala

1908756 J13/2810/1997

2/12.11.2004 8,9,11

Petromar Constanţa,

localitatea Constanţa

Societatea Naţională a

Petrolului Petrom - 7 ^6

3. S. A., localitatea Bucureşti - sucursala Ar-

10122420

J03/11/1998

28/15.02.2005

' 5 JtJ>37,39, 40, 42

pechim, localitatea Piteşti Societatea

Naţională a

Petrolului Petrom -

4. S. A., localitatea Bucureşti - sucursala

10072411

J 15/426/1 999

33/3.05.2005 13

Petrom Târgovişte, localitatea

Târgovişte

5.

Societatea Naţională a Petrolului Petrom -S. A., localitatea Bucureşti - sucursala Petrom Videle, locali-

3746480 J34/522/1997

39/6.05.2005, 40/6.05.2005, 66/8.07.2005, 67/8.07.2005, 68/8.07.2005

13

tatea Videle 6. Societatea

Naţională a Petrolului Petrom -

9691198 J04/52/1998

47/1.07.2005 13

101

S.A., localitatea Bucureşti - sucursala Petrom Momeşti, lo-calitatea Moineşti

7. Societatea Naţională a Petrolului Petrom -S. A., localitatea Bucureşti - sucursala Petrom Timişoara, localitatea Timişoara

10143369

J35/33/1998

50/1.07.2005 13

8. Societatea Naţională a Petrolului Petrom -S. A., localitatea Bucureşti - sucursala Pet-rorep Moineşti, locali-tatea Moineşti

96912001

J04/51/1998

54/4.07.2005 13

9. Societatea Naţională a Petrolului Petrom -S. A., localitatea Bucureşti - sucursala Petrom Suplacu, localitatea Suplacu de Barcău

10241960

J05/123/1998

72/14.07.2005

13

10. Societatea Comercială Romplumb - S. A., localitatea Baia Mare

R2206334

J24/54/1991

3/12.11.2004 21,29

11. Societatea Comercială Star Glass - S.A., localitatea Târgu Jiu

R2162017

J 18/49/1 991

4/12.11.2004 15, 16,27

12. Societatea Comercială RIG Service - S.A., localitatea Constanţa

R14320668

J13/2053/2001

5/12.11.2004 11

13. Societatea Comercială Grup Servicii Petroliere - S.A., localitatea Constanţa

Rl 6020764

J 13/6322/2004

6/12.11.2004 11

14. Societatea R747183 J13/1755/1 7/12.11.2004 11

102

Comercială Grup petrol Marin -S. A., localitatea Constanţa

8 995

15. Societatea Comercială Ampelum - S. A., localitatea Zlatna

Rl 772840

JOI/2771991

9/3.12.2004 7,21,26

16. Societatea Comercială Acumulatorul - S. A., comuna Pantelimon

R478901 J23/177/2002

10/30.11.2004

29

17. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători C.F.R. Călători - S. A., localitatea Bucureşti

Rl 1054545

J40/9764/1998

11/30.11.2004

7

18. Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfa C.F.R. Marfa - S. A., localitatea Bu-cureşti

Rl 1054537

J40/9775/1998

12/30.11.2004

7

19. Societatea Comercială Aversa - S. A., localitatea Bucureşti

R850 J40/924/1991

13/3.12.2004 24,26

20. Societatea Comercială Ario - S. A., localitatea Bistriţa

R2736489

J06/38/1991

14/22.12.2004

24

21. Societatea Comercială Saturn - S. A., localitatea Alba lulia

R175057 JOI/18671991

15/22.12.2004

24

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - R A A N - S A lo-

22. calitatea Drobeta-Turnu Severin - sucursala Cercetări Nucleare Piteşti, localitatea Piteşti - Mioveni

11057002

J03/515/1998

16/22.12.2004

2

Regia Autonomă pentru Activităţi

103

Nucleare - R A A N - S A lo-

23. calitatea Drobeta-Turnu Severin - sucursala ROMAG -PROD., localitatea Drobeta-Turnu Severin

12611350

J25/300/1998

55/4.07.2005 36

24. Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare -RA.AN.'-S.A lo-

R10882752

J25/282/1998

172/22.09 2005

2

calitatea Drobeta-Turnu Severin

25. Societatea Comercială Mittal Steel Hunedoara

R2126855

J20/41/1991

18/22.12.2004

7,23,25

- S. A., localitatea Hunedoara

26. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei, comuna Măgurele

332134 J23/1945/2002

22/15.02.2005

2

27. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest -S.A., localitatea Deva -filiala Devamin Exploatarea Minieră, localitatea Deva

Rl 1669346

J20/334/1999

24/15.02.2005 58/6.07.2005

20

28. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest -S.A., localitatea Deva -filiala Poiana Rusca Teliuc, localitatea Teliucu Inferior

R14990030

J20/843/2002

25/15.02.2005

20

29. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest -S.A., localitatea Deva -filiala

R4330648

J01/468/2001

27/15.02.2005

20,28 (b, e), 32

104

Roşiamin, lo-calitatea Roşia Montană

30. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest -S. A., localitatea Deva -filiala Certej, localitatea Certeju de Sus

14271549

J20/763/2001

31/15.02.2005

20

31. Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest -S.A., localitatea Deva -filiala Bradmin - S. A., localitatea Brad

R14271514

J20/765/2001

74/14.07.2005

20, 26, 29

32. Societatea Comercială Rempes - S.A., localitatea Deva

2119262 J20/2070/1992

26/15.02.2005

24

33. Societatea Comercială

R2 8 10240

J10/2713/1992

29/15.02.2005

15

Glassrom- S.A., comuna Berea Societatea

Comercială

34. Roşia Montană Gold Corporation - S. A., localitatea Roşia Montană

9762620 J01/443/1999

30/15.02.2005

21 (c), 29 (a)

35. Societatea Comercială Rulmenţi - S.A., localitatea Bârlad

2808089 J37/8/1991 32/3.05.2005 7,24, 26,27

36. Societatea Comercială Industria Sârmei -S. A., localitatea Câmpia Turzii

199710 J12/67/1991

34/4.05.2005 19 (a, d, f), 23 (a, b), 24, 25 (a, b,e, f, g), 26

Societatea Naţională a

Sării - S. A., localitatea

37. Bucureşti Exploatarea Minieră Râmnicu

R2536030

J38/204/1998

23/R/29.04.2005

20

105

Vâl- cea, localitatea

Râmnicu Vâlcea

Societatea Comercială

38. Moldomin - S. A., localitatea Moldova

11932018

Jll/233/1999

37/5.05.2005 32

Nouă Societatea

Comercială

39. Armătura- S.A., localitatea Cluj-Napoca

R199001 J12/13/1991

38/5.05.2005 24

Societatea Comercială

40. Hidreconstrucţia -S. A., localitatea

1556820 J40/1726/1991

42/6.05.2005 1 (a), 3

Bucureşti Societatea

Comercială

41. Uzina de Utilaj Minier şi Reparaţii - S. A. -UUMR, localitatea

R2944625

J24/1762/1992

43/10.05.2005

22

Baia Sprie Societatea

Comercială

42. Cozmircom - S. A., R2951916

J24/20 13/1 992

44/10.05.2005

24,26

localitatea Baia Mare

43. Compania Naţională Romarm - S. A., localitatea Bucureşti - filiala

14373832

J 18/330/2001

45/10.05.2005

1 (c, d, g, h), 7, 26,29

Societatea Comercială Uzina Mecanică Sadu -S. A., localitatea Bumbeşti-Jiu

(b), 33

44. Compania Naţională Romarm - S. A., localitatea Bucureşti - filiala Societatea Comercială Uzina Mecanică Plopeni - S.A., localitatea Plopeni

Rl 3 74 1804

J29/1 62/2001

101/26.07.2005

1 (c, d, e, f, g, h), 7, 24, 26

106

45. Compania Naţională Romarm - S. A., localitatea Bucureşti - filiala Societatea Comercială Tohan - S.A., localitatea Zărneşti

R13652413

J08/49/2001

131/15.09.2005

1 (c, d, e,f, g, h), 7, 26, 27 (a), 29 (b), 30 (b), 33

46. Compania Naţională Romarm - S. A., localitatea Bucureşti -filiala Societatea Comercială Carfil -S. A., localitatea Braşov

R13945863

J08/596/2001

173/22.09.2005

1 (d, e, f), 33

47. Societatea Comercială Oltchim - S.A, localitatea Râmnicu Vâlcea

R1475261

J38/219/1991

46/1.07.2005 2, 7, 24, 26,39, 42, 43, 44,45

48. Societatea Comercială Cuprom - S. A., localitatea Bucureşti -sucursala Baia Mare, localitatea Baia Mare

15763027

J24/1 088/2003

48/1.07.2005 48B/8.09.2005

21,26, 28, 29

49. Societatea Comercială Stipo - S. A., localitatea Dorohoi

R622127 J07/1995/1991

49/1.07.2005 15, 16 (a, b),27,33

50. Societatea Comercială Combinatul Siderurgic Reşiţa - S.A., localitatea Reşiţa

R1064207

Jl 1/59/1 991

51/1.07.2005 1 (a), 7, 23,25, 26,27

51. Societatea Comercială Stimas - S. A., localitatea Suceava

717928 J33/5/1991 52/4.07.2005 15, 16

52. Societatea Comercială Beta - S. A., localitatea

1154660 J 10/9/1 991

53/4.07.2005 140/20.09.2005

2,26,33

Buzău 53. Societatea

Comercială Mecanica Dacia - S. A., localitatea

R9813287

J03/714/1997

56/6.07.2005 24,26

107

Mioveni 54. Societatea

Comercială Centrala Electrică de Termoficare Arad -S. A., localitatea Arad

R14593668

J02/336/2002

59/6.07.2005 7

55. Societatea Comercială Petromservice - S. A., localitatea Bucureşti -sucursala Piteşti, localitatea Piteşti

14716450

J03/449/2002

61/7.07.2005 13

56. Societatea Comercială Petromservice - S. A., localitatea Bucureşti -sucursala Craiova, localitatea Işalniţa

R14794386

J 16/685/2002

65/8.07.2005 13

57. Societatea Comercială Petromservice - S.A., localitatea Bucureşti -sucursala Petromservice Vest, localitatea Arad

14743030

J40/694/2002

71/11.07.2005

13

58. Societatea Comercială Petromservice - S. A. -sucursala Ploieşti, localitatea Ploieşti

146933608

J29/642/2002

77/15.07.2005

13

59. Societatea Comercială Mecanex - S. A., localitatea Botoşani

R613803 J07/199/1991

62/7.07.2005 24

60. Societatea Comercială Promex - S.A., localitatea Brăila

R2265683

J09/112/1991

63/7.07.2005 7,24, 26,33

61. Societatea Comercială de Transport cu Me-troul METROREX -S.A., localitatea Bucureşti

R13863739

J40/6880/1999

64/7.07.2005 225/8.09.2005

5,6

108

62. Societatea Comercială Upetrom 1 Mai - S. A., localitatea Ploieşti

1350365 J29/1/1991 69/8.07.2005 24, 26,27,33

63. Societatea Comercială IUS - S.A., localitatea

Rl 109309

J08/30/1991

70/11.07.2005

26

Braşov Societatea

Comercială

64. Foraj Sonde Bascov -S.A., localitatea

R167778 J03/27 14/1 992

73/14.07.2005

13

Bascov Societatea

Comercială

de Reparaţii şi Servicii

65. Termoserv Craiova -

15376918

Jl 6/578/2003

75/14.07.2005

7,27

S. A., localitatea Işal-

niţa Hidroelectrica - S.

A.,

localitatea Bucureşti -

filiala Societatea 66. Comercială Hidro

serv 14936693

J25/250/2002

76/14.07.2005

10

Porţile de Fier - S. A.,

localitatea Drobeta-

Turnu Severin Societatea

Comercială 3,14,

67. Cupru Min - S.A., 11551757

J01/64/1999

78/15.07.2005

20, 26,

localitatea Abrud 32 Societatea

Comercială

68. Hitrom - S. A., R2431476

J3 7/1 74/2002

80/15.07.2005

7

localitatea Vaslui Societatea

Comercială

69. Tractorul U.T.B. -S. A., localitatea

Rl 109465

J08/1 6/1991

81/18.07.2005

23, 24, 26

109

Braşov Societatea

Comercială

70. Foraj Sonde Râmnicu Vâlcea - S. A., locali-

R2618033

J38/1296/1992

83/18.07.2005

13

tatea Râmnicu Vâlcea

Societatea Comercială

71. UMB - S. A., Rl 6970624

J04/2 13 7/2004

84/18.07.2005

24

localitatea Bacău Societatea

Comercială 7 23

7?.. Metabet CF - S.A., 128507 J03/150/1991

85/19.07.2005

localitatea Piteşti Societatea

Comercială

Materiale de Fricţiune

73. şi Garnituri de Etan-şare - PERMIT - S.A.,

R1170151

J10/298/1991

86/19.07.2005

51

localitatea Râmnicu

Sărat 74. Organizaţia

Patronală 1870767 Jl 3/643/1

991 87/22.07.2005

1 (a, b),

Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Socep S.A., localitatea Constanţa

7,8

75. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Decirom S. A., localitatea Constanţa

1890411 J13/516/1991

88/22.07.2005

1 (a, b), 8

76. Organizaţia Patronală

R1910160

J13/619/1991

89/22.07.2005

1 (a, b),7,8

110

Operatorul Portuar localitatea Constanţa -Societatea Comercială Chimpex - S. A., localitatea Constanţa

77. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Frial - S. A., localitatea Constanţa

1887971 J13/624/1991

90/22.07.2005

Ha, b), 8

78. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Casa de Expediţii PHOENIX - S.A.,' localitatea Constanţa

R1878000

J13/703/1991

91/22.07.2005

1 (a, b), 8

79. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Rotrac - S. A., localitatea Constanta

R4272644

J13/5956/1992

92/22.07.2005

1 (a, b), 8

80. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Minmetal - S. A., localitatea Constanţa

R1910217

J13/566/1991

93/22.07.2005

1 (a, b),7,8,9

81. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea

R1888500

J13/604/1991

94/22.07.2005

1 (a, b), 8

111

Constanţa -Societatea Comercială Umex - S. A., localitatea Constanţa

82. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Romtrans Agenţia Mol 1 - S. A., localitatea Constanţa

R400805 J13/1549/1996

95/22.07.2005

1 (a, b), 7,8,9

83. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Oii Terminal - S.A., localitatea Constanţa

2410163 J13/512/1991

96/25.07.2005 226/08.09.2005

7

84. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Sticerom Group Exim - S. R. L., localitatea Constanţa

R16041031

J 13/5029/2004

97/25.07.2005

1 (a, b), 8

85. Organizaţia Patronală Operatorul Portuar, localitatea Constanţa -Societatea Comercială Compania de Remor-care Maritimă Coremar - S. A., localitatea Constanţa

Rl 874343

J13/620/1991

98/25.07.2005

9

86. Societatea R155137 J32/768/20 99/25.07.200 13

112

Comercială Dafora - S.A., localitatea Mediaş sucursala Foraj, localitatea Mediaş

64 03 5

87. Societatea Comercială Atlas - G.I.P. - S.A., localitatea Ploieşti

1360687 J29/79/2001

100/25.07.2005 147/21.09.2005

1 (a, c),2

88. Societatea Comercială Lugomet - S.A., localitatea Lugoj

Rl 846726

J35/258/1991

102/26.07.2005

24, 26,27

89. Societatea Comercială Stisom - S.A., localitatea Poiana Codrului

6433995 J30/663/1991

104/8.09.2005

15

90. Societatea Comercială lemarul 1 6 Februarie -S. A., localitatea Cluj-Napoca

201373 J12/1591/1992

105/8.09.2005

7,24, 26,30 (a)

91. Societatea Comercială Rompetrol Rafinare -S. A., localitatea Constanţa

R1860712

J13/534/1991

106/8.09.2005

18 (b), 36,39

92. Societatea Comercială Somvetra - S. A., localitatea Gherla

R202174 J 12/48/1 991

107/8.09.2005

15,16,27,33

93. Societatea Comercială Celhart Donaris - S. A., localitatea Brăila

R2253999

J09/6/1990 108/9.09.2005

7

94. Societatea Comercială Sticla Turda - S.A., localitatea Turda

R202190 J12/3/1991 109/9.09.2005

15, 16 (a, b), 33

95. Societatea Comercială Turnătoria Metalul -S.R.L., localitatea Cluj -Napoca

2886044 J12/3977/1992

110/9.09.2005

24,33

96. Societatea Comercială Vitrometan - S. A., localitatea Mediaş

R803786 J32/8/1991 111/9.09.2005

15, 16 (a, b), 27

97. Societatea R567480 J06/30/199 112/9.09.200 15, 16

113

Comercială Cristiro - S. A., localitatea Bistriţa

1 5 (b, c),27,33

98. Societatea Comercială Agroexport - S. A., localitatea Constanţa

1592415 J13/1 164/2001

113/9.09.2005

1 (a, b),8

99. Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare, localitatea Constanţa

16330145

- 114/9.09.2005

9

100.

Societatea Naţională de gaze Naturale ROMGAZ - S. A. -Sucursala de Intervenţii, Reparaţii Capitale şi Operaţii Speciale la Sonde (S I R C O S S ) lo-

15750450

J32/1 190/2003

115/12.09.2005

13

calitatea Mediaş 101 Societatea

Comercială R4727746

J26/349/1995

116/12.09.2005

13

Foraj Sonde - S.A., —p— localitatea Târgu Mureş 10, 18

(a, b), 19

Societatea Comercială

(c), 21

102.

Mittal Steel Galaţi -

1639739 J17/21/1991 117/12.09.2005

(a), 22,

S.A., localitatea Galaţi

23, 24, 25 (a),

26, 27, 30 (c,

d), 39 Societatea

Comercială

103.

Nitroexplosives - S. A.,

16283540

J08/675/2004

118/12.09.2005

1 (c)

localitatea Făgăraş Societatea

Comercială

114

104.

Alro - S. A., localitatea

1515374 J28/8/1991 119/13.09.2005

28 (d)

Slatina Societatea

Comercială

105.

Grandemar - S. A., localitatea Cluj-

200947 J12/365/1991

120/13.09.2005

32

Napoca Societatea

Comercială

106.

FOSERCO - S.A, R969453 J04/563/1991

121/13.09.2005

13

localitatea Târgu Ocna

Societatea Comercială

107.

Aquafor International -S.R.L., localitatea

R12979930

J04/23 3/2000

122/13.09.2005

13

Târgu Ocna Societatea

Comercială 7. 24,

25

108.

Mittal Steel Roman -S.A., localitatea

2057240 J27/88/1991 123/13.09.2005

(a), 26, 27 (a),

Roman 30 (c) Societatea

Comercială

109.

Fabrica de Sticlă Avrig - S. A., localitatea

R2460706

J32/69/1991 124/14.09.2005

15

Avrig Societatea

Comercială

Rominserv - S.A., lo-

110.

calitatea Bucureşti -punct de lucru So-cietatea Comercială

14208851

J40/83 3 1/2001

125/4.09.2005 158/21.09.2005

2, 24, 26

Rominserv Valves laifo - S. A.,

localitatea

Zalău

7,21, Societatea

Comercială 22, 23,

111. Sometra - S. A.,

813526 J32/124/1991

126/14.09.2005

26, 28,

localitatea 29,36,

115

Copşa Mică 38 Societatea

Comercială

întreţinere şi Reparaţii

112. Locomotive şi Utilaje -

R14300920

J40/9679/2001

127/14.09.2005

7

CFRIRLU-S.A., lo-

calitatea Bucureşti

Societatea Comercială

113.

Severnav - S.A., localitatea Drobeta-

R1606030

J25/03/1990

129/14.09.2005

33

Turnu Severin Societatea

Comercială

114. Hidrojet - S.

A., R1318860

J29/17/1991

130/14.09.2005

27

localitatea Breaza

Societatea Comercială

115. Stirom - S. A., 335588 J40/10/1990

132/15.09.2005

16 (a, c),

localitatea Bucureşti

(a)

Societatea Comercială

4

116. Foraj Sonde - S.A.,

3730778 J 16/2746/1 992

133/15.09.2005

13

localitatea Craiova

Societatea Comercială

117. Laminorul - S. A.,

2266948 J09/42/1991

134/15.09.2005

7, 25 (a), 26

localitatea Brăila

1 (a), 7, 19 (f), Societatea

Comercială 23 (a,

b, 118. Mechel

Târgovişte -S. R913720 J 15/284/1

991 135/16.09.2005

c), 24, 25 (a,

116

A., localitatea b, Târgovişte c, e, f, g), 26, 27 Societatea

Comercială

119. Silcotub - S.A, R676666 J31/8/1991 136/16.09.2005

25 (a)

localitatea Zalău

Institutul de Sănătate

120. Publică, localitatea

4340692 - 138/20.09.2005

2

Bucureşti Spitalul

Universitar

121. Căi Ferate, localitatea

4332169 - 139/21.09.2005

2

Craiova 122. Societatea

Comercială Nuclear & Vacuum -S. A., localitatea Măgurele

R481419 J23/12 16/2002

141/20.09.2005

2

123. Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucureşti -sucursala Bucureşti-Sud, localitatea Bucureşti

390841 J40/7572/2002

142/20.09.2005

2

124. Societatea Comercială Rompetrol Rafinare -S. A., localitatea Constanţa

Rl 860712

J13/534/1991

145/20.09.2005

2

125. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Louis Ţurcanu, localitatea Timişoara

4548538 - 146/21.09.2005

2

126. Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă,

4483447 - 148/21.09.2005

2

117

localitatea Timişoara

127. Societatea Naţională Nuclearelectrica -S. A., localitatea Bu-cureşti

R10874881

J40/7403/1998

149/21.09.2005

2

128. Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon, localitatea Bucureşti

420388 - 150/21.09.2005

2

129. Spitalul Clinic Prof. Dr. Th. Burghele, lo-calitatea Bucureşti

4283538 - 151/21.09.2005

2

130. Spitalul Orăşenesc, localitatea Bumbeşti-Jiu

4448199 - 152/21.09.2005

2

131. Centrul de Cardiologie, localitatea Iaşi

8615184 - 153/21.09.2005

2

132. Societatea Comercială Vilmar - S.A., localitatea Râmnicu Vâlcea

R2989503

J38/1525/1991

156/21.09.2005

2, 25 (a), 26,33

133. Spitalul Clinic Judeţean, localitatea Sibiu

4240898 - 157/21.09.2005

2

134. Societatea Comercială Rafiserv Arpechim -S.A., localitatea Piteşti

15227355

J03/2 11/2003

159/21.09.2005

2

135. Spitalul Universitar CFR Witing, localitatea Bucureşti

4267257 - 161/22.09.2005

2

136. Societatea Comercială Menarom - S. A., localitatea

R1627165

J17/172/1991

162/22.09.2005

2

118

Galaţi 137. Spitalul Clinic

Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei, locali-tatea Galaţi

3126853 - 164/22.09.2005 165/22.09.2005

2

138. Regia Autonomă de Transport Bucureşti -R.A., localitatea Bucureşti

1589886 J40/46/1991

167/22.09.2005

2, 24, 30 (a), 33

139. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, localitatea Constanţa

4301103 J70/380/1992

168/22.09.2005

2

140. Institutul Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu, localitatea Bucureşti

4203709 - 169/22.09.2005

2

141. Societatea Comercială Fortus - S. A., localitatea Iaşi

R1958479

J22/683/1991

170/22.09.2005

2

142. Spitalul Clinic Colţea, localitatea Bucureşti

4192960 - 171/22.09.2005

2

143. Spitalul Municipal, localitatea Roman

2613940 - 175/22.09.2005

2

144. Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola, localitatea Iaşi

4541165 - 176/22.09.2005

2

145. Societatea Comercială Foraj Sonde Zădăreni -S.A., localitatea Zădăreni

1727229 J02/124/1993

177/22.09.2005

13

146. Spitalul Clinic de Pediatrie,

11411672

- 179/22.09.2005

2

119

localitatea Si-biu

147. Institutul de Boli Car-diovasculare Prof. Dr. C. C. Iliescu, localitatea Bucureşti

4203628 - 181/22.09.2005

2

ANEXA 4

LISTA

cuprinzând profesiile din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează

în condiţii speciale

1. Balerin

2. Dansator

3. Acrobat

4. Jongler

5. Clovn

6. Călăreţ de circ

7. Dresor de animale sălbatice

8. Solist vocal de operă şi de operetă

9. Instrumentist la instrumente de suflat

10. Cascador

120

ANEXA 5

VÂRSTE STANDARD

de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare

Femei

Luna şi anul naşterii

Luna şi anul pensionării

Vârsta asiguratului la ieşirea la pensie (ani/luni)

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

Stagiul minim de cotizare (ani/luni)

Aprilie 1944 Aprilie 2001 57/0 25/0 10/0 Mai 1944 Mai 2001 57/0 25/0 10/0 Iunie 1944 Iunie 2001 57/0 25/0 10/0 Mie 1944 Iulie 2001 57/0 25/0 10/0 August 1944 August 2001 57/0 25/0 10/0

Septembrie 1944

Septembrie 2001

57/0 25/0 10/0

Octombrie 1944

Octombrie 2001 57/0 25/0 10/0

Noiembrie 1944

Noiembrie 2001 57/0 25/0 10/0

Decembrie 1944

Decembrie 2001

57/0 25/0 10/0

Ianuarie 1945 Ianuarie 2002 57/0 25/0 10/0 Februarie 1945

Februarie 2002 57/0 25/0 10/0

Martie 1945 Martie 2002 57/0 25/0 10/0 Aprilie 1945 Mai 2002 57/1 25/1 10/1 Mai 1945 Iunie 2002 57/1 25/1 10/1

Iunie 1945 Iulie 2002 57/1 25/1 10/1 Iulie 1945 August 2002 57/1 25/1 10/1

August 1945 Septembrie2002

57/1 25/1 10/1

Septembrie 1945

Noiembrie 2002 57/2 25/2 10/2

Octombrie Decembrie 2002

57/2 25/2 10/2

1945

Noiembrie 1945

Ianuarie 2003 57/2 25/2 10/2

Decembrie 1945

Februarie 2003 57/2 25/2 10/2

Ianuarie 1946 Martie 2003 57/2 25/2 10/2

Februarie 1946

Mai 2003 57/3 25/3 10/3

Martie 1946 Iunie 2003 57/3 25/3 10/3

121

Aprilie 1946 Iulie 2003 57/3 25/3 10/3

Mai 1946 August 2003 57/3 25/3 10/3

Iunie 1946 Septembrie 2003

57/3 25/3 10/3

Iulie 1946 Noiembrie 2003 57/4 25/4 10/4

August 1946 Decembrie 2003

57/4 25/4 10/4

Septembrie 1946

Ianuarie 2004 57/4 25/4 10/4

Octombrie 1946

Februarie 2004 57/4 25/4 10/4

Noiembrie 1946

Martie 2004 57/4 25/4 10/4

Decembrie 1946

Mai 2004 57/5 25/5 10/5

Ianuarie 1947 Iunie 2004 57/5 25/5 10/5

Februarie 1947

Iulie 2004 57/5 25/5 10/5

Martie 1947 August 2004 57/5 25/5 10/5

Aprilie 1947 Septembrie 2004

57/5 25/5 10/5

Mai 1947 Noiembrie 2004 57/6 25/6 10/6

Iunie 1947 Decembrie 2004

57/6 25/6 10/6

Iulie 1947 Ianuarie 2005 57/6 25/6 10/6

August 1947 Februarie 2005 57/6 25/6 10/6

Septembrie 1947

Martie 2005 57/6 25/6 10/6

Octombrie1947

Mai 2005 57/7 25/7 10/7

Noiembrie Iunie 2005 57/7 25/7 10/7

1947

Decembrie1947

Iulie 2005 57/7 25/7 10/7

Ianuarie 1948 Septembrie 2005

57/8 25/8 10/8

Februarie 1948

Octombrie 2005 57/8 25/8 10/8

Martie 1948 Noiembrie 2005 57/8 25/8 10/8

Aprilie 1948 Ianuarie 2006 57/9 25/9 10/9

Mai 1948 Februarie 2006 57/9 25/9 10/9

Iunie 1948 Martie 2006 57/9 25/9 10/9

Iulie 1948 Mai 2006 57/10 25/10 10/10

August 1948 Iunie 2006 57/10 25/10 10/10

Septembrie 1948

Iulie 2006 57/10 25/10 10/10

122

Octombrie1948

Septembrie 2006

57/11 25/11 10/11

Noiembrie 1948

Octombrie 2006 57/11 25/11 10/11

Decembrie 1948

Noiembrie 2006 57/11 25/11 10/11

Ianuarie 1949 Ianuarie 2007 58/0 26/0 11/0

Februarie 1949

Februarie 2007 58/0 26/0 11/0

Martie 1949 Martie 2007 58/0 26/0 11/0

Aprilie 1949 Mai 2007 58/1 26/2 11/2

Mai 1949 Iunie 2007 58/1 26/2 11/2

Iunie 1949 Iulie 2007 58/1 26/2 11/2

Iulie 1949 Septembrie 2007

58/2 26/4 11/4

August 1949 Octombrie 2007 58/2 26/4 11/4

Septembrie 1949

Noiembrie 2007 58/2 26/4 11/4

Octombrie 1949

Ianuarie 2008 58/3 26/6 11/6

Noiembrie 1949

Februarie 2008 58/3 26/6 11/6

Decembrie Martie 2008 58/3 26/6 11/6

1949

Ianuarie 1950 Mai 2008 58/4 26/8 11/8

Februarie 1950

Iunie 2008 58/4 26/8 11/8

Martie 1950 Iulie 2008 58/4 26/8 11/8

Aprilie 1950 Septembrie 2008

58/5 26/10 11/10

Mai 1950 Octombrie 2008 58/5 26/10 11/10

Iunie 1950 Noiembrie 2008 58/5 26/10 11/10

Iulie 1950 Ianuarie 2009 58/6 27/0 12/0

August 1950 Februarie 2009 58/6 27/0 12/0

Septembrie 1950

Martie 2009 58/6 27/0 12/0

Octombrie 1950

Mai 2009 58/7 27/2 12/2

Noiembrie 1950

Iunie 2009 58/7 27/2 12/2

Decembrie 1950

Iulie 2009 58/7 27/2 12/2

Ianuarie 1951 Septembrie 2009

58/8 27/4 12/4

Februarie 1951

Octombrie 2009 58/8 27/4 12/4

123

Martie 1951 Noiembrie 2009 58/8 27/4 12/4

Aprilie 1951 Ianuarie 2010 58/9 27/6 12/6

Mai 1951 Februarie 2010 58/9 27/6 12/6

Iunie 1951 Martie 20 10 58/9 27/6 12/6

Iulie 1951 Mai 20 10 58/10 27/8 12/8

August 1951 Iunie 20 10 58/10 27/8 12/8

Septembrie 1951

Iulie 20 10 58/10 27/8 12/8

Octombrie 1951

Septembrie 2010

58/11 27/10 12/10

Noiembrie 1951

Octombrie 20 10

58/11 27/10 12/10

Decembrie 1951

Noiembrie 20 10

58/11 27/10 12/10

Ianuarie 1952 Ianuarie 20 11 59/0 28/0 13/0

Februarie 1952

Februarie 2011 59/0 28/0 13/0

Martie 1952 Martie 20 11 59/0 28/0 13/0

Aprilie 1952 Mai 20 11 59/1 28/2 13/2

Mai 1952 Iunie 20 11 59/1 28/2 13/2

Iunie 1952 Iulie 20 11 59/1 28/2 13/2

Iulie 1952 Septembrie 2011

59/2 28/4 13/4

August 1952 Octombrie 20 11

59/2 28/4 13/4

Septembrie 1952

Noiembrie 2011 59/2 28/4 13/4

Octombrie 1952

Ianuarie 2012 59/3 28/6 13/6

Noiembrie 1952

Februarie 2012 59/3 28/6 13/6

Decembrie 1952

Martie 20 12 59/3 28/6 13/6

Ianuarie 1953 Mai 2012 59/4 28/8 13/8

Februarie 1953

Iunie 20 12 59/4 28/8 13/8

Martie 1953 Iulie 20 12 59/4 28/8 13/8

Aprilie 1953 Septembrie 2012

59/5 28/10 13/10

Mai 1953 Octombrie 20 12

59/5 28/10 13/10

Iunie 1953 Noiembrie 20 12

59/5 28/10 13/10

Iulie 1953 Ianuarie 2013 59/6 29/0 14/0

August 1953 Februarie 2013 59/6 29/0 14/0

Septembrie Martie 2013 59/6 29/0 14/0

124

1953 Octombrie1953

Mai 2013 59/7 29/2 14/2

Noiembrie 1953

Iunie 2013 59/7 29/2 14/2

Decembrie1953

Iulie 2013 59/7 29/2 14/2

Ianuarie 1954 Septembrie 2013

59/8 29/4 14/4

Februarie 1954

Octombrie 20 13

59/8 29/4 14/4

Martie 1954 Noiembrie 2013 59/8 29/4 14/4

Aprilie 1954 Ianuarie 20 14 59/9 29/6 14/6

Mai 1954 Februarie 20 14 59/9 29/6 14/6

Iunie 1954 Martie 20 14 59/9 29/6 14/6

Iulie 1954 Mai 20 14 59/10 29/8 14/8

August 1954 Iunie 20 14 59/10 29/8 14/8

Septembrie 1954

Iulie 20 14 59/10 29/8 14/8

Octombrie 1954

Septembrie 2014

59/11 29/10 14/10

Noiembrie 1954

Octombrie 20 14

59/11 29/10 14/10

Decembrie1954

Noiembrie 2014 59/11 29/10 14/10

Ianuarie 1955 Ianuarie 20 15 60/0 30/0 15/0

Februarie 1955

Februarie 2015 60/0 30/0 15/0

Martie 1955 Martie 20 15 60/0 30/0 15/0

Aprilie 1955 Mai 20 15 60/1 30/1 15/0

Mai 1955 Iunie 20 15 60/1 30/1 15/0

Iunie 1955 Iulie 20 15 60/1 30/1 15/0

Iulie 1955 Septembrie 2015

60/2 30/2 15/0

August 1955 Octombrie 20 15

60/2 30/2 15/0

Septembrie 1955

Noiembrie 2015 60/2 30/2 15/0

Octombrie 1955

Ianuarie 2016 60/3 30/3 15/0

Noiembrie 1955

Februarie 2016 60/3 30/3 15/0

Decembrie 1955

Martie 20 16 60/3 30/3 15/0

Ianuarie 1956 Mai 20 16 60/4 30/4 15/0

Februarie 1956

Iunie 20 16 60/4 30/4 15/0

125

Martie 1956 Iulie 20 16 60/4 30/4 15/0

Aprilie 1956 Septembrie 2016

60/5 30/5 15/0

Mai 1956 Octombrie 20 16

60/5 30/5 15/0

Iunie 1956 Noiembrie 2016 60/5 30/5 15/0

Iulie 1956 Ianuarie 2017 60/6 30/6 15/0

August 1956 Februarie 20 17 60/6 30/6 15/0

Septembrie 1956

Martie 2017 60/6 30/6 15/0

Octombrie 1956

Mai 20 17 60/7 30/7 15/0

Noiembrie 1956

Iunie 20 17 60/7 30/7 15/0

Decembrie 1956

Iulie 20 17 60/7 30/7 15/0

Ianuarie 1957 Septembrie2017

60/8 30/8 15/0

Februarie 1957

Octombrie 20 17

60/8 30/8 15/0

Martie 1957 Noiembrie 20 17

60/8 30/8 15/0

Aprilie 1957 Ianuarie 2018 60/9 30/9 15/0

Mai 1957 Februarie 2018 60/9 30/9 15/0

Iunie 1957 Martie 20 18 60/9 30/9 15/0

Iulie 1957 Mai 20 18 60/10 30/10 15/0

August 1957 Iunie 20 18 60/10 30/10 15/0

Septembrie 1957

Iulie 20 18 60/10 30/10 15/0

Octombrie 1957

Septembrie 2018

60/11 30/11 15/0

Noiembrie 1957

Octombrie 20 18

60/11 30/11 15/0

Decembrie1957

Noiembrie 20 18

60/11 30/11 15/0

Ianuarie 1958 Ianuarie 2019 61/0 31/0 15/0

Februarie 1958

Februarie 20 19 61/0 31/0 15/0

Martie 1958 Martie 20 19 61/0 31/0 15/0

Aprilie 1958 Mai 20 19 61/1 31/1 15/0

Mai 1958 Iunie 20 19 61/1 31/1 15/0

Iunie 1958 Iulie 20 19 61/1 31/1 15/0

Iulie 1958 Septembrie 61/2 31/2 15/0

2019

August 1958 Octombrie 20 19

61/2 31/2 15/0

126

Septembrie 1958

Noiembrie 20 19

61/2 31/2 15/0

Octombrie 1958

Ianuarie 2020 61/3 31/3 15/0

Noiembrie 1958

Februarie 2020 61/3 31/3 15/0

Decembrie 1958

Martie 2020 61/3 31/3 15/0

Ianuarie 1959 Mai 2020 61/4 31/4 15/0

Februarie 1959

Iunie 2020 61/4 31/4 15/0

Martie 1959 Iulie 2020 61/4 31/4 15/0

Aprilie 1959 Septembrie 2020

61/5 31/5 15/0

Mai 1959 Octombrie 2020 61/5 31/5 15/0

Iunie 1959 Noiembrie 2020 61/5 31/5 15/0

Iulie 1959 Ianuarie 2 021 61/6 31/6 15/0

August 1959 Februarie 2021 61/6 31/6 15/0

Septembrie 1959

Martie 2021 61/6 31/6 15/0

Octombrie 1959

Mai 2021 61/7 31/7 15/0

Noiembrie 1959

Iunie 2021 61/7 31/7 15/0

Decembrie 1959

Iulie 2021 61/7 31/7 15/0

Ianuarie 1960 Septembrie 2021

61/8 31/8 15/0

Februarie 1960

Octombrie 2021 61/8 31/8 15/0

Martie 1960 Noiembrie 2021 61/8 31/8 15/0

Aprilie 1960 Ianuarie 2022 61/9 31/9 15/0

Mai 1960 Februarie 2022 61/9 31/9 15/0

Iunie 1960 Martie 2022 61/9 31/9 15/0

Iulie 1960 Mai 2022 61/10 31/10 15/0

August 1960 Iunie 2022 61/10 31/10 15/0

Septembrie 1960

Iulie 2022 61/10 31/10 15/0

Octombrie 1960

Septembrie2022

61/11 31/11 15/0

Noiembrie 1960

Octombrie 2022 61/11 31/11 15/0

Decembrie 1960

Noiembrie 2022 61/11 31/11 15/0

127

Ianuarie 1961 Ianuarie 2023 62/0 32/0 15/0 Februarie 1961

Februarie 2023 62/0 32/0 15/0

Martie 1961 Martie 2023 62/0 32/1 15/0 Aprilie 1961 Aprilie 2023 62/0 32/1 15/0 Mai 1961 Mai 2023 62/0 32/2 15/0 Iunie 1961 Iulie 2023 62/1 32/2 15/0 Iulie 1961 August 2023 62/1 32/3 15/0

August 1961 Septembrie2023

62/1 32/3 15/0

Septembrie 1961

Octombrie 2023 62/1 32/4 15/0

Octombrie 1961

Noiembrie 2023 62/1 32/4 15/0

Noiembrie 1961

Ianuarie 2024 62/2 32/5 15/0

Decembrie 1961

Februarie 2024 62/2 32/5 15/0

Ianuarie 1962 Martie 2024 62/2 32/6 15/0 Februarie 1962

Aprilie 2024 62/2 32/6 15/0

Martie 1962 Mai 2024 62/2 32/7 15/0 Aprilie 1962 Iulie 2024 62/3 32/7 15/0 Mai 1962 August 2024 62/3 32/8 15/0

Iunie 1962 Septembrie 2024

62/3 32/8 15/0

Iulie 1962 Octombrie 2024 62/3 32/9 15/0

August 1962 Noiembrie 2024 62/3 32/9 15/0

Septembrie 1962

Ianuarie 2025 62/4 32/10 15/0

Octombrie 1962

Februarie 2025 62/4 32/10 15/0

Noiembrie 1962

Martie 2025 62/4 32/11 15/0

Decembrie 1962

Aprilie 2025 62/4 32/11 15/0

Ianuarie 1963 Mai 2025 62/4 33/0 15/0

Februarie 1963

Iulie 2025 62/5 33/0 15/0

Martie 1963 August 2025 62/5 33/1 15/0

Aprilie 1963 Septembrie 2025

62/5 33/1 15/0

Mai 1963 Octombrie 2025 62/5 33/2 15/0

128

Iunie 1963 Noiembrie 2025 62/5 33/2 15/0

Iulie 1963 Ianuarie 2026 62/6 33/3 15/0

August 1963 Februarie 2026 62/6 33/3 15/0

Septembrie 1963

Martie 2026 62/6 33/4 15/0

Octombrie 1963

Aprilie 2026 62/6 33/4 15/0

Noiembrie 1963

Mai 2026 62/6 33/5 15/0

Decembrie 1963

Iulie 2026 62/7 33/5 15/0

Ianuarie 1964 August 2026 62/7 33/6 15/0

Februarie 1964

Septembrie 2026

62/7 33/6 15/0

Martie 1964 Octombrie 2026 62/7 33/7 15/0

Aprilie 1964 Noiembrie 2026 62/7 33/7 15/0

Mai 1964 Ianuarie 2027 62/8 33/8 15/0

Iunie 1964 Februarie 2027 62/8 33/8 15/0

Iulie 1964 Martie 2027 62/8 33/9 15/0

August 1964 Aprilie 2027 62/8 33/9 15/0

Septembrie 1964

Mai 2027 62/8 33/10 15/0

Octombrie 1964

Iulie 2027 62/9 33/10 15/0

Noiembrie 1964

August 2027 62/9 33/11 15/0

Decembrie 1964

Septembrie2027

62/9 33/11 15/0

Ianuarie 1965 Octombrie 2027 62/9 34/0 15/0

Februarie 1965

Noiembrie 2027 62/9 34/0 15/0

Martie 1965 Ianuarie 2028 62/10 34/1 15/0

Aprilie 1965 Februarie 2028 62/10 34/1 15/0

129

Mai 1965 Martie 2028 62/10 34/2 15/0

Iunie 1965 Aprilie 2028 62/10 34/2 15/0

Iulie 1965 Mai 2028 62/10 34/3 15/0

August 1965 Iunie 2028 62/10 34/3 15/0

Septembrie1965

Iulie 2028 62/10 34/4 15/0

Octombrie 1965

August 2028 62/10 34/4 15/0

Noiembrie 1965

Septembrie 2028

62/10 34/5 15/0

Decembrie 1965

Octombrie 2028 62/10 34/5 15/0

Ianuarie 1966 Noiembrie 2028 62/10 34/6 15/0

Februarie 1966

Ianuarie 2029 62/11 34/6 15/0

Martie 1966 Februarie 2029 62/11 34/7 15/0

Aprilie 1966 Martie 2029 62/11 34/7 15/0

Mai 1966 Aprilie 2029 62/11 34/8 15/0

Iunie 1966 Mai 2029 62/11 34/8 15/0

Iulie 1966 Iunie 2029 62/11 34/9 15/0

August 1966 Iulie 2029 62/11 34/9 15/0

Septembrie 1966

August 2029 62/11 34/10 15/0

Octombrie 1966

Septembrie 2029

62/11 34/10 15/0

Noiembrie 1966

Octombrie 2029 62/11 34/11 15/0

Decembrie 1966

Noiembrie 2029 62/11 34/11 15/0

Ianuarie 1967 Ianuarie 2030 63/0 35/0 15/0

Bărbaţi

130

Luna şi anul naşterii

Luna şi anul pensionării

Vârsta asiguratului la ieşirea la pensie (ani/luni)

Stagiul complet de cotizare (ani/luni)

Stagiul minim de cotizare (ani/luni)

Ianuarie 1939

Ianuarie 2001

62/0 30/0 10/0

Februarie 1939

Februarie 2001

62/0 30/0 10/0

Martie 1939 Martie 2001 62/0 30/0 10/0 Aprilie 1939 Aprilie 2001 62/0 30/0 10/0 Mai 1939 Mai 2001 62/0 30/0 10/0 Iunie 1939 Iunie 2001 62/0 30/0 10/0 Iulie 1939 Mie 2001 62/0 30/0 10/0 August 1939 August 2001 62/0 30/0 10/0 Septembrie 1939

Septembrie 2001

62/0 30/0 10/0

Octombrie 1939

Octombrie 2001

62/0 30/0 10/0

Noiembrie 1939

Noiembrie 2001

62/0 30/0 10/0

Decembrie 1939

Decembrie 2001

62/0 30/0 10/0

Ianuarie 1940

Ianuarie 2002

62/0 30/0 10/0

Februarie 1940

Februarie 2002

62/0 30/0 10/0

Martie 1940 Martie 2002 62/0 30/0 10/0 Aprilie 1940 Mai 2002 62/1 30/1 10/1 Mai 1940 Iunie 2002 62/1 30/1 10/1 Iunie 1940 Iulie 2002 62/1 30/1 10/1 Iulie 1940 August 2002 62/1 30/1 10/1

August 1940 Septembrie 2002

62/1 30/1 10/1

Septembrie 1940

Noiembrie 2002

62/2 30/2 10/2

Octombrie 1940

Decembrie 2002

62/2 30/2 10/2

Noiembrie 1940

Ianuarie 2003

62/2 30/2 10/2

Decembrie 1940

Februarie 2003

62/2 30/2 10/2

Ianuarie 1941

Martie 2003 62/2 30/2 10/2

Februarie 1941

Mai 2003 62/3 30/3 10/3

Martie 1941 Iunie 2003 62/3 30/3 10/3

131

Aprilie 1941 Iulie 2003 62/3 30/3 10/3

Mai 1941 August 2003 62/3 30/3 10/3

Iunie 1941 Septembrie 2003

62/3 30/3 10/3

Iulie 1941 Noiembrie 2003

62/4 30/4 10/4

August 1941 Decembrie 2003

62/4 30/4 10/4

Septembrie 1941

Ianuarie 2004

62/4 30/4 10/4

Octombrie 1941

Februarie 2004

62/4 30/4 10/4

Noiembrie 1941

Martie 2004 62/4 30/4 10/4

Decembrie 1941

Mai 2004 62/5 30/5 10/5

Ianuarie 1942

Iunie 2004 62/5 30/5 10/5

Februarie 1942

Iulie 2004 62/5 30/5 10/5

Martie 1942 August 2004 62/5 30/5 10/5

Aprilie 1942 Septembrie 2004

62/5 30/5 10/5

Mai 1942 Noiembrie 2004

62/6 30/6 10/6

Iunie 1942 Decembrie 2004

62/6 30/6 10/6

Iulie 1942 Ianuarie 2005

62/6 30/6 10/6

August 1942 Februarie 2005

62/6 30/6 10/6

Septembrie 1942

Martie 2005 62/6 30/6 10/6

Octombrie 1942

Mai 2005 62/7 30/7 10/7

Noiembrie1942

Iunie 2005 62/7 30/7 10/7

Decembrie 1942

Iulie 2005 62/7 30/7 10/7

Ianuarie 1943

Septembrie 2005

62/8 30/8 10/8

Februarie 1943

Octombrie 2005

62/8 30/8 10/8

132

Martie 1943 Noiembrie 2005

62/8 30/8 10/8

Aprilie 1943 Ianuarie 2006

62/9 30/9 10/9

Mai 1943 Februarie 2006

62/9 30/9 10/9

Iunie 1943 Martie 2006 62/9 30/9 10/9

Iulie 1943 Mai 2006 62/10 30/10 10/10

August 1943 Iunie 2006 62/10 30/10 10/10

Septembrie 1943

Iulie 2006 62/10 30/10 10/10

Octombrie 1943

Septembrie 2006

62/11 30/11 10/11

Noiembrie 1943

Octombrie 2006

62/11 30/11 10/11

Decembrie 1943

Noiembrie 2006

62/11 30/11 10/11

Ianuarie 1944

Ianuarie 2007

63/0 31/0 11/0

Februarie 1944

Februarie 2007

63/0 31/0 11/0

Martie 1944 Martie 2007 63/0 31/0 11/0

Aprilie 1944 Mai 2007 63/1 31/2 11/2

Mai 1944 Iunie 2007 63/1 31/2 11/2

Iunie 1944 Iulie 2007 63/1 31/2 11/2

Iulie 1944 Septembrie 2007

63/2 31/4 11/4

August 1944 Octombrie2007

63/2 31/4 11/4

Septembrie 1944

Noiembrie 2007

63/2 31/4 11/4

Octombrie 1944

Ianuarie 2008

63/3 31/6 11/6

Noiembrie 1944

Februarie 2008

63/3 31/6 11/6

Decembrie 1944

Martie 2008 63/3 31/6 11/6

Ianuarie 1945

Mai 2008 63/4 31/8 11/8

133

Februarie 1945

Iunie 2008 63/4 31/8 11/8

Martie 1945 Iulie 2008 63/4 31/8 11/8

Aprilie 1945 Septembrie 2008

63/5 31/10 11/10

Mai 1945 Octombrie 2008

63/5 31/10 11/10

Iunie 1945 Noiembrie 2008

63/5 31/10 11/10

Iulie 1945 Ianuarie 2009

63/6 32/0 12/0

August 1945 Februarie 2009

63/6 32/0 12/0

Septembrie 1945

Martie 2009 63/6 32/0 12/0

Octombrie 1945

Mai 2009 63/7 32/2 12/2

Noiembrie 1945

Iunie 2009 63/7 32/2 12/2

Decembrie Iulie 2009 63/7 32/2 12/2

1945

Ianuarie 1946

Septembrie 2009

63/8 32/4 12/4

Februarie 1946

Octombrie 2009

63/8 32/4 12/4

Martie 1946 Noiembrie 2009

63/8 32/4 12/4

Aprilie 1946 Ianuarie 2010

63/9 32/6 12/6

Mai 1946 Februarie 2010

63/9 32/6 12/6

Iunie 1946 Martie 2010 63/9 32/6 12/6

Iulie 1946 Mai 20 10 63/10 32/8 12/8

August 1946 Iunie 20 10 63/10 32/8 12/8

Septembrie 1946

Iulie 20 10 63/10 32/8 12/8

Octombrie 1946

Septembrie 2010

63/11 32/10 12/10

Noiembrie 1946

Octombrie2010

63/11 32/10 12/10

134

Decembrie 1946

Noiembrie 2010

63/11 32/10 12/10

Ianuarie 1947

Ianuarie 2011

64/0 33/0 13/0

Februarie1947

Februarie 2011

64/0 33/0 13/0

Martie 1947 Martie 20 11 64/0 33/0 13/0

Aprilie 1947 Mai 20 11 64/1 33/2 13/2

Mai 1947 Iunie 20 11 64/1 33/2 13/2

Iunie 1947 Iulie 20 11 64/1 33/2 13/2

Iulie 1947 Septembrie 2011

64/2 33/4 13/4

August 1947 Octombrie2011

64/2 33/4 13/4

Septembrie1947

Noiembrie 2011

64/2 33/4 13/4

Octombrie 1947

Ianuarie 2012

64/3 33/6 13/6

Noiembrie 1947

Februarie 2012

64/3 33/6 13/6

Decembrie 1947

Martie 20 12 64/3 33/6 13/6

Ianuarie 1948

Mai 20 12 64/4 33/8 13/8

Februarie 1948

Iunie 20 12 64/4 33/8 13/8

Martie 1948 Iulie 20 12 64/4 33/8 13/8

Aprilie 1948 Septembrie 2012

64/5 33/10 13/10

Mai 1948 Octombrie2012

64/5 33/10 13/10

Iunie 1948 Noiembrie 2012

64/5 33/10 13/10

Iulie 1948 Ianuarie 2013

64/6 34/0 14/0

August 1948 Februarie 2013

64/6 34/0 14/0

Septembrie 1948

Martie 20 13 64/6 34/0 14/0

Octombrie 1948

Mai 20 13 64/7 34/2 14/2

135

Noiembrie 1948

Iunie 20 13 64/7 34/2 14/2

Decembrie 1948

Iulie 2013 64/7 34/2 14/2

Ianuarie 1949

Septembrie 2013

64/8 34/4 14/4

Februarie 1949

Octombrie 2013

64/8 34/4 14/4

Martie 1949 Noiembrie 2013

64/8 34/4 14/4

Aprilie 1949 Ianuarie 2014

64/9 34/6 14/6

Mai 1949 Februarie 2014

64/9 34/6 14/6

Iunie 1949 Martie 20 14 64/9 34/6 14/6

Iulie 1949 Mai 2014 64/10 34/8 14/8

August 1949 Iunie 20 14 64/10 34/8 14/8

Septembrie 1949

Iulie 20 14 64/10 34/8 14/8

Octombrie 1949

Septembrie 2014

64/11 34/10 14/10

Noiembrie 1949

Octombrie 2014

64/11 34/10 14/10

Decembrie 1949

Noiembrie 2014

64/11 34/10 14/10

Ianuarie 1950

Ianuarie 20 15

65/0 35/0 15/0

Februarie 1950

Februarie 2015

65/0 35/0 15/0

Martie 1950 Martie 20 15 65/0 35/0 15/0

ANEXA 6

VÂRSTE STANDARD

de pensionare, stagii complete şi stagii minime de cotizare în specialitate, pentru

cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii

publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul

136

apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale

Bărbaţi - Femei

Luna şi

anul naşterii

Luna

şi anul

pensionării

Vârsta

asiguratului la

ieşirea la pensie

(ani/luni)

Sta

giul

complet de

cotizare

(ani/luni)

Sta

giul minim

de cotizare

(ani/luni)

Până în

ianuarie 1956

inclusiv

Ianuar

ie 2011 55/0

20/

0

15/

0

Februar

ie 1956

Februa

rie 2011 55/0

20/

1

15/

0

Martie

1956

Martie

20 11

55/0 20/

2

15/

0

Aprilie

1956

Mai

20 11

55/1 20/

3

15/

1

Mai

1956

Iunie

20 11

55/1 20/

3

15/

1

Iunie

1956

Iulie

20 11

55/1 20/

4

15/

1

Iulie

1956

Septe

mbrie 2011 55/2

20/

4

15/

2

August

1956

Octom

brie

2011

55/2 20/

5

15/

2

Septem

brie 1956

Noiem

brie 2011 55/2

20/

5

15/

2

Octomb

rie 1956

Ianuar

ie 2012 55/3

20/

6

15/

3

Noiemb

rie 1956

Februa

rie 2012 55/3

20/

7

15/

3

Decem

brie 1956

Martie

2012 55/3

20/

8

15/

3

Ianuarie Mai 55/4 20/ 15/

137

1957 20 12 9 4

Februar

ie 1957

Iunie

20 12

55/4 20/

9

15/

4

Martie

1957

Iulie

20 12

55/4 20/

10

15/

4

Aprilie

1957

Septe

mbrie 2012

55/5 20/

10

15/

5

Mai

1957

Octom

brie 2012

55/5 20/

11

15/

5

Iunie

1957

Noiem

brie 2012

55/5 20/

11

15/

5

Iulie

1957

Ianuar

ie 2013

55/6 21/

0

15/

6

August

1957

Februa

rie

2013

55/6 21/

1

15/

6

Septem

brie 1957

Martie

20 13

55/6 21/

2

15/

6

Octomb

rie 1957

Mai

20 13

55/7 21/

3

15/

7

Noiemb

rie

1957

Iunie

20 13

55/7 21/

3

15/

7

Decem

brie 1957

Iulie

2013

55/7 21/

4

15/

7

Ianuarie

1958

Septe

mbrie 2013

55/8 21/

4

15/

8

Februar

ie 1958

Octom

brie

2013

55/8 21/

5

15/

8

Martie

1958

Noiem

brie 2013

55/8 21/

5

15/

8

Aprilie

1958

Ianuar

ie 20 14

55/9 21/

6

15/

9

138

Mai

1958

Februa

rie

2014

55/9 21/

7

15/

9

Iunie

1958

Martie

20 14

55/9 21/

8

15/

9

Iulie

1958

Mai

20 14

55/10 21/

9

15/

10

August

1958

Iunie

2014

55/10 21/

9

15/

10

Septem

brie 1958

Iulie

20 14

55/10 21/

10

15/

10

Octomb

rie 1958

Septe

mbrie 2014

55/11 21/

10

15/

11

Noiemb

rie 1958

Octom

brie 2014

55/11 21/

11

15/

11

Decem

brie 1958

Noiem

brie 2014

55/11 21/

11

15/

11

Ianuarie

1959

Ianuar

ie 2015

56/0 22/

0

16/

0

Februar

ie 1959

Februa

rie 2015

56/0 22/

1

16/

0

Martie

1959

Martie

20 15

56/0 22/

2

16/

0

Aprilie

1959

Mai

2015

56/1 22/

3

16/

1

Mai

1959

Iunie

20 15

56/1 22/

3

16/

1

Iunie

1959

Iulie

20 15

56/1 22/

4

16/

1

Iulie

1959

Septe

mbrie

2015

56/2 22/

4

16/

2

August

1959

Octom

brie

56/2 22/

5

16/

2

139

2015

Septem

brie 1959

Noiem

brie 2015

56/2 22/

5

16/

2

Octomb

rie 1959

Ianuar

ie 2016

56/3 22/

6

16/

3

Noiemb

rie 1959

Februa

rie 2016

56/3 22/

7

16/

3

Decem

brie 1959

Martie

20 16

56/3 22/

8

16/

3

Ianuarie

1960

Mai

2016

56/4 22/

9

16/

4

Februar

ie 1960

Iunie

20 16

56/4 22/

9

16/

4

Martie

1960

Iulie

20 16

56/4 22/

10

16/

4

Aprilie

1960

Septe

mbrie 2016

56/5 22/

10

16/

5

Mai

1960

Octom

brie 2016

56/5 22/

11

16/

5

Iunie

1960

Noiem

brie 2016

56/5 22/

11

16/

5

Iulie

1960

Ianuar

ie 2017

56/6 23/

0

16/

6

August

1960

Februa

rie 2017

56/6 23/

1

16/

6

Septem

brie 1960

Martie

20 17

56/6 23/

2

16/

6

Octomb

rie 1960

Mai

20 17

56/7 23/

3

16/

7

Noiemb

rie

Iunie

20 17

56/7 23/

3

16/

7

1960

Decem

brie 1960

Iulie

20 17

56/7 23/

4

16/

7

140

Ianuarie

1961

Septe

mbrie 2017

56/8 23/

4

16/

8

Februar

ie 1961

Octom

brie 2017

56/8 23/

5

16/

8

Martie

1961

Noiem

brie

2017

56/8 23/

5

16/

8

Aprilie

1961

Ianuar

ie 20 18

56/9 23/

6

16/

9

Mai

1961

Februa

rie

2018

56/9 23/

7

16/

9

Iunie

1961

Martie

20 18

56/9 23/

8

16/

9

Iulie

1961

Mai

20 18

56/10 23/

9

16/

10

August

1961

Iunie

20 18

56/10 23/

9

16/

10

Septem

brie 1961

Iulie

20 18

56/10 23/

10

16/

10

Octomb

rie 1961

Septe

mbrie 2018

56/11 23/

10

16/

11

Noiemb

rie 1961

Octom

brie 2018

56/11 23/

11

16/

11

Decem

brie 1961

Noiem

brie 2018

56/11 23/

11

16/

11

Ianuarie

1962

Ianuar

ie 2019

57/0 24/

0

17/

0

Februar

ie 1962

Februa

rie 2019

57/0 24/

1

17/

0

Martie

1962

Martie

20 19

57/0 24/

2

17/

0

Aprilie

1962

Mai

20 19

57/1 24/

3

17/

1

141

Mai

1962

Iunie

20 19

57/1 24/

3

17/

1

Iunie

1962

Iulie

20 19

57/1 24/

4

17/

1

Iulie

1962

Septe

mbrie 2019

57/2 24/

4

17/

2

August

1962

Octom

brie 2019

57/2 24/

5

17/

2

Septem

brie 1962

Noiem

brie 2019

57/2 24/

5

17/

2

Octomb

rie 1962

Ianuar

ie 2020

57/3 24/

6

17/

3

Noiemb

rie 1962

Februa

rie 2020

57/3 24/

7

17/

3

Decem

brie 1962

Martie

2020

57/3 24/

8

17/

3

Ianuarie

1963

Mai

2020

57/4 24/

9

17/

4

Februar

ie 1963

Iunie

2020

57/4 24/

9

17/

4

Martie

1963

Iulie

2020

57/4 24/

10

17/

4

Aprilie

1963

Septe

mbrie 2020

57/5 24/

10

17/

5

Mai

1963

Octom

brie 2020

57/5 24/

11

17/

5

Iunie

1963

Noiem

brie 2020

57/5 24/

11

17/

5

Iulie

1963

Ianuar

ie 2021

57/6 25/

0

17/

6

August

1963

Februa

rie 2021

57/6 25/

1

17/

6

Septem

brie 1963

Martie

2021

57/6 25/

2

17/

6

142

Octomb

rie 1963

Mai

2021

57/7 25/

3

17/

7

Noiemb

rie 1963

Iunie

2021

57/7 25/

3

17/

7

Decem

brie 1963

Mie

2021

57/7 25/

4

17/

7

Ianuarie

1964

Septe

mbrie

2021

57/8 25/

4

17/

8

Februar

ie 1964

Octom

brie

2021

57/8 25/

5

17/

8

Martie

1964

Noiem

brie

2021

57/8 25/

5

17/

8

Aprilie

1964

Ianuar

ie 2022

57/9 25/

6

17/

9

Mai

1964

Februa

rie

2022

57/9 25/

7

17/

9

Iunie

1964

Martie

2022

57/9 25/

8

17/

9

Iulie

1964

Mai

2022

57/10 25/

9

17/

10

August

1964

Iunie

2022

57/10 25/

9

17/

10

Septem

brie 1964

Iulie

2022

57/10 25/

10

17/

10

Octomb

rie 1964

Septe

mbrie 2022

57/11 25/

10

17/

11

Noiemb

rie 1964

Octom

brie

2022

57/11 25/

11

17/

11

Decem Noiem 57/11 25/ 17/

143

brie 1964 brie

2022

11 11

Ianuarie

1965

Ianuar

ie 2023

58/0 26/

0

18/

0

Februar

ie 1965

Februa

rie

2023

58/0 26/

1

18/

0

Martie

1965

Martie

2023

58/0 26/

2

18/

0

Aprilie

1965

Mai

2023

58/1 26/

3

18/

1

Mai

1965

Iunie

2023

58/1 26/

3

18/

1

Iunie

1965

Iulie

2023

58/1 26/

4

18/

1

Iulie

1965

Septe

mbrie

2023

58/2 26/

4

18/

2

August

1965

Octom

brie

2023

58/2 26/

5

18/

2

Septem

brie 1965

Noiem

brie

2023

58/2 26/

5

18/

2

Octomb

rie 1965

Ianuar

ie 2024

58/3 26/

6

18/

3

Noiemb

rie 1965

Februa

rie 2024

58/3 26/

7

18/

3

Decem

brie 1965

Martie

2024

58/3 26/

8

18/

3

Ianuarie

1966

Mai

2024

58/4 26/

9

18/

4

Februar

ie 1966

Iunie

2024

58/4 26/

9

18/

4

144

Martie

1966

Iulie

2024

58/4 26/

10

18/

4

Aprilie

1966

Septe

mbrie

2024

58/5 26/

10

18/

5

Mai

1966

Octom

brie 2024

58/5 26/

11

18/

5

Iunie

1966

Noiem

brie

58/5 26/

11

18/

5

2024

Iulie

1966

Ianuar

ie 2025

58/6 27/

0

18/

6

August

1966

Februa

rie 2025

58/6 27/

1

18/

6

Septem

brie 1966

Martie

2025

58/6 27/

2

18/

6

Octomb

rie 1966

Mai

2025

58/7 27/

3

18/

7

Noiemb

rie 1966

Iunie

2025

58/7 27/

3

18/

7

Decem

brie 1966

Iulie

2025

58/7 27/

4

18/

7

Ianuarie

1967

Septe

mbrie

2025

58/8 27/

4

18/

8

Februar

ie 1967

Octom

brie

2025

58/8 27/

5

18/

8

Martie

1967

Noiem

brie

2025

58/8 27/

5

18/

8

Aprilie

1967

Ianuar

ie 2026

58/9 27/

6

18/

9

Mai Februa 58/9 27/ 18/

145

1967 rie 2026 7 9

Iunie

1967

Martie

2026

58/9 27/

8

18/

9

Iulie

1967

Mai

2026

58/10 27/

9

18/

10

August

1967

Iunie

2026

58/10 27/

9

18/

10

Septem

brie 1967

Iulie

2026

58/10 27/

10

18/

10

Octomb

rie 1967

Septe

mbrie 2026

58/11 27/

10

18/

11

Noiemb

rie 1967

Octom

brie

2026

58/11 27/

11

18/

11

Decem

brie 1967

Noiem

brie 2026

58/11 27/

11

18/

11

Ianuarie

1968

Ianuar

ie 2027

59/0 28/

0

19/

0

Februar

ie 1968

Februa

rie

2027

59/0 28/

1

19/

0

Martie

1968

Aprili

e 2027

59/1 28/

2

19/

1

Aprilie

1968

Mai

2027

59/1 28/

3

19/

1

Mai

1968

Iulie

2027

59/2 28/

4

19/

2

Iunie

1968

Augus

t 2027

59/2 28/

5

19/

2

Iulie

1968

Octom

brie

2027

59/3 28/

6

19/

3

August

1968

Noiem

brie

59/3 28/

7

19/

3

146

2027

Septem

brie 1968

Ianuar

ie 2028

59/4 28/

8

19/

4

Octomb

rie 1968

Februa

rie

2028

59/4 28/

9

19/

4

Noiemb

rie 1968

Aprili

e 2028

59/5 28/

10

19/

5

Decem

brie 1968

Mai

2028

59/5 28/

11

19/

5

Ianuarie

1969

Iulie

2028

59/6 29/

0

19/

6

Februar

ie 1969

Augus

t 2028

59/6 29/

1

19/

6

Martie

1969

Octom

brie

2028

59/7 29/

2

19/

7

Aprilie

1969

Noiem

brie

2028

59/7 29/

3

19/

7

Mai

1969

Ianuar

ie 2029

59/8 29/

4

19/

8

Iunie

1969

Februa

rie 2029

59/8 29/

5

19/

8

Iulie

1969

Aprili

e 2029

59/9 29/

6

19/

9

August

1969

Mai

2029

59/9 29/

7

19/

9

Septem

brie 1969

Iulie

2029

59/10 29/

8

19/

10

Octomb

rie 1969

Augus

t 2029

59/10 29/

9

19/

10

Noiemb

rie 1969

Octom

brie 2029

59/11 29/

10

19/

11

147

Decem

brie 1969

Noiem

brie 2029

59/11 29/

11

19/

11

Ianuarie

1970

Ianuar

ie 2030

60/0 30/

0

20/

0

ANEXA 7

SALARIUL MEDIU ANUAL

Salariul mediu anual (lei)

A

nul

Brut N

et

1

938

168 -

1

947

261 -

1

948

293 -

1

949

335 -

1

950

366 3

37

1

951

397 3

65

1

952

403 3

70

1

953

447 4

10

1

954

487 4

56

1

955

536 4

99

1

956

593 5

49

1 671 6

148

957 19

1

958

747 6

84

1

959

784 7

26

1

960

854 8

02

1

961

898 8

33

1

962

947 8

80

1

963

1.005 9

32

1

964

1.046 9

65

1

965

1.115 1

.028

1

966

1.179 1

.083

1

967

1.210 1

.107

1

968

1.248 1

.139

1

969

1.297 1

.180

1

970

1.434 1

.289

1

971

1.471 1

.318

1

972

1.498 1

.339

1

973

1.563 1

.391

1 1.663 1

149

974 .471

1

975

1.813 1

.595

1

976

1.964 1

.712

1

977

2.102 1

.818

1

978

2.344 2

.011

1

979

2.457 2

.108

1

980

2.602 2

.238

1

981

2.721 2

.340

1

982

2.936 2

.525

1

983

3.024 2

.601

1

984

3.224 2

.773

1

985

3.285 2

.827

1

986

3.317 2

.855

1

987

3.337 2

.872

1

988

3.422 2

.946

1

989

3.538 3

.063

1

990

4.010 3

.381

150

1991-2010: Salariul mediu brut lunar comunicat de Institutul Naţional de Statistică

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

ANEXA 8

SALARIUL MINIM PE ŢARĂ

An

ul

/v

începând cu

ziua, luna

Salariul

minim (lei)

Actul

normativ prin

care s-a stabilit

19

49

166

19

50

166

19

51

166

19

52

166

19

53

166

19

54

166

19

55

220

19

56

220

19

57 1 mai 220 350

19

58

350

19

59 1 august 350 400

19

60

400

151

19

61 1 decembrie

400

475

19

62

475

19

63

475

19

64

475

19

65 1 septembrie 475 550

19

66

550

19

67 1 august 550 700

19

68 700

19

69 700

700

19

70 1 martie 750

1 mai 800

19

71 800

19

72 1 septembrie 800 1.000

19

73 1.000

19

74 1 august

1.000

1.140

152

19

75 1 iulie

1.140

1.200

19

76 1.200

19

77 1.200

19

78 1.200

19

79 1 august

1.200

1.425

19

80 1.425

19

81 1.425

19

82 1.425

19

83 1 septembrie

1.425

1.500

19

84 1.500

19

85 1.500

19

86 1.500

19

87 1.500

19

88 1 iulie

1.500

2.000

19

89 2.000

153

19

90 2.000

Hotărârea

Gu-

vernului

nr.

133/1991

2.000 Hotărârea

Gu-

1 martie vernului

nr.

3.150 219/1991

1 aprilie

4.675 Hotărârea

Gu-

19

91 1 mai

vernului

nr.

5.975 219/1991

1 septembrie

6.775 Hotărârea

Gu-

1 noiembrie vernului

nr.

7.000 579/1991

154

Hotărârea

Gu-

vernului

nr.

780/1991

Hotărârea

Gu-

vernului

nr.

19/1992

Hotărârea

Gu-

1 ianuarie 8.500 vernului

nr.

149/1992

1 martie 9.150

Hotărârea

Gu-

19

92 1 mai 11.200

vernului

nr.

218/1992

1 septembrie 12.920

Hotărârea

Gu-

155

1 noiembrie 15.215 vernului

nr.

499/1992

Hotărârea

Gu-

vernului

nr.

774/1992

Hotărârea

Gu-

vernului

nr.

94/1993

Hotărârea

Gu-

1 ianuarie 16.600 vernului

nr.

124/1993

1 martie 17.600

Hotărârea

Gu-

19

93 1 mai 30.000

vernului

nr.

208/1993

156

1 octombrie 40.200

Hotărârea

Gu-

1 decembrie 45.000 vernului

nr.

586/1993

Hotărârea

Gu-

vernului

nr.

683/1993

Hotărârea

Gu-

45.000 vernului

nr.

1 5 martie 90/1994

19

94 60.000

1 iulie Hotărârea

Gu-

65.000 vernului

nr.

353/1994

65.000 Hotărârea

Gu-

157

19

95 1 aprilie

vernului

nr.

75.000 184/1995

75.000 Hotărârea

Gu-

19

96 1 august

vernului

nr.

97.000 594/1996

97.000 Hotărârea

Gu-

1 februarie vernului

nr.

150.000 27/1997

19

97 1 august

225.000 Hotărârea

Gu-

1 octombrie vernului

nr.

250.000 468/1997

19

98 1 aprilie 350.000

Hotărârea

Guvernului nr.

208/1998

19

99 1 mai 450.000

Hotărârea

Guvernului nr.

296/1999

20

00

1 februarie 1

decembrie

450.000

700.000 1.000.000

Hotărârea

Guvernului nr.

158

101/2000

Hotărârea

Guvernului nr.

1.166/2000

20

01 1 martie

1.000.000

1.400.000

Hotărârea

Guvernului nr.

231/2001

20

02 1 martie

1.400.000

1.750.000

Hotărârea

Guvernului nr.

1.037/2001

20

03 1 ianuarie 2.500.000

Hotărârea

Guvernului nr.

1.105/2002

20

04 1 ianuarie 2.800.000

Hotărârea

Guvernului nr.

1.515/200

3

20

05

1 ianuarie 1

iulie

3.100.000

310(RON)

Hotărârea

Guvernului nr.

2.346/2004

20

06 1 ianuarie 330 (RON)

Hotărârea

Guvernului nr.

1.766/2005

20

07 1 ianuarie 390 (RON)

Hotărârea

Guvernului nr.

1.825/2006

20

08

1 ianuarie 1

octombrie

500 (RON)

540 (RON)

Hotărârea

Guvernului nr.

1.507/2007

Hotărârea

Guvernului nr.

1.051/2008

20

09 1 ianuarie 600 (RON)

Hotărârea

Guvernului nr.

159

1.051/2008

NOTA:

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale transmite către Casa Naţională de

Pensii Publice datele pentru completarea anexei nr. 8.

Sursa: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

CAPITOLUL III

PENSIILE ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE ALE

MAGISTRAŢILOR

1. Pensia de serviciu

Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale magistraţilor sunt reglementate în

special prin Legea nr. 303/2004, privind statul judecătorilor şi procurorilor137

Potrivit art. 82 din Legea nr. 303/2004138, judecătorii, procurorii, ma-gistraţii-asistenţi

de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat

judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de

conturi de la secţia juris-dicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o

vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magis-trat-asistent sau

personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de

judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de

Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie

de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizaţia de încadrare

brută lunară sau de salariul de baza brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima luna de

activitate înainte de data pensionării.139

Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii

judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au

exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea

vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alineatul precedent, dacă au o

vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau

personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori

137 Republicată în Monitorul Oficial nr. 826din 13 septembrie 2005138 Art.82 este redat astfel cum afost modificat prin art.I pct.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei , publicată în Monitorul Oficial nr.684 din 8 octombrie 2007, aprobată prin Legea nr. 97 , publicată în Monitorul Oficial nr.294 din 15 aprilie 2008

139 Alin. l, 2 şi 5 ale art.82 sunt redate aşa cum au fost modificate prin art. I pct.7 din Legea 97/2008.

160

procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La

calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul,

magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi

procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia

jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate

juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

De pensia de serviciu prevăzută la alin. l beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de

ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz

cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru

fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.

Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. l şi 2 al

art.82 din Legea nr. 303/2004, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul

prevăzută la alin. l, fără a o putea depăşi.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. l şi 3 în funcţia de

judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat

judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi

de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea

vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionarii au o alta ocupaţie. In

acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută

lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie,

vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din

funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de

activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai

persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile lor.

De prevederile alin. l, 3 şi 4 pot beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi

anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, care beneficiază de pensie în sistemul public

şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei de serviciu, în acest

caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare

brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de

funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din

funcţia de judecător sau procuror, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie.

Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public.

Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.

Pensia prevăzută mai sus are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

161

În conformitate cu prevederile art. 83 din Legea nr. 303/2004 140judecătorii, procurorii,

magistraţii-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de

specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. 1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea

vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de

ani, magistratul poate opta sa rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru

menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula

pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul

veniturilor respective.141

Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără

concurs şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la

parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării, în acest

caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar

numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea

Consiliului Superior al Magistraturii.

2. Pensia anticipată

Dispoziţiile art.831 din Legea 303/2004142 statuează că judecătorii şi procurorii pot fi

pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de lege cu până la 5 ani, în

cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. l cu cel puţin 5 ani.

Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei anticipate, cât şi cele nece sare

obţinerii pensiei de serviciu ( prevăzute la art 82 alin. 2 ) pot opta între cele două pensii.

Pensia prevăzută la art. 83 alin l are regimul unei pensii anticipate de serviciu şi

beneficiarii acesteia nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate

profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte întocmai ca şi în cazul stabilirii pensiei

pentru limită de vârstă potrivit ( art. 82 alin. 1) si 4) din Legea nr. 303/2004).

3. Pensia de urmaş

Potrivit prevederilor cuprinse în art. 84 din Legea nr. 303/2004 , soţul supravieţuitor al

judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de

urmaş în condiţiile prevăzute de Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,

140 Art. 83 a fost modificat prin art.I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007.141 Potrivit ar.. 87 (1) „Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul

Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător".

142 Art. 83] a fost introdus prin art. I pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007.162

calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului

susţinătorul, actualizată, după caz.

În cazul copiilor minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi a copiilor

majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, aceştia au dreptul la pensia

de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data

decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 263/2010, în

funcţie de numărul de urmaşi.

Dacă, la data decesului, procurorul sau judecătorul nu îndeplinea condiţiile de

acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea

studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din

indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima luna de

activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010.

Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia

prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 83143 şi art. 84 alin. 3), precum şi pensia de serviciu acordată

celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 263/2010, se

suportă din bugetul de stat.144

Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş

prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majo rează indemnizaţia brută lunară a

unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al

instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de

calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma

actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra

pensia aflată în plată.

Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru

acordarea pensiei de serviciu se depun la casa teritorială de pensii competentă.

4. Plata pensiei

Se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării

din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al

României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004145 constituie

vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate

143 Art.84 a fost modificat prin art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.100/2007.

144 Art. 85 a fost modificat prin art.I pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2007

145 Art. 86 a fost modificat pri art. I pct. 9 din Legea nr. 97/2008.163

juridică prevăzut la art. 87 alin. 1) sau ma-gistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător,

procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat - asistent,

auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar,

procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii

de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut

la art. 87 alin. 1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didac-

tic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie

judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat

potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii

de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul

Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul

Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii

de Conturi, Consiliului Legislativ.

5. Unele consideraţii privind regimul juridic al pensiei judecătorilor şi

procurorilor.

Referitor la regimul juridic al pensiei judecătorilor şi procurorilor statuat, mai ales,

după adoptarea de către Curtea Constituţională a unor decizii care au stârnit multe discuţii cu

privire la obiectivitatea şi independenţa acesteia, se impun câteva comentarii.

Astfel, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.20/2000146, constată printre altele că ...

„ instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele milita-re,poliţişti, judecători şi procurori nu

reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie

parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se

supună militarii, poliţştii, judecătorii şi procurorii... Astfel, aceste statute speciale stabilite de

Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor,poliţiştilor,

judecătorilor şi procurorilor, obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu

le au "(s.a.)

O poziţie similară are Curtea Constituţională, cu privire la pensiile de serviciu ale

judecătorilor, procurorilor şi pensiile de serviciu ale miliarilor şi poliţiştilor, şi de fapt a

tuturor categoriilor de pensii aflate în plată, prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 , prin care

constată că, critica de neconstituţionalitate privind reducerea cuantumului pensiilor, este

întemeiată, printre altele şi pentru următoarele motive:

146 Referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a art.41 alin 2 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a dispoziţiilor art. 198 din aceeaşi lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, publicată în Monitorul Oficial nr.72 din 28 februarie 2000. "Referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial nr 433 din 28 iunie 2010.

164

„Art.9 alin.(l) teza întâi din legea criticată reglementează diminuarea cu 15% a

cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, de asemenea, art.9 alin.(2) teza întâi

din aceeaşi lege prevede că valoarea punctului de pensie utilizat pentru determinarea

cuantumului brut al pensiilor ce vor fi stabilite sau acordate începând cu data intrării în

vigoare a legii este de 622,9 lei. în consecinţă, în mod evident, prevederile anterior menţionate

vizează pensiile contributive cuvenite sau aflate în plată şi cele ce vor fi stabilite sau

acordate .

În cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit, 2006, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a stabilit că art.l din Protocolul adiţional la Convenţie nu vizează un drept de a

dobândi proprietatea în sistemul regimului de securitate socială. Este la libera apreciere a

statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege

tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura

condiţie impusă statului este aceea de a respecta art.l4 din Convenţie privind

nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat o legislaţie care reglementează drepturi

provenite din sistemul de asigu rări sociale - indiferent dacă acestea rezultă sau nu din plata

unor contri buţii-, acea legislaţie trebuie să fie considerată ca generând un interes

patrimonial în sensul art.l din Protocolul adiţional la Convenţie. Cu alte cuvinte, Curtea a

abandonat distincţia dintre beneficiile de natură contri-butivă şi cele necontributive sub

aspectul incidenţei art.l din Protocolul adiţional la Convenţie.(s.a.)

Distinct de exigenţele Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor

fundamentale, Constituţia României prevede, în mod expres, la art.47 alin.(2) dreptul la

pensie, ca drept fundamental. Textul constituţional nu califică dreptul la pensie doar din

perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la

pensie ca un drept fundamental, impune statului obligaţii constituţionale suplimentare, astfel

încât să se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevăzut de Convenţie

şi de Protocoalele sale adiţionale. In aceste condiţii devine aplicabil art.60 din Convenţie,

potrivit căruia „nici o dispoziţie din prezenta convenţie nu va fi interpretată ca limitând sau

aducând atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale care ar putea fi recunoscute

conform legilor oricărei părţi contractante sau oricărei alte convenţii la care această parte

contractantă este parte. "(s-a)

Curtea constată că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă

a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale

de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca

în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat

de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul 165

pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile

vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului

contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor ce au dobândit acest drept în

condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.) Astfel, statul are obligaţia

pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice

comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale.

Deşi sumele plătite cu titlu de contribuţie la asigurările sociale nu reprezintă un

depozit la termen şi, prin urmare, nu pot da naştere vreunui drept de creanţă asupra statului

sau asupra fondurilor de asigurări sociale (Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 28

noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.45 din 22 ianuarie

2007), ele îndreptăţesc persoana care a realizat venituri şi care a plătit contribuţia sa la bugetul

asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o pensie care să reflecte nivelul veniturilor

realizate în perioada activă a vieţii. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului

contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate

fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la

bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o

pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel,

contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi

temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma

aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie.

Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al

pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar

ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă, prin

reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus, rezultă un cuantum mai mic

al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art.180 alin.(7) din Legea nr.

19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din l aprilie 2000, şi anume să menţină în

plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este

mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în

sensul art.47 alin.(2) din Constituţie, constituind, de asemenea, o speranţă legitimă a

asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea

unui anumit cuantum al pensiei.(s.a.}

De asemenea, Curtea constată şi anumite insuficienţe de redactare a textului art.9 din

lege. Astfel, potrivit art.9 alin.(l) din legea criticată, are loc o diminuare cu 15% a

cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate în plată, ceea ce coroborat cu art. 17 alin.(l) din lege 166

duce la concluzia că o atare diminuare este temporară - până la 31 decembrie 2010. însă, cu

privire la pensiile ce vor fi stabilite sau acordate, a fost diminuată chiar valoarea punctului de

pensie, astfel încât coroborarea acestui text legal cu art. 17 alin.(l) din lege nu mai apare ca

fiind una clară, ceea ce înseamnă că pentru aceste pensii legiuitorul va trebui să adopte

ulterior o lege pentru a le aduce după l ianuarie 2011 la nivelul pensiilor care erau în plată la

momentul intrării în vigoare a legii criticate. Altfel, s-ar crea o diferenţă de tratament

nepermisă între pensiile aflate în plată şi cele ce vor fi stabilite sau acordate. Mai mult,

proporţional, valoarea punctului de pensie în ipoteza art.9 alin.(l) din lege ar fi mai mică decât

cea reglementată de art.9 alin.(2) din lege, ceea ce este, de asemenea, inadmisibil.

Totodată, Curtea constată că dificultăţile bugetului asigurărilor sociale de stat nu pot

fi opuse dreptului la pensie în sensul diminuării, chiar şi temporare, a cuantumului pensiei,

dreptul constituţional la pensie neputând fi afectat de proasta gestionare a bugetului

respectiv de către stat.( s.a)

De asemenea, Curtea observă şi unele considerente de principiu referitoare la dreptul

la pensie în jurisprudenţa altor curţi constituţionale.

Astfel, Curtea Constituţională a Ungariei, prin Decizia nr.455/B/1995, a stabilit că

pensia calculată după regulile sistemului de asigurări sociale nu poate fi afectată, iar prin

Decizia nr.277/B/1997 a statuat că modificarea unilaterală a cuantumului pensiilor este

neconstituţională, cu referire directă la imposibilitatea legiuitorului de a scădea pensiile mari

pentru a creşte pensiile mici. Totodată, prin Decizia nr.39/1999 (XII.21), aceeaşi instanţă

constituţională a statuat că pensia (contributivă) este un drept câştigat şi cumpărat într-o atât

de mare măsură, încât modificarea cuantumului său nominal este neconstituţională. De altfel,

considerente similare se regăsesc şi în Decizia Curţii Constituţionale din Letonia nr.2009-43-

01 din 21 decembrie 2009.

In consecinţă, având în vedere gradul ridicat de protecţie oferit prin Constituţie acestui

drept, pentru motivele sus arătate, reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de

procent şi indiferent de perioadă, nu poate fi realizată.

Rezultă că art.53 din Constituţie nu poate fi invocat ca teniei pentru restrângerea

exerciţiului dreptului la pensie.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ în numele legii DECIDE:

1. Constată că dispoziţiile art.1-8 şi cele ale art.10-17 din Legea privind unele măsuri

necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt constituţionale.

167

2. Constată că dispoziţiile art.9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea

restabilirii echilibrului bugetar sunt neconstituţionale (s.a.)147 Definitivă şi general

obligatorie."

Curtea Constituţională renunţă la propriile decizii atunci când, sesizată fiind cu

obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în

domeniul pensiilor, aduce argumente care contravin unor decizii luate anterior de aceeaşi

instanţă constituţională, cu privire la aspecte similare.

În acest sens, stau mărturie considerentele formulate de Curtea Constiutuţională la

Decizia nr. 8737 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor148

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu adresa nr. 100 din 15 iunie 2010, a transmis Curţii

Constituţionale sesizarea referitoare la neconstitu-ţionalitatea dispoziţiilor Legii privind

stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, apreciind că acest act normativ contravine

prevederilor constituţionale ale art. 124 alin.(3), ale art. 15 alin.(2), ale art.47 alin.(2) şi ale

art.53, precum şi celor ale art.20 raportate la art. l din Protocolul nr.l la Convenţia pentru

apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru mai multe considerente

considerente.

Noi ne vom referi numai la acelea care au corespondent în practica jurisdicţională a

Curţii Constituţionale şi la care am făcut trimitere mai sus.

Astfel o primă obiecţie ridicată de înalta Curte de Casţie şi Justiţie a fost aceea că în

accepţiunea prevederilor art. 124 alin.(3) din Constituţie, independenţa financiară a

judecătorului reprezintă o componentă esenţială a independenţei justiţiei, iar în contradicţie cu

acest principiu constituţional, art.l, art.3 şi art. 12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în

domeniul pensiilor prevăd eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor, fără a se ţine seama

de faptul că pensia de serviciu este inclusă în cariera judecătorului, întocmai ca numirea,

147 Art.9 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii ecilibrului bugetar prevedea diminuarea cu 15% a următoarelor cheltuieli bugetare:

1) indemnizaţia de şomaj, prestaţiile sociale din partea statului ce vizează plata unor sume pentru încurajarea şomerilor de a se angaja,

2) pensiile, precum şi indemnizaţia de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I;3) obligaţiile statului rezultate din contractele colective de muncă ca urmare a disponibilizărilor prin

concedieri colective;4) indemnizaţia pentru creşterea copilului, fără a scădea însă sub pragul de 600 RON;5) cuantumul indemnizaţiilor acordate unnaşilor membrilor Academiei Române, membrilor Academiei

Oamenilor de Ştiinţă din România;6) ajutorul lunar acordat soţului supravieţuitor;7) indemnizaţia de merit prevăzută de Legea nr. 118/2002;8) indemnizaţiile prevăzute de Legea nr.341/2004.148 Devenită Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensilor publicată în

Monitorul Oficial nr441 din 30 iunie 2010.

168

formarea profesională continuă, evaluarea şi promovarea, pensionarea marcând momentul

final al carierei judecătorului şi având semnificaţia juridică a unui drept câştigat, care trebuie

să producă efecte juridice indiferent de circumstanţe.

O adoua obiecţie ridicată de ÎCCJ se referă la faptul că pensia de serviciu a

magistraţilor reprezintă o compensaţie a absenţei unor drepturi fundamentale, cum sunt

drepturile exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de

Preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în

Parlamentul European) şi drepturile social-economice (dreptul la negocieri colective în

materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a in-compatibilităţilor

stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale [potrivit art.125 alin.

(3) din Constituţie, funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau

privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior].De asemenea, acestor in-

compatibilităţi li se adaugă interdicţiile prevăzute de art.5-11 din Legea nr.303/2004 privind

statutul judecătorilor şi procurorilor, iar, pe de altă parte, stabilirea pensiei de serviciu a

judecătorilor ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de judecător, care privesc

întreaga durată a carierei acestuia. In concluzie, regimul strict al absenţei unor drepturi, al

incompatibilităţilor şi interdicţiilor stabilit prin Legea fundamentală şi dezvoltat prin lege

specială, precum şi responsabilităţile şi riscurile impune acordarea dreptului la pensia de

serviciu. (De menţionat că astfel de incompatibilităţi şi interdicţii privesc şi pe alte categorii

socioprofesionale , precum militarii, poliţiştii etc. s. a.).

In acest context, autorul sesizării precizează că reglementarea pensiei de serviciu

pentru anumite categorii profesionale şi, deci, şi pentru judecători îşi găseşte temeiul legal în

legislaţia europeană, şi anume Directiva Consiliului Comunităţilor Europene 86/378/CEE din

24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi

femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, astfel cum a fost modificată

prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996. Acest act

european creează cadrul legal la nivelul Uniunii Europene pentru ca statele membre, în

considerarea locului şi a rolului unui anumit sector profesional, să stabilească pentru acesta

un regim profesional de securitate socială, cu respectarea principiului egalităţii de tratament

între bărbaţi şi femei. Astfel, instituirea pensiei de serviciu a judecătorilor ţine seama de locul

şi rolul justiţiei în statul de drept, precum şi de legislaţia europeană privind regimurile

profesionale de securitate socială.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, abrogarea dispoziţiilor care

reglementează pensia de serviciu a judecătorilor contravine art. 124 alin. (3) din Constituţie.

Astfel, prin Decizia nr.20/2000 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a art.41 alin.(2) 169

din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a

dispoziţiilor art. 198 din aceeaşi lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr.92/1992

pentru organizarea judecătorească, republicată, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile

constituţionale conform cărora „judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii" nu au

caracter declarativ, ci constituie norme constituţionale obligatorii pentru Parlament, care are

în datorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a

independenţei judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept,

prevăzută prin art. l alin.(3) din Constituţie. Aşa fiind, Curtea Constituţională a stabilit că

abrogarea art. 103 din Legea nr.92/1992, republicată, care reglementa pensia de serviciu a

magistraţilor contravine principiului stabilit în art. 124 alin.(3) din Legea fundamentală.

Prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a statuat că instituirea pensiei de serviciu

pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind

o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora

trebuie să li se supună magistraţii.

Prin urmare, concluzionează autorul sesizării, Legea privind stabilirea unor măsuri în

domeniul pensiilor, chiar în lipsa unei abrogări exprese adispoziţiilor referitoare la pensia de

serviciu cuprinse în Legea nr.303/2004 echivalează cu aceasta şi este, în consecinţă,

neconstituţională.

O a treia obiecţie formulată de ÎCCJ a fost aceea potrivit căreia dispoziţiile Legii

privind unele măsuri în domeniul pensiilor care prevăd recalcularea pensiilor de serviciu,

contravin şi prevederilor art. 15 alin.(2) din Constituţie, potrivit cărora „legea dispune numai

pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile." în acest sens, prin

Decizia nr.375/2005 referitoare la sesizările de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în

domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, Curtea Constituţională a

stabilit că noile reglementări -privind criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la

pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei - „nu pot fi aplicate cu

efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai

pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare". Referitor la aplicarea noilor

reglementări asupra raporturilor juridice născute anterior, instanţa de contencios constituţional

a reţinut că „legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor

funcţiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu şi pentru

mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivităţii legii, care este

normă de nivel constituţional, prevăzută în art. 15 alin.(2) din Legea fundamentală".

Cea de a patra obiecţie ridicată de autorul sesizării de neconstirutionalitate se referă la

faptul că legea criticată impune o pierdere ireversibilă a pensiei de serviciu, aceasta 170

echivalând cu o veritabilă expropriere, aducând atingere art. l par.2 din Protocolul nr. l la

Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată,

consideră că dispoziţiile art.53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză. Astfel, referi tor la

restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea Constituţională, în

considerentele Deciziei nr. 1414/2009, considerente general obligatorii, a stabilit că de esenţa

legitimităţii constituţionale a restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi este

caracterul excepţional şi temporar al acesteia şi că este sarcina statului să găsească soluţii

pentru contracararea efectelor crizei economice, printr-o politică economică şi socială

adecvată. Diminuarea veniturilor personalului din autorităţile şi instituţiile publice nu poate

constitui, pe termen lung, o măsură proporţională cu situaţia invocată de iniţiatorul proiectului

de lege, iar eventuala intervenţie legislativă în sensul prelungirii acestei măsuri poate

determina efecte contrarii celor vizate, în sensul tulburării bunei funcţionări a instituţiilor şi

autorităţilor publice.

Având în vedere aceste considerente, autorul sesizării susţine că, în primul rând, legea

criticată impune o restrângere cu caracter permanent a exerciţiului dreptului la pensie,

recalcularea pensiilor de serviciu operând fără vreo limitare temporară, aşa cum rezultă din

dispoziţiile art.3 şi art.12, fiind reglementată sub condiţie suspensivă. Aşadar, legea criticată

nu numai că nu consfinţeşte caracterul temporar al restrângerii exerciţiului dreptului la pensie,

ci stabileşte explicit o pierdere cu caracter permanent a pensiei de serviciu şi, prin urmare, nu

are legitimitate constituţională, în sensul considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr.

1414/2009.

In al doilea rând, caracterul excepţional al restrângerii exerciţiului dreptului la pensie

nu poate fi susţinut, în condiţiile în care legea criticată constituie o a doua măsură de

restrângere a exerciţiului unor drepturi adoptată într-un interval de aproximativ 6 luni. Astfel,

prin Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţiona-

lizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu

Comisia Europeană şi Fondul Monetar International, invocându-se aceeaşi situaţie de criză

economică, exerciţiul unor drepturi a fost restrâns cu caracter temporar. Or, restrângerea

sistematică, repetată, a exerciţiului unor drepturi, care tinde să devină o regulă în conduita

autorităţii publice, care adoptă această măsură, iar nu o excepţie, se situează în afara cadrului

constituţional, pe care îl trasează dispoziţiile art.53 şi juris-prudenţa Curţii Constituţionale.

În al treilea rând, diminuarea substanţială a cuantumului pensiilor, determinată de

recalcularea acestora impusă prin Legea criticată, are drept consecinţă nerespectarea condiţiei

referitoare la caracterul rezonabil şi proporţional al restrângerii exerciţiului dreptului prevăzut

de art.47 alin.(2) din Constituţie, caracter de care depinde compatibilitatea restrângerii 171

exerciţiului unor drepturi cu Legea fundamentală, în conformitate cu Decizia Curţii

Constituţionale nr. 1414/2009.

Or, diminuarea substanţială a cuantumului pensiilor ca urmare a recalculării acestora

în condiţiile legii criticate pune în discuţie legitimitatea constituţională a restrângerii

exerciţiului dreptului la pensie, prevăzut în art.47 alin.(2) din Constituţie, din punct de vedere

al caracterului rezonabil şi proporţional al măsurii de restrângere.

Cea de a cincea obiecţie, ridcată de ICCJ , are în vedere faptul că din perspectiva art.l

din Protocolul nr.l şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la

aceste dispoziţii, drepturile care decurg din contribuţiile în cadrul regimurilor de securitate

socială, cum este dreptul la pensie, constituie drepturi patrimoniale, care intră sub protecţia

art. l din Protocol.

Recunoscând marja de apreciere a statelor în materia legislaţiei sociale, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a subliniat obligaţia autorităţilor publice de a menţine un just

echilibru între interesul general şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale

persoanei, echilibru care nu este menţinut ori de câte ori, prin diminuarea drepturilor

patrimoniale, persoana trebuie să suporte o sarcină excesivă şi disproporţionată. Intr-o astfel

de situaţie, există o încălcare a art.l din Protocolul nr.l la Convenţia, determinată de încălcarea

caracterului rezonabil şi proporţional al diminuării drepturilor patrimoniale. (Cauza Kjartan

Asmundsson contra Islandei, 2004, Cauza Moskal contra Poloniei, 2009).

Or, diminuarea drepturilor patrimoniale prevăzută de legea criticată, cu consecinţa

pierderii dreptului la pensia de serviciu, impune persoanelor cărora le este aplicabilă o sarcină

excesivă şi disproporţionată, fără a menţine un just echilibru între interesul general şi

imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei.

In ceea ce priveşte pensiile speciale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor

Omului, în aplicarea art.l din Protocolul nr.l recunoaşte şi ocroteşte pensia stabilită pentru

anumite profesii şi nu permite ca acest drept să fie diminuat decât în cazuri excepţionale, cu

respectarea principiului proporţionalitătii, ceea ce înseamnă că măsura aplicată să fie justi-

ficată de scopul legitim urmărit (Cauza Banfield contra Regatului Unit, 2005).

In concluzie, autorul sesizării de neconstituţionalitate susţine că pierderea pensiei de

serviciu are semnificaţia juridică a unei exproprieri, situaţie în care trebuiau luate toate

măsurile juridice impuse de această instituţie.

Faţă de obiecţiile ridicate de ÎCCJ, Curtea Constituţională constată: „I. Referitor la

critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 15 alin.(2) din Constituţie, înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie consideră că dispoziţiile Legii privind unele măsuri în domeniul pensiilor

care prevăd re calcularea pensiilor de serviciu prin determinarea punctajului mediu anual şi a 172

cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000,

încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, potrivit căruia „legea dispune numai

pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."

Curtea reţine că, de principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale,

reglementată printr-o lege specială, are două componente, şi anume pensia contributivă şi un

supliment din partea statului. Partea con-tributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul

asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul

de stat. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi

nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art.47 alin.

(2) din Constituţie.

Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în

considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate

doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor

sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul de faţă, o atare raţiune este, aşa cum rezultă

din Expunerea de motive a legii criticate, atât grava situaţie de criză economică şi financiară

cu care se confruntă statul (bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat), cât şi

necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităţilor din acest sistem.

Având în vedere acestea, Curtea constată că în conceptul de „drepturi câştigate" pot

intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare,

numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat

dispoziţiile art.15 alin.(2) din Constituţie, în acest sens este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie

2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, prin

care Curtea a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare

de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei

situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu

face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în

timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare."

În concluzie, Curtea constată că dispoziţiile Legii privind stabilirea unor măsuri în

domeniul pensiilor nu contravin prevederilor constituţionale ale art.15 alin.(2) privind

neretroactivitatea legii."

Ne întrebăm atunci care este interpretarea care trebuie dată consideratelor din Decizia

nr. 873 din25 iunie 2010, având în vedere că acestea au putere obligatorie pentru toţi subiecţii

de drept, incluisiv pentru Curtea Constituţională, „Singura condiţie impusă statului este aceea

de a respecta art.14 din Convenţie privind nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat

o legislaţie care reglementează drepturi provenite din sistemul de asigurări sociale - 173

indiferent dacă acestea rezultă sau nu din viata unor contribuţii-, acea legislaţie trebuie să fie

considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art.l din Protocolul adiţional la

Convenţie. Cu alte cuvinte, Curtea a abandonat distincţia dintre beneficiile de natură

contributivă şi cele necontributive sub aspectul incidenţei art.l din Protocolul adiţional la

Convenţie." (s.a.); „Totodată, Curtea constată că dificultăţile bugetului asigurărilor sociale de

stat nu pot fi opuse dreptului la pensie în sensul diminuării, chiar si temporare, a

cuantumului pensiei, dreptul constituţional la pensie neputând fi afectat de proasta gestionare

a bugetului respectiv de către stat"( s.a).

Interesantă apare şi interpretarea pe care Curtea Constituţională o dă unor documente

internaţionale în Decizia nr.873/2010 faţă de aceleaşi documente pe care le învederează într-o

decizie anterioară precum Decizia nr. 20/2000.

În acest sens Curtea Constituţională prin Decizia 873/2010 referindu-se la „susţinerea

autorului sesizării de neconstituţionalitate, potrivit căreia reglementarea pensiei de serviciu

pentru anumite categorii profesionale şi, deci, şi pentru judecători, îşi găseşte temeiul legal în

legislaţia europeană, şi anume Directiva Consiliului Comunităţilor Europene 86/378/CEE din

24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi

femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, astfel cum a fost modificată

prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996, Curtea

observă că acest act european creează cadrul legal la nivelul Uniunii Europene pentru ca

statele membre, în considerarea locului şi a rolului unui anumit sector profesional să

stabilească pentru acesta un regim profesional de securitate socială, cu respectarea

principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei. Or, criticile aduse Legii privind

stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor se referă la eliminarea pensiei de serviciu a

judecătorilor, ceea ce ar contraveni principiului independenţei justiţiei, iar nu la o eventuală

diferenţă de tratament între femei şi bărbaţi, şi, deci, o discriminare, în ceea ce priveşte

acordarea pensiei sau vârsta de pensionare"

Prin cele afirmate mai sus, în aceste considerente, Curtea Constituţională nu face

altceva decât să consacre o discriminare, nu între bărbaţi şi femei cu privire la vârsta de

pesionare, ci un tratament diferenţiat între categoriile aceloraşi regimuri profesionale de

securitate socială reglementate de Directiva Consiliului Comunităţilor Europene 86/378/CEE

din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi

şi femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, astfel cum a fost modificată

prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996 în ceea ce

priveşte reglementarea pensiei de serviciu pentru anumite categorii profesionale, în care sunt

cuprinşi printre alţii şi miltarii ori poliţiştii.174

Deşi, toate obiecţiile formulate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în susţinerea

necostituţionalităţii prevederilor referitoare la recalcularea pensiei judecătorilor, sunt

aplicabile, în egală măsură şi celorlalte categorii socioprofesionale prevăzute de legislaţia

europeană indicată mai sus, totuşi în final, Curtea Constituţională constată că numai

dispoziţiile art.l Ut.c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor( cele

referitoare la recalcularea pensiei magistraţilor) sunt neconstituţionale, în raport cu

prevederile art.124 alin.(3) şi art.l32 alin.(l) din Constituţie.

De asemenea, facem şi precizarea că, deşi aproximativ aceleaşi obiecţii au fost

formulate şi de alţi contestatari ai Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi

care au făcut obiectul Deciziei nr. 871/2010149 Curtea Constituţională a constat că Legea

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este constituţională în integritatea sa,

( deci şi prevederile art. l lit c, referitoare la pensiile magistraţilor) respingând excepţia de

neconstitutionalitate ridicată de autorii acesteia, pentru ca prin Decizia nr.873/2010

( prezentată pe larg mai sus) să ajungă la concluzia că art. l lit. c din acest act normativ

contestat, privitor la pensiile judecătorilor şi procurorilor, este neconstituţional iar restul

prevederilor sunt constituţionale.

Se pune întrebarera firească, ce se poate înţelege din astfel de decizii care se contrazic

practic prin două soluţii diametral opuse date în legătură cu unul şi acelaşi act normativ? Mai

este Curtea Constituţională independentă şi obiectivă sau ea este aceea care prin deciziile date

legiferează discriminarea între categorii socio-profesionale cu un statut special reglementat

unitar prin legislaţia europeană?

În susţinerea acestor afirmaţii aducem ca argument solid opinia separată formulată de

unul din judecătorii Curţii Constituţionale la Decizia nr.871/2010. Pentru a nu aduce atingere

în nici un fel argumentelor juridice ce se desprind din acesta opinie separată, o vom reda în

totalitate, mai jos:

„Socotim că nu numai prevederile art. l lit. c) din Legea privind stabilirea unor măsuri

în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, ci întreaga lege, întrucât încalcă dispoziţii şi

principii prevăzute de Constituţia României. Nu vom repeta argumentele aduse soluţiei de

neconstituţionali-tate privind pensiile magistraţilor, ci ne vom opri în mod special asupra

încălcării art. 15 alin. (2) din Constituţie.

Astfel, prevederile art. l - 5 şi art. 12 din lege încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din

Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii.

Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie "legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia

legii penale sau contravenţionale noi favorabile". Aşadar, o lege se aplică, cum spune autorul

149 Publicată în Monitorul Oficial nr. 433/2010175

sesizării, situaţiilor născute numai după adoptarea ei, exercitându-şi acţiunea asupra faptelor

care se vor produce ulterior intrării sale în vigoare, nu şi situaţiilor anterioare, trecute (facto

praeterita), cu toate efectele care s-au produs şi se produc în timp, datorită situaţiei create la

acel moment. Or, aplicarea în timp a unei legi este guvernată de principiul neretroactivităţii

legii noi. Pensiile speciale au fost stabilite, aşadar, în baza legilor adoptate în domeniul

pensiilor, pe anumite categorii socioprofesionale, şi sunt derogatorii de la dreptul comun.

Aceste legi se aplică situaţiilor juridice constituite, modificate şi stinse în temeiul

reglementărilor lor, în baza cărora s-au creat efecte juridice definitive, revenind statului

obligaţia de a executa în timp (obligaţii succesive) plata pensiilor. Aşadar, obligativitatea

recalculării tuturor pensiilor speciale acordate sub incidenţa prevederilor legale anterioare prin

intrarea în vigoare a Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este

neconstitutională.

Pensiile speciale care se află în plată constituie drepturi câştigate ce nu pot fi

recalculate în baza unei legi noi, neputand fi nici modificate, întrucât legea s-ar aplica

retroactiv.

Pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu

statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, pensiile de serviciu ale judecătorilor,

procurorilor, respectiv magistraţilor asistenţi ai Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale

personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă

acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, pensiile de serviciu ale

funcţionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor, pensiile

de serviciu ale personalului aeronautic civil, navigant, profesionist din aviaţia civilă, pensiile

de serviciu ale personalului Curţii de Conturi aflate în plată sunt stabilite sub imperiul

legislaţiei anterioare.

Aşadar, prin această lege, are loc o modificare a regimului juridic al pensiilor speciale

stabilite în baza legilor anterioare, ajungându-se să se încalce chiar substanţa dreptului la

pensie.

In acest sens, prin Decizia nr. 375/2005 a Curţii Constituţionale s-a stabilit că "noile

reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului

pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a

acestora". In acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 57/2006 care

prevede că "condiţiile de exercitare a dreptului la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se

stabilesc prin lege şi, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau

completa legislaţia în materie şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice

176

prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta

principiul neretroactivitătii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie".

De asemenea, prin Decizia nr. 120/2007, Curtea a reţinut că "operaţiunea de

recalculare priveşte în mod inevitabil trecutul, pentru că stagiul de cotizare a fost realizat în

trecut, dar se efectuează doar după data intrării în vigoare a ordonanţei şi are efecte numai

pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. In cazurile

în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul

cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în

plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior".150

In concluzie, şi numai sub acest aspect, având în vedere faptul că actualele pensii

speciale au fost legal stabilite şi calculate în baza unor legi în vigoare la data respectivă,

recalcularea lor duce la încălcarea principiului neretroactivitătii legii - regulă imperativă -

prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României. Judecător, pro f. univ. dr. Aspazia

Cojocaru "

Un alt argument, tot atât de solid, îl reprezintă concluziile ce se desprind din Opinia

separată formulată, de această dată de un număr de 4 reputaţi jurişti, membri ai Curţii

Constituţionale, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.237/2010 referitoare la obiecţia de

neconstiruţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) şi pct. IV lit. e), ale art. 53 alin.

(1), art. 54, art. 65 alin. (4), art. 102 alin. (1) si (2) şi ale art. 196 lit. b), e), g), r) şi s) din

Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale legii în ansamblul său devenită

după promulgare Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice)151.

Pentru o cât mai bună înţelegere şi acestei opinii separate o voi reda în întregime

pentru ca cititorul acestei lucrări să o poată aprecia la justa sa valoare.

„Nu împărtăşim, pentru considerentele pe care le vom arăta în continuare, soluţia

adoptată prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, cu votul majorităţii judecătorilor Curţii

Constituţionale, prin care s-a constatat că unele texte din Legea privind sistemul unitar de

pensii publice, precum şi legea în ansamblul său sunt constituţionale.

Criticile de neconstituţionalitate au vizat, pe de o parte, aspecte de necon-

stituţionalitate extrinsecă referitoare la procedura de adoptare a legii în ansamblul său, iar pe

de alta parte, aspecte de neconstituţionalitate intrinsecă a unor texte din cuprinsul legii supuse

controlului. Ne vom referi doar la unele aspecte.... privind criticile de neconstituţionalitate

intrisecă. B. In ceea ce priveşte criticile referitoare la neconstituţionalitatea intrinsecă a legii,

Legea privind sistemul unitar de pensii publice încalcă sub aspectul micşorării valorii

150 Publicată în Monitorul Oficial nr.785 din 24 noiembrie 2010151 Publicată în Monitorul Oficial nr.852 din 20 decembrie 2010.

177

punctului de pensie şi al recalculării pensiilor speciale principiul neretroactivităţii legii, aşa

cum este prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia "legea dispune numai

pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile".

Se cunoaşte că o lege se aplică numai situaţiilor născute după adoptarea ei, şi nu

situaţiilor anterioare intrării ei în vigoare. In speţă, pensiile deja calculate şi pensiile speciale

deja aflate în plată sunt drepturi care s-au născut anterior Legii privind sistemul unitar de

pensii publice. In asemenea condiţii, această lege nu se aplică situaţiilor definitiv constituite,

modificate sau stinse, precum şi efectelor juridice produse de legile anterioare, potrivit

adagiului tempus regit actum.

Or, sub acest aspect se impune a se sublinia că micşorarea valorii punctului de pensie

stabilit de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări

sociale şi recalcularea tuturor celorlalte pensii ocupaţionale (speciale) aflate deja în plată

determină modificarea regimului juridic al acestor pensii stabilite în baza unor legi anterioare

în vigoare, încălcându-se astfel principiul neretroactivităţii legii, ajungându-se la pierderea

unor drepturi câştigate. In acest sens, Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 precizează ca "noile

reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului

pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare".

Decizia Curţii Constituţionale nr. 57 din 26 ianuarie 2006 a statuat că "orice prevedere

nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a se respecta principiul

neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie". Mai mult, Decizia nr. 120

din 15 februarie 2007 a reţinut că, "în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai

mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în

continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor

legal câştigate anterior".

Sugestivă este prezentarea în literatura de specialitate a faptului că, "dacă legea nouă

nu ar respecta ceea ce s-a făcut în cadrul prevederilor legii vechi, încrederea ar dispărea şi,

odată cu ea, ar fi atinsă şi autoritatea legii" (Tr. lonescu şi colaboratorii, în Tratat de drept

civil, Partea generală, Editura Academiei, 1967, p. 77).

Or, principiul legalităţii reprezintă un principiu esenţial al statului de drept, ce trebuie

respectat inclusiv de legiuitor.

Judecător, Judecător, Judecător, Judecător, Ion Predescu, Acsinte Gaşpar, Aspazia

Cojocaru, Tudorel Toader."

Din cele prezentate mai sus se pot trage următoarele concluzii:

Curtea Constituţională nu face parte din puterea judecătorească în accepţiunea Legii

nr. 304/2004; Curtea Constituţională nu poate fi calificată strict ca fiind un tribunal imparţial 178

şi independent, datorită modalităţii de desemnare a judecătorilor. Chiar dacă s-a arătat că un

judecător constituţional provenit din rândurile unui partid politic, va căuta să rupă orice

legătură cu acesta, în realitate, va exista mereu suspiciunea şi uneori chiar certitudinea,

precum este cazul de faţă, că acesta va încearcă să mulţumească într-un fel, pe cel care 1-a

propus.

Exigenţa celor afirmate mai sus se referă în special la faptul că judecătorul trebuie să

ofere suficiente garanţii, pentru a înlătura orice bănuială legitimă. In această materie chiar şi

aparenţele au un rol deosebit deoarece într-o societate democratică instanţele judecătoreşti

trebuie să inspire justiţiabililor deplină încredere şi, sub acest aspect, Curtea Constituţională

nu este ferită de suspiciuni, în acest sens, invocăm cauza Grieves c. Regatului Unit al Marii

Britanii, unde s-a reţinut : „Curtea reaminteşte că, pentru a stabili dacă un tribunal poate fi

considerat independent trebuie să fie avut în vedere printre altele, modul de numire a

membrilor săi şi dacă organismul prezintă o aparenţă de independenţă''

CAPITOLUL IV

PENSIILE ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE ALE

AVOCAŢILOR152

1. Consideraţii generale.

Sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat

prin Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat153, Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 221 din 24 noiembrie 2000154, prin Statutul profesiei de avocat,155

Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al

Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor (CAA).

Potrivit acestor acte normative, dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale ale

avocatului se exercită prin sistemul unic, propriu şi autonom de pensii şi alte drepturi de

asigurări sociale, gestionat de Casa de Asigurări a Avocaţilor din România .

Facem precizarea că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.237/2010 referitoare la

obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) şi pct. IV lit. e), ale

152 În acest sens a se vedea; Alexandru Ţiclea, Constantin Tufan, Dreptul securităţii sociale, Editura Global Lex, Bucureşti, 2003, p. 216-235 şi; Alexandru Ţiclea, Dreptul securităţii sociale, Curs universitar, Ediţia a IlI-a revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 135 şi urm.

153 Republicată în Monitorul Oficial nr.98 din 7 februarie 2011154 Privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial

nr.610 din data 28.11.2000,aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 452, publicată în Monitorul Oficial nr. 413 din 25 iulie 2001

155 4Publicată în Monitorul Oficial nr.45 dini 3 ianuarie 2005

179

art. 53 alin. (1), art. 54, art. 65 alin. (4), art. 102 alin. (1) si (2) şi ale art. 196 lit. b), e), g), r) şi

s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale legii în ansamblul său156

s-a statuat că, art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din legea criticată preia soluţia legislativă de

principiu cuprinsă în art. 5 alin. (1) pct. IV lit. f) din Legea nr. 19/2000, însă nu impune

obligativitatea asigurării în cadrul sistemului public de pensii a persoanelor provenite, spre

exemplu, din rândul avocaţilor. Acestora li se aplică dispoziţiile art. 6 alin. (2) din lege, po-

trivit cărora "Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe baza de contract de asigurare

socială, în condiţiile prezentei legi, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul

cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care

doreşte să se asigure, respectiv să-şi completeze venitul asigurat". De altfel, potrivit art. l alin.

(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de

asigurări sociale ale avocaţilor,... "Dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale ale

avocatului se exercită în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă prin sistemul unic, propriu

şi autonom de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, gestionat de Casa de Asigurări a

Avocaţilor din România", iar legea criticată nu abrogă, modifică sau completează acest text."

CAA şi filialele acesteia alcătuiesc sistemul propriu de asigurări sociale al avocaţilor.

Sistemul are patrimoniu unic şi buget propriu consolidat, care se aprobă cu procedura

prevăzută de lege.

Patrimoniul sistemului poate fi folosit în activităţi economice producătoare de

venituri, cu autorizarea Consiliului Uniunii Naţionale a Ba-rourilor din România, în condiţiile

legii şi ale modalităţilor prevăzute în Statutul şi Regulamentul CAA.

2. Principiile sistemului propriu de asigurări sociale pentru avocaţi.

Sistemul propriu de asigurării sociale pentru avocaţi este organizat şi funcţionează pe

baza următoarelor principi157:

• principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului,

conform legii;

• principiul solidarităţii între avocaţi, care au drepturi şi obligaţii reciproce pentru

prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

• principiul obligativităţii, conform căruia toţi avocaţii participă fără excepţii la

sistem, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

156 Publicată in Monitorul Oficial 785 din 24 noiembrie 2010 (M. Of. 785/2010)

157 Art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 452/2001 şi art.6 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.

180

• principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurării sociale se

constituie pe baza contribuţiei obligatorii a fiecărui avocat, iar drepturile de asigurări sociale

se cuvin pe baza acestei contribuţii;

• principiul egalităţii care asigură participanţilor la sistem un tratament

nediscriminatoriu în ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

• principiul descentralizării care asigură dezvoltarea şi administrarea eficientă a

patrimoniului sistemului cu protecţia integrităţii acestuia prin filialele CAA care se înfiinţează

şi funcţionează pe lângă fiecare barou;

• principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile realizate se redistri-buie pentru plata

obligaţiilor ce revin sistemului, conform legii şi prezentului statut.

3. Beneficiarii158

Beneficiarii acestui sistem sunt avocaţii înscrişi în barouri, care figurează în Tabloul

avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi

proprii la pensie şi ajutoare sociale. Aceşti fac parte de drept din sistemul propriu de asigurări

sociale ale avocaţilor şi sunt membri de drept ai Casei de Asigurări a Avocaţilor (C.A.A).

Sunt membrii ai CAA, având drepturi şi obligaţii identice şi avocaţii care profesează

sub titlu profesional din statul membru de origine în condiţiile art. 99 alin. (2) şi (3) din Legea

51/1995.

Avocaţii înscrişi în barou care nu figurează în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare

a profesiei au dreptul la prestaţiile de asigurări sociale corespunzător perioadei în care şi-au

exercitat profesia, în condiţiile prevăzute de lege, Statut şi Regulamentul C.A.A.

4. Drepturile şi obligaţiile

Drepturile şi obligaţiile care formează conţinutul sistemului de asigurări sociale al

avocaţilor sunt următoarele:

• drepturile de asigurări sociale ale membrilor sistemului;

• obligaţia avocaţilor înscrişi în barouri de a contribui la fondul sistemului;

• obligaţia sistemului de a acorda prestaţii de asigurări sociale membrilor sistemului şi

altor beneficiari prevăzuţi de lege;

• obligaţia sistemului de a organiza evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări

sociale pentru avocaţi.

Drepturile de asigurări sociale ale membrilor sistemului de asigurări sociale al

avocaţilor sunt cele enumerate de art. 4 din OUG 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de

158 Art. 7 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, art.304 din Statutul profesiei de avocat şi art. 76 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial nr.98 din 7 februarie 2011

181

asigurări sociale ale avocaţilor159 şi de art. l 0 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Deşi legile, statutele şi regulamentul menţionate mai sus, nu au prevederi exprese în acest

sens, totuşi se poate afirma că în spiritul legii, dreptul la pensie este dreptul principal în cadrul

sistemului de asigurări sociale al avocaţilor. Avocatul primeşte o singură pensie pentru anii

lucraţi în exercitarea profesiei de avocat, în raport de stagiul de cotizare şi contribuţia lui la

fondul C.A.A. Potrivit art. 9 din Statul CAA, avocaţii pot face parte şi din alte forme de

asigurări sociale.

5. Obligaţia de contribuţie160.

Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie

la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor. Contribuţia nu poate fi mai mică

decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale

Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Potrivit Hotărârii nr. 722 din 20 martie 2010 a Consiliul Uniunii Naţionale a

Barourilor din România, începând cu data de 01 aprilie 2010, contribuţia individuală

obligatorie a tuturor avocaţilor cu drept de exerciţiu al profesiei la sistemul C.A.A. a fost

stabilită la 10% din venitul brut din profesie realizat de avocat, dar nu mai puţin de suma

reprezentând cota minima obligatorie şi nici mai mult de suma reprezentând cota maximă de

contribuţie obligatorie. Suma reprezentând cota individuală minimă obligatorie este: 80 lei

RON pentru avocaţii stagiari şi 230 lei RON pentru avocaţii definitivi.

Cota maximă de contribuţie obligatorie este 1.150 lei RON, atât pentru avocaţii

stagiari cât si pentru cei definitivi.

Referitor la natura juridică a prestaţiilor de asigurări sociale 161, în sistemul propriu

de asigurări sociale pentru avocaţi - prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de

înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor din profesie, ca urmare a: împlinirii

limitei de vârstă prevăzută de lege; invalidităţii (urmare a accidentelor sau bolilor);

maternităţii; decesului.

Prestaţiile de asigurări sociale din cadrul sistemului de asigurări sociale pentru avocaţi

se acordă sub forma162 de: pensii, indemnizaţii, ajutoare şi alte drepturi prevăzute de lege,

corespunzător contribuţiei efective la constituirea fondului sistemului.

159 'Aprobată, modificată şi completată prin Legea 452/2001 .160 Art.76 ain. 2 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat ,

republicată, art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 452/2001, art. 9 alini şi 2, art.22,23 alin l şiart. 25 alin2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 4 din Regulamentul de organizare şi

funcţionare a CAA.

161 Art. 15 alin l din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.162 Art. 306 din Statul profesiei de avocat şi art. 15 alin 2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor

182

Pensiile şi ajutoarele sociale vor avea ca bază de calcul163 exclusiv stagiile de cotizare

şi cuantumul contribuţiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisă aplicarea altor criterii

de calcul.

6. Stagiul de cotizare

Constituie stagiu de cotizare164 perioadele în care un avocat şi-a plătit contribuţia de

asigurări sociale în sistemul propriu de asigurări sociale pentru avocaţi.

Perioada de timp în care un avocat este deputat sau senator este luată în calcul la

stabilirea vechimii în avocatură în condiţiile achitării de contribuţie la CAA.

Indemnizaţia de parlamentar şi celelalte drepturi băneşti încasate, cumulate cu

eventualele venituri din activitatea de avocat desfăşurată în perioada mandatului de

parlamentar se consideră venituri din profesie şi se iau în calcul la stabilirea pensiei de către

C.A.A, în măsura în care s-a contribuit la fondul acesteia.

Stagiul minim de cotizare, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, este de 15 ani.

Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani

de la data intrării în vigoare a OUG nr. 221/2000 (respectiv 28.11.2000), conform eşalonării

prevăzute în anexa statutului C.A.A.

Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 pentru bărbaţi.

Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în

vigoare a OUG nr. 221/2000 prin creşterea acestuia pornindu-se de la 25 de ani pentru femei

şi de la 30 ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa statutului C.A.A165.

In sistemul de asigurări al avocaţilor se asimilează stagiul de cotizare şi perioadele

necontributive (denumite şi perioade asimilate), în care asiguratul:

• a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar juridic, organizat potrivit legii,

pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora;

• a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe

durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.

Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ universitar, beneficiază

de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.

163 Art. 307 din Statul profesiei de avocat şi art. 15 alin 3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor164 Art. 77 alini din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat , republicată,

art.304 alin3 din Statul profesiei de avocat şi art. 11 şi 12 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor , art. l din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.

165 Art. 9 alin 1-4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 452/2001, art.34 alin 1-4 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor

183

Pot beneficia de perioade asimilate, avocaţii care în aceste perioade nu au realizat

stagii de cotizare în condiţiile Statutului CAA şi ale Regulamentului C.A.A., sau în condiţiile

legii de pensii din sistemul public.

Perioadele asimilate se valorifică numai pentru obţinerea pensiei pentru limită de

vârstă, retragere definitivă, invaliditate şi urmaş.

În sistemul de asigurări sociale al avocaţilor se recunoaşte stagiile de cotizare în alte

sisteme de asigurări sociale, în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru pensiile

prevăzute la art. 31 din Statutul C.A.A.166 lit. a), b), d) şi e), respectiv pensia pentru limită de

vârstă, pensia pentru retragerea definitivă din profesie, pensia pentru retragerea anticipată

definitivă din profesie şi pensia de urmaş.

În situaţia în care asiguratul a realizat stagii de cotizare în mai multe sisteme de

asigurări sociale, cuantumul pensiei cuvenite din sistemul de pensii ale avocaţilor, se

stabileşte numai pentru stagiul de cotizare realizat efectiv în acest sistem.

Vechimea în profesia de avocat luată în considerare, conform legii, la stabilirea

pensiei de magistrat, nu se mai ia în calcul şi la stabilirea pensiei în sistemul de asigurări

sociale al avocaţilor, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 62 al. 6 din Statut.

Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuţie şi în alte sisteme de

asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.

Stagiile de cotizare realizate în sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor anterior

intrării în vigoarea a Statutului şi Regulamentului CAA vor fi valorificate la stabilirea pensiei

de retragere definitivă în măsura în care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei în alte

sisteme167.

Stagiul necesar de cotizare denumit şi Stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta,

este o variantă a stagiului minim de cotizare, fiind o condiţie necesar a fi îndeplinită pentru

obţinerea pensiei de invaliditate. Stagiul necesar de cotizare reprezintă un număr de ani

considerat minim în care asiguratul trebuie să fi activat în profesie înainte de intervenţia stării

de invaliditate. Stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta este precizat în tabelul cuprins

de art. 44 din Statutul C.A.A.

Stagiul potenţial este denumirea sub care se prezintă diferenţa între stagiul complet de

cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până în momentul încadrării într-un grad de

invaliditate, în cazul asiguraţilor care au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare

necesar, prevăzut în tabelul de la art. 44 din Statut, stagiul potenţial se determină ca diferenţă

166 Art. 16 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.167 Art.62 alini, 2 şi 6 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 13 alin 1-3 , şi 6 din

Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.

184

între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare necesar, prevăzut în tabelul de la art. 44

din Statut.

Stagiul potenţial determinat conform celor menţionate, nu poate fi mai mare decât

stagiul de cotizare pe care asiguratul 1-ar fi putut realiza de la data ivirii invalidităţii până la

împlinirea vârstei standard de pensionare, vârstă la care, în condiţiile legii poate solicita

pensie pentru limită de vârstă.

Pentru asiguraţii care au contribuit şi în alte sisteme de asigurări sociale, stagiul

potenţial acordat este proporţional cu perioada de contribuţie în sistemul de asigurări sociale

al avocaţilor faţă de întreaga perioadă de cotizare la sistemele de asigurări sociale obligatorii.

Stagiul potenţial în situaţia în care asiguratul a contribuit la mai multe sisteme, se

determină prin înmulţirea stagiului potenţial calculat conform celor deja arătate cu raportul

între perioada de cotizare la sistemul de asigurări sociale al avocaţilor la totalul perioadei de

cotizare în sistemele de asigurări sociale obligatorii.168

7. Venitul mediu brut lunar pe profesia de avocat169

Mai este denumit şi venitul de referinţă la stabilirea prestaţiilor de asigurară sociale

sau venitul de referinţă pe profesia de avocat. Venitul de referinţă la stabilirea prestaţiilor de

asigurări sociale se stabileşte anual ca medie a veniturilor individuale, determinate în raport

de contribuţiile efectiv achitate la sistem (până cel mai târziu la 30 martie al anului următor) şi

pe baza declaraţiilor avocaţilor cu privire la veniturile lunare realizate din onorarii. Venitul de

referinţă pe profesia de avocat, astfel stabilit este valabil de la 31 martie al anului următor.

Venitul mediu brut lunar pe profesia de avocat este publicat în anexa nr. 2 a Regulamentului

de Organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor.

Venitul brut lunar realizat din profesie sau venitul brut lunar individual este venitul

brut aferent contribuţiei efectiv plătite şi se calculează ca fiind cuantumul contribuţiei efectiv

plătite înmulţite cu raportul dintre 100 (o sută) şi cota procentuală prevăzută de art. 25 alin. 2

din Statutul C.A.A170.

8. Vârsta standard de pensionare

Este de 60 de ani pentru femei şi 65 pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de

pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a Statutului C.A.A.

(respectiv 28 mai 2001), prin creşterea vârstei de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani

168 Art.44 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 14 alin 1-5 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.

169 Art. 26 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor .170 Art. 61 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor

185

pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa l a

Statutului C.A.A.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin 3 copii

şi i-au crescut până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard 171de

pensionare după cum urmează: cu un an -pentru 3 copii; cu doi ani - pentru 4 sau mai mulţi

copii. Reducerea vârstei standard pentru femeile care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art.

341 alin. (1) din Statutul C.A.A, nu poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de acelaşi

statut sau de legile speciale. Vârsta de pensionare redusă , nu poate fi mai mică de 55 de ani.

9. Punctajul mediu anual172 realizat de asigurat în perioada de cotizare

Se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor

anuale realizate de asigurat, în perioada de cotizare, la numărul de ani corespunzători stagiului

complet de cotizare. Punctajul mediu anual realizat de asigurat nu poate fi mai mare de 5

puncte.

Punctajul anual173 al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a punctajului

rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Pentru

perioadele în care Casa de Asigurări a Avocaţilor a comunicat numai venitul de referinţă lunar

pe profesie la nivelul anului, punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media

lunară din anul respectiv a veniturilor brute, care au constituit baza de calcul a contribuţiei

individuale de asigurări sociale şi venitul de referinţă lunar pe profesie din anul respectiv

comunicat de Casa de Asigurări a Avocaţilor. Pentru lunile pentru care C.A.A. nu a

comunicat încă venitul mediu brut lunar pe profesie, se utilizează (pentru întreaga lună)

ultimul venit mediu brut lunar pe profesie comunicat.

Numărul de puncte realizat în fiecare lună de avocatul asigurat, se calculează prin

raportarea venitului brut lunar individual, respectiv venitului brut aferent contribuţiei efectiv

plătite, la venitul de referinţă lunar pe profesie din luna respectivă, comunicat de Casa de

Asigurări a Avocaţilor.174

Punctajul mediu anual 175realizat de asigurat în perioada de cotizare, se determină prin

împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de

asigurat, în perioada de cotizare, la numărul de ani corespunzători stagiului complet de

cotizare. Punctajul mediu anual realizat de asigurat nu poate fi mai mare de 5 puncte.171 Art.8 din OUG nr221/2000, art. 33şi 34 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor172 Art. 61 alin. 2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 13 alin 4 din Regulamentul de

organizare şi funcţionare a CAA.173 Art. 61 alin 4-6 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor174 Art. 61 alin 3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor175 Art. 61 alin 2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 13 alin 4din Regulamentul de

organizare şi funcţionare a CAA.

186

La retragerea definitivă din profesie, avocaţii care îndeplinesc cumulativ condiţiile

prevăzute de art. 64 alin. l din Statutul C.A.A. şi stagiul complet de cotizare beneficiază de

majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv 3,6% pentru fiecare an

suplimentar.

Pensionarii de limită de vârstă şi cu vechime în avocatură înainte de pensionare, care

au continuat activitatea după data pensionării şi care solicită pensie pentru retragere definitivă

din profesie, beneficiază de majora rea punctajului pentru punctajul aferent stagiului de

cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă176.

Valoarea unui punct de pensie este egală cu cel puţin 50% din venitul de referinţă

lunar pe profesia de avocat. De la punerea în aplicare a noului sistem de pensii - valoarea unui

punct se stabileşte de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din România la propunerea Casei de

Asigurări a Avocaţilor. Conform deciziei nr. 2 din 08.01.2010 a consiliului C.A.A., începând

cu data de 01.01.2010, valoarea unui punct de pensie este de 1.150RON.177

10. Pensia pentru limită de vârstă.

Pensia pentru limită de vârstă se acordă avocaţilor care îndeplinesc cumulativ la data

pensionării condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare.

Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 pentru bărbaţi.

Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstei de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani

pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa l la

Statutul C.A.A. Stagiul minim de cotizare, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, este de 15

ani. Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13

ani de la data intrării în vigoare a legii, conform eşalonării prevăzute în anexa nr.l. la Statutul

C.A.A.

Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 pentru bărbaţi.

Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, prin creşterea acestuia pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de

la 30 ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr.l. la Statutul C.A.A.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin 3 copii

şi i-au crescut până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare

după cum urmează: a) cu un an -pentru 3 copii; b) cu doi ani - pentru 4 sau mai mulţi copii.

176 Alt. 64 alin 2-3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 17 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.

177 Art. 63 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 3 alin 3-5 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.

187

Această reducere a vârstei standard nu poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de

prezentul statut sau de legile speciale, iar în cazul aplicării ei, vârsta de pensionare redusă nu

poate fi mai mică de 55 de ani. 178

Drepturile la pensia pentru limită de vârstă se cuvine de la data îndepliniri condiţiilor

prevăzute de lege, dacă cererea împreună cu actele doveditoare a fost depusă în termen de 30

de zile de la această dată. în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi a

căror cerere a fost depusă peste termenul prevăzut, drepturile de pensie se acordă şi se plătesc

din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea împreună cu toate actele

necesare.

în cazul dosarelor incomplete din vina asiguratului, drepturile de pensie se acordă şi se

plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care dosarul a fost completat cu actele necesare

stabilirii dreptului de pensie179.

Avocaţii care se pensionează pentru limită de vârstă, pot continua exercitarea profesiei

de avocat. Avocaţii pensionari care continuă profesia sunt obligaţi să contribuie la constituirea

fondului CAA.

Pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin adăugarea anilor

lucraţi după pensionare. Avocaţii pensionari pentru limită de vârstă au dreptul ca la încetarea

activităţii şi radierea din profesie să li se stabilească şi să li se calculeze pensia pentru

retragere definitivă din profesie, situaţie în care se vor avea în vedere şi anii lucraţi dumă

pensionarea pentru limită de vârstă.

Contribuţiile achitate la fondul de asigurări sociale de către avocaţii care cumulează

veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale vor fi avute în vedere

la stabilirea pensiei de retragere definitivă şi a altor drepturi de asigurări sociale.180

În sistemul autonom al pensiilor avocaţilor cuantumul pensiei la data înscrierii la

pensie se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de

cotizare, cu valoarea unui punct de pensie din luna ieşirii la pensie.

Reactualizarea pensiilor se face doar ca urmare a creşterii valorii punctului de pensie,

prin hotărâre a C.A.A.181

178 Art. 6 alin l lit. a, art. 7,8 şi 9 din OUG nr221/2000, art. 32- 341 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi anexa la Statut.

179 Art. 67 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 3 alin l, art.8 alin 2-4 şi art. 11 alin 3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.

180 Art. 76 din Legea nr. 51/1995, republicată, art.9, 35 şi 64 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 4, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

181 Art. 65 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 38-39 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

188

11.Stabilirea şi plata pensiei

Avocaţii care îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru obţinerea unei pensii,

indiferent de ce categorie ar fi aceasta, trebuie să procedeze astfel: să completeze o cererea

prin care solicită categoria de pensie cuvenită. Să anexeze documentaţia prevăzută în

conţinutul cererii tip. Aceste cerinţe pot fi îndeplinite de solicitanţi personal sau prin mandatar

cu procură specială.

Conţinutul cererii tip, va fi pus la dispoziţia solicitantului de filiala Casei de Asigurări

a Avocaţilor de care acesta aparţine. Filialele vor certifica sub semnătură toate documentele în

copie conţinute de dosarul de pensionare.

Cererea de pensionare împreună cu actele care dovedesc împlinirea condiţiilor

prevăzute de lege şi de statut, se depun la filiala CAA din care asiguratul face parte la data

cererii de pensionare. Deschiderea drepturilor de pensie se realizează din ultimul sistem în

care asiguratul a activat182.

Filiala CAA este obligată să întocmească dosarul de pensionare, aceasta purtând

întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise. Dosarul de pensionare va conţine:

• dovada anilor lucraţi în exercitarea profesiei de avocat;

• cotele lunare cu care a contribuit la fondul Casa de Asigurări a Avocaţilor, pe

întreaga durată a activităţii ca avocat;

• dovada în original a stagiului de cotizare realizat în alte sisteme de asigurări sociale;

• actele de stare civilă necesare soluţionării cererii.

Pentru avocaţii care au activat în mai multe barouri, dovada stagiului de cotizare şi a

cotelor plătite se va solicita de avocat de la filialele sau barourile în care a activat. Acestea

sunt obligate să elibereze dovada în termen de 15 zile de la primirea cererii.

Filiala CAA sau baroul va întocmi dosarul de pensionare în termen de 15 zile după

primirea cererii. Dosarul de pensionare va fi transmis imediat după întocmire la Casa de

Asigurări a Avocaţilor pentru stabilirea şi calcularea drepturilor cuvenite. Dosarul de

pensionare va fi transmis imediat după întocmire la Casa de Asigurări a Avocaţilor pentru

stabilirea şi calcularea drepturilor cuvenite .183 După primirea dosarului, C.A.A. va proceda

după cum urmează:

• va stabili toate elementele necesare pentru verificarea condiţiilor legale de

pensionare şi pentru calcularea acesteia.

• va verifica îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare.

182 Art. 66 alin 1-2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 8 alin 1-7 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

183 Art. 66 alin 3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 10 alin 1-2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

189

• va calcula cuantumul pensiei;

• se va stabili data de la care se acordă pensia.

• va emite decizia de pensionare;

Intr-o primă etapă, C.A.A. va stabili toate elementele necesare pentru verificarea

îndeplinirii condiţiilor legale de pensionare şi pentru calcularea acesteia. In această etapă se

vor stabili stagiul de cotizare individual al solicitantului, numărul de puncte realizat în fiecare

lună, punctajul fiecărui an şi punctajul mediu anual ale asiguratului. Intr-o a doua etapă, se va

verifica îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare şi mai departe, dacă se constată

realizarea acestora, se va calcula cuantumul pensiei, pe baza formulei menţionate de art. 61

din Statutul C.A.A.

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de Casa de

Asigurări a Avocaţilor din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului

la CAA. Decizia Casei de Asigurări a Avocaţilor va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe

baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare. Decizia de pensionare se

comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data

emiterii.184

Decizia de pensionare poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, la

instanţa competentă, potrivit art. 138 şi 139 din Statutul C.A.A. Decizia emisă în condiţiile

art. 71 alin. (1) necontestată în termen, este definitivă .185

În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie, la cerere

sau din oficiu, CAA va efectua modificările care se impun .186

Plata pensiei se face lunar. Pensia se plăteşte personal titularului sau mandatarului

desemnat de acesta prin procură specială. Plata acestor drepturi se face lunar, în următoarele

modalităţi: prin cupon mandat poştal; prin plată directă beneficiarului; prin virarea pensiei în

contul bancar al beneficiarului, în cazul în care beneficiarul doreşte plata printr-un cont

bancar, acesta urmează să depună o cerere, cu indicarea băncii şi a numărului de cont187.

CAA va pune în plată pensia pentru limită de vârstă numai dacă avocatul a plătit la zi

contribuţia legală la sistemul de asigurări sociale al avocaţilor.

184 Art. 71 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor185 Art. 72-73 şi art. 138-139 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor186 Art. 74 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art.35 din Regulamentul de organizare şi

funcţionare a CAA187 Art. 75 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 36 alin l şi art. 37 din Regulamentul de

organizare şi funcţionare a CAA

190

Plata pensiei pentru limită de vârsta încetează începând cu luna următoare celei în care

beneficiarul a decedat.188

12. Pensia de retragere definitivă din profesie.

Avocaţii care îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă şi doresc să

se pensioneze precum şi avocaţii pensionaţi pentru limită de vârstă pot solicita pensia de

retragere definitivă din profesie după ce vor obţine de la Barou decizia de încetare a calităţii

de avocat şi radierea din Tabloul avocaţilor.189

Drepturile la pensia pentru limită de vârstă se cuvine de la data îndepliniri condiţiilor

prevăzute de lege, dacă cererea împreună cu actele doveditoare a fost depusă în termen de 30

de zile de la această dată. în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi a

căror cerere a fost depusă peste termenul prevăzut, drepturile de pensie se acordă şi se plătesc

din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea împreună cu toate actele

necesare, în cazul dosarelor incomplete din vina asiguratului, drepturile de pensie se acordă şi

se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care dosarul a fost completat cu actele

necesare stabilirii dreptului de pensie.

Cuantumul pensiei de retragere definitivă din profesie se stabileşte la data încetării

activităţii în profesia de avocat.

în sistemul autonom al pensiilor avocaţilor cuantumul pensiei la data înscrierii la

pensie se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de

cotizare, cu valoarea unui punct de pensie din luna ieşirii la pensie.

13. Pensia de retragere anticipată definitivă din profesie.

Avocaţii care îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă şi doresc să

se pensioneze precum şi avocaţii pensionaţi pentru limită de vârstă pot solicita pensia de

retragere anticipată definitivă din profesie după ce vor obţine de la Barou decizia de încetare

a calităţii de avocat şi radierea din Tabloul avocaţilor.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în

calcul perioadele de stagiu asimilat. Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi

condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă. Reducerea vârstei prevăzută la alin. (1) nu

poate fi cumulată cu o altă reducere prevăzută de legislaţia avocaţilor.

188 Art. 76 lit a din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor189 Art. 6 alin l lit. b din OUG nr221/2000 modificată şi completată prin Legea nr. 452/2001 şi art. 37

alin. Idin Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor

191

Avocaţii beneficiari de pensii de retragere anticipată definitivă din profesie, întocmai

ca şi toţi ceilalţi avocaţi înscrişi în barou (cu drept de exercitare a profesiei), sunt obligaţi să

contribuie la constituirea fondului C. A. A.190

La data îndepliniri condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă

pensia anticipată se poate transforma, la cerere, numai în pensie de retragere definitivă din

profesie şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate şi a eventualelor

stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

în cazul în care până la împlinirea vârstei de 70 de ani pensionarul nu a optat pentru

aplicarea prevederilor alin. (1)191 , la împlinirea vârstei de 70 de ani pensia anticipată devine,

din oficiu, pensie de retragere definitivă din profesie, şi se recalculează prin adăugarea

perioadelor asimilate nevalorificate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de

anticipare.

După transformarea pensiei anticipate în pensie de retragere definitivă din profesie, în

conformitate cu prevederile alin. (1) sau alin. (2), beneficiarul pensiei de retragere definitivă

din profesie nu mai poate reveni în profesie. Pensia anticipată se poate transforma numai în

pensie

de retragere definitivă din profesie, fără dreptul de a profesa.

14. Pensia de invaliditate.

Asiguraţii care şi-au pierdut total capacitatea de muncă beneficiază de pensie de

invaliditate, dacă îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, cerut conform

Statutului C.A.A. şi nu realizează venituri din profesia de avocat.

Pierderea capacităţii de muncă este prima condiţie necesar a fi îndeplinită pentru

obţinerea pensiei de invaliditate. In acest sens este de precizat că au dreptul la pensie de

invaliditate avocaţii care şi-au pierdut total capacitatea de muncă, din cauza bolilor obişnuite,

accidentelor de muncă, accidentelor care nu au legătură cu munca.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea poate fi:

• de gradul I, caracterizat prin pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de

autoservire, de autoconducere sau de orientare în spaţiu, invalidul necesitând îngrijire sau

supraveghere permanentă din partea altei persoane.

• de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu

posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce, şi de a se orienta în spaţiu, fără

ajutorul altei persoane.

190 Alt. 76 alin 2 din Legea nr. 51/1995, republicată, art.9 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 4 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

191 Art. 39 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor192

Criteriile şi normele pe baza căruia se face încadrarea în gradul I şi II de invaliditate,

sunt cele aplicate în sistemul public de pensii şi asigurări sociale.

Dovada stării de invaliditate se face prin decizia medicală de invaliditate.

Stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, este cea de a doua condiţie necesar a fi

îndeplinită pentru obţinerea pensiei de invaliditate. Stagiul de cotizare necesar în raport cu

vârsta este precizat în tabelul cuprins de art. 44 din Statutul C.A.A, prezentat în continuare.

Vârsta asigurării în

momentul ivirii invalidităţii

Stagiul de

cotizare necesar (ANI)

Sub 25 ani 5

25-31 ani 8

31 -37 ani 11

37 - 43 ani 14

43 - 49 ani 18

49 - 55 ani 22

Peste 55 ani 25

Beneficiază de pensie de invaliditate şi asiguraţii care până la data înscrierii la pensie,

au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar prevăzut în tabelul de mai sus.

În cazul în care invaliditatea s-a ivit datorită unui accident de muncă, asiguratul poate

beneficia de pensie de invaliditate indiferent de stagiu de cotizare.

Lipsa de alte venituri din profesia de avocat este cea de-a treia condiţie necesar a fi

îndeplinită pentru obţinerea pensiei de invaliditate.

Pensia de invaliditate nu se poate cumula cu realizarea de venituri din profesia de

avocat, în cazul în care avocatul pensionar de invaliditate profesează şi realizează venituri din

profesie, pensia de invaliditate se suspendă de drept.

Persoanele care au îndeplinit vârsta standard de pensionare, nu mai pot solicita

înscrierea la pensia de invaliditate192.

Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o

indemnizaţie pentru însoţitor într-un cuantum stabilit de Consiliul Casei de Asigurări a

Avocaţilor.193

192 Art. 6 alin l lit d din OUG nr. 221/2000, art. 4-42 şi art44 alin 1-5 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor

193 Art. 45 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor193

Persoanele care au îndeplinit vârsta standard de pensionare, nu mai pot solicita

înscrierea la pensia de invaliditate. La împlinirea vârstei standard pentru obţinerea pensionării

pentru limită de vârstă, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai

avantajoasă dintre pensii. Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută se menţine indiferent de

pensia pentru care se optează194.

Dreptul la pensia de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare

celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală, în situaţia în care aceasta stabileşte

încetarea calităţii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.

Pentru pensia de invaliditate, punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină

prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în anii

care formează perioada de stagiu necesar cu punctajele anuale realizate în perioada de stagiu

potenţial.

Punctajul anual al asiguratului pentru anii care compun perioada de stagiu potenţial

este de: 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav 0,60

puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu 195.

încadrarea sau reîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisă de

medicul specialist în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă (medic expert al

asigurărilor sociale), care activează pe lângă casele teritoriale de pensii din sistemul public de

pensii.196

Împotriva deciziei se poate face contestaţie la Casa de Asigurări a Avocaţilor în

termen de 30 de zile de la comunicare.

La soluţionarea contestaţiei Casa de Asigurări a Avocaţilor poate consulta Institutul

Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă.

Termenul de rezolvare a Contestaţiei este de 30 de zile de la data înregistrării acesteia.

Decizia Casei de Asigurări a Avocaţilor, dată în soluţionarea contestaţiei prevăzută

mai sus 2, poate fi contestată în termen de 45 zile de la comunicare la instanţa judecătorească

competentă, în conformitate cu jurisdicţia sistemului autonom de asigurări sociale al

avocaţilor astfel cum aceasta este prevăzută in statutul şi în regulamentul CAA.

Decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în

termen, este definitivă.197

194 Art.48 şi 68 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor195 Art. 61 alin 2-6 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 14 din Regulamentul de

organizare şi funcţionare a CAA.

196 Art. 43 alin l din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor197 Art. 43 alin 2-5 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor

194

Pensionarii de invaliditate sunt supuşii revizuirii medicale în funcţie de afecţiune, la

interval de 6-12 luni, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele

stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale. După fiecare revizuire medicul expert al

asigurărilor sociale, emite o nouă decizie, prin care se stabilesc după caz: menţinerea în

acelaşi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad de invaliditate, încetarea calităţii de

pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacităţii de muncă.

Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii

lor s-a îmbunătăţit sau după caz s-a agravat.

Decizia emisă după revizia medicală se supune aceleiaşi proceduri de contestare sau

soluţionare ca şi prima decizie de încadrare într-un grad de invaliditate.

Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice, pensionarii de invaliditate care:

• prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

• au împlinit vârstele prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de limită de vârstă;

• au vârsta mai mică cu 5 ani, faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat

stagiile complete de cotizare prevăzute de lege.198

Drepturile la pensia de invaliditate se acordă:

- de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă,

dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de

încadrare în grad de invaliditate.

- de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invalidita-te. 199

Plata pensiei de invaliditate încetează începând cu luna următoare celei în care :

• beneficiarul a decedat;

• beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată

pensia 200 .

Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei

pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică.

Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare

aceleia în care a încetat cauza suspendării.

15. Pensia de urmaş.

Protecţia urmaşilor, respectiv a soţului supravieţuitor şi a descendenţilor se realizează

prin pensia de urmaş.

198 Art 46 alin l,2,5,şi 6, art.47 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor199 Art. 69 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor200 Art. 76 Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor

195

Beneficiază de dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, dacă persoana

decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Copii au dreptul

la pensie de urmaş :

• până la vârsta de 16 ani;

• dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până

la terminarea acesteia, fără a depăşi vârsta de 26 ani;

• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se

aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea

vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani, şi nu dispune

de altă sursă de venituri.

În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 10 ani, dar nu mai puţin 5 ani,

cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru

fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la o pensie de urmaş, pe perioada în care este invalid

gradul I sau II de invaliditate, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin l an.

Soţul supravieţuitor care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai

mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de o pensie de urmaş, până la data împliniri

de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare

dintr-o activitate profesională, sau acestea sunt considerate de Casa de Asigurări a Avocaţilor

ca insuficiente pentru acoperirea nevoilor de creştere şi educare a respectivilor copii.

Soţul supravieţuitor care nu întruneşte condiţiile legale pentru a putea beneficia de o

pensie de urmaş, beneficiază de un ajutor pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în

această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională201.

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile

prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat, poate opta pentru cea

mai avantajoasă pensie .202

Potrivit art. 60 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, descendenţii şi/sau soţul

supravieţuitor, aflaţi în situaţie de invaliditate gradul I sau II, beneficiari ai pensiei de urmaş,

sunt expertizaţi şi supuşi revizuirii medicale conform reglementărilor prevăzute pentru pensia

de invaliditate. Pensia de urmaş se calculează după caz din:

• pensia pentru limită de vârstă în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile

legii, susţinătorul decedat;

201 Art. 6 alin l lit. e din OUG nr. 221/2000 şi art. 49-54 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.202 Art. 59 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.

196

• pensia de invaliditate, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea

împlinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi era în plată cu pensia

de invaliditate de orice grad sau ar fi avut dreptul la pensie de invaliditate, în condiţiile legii şi

a statutului.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului, în

funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

• pentru un singur urmaş - 50% ;

• pentru doi urmaşi - 75% ;

• pentru trei sau mai mulţi -100% .

Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, reprezintă însumarea

drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.

În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu

dispoziţiile art. 56-58 din Statutul Casei de Asigurări a 58 Avocaţilor.

Reactualizarea pensiilor de urmaş se face doar ca urmare a creşterii valorii punctului

de pensie, prin hotărâre a C.A.A. 203

In conformitate cu prevedrile cuprinse în art. 66 din Statutul Casei de Asigurări a

Avocaţilor pensia de urmaş se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului

desemnat de aceasta cu procura specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia. Cererea de

pensionare împreună cu actele care dovedesc împlinirea condiţiilor prevăzute de lege şi

prezentul statut, se depun la filiala CAA din care asiguratul face parte la data cererii de

pensionare. Filiala CAA este obligată să întocmească dosarul de pensionare, aceasta purtând

întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.

Drepturile de pensie de urmaş, în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile

prevăzute de lege, la data decesului susţinătorului asigurat, se acordă la cerere:

• începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era

pensionar, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 zile de la data decesului.

• de la data decesului susţinătorului, în cazul în care susţinătorul decedat nu era

pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această

dată.

• de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la

lit. a) şi lit. b).

În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, ulterior datei

decesului susţinătorului asigurat, drepturile de pensie de urmaş se acordă de la data

203 Art. 65 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 38-39 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.

197

îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 zile de la data împlinirii

condiţiilor, în situaţia în care s-a depăşit termenul prevăzut mai sus, drepturile de pensie de

urmaş se acordă de la data depunerii cererii .204

Potrivit prevederilor art. 71 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, admiterea sau

respingerea cererii de pensionare pentru pensia de urmaş, se face prin decizie emisă de Casa

de Asigurări a Avocaţilor din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării

dosarului la CAA. Decizia Casei de Asigurări a Avocaţilor va cuprinde temeiurile de fapt şi

de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

Decizia de pensionare se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în

termen de 5 zile de la data emiterii.

Decizia de pensionare poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, la

instanţa competentă, potrivit art. 138 şi 139 din Statutul C.A.A. Decizia emisă în condiţiile

art. 71 alin. (1) necontestată în termen, este definitivă.

în situaţia în care se constată erori în stabilirea şi plata drepturilor de pensie, la cerere

sau din oficiu, CAA va efectua modificările care se impun.

Plata pensiei de urmaş se face lunar şi se plăteşte personal titularului, mandatarului

desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia. Modalităţile

de plată a pensiilor sunt prevăzute în Regulamentul CAA. Plata pensiei încetează începând cu

luna următoare celei în care:

• beneficiarul a decedat

• beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată

pensia

• urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de

omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului205.

Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:

• beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală

periodică;

• copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea pensiei de urmaşi;

• soţul supravieţuitor beneficiarul unei pensii de urmaşi, se recăsătoreşte.

Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare

aceleia în care a încetat cauza suspendării. 206

Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în

care a avut loc decesul şi după caz, drepturile de pensii cuvenite şi neachitate până la deces, se 204 Art. 70 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor205 Art. 76 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor206 Art. 77-78 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor

198

plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau în lipsa acestora celorlalţi moştenitori, în

condiţiile dreptului comun. Sumele mai sus arătate pot fi solicitate în cadrul termenului de 6

luni de la data decesului.207

16. Alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.

16.1. Indemnizaţia de maternitate.

Asiguratele sistemului de asigurări sociale ale avocaţilor au dreptul, pe o perioadă de

126 de zile calendaristice, la concediu de sarcină şi lăuzie, perioadă în care beneficiază de

indemnizaţia de maternitate (denumită şi indemnizaţie pentru sarcină şi lăuzie), dacă nu

realizează venituri din profesie. De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care, în condiţiile

statutului Şi regulamentului au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale, în cadrul

sistemului de asigurări sociale ale avocaţilor, dar care nasc în termen de 9 luni de la data

pierderii calităţii de asigurat.

Indemnizaţia de maternitate (ca de altfel toate indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări

sociale ale avocaţilor) pot fi solicitate, pe baza de acte justificative, în termenul de 6 luni,

calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite. Asiguratele care nu-şi achită

contribuţia obligatorie la zi, nu vor putea beneficia de nici un fel prestaţii de asigurări socia-

le208.

Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar

concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere. Concediile pentru sarcină şi

lăuzie se pot compensa între ele (important fiind ca ele cumulate să nu depăşească 126 de

zile), în funcţie de recomandarea medicului şi opţiunea persoanei beneficiare, în cazul în care

copilul se naşte mort sau moare în perioada acordării indemnizaţiei de lăuzie, indemnizaţia de

maternitate se acordă pe toată durata acesteia209.

Indemnizaţia de maternitate se suportă de sistemul propriu de asigurări sociale ale

avocaţilor, în funcţie de contribuţia asiguratului la fondul sistemului şi în condiţiile prevăzute

de Regulamentul CAA. Calculul indemnizaţiei de maternitate este următorul:

• baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate este determinată de media contribuţiilor

lunare efectiv plătite la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor pe ultimele 12 luni;

• cuantumul indemnizaţiei de maternitate se determină prin aplicarea unui procent de

90% asupra venitului aferent contribuţiei determinate conform celor arătate mai sus;

207 Art. 79 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor

208 Art. 11 alin.l litb din OUGnr. 221/2000 , art.81 alin l şi2şiart.101 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.

209 Art. 85 alin. 1-3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.199

• cuantumul indemnizaţiei de maternitate nu poate fi mai mic de 40% şi nici mai mare

de 100% din venitul de referinţă lunar pe profesia de avocat stabilit de către Consiliul Uniunii

Avocaţilor din România conform art.26 alin.(l) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor,

în vigoare la data soluţionării cererii.210

Indemnizaţia de maternitate se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau

mandatarului desemnat prin procură specială de către acesta. Plata indemnizaţiei de

maternitate poate înceta doar în condiţiile prevăzute de art. 102 din Statutul Casei de

Asigurări a Avocaţilor.

Potrivit prevederilor art. 26-29 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.

în perioada în care asigurata primeşte indemnizaţia de maternitate, va plăti 10% contribuţie la

fondul sistemului, sumă ce i se reţine odată cu plata indemnizaţiei.

Cererile privind acordarea indemnizaţiilor de maternitate se vor soluţiona în termen de

cel mult 15 zile de la data înregistrării acestora la filiala Casei de Asigurări a Avocaţilor sau

baroul din care face parte solicitanta.

16.2.Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de de muncă în sistemul de

asigurări sociale ale avocaţilor.

în sistemul propriu de asigurări sociale pentru avocaţi, avocatul aflat în incapacitate de

muncă şi care nu realizează venituri din profesie, beneficiază de indemnizaţie pentru

incapacitate temporară de muncă.

Dovada incapacităţii temporare de muncă se face prin certificat medical eliberat

conform reglementărilor speciale în vigoare. Pentru a i se acorda indemnizaţia cuvenită,

avocatul aflat în incapacitate temporară de muncă trebuie să anunţe filiala C.A.A. în termen

de 48 de ore de la ivirea stării de incapacitate, iar certificatul medical, vizat de medicul de

familie, să fie depus în cel mult 5 zile de la data încetării stării de incapacitate prevăzută în

certificat. Nerespectarea acestor termene atrage decăderea asiguratului din dreptul de a

solicita plata. Asiguratul care nu-şi achită contribuţia obligatorie la zi, nu va putea beneficia

de nici un fel prestaţii de asigurări sociale .211

Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel

mult 180 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire, începând cu a 90-a

zi perioada de acordare a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se poate prelungi

până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

210 Art. 86 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 22 alin 1-2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA.

211 Art. 11 alin .1 lit.a din OUG nr. 221/2000 , art.81 alin l şi 2 şi din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 21 alin 1-2, art. 24 alin 1-4, art.25 şi art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

200

Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai

mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază astfel:

• un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli

cardiovasculare, conform reglementărilor din sistemul public de pensii;

• un an, cu drept de prelungire până la un an şi jumătate de către medicul expert al

asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi

urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în

funcţie de stadiul bolii;

• un an şi jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară

operată şi osteoarticulară;

• 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul

ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert

al asigurărilor sociale212.

Indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă se suportă de către sistemul de

asigurări propriu din a 31-a zi de la data ivirii stării de incapacitate, cu excepţia internărilor în

spital, bolile gravidelor şi urgenţele medicale, care se suportă de la data ivirii stării de

incapacitate, în perioada vacanţei judecătoreşti, indemnizaţia pentru incapacitatea temporară

de muncă se suportă numai în caz de internare în spital pentru afecţiuni sau accidente grave,

pentru afecţiunile în legătură cu starea de graviditate213.

Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă şi modalitatea de

plată se determină de către Casa de Asigurări a Avocaţilor, în funcţie de contribuţia avocatului

la fondul sistemului, de situaţia financiară a sistemului şi în condiţiile prevăzute în

Regulamentul CAA. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este

următorul:

• baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este

determinată de media contribuţiilor lunare efectiv plătite la fondul Casei de Asigurări a

Avocaţilor pe ultimele 12 luni;

• cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin

aplicarea unui procent de 75% din venitul aferent contribuţiei determinate conform lit. a) din

prezentul articol.

• cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă calculată conform

lit. b) nu poate fi mai mic de 40% şi nici mai mare de 100% din venitul de referinţă lunar pe

212 Art. 82 alin. l -3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor213 Art. 83 alin 1-2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.

201

profesia de avocat stabilit de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din România conform art.26

alin.(l) din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, în vigoare la data soluţionării cererii.

Dacă incapacitatea priveşte numai o fracţiune din luna respectivă, indemnizaţia se

plăteşte proporţional cu numărul de zile lucrătoare de incapacitate. Dacă în luna respectivă s-

au realizat venituri din profesie, indemnizaţia pentru incapacitate însumată cu veniturile din

profesie din luna respectivă nu poate depăşi suma reprezentând venitul de referinţă pe pro-

fesie. Nu sunt considerate venituri din profesie în luna respectivă veniturile din oficii încasate

pentru servicii prestate în luni anterioare214.

Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se achită beneficiarului,

reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură specială de către acesta. Plata

indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă poate înceta în condiţiile prevăzute de

art. 102 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Potrivit prevederilor art. 26 şi 29 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a

CAA în perioada în care asiguratul primeşte indemnizaţia pentru incapacitate temporară de

muncă, va plăti 10% contribuţie la fondul sistemului, sumă ce i se reţine odată cu plata

indemnizaţiei.

Cererile privind acordarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă se

vor soluţiona conform competenţelor stabilite prin Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor în

termen de cel mult 15 zile de la data înregistrării acestora la filiala Casei de Asigurări a

Avocaţilor sau baroul din care face parte solicitantul.

16. 3. Indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani

şi în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; Indemnizaţia

pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu

handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Potrivit reglementărilor legale215 în sistemul asigurărilor sociale ale avocaţilor aceştia

au dreptul la:

• indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în

cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

• indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în

cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18

ani.

214 Art. 83 alin 3 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 21 alin 3-5, art. 28 alin 1-3, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

215 Art. lit. c din OUG nr. 221/2000 , art.87-88 şi 90 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 23 alin 3, art.25.şi art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

202

Indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani se acordă, la

cerere, pe baza livretului de familie216. Indemnizaţia pentru creşterea copilului cu handicap

până la împlinirea vârstei de 3 ani se acordă, la cerere, pe baza livretului de familie şi a

certificatului de persoană cu handicap, emis în condiţiile legii. Indemnizaţia pentru îngrijirea

copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afecţiuni

intercurente până la împlinirea vârstei de 18 ani, se acordă pe baza certificatului de concediu

medical eliberat de medicul de familie şi a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis

în condiţiile legii, după caz. Aceste indemnizaţii se suportă de sistemul de asigurări ale

avocaţilor, în raport de posibilităţile bugetare ale sistemului propriu de asigurări sociale ale

avocaţilor. Asiguratul care nu-şi achită contribuţia obligatorie la zi, nu va putea beneficia de

nici un fel prestaţii de asigurări sociale.

Beneficiază, la cerere, de indemnizaţia pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea

copilului bolnav, opţional, unul dintre părinţi, dacă sunt îndeplinite condiţiile art. 80 alin. 2

din Statut. De aceleaşi drepturi beneficiază şi asiguratul care, în condiţiile legii, a adoptat, a

fost numit tutore, căruia i s-au încredinţat copii spre creştere şi educare sau în plasament

familial.

Durata de acordare a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până

la 7 ani este de 14 zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care

copilul contractează boli contagioase, este imobilizat în aparat gipsat sau este supus unor

intervenţii chirurgicale; durata invalidităţii temporare în aceste cazuri va fi stabilită de

medicul de familie.

Cuantumul indemnizaţiei lunare se stabileşte în raport de media veniturilor lunare pe

ultimele 12 luni anterioare cererii, determinată în raport de contribuţiile la sistem. Calculul

indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului este următorul:

• baza de calcul a indemnizaţiei este determinată de media contribuţiilor lunare

efectiv plătite la fondul CAA pe ultimele 12 luni;

• Cuantumul indemnizaţiei se determină prin aplicarea unui procent de 85% asupra

venitului corespunzător contribuţiei - bază de calcul.

• Cuantumul indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului până la 2 ani sau îngrijirea

copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani nu poate fi mai mic de 40% şi nici mai mare de

216 Livretul de familie este un document eliberat de serviciul de stare civilă şi cuprinde principalele date cu privire la componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentanţii lor legali. Este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 495/1997, publicată în Monitorul Oficial nr.246 din 19 septembrie 1997.

203

100% din venitul de referinţă lunar pe profesia de avocat stabilit de către Consiliul Uniunii

Avocaţilor din România, în vigoare la data soluţionării cererii217.

Normele în materie care reglementează sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor nu

conţin dispoziţii exprese referitor la modul de calcul al acestei indemnizaţii, în practica

curentă a C.A.A, această indemnizaţie se calculează prin coroborarea normelor referitoare la

cuantumul indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului (a se vedea art.23 alin l şi 2 din Re-

gulament) cu normele existente pentru determinarea indemnizaţiei pentru incapacitate

temporară de muncă, pentru „o fracţiune din lună" (a se vedea dispoziţiile art. 21 alin. 4 şi 5

din Regulament).

16. 4. Indemnizaţia pentru părintele avocatului.

Potrivit dispoziţiilor legale218, de „Indemnizaţia pentru părintele avocatului"

beneficiază părintele avocatului decedat care îndeplineşte următoarele condiţii cumulative:

• este în incapacitate totală de muncă ;

• este lipsit de orice mijloc de existenţă;

• a fost în îngrijirea exclusivă a avocatului decedat;

• nu are alte rude sau persoane care potrivit legii sunt obligate la întreţinere.

Cuantumul indemnizaţiei pentru părintele avocatului este de 1/2 (jumătate) din salariul

minim pe economie şi se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului

desemnat prin procură specială de către acesta.

16. 5. Ajutoare pentru procurarea de proteze şi materiale medico-sanitare.

în cazul în care au suferit accidente sau au contractat boli grave care le-au produs

vătămări grave organismului, avocaţii beneficiază de ajutoare băneşti pentru procurarea de

proteze, orteze, dispozitive medicale sau alte materiale medico-sanitare, în condiţiile în care

legislaţia de asigurări de sănătate nu le acordă.

Ajutoarele pentru procurarea de proteze şi materiale medico-sanitare (ca de altfel toate

indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale ale avocaţilor) pot fi solicitate, pe baza de acte

justificative, în termenul de 6 luni, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le

solicite. Asiguratul care nu-şi achită contribuţia obligatorie la zi, nu va putea beneficia de nici

un fel prestaţii de asigurări sociale.219

Ajutoarele băneşti pentru procurarea de proteze şi materiale medico-sanitare, se acordă

în raport cu dovada cheltuielilor efectiv făcute pentru procurarea de proteze, orteze,

217 Art. 91 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 23 alin 1-2, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

218 Art. 11 lit. c din OUG nr. 221/2000 , art.92,art 93 şi art. 100 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 30 alin. 1-2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

219 Art. 11 lit c din OUG nr. 221/2000 , art94 alin 1-2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 27 şi art. 32 alin 1-3 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA '

204

dispozitive medicale sau alte materiale medico-sanitare şi în limita posibilităţilor bugetare.

Cheltuielile care nu pot fi cuantificate se acordă în limita posibilităţilor bugetare, conform

unei evaluări proprii a consiliului filialei competente a soluţiona cererea.

Solicitantul urmează să depună la filiala Casei de Asigurări a Avocaţilor sau barou,

după caz, o cerere însoţită de următoarele documente:

• prescripţia medicului de familie;

• factura cu care dovedeşte cumpărarea materialelor medicale solicitate şi valoarea

acestora:

• situaţia contribuţiei solicitantului la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor al

solicitantului pe ultimele 12 luni sau, dacă este pensionar, dovada ultimei pensii încasate;

• orice alte documente pe care solicitantul le consideră utile pentru sprijinul cererii

sale.

Filiala CAA, primind o asemenea cerere - va verifica realitatea ei -şi în funcţie de

posibilităţile bugetare - va aprecia cuantumul ajutorului -care nu va putea depăşi jumătate din

costul materialelor medicale solicitate. In situaţii speciale şi valori deosebite, se va cere avizul

Casei de Asigurări a Avocaţilor.

16. 6. Ajutoare materiale pentru situaţii deosebite.

Membrii C.A.A. aflaţi în situaţii deosebite pot beneficia de ajutoare materiale, în

funcţie de situaţia financiară a filialei, ajutoare ce se vor acorda cu prioritate din veniturile

realizate din majorările pentru plata cu întârziere a contribuţiilor lunare obligatorii, cu avizul

Consiliului Casei de Asigurări a Avocaţilor din România. Asiguratul care nu-şi achită

contribuţia obligatorie la zi, nu va putea beneficia de nici un fel prestaţii de asigurări

sociale220.

Acordarea ajutoarelor materiale are la bază solicitarea membrului filialei, verificarea

efectuată de filială prin care se certifică existenţa situaţiilor de necesitate sau, după caz, a

situaţiilor deosebite în care se află membrul filialei şi avizul baroului. Fondurile necesare

pentru plata ajutoarelor materiale se suportă din bugetul filialei. Consiliul de conducere al

filialei răspunde de acordarea şi plata ajutoarelor materiale. Situaţia cu ajutoarele acordate de

filială va fi comunicată CAA odată cu situaţiile lunare prevăzute de art. 123 lit. k) din Statut.

16. 7. înlesniri în caz de tratament şi recuperare balneară.

220 Art. 11 lit c din OUG nr. 221/2000 , art.95, art. 101 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 27, art. 33 alin 1-4 şi art. 34 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

205

Filialele pot deconta parţial contravaloarea biletelor de tratament, în limita sumelor

prevăzute în buget şi a situaţiei financiare a filialei. Asiguratul care nu-şi achită contribuţia

obligatorie la zi, nu va putea beneficia de nici un fel prestaţii de asigurări sociale221

Criteriile pe baza cărora se decontează parţial contravaloarea biletelor de tratament

trebuie să fie stabilite anual prin decizie a CAA.

16. 8. Ajutorul de deces.222

În cadrul sistemului de asigurări ale avocaţilor, ajutorul de deces poate îmbrăca trei

forme şi anume:

• ajutorul de deces pentru decesul asiguratului sau pensionarului;

• ajutorul de deces pentru decesul unui membru al familiei asiguratului, aflat în

întreţinerea acestuia şi pentru care nu există alte dispoziţii legale de acordare a unui ajutor de

deces;

• ajutorul de deces parţial, pentru decesul unui membru al familiei asiguratului aflat

în întreţinerea acestuia, pentru care deşi există alte dispoziţii legale de acordare a unui ajutor

de deces, acesta în concret este inferior celui din sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor.

în cazul decesului asiguratului sau a pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o

singură persoană care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul minor sau persoana care

dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de decesul asiguratului.

Asiguratul care are drept propriu de asigurări sociale beneficiază de ajutor de deces în

cazul decesului unui membru de familie aflat în întreţinerea sa, dacă nu are drept la ajutor de

deces conform altor dispoziţii legale. Se consideră membru de familie, în sensul Statutului

C.A.A.:

• soţul;

• copiii proprii, copiii adoptaţi, în vârstă de până la 18 ani, sau dacă îşi continuă

studiile până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

• părinţii oricăruia dintre soţi;

Asiguratul care are drept propriu de asigurări sociale beneficiază de ajutor de deces

parţial, în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreţinerea sa, pentru care deşi

beneficiază de un drept la ajutor de deces conform altor dispoziţii legale, totuşi cuantumul

acestui ajutor este inferior celui stabilit în sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor.

221 Art. 11 lit c din OUG nr. 221/2000 , art.96 alin 1-2 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 27, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

222 Art 11 lit d din OUG nr. 221/2000 , art.97-98 alin. 1—3, art. 99 şi art. 101 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor şi art. 27, art. 31 alin. l-2 , art. 34 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAA

206

Ajutoarele de deces (ca de altfel toate indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale

ale avocaţilor) pot fi solicitate, pe baza de acte justificative, în termenul de 6 luni, calculat de

la data la care beneficiarul era în drept să le solicite.

Ajutorul de deces se acordă în cuantumul stabilit periodic de Casa de Asigurări a

Avocaţilor.

Ajutorul de deces parţial are o valoare egală cu diferenţa dintre cuantumul acestuia în

sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor şi cuantumul conform altor dispoziţii legale.

Începând cu luna aprilie 2010 valoarea ajutorului de deces este de 3000 lei RON în

cazul asiguratului sau pensionarului şi de 1500 lei RON în cazul unui membru de familie al

asiguratului sau al pensionarului, aşa după cum rezultă din Decizia nr. 4 din 19 martie 2010 a

Consiliului CAA privind stabilirea cuantumului ajutoarelor de deces începând cu aprilie 2010.

Ajutorul de deces se suportă de sistemul de asigurări a avocaţilor în condiţiile Regulamentului

CAA şi se acordă la cerere pe baza certificatului de deces.

17. Jurisdicţia sistemului autonom de asigurări sociale pentru avocaţi223

Jurisdicţia sistemului autonom de asigurări sociale pentru avocaţi, se realizează prin

instanţele competente de la domiciliul pârâtului.

Prevederile Statutului referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale se completează cu

dispoziţiile Codului de procedură Civilă şi Legii de organizare judecătorească.

Consiliul C.A.A. poate reprezenta în justiţie sistemul de asigurări sociale şi pensii

pentru avocaţi.

Cererile în faţa oricăror organe sau instanţe judecătoreşti, precum şi toate actele

procedurale în legătură cu litigiile având ca obiect drepturi şi obligaţii de asigurări sociale şi

pensii pentru avocaţi, sunt scutite de orice fel de taxă de timbru, în condiţiile legislaţiei în

vigoare .

CAPITOLUL V FONDURILE DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT224

1. Generalităţi privind sistemul de pensii administrat privat

223 Art. 138-140 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.224 A se vedea Alexandru Ţiclea Dreptul securităţii sociale -curs universitar- Editura Universul

Juridic , Bucureşti 2007, p. 283 şi urm.; Ioan Ciochină -Barbu Dreptul securităţii sociale , Editura Junimea Iaşi , 2007,p.69 şi urm Alexandru Ţiclea Dreptul securităţii sociale -curs universitar- Editura Universul Juridic , Bucureşti 2011, p. 256 şi urm

207

Fondurile de pensii administrate privat sunt reglementate prin Legea nr. 411/2004225

având ca scop organizarea unei pensii private, distincte şi care suplimentează pensia acordată

de sistemul public, pe baza colectării şi investirii, în interesul participanţilor a unei părţi din

contribuţia individuală de asigurări sociale .226

Acrul normativ precizat mai sus reglementează:

a) înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sistemului fondurilor de pensii administrate

privat;

b) organizarea şi funcţionarea administratorilor fondurilor de pensii administrate

privat, precum şi coordonarea activităţii altor entităţi implicate în acest domeniu.

Precizăm că Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat

transpune în conţinutul său prevederile Directivei Consiliului 98/49/CE din 29 iunie 1998

privind protecţia drepturilor la pensie suplimentară ale salariaţilor şi persoanelor care

desfăşoară activităţi independente, care se deplasează în cadrul Comunităţii, publicată în

Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) n. L. 209/25-07-1998.

2. Fondul de pensii administrate privat.227

Fondul de pensii administrate privat este fondul constituit prin contract de societate

civilă, încheiat între participanţi în conformitate cu prevederile Codului civil referitoare la

societatea civilă particulară şi cu dispoziţiile acestei legi.

Un fond de pensii trebuie să aibă minim 50.000 de participanţi şi se constituie prin

contract de societate civilă al cărui conţinut şi modalităţile de modificare a acestuia se

stabilesc prin norme ale Comisiei228.

De reţinut faptul că numărul minim de 50.000 de participanţi trebuie realizat în

perioada, primilor 3 ani de la data constituirii fondului de pensii.

În raporturile cu terţii, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti fondul de pensii este

reprezentat numai de către administratorul acestuia.

225 Privind fondurile de pensii administrate privat (publicată în Monitorul Oficial nr. 1033/2004) modificată prin Legea nr. 313/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (publicată în Monitorul Oficial nr. 1010/2005), modificată şi completată prin Legea nr. 23/2007 (publicată în Moniotrul Oficial nr. 61/2007). Legea nr. 411 privind fondurile de pensii administrate privat a fost republicată în Monitorul Oficial nr. 482 din 22 octombrie 2007. Legea 411/2004 a mai fost modificată şi prin Legea nr. 241/2010 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 828 din 10/12/2010.

226 Art. l alin. (2) din Legea nr. 411/2004, republicată.227 Art. 2 pct. 18 şi art. 3-10 din Legea nr. 411/2004 - republicată.228 Potrivit art. l pct. 12 din Legea nr. 411/2004 - Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii

Private - denumită Comisie - este autoritatea administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României înfiinţată potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 313/2005

208

Potrivit art. l pct. 8 din Legea nr. 411/2004, republicată, administrator este societatea

comercială pe acţiuni constituită în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare şi cu

prevederile prezentei legi, denumite societate de pensii (s. n.) care are ca obiect exclusiv de

activitate administrarea fondurilor de pensii şi adiţional, furnizarea de pensii private.

Pensia privată a fost definită ca fiind suma plătită periodic participantului sau

beneficiarului 229, în mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public (art. l pct.

25 din Legea nr. 411/2004, republicată).

Sediul fondului de pensii va fi acelaşi cu sediul administratorului.

Resursele financiare ale unui fond de pensii sunt date de:

a) contribuţiile nete convertite în unităţi de fond;

b) drepturile cuvenite beneficiarilor şi nerevendicate în termenul general de

prescripţie;

c) dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente contribuabililor nevizate în termen;

d) sumele provenite din investirea veniturilor prevăzute la lit. a) şi c) (art. 3 din

Legea nr. 411/2004, republicată).

Participanţii şi beneficiarii la un fond de pensii au aceleaşi drepturi şi obligaţii şi li se

aplică un tratament nediscriminatoriu.

Egalitatea de tratament a participanţilor şi beneficiarilor la un fond de pensii se

menţine şi în cazul schimbării locului de muncă, domiciliului sau reşedinţei într-o altă ţară,

stat membru al Uniunii Europene ori stat aparţinând Spaţiului Economic European.230

Nici o persoană care doreşte să devină participant nu poate fi supusă unui tratament

discriminatoriu şi nu i se poate refuza calitatea de participant, dacă aceasta este eligibilă.

De asemeni, este interzisă orice discriminare directă sau indirectă după criteriul de

sex, în special cu privire la aria de aplicare şi condiţiile schemelor de pensii private,

contribuţii şi beneficii.

Denumirea fondului de pensii conţine sintagma fond de pensii administrat privat şi nu

trebuie să inducă în eroare participanţii, potenţialii participanţi sau alte persoane.

Fondul de pensii adminstrat privat nu poate fi declarat în stare de faliment.

în raporturile cu terţii, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti, fondul de pensii este

reprezentat numai de către administratorul acestuia.

229 Participant este persoana care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii şi care are un drept viitor la o pensie privată şi beneficiar este moştenitorul participantului definit conform prevederilor Codului civil (alin. (1) pct. 10 şi 24 din Legea nr. 411/2004, republicată).

230 În acelaşi sens a se vedea şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.67/2007 privind egalitatea de tratament în cadrul schemelor de securitate socială, publicată în Monitorul Oficial nr. 443 din 29 iunie 2007.

209

Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti competente, în legătură cu

administrarea fondului de pensii, sunt scutite de orice fel de taxe.

Sediul fondului de pensii va fi acelaşi cu cel al administratorului.

Conţinutul contractului-cadru de societate civilă prin care se constituie un fond de

pensii, precum şi modalităţile de modificare a acestuia se stabilesc prin normele Comisiei.

3. Autorizarea schemei de pensii private şi a fondului de pensii.

Prospectul schemei de pensii private este elaborat şi propus de administrator231.

Fiecare prospect al schemei de pensii private propus de administrator trebuie să obţină

autorizarea Comisiei.

Prospectul schemei de pensii private poate fi modificat numai cu avizul prealabil al

Comisiei.

Pentru a obţine autorizarea primului prospect al schemei de pensii private, societatea

de pensii depune la Comisie o cerere, odată cu cererea de autorizare de administrare,

prospectul schemei de pensii private, inclusiv proiectul contractului de depozitare şi proiectul

de contract de societate civilă.

Autorizarea primului prospect al schemei de pensii private se realizează odată cu

autorizarea de administrare a fondului de pensii.

Procedura de autorizare şi modificare a prospectului schemei de pensii private este

prevăzută în normele Comisiei.

Administratorul procedează la publicitatea prospectului schemei de pensii private

numai după autorizarea acestuia, sub sancţiunea retragerii autorizaţiei de administrare

Schema de pensii private este un sistem de termene, condiţii şi reguli pe baza cărora

administratorul investeşte acţiunile fondului de pensii în scopul dobândirii de către

participanţi a unei pensii private232.

Conţinutul schemei de pensii private se stabileşte de către Comisie şi cuprinde în mod

obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

a) denumirea şi sediul administratorului;

b) condiţiile de eligibilitate a participanţilor pentru aderarea la schema de pensii

private;

c) modalitatea de împărţire între participanţi a sumelor rezultate din investirea

activelor;

231 A se vedea Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr.26/2007 pentru aprobarea Normei nr. 7/2007 privund prospectul schemei de pensii private ( publicată în Monitorul Oficial nr. 223 din 2 aprilie 2007) .

232 Art. l pct. 34 din Legea nr. 411/2004, republicată.

210

d) principiile investiţionale ale schemei de pensii private;

e) riscurile financiare, tehnice şi de altă natură implicate în schema de pensii private;

f) natura şi distribuţia riscurilor prevăzute la lit. „e";

g) dreptul exclusiv de proprietate al participanţilor la schema de pensii private asupra

sumei existente în conturile individuale;

h) condiţiile începerii şi plăţii prestaţiilor private; i) condiţiile de acordare a

prestaţiilor private în caz de invaliditate; j) nivelurile maxime ale comisioanelor suportate de

fondul de pensii, defalcate pe categorii de comisioane;

k) periodicitatea şi procedura de raportare a informaţiilor către participanţi;

1) condiţiile şi procedurile de încetare a participării şi de transfer la un alt fond de

pensii administrat privat.

Conţinutul schemei de pensii private poate cuprinde orice alte elemente considerate

necesare de Comisie.

Potrivit art. 13 din Legea nr. 411/2004, republicată, contractul cadru de administrare

va conţine în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) părţile contractante;

b) principiile schemei de pensii private;

c) principalele drepturi şi obligaţii ale părţilor contractante şi modalitatea de aplicare;

d) modul de administrare a fondului de pensii;

e) modalităţile de control al administratorului exercitat de către auditori;

f) obligaţiile de informare ale administratorului faţă de participanţi şi autorităţi;

g) evidentele administrative referitoare la participanţi, contribuţii, investiţii şi pensii

private;

h) modalităţile specifice de constatare, reclamare şi remediere a deficienţelor;

i) răspunderea contractuală a părţilor;

j)durata contractului de administrare, modalităţile de modificare şi încetare a

contractului de administrare; k) informaţii privind depozitarul fondului de pensii.

Contractul de administrare se încheie între administrator şi participant şi are ca obiect

administrarea fondului de pensii.

Auditorul şi depozitarul îşi plătesc fiecare taxa de avizare. Modificarea prospectului

schemei de pensii private se face de către administrator, cu avizul Comisiei şi cu

informarea ulterioară a participanţilor.

Procedura de modificare a prospectului schemei de pensii private va fi stabilită prin

normele Comisiei.

211

Comisia retrage autorizaţia administratorului de administrare a fondului de pensii,

dacă se dovedeşte că au fost încălcate regulile unui prospect al schemei de pensii private,

dispoziţiile legale sau ale normelor Comisiei.

De la data retragerii autorizaţiei de administrare a administratorului se aplică

prevederile privind administrarea specială.233

Administratorul poate ataca decizia de retragere a autorizaţiei de administrare a

fondului de pensii la instanţa judecătorească competentă, în conformitate cu prevederile Legii

contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Fondul de pensii trebuie autorizat de Comisie234, după autorizarea administratorilor şi

a prospectului schemei de pensii private.

Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri formulate de administrator, la care se

anexează următoarele documente:

a) contractul de societate civilă de constituire a fondului de pensii;

b) actele individuale de aderare la contractul de societate civilă prin care se înfiinţează

fondul de pensii şi la prospectul schemei de pensii private;

c) alte documente şi informaţii potrivit cerinţelor prevăzute în normele Comisiei.

Comisia poate solicita administratorului alte documente şi informaţii, în termen de 30

de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de autorizare a fondului de pensii.

De asemenea, Comisia poate verifica orice aspect legat de cererea de autorizare a

fondului de pensii, fiind îndreptăţită:

a) să se adreseze autorităţilor competente;

b) să solicite documente şi informaţii din alte surse.

Comisia verifică dacă sunt întrunite condiţiile de către membrii fondului de pensii

pentru a fi participant conform legii, avizează contractul de societate civilă şi procedează, în

termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii ultimului set de documente şi informaţii

de la administrator, la aprobarea sau la respingerea motivată a autorizării fondului de pensii.

Comisia respinge cererea de autorizare a fondului de pensii, dacă documentaţia

prezentată:

a) rămâne incompletă şi după expirarea termenului de 30 de zile calendaristice de

la solicitarea unor informaţii sau documente suplimentare;

233 Potrivit prevederilor art. 2 pct. 6 din Legea nr. 411/2004 administrarea specială înseamnă exercitarea responsabilităţii fiduciare de către administratorul special, pe o perioadă determinată, asupra activelor fondului de pensii, în scopul limitării pierderilor pentru protejarea drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor.

234 A se vedea şi hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 22/2007 pentru aprobarea Normelor nr, 4/2007 privind autorizarea fondului de pensii administrate privat (publicat în Monitorul Oficial nr.182 din 16 martie 2007).

212

b) nu este întocmită în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

c) conţine clauze care pot prejudicia interesele participanţilor sau nu le protejează în

mod corespunzător.

Decizia de respingere a cererii de autorizare a fondului de pensii, scrisă şi motivată, se

comunică administratorului în termen de 5 zile calendaristice de la adoptarea acesteia.

In cazul în care se constată scăderea numărului de participanţi şi menţinerea acestuia

sub minimul legal, timp de un trimestru, Comisia retrage, prin decizie, autorizaţia unui fond

de pensii.

Decizia de retragere a autorizaţiei fondului de pensii, scrisă şi motivată, se comunică

administratorului în termen de 5 zile calendaristice de la adoptarea acesteia.

Administratorul este obligat să înceteze orice activitate aferentă fondului de pensii, de

la data luării la cunoştinţă despre retragerea autorizaţiei acestuia.

De la data la care Comisia retrage autorizaţia unui fond de pensii se aplică prevederile

referitoare la administrarea specială.

Decizia de respingere a cererii de autorizare a fondului de pensii sau de retragere a

autorizaţiei, după caz, poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă,

potrivit legii.

In termen de 10 zile calendaristice de la data rămânerii definitive a deciziei prin

necontestarea acesteia ori prin expirarea perioadei de contestare sau, după caz, de la data

rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins contestaţia,

Comisia publică anunţul privind retragerea autorizaţiei în Monitorul Oficial al României,

Partea a IV-a, precum şi în două cotidiene centrale.

4.Investiţiile fondului de pensii private.

Referitor la investiţiile fondului de pensii private acestea se fac respectând regulile

unei investiri prudenţiale a acţiunilor fondului de pensii administrat privat.235

Comisia verifică îndeplinirea obligaţiei administratorilor de investire prudenţială a

activelor fondurilor de pensii administrate privat, cu respectarea, în principal, a următoarelor

reguli:

a) investirea în interesul participanţilor şi beneficiarilor, iar în cazul unui conflict

potenţial de interese, administratorul care gestionează activele fondurilor de pensii

administrate privat trebuie să adopte măsuri ca investirea să se facă numai în interesul

acestora;

b) investirea într-un mod care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea şi

profitabilitatea lor, iar cele deţinute pentru acoperirea fondului de garantare şi a

235 Art. 23 din Legea nr. 411/2004, republicată.213

provizioanelor tehnice se investesc, de asemenea, într-un mod adecvat naturii şi duratei

drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor;

c) investirea să se efectueze preponderent în instrumente tranzacţi-onate pe o piaţă

reglementată, astfel cum este definită în Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu

modificările şi completările ulterioare; investiţiile în instrumente care nu sunt tranzacţionale

pe o piaţă reglementată trebuie să nu depăşească niveluri prudenţiale;

d) investiţiile în instrumente financiare derivate sunt permise doar în măsura în care

contribuie la scăderea riscurilor investiţiei sau facilitează gestionarea eficientă a portofoliului;

e) activele se diversifică în mod corespunzător, astfel încât să se evite dependenţa

excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de societăţi comerciale şi concentrări de riscuri

pe ansamblul activelor.

Comisia poate decide să nu aplice cerinţele de mai sus pentru investiţiile în titluri de

stat.

Administratorului elaborează o declaraţie privind politica de investiţii, în formă scrisă

şi care în principal se referă la:

a) strategia de investire a activelor, în raport cu natura şi durata obligaţiilor;

b) metode de evaluare a riscurilor investiţionale;

c) procedurile de management al riscului;

d) metoda de revizuire a principiilor de investiţii;

e) persoanele responsabile de luarea deciziilor şi redirijarea investiţiilor, precum şi

procedurile pentru luarea deciziilor.

Declaraţia privind politica de investiţii este revizuită şi completată de către

administrator ori de câte ori intervine o schimbare importantă în politica de investiţii sau cel

puţin odată la 3 ani, cu acordul Comisiei, informând participanţii cu privire la noua politică

investiţională. Administratorul investeşte în:

a) instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă,

persoană juridică română, sau la o sucursală a unei instituţii de credit străine autorizate să

funcţioneze pe teritoriul României şi care nu se află în procedura de supraveghere specială ori

administrare specială sau a cărei autorizaţie nu este retrasă, fără să depăşească un procent mai

mare de 20% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

b) titluri de stat emise de Ministerul Economiei şi Finanţelor din România, de state

membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în procent de

până la 70% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

214

c) obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale

din România sau din statele membre ale Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic

European, în procent de până la 30% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

d) valori mobiliare tranzacţionale pe pieţe reglementate şi supravegheate din

România, statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European,

în procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

e) titluri de stat şi alte valori mobiliare, emise de state terţe, în procent de până la 15%

din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

f) obligaţiuni şi alte valori mobiliare, tranzacţionale pe pieţe reglementate şi

supravegheate, emise de autorităţile administraţiei publice locale din state terţe, în procent de

până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

g) obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă

aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate şi dacă îndeplinesc cerinţele de

rating, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului de pensii;

h) titluri de participare, emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare

din România sau din alte ţări, în procent de până la 5% din valoarea totală a activelor fondului

de pensii;

i) alte forme de investiţii prevăzute de normele Comisiei.

Investiţiile, după caz, sunt efectuate în conformitate cu reglementările Băncii

Naţionale a României privind operaţiunile valutare.

Comisia poate modifica, temporar, procentul maxim al activelor, care poate fi investit

în categoriile de active şi va emite norme în acest scop.

în funcţie de natura emitentului de instrumente financiare în care administratorul poate

investi, procentele maxime admise sunt:

a) 5% din activele unui fond de pensii pot fi investite într-o singură societate

comercială sau în fiecare categorie de active ale acesteia, fără a depăşi în total 5%;

b) 10% din activele unui fond de pensii pot fi investite în activele unui grup de

emitenţi şi persoanele afiliate lor.

Investiţiile activelor fondurilor de pensii administrate privat şi rezultatele investirii

sunt scutite de impozit.

Administratorul exercită, în numele participanţilor, dreptul de vot în adunările

generale ale acţionarilor societăţilor comerciale în al căror capital social au fost investite

activele fondului de pensii.

Votul este exercitat exclusiv în interesul participanţilor şi al beneficiarilor la fondul de

pensii.215

Potrivit prevederilor art.. 28. alin l din Legea nr.411/2004 activele fondului de pensii

nu pot fi investite în:

a) active care, potrivit legii, nu pot fi înstrăinate;

b) active a căror evaluare este incertă, precum şi antichităţi, lucrări de artă,

autovehicule şi altele asemenea;

c) bunuri imobiliare;

d) acţiuni, obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de administrator;

e) orice alte active stabilite prin normele Comisiei.

De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. 2 al art. 28 din Legea nr. 411/2004

activele fondului de pensii nu pot fi înstrăinate:

a) administratorului236 sau auditorului;

b) depozitarului237;

c) administratorului special;238

d) membrilor Consiliului Comisiei şi personalului Comisiei;

e) persoanelor afiliate entităţilor prevăzute la lit. a)-d);

f) oricăror alte persoane sau entităţi prevăzute prin normele Comisiei.

Activele fondului de pensii nu pot constitui garanţii şi nu pot fi utilizate pentru

acordarea de credite, sub sancţiunea nulităţii absolute a actelor prin care se constituie garanţia

sau se acordă creditul.

Comisia calculează şi publică lunar pe site-ul propriu următoarele informaţii:

a) rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private pentru

ultimele 24 de luni;

b) rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii private pentru ultimele 24 de luni;

c) rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii, stabilită de Comisie.

în cazul în care rata de rentabilitate a unui fond de pensii private este mai mică decât

rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii din România pentru 4 trimestre

236 Potrivit art. 2 pct.S.din Legea nr.411/2004 administrator este societatea comercială pe acţiuni constituită în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare şi cu prevederile prezentei legi, denumită societate de pensii, care are ca obiect exclusiv de activitate administrarea fondurilor de pensii şi, opţional, furnizarea de pensii private;

237 Potrivit art. 2 pct.17 din Legea nr.411/2004, depozitar este instituţia de credit din România, autorizată de Banca Naţională a României, în conformitate cu legislaţia bancară, ori sucursala din România a unei instituţii de credit, autorizată într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, avizată de Comisie pentru activitatea de depozitare, potrivit legii, căreia îi sunt încredinţate spre păstrare, în condiţii de siguranţă, toate activele fiecărui fond de pensii administrat privat;

238 Conform art.2 pct.7 din Legea nr. 411/2004 administrator special este persoană juridică autorizată să administreze un fond de pensii administrat privat, desemnată sau selectată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, şi care se subrogă în drepturile şi obligaţiile administratorului pentru o perioadă determinată;

216

consecutive, Comisia retrage autorizaţia de administrare a administratorului respectiv,

aplicând procedura privind administrarea specială.

5. Participanţii fondului de pensii private.

Persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate şi care contribuie la

sistemul public de pensii sunt obligate să adere la un fond de pensii.

Persoanele cu vârsta între 35-45 de ani care sunt deja asigurate şi contribuie la

sistemul public de pensii pot adera la un fond de pensii.

O persoană nu poate fi participant în acelaşi timp la mai multe fonduri de pensii şi

poate avea un singur cont la fondul de pensii al cărui participant este.

Devine participant la un fond de pensii persoana care a semnat un act de

aderare239individual, din propria iniţiativă sau în urma repartizării sale de către instituţia de

evidenţă240.

La semnarea actului de aderare participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor schemei

de pensii private, mai ales în ceea ce priveşte: drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în

schema de pensii private, riscurile financiare, tehnice şi de altă natură, precum şi despre

natura şi distribuţia acestor riscuri.

Este interzisă delegarea sau reprezentarea pentru semnarea actului de aderare.

Comisia aprobă actul-cadra de aderare al fiecărui fond de pensii, precum şi

modificările acestuia, dacă sunt întrunite condiţiile legale, în termen de 10 zile lucrătoare de la

momentul solicitării.

Administratorul transmite Comisiei, în format electronic, copii ale actelor individuale

de aderare.241

Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care

este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către instituţia

de evidenţă.

Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectuează în cote egale pentru fiecare fond de

pensii administrat privat, la data la care se face repartizarea. Instituţia de evidenţă notifică, în

termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea în Registrul participanţilor,242 în format

239 Actul individual de aderare este un înscris prin care o persoană îşi manifestă actul de voinţă de a fi parte la contractul de societate civilă şi la prospectul schemei de pensii private (art. l pct. 4 din Legea nr. 411/2004, republicată).

240 Instituţia de evidenţă este instituţia care are ca atribuţie legală evidenţa asiguraţilor din sistemul public de pensii (art. l pct. 21 din Legea nr. 411/2004, republicată).

241 Art.32 alin 5 a fost modificat prin art. I pct 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007.

242 Art. 33 alin a fost modificat prin Legea nr. 241/2010.217

electronic, fiecărui administrator în parte, lista conţinând datele de identificare ale persoanelor

repartizate aleatoriu la fondul de pensii administrat de către acesta243.

Fiecare administrator informează, în scris, în termen de 30 de zile de la notificare,

participanţii care au fost repartizaţi aleatoriu, la fondul aflat în administrarea sa, de către

instituţia de evidenţă cu privire la denumirea fondului de pensii administrat privat şi a

administratorului acestuia.244

Registrul participanţilor se constituie şi se actualizează de către instituţia de evidenţă.

Stabilirea şi modificarea structurii Registrului participanţilor se fac pe baza unui

protocol încheiat între instituţia de evidenţă şi Comisie245.

În vederea actualizării Registrului participanţilor, administratorul transmite lunar

instituţiei de evidenţă informaţiile cuprinse în actele individuale de aderare, precum şi orice

alte informaţii necesare actualizării Registrului participanţilor246.

După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de

pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată

perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii,

până la deschiderea dreptului la pensia privată.

Fac excepţie perioadele pentru care nu există obligaţia de plată a contribuţiei de

asigurări sociale în sistemul public.

In situaţia în care un participant încetează să contribuie, acesta rămâne participant cu

drepturi depline la fondul de pensii.

Drepturile participantului pot fi transferate în alte ţări în care acesta are domiciliul sau

reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care

România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a

convenit.

Participantul al cărui activ personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii

private minime stabilite prin normele Comisiei primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în

rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.

De la data pensionării de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea

activităţii, participantul poate obţine:

243 Alineatul 3 al art. 33 a fost modificat prin art. I pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007

244 Alineatul 4 al art.33 a fost introdus prin art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 112/2007.

245 Alineatul 2 al art. 34 a fost modificat prin art. I pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007

246 Alineatul 3 al art. 34 a fost introdus prin art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007.

218

a) o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, dacă activul

său personal net, ca urmare a perioadei reduse de contribuţie, nu este suficient pentru

acordarea unei pensii private minime stabilite prin normele Comisiei;

b) o pensie privată, dacă activul său personal net este suficient.

În cazul decesului unui participant înainte de deschiderea dreptului la pensia privată,

beneficiarilor li se deschide câte un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit

participantul decedat, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia.

Drepturile beneficiarilor sunt aceleaşi cu cele ale participanţilor la acel fond de pensii.

Beneficiarul are dreptul, după caz, la:

a) cumularea conturilor la un singur fond de pensii, dacă are calitatea de participant

la un alt fond de pensii;

b) plata unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora

penalităţi, dacă nu are calitatea de participant.

Plata drepturilor beneficiarului se face în termen de 10 zile lucrătoare de la data

solicitării acestora.( art. 39)

In situaţia în care un participant doreşte să adere la alt fond de pensii, acesta este

obligat să îi notifice în scris administratorului fondului de pensii de la care se transferă, cu 30

de zile calendaristice înainte de aderarea efectivă la noul fond de pensii, şi să îi trimită

acestuia o copie de pe noul act de aderare.

Calitatea de participant la vechiul fond de pensii încetează la data la care se realizează

transferul de disponibilităţi, iar calitatea de participant la noul fond de pensii începe la aceeaşi

dată.

Transferul de disponibilităţi are loc în prima zi lucrătoare după expirarea termenului şi

cuprinde activul personal net existent în contul participantului la acea dată, diminuat cu

penalitatea de transfer, după caz.

Administratorul vechiului fond de pensii informează noul administrator despre

contribuţiile participantului, despre transferurile de disponibilităţi efectuate în numele său,

precum şi despre contribuţiile acestuia la fondurile de pensii al căror participant a fost

anterior, existente la data informării, (art. 40).

6. Contribuţiile la fondul de pensii administrate privat247.

Contribuţia la fondul de pensii este parte din contribuţia individuală de asigurări

sociale datorată la sistemul public de pensii.

Acesta se deduce din veniturile brute lunare care reprezintă bază de calcul pentru

contribuţia individuală de asigurări sociale din sistemul public, se constituie şi se virează

247 Art. 42-47 din Legea nr. 411/2004, republicată.219

împreună şi în aceleaşi condiţii stabilite, pentru contribuţia individuală de asigurări sociale din

sistemul public248.

Participantul care a fost detaşat în altă ţară are dreptul la continuarea plăţii

contribuţiilor la fondul de pensii din România, pe toată durata detaşării.

În situaţia continuării plăţii contribuţiilor la un fond de pensii dintr-un stat membru al

Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, lucrătorul detaşat în România

şi angajatorul acestuia, după caz, vor fi exoneraţi de obligaţia de a contribui la un fond de

pensii din România.

Baza de calcul, reţinerea şi termenele de plată a contribuţiei la fondul de pensii sunt

aceleaşi cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale.

Din momentul începerii activităţii de colectare, cota de contribuţie la fondul de pensii

este de 2% din baza de calcul.

în termen de 8 ani de la începerea activităţii de colectare, cota de contribuţie la fondul

de pensii se majorează la 6%, cu o creştere de 0,5 puncte procentuale pe an, începând cu data

de l ianuarie a fiecărui an249.

Instituţia de evidenţă calculează, pentru fiecare participant, cuantumul contribuţiei

datorate fondului de pensii, luând în considerare baza de calcul a contribuţiei individuale de

asigurări sociale înscrisă în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor

de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de asigurare la

sistemul public de pensii.

Aceeaşi instituţie întocmeşte liste nominale de viramente, distinct, pentru fiecare fond

de pensii, liste în care sunt înregistraţi participanţii şi cuantumul contribuţiei datorate de către

aceştia.

Listele se transmit fondurilor de pensii de către instituţia de evidenţă, până cel târziu în

data de 20 a lunii următoare celei de depunere a declaraţiei.

În situaţia în care instituţia de evidenţă constată că declaraţia nu a fost depusă în

termenul legal, participanţii pentru care nu s-a efectuat declararea sunt înscrişi în listele

nominale de viramente, care se transmit fondurilor de pensii fără a se completa rubrica

referitoare la cuantumul contribuţiei.

248 Alineatele 2 şi 3 ale art.42 au fost modificate prin art. l pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 112/2007.

249 Alineatele 2 şi 3 au fost modificate prin art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007.

220

Declaraţiile depuse peste termenul legal sunt prelucrate de către instituţia de evidenţă

la cel mai târziu data de 20 a lunii următoare, în funcţie de data depunerii acestor declaraţii,

participanţii fiind înscrişi în listele nominale de viramente şi/sau cu sume restante, după caz.

În acest termen, instituţia de evidenţă transmite instituţiei de colectare situaţia, pe

plătitori, persoane juridice şi persoane fizice care au calitatea de angajator sau entităţi

asimilate angajatorului, a sumelor datorate cu titlu de contribuţie de asigurări sociale, astfel

cum au fost declarate, în vederea verificării plăţilor efectuate.

Instituţia de evidenţă răspunde de întocmirea, actualizarea şi păstrarea evidenţei

privind contribuţiile la fondurile de pensii, pe fiecare participant.

în vederea realizării evidenţei contribuţiei la fondurile de pensii, precum şi pentru

asigurarea corelării conţinutului propriilor baze de date, instituţia de evidenţă şi instituţia de

colectare îşi transmit reciproc informaţiile referitoare la sumele reprezentând contribuţia de

asigurări sociale, declarate şi, respectiv, plătite.;250

Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei de depunere a declaraţiilor,

instituţia de evidenţă virează de la bugetul asigurărilor sociale de stat suma reprezentând

contribuţiile la fondurile de pensii, pentru fiecare fond de pensii în parte.

Virarea contribuţiilor pentru fondurile de pensii se realizează de către instituţia de

evidenţă prin diminuarea conturilor de venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, pe

baza informaţiilor cuprinse în listele nominale de viramente, întocmite separat, pentru fiecare

fond de pensii.

În cazul persoanelor asigurate la sistemul public de pensii pe bază de declaraţie de

asigurare, contribuţia pentru fondurile de pensii se virează numai pentru luna/lunile pentru

care, conform legii, se realizează stagiu de cotizare.

In orice situaţie în care intervin elemente care conduc la modificarea unor date sau

sume privind contribuţiile pentru fondurile de pensii, inclusiv în cazurile depunerii unor

declaraţii nominale rectificative la sistemul public de pensii, instituţia de evidenţă procedează

la regularizarea acestora în termen de maximum 6 luni de la data constatării situaţiilor251.

În cazul neachitării la termen a contribuţiei de asigurări sociale, instituţia de colectare

procedează la stabilirea cuantumului datorat şi la aplicarea modalităţilor de executare silită şi

a celorlalte modalităţi de stingere a debitelor, conform dispoziţiilor legale privind colectarea

creanţelor bugetare.

250 Articolul 43' a fost introdus prin art. I pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 112/2007.251 Articolul 44 a fost modificat prin art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 112/2007.

221

Majorările de întârziere datorate pentru neplata la termen a contribuţiei de asigurări

sociale se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat .252

7. Conturile participanţilor.

Fiecare participant are un cont individual.

Contribuţiile şi transferurile de disponibilităţi ale participantului, precum şi accesoriile

aferente acestora se virează în contul său individual.

Participantul este proprietarul activului personal din contul său.

Activul personal nu poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacţii, sub

sancţiunea nulităţii actelor respective.

Activul personal nu poate fi cesionat sau gajat, sub sancţiunea nulităţii actelor

respective.

Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii se convertesc în

unităţi de fond în maximum două zile lucrătoare de la data încasării acestora.

Valoarea unei unităţii de fond 253 este de 10 lei.

Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii se

calculează atât de către administrator, cât şi de depozitar în fiecare zi lucrătoare şi se

comunică Comisiei în aceeaşi zi.

În situaţia în care există neconcordanţe între administrator şi depozitar privind

valoarea activului net şi a unităţii de fond, valorile corecte sunt convenite de către

administrator şi depozitar pe baza reglementărilor Comisiei.

Valorile corecte stabilite conform prevederilor alin. (2), cauzele neconcordanţelor şi

modul de soluţionare se comunică Comisiei în ziua calendaristică următoare.

Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii private sunt

supuse, anual, auditării de către un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor

Financiari din România, avizat de Comisie, care nu poate fi persoană afiliată angajatorului,

administratorului sau depozitarului.

Sunt exceptaţi de la cerinţa deţinerii calităţii de membru al Camerei Auditorilor

Financiari din România auditorii care sunt stabiliţi într-un stat membru al Uniunii Europene

sau aparţinând Spaţiului Economic European şi exercită activităţi profesionale în România în

contextul prestării de servicii.

Auditorii care au fost autorizaţi, avizaţi ori supuşi unei proceduri similare în vederea

funcţionării ca auditor pe piaţa pensiilor într-un stat membru al Uniunii Europene sau

252 Articolul 45 a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 112/2007.253 Potrivit art. 2 pct. 38 din Legea nr. 411/2004, valoarea unităţii de fond este raportul dintre valoarea

activului net al fondului de pensii la o anumită dată şi numărul total de unităţi ale fondului la aceeaşi dată.222

aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa avizării de către

Comisie.

Administratorul unui fond de pensii care a primit contribuţii pe o perioadă de cel puţin

24 de luni calculează, în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru, rata de rentabilitate a

fondului de pensii254 pentru ultimele 24 de luni şi o comunică în aceeaşi zi Comisiei.

Rata medie ponderată de rentabilitate a, tuturor fondurilor de pensii255 se calculează

şi se publică trimestrial de Comisie.

Comisia atenţionează trimestrial administratorul în situaţia în care rata de rentabilitate

a fondului de pensii administrat este mai mică decât rata de rentabilitate minimă a tuturor

fondurilor de pensii.

8. Pensia privată.

Participantul alege furnizorul pensiei private. Furnizorul de pensii nu poate refuza o

cerere de pensie privată dacă persoana îndeplineşte condiţiile legale.

De asemenea tot el stabileşte cuantumul pensiei private pe baza calculului acruarial şi

a activului personal net aflat în contul participantului.

Penalitatea de transfer nu se aplică în situaţia transferului de disponibilităţi dintre

administrator şi furnizorul de pensii.

Participantul are dreptul la o pensie privată de la data îndeplinirii condiţiilor de

pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public.

Suma totală cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai mică decât valoarea

contribuţiilor plătite, diminuate cu penalităţile de transfer şi comisioanele legale.

Activul personal net este folosit exclusiv pentru achiziţionarea unei pensii private,

(art.135).

Fac excepţie următoarele categorii:

a) beneficiarii care nu au calitatea de participant;

b) persoanele pensionate de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea

activităţii, şi al căror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea primi o

pensie privată;

254 Potrivit art. pct. 31 din Legea nr.411/2004 rată de rentabilitate a unui fond de pensii este un logaritm natural din raportul dintre valoarea unităţii de fond din ultima zi lucrătoare a perioadei şi valoarea unităţii de fond din ultima zi lucrătoare ce precede perioada respectivă; randamentul zilnic al unui fond de pensii reprezintă diferenţa dintre valoarea unităţii de fond din ziua respectivă şi valoarea unităţii de fond din ziua precedentă, totul raportat la valoarea unităţii de fond din ziua precedentă.

255 Potrivit art. 2 pct. 32 din Legea nr. 411/2004. rată medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor est defmtă ca fiind suma produselor dintre rata de rentabilitate a fiecărui fond pe o perioadă şi ponderea medie a fondului în totalul fondurilor de pensii pe aceeaşi perioadă.

223

c) persoanele al căror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea

primi o pensie privată.

In termen de 30 de zile calendaristice de la dovedirea încadrării în una dintre situaţiile

de mai sus persoana îndreptăţită primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată

de maximum 5 ani, la cerere.

În cazul nerespectării termenului administratorul datorează majorări de întârziere în

acelaşi cuantum cu cele stabilite pentru neplata obligaţiilor bugetare, (art.136).

Pensia privată se plăteşte participantului, mandatarului desemnat de acesta prin

procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.

Cheltuielile ocazionate de plata pensiilor private se suportă de către participant.

In cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, stat

membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, participantul şi

beneficiarul păstrează dreptul la pensia privată câştigată în cadrul schemelor de pensii private

din România şi aceasta se plăteşte în acel stat, în cuantumul rămas după scăderea tuturor

taxelor şi cheltuielilor aferente plăţii.

9. Provizioane tehnice 256şi garanţii reglementate şi supravegheate de Comisie.

Administratorul trebuie să menţină permanent un volum al provizioanelor tehnice

corespunzător obligaţiilor financiare rezultate din prospectele schemelor de pensii private

administrate.

Administratorul care administrează scheme de pensii private în care sunt prevăzute

măsuri de protecţie împotriva riscurilor biometrice şi/sau garanţii cu privire la performanţele

investiţiilor ori un nivel stabilit al beneficiilor trebuie să calculeze şi să menţină provizioane

tehnice pentru toate aceste scheme.

Administratorul trebuie să menţină permanent la nivelul fondului un nivel suficient şi

corespunzător de active pentru a acoperi provizioanele tehnice privind toate schemele de

pensii private administrate.

Calculul provizioanelor tehnice se efectuează anual. Calculul poate fi efectuat o dată la

3 ani, dacă administratorul prezintă Comisiei şi/sau participanţilor un raport asupra

modificărilor survenite în anii respectivi. Raportul trebuie să reflecte modificările

provizioanelor tehnice şi schimbările survenite în riscurile acoperite.

Calculul provizioanelor tehnice se efectuează şi se certifică de către un actuar sau de

un alt specialist în acest domeniu, inclusiv de către un auditor, în conformitate cu legislaţia

256 Potrivit art.2 pct. 30 din Legea nr. 411/2004, provizion tehnic - un volum adecvat de active corespunzător angajamentelor financiare rezultate din portofoliul de investiţii care acoperă riscurile biometrice şi pe cele privind investiţiile

224

naţională, pe baza metodelor actuariale stabilite prin normele Comisiei şi cu respectarea

următoarelor principii:

a) nivelul minim al provizioanelor tehnice se calculează printr-o evaluare actuarială

suficient de prudentă, luându-se în considerare toate angajamentele pentru plata beneficiilor şi

a contribuţiilor, aşa cum reies din prospectul schemei de pensii private a fondului;

b) ratele maxime ale dobânzii utilizate se aleg în mod prudent şi se determină în

conformitate cu legislaţia naţională. Aceste rate prudente ale dobânzii se calculează luându-se

în considerare randamentul activelor corespunzătoare deţinute de fond şi randamentul viitor al

investiţiilor şi/sau randamentele obligaţiunilor de înaltă calitate ori guvernamentale;

c) tabelele biometrice folosite pentru calculul provizioanelor tehnice se bazează

pe principii prudente, ţinându-se cont de principalele caracteristici ale grupului de participanţi

şi ale schemelor de pensii private, în special de evoluţia prevăzută pentru riscurile relevante;

d) metodele şi baza de calcul pentru provizioanele tehnice rămân în general constante

de la un exerciţiu financiar la altul. Discontinuităţile pot fi justificate de schimbarea

legislaţiei, a condiţiilor economice sau demografice pe care se bazează provizioanele.

Comisia poate stabili cerinţe suplimentare pentru calcularea provizioanelor tehnice, în

cazul în care consideră această măsură necesară pentru protejarea corespunzătoare a

intereselor participanţilor.

De asemenea, ea poate permite administratorului să menţină temporar active sub

nivelul provizioanelor tehnice, cu condiţia realizării unui plan concret şi fezabil de acoperire a

provizioanelor Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească planul de acoperire a

provizioanelor se stabilesc prin normele Comisiei.

Pentru a se asigura protejarea interesului participanţilor şi al beneficiarilor,

administratorii şi furnizorii de pensii contribuie la Fondul de garantare a pensiilor private,

reglementate şi supravegheate de Comisie, constituit conform Legii nr. 204/2006 privind

pensiile facultative.

10. Supravegherea specială257

Supravegherea specială are drept scop aplicarea unor măsuri suplimentare pentru

limitarea riscurilor şi asigurarea redresării fondului de pensii în vederea protejării intereselor

participanţilor şi al beneficiarilor, în structura în care se constată deficienţe în urma

contractelor Comisiei şi care nu sunt situaţii de natură a institui administrarea specială, sens în

care se desemnează un Consiliu de supraveghere specială.

Atribuţiile Consiliului de supraveghere specială sunt:

257 Art. 89-95 din Legea nr. 411/2004, republicată.225

a) actualizează situaţia financiară a fondului de pensii şi a administratorilor şi

prezintă Comisiei rapoarte periodic despre aceasta;

b) urmăreşte modul în care administratorul aplică măsurile de remediere a

deficienţelor constatate în actele de control;

c) urmăreşte realizarea planului de remediere a deficienţelor sau de redresare

financiară a fondului de pensii, propus de administrator;

d) suspendă sau desfiinţează actele de decizie ale administratorului, contrare

reglementărilor prudenţiale sau care determină deteriorarea situaţiei financiare a fondului de

pensii;

e) propune Comisiei aplicare de sancţiuni în situaţia în care administratorul nu

respectă măsurile dispuse de Consiliul de supraveghere specială;

f) alte atribuţii stabilite de Comisie.

De reţinut este şi faptul că în perioada exercitării supravegherii speciale, Consiliul de

supraveghere specială anulează deciziile adoptate de organele de conducere ale

administratorului.

11. Administrarea specială258

Administrarea specială are drept scop exercitarea responsabilităţii judiciare de a

păstra valoarea activelor fondului de pensii şi de a limita pierderile în vederea protejării

drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor.

Se instituie în cazul suspendării şi retragerii autorizaţiei de administrare, precum şi în

cazul retragerii autorizaţiei fondului de pensii.

Administrarea specială se asigură de un administrator selectat dintre cei ofertaţi.

Administratorul special desemnat să administreze activele fondului de pensii inclusiv

contribuţiile primite în această perioadă exercită această funcţie timp de 12 luni după care va

transfera activele persoanelor la un administrator ales în condiţiile legii.

12 . Răspunderea juridică259

Încălcarea prevederilor Legii nr. 411/2004, republicată, atrage după sine răspunderea

civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Administratorul şi auditorul financiar răspund faţă de participanţi şi beneficiari, după

caz, pentru prejudiciile cauzate pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a

obligaţiilor ce le revin, cu excepţia cazurilor de forţă majoră.

Orice persoană care se consideră vătămată ca urmare a neaplicării sau aplicării

necorespunzătoare a prevederilor Legii 411/2004, republicată, are dreptul de a se adresa

258 Art. 96-103 din Legea nr. 411/2004, republicată259 Art. 140-148 din Legea nr. 411/2004, republicată.

226

instanţelor judecătoreşti competente, potrivit Legii nr. 554/2004- a contenciosului

administrativ, modificată şi completată ulterior.260

Răspunderea contravenţionlă. Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) nerespectarea măsurilor stabilite prin actele de control ale Comisiei;

b) nerespectarea prevederilor art. 6 referitoare la egalitatea de tratament a

participanţilor şi a beneficiarilor;

c) nerespectarea unuia dintre termenele prevăzute la art. 38 alin. (4), art. 63 alin. (3),

art. 113 alin. (2), art. 114 alin. (1) şi la art. 131 alin.

(3);

d) nerespectarea prevederilor art. 61 alin. (2) referitoare la reîntregirea capitalului

social de către administrator;

e) nerespectarea dispoziţiilor legale privind interdicţiile prevăzute pentru

administratori, directori, respectiv membri ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului,

după caz;

f) nerespectarea obligaţiei administratorului de a furniza informaţii participanţilor şi

beneficiarilor;

g) nerespectarea celorlalte obligaţii legale în materie. Săvârşirea de către persoana

fizică sau juridică a vreuneia dintre

faptele prezentate mai susus se sancţionează cu:

a) avertisment scris;

b) amendă contravenţională;

c) anularea votului exprimat sau suspendarea temporară a dreptului de vot al

acţionarilor semnificativi;

d) retragerea autorizaţiei sau avizului altor entităţi decât administratorul, căruia i se

aplică măsura administrativă prevăzută la art. 81;

e) restrângerea sau interzicerea dreptului administratorilor de a dispune de propriile

active;

f) interzicerea, pe o perioadă cuprinsă între 90 şi 180 de zile, a desfăşurării unor

activităţi reglementate de lege.

Avertismentul scris şi amenda contravenţională pot fi aplicate cumulativ cu oricare

dintre sancţiunile complementare prevăzute la alin. (2) lit. c)-f).

Limitele amenzilor se stabilesc după cum urmează:

a) între 0,5% şi 5% din capitalul social pentru persoanele juridice;

260 Publicată în Monitorul Oficial nr. 1154/2004, modificată şi completată inclusiv prin Legea nr. 262/2007 (publicată în Monitorul Oficial nr. 510/2007).

227

b) între 1.000 lei şi 100.000 lei, pentru persoanele fizice. Amenzile contravenţionale

aplicate potrivit prezentei legi se fac

venit la bugetul de stat.

Comisia poate aplica sancţiuni persoanelor fizice cărora, în calitate de administratori,

reprezentanţi legali sau exercitând în drept ori în fapt funcţii de conducere sau exercitând cu

titlu profesional activităţi reglementate de prezenta lege, le este imputabilă respectiva

contravenţie.

Persoanele fizice sunt ţinute, potrivit legii, şi la repararea prejudiciilor

patrimoniale cauzate prin fapta constituind contravenţie. Dacă fapta este imputabilă

mai multor persoane, acestea sunt ţinute solidar la repararea prejudiciului cauzat.

La individualizarea sancţiunii se va ţine seama de circumstanţele personale şi reale ale

săvârşirii faptei şi de conduita făptuitorului.

Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii, sancţiunea se aplică pentru

fiecare contravenţie.

În cazul în care la săvârşirea unei contravenţii au participat mai multe persoane,

sancţiunea se va aplica fiecăreia separat.

Contravenţiile prevăzute mai sus se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000

lei.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către

persoanele cu atribuţii privind supravegherea şi/sau controlul respectării dispoziţiilor legale şi

ale reglementărilor aplicabile sistemului de pensii private din cadrul Comisiei ori de către

personalul împuternicit în acest scop, prin decizie a preşedintelui Consiliului Comisi-ei.261

În ceea ce priveşte procedura de stabilire şi constatare a contravenţiilor, precum şi de

aplicare a sancţiunilor, prevederile Legii nr 411/2004 derogă de la dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu

modificările şi completările ulterioare.262

Contravenţiile se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei.

Fapta persoanei din a cărei vină se desfăşoară fără autorizaţie sau aviz o activitate

pentru care legea prevede obligaţia deţinerii unei autorizaţii sau a unui aviz valabil din partea

Comisiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 3 ani sau cu amendă:

261 'Articolul 141 din Legea nr.411/2004 a fost modificat prin art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 201/2008.

262 Art. 142 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Gevernului nr. 112/2007.228

a) fapta persoanei de a nu declara şi de a nu vira contribuţia de asigurări sociale

datorată de angajat la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel încât să nu se poată vira

contribuţia la fondurile de pensii administrate privat;

b) fapta de a nu efectua transferul de disponibilităţi băneşti ale unui participant la un

alt fond de pensii.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 5 ani:

a) fapta de a utiliza contribuţia la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute

de prezenta lege;

b) nerespectarea prevederilor art. 28 referitoare la investirea şi înstrăinarea activelor

fondului de pensii de către administrator;

c) fapta de a utiliza disponibilităţile băneşti ale unui participant la un fond de pensii în

alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege;

d) administrarea sau modificarea neautorizată a schemelor de pensii private;

e) administrarea unui fond de pensii neautorizat;

f) desfăşurarea de către administrator a altor activităţi decât cele pentru care a fost

autorizat;

g) încălcarea interdicţiilor prevăzute la art. 117.

Dacă faptele prevăzute mai sus au produs consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc

cu închisoare de la 5 la 15 ani, iar dacă aceleaşi fapte constituie, potrivit Codului penal sau

unor legi speciale, infracţiuni mai grave, se pedepsesc în condiţiile şi cu sancţiunile prevăzute

de acestea263.

Fapta agentului de marketing 264 de a prezenta cu rea-credinţă acte de aderare cu

informaţii care nu corespund realităţii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de

la 3 la 7 ani.

Fapta persoanei de a folosi fără drept sintagma fond de pensii prevăzută la art. 56 alin.

(1) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 3 ani sau cu amendă.

Cererile participanţilor sau ale beneficiarilor îndreptate împotriva administratorului,

angajatorului sau Comisiei, adresate instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul

reclamantul, sunt scutite de taxa de timbru.

CAPITOLUL VI PENSIA FACULTATIVĂ265

263 Articolul 145 a fost modificat prin art. I pct. 20 din O.U.G. nr. 112/2007, astfel cum a Fost modificat prin Legea de aprobare nr. 201/2008

264 Potrivit art. 2 pct.9 din Legea nr. 411/2004, agentul de marketing al fondului de pensii este persoana fizică sau juridică mandatată de administrator să obţină acordul de aderare a participanţilor.

265 A se vedea Alexandru Ţiclea Dreptul securităţii sociale —curs universitar — Editura Universul Juridic, Bucureşti 2007, p. 304 şi urm.; Idem, Dreptul securităţii sociale -curs universitar -Editura Universul Juridic, Bucureşti 2011, p. 278 şi urm ; loan Ciochină -Barbu Dreptul securităţii sociale, Editura Junimea Iaşi, 2007, p. 78 şi urm.

229

1. Consideraţii introductive.

Pensiile facultative reprezintă o alternativă la Fondul public de pensii şi la Fondurile

de pensii administrate privat şi sunt reglementate prin Legea nr. 204/2006266 având ca scop

asigurarea unei pensii facultative distincte de cele două categorii şi care suplimentează

pensiile obţinute prin cele două sisteme.

De reţinut că Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative transpune în conţinutul ei

Directiva Consiliului nr. 98/49/CE din 29 iunie 1998 privind protecţia drepturilor la pensie

suplimentară ale salariaţilor şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente care se

deplasează în cadrul Comunităţii ,267 art. 15, 16 şi 17 din Directiva 85/611/CEE de coordonare

a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind anumite organisme de plasament

colectiv în valori mobiliare (OPCVM)268, precum şi Directiva 2003/41/CE privind activităţile

şi suprsvegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale ,269

Fondul de pensii facultative270 reprezintă fondul constituit prin contract de societate

civilă, încheiat între participanţi, în conformitate cu prevederile Codului civil referitoare la

societatea civilă particulară şi cu dispoziţiile acestei legi.

Pensiile facultative reprezintă suma plătită periodic titularului sau beneficiarului, în

mod suplimentar şi distinct de cea furnizată de sistemul public.271

2.Înfiinţarea societăţilor de pensii, autorizarea şi retragerea autoriza-

ţiei administratorilor272

Fondurile de pensii facultative pot fi administrate de societăţile de pensii ,273

societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de asigurare autorizate de Comisie274

în acest scop.

în timp ce societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de asigurare sunt

înfiinţate şi autorizate potrivit legislaţiei ce le reglementează domeniul de activitate275,

societatea de pensii se constituie şi se autorizează de către Comisie.266 Privind pensiile facultative, publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 31 mai 2006, modificată prin

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007 şi prin Legea nr. 201/2008267 Publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L.209 din 25 iulie 1998268 Publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. 375 din 31 decembrie 1985, cu

modificările ulterioare269 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L235 din 23 septembrie 2003270 Art. 2 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.271 Art. 2 pct. 22 din Legea nr. 204/2006 a pensiilor facultative.272 Art. 3-29 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative273 Societatea de pensii reprezintă societatea pe acţiuni, constituită în conformitate cu dispoziţiile

legislaţiei comerciale şi cu prevederile prezentei legi, care are ca obiect exclusiv de activitate colectarea, administrarea, investirea activelor fondurilor de pensii facultative şi, opţional, furnizarea pensiilor private

274 Comisia = Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private care este autoritatea administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private aprobată cu modificări prin Legea nr. 313/2005 (art. 2 pct. 12 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile private

230

Societatea de pensii se constituie sub forma unei societăţi pe acţiuni.

Cererea de constituire a societăţii de pensii va trebui să fie însoţită de următoarele

documente:

a) proiectul actului constitutiv;

b) dovada că fondatorii deţin resursele financiare necesare vărsării capitalului social,

precum şi provenienţa acestora;

c) cazierele judiciare şi cazierele fiscale ale fondatorului;

d) documente privind fondatorii, cu informaţii privind statutul lor juridic, eventuala

lor calitate de persoane afiliate precum şi natura legăturii dintre ei;

e) documente din care să reiasă situaţia financiară a fondatorilor în ultimii 3 ani,

auditate de un auditor financiar;

f) declaraţia pe proprie răspundere a fondatorilor, a candidaţilor pentru consiliul de

administraţie şi comitetul de direcţie din care să rezulte că deţin, individual sau în legătură cu

alte persoane implicate în orice societate comercială, cel puţin 5% din capitalul social sau

drepturile de vot;

g) documente privind candidaţii pentru consiliul de administraţie şi comitetul de

direcţie, după caz, curriculum vitae datat şi semnat, care să specifice calificarea şi experienţa

profesională, copia actului de identitate, copia diplomei de studii;

h) cazierele judiciare şi fiscale ale candidaţilor pentru consiliul de administraţie şi

comitetul de direcţie, dacă este cazul;

i) proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a societăţii de pensii;

j) dovada vărsării integrale şi în formă bănească a capitalului social;

k) dovada plăţii taxei privind cererea de autorizare de constituire.

Comisia poate solicita în scris şi alte documente şi informaţii suplimentare .

în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea cererii pentru autorizarea de

constituire, Comisia poate solicita fondatorilor documente şi informaţii suplimentare, pe care

aceştia trebuie să le furnizeze în maximum 30 de zile calendaristice de la data primirii

solicitării.

De asemenea, Comisia verifică orice aspect legat de cererea pentru autorizarea de

constituire, fiind îndreptăţită să se adreseze autorităţilor competente şi să obţină de la acestea

orice documente şi informaţii pe care le consideră relevante.

275 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 14/2006 a fost adoptată Norma nr. 2 privind autorizarea societăţilor de administrare a fondurilor de pensii facultative (publicată în Monitorul Oficial nr.766 din 8 septembrie 2006).

231

Comisia analizează cererea pentru autorizarea de constituire şi procedează, în termen

de 30 de zile calendaristice de la data primirii ultimului set de documente si informaţii, la

aprobarea sau la respingerea cererii, prin decizie scrisă şi motivată.

In vederea aprobării cererii pentru autorizarea de constituire sunt necesare îndeplinirea

cumulativă (s.n.) a următoarelor condiţii276:

a) fondatorii nu au datorii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,

bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale;

b) calitatea acţionarilor şi membrilor propuşi pentru consiliul de administraţie şi

comitetul de direcţie garantează gestiunea corectă şi pru-denţială a fondului de pensii

facultative;

c) fondatorii şi membrii propuşi pentru consiliul de administraţie şi comitetul de

direcţie nu sunt în procedură de reorganizare judiciară sau de faliment, nu au contribuit, direct

sau indirect, la falimentul unor persoane juridice, după caz, şi nu au fost implicate în nici un

fel de sancţiuni financiare;

d) membrii propuşi pentru consiliul de administraţie şi comitetul de direcţie au

pregătirea şi experienţa profesională necesară funcţiei pe care urmează să o îndeplinească;

e) denumirea societăţii de pensii nu este natură să inducă în eroare participanţii,

potenţialii participanţi sau alte persoane;

f) fondatorii fac dovada vărsării integrale şi în formă bănească a capitalului social;

g) se face dovada achitării taxei pentru cererea de autorizare de constituire.

Comisia respinge cererea pentru autorizarea de constituire în următoarele situaţii:

a) documentaţia prezentată rămâne incompletă sau nu este întocmită în conformitate

cu dispoziţiile legale în vigoare;

b) neîndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 7.

Decizia de respingere, scrisă şi motivată, se comunică fondatorilor în termen de 5 zile

calendaristice de la adoptarea acesteia.

În 30 de zile de la primirea deciziei pentru autorizarea de constituire, fondatorii sunt

obligaţi să înregistreze societatea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, depăşirea

acestui termen atrăgând pierderea valabilităţii autorizaţiei de constituire.

276 Art. 7 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.232

Administratorul277 fondului de pensii facultative pentru a putea administra un

asemenea fond trebuie să obţină o autorizaţie, în baza unei cereri adresate Comisiei şi care

trebuie să conţină în anexă următoarele documente:

a) certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;

b) dovada vărsării sau a reîntregirii, sub formă bănească, a capitalului social, după

caz;

c) proiectul contractului de depozitare;

d) proiectul contractului de societate civilă;

e) declaraţia privind politica de investiţii;

f) planul de afaceri pe 3 ani;

g) proiectul prospectului schemei de pensii facultative278;

h) dovada plăţii taxei pentru cererea de autorizare de administrare;

i) orice alte documente şi informaţii suplimentare prevăzute în normele adoptate de

Comisie.

Comisia poate solicita societăţii de pensii, societăţii de administrare a investiţiilor sau

societăţii de asigurare, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea cererii pentru

autorizare, documente şi informaţii suplimentare, pe care acestea trebuie să le furnizeze în

maximum 30 de zile calendaristice de la data primirii solicitării.

Aceasta analizează cererea pentru autorizarea de administrare şi, în termen de 30 de

zile calendaristice de la data primirii ultimului set de documente şi informaţii, procedează la

aprobarea sau la respingerea cererii, prin decizie scrisă şi motivată.

Decizia de aprobare sau decizia de respingere, după caz, se comunică în termen de 5

zile calendaristice de la adoptarea acesteia.

Modificarea conţinutului documentelor care au stat la baza autorizaţiei de administrare

trebuie aprobată în prealabil de Comisie, cu excepţia cazului în care modificarea este în afara

controlului administratorului.

Comisia analizează modificările în conformitate cu procedura de autorizare şi aprobă

sau respinge modificările solicitate. Decizia se comunică potrivit prevederilor legale Comisia

întocmeşte şi ţine evidenţa în Registrul fondurilor de pensii private şi al administratorilor.

277 Potrivit art. 2 pct. 8 din Legea nr. 204/2006, administrator poate fi: o societate de pensii, o societate de administrare a investiţiilor, o societate de asigurări, autorizate conform legislaţiei care reglementează domeniile în care activează, a căror autorizaţie este în vigoare şi care sunt autorizate, în conformitate cu prevederile prezentei Legi de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pentru a administra fonduri de pensii facultative şi, opţional, pentru a furniza pensii private.

278 Potrivit art. 2 pct. 31 din Legea nr. 204/2006, ,jchema de pensii facultative" reprezintă sistemul de termene, condiţii şi reguli pe baza cărora administratorul colectează şi investeşte acţiunile fondului de pensii facultative, în scopul dobândirii de către participanţi a unei pensii facultative, iar potrivit art. 2 pct. 25 din acelaşi act normativ prospectul schemei de pensii facultative" reprezintă documentul care cuprinde termenii contractului de administrare şi a schemei de pensii facultative.

233

Registrul cuprinde:

a) denumirea şi natura fondului de pensii facultative;

b) denumirea, sediul, numărul de înregistrare în registrul comerţului şi codul unic de

înregistrare ale administratorului;

c) lista acţionarilor administratorului, a membrilor consiliului de administraţie şi a

deţinerilor de acţiuni de către aceştia;

d) denumirea, sediul, numărul de înregistrare în registrul comerţului şi codul

unic de înregistrare ale depozitarului279;

e) codul autorizaţiei fondului de pensii facultative, codul autorizaţiei

administratorului şi codul avizului depozitarului;

f) statul membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European,

în care funcţionează administratorul;

g) alte informaţii prevăzute în normele adoptate de Comisie.

Registrul are rolul de a înregistra şi de a actualiza evidenţa fondurilor de pensii

facultative şi a administratorilor acestora.

La data acordării autorizaţiei de administrare, Comisia înscrie administratorul în

Registru.

Orice modificare privind retragerea autorizației administratorului se consemnează în

Registru280.

Denumirea societăţii de pensii care obţine autorizaţie de administrare, în conformitate

cu prevederile legale, va conţine sintagma societate de administrare a fondurilor de pensii

private.

Acesta se utilizează numai în denumirea administratorilor care deţin o autorizaţie de

administrare în condiţii legale.

Activitatea unui administrator cuprinde în principal ,281 următoarele:

a) colectarea contribuţiilor participanţilor282, transformarea lor în unităţi de fond şi

actualizarea informaţiilor privind conturile acestora;

279 Potrivit art.2 pct.16 din Legea nr. 204/2006, depozitarul reprezintă instituţia de credit din România, autorizată de Banca Naţională a României, în conformitate cu legislaţia bancară, sau sucursala din România a unei instituţii de credit, autorizată într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, avizată de Comisie, pentru activitatea de depozitare, potrivit legii, căreia îi sunt încredinţate spre păstrare, în condiţii de siguranţă, toate activele fiecărui fond de pensii facultative;

280Art. 13 din Legea nr. 204/2006 a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 112/2007 281 Potrivit art. 15 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative282 Potrivit art. 2 pct. 21 din Legea nr. 204/2006, ,participantuF' reprezintă persoana care contribuie

sau/şi în numele căruia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii facultative şi care are în viitor un drept la o pensie facultativă.

234

b) transferul de lichidităţi băneşti şi decontarea cheltuielilor privind operaţiunile

fondului de pensii facultative;

c) evidenţa, administrarea şi investirea activelor fondului de pensii facultative283;

d) calculul sumei din contul fiecărui participant la sfârşitul perioadei de acumulare,

conform legii;

e) calculul valorii nete a activelor fondului de pensii facultative şi al unităţii de

fond"284, în fiecare zi lucrătoare;

f) convertirea contribuţiilor285 şi transferurilor de lichidităţi băneşti în unităţi de fond;

g) evidenţa conturilor individuale, precum şi furnizarea documentelor privind

participarea, notificarea, informarea periodică sau transferul participanţilor;

h) gestionarea operaţiilor zilnice ale fondurilor de pensii facultative;

i) efectuarea plăţilor datorare entităţilor implicate;

j) gestionarea relaţiilor cu entităţile implicate;

k) elaborarea, prezentarea, depunerea, publicarea şi distribuirea rapoartelor potrivit

legii;

1) gestionarea, păstrarea şi arhivarea documentelor privind fondul de pensii

facultative, activitatea proprie, participanţii şi beneficiarii286 săi;

m) alte activităţi prevăzute în normele adoptate de Comisie.

Trebuie reţinut că activele şi pasivele fondului de pensii facultative sunt organizate,

evidenţiate şi administrate distinct, separat de celelalte activităţi şi de contabilitatea proprie de

administrare, fără posibilitatea transferului între fonduri şi administrator287.

Toate activele şi pasivele corespunzătoare activităţii de administrare a fondurilor de

pensii facultative sunt restricţionate, gestionate şi organizate separat de alte activităţi ale

societăţilor de asigurare, respectiv ale societăţilor de administrare a investiţiilor, fără

posibilitatea de transfer.

Activele şi pasivele restricţionate, gestionate şi organizate separat, prevăzute mai sus,

sunt limitate la operaţiunile legate de fondurile de pensii facultative şi activităţi conexe.

283 Potrivit art. 2 pctl din Legea nr. 204/2006 activele unui fond de pensii facultative reprezintă instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, precum si numerarul, rezultate ca urmare a investirii activelor

284 Potrivit art. 2 pct. 36 din Legea nr. 204/2006, „unitatea de fond" reprezintă raportul dintre valoarea activului net total al fondului de pensii facultative şi valoarea la zi a unei unităţi de fond, iar potrivit art. 2 pct. 3 al aceluiaşi act normativ „activul net total al fondului de pensii facultative la o anumită dată" reprezintă valoarea care se obţine prin deducerea valorii obligaţiilor fondului din valoarea acesteia la acea dată.

285 Contribuţiile" reprezintă sumele plătite de către participanţi şi/sau în numele acestora la un fond de pensii facultative (art. 2 pct. 15 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative).

286 Art. 2 pct. 10 din Legea nr. 204/2006 defineşte „beneficiarul" ca reprezentând moştenitorul participantului, definit conform art.957 şi urm. din noul Codul civil

287 Art. 15 alin. 2 din Legea m-. 204/2006.235

Contabilitatea operaţiunilor ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi se

efectuează în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.

Comisia elaborează şi emite norme şi reglementări în domeniul contabilităţii şi în

domeniul arhivării, pentru domeniul supravegheat de aceasta, cu avizul Ministerului

Finanţelor Publice.

Situaţiile financiare şi cele privind operaţiunile oricărei entităţi supuse autorizării,

supravegherii şi controlului Comisiei, vor fi elaborate în conformitate cu cerinţele specifice

stabilite de Ministerul Finanţelor Publice şi cu reglementările Comisiei şi vor fi auditate de

persoane fizice sau juridice, persoane active, membre ale Camerei Auditorilor Financiari din

România.

Modul de aplicare a prevederilor referitoare la auditul financiar al entităţilor implicate

în administrarea fondurilor de pensii facultative se va stabili pe baza unui protocol încheiat

între Comisie şi Camera Auditorilor Financiari din România288.

Administratorul are obligaţia de a constitui în structura sa organizatorică o direcţie de

audit intern şi o direcţie distinctă, responsabilă cu analiza oportunităţilor investiţionale şi

plasarea activelor în conformitate cu strategia stabilită.

Acesta nu poate delega răspunderea privind administrarea fondului de pensii

facultative.

Încredinţarea executării anumitor obligaţii către un terţ nu exonerează administratorul

de răspundere.

Un administrator poate administra unul sau mai multe fonduri de pensii facultative,

pentru fiecare fond având un prospect al schemei de pensii facultative distinct şi autorizat (art.

17).

Acţiunile administratorului sunt nominative, nu pot fi transformate în acţiuni la

purtător, nu pot fi acţiuni preferenţiale şi pot fi denominate.

Actul constitutiv al administratorilor trebuie să prevadă că acţionarii nu pot beneficia

de drepturi preferenţiale sau de alte privilegii şi că este interzisă limitarea drepturilor sau

impunerea de obligaţii suplimentare (art. 18).

Administratorul poate dobândi o parte sau tot capitalul social al altui administrator

numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei şi cu respectarea legislaţiei din domeniul

concurenţei .289

288 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 20 a fost aprobată Norma nr. 8 privind auditorul financiar pentru fondurile de pensii facultative (publicată în Monitorul Oficial nr. 784 din 15 septembrie 2006).

289 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 16 a fost aprobată Norma nr. 4 privind provenienţa capitalului social (publicată în Monitorul Oficial nr. 766 din 8 septembrie 2006).

236

Capitalul social al administratorului nu poate proveni din împrumuturi sau credite şi

nu poate fi grevat de sarcini.

De asemenea capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii

facultative este echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a

României, la data constituirii, al sumei de 1,5 milioane euro.

Capitalul social minim al administratorului reprezentat de o societate de pensii nou-

înfiinţată este subscris şi vărsat integral, exclusiv în numerar, la momentul constituirii, într-un

cont deschis la o bancă, persoană juridică română, sau la o sucursală a unei bănci străine

autorizate să funcţioneze pe teritoriul României.

Capitalul social minim al administratorului reprezentat de o societate de administrare a

investiţiilor sau de o societate de asigurări se com pletează, dacă este cazul, la nivelul minim

cumulat, impus pentru desfăşurarea activităţilor pentru care se solicită autorizarea, se subscrie

şi se varsă integral, exclusiv în numerar, la momentul autorizării de administrare, într-un cont

deschis la o bancă, persoană juridică română, sau la o sucursală a unei bănci străine autorizate

să funcţioneze pe teritoriul României.

Va fi majorat cu 0,2% pentru echivalentul în lei al fiecărui milion de euro care

depăşeşte echivalentul în lei a 200 milioane euro active totale nete ale fondurilor de pensii

facultative, aflate în administrare.

O persoană fizică sau juridică poate fi acţionar la un singur administrator.

Orice deţinere mai mare de 5% din capitalul social al administratorului va fi avizată de

Comisie.

Calitatea acţionarilor trebuie să răspundă nevoii garantării unei gestiuni prudente şi

sănătoase a fondului de pensii facultative şi să permită realizarea unei supravegheri eficiente,

în scopul protejării intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor.

Acţionarii administratorului trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:

a) să justifice provenienţa fondurilor destinate participaţiei la capitalul social;

b) să furnizeze toate informaţiile necesare pentru identificarei ea relaţiilor de afiliere

cu alte persoane;

c) să fi funcţionat, în cazul acţionarilor persoane juridice, minimum 3 ani, cu

excepţia celor rezultaţi în urma fuziunii sau divizării unei alte persoane juridice care, înainte

de fuziune sau de divizare, a funcţionat minimum 3 ani.

Consiliul de administraţie al administratorului decide asupra politicii de investiţii şi

asupra politicii financiare a fondului de pensii facultative, precum şi asupra oricăror alte

atribuţii prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare avizat de Comisie.

237

Membrii consiliului de administraţie şi ai comitetului de direcţie, după caz, trebuie să

îndeplinească condiţiile cerute de legislaţia privind societăţile comerciale, precum şi

următoarele condiţii:

a) să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior;

b) să aibă experienţă profesională de cel puţin 5 ani în domeniul investiţiilor,

financiar, juridic, bancar sau de asigurări;

c) să aibă onorabilitatea necesară pentru funcţia pe care urmează să o îndeplinească.

Membrii consiliului de administraţie sau ai comitetului de direcţie, după caz, trebuie

să aibă conduita morală şi profesională corespunzătoare funcţiei si să îndeplinească cel puţin

următoarele cerinţe:

a) să nu fi fost sancţionaţi de către autorităţi române sau străine din domeniul financiar

cu interdicţia de a desfăşura activităţi în sistemul financiar sau, la data depunerii cererii de

autorizare, cu interdicţia temporară de a desfăşura astfel de activităţi;

b) să nu fi deţinut funcţia de administrator al unei societăţi comerciale române sau

străine, aflată în curs de reorganizare judiciară ori declarată în stare de faliment în ultimii

2 ani anteriori declanşării procedurii falimentului;

c) să nu fi făcut parte din conducerea unei societăţi care nu şi-a respectat obligaţiile

materiale şi financiare faţă de terţi la momentul încetării activităţii societăţii respective;

d) să nu aibă menţiuni în cazierele judiciar şi fiscal.

Membrii consiliului de administraţie şi ai comitetului de direcţie, după caz, al unui

administrator nu pot fi membri în organele de conducere ale:

a) altor administratori de fonduri de pensii facultative sau ale persoanelor afiliate

acestora;

b) depozitarului fondului de pensii facultative sau persoanelor afiliate acestuia;

c) organizaţiilor sindicale şi patronale.

Interdicţia se aplică şi persoanelor care au raporturi de muncă, comerciale sau alte

raporturi similare cu entităţile prevăzute mai sus (art.23)

Administratorul trebuie să acţioneze în interesul participanţilor şi să aplice principii

prudenţiale în activitatea sa.

Administratorul nu poate fi o persoană afiliată depozitarului, (art.24)

Activele financiare proprii ale administratorului nu pot fi utilizate pentru:

a) acordarea de împrumuturi;

b) garantarea de împrumuturi sau de credite.

Tranzacţiile în nume propriu efectuate de un administrator respectă obligaţiile de

investire prudenţială a activelor fondurilor de pensii facultative prevăzute de prezenta lege.238

De la data aderării României la Uniunea Europeană, administratorii pot desemna:

a) pentru conservarea activelor lor, depozitarii stabiliţi în alt stat membru al Uniunii

Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European şi autorizaţi corespunzător pentru

această activitate;

b) pentru gestionarea portofoliilor lor de investişii, gestionari de investiţii stabiliţi în

alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European şi

autorizaţi corespunzător pentru această activitate. La solicitarea autorităţii competente din

statul de origine al administratorului, Comisia poate interzice depozitarului din România să

dispună liber de activele fondului de pensii facultative.(art.25)

Pentru administrarea unui fond de pensii facultative, administratorul percepe

participanţilor şi beneficiarilor un comision de administrare.

Cuantumul maxim al comisioanelor se stabileşte prin prospectul schemei de pensii

facultative şi este acelaşi pentru toţi participanţii şi beneficiarii la schema respectivă.

Modificarea comisioanelor se comunică participanţilor cu cel puţin 6 luni înainte de

aplicarea lor, cu avizul Comisiei.(art.26)

Administratorul achită Comisiei, de la momentul autorizării primului fond de pensii

facultative administrat, pe durata valabilităţii acesteia, o taxă lunară de administrare.

Pentru nevirarea la termen a taxei lunare de administrare, Comisia calculează dobânzi

şi penalităţi de întârziere.(art.27)

Taxele de autorizare, avizare si administrare se stabilesc prin normele adoptate de

Comisie şi sunt suportate de solicitant, respectiv de administrator.

în cazul respingerii cererii de autorizare sau de avizare, taxa percepută nu se restituie.

Prin proiectul anual al bugetului propriu, Comisia poate modifica nivelul taxelor, (art.

28).

De la data aderării României la Uniunea Europeană, poate fi administrator,, orice

entitate autorizată pentru această activitate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau

aparţinând Spaţiului Economic European.

Administratorii care au fost autorizaţi, avizaţi sau supuşi unei proceduri similare în

vederea funcţionării ca administrator de scheme de pensii facultative într-un stat membru al

Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa

autorizării de către Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private290.

290 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 15 a fost aprobată Norma privind autorizarea fondului de pensii facultative (publicată în Monitorul Oficial nr. 766 din 8 septembrie 2006).

239

De la data aderării României la Uniunea Europeană, administratorii autorizaţi în

România pot primi contribuţii de la participanţi şi întreprinderi dintr-un alt stat membru al

Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, începând cu aceeaşi dată,

persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru a deveni participanţi la scheme de pensii

facultative şi întreprinderile din România pot vira contribuţii către fonduri de pensii

administrate de administratori autorizaţi într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau

aparţinând Spaţiului Economic European.

Administratorul din România care intenţionează să accepte contribuţii de la un

participant dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic

European trebuie autorizat în prealabil de Comisie.291

Acesta, notifică intenţia sa Comisiei, indicând: statul membru gazdă , numele

participantului şi principalele caracteristici ale schemei de pensii facultative.

Comisia, dacă nu are motive să considere că structura administrativă sau situaţia

financiară a administratorului ori reputaţia şi calificările profesionale sau experienţa

persoanelor din conducerea acestuia sunt incompatibile cu activităţile propuse în statul gazdă,

comunică autorităţii competente din acest stat, în termen de 3 luni de la primire, toate

informaţiile şi aduce la cunoştinţă administratorului aceasta.

înainte ca un administrator dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând

Spaţiului Economic European să înceapă să administreze o schemă de pensii facultative cu

participanţi din România, Comisia comunică autorităţii competente din statul membru de

origine292, în termen de două luni de la primirea informaţiilor, cerinţele stabilite de legislaţia

română privind pensiile facultative, în conformitate cu care trebuie gestionată schema de

pensii facultative cu participanţi din România, spre transmitere administratorului interesat.

La primirea informaţiilor sau, dacă nu primeşte nici o notificare din partea autorităţii

competente a statului membru de origine, la expirarea, administratorul poate începe să

administreze schema de pensii facultative cu participanţi din România, în conformitate cu

cerinţele stabilite de legislaţia română privind pensiile facultative.

Administratorul dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului

Economic European, care administrează o schemă de pensii facultative cu participanţi din

România, va respecta cerinţele de furnizare de informaţii stabilite de Comisie.

291 Potrivit art. 2 alin l pct.34. din Legea nr. 204/2006 statul membru gazdă reprezintă statul membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, a cărui legislaţie socială şi de muncă elevantă în domeniul schemelor de pensii facultative este aplicabilă relaţiei dintre angajator şi participanţi;

292 Potrivit art. 2 alin l pct.33. din Legea nr. 204/2006 statul membru de origine reprezintă statul membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în care administratorul îşi are sediul social şi principala structură administrativă sau, dacă nu are un sediu social, locul unde se află principala sa structură administrativă;

240

Comisia informează autoritatea competentă din statul membra de origine asupra

oricăror modificări semnificative survenite cu privire la cerinţele legislaţiei române privind

pensiile facultative.

De asemenea aceasta supraveghează permanent administratorul dintr-un stat membru

al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, care administrează o

schemă de pensii facultative cu participanţi din România, urmărind respectarea în activităţile

acestuia a cerinţelor stabilite de legislaţia română privind pensiile facultative.

În cazul în care, în urma supravegherii, se constată încălcări ale acestor cerinţe în

activitatea administratorului, Comisia notifică fără întârziere autoritatea competentă din statul

membru de origine.

Comisia, în colaborare cu autoritatea competentă din statul membra gazdă, adoptă

măsurile necesare pentru ca administratorul din România să pună capăt încălcării cerinţelor

stabilite de legislaţia socială şi de muncă relevantă în domeniul schemelor de pensii

facultative din statul membra gazdă.

Dacă, în ciuda măsurilor luate de autoritatea competentă din statul membra de origine

al administratorului sau pentru că asemenea măsuri nu au fost adoptate în statul membra de

origine, administratorul continuă să încalce legislaţia română privind pensiile facultative,

Comisia poate, după ce informează autoritatea competentă din statul membra de origine, să ia

măsurile necesare pentru a preveni sau a sancţiona alte încălcări, inclusiv, dacă este strict

necesar, prin interdicţia aplicată administratorului de a desfăşura activităţi în contul

participanţilor în România.

Comisia poate solicita autorităţii competente din statul membra de origine al

administratorului să decidă asupra separării activelor şi pasivelor corespunzătoare activităţii

desfăşurate în România de celelalte active şi pasive.

La solicitarea autorităţii competente din statul membra gazdă, Comisia cere

administratorului din România să separe activele si pasivele corespunzătoare activităţii

desfăşurate în starul gazdă de celelalte active şi pasive (art. 29).

3. Înfiinţarea, autorizarea şi retragerea autorizaţiei fondurilor de pensii

facultative.293

După autorizarea administratorului şi a prospectului schemei de pensii facultative,

fondul de pensii facultative trebuie autorizat de Comisie.

Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri formulate de administratori, la care se

anexează următoarele documente:

293 Art. 42-55 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.241

a) actul individual de aderare la contractul de societate civilă care înfiinţează fondul

de pensii facultative şi la prospectul schemei de pensii facultative;

b) contractul de societate civilă de constituire a fondului de pensii facultative;

c) alte documente şi informaţii, potrivit cerinţelor prevăzute în normele adoptate de

Comisie.

Comisia poate solicita administratorului alte documente şi informaţii, în termen de 30

de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de autorizare a fondului de pensii

facultative.

Comisia poate verifica orice aspect legat de cererea de autorizare a fondului de pensii

facultative, fiind îndreptăţită:

a) să se adreseze autorităţilor competente;

b) să solicite documente şi informaţii din alte surse.

Fondul de pensii facultative trebuie să aibă minimum 100 de participanţi şi se

constituie prin contract de societate civilă al cărui conţinut este stabilit prin normele adoptate

de Comisie294.

Conţinutul contractului-cadru de societate civilă prin care se constituie un fond de

pensii facultative este stabilit prin normele adoptate de Comisie.

Denumirea fondului de pensii facultative va conţine sintagma "fond de pensii

facultative" iar aceasta nu trebuie să inducă în eroare participanţii, potenţialii participanţi sau

alte persoane.

Comisia verifică dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de prezenta lege de către

membrii fondului de pensii facultative pentru a fi participanţi, avizează contractul de societate

civilă şi procedează, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii ultimului set de

documente şi informaţii de la administrator, la aprobarea sau la respingerea motivată a

autorizării fondului de pensii facultative.

Comisia respinge cererea de autorizare a fondului de pensii facultative dacă

documentaţia prezentată:

a) rămâne incompletă si după expirarea termenului de 30 de zile calendaristice de la

solicitarea unor informaţii sau documente suplimentare;

b) nu este întocmită în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

c) conţine clauze care pot prejudicia interesele participanţilor sau care nu le protejează

în mod corespunzător.

Decizia de respingere a cererii de autorizare a fondului de pensii facultative, scrisă si

motivată, se comunică în termen de 10 zile calendaristice de la adoptarea acesteia.

294 Art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.242

Fondul primeşte contribuţii numai după autorizarea sa de către Comisie.

Resursele financiare ale fondului de pensii facultative sunt:

- contribuţiile nete convertite în unităţi de fond;

- drepturile cuvenite în calitate de beneficiar şi nerevendicate în termenul general de

prescripţie;

- dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente contribuţiilor nevirate în termen;

- sumele provenite din investirea veniturilor.

Cheltuielile legate de administrare suportate de fondul de pensii facultative sunt:

a) comisionul de administrare;

b) comisionul de depozitare;

c) comisioanele de tranzacţionare;

d) comisioanele bancare.

Un fond de pensii facultativ nu poate fi declarat în stare de faliment295.

Un fond de pensii facultative poate fi administrat si reprezentat în raporturile cu terţii,

inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti, numai de către administratorul care are autorizaţie de

administrare pentru acel fond.

Toate informaţiile privind fondurile de pensii facultative sunt furnizate de către

administrator.

Toţi participanţii şi beneficiarii la un fond de pensii facultative au aceleaşi drepturi şi

obligaţii şi li se aplică un tratament nediscriminatoriu. Aceştia au dreptul la egalitate de

tratament şi în cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau reşedinţei într-o altă ţară,

stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European.

În situaţia schimbării locului de muncă, a domiciliului sau reşedinţei într-o altă ţară,

participanţii optează între a plăti în continuare contribuţiile la un fond de pensii facultative din

România sau a plăti contribuţii la un alt fond de pensii.

Nici o persoană care doreşte să devină participant nu poate fi supusă unui tratament

discriminatoriu şi nu i se poate refuza calitatea de participant, dacă aceasta este eligibilă.

Când numărul de participanţi a scăzut şi se menţine sub minimul legal timp de un

trimestru, Comisia retrage autorizaţia unui fond de pensii facultative.

Administratorul încetează orice activitate aferentă fondului de pensii facultative de la

data luării la cunoştinţă despre retragerea autorizaţiei acestuia.

De la data la care Comisia retrage autorizaţia unui fond de pensii facultative se aplică

prevederile art. 58 - 70 referitoare la administrarea specială.

295 Art. 47-48 din Legea nr. 204/2006.243

Decizia de respingere a cererii de autorizare a fondului de pensii facultative sau de

retragere a autorizaţiei, după caz, poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ

competentă, potrivit legii.

în termen de 10 zile calendaristice de la data expirării perioadei de contestare sau,

după caz, de la data rămânerii definitive si irevocabile a hotărârii prin care s-a soluţionat

contestaţia, Comisia publică anunţul privind retragerea autorizaţiei în Monitorul Oficial al

României, Partea a IV-a, precum si în două cotidiene centrale.

4. Supravegherea specială şi administrarea specială.

Supravegherea specială 296 are drept scop aplicarea unor măsuri suplimentare pentru

limitarea riscurilor şi asigurarea redresării fondului de pensii facultative în vederea protejării

intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor în situaţia în care se constată deficienţe în urma

controalelor efectuate de Comisie şi care nu sunt în situaţii de natură a institui adminis trarea

specială.

Instituirea supravegherii speciale şi desemnarea Consiliului de supraveghere specială

se fac de către Comisie.

Consiliul de supraveghere specială nu se substituie organelor de conducere ale

administratorului, acesta asistă şi supraveghează activitatea administratorului referitoare la

fondul de pensii facultative.

Administrarea speciala are drept scop exercitarea răspunderii judiciare297 de a păstra

valoarea activelor fondurilor de pensii facultative şi de a limita pierderile, în vederea protejării

drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor.

Administrarea specială se instituie în cazul suspendării ori retragerii autorizaţiei

fondului de pensii facultative sau a autorizaţiei de administraţie.

Administratorul special298 desemnat, administrează activele fondurilor de pensii

facultative, inclusiv contribuţiile primite în această perioadă, în termen de 12 luni, în vederea

transferării activelor personale la un administrator ales.

5. Transferurile între fondurile de pensii facultative299

In situaţia în care participantul a aderat la un nou fond de pensii facultative acesta

poate:

a) să îşi transfere activul personal de la fondurile de pensii facultative anterioare la

noul fond;

296 Art. 55-58 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.297 Art. 58-70 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.298 Administrator special" poate fi orice persoană juridică autorizată să administreze un fond de pensii,

desemnată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi care se subrogă în drepturile şi obligaţiile administratorului pentru o perioadă determinată (art. 2 pct. 7 din Legea nr. 204/2006).

299 Art. 71-73 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.244

b) să îşi păstreze calitatea de participant la toate fondurile de pensii facultative,

urmând a le cumula la momentul deschiderii dreptului la pensie.

Dacă participantul doreşte să transfere activul personal la un alt fond de pensii

facultative300, este obligat să înştiinţeze administratorul fondului anterior de pensii facultative

şi să îi transmită o copie a actului de aderare301.

În termen de 5 zile calendaristice de la înştiinţare, administratorul fondului anterior de

pensii facultative efectuează un transfer de lichidităţi băneşti către administratorul noului fond

de pensii facultative.

Transferul de lichidităţi băneşti cuprinde activul personal, calculat la data cererii, mai

puţin deducerile legale.

Administratorul fondului anterior de pensii facultative transmite administratorului

noului fond de pensii facultative toate informaţiile referitoare la contribuţiile făcute în contul

participantului, precum şi despre transferurile de lichidităţi băneşti cu privire la contul acelui

participant.

6 . Participanţi şi contribuţii.302

Participantul la un fond de pensii facultative este angajatul, funcţionarul public sau

persoana autorizată să desfăşoare o activitate independentă, potrivit legii, persoana care îşi

desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive,

legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, membrii unei societăţi cooperative potrivit

Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, precum şi alte persoane care

realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole care aderă la un fond de pensii

facultative şi care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii

facultative şi are un drept viitor la o pensie facultativă .303

Aderarea la un fond de pensii facultative este o opţiune individuală şi se face în baza

unui act individual de aderare.

La semnarea actului de aderare participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor schemei

de pensii facultative, mai ales în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în

300 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 26 a fost aprobată Norma 14/2006 privind transferul participanţilor întrte fondurile de pensii facultative.

301 Actul individual de aderare reprezintă contractul scris, încheiat între persoana fizică şi administrator, care conţine acordul persoanei de a fi parte la contractul de societate civilă şi la prospectul schemei de pensii (art. 2 pct. 4 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative).

302 Art. 74-77 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.303 Prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 24 a fost aprobată

Norma nr. 12/2006 privind participanţii la un fond de pensii facultative (publicată în Monitorul Oficial nr. 880 din 27 octombrie 2006)

245

schema de pensii facultative, riscurile financiare, tehnice si de altă natură, precum şi despre

natura şi distribuţia acestor riscuri.

Actul individual de aderare este un contract scris, încheiat între persoana fizică şi

administrator, şi conţine acordul persoanei la contractul de societate civilă şi la prospectul

schemei de pensii facultative, precum şi faptul că a primit o copie a acestor documente şi a

acceptat conţinutul acestora.

Administratorul nu poate refuza semnarea actului individual de aderare nici unei

persoane care are dreptul de a participa la această schemă de pensii facultative.

Forma actului de aderare este aceeaşi pentru toţi participanţii la acel fond de pensii

facultative.

Forma-cadru a actului individual de aderare este stabilită de Comisie prin norme.

Administratorul poate modifica acest act numai cu autorizaNia Comisiei.

Contribuţiile la un fond de pensii facultative se stabilesc conform regulilor acelei

scheme de pensii facultative, se reţin şi se virează de către angajator, odată cu contribuţiile de

asigurări sociale obligatorii, sau de către participant, lunar, în contul fondului de pensii

specificat în actul individual de aderare.

Contribuţia la un fond de pensii facultative poate fi de până la 15% din venitul salarial

brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii

facultative.

Această contribuţie poate fi suportată atât de angajat cât şi de angajator (în proporţiile

stabilite de acesta) potrivit prevederilor stabilite prin contractul colectiv de muncă sau, în lipsa

acestuia, pe baza unui protocol încheiat cu reprezentanţii angajaţilor.

Angajatorul şi sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor, prin contractul

colectiv de muncă la nivel de unitate, grup de unităţi sau de ramură, ori angajatorul singur sau

prin asociere cu alţi angajatori şi reprezentanţi ai salariaţilor pot propune participarea la un

fond de pensii facultative.

Angajatorul constituie şi virează lunar contribuţia datorată de fiecare angajat care a

aderat la un fond de pensii facultative, pe baza unui exemplar al actului individual de aderare

la prospectul schemei de pensii facultative încheiat cu un administrator.

De reţinut că suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative, este

deductibilă din venitul salarial lunar sau din venitul asimilat acestuia (în cazul angajatorilor)

din profitul impozabil (în cazul angajaţilor) în limita unei sume reprezentând echivalentul în

lei a 200 euro, într-un an fiscal. Pentru nevirarea la termen a contribuţiilor, Comisia verifică

modul de stabilire a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate de administrator, în

246

conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la sumele nevirate la termen pentru

obligaţii bugetare.

Administratorul este obligat să notifice angajatorului, Comisiei si participantului

neîndeplinirea obligaţiei faţă de fondul de pensii facultative.

Participanţii pot, în orice moment, să modifice, să suspende sau să înceteze

contribuţiile la un fond de pensii facultative, înştiinţând în scris administratorul şi angajatorul,

după caz, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data suspendării sau încetării

contribuţiilor.

Înştiinţarea nu va afecta în nici un fel activul personal şi dă dreptul angajatorului să

suspende sau să înceteze obligaţia contractuală.

Dacă un participant devine incapabil de a presta o muncă ca urmare a unei invalidităţi,

acesta va avea dreptul să folosească activul personal în conformitate cu normele adoptate de

Comisie.

Pentru nevirarea la termen a contribuţiilor, Comisia verifică modul de stabilire a

dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate de administrator, în conformitate cu

reglementările în vigoare referitoare la sumele nevirate la termen pentru obligaţii bugetare.

Administratorul este obligat să notifice angajatorului, Comisiei si participantului

neîndeplinirea obligaţiei faţă de fondul de pensii facultative.

Dacă un participant încetează plata contribuţiei, acesta îşi păstrează drepturile,

conform regulilor schemei de pensii facultative, cu excepţia cazului în care a solicitat un

transfer de lichidităţi băneşti către alt fond de pensii facultative.

Participantul la un fond de pensii facultative din România, care a fost detaşat într-o

altă ţară, are dreptul la continuarea plăţii contribuţiilor la acel fond pe durata detaşării sale.

Dacă un participant devine incapabil de a presta o muncă ca urmare a invalidităţii,

acesta va avea dreptul să folosească activul personal în conformitate cu normele adoptate de

Comisie.

Dacă un participant decedează înainte de pensionare, activele personale evaluate la

acea dată se distribuie beneficiarilor conform actului de succesiune si normelor Comisiei.

În cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, stat

membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European, participantul şi

beneficiarul păstrează dreptul la pensia facultativă câştigată în cadrul schemelor de pensii

facultative din România şi aceasta se plăteşte în acel stat, în cuantumul rămas după scăderea

tuturor taxelor şi cheltuielilor aferente plăţii.

7. Conturile participanţilor şi evaluarea activelor.

247

Participantul este proprietarul activului personal304 din contul său.

Activul personal este insesizabil, neputând face obiectul nici unei măsuri de executare

silită.

Activul personal nu poate fi gajat sau cesionat, nu poate fi folosit pentru acordarea de

credite sau pentru a garanta credite, sub sancţiunea nulităţii.

Contribuţiile se colectează pe baza codului numeric personal în conturile individuale

ale participanţilor.

Contribuţiile la un fond de pensii facultative şi transferurile de lichidităţi băneşti se

convertesc în unităţi de fond305 şi diviziuni ale acestora, calculate cu 6 zecimale.

Valoarea totală a unităţilor de fond ale unui fond de pensii facultative este întotdeauna

egală cu valoarea totală a activelor fondului.

Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii facultative se

convertesc în unităţi de fond în maximum 4 zile lucrătoare de la data încasării acestora.

Valoarea iniţială a unei unităţi de fond a fost de 10 lei (RON).

Valoarea activelor nete şi valoarea unităşii de fond ale unui fond de pensii facultative

se calculează atât de către administrator, cât şi de către depozitar în fiecare zi lucrătoare şi se

comunică Comisiei în aceeaşi zi.

Valoarea activelor nete şi valoarea unităţii de fond ale unui fond de pensii facultative

sunt supuse anual auditării de către un auditor financiar, membru al Camerei Auditorilor

Financiari din România, avizat de Comisie. Auditorul nu poate fi persoană afiliată

angajatorului, administratorului sau depozitarului306.

Auditorii care au fost autorizaţi, avizaţi sau supuşi unei proceduri similare în vederea

funcţionării ca auditor pe piaţa pensiilor într-un stat membru al Uniunii Europene sau

aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa avizării de către Comisia

de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Administratorul care a primit contribuţii pe o perioadă de cel puţin 24 de luni

calculează, în ultima zi lucrătoare a fiecărui trimestru, rata de rentabilitate a fiecărui fond de

pensii facultative pentru ultimele 24 de luni si o comunică Comisiei.

304 Potrivit art.2 alin. l pct. 2 din Legea nr. 204/2006 activul personal reprezintă suma acumulată în contul unui participant, egală cu numărul de unităţi de fond deţinute de acesta, înmulţite cu valoarea la zi a unei unităţi de fond.

305 Potrivit art. 2 alin. l pct.36 din Legea nr204/2006 unitatea de fond reprezintă, raportul dintre valoarea activului net total al fondului de pensii facultative şi valoarea la zi a unei unităţi de fond.

306 Potrivit art. 2 alin. l pct. 16 din Legea nr.204/2006 depozitarul reprezintă instituţia de credit din România, autorizată de Banca Naţională a României, în conformitate cu legislaţia bancară, sau sucursala din România a unei instituţii de credit, autorizată într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, avizată de Comisie, pentru activitatea de depozitare, potrivit legii, căreia îi sunt încredinţate spre păstrare, în condiţii de siguranţă, toate activele fiecărui fond de pensii facultative.

248

8. Investiţiile fondurilor de pensii facultative.307

Administratorii fondurilor de pensii au obligaţia unei investiri pru-denţiale a activelor

fondurilor de pensii facultative cu respectarea următoarelor reguli:

a) investirea în interesul participanţilor şi al beneficiarilor, şi în cazul unui conflict

potenţial de interese administratorul care gestionează activele fondului de pensii facultative

trebuie să adopte măsuri ca investirea să se facă numai în interesul acestora;

b) investirea într-un mod în care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea şi

profitabilitatea lor, iar cele deţinute pentru acoperirea Fondului de garantare308 se investesc de

asemenea, într-un mod adecvat naturii şi duratei drepturilor cuvenite participanţilor şi

beneficiarilor;

c) investirea în instrumente tranzacţionale pe o piaţă reglementată, astfel cum este

prevăzută în Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările

ulterioare;

d) investiţiile în instrumente financiare derivate sunt permise doar în măsura în care

contribuie la scăderea riscurilor investiţiei sau facilitează gestionarea eficientă a activelor;

e) activele se diversifică în mod corespunzător, astfel încât să se evite dependenţa

excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de societăţi comerciale şi concentrări de riscuri

pe ansamblul activelor.

Administratorul elaborează o declaraţie privind politica de investiții formă scrisă şi

care cuprinde-.

a} strategie de evaluare a riscurilor investiţionale; b) metode de evaluare a

riscurilor investiţionale;

c") procedurile de management al riscului;

d) metode de revizuire a regulilor de investire;

e) persoanele responsabile de luarea deciziilor şi realizarea investiţiilor, procedurilor

pentru luarea deciziilor.

Administratorul revizuieşte şi completează declaraţia privind politica de investiţii ori

de câte ori intervine o schimbare importantă în politica de investiţii sau cel puţin odată la 3 ani

cu acordul Comisiei, informând participanţii la noua politică investiţională.

9. Plata pensiilor.309

307 Art. 84-91 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.308 Fondul de garantare a pensiilor reprezintă fondul înfiinţat din contribuţii ale administratorului şi ale

furnizorilor de pensii având scopul de a proteja drepturile participanţilor şi beneficiarilor, după caz, dobândite în cadrul sistemului de pensii reglementat şi supravegheat de Comisie (art. 2 pct. 18 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative).

309 Art. 93-96 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative.249

Dreptul la pensia facultativă se deschide, la cererea participantului, cu îndeplinirea

cumulativă a următoarelor condiţii:

a) participantul a împlinit vârsta de 60 de ani;

b) au fost plătite minim 90 de contribuţii lunare;

c) activul personal310 este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative

minime prevăzute prin normele adoptate de Comisie.

Excepţiile de la regula prezentată mai sus sunt:

a) participantul nu nu a plătit minimul de contribuţii lunare sau activul personal nu

este cel egal cu suma necesară obţinerii pesiei facultative minime caz în care primeşte suma

existentă în contul său căpiată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maxim 5 ani, la

alegerea sa;

b) participantul beneficiază de pensie de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai

permit reluarea activităţii, caz în care poate obţine:

1. suma existentă în contul său căpiată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de

maxim 5 ani, dacă nu îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 93 alin. (2) lit. c), conform

normelor adoptate de Comisie.

2. o pensie facultativă al cărei condiţii şi termene sunt stabilite prin lege specială,

privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor reglementate şi

supravegheate de Comisie, dacă îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 93 alin. (2) lit. c)

c) decesul participantului a survenit înainte de depunerea cererii pentru obţinerea unei

pensii facultative, caz în care suma din cont se plăteşte beneficiarilor în condiţiile şi în

cuantumul stabilite prin actul individual de aderare şi prin actul de succesiune;

d) decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia facultativă,

caz în care sumele se plătesc către persoana nominalizată;

e) decesul participantului a survenit după deschiderea dreptului la pensia facultativă şi

acesta nu a ales un tip de pensie facultativă cu componenta de supravieţuitor, caz în care

sumele aferente se plătesc beneficiarilor.

Pensia facultativă se supune reglementărilor legale privind impozitarea pensiilor şi

executarea silită.

10. Interdicţii.

Potrivit prevederilor art.97 din Legea nr.402/2006 este interzisă oferirea de beneficii

colaterale :

310 Reamintim că potrivit art. 2 pct. 2 din Legea nr. 204/2006, activul personal reprezintă suma acumulată în contul unui participant, egală cu numărul de unităţi de fond deţinute de acesta, înmulţite cu valoarea la zi a unei unităţi de fond.

250

-unei persoane cu scopul de a o convinge să adere sau să rămână participant la un fond

de pensii facultative.

-unui angajator sau unor persoane afiliate acelui angajator, cu scopul de a-1

recompensa sau de a-1 determina să convingă ori să solicite angajaţilor săi să adere la un

anumit fond de pensii facultative.

-unui sindicat sau altei entităţi colective ori unor persoane afiliate acelui sindicat sau

entităţi, cu scopul de a-1 răsplăti sau de a-1 determina să convingă ori să solicite membrilor

săi să adere la un anumit fond de pensii facultative.

-fundaţiilor, asociaţiilor de orice tip, partidelor politice, patronatelor sau oricăror

structuri asociative, cu scopul de a le răsplăti sau de a le determina să convingă ori să solicite

membrilor lor să adere la un anumit fond de pensii facultative.

Administratorilor, depozitarilor, angajatorilor, precum şi persoanelor afiliate311 lor le

este interzis:

a) să transmită informaţii eronate, incomplete sau care pot crea o impresie falsă, să

emită pretenţii ori să facă afirmaţii, inclusiv prin publicitate sau prin alte forme promoţionale

ori în informaiile scrise care sunt distribuite participanţilor sau potenţialilor participanţi,

despre un prospect al schemei de pensii facultative, despre un fond de pensii facultative sau

despre administratorul acestuia;

b) să facă, în faţa participanţilor sau a potenţialilor participanţi, afirmaţii ori

previziuni despre evoluia investiţiilor unui fond de pensii facultative, altfel decât în forma şi

în modul prevăzute în normele adoptate de Comisie.

In cazul în care Comisia constată că informaţiile sunt susceptibile de a induce în

eroare, aceasta poate interzice publicarea şi distribuirea acestora şi obligă la publicarea

rectificării în termen de 30 de zile calendaristice de la constatare.

311 'Potrivit ar. 2 alin. 2 din Legea nr. 402/2006 persoana afiliată, în raport cu o persoană fizică sau juridică, denumită în continuare prima entitate, reprezintă:

a) un acţionar sau un grup de acţionari care deţine mai mult de 10% din acţiunile emise de prima entitate ori care, deşi deţine un procent mai mic, poate influenţa, direct sau indirect, deciziile luate de prima entitate;

b) orice entitate în care prima entitate deţine, direct sau indirect, mai mult de 10% din acţiunile emise ori care, deşi deţine un procent mai mic, poate influenţa, direct sau indirect, deciziile luate de respectiva entitate;

c) orice altă entitate în care un acţionar deţine, direct sau indirect, mai mult de 30% din acţiunile emise şi, în acelaşi timp, deţine, direct sau indirect, mai mult de 30% din totalul acţiunilor emise de prima entitate;

d) orice persoană care poate determina, direct sau indirect, deciziile primei en-tităţi;ori dee) orice membru al consiliului de administraţie sau al altui organ de conduceresupraveghere al

respectivei entităţi;f) soţul/soţia sau o rudă până la gradul al treilea ori un afin până la gradul al doilea inclusiv al oricărei

persoane prevăzute la lit. a) - e).

251

11. Răspunderea juridică312

încălcarea prevederilor Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative atrage după sine

răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Administratorul sau angajatorul răspunde faţă de participanţi pentru prejudiciile

rezultate din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor ce îi revin, cu

excepţia situaţiilor ce constituie cazuri de forţă majoră.

Orice persoană care se consideră vătămată ca urmare a neaplicării prevederilor Legii

nr. 204/2006, are dreptul de a se adresa instanţelor judecătoreşti competente.

11.1. Răspunderea contravenţională.

Contravenţiile la regimul pensiilor facultative sunt:

a) nerespectarea măsurilor stabilite prin actele de control ale Comisiei;

b) neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor depozitarului;

c) nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (1);

d) nerespectarea prevederilor art. 44 alin. (3) si (4);

e) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 76 alin. (5) si (7);

f) depăşirea plafoanelor prevăzute la art. 87 alin. (1) si (4);

g) investirea în categoriile de active prevăzute la art. 90 alin. (1);

h) nerespectarea prevederilor art. 92 alin. (2) privind metoda de calcul al

comisioanelor;

i) nerespectarea prevederilor art. 98 alin. (1);

j) nerespectarea unuia dintre termenele prevăzute la art. 100 alin. (1), art. 102 alin. (1),

art. 103 alin. (1) sau la art. 104;

k) nerespectarea celorlalte obligaţii prevăzute în lege, în normele emise în aplicarea

acesteia, precum şi în actele adoptate de Comisie.

Săvârşirea de către persoana fizică sau juridică a vreuneia dintre faptele prevăzute mai

sus se sancţionează cu:

a) avertisment scris;

b) amendă contravenţională;

Sancţiunile de la lit. a şi b sunt sancţiuni principale.

c) anularea votului exprimat sau suspendarea temporară a dreptului de vot al

acţionarilor semnificativi;

d) retragerea autorizaţiei sau a avizului, după caz a avizului altor entităţi decât

administratorul, căruia i se aplică măsura administrativă prevăzută la art. 38;

312 Art. 120-123 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă nr 112/2007.

252

e) restrângerea sau interzicerea dreptului administratorilor de a dispune de propriile

active;

f) interzicerea, pe o perioadă cuprinsă între 90 si 180 de zile, a desfăşurării unor

activităţi ce cad sub incidenţa legii. (Sancţiunile de la lit. c-f sunt sancţiuni complementare).

Sancţiunile principale prevăzute la alin.(2) lit.a) sau b) pot fi aplicate cumulativ cu

oricare dintre sancţiunile complementare prevăzute la alin.(2) lit. c) f).

Limitele amenzilor se stabilesc după cum urmează:

a) între 0,5% si 5% din capitalul social pentru persoanele juridice;

b) între 1.000 lei si 100.000 lei, pentru persoanele fizice. Amenzile contravenţionale

aplicate se fac venit la bugetul de stat. Comisia poate aplica sancţiuni persoanelor fizice

cărora, în

calitate de administratori, reprezentanţi legali sau exercitând în drept ori în fapt funcţii

de conducere sau exercitând cu titlu profesional activităţi reglementate de lege, le este

imputabilă respectiva contravenţie.

Persoanele fizice prevăzute mai sus sunt ţinute şi la repararea prejudiciilor

patrimoniale cauzate prin fapta constituind contravenţie. Dacă fapta este imputabilă mai

multor persoane, acestea sunt ţinute solidar la repararea prejudiciului cauzat.

La individualizarea sancţiunii se va ţine seama de circumstanţele personale şi reale ale

săvârşirii faptei şi de conduita făptuitorului.

Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe contravenţii, sancţiunea se aplică pentru

fiecare contravenţie.

În cazul în care la săvârşirea unei contravenţii au participat mai multe persoane,

sancţiunea se va aplica fiecăreia separat.

Constatarea contraveniilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac de către

persoanele cu atribuţii privind supravegherea şi/sau controlul respectării dispoziţiilor legale şi

ale reglementărilor aplicabile sistemului de pensii private, din cadrul Comisiei, sau de către

personalul împuternicit în acest scop, prin decizie a preşedintelui Consiliului Comisiei.

în ceea ce priveşte procedura de stabilire si constatare a contravenţiilor, de aplicare a

sancţiunilor, prevederile Legii nr. 402/2006 derogă de la dispoziţiile Ordonanţei Guvernului

nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin

Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

Contravenţiile prevăzute mai sus se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii

acestora.

11.2.Răspunderea penală.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 3 ani sau cu amendă'.253

a) fapta de a nu vira contribuţia la fondul de pensii;

b) fapta de a nu efectua transferul de lichidităţi băneşti ale unui participant la un alt

fond de pensii, în termenul prevăzut la art. 73 alin. (1);

c) utilizarea de informaţii, documente şi declaraţii false sau de orice mijloace

frauduloase, în vederea obţinerii autorizaţiilor sau a avizelor prevăzute de lege.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 5 ani:

a) fapta de a utiliza contribuţia la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute

de lege;

b) fapta de a utiliza lichidităţile băneşti ale unui participant la un fond de pensii în alte

scopuri decât cele prevăzute lege;

c) administrarea sau modificarea neautorizată a schemelor de pensii facultative;

d) desfăşurarea de către administrator a altor activităţi decât cele pentru care a fost

autorizat;

e) încălcarea interdicţiilor prevăzute la art. 97.

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la l la 5 ani fapta persoanei

care se face vinovată de desfăşurarea fără autorizaţie sau aviz a unei activităţi pentru care

legea prevede obligaţia deţinerii unei autorizaţii sau a unui aviz valabil din partea Comisiei.

Dacă faptele de mai sus au produs consecinţe deosebit de grave, se pedepsesc cu

închisoare de la 5 la 15 ani iar dacă acestea, constituie, potrivit Codului penal sau unor legi

speciale, infracţiuni mai grave, se pedepsesc în condiţiile şi cu sancţiunile prevăzute de

acestea.

BIBLIOGRAFIE

Bistriceanu, Gh. D. Sistemul asigurărilor sociale de stat, Editura Academiei

României, Bucureşti, 1998;

Boroi, Gabriel, Drept civil. Partea generală. Persoanele. Ediţia a IV-a revizuită şi

adăugită, Editura Hamangiu, 2010;

Breban, Vasile, Dicţionar al limbii române contemporane, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1980;

Ciochină - Barbu, loan, Pension Reform Infringes The Constituţional Principles And

The Legislation Of The European Union'', Economy Transdisciplinarity Cognition, Voi. XIV,

Issue 1/2011;

Ciochină- Barbu, loan ,,The Recalculation of Special Pension is Done by Violating

the Constituţional Provision, Community Legislation and Protection of Human Rights,

254

în ,,Legal Practice & Internaţional Law ", Published by WSEAS Press, www.wseas.org.,

2011, Braşov, 2011;

Ciochină — Barbu, loan Constituţional Principles of the European Legislation and

Regulations Regarding Human Rights Ignored in Order to Justify a Questionable Reform" în

„ International Journal Of Education and Information Technologies", Issue 4, Volume 5,

2011, ISSN-207-4-1316;

Ciochină-Barbu, loan, Dreptul securităţii sociale. Specializarea administraţie

publică, Editura Junimea, Iaşi, 2006,

Ciochină-Barbu, loan, Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale, Editura PIM,

Iaşi, 2003;

Ciochină-Barbu, loan, Drept civil Partea generală. Editura PIM, Iaşi .2008; Comisia

Comunităţilor Europene Consultarea privind viitoarea strategie ,, UE 2020"-COM(2009)

647 final, document publicat, la 24. 11. 2009, la Bruxelles, adoptată la Consiliul european din

primăvara anului 2010;

Comisia Uniunii Europene, Comunicarea privind îmbătrânirea din 29 aprilie 2009

„Gestionarea impactului îmbătrânirii populaţiei în UE (Raport privind îmbătrânirea

populaţiei, 2009)" şi documentul de lucru al serviciilor Comisiei Demography Report 2008 -

Meeting social needs in an ageing society (Raport demografic 2008 - Satisfacerea nevoilor

sociale într-o societate aflată în proces de îmbătrânire) [SEC (2008) 2911 J. Gheţu, Daniela,

OECD: Soluţiile pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii asistenţei sociale trebuie căutate, în

mare parte, pe piaţa muncii. ( http://www.pensiile private sol OECD-Soluţiile-pentru-..)

Ghimpu, Sandală, Ţiclea, Alexandru, Tufan, Constantin Dreptul securităţii

sociale, Editura AII Beck, Bucureşti, 1998;

Ghimpu, Sanda, Ştefănescu, Ion Traian, Beligrădeanu, Şerban, Mohanu,

Gheorghe Dreptul muncii, Tratat, vol.I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978;

Mărio Monti O nouă strategie pentru piaţa unică în serviciul economiei şi societăţii

europene, Raport către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, 9 mai 2010;

Oomen-Ruijten, Ria, Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale

(EMPL) a Parlamentului European, Raportul referitor la Cartea verde intitulată Către sisteme

europene de pensii adecvate, viabile şi sigure , 29 octombrie 2010; Ţiclea, Alexandru,

Tufan, Constantin, Dreptul securităţii sociale, Editura Global Lex, Bucureşti, 2003;

Ţiclea, Alexandru Dreptul securităţii sociale, Curs universitar,,Editura Universul

Juridic, Bucureşti, 2007;

Ţiclea, Alexandru Dreptul securităţii sociale, Curs universitar, Ediţia a IlI-a revăzută

şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011.255

256