CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA

REGULI ŞI DISPOZIŢIIde apărare împotriva incendiilor, pentru

domeniul public şi privat al judeţului Suceava

SUCEAVA - 2000 -

CONSILIUL JUDEŢEAN SUCEAVA

Coordonatori de lucrare:Colonel Eugen Găitan Ing. Mihai Grozavu

Elaborat de:Lt. col. Lucel LulciucLt. col. Mihai UricecIng. Laurian MarianJur. Costache Achiţei

Tipărit la SC Muşatinii SA Suceava

2

HOTĂRÂREprivind aprobarea regulilor şi dispoziţiilor de apărare împotriva

incendiilor, pentru domeniul public şi privat al judeţului Suceava

Având în vedere prevederile art. 14, lit. a, din Ordonanţa Guvernului României nr. 60/1997, privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997;

Cu acordul Grupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava, nr.______ din _____ 2000;

În temeiul art. 63, litera h şi art. 66 din Legea administraţiei publice locale, nr. 69/1991, republicată în 1996;

HOTĂRĂŞTE:Art 1. Se aprobă regulile şi dispoziţiile de apărare împotriva

incendiilor pentru domeniul public şi privat al judeţului Suceava, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art 2. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, pe lângă normele aprobate la art. 1, sunt obligatorii şi cele specifice domeniilor de activitate aferente.

Art 3. Direcţia programe - prognoză, buget - finanţe, va include în proiectele anuale de buget, sumele necesare pentru susţinerea financiară a activităţii de apărare împotriva incendiilor şi a organizării şi desfăşurării concursurilor profesionale ale pompierilor civili.

Art 4. La data apariţiei prezentelor reguli şi dispoziţii, se abrogă Normele de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Deciziile nr. 225 din 29 aprilie 1975 şi nr. 5 din 27 februarie 1998, ale Consiliului Judeţean Suceava.

Art 5. Prin grija Serviciului Secretariat, prezenta hotărâre va fi comunicată:

- Prefecturii judeţului Suceava;- Direcţiilor din aparatul propriu al Consiliului Judeţean;- Grupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava;- Membrilor Comisiei de coordonare, urmărire şi control a

serviciilor publice implicate, cu răspunderi pe această linie;- Consiliilor locale şi primăriilorSe va publica în Monitorul Oficial al judeţului.Suceava, _______ 2000.Nr. _________.

Preşedinte, Gavril MÎRZA Contrasemnează,

Secretar, CostacheACHIŢEI

3

MINISTERUL DE INTERNEGRUPUL DE POMPIERI "BUCOVINA" AL JUDEŢULUI SUCEAVA

ACORDNr. 1 din ___________ 2000

La cererea Consiliului Judeţean Suceava, înregistrată cu nr.____, din ___________, potrivit atribuţiilor ce le revin conform prevederilor art. 18, lit. f din Legea nr. 121/1996, privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari şi ale art. 14, lit. a, din Ordonanţa Guvernului României, nr. 60/1997, privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997, Grupul de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava îşi dă acordul asupra regulilor şi dispoziţiilor de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al judeţului Suceava.

Comandantul Grupului de Pompieri "Bucovina" aljudeţului SuceavaColonel,

Eugen GĂITAN

Şeful Inspecţiei pentru prevenirea incendiilorLt. col.,

Lucel LULCIUC

4

CAPITOLUL 1 - DISPOZIŢII GENERALE

Art 1. Regulile şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al judeţului Suceava, au drept scop îmbunătăţirea activităţii de apărare împotriva incendiilor, apărarea vieţii oamenilor şi a bunurilor materiale, asigurarea identificării, evaluării, controlului şi combaterii riscurilor de incendiu.

Art 2. La introducerea de noi tehnologii, instalaţii, aparate, produse, etc., pentru care nu există reglementări în prezent, normele se vor stabili, după caz, de proiectant sau beneficiar.

Art 3. Măsurile de siguranţă la foc ce se aplică la proiectarea şi executarea construcţiilor noi şi instalaţiilor utilitare aferente acestora, la amenajările sau schimbările de destinaţie a construcţiilor existente, sunt cele prevăzute de Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P118 - 99.

Art 4. Prezentele reguli şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor, sunt obligatorii pentru agenţii economici, instituţiile, clădirile publice şi unităţile administrativ - teritoriale aparţinând domeniului public şi privat al judeţului Suceava.

Art 5. (1) Pentru limitarea propagării şi stingerea incendiilor, consiliul judeţean, consiliile locale şi persoanele juridice din judeţul Suceava, au obligaţia să colaboreze între ele, contribuind cu forţe şi mijloace, pe bază de reciprocitate sau contra unei plăţi.

(2) Colaborarea şi procedurile necesare, se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi, ce se comunică Grupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava.

Art 6. Pe baza prezentelor norme, consiliile locale vor asigura măsurile de apărare împotriva incendiilor în unitatea pe care o reprezintă, vor institui reguli şi măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor, corelate cu nevoile locale. Patronii vor stabili prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unităţile pe care le reprezintă.

Art 7. Persoanele fizice şi juridice, răspund potrivit legii de toate efectele nocive ale incendiilor, care decurg din existenţa şi utilizarea construcţiilor, echipamentelor şi instalaţiilor pe care le deţin sau le administrează.

Art 8. Pentru agenţii economici şi instituţii, se aplică şi prevederile specifice ale normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare, emise de alte ministere şi organe centrale, în cazul în care în prezentele norme nu sunt reglementate unele activităţi ce se desfăşoară în unităţile respective.

Art 9. Dotarea localităţilor, agenţilor economici, instituţiilor şi clădirilor publice cu autospeciale de stingere, instalaţii, utilaje,

5

aparatură, echipament de protecţie şi substanţe chimice destinate prevenirii şi stingerii incendiilor, se va face pe baza prevederilor Ordonanţei Guvernului României nr. 60/1997, privind apărarea împotriva incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997.

Art 10. Consiliul judeţean, consiliile locale, primarii, patronii, conducătorii instituţiilor, împuterniciţii asociaţiilor de locatari sau proprietari, răspund de punerea în aplicare a prezentelor norme, potrivit obligaţiilor ce le revin.

Art 11. Nerespectarea prezentelor norme de către persoanele juridice şi/sau fizice, atrage după sine sancţionarea disciplinară, contravenţională sau penală a acestora, potrivit reglementărilor în vigoare.

CAPITOLUL 2 - ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR, LA NIVELUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE A JUDEŢULUI

1. Obligaţii generaleArt 12. Autorităţile locale, persoanele juridice şi fizice de pe

raza judeţului Suceava, sunt obligate să respecte în orice împrejurare prezenta dispoziţie de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască prin deciziile lor viaţa persoanelor, bunurile aparţinând domeniului public şi privat al judeţului sau ale persoanelor juridice sau fizice.

Art 13. (1) În caz de incendiu, autorităţile locale, precum şi persoanele fizice sau juridice, au obligaţia de a acorda ajutor, când şi cât este raţional posibil, cetăţenilor aflaţi în pericol, din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, precum şi a pompierilor.

(2) În cazul incendiilor produse la păduri, la plantaţii şi la culturi agricole, consiliile locale, persoanele juridice şi persoanele fizice aflate în apropiere, au obligaţia să intervină cu mijloacele de care dispun, fără a fi solicitate.

Art 14. (1) Pentru limitarea propagării şi stingerii incendiilor, precum şi pentru lichidarea şi înlăturarea efectelor ecestora, consiliile locale şi persoanele juridice care deţin cu orice titlu terenuri, construcţii şi instalaţii tehnologice, au obligaţia să colaboreze între ele, contribuind cu forţe şi mijloace, pe bază de reciprocitate sau contra unei plăţi.

(2) Organizarea activităţii de colaborare şi procedurile necesare, se stabilesc pe bază de convenţii încheiate între părţi şi se prevăd în planul de intervenţie a fiecărui participant la convenţie, iar problemele de specialitate se supun aprobării unităţii teritoriale de pompieri militari.

6

Art 15. (1) Autorităţile locale şi persoanele juridice care administrează bunuri aparţinând domeniului public şi privat, vor asigura prin personalul propriu controlul respectării prezentei dispoziţii de apărare împotriva incendiilor.

(2) Semestrial, în consiliile locale şi anual, în Delegaţia Permanentă a Consiliului Judeţean, se va analiza capacitatea de apărare împotriva incendiilor şi se vor hotărî măsurile ce trebuie întreprinse pentru perioada următoare.

2. Obligaţii specifice.2.1. Obligaţiile Consiliului Judeţean Suceava:Art 16. Consiliului Judeţean Suceava, are următoarele obligaţii

principale:a) asigură, prin organismele din structură, respectarea

Regulilor şi dispoziţiilor de apărare împotriva incendiilor, pentru domeniul public şi privat al judeţului;

b) hotărăşte, în condiţiile legii, înfiinţarea unor centre de formare şi perfecţionare a personalului din serviciile publice de pompieri civili, cu acordul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari;

c) asigură supravegherea respectării normelor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor, la agenţii economici şi instituţiile de sub autoritatea sa;

d) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării măsurilor de interes judeţean, pentru apărarea împotriva incendiilor;

e) prevede şi aprobă în bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea acţiunilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

f) organizează şi desfăşoară concursurile profesionale ale pompierilor civili;

g) îndeplineşte orice alte obligaţii stabilite de lege în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.

2.2. Obligaţiile Delegaţiei Permanente a Consiliului JudeţeanArt 17. Delegaţia Permanentă a Consiliului Judeţean are

următoarele obligaţii principale:a) înscrie în proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului, analiza

capacităţii de apărare împotriva incendiilor, a bunurilor din domeniul public şi privat al judeţului şi a oricăror probleme de interes pe acestă linie;

b) analizează şi fundamentează proiectele de hotărâri privind prevenirea şi stingerea incendiilor, care vor fi supuse consiliului

7

judeţean spre dezbatere şi adoptare;c) stabileşte măsuri necesare pentru aducerea la îndeplinire a

hotărârilor Consiliului Judeţean privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi analizează anual stadiul îndeplinirii acestora.

d) stabileşte, conform criteriilor minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de pompieri civili, sectoarele de competenţă ale acestora, iar acolo unde este cazul, propune dotarea cu maşini, utilaje, echipament de protecţie şi substanţe chimice necesare.

e) anual, analizează situaţia alimentării cu apă incendiu şi a reţelelor de hidranţi stradali ale localităţilor şi propune cuprinderea în listele de investiţii a acelor localităţi unde acestea sunt insuficiente;

f) ia măsuri pentru a menţine în permanenţă libere pentru circulaţie şi intervenţie în caz de incendiu, drumurile judeţene.

2.3. Obligaţiile preşedintelui Consiliului Judeţean SuceavaArt 18. Preşedintele Consiliului Judeţean are următoarele

obligaţii principale:a) asigură executarea hotărârilor consiliului judeţean în

domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor;b) prevede şi înscrie în proiectul bugetului propriu al judeţului,

fondurile necesare pentru activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, organizarea concursurilor profesionale ale pompierilor civili, şi le supune spre aprobarea consiliului;

c) asigură mobilizarea forţelor şi mijloacelor necesare pentru acordarea ajutorului în situaţii de urgenţă publică, generate de incendii la domeniul public şi privat al judeţului;

d) dispune efectuarea de inspecţii şi controale de prevenire a incendiilor la obiectivele aparţinând domeniul public şi privat al judeţului;

e) analizează rapoartele şi informările întocmite de organele de specialitate şi dispune măsuri pentru respectarea legalităţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor; în situaţii de pericol public, poate dispune suspendarea totală sau parţială a activităţii instituţiilor şi regiilor autonome de interes judeţean;

f) asigură instruirea semestrială a primarilor, viceprimarilor şi secretarilor de la comune şi oraşe, privind prevenirea şi stingerea incendiilor;

g) aprobă tematica de instruire şi dispune măsuri pentru instruirea periodică privind prevenirea şi stingerea incendiilor, a personalului din aparatul propriu al consiliului judeţean, agenţilor economici, regiilor şi instituţiilor aflate sub autoritatea consiliului;

h) sprijină întocmirea şi aprobă harta cu organizarea

8

intervenţiei serviciilor publice de pompieri civili;i) organizează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor

la sediul consiliului judeţean;j) conduce personal sau prin vicepreşedintele desemnat,

concursurile anuale ale serviciilor de pompieri civili - faza judeţeană;k) sprijină activitatea echipelor de copii şi cadeţi, din cadrul

cercurilor de elevi "Prietenii Pompierilor";l) îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul prevenirii şi

stingerii incendiilor, prevăzute de lege.

2.4. Obligaţiile Direcţiei tehnic-urbanism din cadrul Consiliului Judeţean.

Art 19. Directorul Direcţiei tehnic-urbanism din cadrul Consiliului Judeţean are următoarele obligaţii:

a) urmăreşte prin personalul direcţiei ca în Planurile Urbanistice Generale, proiectele de alimentare cu apă a localităţilor, să se respecte prevederile actelor normative de prevenire şi stingere a incendiilor în vigoare (STAS-uri, I-uri şi P-uri);

b) verifică corelarea dintre dimensiunile parcelelor destinate construcţiilor, compatibilitatea cu dominanta zonei (Planul Urbanistic General), cu reglementările regulamentelor generale de urbanism, în vederea emiterii certificatului de urbanism, indicând în acelaşi timp avizele necesare pentru întocmirea proiectului de autorizaţie de construire;

c) verifică documentaţiile pentru autorizaţii de construire, referitor la implementarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor ce se impun, funcţie de destinaţie, grad de rezistenţă la foc, capacitate, regim de înălţime, etc., verificarea la cerinţele de calitate impuse de Legea nr. 10/1995 privin calitatea în construcţii, după care le supune aprobării comisiei de avizare din cadrul Consiliului Judeţean;

d) urmăreşte ca în documentaţiile tehnice, evaluarea, armonizarea şi reflectarea interdependenţei dintre nivelurile de performanţă privind siguranţa la foc şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor stabilite şi necesare, să fie realizate pe baza scenariilor de siguranţă la foc - anexa nr. 11;

e) trimestrial, va organiza instruirea inspectorilor din teritoriu, privind prevenirea şi stingerea incendiilor, cu accent pe actele normative nou apărute în domeniu;

f) răspunde de strategia de urbanism propusă de Consiliul Judeţean, stabilind regulile şi modalităţile de construcţie în perioada aprobată prin P.U.G.-uri, corelându-le cu reglementările şi precizările făcute de Regulamentul General de Urbanism.

9

2.5. Obligaţiile Direcţiei administraţiei publice din cadrul Consiliului Judeţean.

Art 20. Directorul Direcţiei administraţiei publice are următoarele obligaţii:

a) păstrează întreaga documentaţie de prevenire şi stingere a incendiilor (hotărâri, plan de apărare împotriva incendiilor, corespondenţă, actele emise de Delegaţia Permanentă). Urmăreşte modul de îndeplinire a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, informând secretarul şi preşedintele consiliului judţean despre acest lucru;

b) urmăreşte realizarea în teritoriu a Regulilor şi dispoziţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

c) semestrial, asigură convocarea şi instruirea primarilor din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor;

d) întocmeşte şi difuzează serviciilor publice de pompieri civili, planul tematic de pregătire;

e) acordă asistenţă tehnică şi participă la concursurile profesionale ale pompierilor civili;

f) asigură respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor la sediul consiliului judeţean;

g) sprijină desfăşurarea cursurilor de pregătire anuală a şefilor serviciilor publice de pompieri civili;

h) prin dispoziţie scrisă, reglementează fumatul, focul deschis şi lucrările periculoase ce pot genera incendii;

i) sprijină activitatea cercurilor de elevi şi cadeţi din cadrul cercurilor şcolare "Prietenii Pompierilor";

j) îndeplineşte orice alte atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, stabilite prin lege.

2.6. Obligaţiile Direcţiei Economice din cadrul Consiliului Judeţean.

Art 21. Directorul Direcţiei Economice din cadrul Consiliului Judeţean, are următoarele obligaţii:

a) asigură efectuarea la timp a plăţilor pentru materialele de prevenire şi stingere a incendiilor (instalaţii, mijloace de stingere, materiale educative, etc.);

b) urmăreşte cheltuirea fondurilor din buget, destinate prevenirii şi stingerii incendiilor şi organizării concursurilor profesionale ale pompierilor civili;

c) la eliberarea autorizaţiilor de funcţionare în conformitate cu prevederile Decretului Lege nr. 54/1990 şi alte autorizaţii în mediul rural pentru persoane fizice şi juridice, va urmări respectarea de către aceştia a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

10

2.7. Obligaţiile Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului.Art 22. Directorul Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului

are următoarele obligaţii:a) stabileşte prin dispoziţii scrise responsabilităţile şi modul de

organizare privind apărarea împotriva incendiilor la centrele de primire şi plasament;

b) asigură identificarea, reducerea riscurilor de incendiu, stabilind măsurile de prevenire ce se impun;

c) obţine avizele şi autorizaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute de lege;

d) elaborează instrucţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor specifice fiecărei categorii de personal, pe care le aduce la cunoştinţă salariaţilor;

e) asigură dotarea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor în unităţile subordonate;

f) urmăreşte realizarea planurilor de intervenţie pentru toate unităţile subordonate şi asigură cunoaşterea de către personalul angajat a conţinutului acestora;

g) să stabilească personalul cu atribuţii de îndrumare şi control în domeniul preveniri şi stingere a incendiilor.

2.8. Obligaţiile consiliului localArt 23. Consiliului local are următoarele obligaţii principale:a) asigură, pe baza normelor generale şi a prezentelor Reguli

şi dispoziţii de apărare împotriva incendiilor, organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ - teritorială pe care o reprezintă, instituie reguli şi măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor, corelate cu nevoile locale;

b) organizează, urmăreşte şi exploatează controalele de p.s.i. la gospodăriile cetăţeneşti;

c) hotărăşte înfiinţarea serviciului public de pompieri civili, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă;

d) asigură mijloacele financiare şi materiale, necesare participării serviciului public de pompieri civili la concursurile profesionale ce se organizează anual;

e) hotărăşte, în cazul în care nu poate înfiinţa un serviciu public de pompieri civili propriu, asocierea sau stabilirea relaţiilor de colaborare, după caz, cu alte consilii locale sau agenţi economici, în baza unor contracte sau în baza altor convenţii, cu acordul Grupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava;

f) stabileşte, în condiţiile legii, cuantumul taxelor speciale

11

destinate finanţării serviciului public de pompieri civili şi pentru informarea cetăţenilor asupra riscurilor de incendiu şi a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

g) asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare şi alimentare cu apă în caz de incendiu, precum şi a căilor de acces pentru intervenţii în caz de urgenţă publică de incendiu;

h) analizează periodic capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unităţii administrativ - teritoriale pe care o reprezintă şi hotărăşte măsuri de îmbunătăţire a acesteia;

i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

2.9. Obligaţiile primarului.Art 24. Primarul are următoarele obligaţii:a) asigură punerea în aplicare a hotărârilor consiliului local, în

domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor;b) prevede şi înscrie în proiectul bugetului local, fondurile

necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi le supune aprobării consiliului local;

c) stabileşte măsurile necesare acordării asistenţei pentru prevenirea incendiilor la gospodăriile populaţiei;

d) organizează controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor, pe timpul adunărilor sau manifestărilor publice, precum şi la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ - teritoriale, la instituţiile publice şi agenţii economici de interes local, şi dispune verificarea măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le emite;

e) asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de anunţare şi alarmare, de alimentare cu apă în caz de incendiu, precum şi a căilor de acces pentru situaţii de urgenţă publică;

f) aduce la cunoştinţă publică, normele, regulile şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi informează populaţia cu privire la modul de comportare în caz de incendiu;

g) asigură pregătirea profesională, antrenarea şi perfecţionarea personalului din serviciul public de pompieri civili, precum şi actualizarea planurilor de intervenţie;

h) asigură constituirea şi gestionarea rezervelor de substanţe de stingere, echipament de protecţie, hrană şi alte mijloace necesare susţinerii operaţiunilor de intervenţie de lungă durată;

i) furnizează grupului de pompieri militari, în termen de 10 zile, datele şi informaţiile privind incendiile la care pompierii militari nu au

12

intervenit, conform modelului de formular din anexa nr. 1;j) comunică grupului de pompieri militari situaţia actualizată a

dotării cu autospeciale şi anunţă de îndată scoaterea din intervenţie a acestora;

k) primeşte şi analizează reclamaţiile şi sesizările cetăţenilor referitoare la apărarea împotriva incendiilor;

l) mobilizează populaţia, agenţii economici şi instituţiile publice din localitate, pentru stingerea incendiilor şi limitarea urmărilor acestora;

m) interzice sau dispune suspendarea spectacolelor în clădirile cu afluenţă mare de public, la cererea organelor abilitate de lege, în situaţii de risc de incendiu;

n) urmăreşte încasarea taxelor speciale pentru activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor şi asigură utilizarea acestora potrivit legii şi conform destinaţiei stabilite prin hotărârea consiliului local;

o) răspunde de pregătirea şi prezentarea la concurs a serviciului public de pompieri civili, inclusiv de asigurarea echipamentului şi resurselor financiare necesare;

p) asigură încadrarea şi funcţionarea serviciului public de pompieri civili, conform Criteriilor minime de performanţă, emise potrivit legii;

q) sprijină activitatea echipelor de elevi şi cadeţi "Prietenii Pompierilor";

r) îndeplineşte orice alte obligaţii stabilite de lege în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.

Art 25. (1) Primarul va lua următoarele măsuri:a) lunar, va organiza executarea de controale tehnice de

prevenire a incendiilor la obiectivele din subordinea primăriei şi la gospodăriile cetăţeneşti, de către membrii serviciului public de pompieri civili, anume desemnaţi;

b) întocmeşte planul anual de pregătire a serviciului public de pompieri civili, cu teme de specialitate şi asigură efectuarea lunară de exerciţii practice de intervenţie în caz de incendiu;

c) asigură confecţionarea unor panouri pentru informare publică şi prezentarea unor aspecte privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de apărare împotriva incendiilor şi instalarea acestora în punctele mai populate ale localităţilor;

d) numeşte comisia de casare, cu respectarea legii, a materialelor care sunt uzate fizic sau au depăşit termenul de folosinţă conform NERC, concomitent cu asigurarea necesarului de mijloace pentru stingerea incendiilor, conform normelor de dotare;

e) asigură efectuarea de patrulări la fondul forestier, în perioadele secetoase şi, după caz, limitarea accesului în pădure;

13

f) asigură menţinerea în stare de funcţionare a sistemelor de anunţare şi alarmare în caz de incendiu şi a reţelelor stradale de apă incendiu sau, după caz, amenajarea unor rampe de alimentare din diverse surse de alimentare cu apă şi căile de acces pentru intervenţie;

(2) La îndeplinirea obligaţiilor sus-menţionate, primarul va fi sprijinit de către secretarul consiliului local, care poate fi numit, prin extinderea sarcinilor de serviciu, cadru tehnic pentru îndrumarea, controlul şi constatarea încălcării legii în domeniul p.s.i.

2.10. Obligaţiile patronilor şi conducătorilor de unităţiArt 26. Patronii şi conducătorii de unităţi au următoarele

obligaţii:a) să stabilească prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi

modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricărei persoane interesate;

b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să justifice autorităţilor competente că măsurile de apărare împotriva incendiilor sunt corelate cu natura şi nivelul riscurilor; identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, se va executa de personal calificat, specializat, conform anexei nr. 10;

c) să obţină avizele şi autorizaţiile de prevenire şi stingere a incendiilor, prevăzute de lege;

d) să întocmească şi să actualizeze permanent lista cu substanţele periculoase, clasificate astfel potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metode de prim-ajutor, substanţe pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;

e) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească sarcinile ce revin salariaţilor, pentru fiecare loc de muncă;

f) să verifice că, atât salariaţii, cât şi persoanele din exterior care au acces în unitatea sa, primesc, cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor;

g) să stabilească un număr de persoane cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

h) să asigure mijloacele tehnice corespunzătoare şi personalul necesar intervenţiei în caz de incendiu, precum şi condiţiile de pregătire a acestora, corelat cu natura riscurilor de incendiu, profilul activităţii şi mărimea unităţii;

i) să asigure întocmirea planurilor de intervenţie şi condiţiile

14

pentru ca acestea să fie operaţionale în orice moment;j) să asigure contactele, înţelegerile, angajamentele,

convenţiile şi planurile necesare corelării, în caz de incendiu, a acţiunii forţelor şi mijloacelor proprii cu cele ale unităţilor de pompieri militari şi cu ale serviciilor de urgenţă ce pot fi solicitate în ajutor; să permită accesul acestora în unitatea sa în scop de recunoaştere, de instruire sau de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate;

k) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţia forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice, echipamentele de protecţie individuală, substanţele chimice de stingere care sunt specifice riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii sale, precum şi medicamentele şi antidotul, necesare acordării primului ajutor;

l) să prevadă fondurile necesare realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi să asigure, la cerere, plata cheltuielilor efectuate de alte persoane fizice sau juridice care au intervenit pentru stingerea incendiilor în unitatea sa;

m) să stabilească şi să transmită către utilizatorii produselor rezultate din activitatea unităţii sale, precum şi către terţii interesaţi, regulile şi măsurile de apărare împotriva incvendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile previzibile la utilizarea, manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor respective.

n) dacă nu-şi poate îndeplini cu mijloacele şi personalul propriu obligaţiile prevăzute la lit. a)-m), este obligat să încheie contracte sau convenţii cu persoane fizice sau juridice din exteriorul unităţii sale în care caz va asigura acestora toate informaţiile şi condiţiile necesare realizării scopurilor propuse;

o) realizarea, menţinerea şi marcarea căilor de acces, astfel încât să se asigure în orice moment evacuarea persoanelor, precum şi circulaţia rapidă a forţelor de intervenţie;

p) reglementarea prin dispoziţie scrisă a fumatului, focului deschis şi lucrărilor cu pericol deosebit de incendiu.

2.11. Obligaţiile ce revin asociaţiilor de locatari sau proprietariArt 27. Conducerea oricărei asociaţii de proprietari (locatari) a

imobilelor de locuit, are următoarele obligaţii:a) să desfăşoare în rândul locatarilor activităţi de informare şi

instruire pentru cunoaşterea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor;

b) să stabilească, pe baza normelor de dotare, necesarul şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor şi să asigure dotarea clădirilor arondate cu mijloace iniţiale de stingere şi materiale instructiv-educative;

15

c) să controleze periodic existenţa şi starea mijloacelor de stingere a incendiilor şi să urmărească menţinerea în stare de funcţionare a acestora;

d) să dispună măsuri pentru remedierea tuturor deficienţelor constatate, cu privire la dotarea clădirilor, precum şi cele de construcţii şi instalaţii de natură să provoace incendii, a căror remediere intră, potrivit legii, în obligaţiile asociaţiilor de locatari (proprietari);

e) să realizeze etanşările subsolurilor, împotriva infiltraţiilor de gaze naturale prin locurile de pătrundere a instalaţiilor (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice, etc.) în subsolul clădirilor şi prin planşeul peste subsol, precum şi asigurarea ventilării naturale a subsolurilor clădirilor, în conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor de încălzire cu gaze naturale - Indicativ I 6 şi Legea nr. 6/1996 - Legea locuinţei.

Art 28. Conducerea asociaţiei va interzice:a) blocarea caselor de scări cu materiale de orice natură, care

să ducă la îngustarea căilor de acces şi evacuare;b) depozitarea materialelor inflamabile în cantităţi mai mari

decât cele prevăzute de lege;c) depozitarea materialelor combustibile în poduri şi casele

scărilor de la clădiri;d) fumatul şi focul deschis în subsolurile blocurilor;e) exploatarea instalaţiilor electrice de iluminat, cu defecţiuni şi

improvizaţii sau solicitarea acestora peste limita admisă;f) executarea de lucrări de verificare, întreţinere şi reparaţii la

instalaţiile electrice, de către persoane neautorizate;g) folosirea ascensoarelor pentru evacuarea persoanelor în

caz de incendiu;h) blocarea hidranţilor de incendiu stradali, precum şi a

platformelor de acces şi amplasare a autospecialelor de intervenţie;i) exploatarea instalaţiilor şi sistemelor de încălzit cu defecţiuni

sau improvizaţii;j) amenajarea de boxe pentru depozitarea materialelor, sub

casa scărilorArt 29. Asociaţia de locatari (proprietari) este obligată să

organizeze activitatea de apărarea împotriva incendiilor, prin:a) numirea, din rândul membrilor comitetului executiv, a unui

responsabil cu probleme de p.s.i., care va executa controale trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie şi va prezenta constatările, în scris, comitetului de conducere a asociaţiei;

b) analizarea, semestrial, în comitetul executiv al asociaţiei, a activităţii desfăşurate şi luarea de măsuri urgente de remediere a neregulilor constatate;

16

c) afişarea la intrarea în blocurile de locuinţe a principalelor măsuri de p.s.i. ce trebuie respectate de către locatari;

d) interzicerea amenajării în casele de scări a bucătăriilor, birourilor şi conductelor de lichide combustibile sau gaze inflamabile;

e) menţinerea în stare de funcţionare a instalaţiilor de iluminat de pe casele de scări;

f) asigurarea dotării cu mijloace iniţiale de stingere, a caselor de scări şi a altor spaţii cu destinaţii mixte;

g) interzicerea blocării uşilor de acces către faţada sau spatele blocului, precum şi a trapelor de acces din casa scării spre acoperişul blocului;

h) interzicerea schimbării destinaţiilor uscătoriilor, fără acordul proiectantului.

2.12. Obligaţiile cetăţenilorArt 30. Cetăţenii judeţului au următoarele obligaţii:a) să cunoască şi să respecte în orice împrejurarea normele

de prevenire şi stingere a incendiilor şi să nu primejduiască prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul;

b) la observarea unui incendiu, să anunţe prin orice mijloc pompierii, poliţia, primarul, după caz, şi să ia măsuri pentru limitarea şi stingerea incendiului;

c) să acorde sprijin, în caz de incendiu, persoanelor aflate în pericol;

d) în cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii sau culturi agricole, dacă sunt în apropiere, intervin cu mijloacele de care dispun, fără a fi solicitaţi;

e) acceptarea, în vederea limitării propagării unor incendii, a executării de către conducătorul intervenţiei a unor măsuri cum sunt: degajarea terenurilor, demolarea unor construcţii, evacuarea din zona periclitată;

f) permiterea, potrivit legii a accesului în locuinţă sau gospodărie, a persoanelor cu atribuţii de control şi îndrumare pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor.

2.13. Reguli privind organizarea activităţii de p.s.i la localităţiArt 31. La nivelul fiecărei localităţi (comună, oraş, municipiu), se

va elabora un plan de protecţie împotriva incendiilor, care trebuie să cuprindă:

- dispoziţia de constituire a comisiei de protecţie împotriva incendiilor;

- scenarii de siguranţă la foc pentru categorii de obiective nominalizate în actele normative;

17

- reguli şi măsuri specifice de prevenire şi stingere a incendiilor;

- decizia de constituire a serviciului public de pompieri civili cu documentele de organizare, desfăşurare şi conducere, cuprinse în anexa nr. 2.

- evidenţa exerciţiilor efectuate (aplicaţii) şi a evenimentelor produse;

- planurile de intervenţie la instituţiile şi agenţii economici din subordine.

Art 32. În cadrul comisiei de protecţie împotriva incendiilor, vor fi cuprinşi de regulă:

- viceprimarul comunei (oraşului, municipiului);- directorul consiliului local;- director (compartiment, inspector) urbanism şi amenajarea

teritoriului;- director (şef birou) administraţie publică;- şef serviciu (agent) agricol;- şef serviciu (inspector) social;- director (contabil) economic;- director coordonator şcoli din comună (oraş);- director casă de cultură (cămin cultural).- şef serviciu pompieri civili, după caz.Personalului cuprins în comisia de protecţie împotriva incendiilor

i se stabilesc sarcini concrete pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor.Art 33. În regulile şi măsurile specifice, vor fi cuprinse:a) măsuri organizatorice şi tehnice ce pot contribui la scăderea

riscului de incendiu şi optimizarea unei eventuale intervenţii a pompierilor, cum ar fi:

- punerea în funcţiune şi darea în exploatare a oricărei construcţii, instalaţii, amenajări sau schimbări de destinaţie, trebuie realizate cu respectarea prevederilor legale privind apărarea împotriva incendiilor;

- asigurarea condiţiilor de alarmare şi evacuare a persoanelor;

- căile de acces şi evacuare în caz de incendiu se menţin în permanenţă libere şi marcate;

- instalaţiile de orice fel, se folosesc cu respectarea măsurilor stabilite de proiectanţi şi utilizatori;

- transportul şi depozitarea substanţelor periculoase se face cu respectarea prevederilor legale privind protecţia la foc;

- la terminarea programului, în instituţii, agenţi economici, etc., se vor verifica spaţiile în vederea eliminării surselor potenţiale de incendiu.

18

b) măsuri privind prevenirea şi stingerea incendiilor la instalaţii electrice şi de încălzire, cum sunt:

- interzicerea folosirii instalaţiilor electrice de încălzit ce prezintă pericol de incendiu sau explozie;

- executarea întreţinerilor, verificărilor la aceste instalaţii, numai de către personal autorizat şi conform prescripţiilor tehnice.

c) reguli de prevenire şi stingere a incendiilor la executarea lucrărilor cu foc deschis şi privind fumatul;

d) alimentarea cu apă, dotarea cu mijloace şi materiale p.s.i., întreţinerea acestora;

e) activităţi instructiv-educative şi de educare a populaţiei privind prevenirea şi stingerea incendiilor, cum ar fi:

- reguli de prevenire şi stingere a incendiilor pentru gospodăriile cetăţenilor;

- instruirea personalului din subordine;- activităţi educative în şcoli;- activităţi instructiv-educative la casele de cultură (cămine

culturale).f) măsuri specifice serviciului public de pompieri civili.Art 34. Membrii comisiei de protecţie împotriva incendiilor

execută controale la instituţiile şi agenţii economici subordonaţi, în baza unui grafic aprobat de primar.

Art 35. La nivelul consiliului local se va păstra evidenţa tuturor agenţilor economici şi în mod special a celor avizaţi şi autorizaţi din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, urmărindu-se totodată îndeplinirea cerinţelor de siguranţă la foc de către aceştia.

Art 36. Pentru asigurarea prevenirii şi stingerii incendiilor în raza teritorială a localităţii, se vor întocmi planuri de măsuri specifice sezonului de primăvară, vară şi sezon rece, în vederea reducerii numărului de incendii în aceste perioade cu grad ridicat de vulnerabilitate.

Art 37. Pe timpul executării lucrărilor de investiţii, se vor efectua verificări în ceea ce priveşte modul în care se respectă măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în documentaţiile tehnice de execuţie, urmărindu-se cu prioritate realizarea instalaţiilor de alimentare cu apă şi a celor de detectare şi semnalizare a incendiilor.

Art 38. Pentru asigurarea activităţii serviciilor publice de pompieri civili, se vor asigura:

a) întocmirea şi respectarea planului de pregătire a serviciului;b) lunar, se va organiza pregătirea profesională a pompierilor,

cu teme specifice şi se vor executa controale tehnice de specialitate la gospodăriile cetăţenilor, pe baza unui plan întocmit;

c) efectuarea lunară de exerciţii practice de stingere, la instituţii

19

şi agenţi economic din zona de competenţă;d) dotarea cu accesorii, ecipament de protecţie şi substanţe de

stingere, pentru buna desfăşurare a activităţii serviciului;e) antrenarea serviciului public de pompieri civili pentru

participarea la concursurile profesionale organizate;f) casarea, cu respectarea legii, a materialelor care sunt uzate

fizic sau au depăşit termenul de folosinţă, conform NERC;g) efectuarea de patrulări la păduri, în perioadele secetoase şi,

după caz, limitarea accesului în păduri;h) menţinerea în stare de funcţionare a reţelelor stradale de

apă pentru stingerea incendiilor sau amenajarea unor rampe de alimentare cu apă a utilajelor de stingere, din surse naturale.

Art 39. La localităţi, în cadrul şcolilor, se va asigura înfiinţarea şi pregătirea cercurilor de elevi şi cadeţi "Prietenii Pompierilor". Pregătirea de specialitate a cercurilor va fi sprijinită de serviciul public de pompieri civili.

Art 40. Cu acordul consiliului local, se vor stabili locurile de agrement de pe raza localităţii şi măsurile de apărare împotriva incendiilor ce trebuie respectate în aceste locuri.

Art 41. Analiza activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor, se asigură:

- semestrial, în consiliile locale;- trimestrial, în cadrul comisiei de apărare împotriva

incendiilor.Art 42. La fiecare loc de muncă se va asigura organizarea

apărării împotriva incendiilor, care va cuprinde:a) elaborarea instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor şi

sarcinile ce revin salariaţilor, afişarea acestora în locuri vizibile;b) dotarea cu mijloace de stingere conform normelor existente,

materializarea lor pe schiţa afişată la locul de muncă;c) afişarea extrasului din planul de intervenţie ce cuprinde

dispozitivul primei intervenţii a personalului pe locul de muncă;d) afişarea şi stabilirea regulilor de evacuare în caz de

incendiu, a persoanelor şi bunurilor;e) stabilirea responsabilităţilor concrete a personalului angajat,

privind intervenţia;f) întocmirea şi afişarea la locul de muncă a planului de

depozitare (în cazul depozitelor, magaziilor);g) organizarea alarmării, anunţării şi stingerii incendiilor.Art 43. Instructajul de prevenire şi stingere a incendiilor

cuprinde următoarele forme:a) instructajul introductiv general;b) instructajul specific locului de muncă;

20

c) instructajul periodic;d) instructajul special pentru lucrări periculoase;e) instructajul pentru personalul din alte unităţi care desfăşoară

activităţi cu caracter temporar pe teritoriul unităţii respective.Toate formele de instructaj trebuie să aibă un caracter practic-

aplicativ, să vizeze în principal cunoaşterea regulilor de prevenire şi înlăturarea cauzelor şi pericolelor de incendiu, precum şi a modului de acţiune în cazul producerii unui incendiu.

Art 44. Instructajul introductiv general are o durată de 4-8 ore, în funcţie de specificul unităţii, gradul de pregătire a personalului şi se execută obligatoriu cu:

- personalul ce urmează a fi încadrat în muncă;- personalul care şi-a întrerupt actviitatea pentru o perioadă

mai mare de 3 luni;- personalul care, datorită nerespectării normelor de prevenire

şi stingere a incendiilor au determinat izbucnirea unui incendiu.Art 45. Instructajul specific locului de muncă are durata de 2 ore

şi se execută cu categoriile personal cărora li se face instructajul introductiv general, precum şi personalului care schimbă locul de muncă.

Art 46. Instructajul periodic are durata de 2 ore şi se execută cu toate categoriile de personal, pe baza tematicii de instruire anuală şi a graficului de instruire aprobat de conducătorul unităţii.

Art 47. Instructajul periodic se execută:- lunar cu personalul ce are studii medii;- trimestrial cu şefii de compartimente şi cei ce au studii

superioare;- anual cu directorii de instituţii şi ai agenţilor economici din

domeniul public şi privat.Art 48. Instructajul special pentru lucrări periculoase, se

execută înainte de începerea unor lucrări cu pericol de incendiu sau explozie, cum ar fi:

- lucrări de sudură;- lucrări de tăiere sau lipire cu flacără;- lucrări care pot provoca scântei mecanice sau electrice;- lucrări de topire a bitumului sau asfaltului;- lucrări pentru distrugerea deşeurilor prin utilizarea focului

deschis;- alte lucrări cu foc deschis.Art 49. Instructajul pentru personalul din alte unităţi, se execută

cu persoanele care-şi desfăşoară temporar activitatea în zona cu pericol de incediu sau explozie, cum sunt: instalatori, electricieni, conducători auto, etc.

21

Art 50. În unităţile administrativ-teritoriale ale judeţului se vor înfiinţa servicii de coşerit care să deservească instituţiile, agenţii economici şi gospodăriile populaţiei, ce folosesc pentru încălzire sisteme locale (sobe).

Art 51. Anual, până la 30 iunie, în fiecare instituţie sau agent economic din domeniul public sau privat, centralizat la nivelul primăriei, se va stabili necesarul, existentul şi deficitul de instalaţii şi mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art 52. Necesarul de mijloace de primă intervenţie în caz de incendiu, pe categorii de clădiri şi instalaţii se va face conform anexei nr. 4.

CAPITOLUL 3. ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ ŞI DE INFORMARE PUBLICĂ ÎN DOMENIUL PREVENIRII ŞI STINGERII INCENDIILOR.

Art 53. (1) Activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, este o componentă principală a educaţiei populaţiei pe linia cunoaşterii şi respectării normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi de popularizare continuă a acestora;

(2) Prin activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, se înţelege acţiunea permanentă desfăşurată de factorii cu atribuţiuni pe această linie, privind iniţierea în rândul populaţiei a unor acţiuni de cunoaştere şi aplicare în practică a normelor şi normativelor din domeniul protecţiei împotriva incendiilor, înlăturarea efectelor negative a calamităţilor naturale sau catastrofelor;

(3) La nivelul consiliului judeţean, activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, se desfăşoară sub directa coordonare a preşedintelui acestuia. Serviciul de specialitate (direcţia, compartimentul, biroul de relaţii cu publicul, etc.) va face cunoscut prin şeful acestuia, preşedintelui consiliului judeţean, problemele de prevenire şi stingere a incendiilor ce se consideră necesare a fi aduse la cunoştinţa opiniei publice;

(4) La nivelul consiliilor locale municipale sau orăşeneşti, activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, se desfăşoară sub directa coordonare a primarului localităţii. Acolo unde există serviciul de specialitate (direcţia, compartimentul, biroul de relaţii cu publicul, etc.), şeful acestuia răspunde de aducerea la cunoştinţa opiniei publice a problemelor privind activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor pe

22

teritoril localităţii;(5) La nivelul consiliilor locale comunale, activitatea

instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor va fi coordonată de către primarul localităţii, iar de îndeplinirea efectivă a sarcinilor pe acestă linie, răspund persoane împuternicite de acesta;

(6) La instituţiile publice de pe teritoriul judeţului, activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor se organizează şi se desfăşoară pe baza dispoziţiei (deciziei) conducătorilor acestora.

Art 54. Anual, la nivelul consiliului judeţean şi a consiliilor locale, se vor prevede, pe bază de calcul, fondurile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.

Art 55. În localităţi, este obligatorie existenţa cel puţin a unui panou de afişaj, care să conţină instrucţiuni cu privire la campaniile agricole de recoltare a cerealelor păioase, depozite de cereale şi furaje, cauzele frecvente de incendiu, precum şi popularizarea unor incendii ce au avut loc în localitatea respectivă.

Locul de amplasare al panourilor de afişaj se va stabili de către consiliul local, astfel încât eficienţa acestora să fie maximă (în faţa clădirii primăriei, în faţa sediului serviciului public de pompieri civili sau în orice alt loc intens circulat).

Conţinutul panoului de afişaj nu este limitativ, ci orientativ, consiliile locale putându-l modifica şi diversifica în funcţie de condiţiile concrete existente pe plan local.

Art 56. În societăţile comerciale şi agenţii economici de pe teritoriul judeţului se aplică prevederile articolului anterior. Panourile de afişaj vor fi amplasate la intrarea în obiectiv, în faţa sediului serviciului propriu de pompieri civili sau în orice alte locuri intens circulate, stabilite de conducerea acestora.

Art 57. Fondurile alocate pentru activitatea instructiv-educativă şi de informare publică în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, vor fi folosite şi pentru editarea de materiale cu tematică de p.s.i. (ziare, reviste, afişe, afişete, etc.).

Art 58. Membrii serviciilor de pompieri civili din localităţile judeţului şi cele ale instituţiilor subordonate consiliului judeţean, pot fi premiaţi, iar activitatea lor poate fi popularizată atunci când au dat dovadă de calităţi deosebite la îndeplinirea misiunilor (stingerea incendiilor, salvarea oamenilor şi bunurilor, etc.).

23

CAPITOLUL 4. ASIGURAREA INTERVENŢIEI

4.1. SERVICIILE PUBLICE DE POMPIERI CIVILI DE LA LOCALITĂŢI ŞI SERVICIILE DE POMPIERI CIVILI DE LA AGENŢI ECONOMICI ŞI INSTITUŢII DIN DOMENIUL PUBLIC ŞI PRIVAT.

Art 59. Serviciile publice de pompieri de la localităţi, se constituie în baza Criteriilor de performanţă emise de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, de la anexa nr. 2.

Art 60. Sectoarele de competenţă ale serviciilor dotate cu autospeciale de stingere cu apă şi spumă şi ale serviciilor dotate cu motopompe, cu sectorul de competenţă - comuna din care face parte, sunt prezentate în anexa nr. 7.

Art 61. Pregătirea servicilor publice de la localităţi se face conform planului de pregătire cuprins în Ordinul Prefectului judeţului Suceava.

Art 62. Serviciile de pompieri civili de la agenţi economici şi instituţii, se constituie prin dispoziţii scrise, iar categoriile lor vor fi conform Criteriilor minime de performanţă emise de Grupul de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava, regăsindu-se în anexa nr. 8.

Art 63. Dotarea localităţilor (comunelor) cu pompe mobile pentru stingerea incendiilor (autospeciale p.s.i. sau motopompe) se va face în situaţia prevăzută de art. 93, alin. (2), corelat cu criteriile numărului de locuitori, şi a distanţei faţă de subunităţile de pompieri militari sau serviciile de pomperi civili care deţin asemenea utilaje, după cum urmează:

Tabelul nr. 1

Nr. crt.

Număr locuitori

Distanţa faţă de pompierii militari sau

S.P.C. dotate cu autospeciale p.s.i.

Dotarea ce trebuie asigurată

1 peste 10.000 până la 20 km. 2 APC2 5.000-10.000 până la 20 km. 1 APC3 250-5.000 până la 20 km. 1 MP sau alt utilaj mobil

Notă: Distanţa se măsoară de la limita intravilanului satului celui mai îndepărtat, la locul de garare a utilajului.

Art 64. (1) Dacă consiliul local nu este asociat sau nu are contract sau convenţie cu o persoană juridică care deţine cel puţin o autospecială de p.s.i., în limita distanţei de 20 km., calculată conform art. 93, atunci este obligat să-şi asigure intervenţia proprie pentru stingerea incendiilor.

24

(2) Prevederile aliniatului precedent nu se aplică localităţilor situate în limita a 20 km. faţă de subunităţile militare de pompieri.

Art 65. Dotarea serviciilor publice de pompieri civili se va suplimenta cu câte o autospecială p.s.i. pentru fiecare 10.000 de locuitori deserviţi pe bază de convenţie sau contract, în cadrul sectorului de intervenţie satabilit.

Art 66. Planul de organizare a intervenţiei pentru stingerea incendiilor din sectoarele de competenţă ale serviciilor publice de pompieri civili (anexa. nr. 7), se avizează de unitatea teritorială de pompieri militari şi se comunică consiliilor locale.

Art 67. Consiliile locale se pot asocia pentru achiziţionarea autospecialelor p.s.i. necesare asigurării intervenţiei la stingerea incendiilor, avându-se în vedere prevederile tabelului nr. 1.

Art 68. (1) Cheltuielile necesare funcţionării unui serviciu public de pompieri civili care deserveşte mai multe localităţi, vor fi asigurate proporţional cu numărul de locuitori ai localităţilor arondate, în baza unei convenţii de asociere sau prin contract de prestări servicii.

(2) La asigurarea fondurilor prevăzute la alin. (1) vor contribui, pe bază de contract de prestări servicii, şi agenţii economic de pe raza localităţilor incluse în sectorul de competenţă, în funcţie de suprafaţa pe care îşi desfăşoară activitatea, numărul de salariaţi şi riscul de incendiu pe care îl prezintă.

(3) Este interzis ca fondurile constituite pentru funcţionarea serviciilor publice de pompieri civili să fie utilizate în alte scopuri decât cele pentru care s-au prevăzut.

Art 69. (1) În scopul asigurării anunţării operative a incendiilor la sediul fiecărui serviciu public de pompieri civili, va fi instalat cel puţin un post telefonic.

(2) Direcţia ROMTELECOM va aloca un număr de apel special (din 3 cifre), pentru alertarea serviciilor publice de pompieri civili.

(3) La extinderea reţelelor telefonice, Direcţia ROMTELECOM va asigura (în funcţie de posibilităţile tehnice şi de solicitări), câte un post telefonic în fiecare sat.

Art 70. (1) Serviciile publice de pompieri civili vor acţiona la stingerea incendiilor pe baza unui plan de intervenţie întocmit pentru fiecare localitate din sectorul de competenţă, pe baza adaptării la condiţiile specifice a structuri cadru prevăzute în anexa nr. 9 la prezentele dipoziţii.

(2) Planurile de intervenţie pentru localităţile deservite de serviciile publice de pompieri civili dotate cu autospeciale de stingere, vor fi întocmite de către prestatorul de servicii, pe baza

25

documentelor furnizate de beneficiar şi vor fi avizate de unitatea teritorială de pompieri militari.

Art 71. (1) Atunci când timpul de răspuns al pompierilor depăşeşte 10 minute, primarul localităţii va asigura prima intervenţie pentru stingerea incendiilor, cu cetăţenii din zona afectată în acest scop, în localităţile respective, vor fi asigurate la grupuri de 100 gospodării cetăţeneşti şi în satele izolate, următoarele mijloace de primă intervenţie:

- 2 cazmale;- 2 lopeţi;- 1 cange cu coadă cu lungimea de 3 m.;- 4 furci;- 2 topoare;- 5 găleţi de tablă a 10 litri;- 1 scară:- 1 toacă (clopot) sau alt mijloc de alarmare.

(2) Mijloacele de primă intervenţie prevăzute la alin. (1), vor fi predate ca inventar cetăţenilor, care vor marca vizibil, cu vopsea roşie, pe poartă, gard sau peretele unei construcţii, semnul uneltei cu care este dotat, având obligaţia de a o menţine în stare de utilizare şi de a o prezenta organelor de control.

Art 72. Documentele de organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii serviciilor de pompieri civili, atât la localităţi cât şi la agenţi economici şi instituţii, vor fi cele enumerate la anexa nr. 2.

Art 73. Pompierii angajaţi vor îndeplini cerinţele de calificare pentru meseria de pompier.

Art 74. Uniforma, echipamentul de protecţie, se vor realiza conform anexei nr. 15 şi vor fi obligatorii începând cu ianuarie 2001.

Art 75. Serviciile de pompieri civili au următoarele atribuţii principale:

a) desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor;

b) verificarea modului de aplicare a normelor, dispoziţiilor, instrucţiunilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor (anexa nr. 12);

c) executarea acţiunilor de intervenţie pentru stingerea incendiilor;

d) acordarea de ajutor persoanelor a căror viaţă este pusă în pericol în caz de explozie, incendiu, inundaţii, alunecări de teren, accidente şi în caz de dezastre.

Art 76. Atribuţiile personalului serviciilor de pompieri civili precum şi modului de desfăşurare a activităţii acestora, sunt stabilite printr-un Regulament a cărui structură se regăseşte în anexa nr. 6.

26

Art 77. Pe baza hotărârii consiliului local, serviciul public de pompieri civili de sub autoritatea sa, poate presta contra cost, fără a afecta atribuţiile sale de bază, următoarele:

a) transport de apă, evacuarea apei din subsoluri sau fântâni;b) limitarea răspândirii unor produse poluante, colectarea sau

îndepărtarea acestora;c) eliberarea căilor de circulaţie de doborâturi de vânt sau

mijloace de transport accidentate;d) curăţarea şi repararea sobelor, coşurilor de fum, intervenţii

de urgenţă în caz de defecţiuni la instalaţii electrice, de gaze;e) încărcarea şi întreţinerea stingătoarelor.Art 78. În exercitarea atribuţiunilor, personalul serviciului de

pompieri are următoarele drepturi:a) să solicite persoanelor fizice şi juridice, date, informaţii şi

documente necesare îndeplinirii atribuţiilor;b) să stabilească restricţii ori să interzică, potrivit competenţei

prevăzute în regulamentul de funcţionare, utilizarea focului deschis şi efectuarea unor lucrări cu pericol de incendiu;

c) să propună oprirea funcţionării sau demolarea construcţiilor incendiate, precum şi a celor vecine, în scopul limitării propagării incendiilor şi evitării unui dezastru;

d) să utilizeze în funcţie de necesitate apa, indiferent de sursa din care provine, pentru intervenţii la incendii;

e) să deplaseze autospecialele din dotare la locul intervenţiei, pe drumuri care nu sunt deschise circulaţiei publice, dacă cerinţele operative impun aceasta, să oprească traficul public în zona desfăşurării intervenţiei.

Art 79. Pompierilor civili li se asigură gratuit, de către consiliul local sau conducătorul unităţii (patron), echipament de protecţie, iar în cazul degradării, asigurarea despăgubirilor corespunzătoare.

Art 80. Pompierii voluntari au dreptul la compensaţii în bani pentru timpul efectiv de lucru la intervenţii şi la celelalte activităţi prevăzute în programul serviciului.

Art 81. Serviciile de pompieri intervin şi asigură buna funcţionare a utilajelor şi instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor din dotare.

4.2. SISTEME ŞI SURSE DE ALIMENTARE CU APĂ:Art 82. Sistemele de alimentare cu apă pentru stingerea

incendiilor, trebuie să asigure obţinerea apei din surse naturale, colectarea şi transportul acesteia în cantităţi suficiente la locul incendiului.

Art 83. Sistemele de alimentare cu apă trebuie să asigure

27

cerinţele de debit pe toată durata incendiului, indiferent de locul sau timpul când ar izbucni.

Art 84. Pot fi realizate următoarele sisteme de alimentare cu apă:

a) Alimentarea cu apă direct din surse naturale (râuri, iazuri, lacuri, etc.);

b) Alimentarea cu apă direct din bazine, rezervoare sau fântâni;

c) Alimentarea centrală cu apă.Art 85. Pentru primele două sisteme, este necesar asigurarea

accesului la sursele de apă pe perioada întregului an calendaristic, a pompelor de incendiu, motopompelor sau autospecialelor pentru stins incendii.

Art 86. În cazul alimentării centrale, apa este transportată la locul incendiului prin conducte fixe, prin racordarea furtunurilor direct la gurile de incendiu ale reţelelor sau prin intermediul pompelor manuale, motopompelor sau autospecialelor de stins incendii.

Art 87. În localităţile în care nu se poate asigura alimentarea centrală cu apă este obligatorie amenajarea surselor naturale de apă, în scopul asigurării intervenţiei pentru stingerea incendiilor prin intermediul pompelor manuale, motopompelor sau autospecialelor pentru stins incendii.

Art 88. Sistemele centrale de alimentare cu apă, pot cuprinde următoarele elemente:

a) Construcţii de captare cu ajutorul cărora se obţine apa din surse naturale;

b) Staţii de pompare;c) Instalaţii pentru colectarea calităţii apei (decantare, filtre,

staţii de dedurizare, etc.);d) Construcţii pentru înmagazinarea apei;e) Conducte de aducţiune;f) Reţea de distribuţie.Art 89. Funcţionarea sistemelor de alimentare cu apă trebuie

urmărită de personalul special pregătit în acest sens, pe baza instrucţiunilor date de proiectant şi a prevederilor normative în vigoare.

Art 90. Pentru instalaţiile din cadrul construcţiilor de captare a apei, staţii de pompare, construcţii de înmagazinare a apei, se vor afişa instrucţiuni de exploatare şi de marcare a punctelor de comandă şi control.

Art 91. (1) Reţelele de distribuţie a apei pot fi de tipul ramificat, ramificat cu distribuţie inelară şi inelar.

(2) Sistemul ramificat este indicat numai pentru localităţi mici, fiecare punct fiind alimentat numai dintr-o singură parte;

28

(3) Sistemul inelar permite alimentarea fiecărui punct din două sau mai multe direcţii şi este cel mai indicat sistem pentru centre de mare consum de apă;

(4) Reţeaua de distribuţie va fi compusă din conducte principale (artere), care transportă apa până la punctele de branşament, diametrul lor fiind mai mare de 250 mm. şi din conducte de serviciu cu diametrul cuprins între 80-200 mm.;

(5) Debitul conductelor şi arterelor, în funcţie de diametrul şi de viteza uzuală de circulaţie, sunt prezentate în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Felul conductei

Diam.

mm.

Viteza normală a apei

m/s

Debitul normal

l/min.

Viteza maximă economi

-căm/s

Debitul economic

l/min

Observaţii

Conducte

Artere

80100150200250300400500600650700800900

0,600,750,850,90

11,1

1,251,51,61,71,71,81,9

180360900170030004000

10000170002700032000380005300074000

11,21,371,441,61,76

22,42,562,72,72,93

300600

140027004800640016000270004300051000

118000

Numărul de maşini de incendiu care se pot alimenta de la fiecare conductă sau arteră, se stabileşte în funcţie de debit.Se consideră pentru fiecare maşină un debit de aproximativ 600-800 l/min.

Art 92. (1) Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor în localităţi, trebuie să asigure:

a) un debit de 5 - 100 l/s, conform STAS 1343/1, în funcţie de numărul de locuitori, de numărul de niveluri ale clădirirlor, precum şi de numărul de incendii simultane;

b) localităţile (satele) cu peste 1500 de locuitori, trebuie să aibă reţele exterioare cu hidranţi de incendiu, cele sub 1500 locuitori pot realiza alimentarea cu apă pentru incendii din bazine sau rezervoare, precum şi din râuri, lacuri, iazuri sau fântâni, dacă sunt amenajate pentru accesul autovehiculelor de intervenţie ale pompierilor;

c) la centrele populate cu mai puţin de 250 locuitori (cătune),

29

nu este obligatorie alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor.(2) La realizarea alimentărilor cu apă potabilă a unei

localităţi (sat) este obligatorie prevederea instalaţiei exterioare de stins incendii, indiferent de numărul de locuitori.

Prevederea hidranţilor exteriori este obligatorie şi pentru localităţile în care există reţea de alimentare cu apă şi la care hidranţii nu au fost prevăzuţi în momentul execuţiei investiţiei, dacă reţeaua de apă asigură debitul pentru incendiu.

Art 93. (1) Dacă reţelele de hidranţi exteriori asigură presiunea şi debitul de calcul pentru stingere, acestea se dotează cu accesoriile pentru trecerea apei şi se asigură personalul de intervenţie necesar, în funcţie de scenariul de siguranţă prevăzut în proiect.

(2) La reţelele la care presiunea disponibilă la hidranţi exteriori nu poate asigura stingerea directă, se folosesc pentru inervenţie, pompe mobile.

Art 94. Conductele pe care se amplasează hidranţii exteriori de incendiu (hidranţi subterani - STAS 695, hidranţi de suprafaţă - STAS 3479), vor avea următoarele diametre:

- 100 mm. pentru hidranţi Dn 65 mm. sau Dn 80 mm;- 150 mm. pentru hidranţi Dn 100 mm.;- 250 mm. pentru hidranţi Dn 150 mm.Art 95. Hidranţii exteriori trebuie să permită servirea tuturor

punctelor sau obiectivelor ce trebuie protejate, considerând raza de acţiune a hidranţilor în raport cu lungimea furtunului:

- max. 120 m. la reţelele la care presiunea asigură lucrul direct de la hidranţi;

- 150 m. în cazul folosirii motopompelor şi 200 m. în cazul folosirii autopompelor.

Art 96. Hidranţii se amplasează la o distanţă de minim 5 m. de zidul clădirilor pe care le deservesc şi la minim 15 m. de obiective care radiază întens căldura în caz de incendiu.

Art 97. (1) Hidranţii de pe reţelele la care presiunea se asigură cu ajutorul pompelor mobile se vor amplasa la o distanţă de maxim 6 m. de la marginea căii de circulaţie;

(2) Hidranţii de pe reţelele de serviciu, ce se montează în spaţiile verzi ale ansamblurilor de locuinţe, vor fi amplasaţi la o distanţă de maximum 6 m. de la marginea căii de circulaţie;

(3) Hidranţii de pe reţelele care au presiune suficientă pentru asigurarea intervenţiei directe (fără ajutorul pompelor mobile), pot fi montaţi şi la distanţe mai mari faţă de calea de circulaţie.

Art 98. (1) Hidranţii subterani, care nu sunt montaţi pe străzi sau pe trotuare pavate, se fixează în blocuri de beton.

30

(2) Poziţia hidranţilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instalaţii de incendiu, se marchează prin indicatoare de securitate, conform STAS 297.

Art 99. (1) Hidranţii exteriori de incendiu, se dotează cu accesorii pentru trecerea apei, în funcţie de scenariile de siguranţă cele mai defavorabile, adoptate în proiect şi menţionate în instrucţiuni (la clădirea cu debitul cel mai mare, intervenţie la nivelul cel mai înalt);

(2) Utilajul, accesoriile şi materialul de intervenţie pentru reţelele a căror presiune nu poate asigura intervenţei directă, se păstrează la serviciul de pompieri sau la pichetul p.s.i.

Art 100. Reţelele exterioare la care debitul şi presiunea asigură posibilitatea intervenţiei directe de la hidranţi, se dotează cu accesorii, în conformitate cu normele de dotare. Aceste accesorii vor fi păstrate în cutii fixate pe pereţii construcţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite în încăperile serviciului public de pompieri civili sau ale pichetelor p.s.i.

Art 101. Hidranţii de incendiu, interiori şi exteriori, vor fi menţinuţi permanent în stare de funcţionare.

În acest scop, se verifică periodic:- modul de manevrare a robinetelor, urmărindu-se ca

deschiderea, respectiv închiderea să se facă uşor şi complet;- starea furtunului să fie corespunzătoare din punct de vedere

calitativ, astfel încât să nu cedeze la presiunea apei;- accesul la hidranţi să fie permanent liber, în care scop nu se

vor depozita materiale în faţa hidranţilor sau pe hidranţi.La hidranţii exteriori, se va verifica în plus:- starea tehnică a cutiilor de protecţie, înlocuindu-se cele

deteriorate datorită circulaţiei autovehiculelor sau a unor intervenţii necorespunzătoare;

- gradul de etanşeitate a garniturilor, pentru a evita îngheţarea apei în hidrant, pe timpul sezonului rece;

- existenţa indicatoarelor de marcare a hidranţilor.Art 102. De pe hidranţii amplasaţi pe spaţiile verzi, se va

înlătura pământul şi iarba, astfel încât poziţia lor să fie uşor de identificat în orice moment. În acelaşi scop, pe timpul iernii, după fiecare ninsoare, se va înlătura zăpada de pe cutiile hidranţilor.

Art 103. În cazul efectuării unor lucrări (ex. modernizarea unor căi de acces, săpături la diverse reţele, etc.), se va urmări permanent ca hidranţii subterani să nu fie acoperiţi cu beton, asfalt, etc., sau să fie blocaţi prin parcare.

Art 104. Toate instalaţiile pentru stingerea cu apă, spumă, abur, bioxid de carbon, etc., vor fi întreţinute în perfectă stare de funcţionare, asigurându-se în mod permanent debitele şi presiunile

31

necesare pentru stingere şi dotarea cu accesorii de interveţie în caz de incendiu.

Art 105. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor speciale de stingere a incendiilor, se va face de către echipele de revizie specializate, care vor face verificările periodice pe baza unui grafic stabilit, consemnând într-un registru toate defecţiunile ivite şi remediile efectuate.

Art 106. (1) Autospecialele, utilajele şi materialele din dotarea serviciilor publice de pompieri civili, vor fi menţinute permanent în bună stare de folosinţă şi vor fi echipate cu accesoriile necesare;

(2) Este interzisă utilizarea în alte scopuri, a utilajelor, instalaţiilor, mijloacelor şi materialelor pentru stingerea incendiilor.

Art 107. La sursele naturale de apă (râuri, iazuri, fântâni, etc.) din apropierea agenţilor economici şi în perimetrul localităţilor se vor amenaja rampe pentru alimentarea cu apă a autospecialelor şi utilajelor de luptă contra incendiilor.

Art 108. În timpul iernii, la punctele de alimentare cu apă din râuri, lacuri, iazuri, bazine descoperite, se vor amenaja copci, care vor fi verificate periodic şi menţinute în stare corespunzătoare.

Art 109. Rezerva de apă pentru stingerea incendiilor, care se păstrează în rezervoare şi castele de apă, nu va fi utilizată în alte scopuri. Rezervoarele şi castelele de apă trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel şi cu posibilităţi de racordare a autospecialelor şi utilajelor de luptă contra incendiilor.

Art 110. Sursele şi instalaţiile de alimentare cu apă şi de stingere, trebuie astfel întreţinute şi exploatate, încât să fie ferite de îngheţ, iar reviziile şi eventualele reparaţii să se facă cu uşurinţă şi în cel mai scurt timp, fără a scoate din funcţiune întreaga instalaţie.

Art 111. Elementele instalaţiilor de apă de incendiu, cu guri de apă, hidranţi, etc., care conţin apă şi care sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu posibilitate de încălzire, vor fi protejate contra îngheţului prin acoperirea lor cu materiale izolatoare, aşezate în cutii special amenajate pentru acest scop.

Art 112. Căminele în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de apă, vor fi umplute de asemeni, cu materiale izolatoare termic.

Art 113. Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor, precum şi agregatele de acţionare (electromotoare, motoare cu ardere internă, etc.), vor fi întreţinute în perfectă stare de funcţionare, având asigurată atât alimentarea continuă cu energie sau carburanţi, cât şi încălzirea încăperilor în care sunt adăpostite pe timp de iarnă.

Art 114. Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la modul de

32

funcţionare, utilizare şi întreţinere a instalaţiilor, aparatelor, materialelor, etc. pentru stingerea incendiilor, din dotarea agenţilor ecomnomici. În instrucţiuni se va include şi schema de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie în caz de incendiu, pe secţii şi instalaţii tehnologice, care vor fi cunoscute de personalul de întreţinere a instalaţiei şi de către pompierii civili.

4.3. ASIGURAREA POSIBILITĂŢILOR DE ACCES PENTRU AUTOSPECIALELE DE INTERVENŢIE.

Art 115. (1) Pentru asigurarea condiţiilor de acces, intervenţie şi salvare în caz de incendiu la construcţii şi instalaţii, se prevăd căi de circulaţie (drumuri) necesare funcţional, sau fâşii libere de teren, corespunzător amenajate accesului utilajelor şi autospecialelor de intervenţie a pompierilor.

(2) Nu este obligatorie asigurarea unor circulaţii carosabile (drumuri) la cabane, refugii turistice, construcţii la altitudine (montane), anexe gospodăreşti, etc., precum şi la construcţii încadrate în categoria de importanţă D (redusă).

Art 116. Căile de circulaţie (drumurile) prevăzute, vor asigura accesul fără obstacole şi pe distanţe cât mai scurte la construcţii, depozite de substanţe combustibile, puncte de staţionare şi alimentare ale autospecialelor şi surse de apă.

Art 117. Căile de circulaţie şi acces (drumuri) la construcţii şi incinte construite, care au încrucişări de nivel cu linii CF pe care pot staţiona vagoane, vor fi asigurate cu a doua posibilitate de traversare, astfel încât accesul autospecialelor de intervenţie în caz de incendiu să fie permanent posibil.

Art 118. Curţile interioare neacoperite, cu aria mai mare de 600 m.p. şi închise pe toate laturile de construcţii, situate la nivelul terenului sau al circulaţiei carosabile adiacente, ori la o diferenţă de nivel mai mică de 0,50 m. faţă de aceste circulaţii, se prevăd obligatoriu cu accese carosabile pentru autospecialele de intervenţie în caz de incendiu, cu gabarite de minim 3,80 m. lăţime şi 4,20 m. înălţime.

Pentru curţile interioare menţionate, situate la diferenţe de nivel mai mari de 0,50 m. (fără acces carosabil), se asigură numai acces pentru personalul de intervenţie (treceri pietonale) cu lăţimea de minim 1,50 m. şi înălţimea de minim 1,90 m.

Art 119. Pentru clădirile civile, căile de intervenţie exterioare vor permite accesul la cel puţin o faţadă a clădirii, iar pentru construcţiile de producţie şi/sau depozitare, pe cel puţin două laturi (fac excepţie construcţiile cu aria desfăşurată de maximum 2000 m.p., la care accesul de intervenţie poate fi pe o latură).

33

4.4. ANUNŢAREA, ALARMAREA ÎN CAZ DE INCENDIU.Art 120. Sistemele de alarmare, avertizare şi anunţare în caz

de incendiu, trebuie să cuprindă următoarele mijloace:- sonerii obişnuite sau polarizante;- sirene, hupe ori alte mijloace de avertizare sonoră (clopote);- telefoane directe, prin centrale telefonice sau reţele de

telefonie mobilă;- instalaţii radio-telefon fixe, mobile sau portabile;- pagere.Art 121. Sistemul adoptat trebuie să asigure anunţarea-

alarmarea în cel mai scurt timp a serviciilor de pompieri civili şi dispeceratelor pompierilor militari.

Art 122. Anunţarea incendiilor la serviciile de pompieri cu care s-au încheiat convenţii sau contracte pentru astfel de servicii precum şi la pompierii militari, se va face prin posturi telefonice sau alte mijloace stabilite de comun acord.

Art 123. Anunţarea incendiilor se fac la telefoanele pompierilor militari din raionul de intervenţie, precizându-se:

- ce arde, unde a izbucnit incendiul (parter, etaj, acoperiş, anexe), adresa exactă, cine anunţă incendiul şi numărul postului telefonic de la care se face anunţarea;

- după anunţarea incendiului, nu părăsiţi telefonul, aşteptaţi apelul de confirmare al pompierilor.

Art 124. Telefoanele de anunţare a incendiilor la pompierii militari din judeţul Suceava, sunt:

- Pompierii Suceava: tel. 981, 210096.- Pompierii Rădăuţi: tel. 981,562112.- Pompierii Câmpulung Moldovenesc: tel. 981, 311008.- Pompierii Fălticeni: tel. 981, 541115.- Pompierii Vatra Dornei: tel. 981, 371012.- Pompierii Gura Humorului: tel. 981, 231312.- Pompierii Siret: tel. 981, 281171.- Pompierii Solca: tel. 981, 477481.

4.5. CERCETAREA ŞI STABILIREA CAUZELOR DE INCENDIU, ÎN SITUAŢIA ÎN CARE POMPIERII MILITARI NU PARTICIPĂ LA INTERVENŢIE.

Art 125. Cercetarea cauzelor de incendiu urmăreşte stabilirea cauzelor care au generat incendii sau alte evenimente urmate de incendii. Pe timpul cercetării incendiului se urmăreşte:

- stabilirea operativă a cauzelor incendiului;- stabilirea măsurilor neîntârziate pentru repunerea în

funcţiune a instalaţiilor şi capacităţilor afectate;

34

- stabilirea persoanelor vinovate de producerea incendiului şi a răspunderilor ce le revin;

- luarea măsurilor tehnico-organizatorice pentru prevenirea unor incendii de aceeaşi natură.

Art 126. Incendiile localizate şi lichidate de către serviciile de pompieri, cetăţeni sau personalul de pe locul de muncă, se anunţă în termen de 3 zile de la producere, la subunităţile de pompieri militari din raionul de intervenţie, de către primarul localităţii sau directorul (managerul, administratorul) societăţii sau instituţiei respective.

Art 127. Cauza şi împrejurările producerii incendiului se vor stabili conform anexei nr. 14. Rapoartele de intervenţie vor fi completate conform "Îndrumătorului pentru folosirea şi completarea raportului de intervenţie", ce a fost difuzat la nivelul primăriilor prin Consiliul Judeţean.

Art 128. Când complexitatea incendiului nu permite stabilirea cu exactitate a cauzei de incendiu, se va solicita asistenţă tehnică de specialitate de la subunitatea de pompieri şi de la organele de poliţie.

4.6. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CONCURSURILOR PROFESIONALE ALE POMPIERILOR CIVILI.

Art 129. Consiliile locale şi conducătorii agenţilor economici sau instituţiilor organizează în fiecare an pregătirea membrilor serviciilor de pompieri pentru a fi în măsură să participe la concursurile profesionale faza sector, zonă, judeţ şi interjudeţeană.

Art 130. Pentru asigurarea pregătirii corespunzătoare a serviciilor de pompieri, consiliile locale şi conducătorii agenţilor economici sau instituţiilor, asigură:

- confecţionarea aparatelor necesare pentru probele de concurs, inclusiv pentru pregătirea de specialitate;

- dotarea cu accesorii anume destinate pentru concursuri;- echipament de protecţie pentru concurenţi.Art 131. Premergător desfăşurării concursurilor, se va asigura o

pregătire corespunzătoare a membrilor lotului atât din punct de vedere fizic cât şi al specialităţii.

Art 132. Pe timpul cât se află la concursurile profesionale, organizate în afara localităţii de reşedinţă, pompierii militari beneficiază de drepturile de deplasare, cazare şi diurnă, ca şi pompierii angajaţi, fondurile necesare acordându-se de către consiliul local sau de patron, după caz.

Art 133. Localităţile sau agenţii economici unde se organizează concursurile profesionale, au obligaţia de a pune la dispoziţia concurenţilor, baza materială necesară (aparate, accesorii, autospeciale).

35

36

CAPITOLUL 5 - REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR, SPECIFICE

A. CLĂDIRI CIVILE Prevederi generale.Art 134. La proiectarea şi execuţia construcţiilor de orice

categorie şi instalaţiilor aferente acestora - indiferent de forma de proprietate sau destinaţie -, precum şi la lucrările de modificare, modernizare, transformare, consolidare sau de reparaţie a acestora, se vor respecta standardele, normativele, prescripţiile tehnice şi alte acte normative în vigoare, privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

Art 135. Construcţiile trebuie proiectate şi realizate astfel încât să se asigure în caz de incendiu următoarele:

- protecţia ocupanţilor construcţiei;- protecţia serviciilor de pompieri care intervin pentru

stingerea incendiilor;- evacuarea ocupanţilor şi bunurilor materiale;- împiedicarea extinderii incendiilor la clădirile învecinate;- prevenirea avariilor la construcţii şi instalaţii învecinate, în

cazul prăbuşirii construcţiei incendiate.Art 136. Condiţiile minime pe care trebuie să le îndeplinească

elementele principale ale construcţiei, pentru încadrarea acestora în grade de rezistenţă la foc sunt prevăzute în tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3Nr. crt. Elementul construcţiei Gradul de rezistenţă la foc

I II III IV V1 Stâlpi, coloane, pereţi

portanţiC0

(CA1)2 1/2 ore

C0 (CA1)2 ore

C1 (CA2a)1 oră

C2 (CA2b)30 min.

C4 (CA2d)

-2 Pereţi interiori neportanţi C0

(CA1)30 min.

C1 (CA2a)30 min.

C2 (CA2b)15 min.

C3 (CA2c)15 min.

C4 (CA2d)

-3 Pereţi exteriori

neportanţiC0

(CA1)15 min.

C1 (CA2a)15 min.

C2 (CA2b)15 min.

C3 (CA2c)

-

C4 (CA2d)

-4 Grinzi, planşee, nervuri,

acoperişuri terasăC0

(CA1)1 oră

C0 (CA1)

45 min.(30 min.)

C1 (CA2a)45 min.

(30 min.)

C2 (CA2b)15 min.

C4 (CA2d)

-

5 Acoperişuri autoportante fără pod (inclusiv contravânturi), şarpanta acoperişurilor fără pod

C0 (CA1)

45 min.(30 min.)

C1 (CA2a)30 min.

(15 min.)

C2 (CA2b)15 min.

C3 (CA2c)

-

C4 (CA2d)

-

6 Panouri de învelitoare şi suportul continuu al învelitorii combustibile

C0 (CA1)

15 min.

C1 (CA2a)

-

C2 (CA2b)

-

C3 (CA2c)

-

C4 (CA2d)

-

Notă: Se folosesc cifrele din paranteze când densitatea sarcinii termice nu depăşeşte 840 MJ/m.p.

37

Art 137. (1) Construcţiile civile (publice), de producţie şi/sau depozitare, se amplasează comasate sau grupate la distanţe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu arii maxime admise în funcţie de destinaţie, gradul de rezistenţă la foc cel mai dezavantajos, riscul de incendiu şi numărul de niveluri cel mai mare (luând în calcul suma ariilor construite efective).

(2) Construcţiile se amplasează astfel încât să nu permită propagarea incendiilor pe o perioadă de timp normată sau în cazul prăbuşirii, să nu afecteze obiectivele învecinate, respectându-se următoarele distanţele minime de siguranţă prevăzute în tabelul nr. 4.

(3) Pentru construcţiile de producţie sau depozitare din categoria A sau B de pericol de incendiu, distanţele de siguranţă faţă de clădiri cu alte riscuri sau categorii de pericol de incendiu, se majorează cu 50%, fără a fi mai mici de 15 m.

(4) În cazuri justificate tehnic, în cadrul limitei de proprietate, investitorii pot stabili distanţe mai mici pe proprie răspundere, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective, dacă adoptă măsuri de protecţie compensatorii, stabilite prin proiect şi scenarii de siguranţă la foc.

Tabelul nr. 4Grad de

rezistenţă la foc

Distanţe minime de siguranţă (m) faţă de construcţii având gradul de rezistenţă la foc

I-II III IV-VI - II 6 8 10III 8 10 12

IV-V 10 12 15

Art 138. (1) Ariile construite admise pentru compartimentele de incendiu ale clădirilor civile (publice) supraterane, sunt cele prevăzute în tabelul nr. 5.

(2) Pentru clădirile echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiilor, ariile se pot majora cu 100%.Atunci când se prevăd instalaţii automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majora cu 25%. Majorările menţionate nu se cumulează;

(3) În cazuri justificate tehnic, investitorii pot stabili arii construite mai mari, pe proprie răspundere, prin hotărâri scrise ale consiliilor de conducere respective.

Art 139. (1) În clădirile civile (publice) de gradul I şi II rezistenţă la foc, este admisă mansardarea (realizarea unui nivel construit în volumul podului), dacă elementele din structura portantă a acoperişului şi a încăperilor amenajate sunt incombustibile şi separate de restul podului cu ziduri rezistente la foc de minim 3 ore.

38

(2) În clădirile de gradul III, IV şi V rezistenţă la foc, mansardarea este admisă în condiţiile prevăzute în tabelul nr. 6.

Tabelul nr. 5

Gradul de rezistenţă la foc

Aria maximă construită (la sol) a unui compartiment de incendiu (m.p.)

Clădiri cu 1 nivel Clădiri cu mai multe niveluriI-II 2500III 1800IV 1400 1000V 1000 800

Tabelul nr. 6

Destinaţia clădiriiNumărul maxim de niveluri pentru clădiri

având gradul de rezistenţă la foc:III IV V

Clădiri de locuit 5 3 5Clădiri pentru învăţământ 3 2 1Clădiri cu alte destinaţii, fără săli aglomerate

5 2 1

Art 140. Clădirile de locuit individuale (familiale) sau colective, independente sau comasate ori grupate în limitele compartimentelor de incendiu admise pentru clădiri civile, se amplasează la distanţe de siguranţă, sau se compartimentează în condiţiile prevăzute în tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 7

Nr. crt. Denumire element Condiţii minime Observaţii

1 Pereţi despărţitori între clădiri, tronsoane şi apartamente

CO (CA1)1 oră

În clădiri de gradul IV pot fi C2 (CA2b), iar în cele de gradul V pot fi

C3 (CA2c).2 Pereţi despărţitori între băi şi

bucătării, faţă de celelalte încăperi ale apartamentului, în clădiri de gradul I-II rezistenţă la foc

CO (CA1)15 min.

-

3 Pereţi despărţitori între boxele gospodăreşti sau de depozitare din subsol sau demisol, în cadrul unor grupări de maxim 300 m.

C4 (CA2d) -

4 Pereţi despărţitori între grupările de boxe gospodăreşti menţionate la pct. 3, precum şi între acestea şi spaţiile tehnice

CO (CA1)1 oră

Uşile spre coridoare vor fi rezistente la foc minimum 15 min.

39

ale clădirii.5.1 CONSTRUCŢII ADMINISTRATIVE

Sedii ale autorităţilor publice, indiferent de aria construită sau desfăşurată.

Art 141. Conducătorii autorităţilor publice, vor desemna o persoană sau persoane cu atribuţii de îndrumare, control şi constatare a încălcării legii, normelor şi normativelor în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.

Art 142. (1) Căile de acces şi evacuare a persoanelor în caz de incendiu, se marchează cu indicatoare de securitate, amplasate vizibil.

(2) Deschiderea uşilor de pe traseul evacuării, de regulă, trebuie să se facă în sensul deplasării oamenilor spre exterior, cu excepţia uşilor prin care se evacuează cel mult 30 persoane valide.

(3) Prin deschidere, uşile de evacuare nu trebuie să se împiedice una de alta sau să stânjenească evacuarea.

(4) Uşile încuiate în timpul funcţionării normale, pot constitui o a doua cale de evacuare a unei porţiuni din construcţie sau a întregii construcţii, cu excepţia sălilor aglomerate, dacă:

- alcătuirea şi dimensionarea lor corespund prevederilor reglementărilor tehnice în vigoare;

- sunt dotate cu sisteme de închidere deschidere uşor manevrabile fără cheie, ce pot fi acţionate din zona care se evacuează sau sunt prevăzute cu panouri de sticlă securizată cu dimensiuni care să permită trecerea fluxurilor de evacuare şi cu parapete de maxim 04 m. În cazul panourilor de sticlă, se vor prevedea mijloace de spargere şi indicatore corespunzătoare. Panourile din sticlă securizată astfel realizate, pot fi amplasate şi independent, lângă uşi marcate corespunzător şi astfel dispuse încât să fie uşor de recunoscut.

(5) În casele de scări de evacuare nu vor fi amenajate spaţii de lucru, de depozitare ori cu alte destinaţii (în afară de circulaţie) şi nu vor fi introduse conducte de gaze naturale, conducte pentru lichide combustibile sau tuburi colectoare de gunoi sau alte materiale.

(6) La amenajarea construcţiilor existente, se vor lua măsuri compensatorii referitoare la siguranţa la foc, în cazul în care, în mod justificat nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale regulamentelor specifice în vigoare.

Art 143. În podurile imobilelor este interzisă construirea de boxe din lemn, depozitarea de materiale lemnoase sau alte materiale combustibile.

Art 144. Se interzice depozitarea sub orice formă a lichidelor combustibile în birouri sau în alte înbcăperi ale sediilor administrative.

40

Art 145. Este interzisă iluminarea cu flacără deschisă (lumânări, chibrituri, etc.) în poduri, magazii, precum şi în orice alt loc care prezintă pericol de incendiu.

Art 146. Nu se vor depozita pe culoare, în case de scări şi alte trasee de evacuare ale clădirii, materiale care să împiedice evacuarea sau să mărească pericolul de incendiu.

Art 147. Covoarele, mochetele, etc., folosite pe culuare, coridoare şi scările de evacuare, vor fi bine fixate de pardoseală, astfel încât să nu se împiedice evacuarea persoanelor şi a bunurilor în caz de incendiu.

Art 148. Curăţirea pardoselii cu lichide combustibile este interzisă, cu excepţia produselor special destinate acestui scop, pentru care se vor respecta măsurile specifice de p.s.i.

5.2. SĂLI AGLOMERATE

Art 149. Este obligatoriu să se asigure cel puţin două uşi de evacuare, distincte şi judicios distribuite pentru:

a) fiecare nivel a sălilor aglomerate, precum şi pentru nivelul de loji şi balcoane cu mai mult de 100 persoane;

b) foaiere, bufete, garderobe şi alte încăperi de servire a publicului, cu aria de peste 100 m.p.

Art 150. Pentru asigurarea evacuării rapide şi fără accidente a publicului, în sălile aglomerate, scaunele, băncile şi în general mobilierul, se fixează de pardoseală, astfel încât să nu fie răsturnate în caz de panică. Fac excepţie lojile, în care se admit maxim 12 scaune mobile, precum şi expoziţiile şi saloanele de dans, în care se recomandă solidarizarea lor pe parchete (fără fixare pe pardoseală).

La sălile de întruniri cu o capacitate de maxim 200 locuri, scaunele sau băncile pot fi nefixate de pardoseală, cu condiţia solidarizării între ele pe pachete de minimum 3 rânduri.

Art 151. Amplasarea mobilierului în sălile aglomerate se face astfel încât să se realizeze culoare de trecere cu lăţimi corespunzătoare, care să asigure accesul publicului la ieşirea din sală.

Art 152. Spaţiul liber de trecere dintre rânduri şi scaune, trebuie să fie de minimum 0,45 m.

Art 153. La amplasarea mobilierului în săli cu locuri la mese, trebuie să se asigure culoare de evacuare în caz de incendiu, ţinând seama şi de următoarele recomandări:

- mesele de maxim 8 locuri, se amplasează cu cel puţin o parte a lor, lângă un culoar;

- mesele dreptunghiulare, amplasate cu latura lungă perpendiculară pe culoarele de evacuare, vor avea pe fiecare latură

41

cel mult 8 locuri, dacă au acces la un singur culoar, sau 16 locuri dacă au acces la două culoare de evacuare. la capetale acestor mese, nu se prevăd scaune în culoarele de evacuare;

- dacă numărul de locuri pe o latură este mai mare de trei (între culoarul de evacuare şi perete) sau de şase (între două culoare) se prevăd treceri de acces la culoarele de evacuare, având o lăţime liberă de cel puţin 0,45 m.;

- la determinarea lăţimilor libere de trecere, se iau în vedere şi dimensiunile scaunelor, retrase la o distanţă de 0,15 m. de marginea mesei;

Art 154. Utilizarea draperiilor, perdelelor, cortinelor, etc., care pot întrerupe căile de evacuare ale sălilor aglomerate, chiar atunci când sunt incombustibile, este interzisă. pe căile de evacuare ale sălilor aglomerate nu se admit uşi false sau placări cu oglinzi.

Uşile de pe traseul evacuării publicului din sălile aglomerate trebuie să se deschidă în sensul evacuării la simpla apăsare a sistemelor de închidere şi să nu aibă proeminenţe care ar putea îngreuna trecerea persoanelor. La uşile exterioare sau care separă alte funcţiuni din clădiri, se permit sisteme de zăvorâre fără încuiere, uşor de acţionat în condiţiile aglomerării persoanelor în faţa lor.

Art 155. În faţa uşilor din clădiri sau săli aglomerate trebuie asigurat un spaţiu liber pentru persoanele ce se evacuează.

Art 156. Scările exterioare folosite pentru evacuarea sălilor aglomerate trebuie să aibă o înclinare de maxim 1:2, iar rampele şi podestele se recomandă de minimum 1,60 m. lăţime şi să fie acoperite.

Planurile înclinate acoperite, sunt admise ca ieşiri de evacuare, dacă îndeplinesc condiţiile specifice acestora.

Art 157. Curţile interioare şi spaţiile dintre clădiri cu săli aglomerate pot fi luate în considerare pentru evacuarea persoanelor în caz de incendiu, dacă au lăţimea suficientă pentru trecerea fluxului rezultat din calcul, dar nu mai puţin de 10,00 m.

Art 158. În sălile aglomerate nu se admite accesul unui număr mai mare de persoane decât capacitatea stabilită şi declarată. Se interzice accesul publicului în săli aglomerate cu materiale şi substanţe inflamabile sau cu alte mijloace care pot produce incendii sau explozii.

Art 159. Foaierele vor fi dotate cu scrumiere, amplasate la minimum 1,5 m. distanţă faţă de draperii şi perdele.

Art 160. În sălile în care încălzirea se face cu sobe, alimentarea acestora se va întrerupe înainte de accesul persoanelor în sală.

Art 161. Pentru asigurarea evacuării persoanelor din sală, se vor respecta următoarele reguli:

42

a) se va întocmi un plan de evacuare al sălii;b) în timpul desfăşurării activităţii, uşile de pe toate traseele de

evacuare vor fi deschise, ele trebuind să se deschidă uşor;c) se va controla şi asigura buna funcţionare în permanenţă a

iluminatului de siguranţă;d) se vor numi persoane care să asigure organizarea şi

supravegherea persoanelor care se evacuează, precum şi a obiectelor.

5.3. CONSTRUCŢII PENTRU CULTURĂ

Prevederi generale:Art 162. Sălile aglomerate sunt încăperi sau grupuri de încăperi

care comunică direct între ele, în care suprafaţa ce revine unei persoane este mai mică de 4 m.p., şi se pot întruni simultan:

- orice număr de persoane (teatre);- cel puţin 150 persoane (săli de spectacole, săli de întruniri,

cluburi);- cel puţin 200 persoane (săli de aşteptare, muzee,

magazine).Art 163. Încăperile cu aglomerări de persoane sunt acele spaţii

în care se pot afla simultan 50 persoane sau mai multe, fiecăreia asigurându-se o arie maximă de 4 m.p.

Art 164. Cu excepţia cantinelor şi estradelor din sălile de întruniri şi cluburi, se interzice introducerea în aceste categorii de încăperi, a scaunelor mobile, fără fixarea lor în pardoseală.

Art 165. Orice schimbare de destinaţie se va face în strictă conformitate cu prevederile legislative şi actele normative privind protecţia la foc, atât din punct de vedere constructiv, cât şi al dotării cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art 166. Executarea de compartimentări (separări), se pot admite numai dacă prin măsurile respective nu se reduc numărul şi dimensiunile căilor de evacuare, nu se blochează mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor şi nu se obturează suprafaţa protejată rezultată din calcul, iar materialele folosite la compartimentări sunt incombustibile.

Art 167. Materialele textile folosite pentru finisaje şi decoraţiuni, se vor trata cu substanţe ignifuge pentru reducerea gradului de combustibilitate. Acest tratament se va aplica şi decorurilor, perdelelor şi draperiilor.

Art 168. Trecerea conductelor, canalelor, tuburilor, coloanelor prin planşee sau pereţi va fi făcută prin manşoane de ţeavă bine fixate în plaşee sau perete, perfect etanşe cu materiale care să împiedice

43

propagarea incendiului.Art 169. Uşile, chepengurile, golurile între încăperi cu pericol de

incendiu, vor fi confecţionate din materiale rezistente la foc şi care asigură limita de rezistenţă prevăzută de actele normative.

Art 170. Căile de evacuare şi uşile spre aceste căi vor fi menţinute libere, marcate cu semne şi indicatoare vizibile inclusiv noaptea sau în prezenţa fumului şi gazelor, şi prevăzute cu iluminat de siguranţă pentru evacuare.

Art 171. Pe căile de evacuare nu vor exista praguri, uşile se vor deschide în sensul deplasării fluxului, iar covoarele şi mochetele vor fi astfel fixate încât să se evite împiedicarea persoanelor care se evacuează.

Art 172. Pe căile de evacuare nu se vor folosi materiale şi finisaje care să permită propagarea rapidă a incendiilor şi nu se vor instala oglinzi, draperii ori alte materiale care pot crea greutăţi în evacuarea oamenilor.

Art 173. În încăperile şi holurile clădirilor se vor afişa în locuri vizibile planurile de evacuare şi instrucţiunile pe care trebuie să le respecte persoanele care se evacuează.

Art 174. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în astfel de clădiri, se vor lua următoarele măsuri:

- Echiparea cu materiale şi mijloace de protecţie, salvare şi stingere adecvate, pe baza criteriilor din anexa nr. 5;

- Amplasarea materialelor şi mijloacelor prevăzute se va face în locuri vizibile şi uşor accesibile, marcate şi semnalizate corespunzător;

- Verificarea existenţei, stării de întreţinere şi funcţionare a mijloacelor de protecţie, salvare şi stingere, periodicitatea acestei operaţiuni, precum şi persoanele cu astfel de atribuţiuni, se vor stabili în raport cu specificul şi particularităţile din fiecare unitate;

- Pregătirea întregului personal pentru a fi în măsură să facă alarmarea, să anunţe forţele stabilite să intervină, să pună în funcţiune măsurile de salvare şi evacuare a utilizatorilor şi a exponatelor şi să acţioneze la stingerea şi limitarea pierderilor materiale.

Expoziţii şi muzeeArt 175. (1) Amplasarea standurilor, vitrinelor şi panourilor se

va face astfel încât căile de evacuare şi de circulaţie a publicului să fie în permanenţă libere.

(2) Vitrinele aflate pe căile de evacuare nu vor cuprinde exponate care se aprind uşor, ard violent sau prezintă pericol de explozie.

(3) În holuri şi alte spaţii comune se pot amenaja

44

expoziţii cum sunt cele de artă, filatelice, de carte, fiind interzise expoziţii de mobilă sau alte exponate cu grad ridicat de combustibilitate.

Art 176. (1) Elementele de structură ale panourilor şi standurilor se vor executa pe cât posibil din materiale incombustibile, iar lemnăria şi materialele textile ornamentale se vor ignifuga conform prevederilor normative în vigoare.

(2) Traseele circuitelor electrice care luminează standurile, panourile şi vitrinele, nu vor fi amplasate în spaţiile de circulaţie ale vizitatorilor sau direct pe elemente combustibile iar pentru protecţia conductorilor electrici se vor folosi pe cât este posibil tuburi incombustibile.

Art 177. (1) Circuitul vizitatorilor va fi indicat prin săgeţi, începând de la uşa de intrare în sălile de expunere până la ieşire. Circulaţia vizitatorilor va fi dirijată de către personalul de supraveghere.

(2) Se vor întocmi planuri de evacuare atât a vizitatorilor căt şi a exponatelor.

(3) Supravegherea vizitatorilor atât la intrare, pentru a nu introduce substanţe inflamabile în muzee, cât şi pe timpul vizionării sălilor, pentru a nu se fuma.

Art 178. (1) Încălzirea sălilor de expunere se va face prin instalaţii de încălzire centrală, condiţionare a aerului, iar în cazul că nu este posibil, numai cu sobe cu acumulare de căldură.

(2) Se vor asigura spaţii de siguranţă de minimum 1 m. între elementele sistemelor de încălzire şi obiectele de artă, manuscrise, ţesături.

Art 179. În atelierele de restaurare se va menţine permanent curăţenia, iar fiarele de călcat vor fi menţinute pe suporţi incombustibili.

Art 180. Depozitarea obiectelor de artă ale muzeelor, se va face în următoarele condiţii:

- încăperile folosite numai în scopul păstrării şi depozitării documentelor muzeale vor fi separate prin pereţi şi uşi antifoc;

- la aşezarea rafturilor în depozite, se vor lăsa culoare de acces care în permanenţă trebuie să fie libere;

- corpurile de iluminat incandescente, vor fi prevăzute cu globuri de protecţie.

Arhive şi biblioteci.Art 181. (1) Spaţiile de depozitare a arhivelor, precum şi fondul

special al bibliotecilor se amenajează în construcţii sau încăperi rezistente la foc.

(2) Amplasarea depozitelor de arhivă şi ale bibliotecilor, se face de regulă la nivelurile inferioare ale construcţiilor,

45

exceptând subsolurile şi demisolurile.(3) Se interzice amenajarea depozitelor bibliotecilor şi

arhivelor în următoarele situaţii:- în apropierea magaziilor cu substanţe combustibile ori

expozive;- în mansardele sau podurile clădirilor;- în construcţii provizorii sau în cele executate din materiale

combustibile.Art 182. Se vor respecta următoarele reguli:a) Încăperile destinate pentru săli de lectură, camere de lucru,

cercetare, conservare, trebuie să fie separate de spaţiile de depozitare şi ale fondului special al bibliotecarilor, prin elemente incombustibile, rezistente la foc;

b) Prin pereţii depozitelor, bibliotecilor şi arhivelor, se interzice trecerea conductelor de gaze combustibile, a coşurilor şi canalelor de fum.

c) Între corpurile de iluminat cu incandescenţă şi materialele combustibile trebuie să se asigure o distanţă de cel puţin 50 cm.

d) Rafturile, dulapurile, trebuie să fie confecţionate din materiale incombustibile, iar cele din materiale combustibile vor fi ignifugate conform prevederilor normativelor în vigoare

Art 183. În interiorul sălilor de lectură şi arhive se interzice:- folosirea focului deschis şi fumatului;- depozitarea lichidelor combustibile;- existenţa prizelor şi tablourilor electrice.

Discoteci, cluburi, săli de dansArt 184. (1) Pe căile de evacuare a persoanelor, finisajele

trebuie să fie de regulă incombustibile. Se admit pardoseli din lemn, mochete şi finisaje din folii de maxim 2 mm. grosime, lipite pe suport incombustibil.

(2) În holurile de acces se admite placarea cu lemn a pereţilor incombustibili, luându-se măsurile necesare de protecţie (ignifugare).

(3) Tavanele false, placările, tratamentele fonice şi termice, precum şi finisajele combustibile, vor fi astfel montate şi protejate faţă de corpurile de iluminat, aparate electrice şi orice altă sursă de încălzire, încât să nu fie posibilă aprinderea lor.

(4) Nu se vor utiliza abajururi incombustibile la iluminatul semiobscur din discoteci şi săli de dans.

(5) În cazul folosirii pentru iluminatul local a lumânărilor, se vor lua măsuri de protecţie a acestora faţă de materialele combustibile, prin folosirea unor suporturi incombustibile.

46

Suporturile vor fi fixate pentru a nu fi răsturnate la manevre greşite(6) În sălile în care este permis fumatul, se vor

prevedea scrumiere la fiecare masă, iar pentru sălile de dans, acestea se vor amplasa la minim 1,5 m. faţă de perdele sau draperii.

(7) Se va sigura deschiderea uşoară a uşilor, în sensul fluxului de evacuare.

(8) Exploatarea instalaţiilor electrice se va face în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare.

(9) Amplasarea acestor discoteci, cluburi, la parterul construcţiilor, cu asigurarea a minimum 2 căi de evacuare.

Teatre, case de cultură şi cămine culturale, săli de vizionare a filmelor

Art 185. În sălile de spectacole nu vor fi introduse scaune suplimentare. în acestea nu se permite accesul unui număr de persoane mai mare decât capacitatea stabilită în documentaţiile tehnice.

Art 186. În timpul spectacolelor, uşile interioare şi exterioare de pe traseul de evacuare, vor fi descuiate, sensul de deschidere al acestora trebuie să fie spre exterior, prin simpla apăsare a sistemului de deschidere.

Art 187. Deasupra uşilor de ieşire din sălile de spectacole, se instalează corpuri de iluminat cu inscripţia "Ieşire", alimentate prin circuitele iluminatului de siguranţă.

Art 188. (1) În scene se vor introduce numai decorurile şi recuzita necesară pentru spectacolul sau repetiţia din ziua respectivă.

(2) Între decoruri şi pereţii scenei trebuie să existe o distanţă liberă de 1 m., iar între decoruri şi corpurile de iluminat, tablourile şi dozele instalaţiilor electrice, o distanţă de 0,75 m.;

(3) Se interzice depozitarea sub scară sau în fosele pentru orchestră, a diferitelor materiale sau decoruri;

Art 189. (1) Fumatul în scenă se va admite numai în măsura în care scenariul spectacolului o cere. În această situaţie, se vor asigura scrumiere necesare stingerii ţigărilor şi chibriturilor, amplasate la minimum 1,5 m. de draperii, cortine sau alte decoruri combustibile.

(2) În cazul în care scenariul spectacolului reclamă folosirea lumânărilor, flăcărilor sau explozibililor, se vor lua măsurile de siguranţă posibile, pentru evitarea unui incendiu;

(3) Se interzice introducerea sub orice motiv, în scenă, a lichidelor inflamabile.

Art 190. (1) Este interzisă improvizarea instalaţiilor electrice, corpurile de iluminat incandescente vor fi prevăzute cu globuri de protecţie şi grătare de protejare împotriva loviturilor. Toate corpuirle de

47

iluminat din scenă, vor fi prevăzute cu plasă de protecţie.(2) După terminarea spectacolelor şi repetiţiilor,

instalaţia electrică se va scoate de sub tensiune, cu excepţia iluminatului de siguranţă.

Circuri mobile.Art 191. Începerea activităţii acestor circuri, se va face numai

după obţinerea avizelor şi autorizaţiilor prevăzute de lege.Art 192. (1) Înainte de amplasarea circului, terenul se va curăţa

de vegetaţie uscată pe o suprafaţă care trebuie să depăşească cu cel puţin 10 m. perimetrul amenajării.

(2) Amplasarea vagoanelor de circ şi a menajeriilor, se va face astfel încât să nu împiedice evacuarea persoanelor şi accesul autospecialelor de stins incendii.

(3) Elementele de construcţie combustibile (lemn, materiale textile), vor fi ignifugate.

(4) Se va crea posibilitatea deschiderii pe 3 laturi a perimetrului circului.

(5) Instalaţiile electrice de iluminat şi forţă, vor fi executate şi exploatate în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare.

(6) În interiorul circului este interzis fumatul, precum şi accesul publicului cu produse şi substanţe inflamabile sau cu alte mijloace care pot produce incendii sau explozii.

(7) După terminarea repetiţiilor şi spectacolelor, se va executa o verificare amănunţită a întregii amenajări, pentru depistarea şi înlăturarea oricărei surse potenţiale de incendiu.

5.4. CLĂDIRI DE CULT (CATEDRALE, BISERICI, CASE DE RUGĂCIUNE, SINAGOGI, TEMPLE, ANSAMBLURI MĂNĂSTIREŞTI)

Art 193. Pentru spaţiile din lăcaşurile de cult, care sunt săli aglomerate, se vor respecta măsurile de p.s.i. specifice sălilor aglomerate, potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.

Art 194. Clădirile de cult, indiferent de capacitatea maximă simultană, vor avea asigurate cel puţin două căi de evacuare a persoanelor, distincte şi independente. Execepţie fac cele cu capacitatea maximă de până la 30 persoane.

Art 195. Clădirile de cult cu capacitatea de 30 persoane şi mai mult, vor avea uşi de evacuare, cu deschiderea în exterior.

Art 196. Se interzice accesul persoanelor în clădirile de cult, în număr mai mare decât capacitatea stabilită şi declarată.

Art 197. Se vor crea condiţii pentru accesul autospecialelor de

48

intervenţie în caz de incendiu, cel puţin la o faţadă.Art 198. Se interzice depozitarea materialelor şi lichidelor

combustibile în podurile clădirilor de cult. Nu se admite amenajarea de boxe din lemn în podurile

imobilelor sau în casele de scări. În podurile imobilelor nu se vor executa compartimentări din elemente combustibile.

Art 199. La folosirea lumânărilor în biserici, se vor respecta următoarele:

a) aprinderea şi aşezarea lumânărilor se va face în locuri stabilite şi, pe cât posibil, la distanţa de 1 m. faţă de materialele combustibile (cununi, draperii, mobilier, icoane, etc.);

b) stativele pentru lumânări vor avea fund dublu şi vor fi umplute cu apă sau nisip;

c) resturile de lumânări se vor depozita în cutii metalice cu capac şi se vor păstra în exeteriorul bisericii;

d) se interzice fixarea lumânărilor pe elemente combustibile (mobilier, pereţi, tablouri, etc.);

e) la terminarea slujbei şi a programului în biserici, se vor stinge lumânările şi cărbunii din cădelniţă;

f) se va interzice arderea, precum şi aşezarea stativelor pentru lumânări în balcoanele realizate din elemente de construcţie combustibile.

Art 200. Coroanele executate din materiale combustibile naturale şi artificiale, se vor păstra în exteriorul bisericii.

Art 201. Covoarele, preşurile, etc., folosite pe culoarele, coridoarele şi scările de evacuare, vor fi bine fixate pe pardoseală, astfel încât să nu se împiedice evacuarea persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu.

Art 202. Se interzice depozitarea în clădirile de cult a lichidelor combustibile. Se admite păstrarea unei cantităţi de maximum 25 litri lichide combustibile, care se vor depozita în recipiente metalice special destinate, închise ermetic şi în locuri ferite de posibilitatea producerii unor incendii sau explozii.

Art 203. În sălile în care încălzirea se face cu sobe, alimentarea cu combustibil se va întrerupe înainte de accesul persoanelor în sală. Pe toată durata funcţionării mijloacelor de încălzire, acestea vor fi supravegheate în permanenţă de către o persoană special desemnată.

Art 204. Pentru asigurarea evacuării persoanelor din clădirile de cult, în caz de incendiu, se vor respecta următoarele:

a) Conducerea clădirii de cult, va întocmi obligatoriu un plan de evacuare a utilizatorilor spaţiului;

b) Evacuarea utilizatorilor se va face în mod obligatoriu pe toate căile prevăzute în planul de evacuare al sălii;

49

c) În timpul slujbelor religioase, în clădirile de cult, uşile de pe traseele de evacuare vor fi descuiate;

d) Controlul şi asigurarea bunei funcţionări în permanenţă a iluminatului de siguranţă;

e) Numirea personalului care va organiza şi supraveghea evacuarea utilizatorilor;

f) Marcarea căilor de evacuare conform STAS 297.Art 205. Se va asigura verificarea periodică, de către personal

specializat, a instalaţiilor electrice, de paratrăsnet, precum şi a coşurilor de evacuare a fumului.

5.5. STADIOANE ŞI SĂLI DE SPORTArt 206. Clădirile destinate activităţilor sportive, vor avea

asigurate condiţii de acces pentru intervenţie, la cel puţin o faţadă a acestora, iar când sunt săli aglomerate, la cel puţin două faţade.

Art 207. Pentru clădirile de sport care se încadrează în categoria sălilor aglomerate, se aplică prevederile normative referitoare la aceste săli.

Art 208. Căile de acces şi evacuare vor fi menţinute în permanenţă libere şi marcate corespunzător, conform standardelor în vigoare.

Art 209. Pe stadioane sau în săli de sport, este interzis accesul utilizatorilor şi spectatorilor, cu materiale şi substanţe inflamabile sau a altor mijloace care pot produce incendii sau explozii.

Art 210. Culoarele, scările şi porţile situate în zona spectatorilor, trebuie vopsite în galben viu, conform prevederilor regulamentului UEFA.

Art 211. Se interzice accesul pe stadioane sau în sălile de sport, a unui număr de persoane mai mare decât capacitatea stabilită şi declarată.

Art 212. La staţia de radioficare, înaintea începerii meciurilor, se vor difuza măsurile şi regulile de prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate de către spectatori pe timpul manifestărilor sportive.

Art 213. Scaunele realizate din materiale combustibile, vor fi ignifugate.

Art 214. La magaziile de echipament şi vestiare, fumatul, focul deschis, precum şi alte surse de foc sunt strict interzise.

Art 215. Înaintea începerii fiecărui meci şi după încheierea lui, organizatorii vor efectua controlul de prevenire a incendiilor şi vor lua măsuri urgente pentru înlăturarea neregulilor constatate.

Art 216. După terminarea meciului, deşeurile combustibile provenite de la spectatori, vor fi colectate, depozitate sau distruse în

50

locuri special amenajate.Art 217. Sursele de alimentare cu apă, vor fi în permanenţă

libere şi marcate conform standardelor în vigoare.Art 218. Dotarea cu materiale şi mijloace de stingere a

incendiilor, se va face conform normelor de dotare. Se va urmări în permanenţă întreţinerea în stare de funcţionare a acestora.

5.6. TURISM ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

Unităţi de cazare şi tratament.Art 219. Se interzice construirea de anexe provizorii, cum ar fi:

magazii, şoproane, chioşcuri, pe lângă hoteluri, vile sau cabane, precum şi depozitarea materialelor combustibile, la o distanţă mai mică de 20 m. faţă de acestea.

Art 220. Clădirile construite din materiale combustibile (cabane, căsuţe, depozite, garaje, campinguri), se vor proteja prin ignifugare, conform prescripţiilor tehnice în vigoare.

Art 221. În aceste unităţi, se interzice utilizarea pentru încălzit, a aparatelor electrice (calorifere cu ulei, radiatoare), precum şi a celor cu gaze.

Art 222. Conducerea unităţii va asigura în permanenţă buna funcţionare a mijloacelor tehnice de intervenţie din dotare (instalaţii de hidranţi interiori şi exteriori, instalaţii spaciale de semnalizare şi stingere a incendiilor, stingătoare, etc.).

Art 223. Se va asigura o bună funcţionare a lifturilor, atâţt din punct de vedere tehnic, cât şi a prezenţei permanente a personalului ce le deserveşte.

Art 224. Se interzice utilizarea podurilor clădirilor în scopul depozitării materialelor combustibile, sau a altor întrebuinţări, ca: spălătorii, ateliere, magazii, afumătorii.

Art 225. Alarmarea şi anunţarea în caz de incendiu, se va face în aşa fel încât să nu producă panică în rândul pasagerilor şi persoanelor din cameră, spre a nu le periclita viaţa.

Art 226. Se admite menţinerea încuiată a uşilor de la scările de serviciu, în cazul când acestea sunt prevăzute cu geam nearmat, pe o suprafaţă care să permiotă evacuarea normală a persoanelor în caz de incendiu. Pe uşile respective se va inscripţiona: "Uşă de evacuare. Spargeţi geamul în caz de incendiu."

Art 227. Se va controla permanent starea de funcţionare a instalaţiilor electrice. Nu se admit modificări sau improvizaţii la instalaţia electrică. Orice lucrări de reparaţii sau întreţinere la instalaţiile electrice, se efectuează de către personal autorizat.

Art 228. Clădirile pentru turism vor avea asigurat accesul

51

autospecialelor la cel puţi 2 faţade ale clădirii.Art 229. (1) În camerele de hotel, pe partea interioară a uşilor,

se va afişa schiţa cu traseul de evacuare a turistului (spre ieşirea principală şi cea de serviciu). pe noptieră, la loc vizibil, se vor găsi fluturaşi cu instrucţiuni în cel puţin 3 limbi de circulaţie internaţională, privind comportamentul în caz de incendiu.

(2) Personalul unităţii va fi instruit asupra modului în care se face alarmarea, anunţarea, dirijarea şi evacuarea persoanelor spre ieşire, precum şi asupra modului de folosire a mijloacelor de intervenţie.

(3) Alarmarea şi anunţarea în caz de incendiu, se va face în aşa fel încât să nu producă panică în rândul turiştilor.

(4) Spaţiile comune vor fi verificate prin serviciul de rond, de către personalul de serviciu, la fiecare oră, cu excepţia celor dotate cu instalaţii speciale de detectare şi semnalizare, care se verifică din 2 în 2 ore.

(5) Recepţiile vor fi dotate cu lanterne, stingătoare portabile şi măşti contra fumului şi gazelor fierbinţi.

(6) Turiştii din fiecare cameră, trebuie să aibă acces la două căi de evacuare, independente una faţă de alta.

Art 230. (1) Amplasarea camping-urilor se va face cu avizul organelor administrative, silvice, agricole, de pe raza cărora urmează a fi amplasate, stabilindu-se totodată necesarul de mijloace şi materiale necesare prevenirii şi stingerii incendiilor.

(2) Suprafaţa camping-ului va fi delimitată prin împrejmuire.

(3) În păduri, campingurile se vor amplasa în poiene, respectându-se distanţele de siguranţă la foc faţă de fondul forestier, marcându-se cu indicatoare avertizoare asupra pericolului de incendiu.

(4) Se vor marca şi fixa locurile pentru amplasarea corturilor, parcarea autovehiculelor, locurile destinate focurilor deschise.

(5) Căsuţele vor fi amplasate astfel încât să se asigure între ele o distanţă minimă de siguranţă la foc şi menţinerea liberă a accesului autospecialelor destinate stingerii incendiilor.

(6) Pe schemele de amplasare a căsuţelor se vor marca poziţiile stingătoarelor, pichetului de incendiu şi a hidranţilor de incendiu.

(7) Limitele locului în care folosirea focului deschis şi a fumatului pot provoca izbucnirea incendiilor, vor fi marcate prin indicatoare speciale de interzicere şi avertizare.

(8) Autovehiculele vor fi parcate în locuri special amenajate, dispuse astfel încât să a sigure o evacuare rapidă şi facilă

52

în caz de incendiu.(9) Resturile vegetale vor fi înlăturate periodic din jurul

căsuţelor.Art 231. Se interzice:a) depozitarea materialelor combustibile în apropierea

căsuţelor;b) pozarea instalaţiilor electrice direct pe materiale

combustibile şi exploatarea acestora cu improvizaţii;c) utilizarea pentru încălzire a aparatelor electrice precum şi a

celor care folosesc gazele drept combustibil.d) fumatul în interiorul cabanelor sau vilelor pentru cazare.e) parcarea autovehiculelor lângă căsuţele de cazare.Art 232. La secţiile pentru tratament balnear se va urmări:a) utilizarea instalaţiilor şi aparaturii de tratament nuami de

către personalul calificat şi sub supraveghere permanentă;b) interzicerea fumatului şi utilizarea focului deschis în

încăperile cu aparatură medicală, dormitoare şi alte săli de tratament;c) asamblarea şi punerea în funcţiune a utilajelor şi aparatelor

noi, cu personal calificat sau intreprinderi autorizate, pe baza aprobării conducătorului tehnic al unităţii, cu respectarea normelor în vigoare;

d) folosirea aparaturii tehnico-medicale electrice sub supraveghere permanentă. După folosire, aparatele se vor scoate din priză;

e) prevederea iluminatului de siguranţă pentru evacuare în pavilioanele de cazare şi tratament;

f) interzicerea topirii parafinei sau a altor substanţe utilizate pentru comprese calde, în spaţiile pentru tratamente de fizioterapie, electroterapie, termoterapie şi aerosoli;

g) topirea parafinei pe mijloace de încălzire (sobe) bine izolate, astfel ca flacăra liberă să nu poată ajunge în contact cu gazele inflamabile degajate, sau cu stropi şi bucăţi de parafină.

h) interzicerea depozitării în camerele unde se topeşte parafina, a unei cantităţi de parafină mai mare decât necesarul activităţilor zilnice de tratament.

i) respectarea normelor specifice stabilite de Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară, în sălile de tratament cu substanşe sau radiaţii ionizante.

Art 233. La pavilioanele (construcţiile) destinate cazării copiilor, se vor lua următoarele măsuri:

a) supravegherea permanentă a copiilor pe timpul desfăşurării diferitelor activităţi, cât şi pe timpul nopţii;

b) podurile şi subsolurile clădirilor se vor menţine permanent încuiate;

53

c) sobele din încăperile în care sunt cazaţi copii de vârstă preşcolară, vor avea uşiţele de alimentare în exteriorul încăperilor;

d) la începerea perioadei de tratament, se vor efectua exerciţii practice de evacuare a copiilor din încăperi şi clădiri.

Unităţi de alimentaţie publicăArt 234. În unităţile de alimentaţie publică se interzice cu

desăvârşire:a) folosirea aparatelor de gătit electrice sau alimentate cu

gaze, fără supraveghere (aragaze, reşouri, plite electrice, etc.);b) introducerea recipienţilor care pot provoca explozii şi a

lichidelor inflamabile în spaţiile de depozitare sau în bucătării;c) curăţarea pardoselilor din spaţiile de producţie sau de

consumaţie, cu produse petroliere;d) blocarea căilor de acces şi evacuare, sau a uşilor de pe

aceste trasee;e) colectarea resturilor de ţigări în cutii de carton;f) stingerea cu apă a unor începuturi de incendiu la vasele cu

grăsimi sau uleiuri;Art 235. În spaţiile de servire se va asigura numărul sificient de

scumiere pe masă, iar pe holui, scrumiere cu picior, amplasate la minimum 1,5 m. faţă de perdele sau draperii.

Art 236. Pentru evitarea aglomeraţiei şi asigurarea evacuării, în sălile de consumaţie se vor respecta numărul de mese, modul de amplasare a acestora şi numărul de locuri satabilte prin proiect.

Art 237. (1) Folosirea aparatelor electrice pentru pregătirea preparatelor şi a aragazelor se va face cu respectarea strictă a instrucţiunilor producătorului.

(2) Maşinile de gătit şi utilajele care dezvoltă temperaturi ridicate, se vor amplasa la o distanţă de cel puţin 1 m. faţă de elementele combustibile ale construcţiei.

(3) Maşinile de gătit, grătarele pentru fript şi cuptoarele pentru copt, vor fi dotate cu hote prevăzute cu site de protecţie. Aceste hote, precum şi tubulaturile aferente, vor fi degresate săptămânal şi ori de câte ori este nevoie.

5.7. LOCUINŢE MULTIFAMILIALE DIN MEDIUL URBAN ŞI RURAL.

Art 238. În casele de scări nu vor fi amenajate spaţii de lucru, depozitare ori cu alle destinaţii (în afară de circulaţie).

Se interzice depozitarea în casele de scări, precum şi pe căile de acces şi evacuare, a unor materiale de orice natură care duc la reducerea gabaritului acestora.

54

Art 239. Se interzice depozitarea materialelor sau lichidelor combustibile în podurile clădirilor.

Nu se admite amenajarea de boxe din lemn în podurile imobilelor sau executarea unor compartimentări din elemente combustibile.

Art 240. În subsolul sau demisolul clădirilor de locuit, se pot amenaja boxe gospodăreşti, cu condiţie utilizării acestora numai pentru depozitarea materialelor şi substanţelor fără risc mare de incendiu şi cu asigurarea condiţiilor de protecţie corespunzătoare.

Art 241. Se interzice blocarea hidranţilor de incendiu stradali, precum şi a platformelor de acces şi amplasare a autospecialelor de intervenţie.

Art 242. Lucrările de verificare, întreţinere şi reparaţii la instalaţiile electrice, se vor efectua numai de către personal autorizat.

Art 243. Se interzice exploatarea sistemelor de încălzit improvizate sau cu defecţiuni, supraalimentate cu combustibil sau nesupravegheate, precum şi aprinderea focului utilizându-se lichide inflamabile.

Verificarea, repararea ori izolarea termică şi curăţarea periodică a coşurilor de evacuare a fumului, sunt obligatorii de 2 ori pe an.

Art 244. Se interzice depozitarea în apartamente a lichidelor combustibile. Se admite păstrarea a maximum 25 l lichide combustibile, care se vor depozita în ambalaje metalice special destinate, închise ermetic, în locuri protejate, la distanţă de siguranţă faţă de sursele de căldură, ori protejate astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor.

Art 245. Pentru consumatorii casnici este permisă utilizarea a maximum 2 butelii STAS într-o încăpere.

Buteliile se amplasează la distanţe de minimum 1 m. faţă de aparatul de gătit pe care-l alimentează şi de alte surse de căldură.

5.8. ACTIVITĂŢI ÎN AER LIBER CARE PRESUPUN PREZENŢA UNUI NUMĂR MARE DE PERSOANE.

Manifestaţii publice şi spectacole în aer liber.Art 246. Amenajările în aer liber se dispun faţă de vecinătăţi la

distanţele de siguranţă prevăzute de reglementările tehnice în vigoare. Amenajările în aer liber vor asigura spaţii pentru public la o distanţă de minimum 3 m. distanţă faţă de scenă şi minimum 6 m. faţă de spaţiile de circulaţie funcţionale şi de evacuare a publicului.

Art 247. Amenajările în aer liber vor avea asigurate căi de

55

evacuare a utilizatorilor, corespunzător dimensionate, prin care aceştia să ajungă la nivelul terenului înconjurător sau al circulaţiei carosabile adiacente

Distanţa maximă de parcurs, de la cel mai îndepărtat loc până la un acces la nivelul terenului sau o circulaţie carosabilă, va fi de maximum 50 m.

Art 248. Distanţa liberă de circulaţie între rândurile de scaune, va fi de minimum 0,35 m.

Art 249. Scaunele prevăzute la amenajările în aer liber se solidarizează pe rânduri şi apoi de platforma amenajată.

Art 250. Amenajările în aer liber se dotează cu mijloace de primă intervenţie, asigurându-se un post exterior de incendiu la maximum 1000 m.p. şi câte un stingător portativ (6 kg.) la fiecare 250 m.p.

Art 251. Realizarea spectacolelor (jocurilor) de artificii, este admisă numai cu respectarea normelor şi măsurilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor şi cu avizul autorităţilor abilitate prin lege.

Târguri, oboare, pieţe.Art 252. Administratorii unor astfel de locuri publice, vor lua

măsuri pentru:a) delimitarea locurilor destinate diverselor activităţi ce se

desfăşoară în perimetru târgului (comercializare autoturisme, animale, cereale, bunuri de consum, materiale de construcţii, etc.);

b) asigurarea căilor de evacuare a utilizatorilor, corespunzător dimensionate, potrivit reglementărilor tehnice în vigoare.

c) menţinerea liberă a căilor de acces şi evacuare în caz de incendiu;

d) interzicerea accesului publicului cu produse şi substanţe inflamabile sau cu alte mijloace care pot provoca incendii sau explozii;

e) interzicerea executării focului deschis pe timpul desfăşurării activităţii în târguri, oboare şi pieţe.

- prepararea hranei (gustări calde), prin utilizarea focului deschis, se face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii, sau alte vecinătăţi.

- după terminarea activităţii, jarul va fi stins şi depozitat în locurile special amenajate.

f) Amenajarea şi dotarea postului de incendiu cu materiale de primă intervenţie;

g) Stabilirea modului de anunţare a incendiilor la serviciile de pompieri;

56

h) Reglementarea accesului autovehicolelor, astfel:- în târgurile pentru autoturisme, parcarea acestora se va face

astfel încât să se asigure gabaritele corespunzătoare pentru evacuarea rapidă în caz de incendiu, precum şi intervenţia pentru stingere;

- se interzice comercializarea sau distribuirea de carburanţi, introducerea în incintă a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanţi;

- autovehiculele vor fi parcate în târguri, grupate în funcţie de tipul şi gabaritul lor;

i) Standurile de vânzare a produselor, precum şi copertinele acestora, vor fi realizate din materiale incombustibile.

5.9. PARCAJE PUBLICE DESCHISE ÎN INTERIORUL LOCALITĂŢILOR

Art 253. Pentru reducerea riscului de incendiu, în interiorul parcajelor publice, se interzice:

a) completarea sau scoaterea de carburant din rezervoarele autoturismelor ori transvazarea lichidelor combustibile;

b) fumatul şi utilizarea focului deschis, sub orice formă;c) repararea sau întreţinerea autoturismelor, indiferent de

natura defecţiunilor, cu excepţia necesităţii de înlocuire a roţilor;d) staţionarea autoturismelor în afara spaţiilor destinate,

amenajate şi marcate în acest scop.e) utilizarea în alte scopuri a spaţiilor de parcare;f) accesul autoturismelor şi a remorcilor acestora, în care se

află substanţe periculoase (inflamabile, explozive, corozive, radioactive), în afara acarburanţilor şi lubrefianţilor autoturismului.

g) staţionarea (parcarea) unui număr mai mare de autoturisme decât capacitatea maximă a parcării şi blocarea căilor de rulare.

5.10. ACTIVITĂŢI SPECIFICE ÎN ZONA FONDULUI FORESTIER.

Art 254. În lunile februarie - martie şi septembrie - octombrie, ce preced perioadele critice şi perioadele de maximă afluenţă turistică, se vor curăţa uscăturile din apropierea construcţiilor (cantoane, staţiuni de agrement) şi se va asigura întreţinerea liniilor izolatoare somiere şi parcelarea.

Art 255. Organele silvice vor revizui şi completa locurile admise în pădure, pentru popas, pentru fumat şi parcare a autovehiculelor în pădurile de agrement şi de interes turistic, marcându-le şi amenajându-le corespunzător, în scopul atragerii turiştilor în zone cu organizare adecvată.

57

Art 256. Se vor stabili şi marca drumurile permise circulaţiei autovehiculelor. Pe drumurile interzise se montează bariere şi indicatoare corespunzătoare.

Art 257. La intrarea în pădure şi pe traseele turistice se vor amplasa panouri şi pancarte cu texte adecvate privind prevenirea şi stingerea incendiilor de pădure.

Art 258. Pentru activitatea de păşunat, atât în pădure cât şi pe păşunile montane, se va ţine o evidenţă strictă pentru muncitorii cărora li s-au eliberat autorizaţii sau cu care s-au încheiat contracte, în scopul verificării şi controlului privind respectarea prevederilor normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art 259. Pentru activitatea de recoltare a fructelor de pădure, la cantonul silvic se va ţine evidenţa muncitorilor şi a sectoarelor de activitate a acestora. Se va face totodată înstruirea acestora pe bază de semnătură de către pădurarul din zonă.

Art 260. Pentru prevenirea declanşării incendiilor la fondul forestier, se vor respecta următoarele:

a) Plantaţiile de răşinoase se vor crea în amestec cu foioase, acolo unde condiţiile bioecologice permit aceasta. În aceleaşi condiţii, pe marginea masivelor de răşinoase, se vor prevedea benzi de 4-8 rânduri de foioase sau larice.

b) Lizierele trupurilor de pădure ce se vor crea, vor fi închise cu vegetaţie densă verde, arbustivă.

c) Liniile somiere să fie cultivate şi întreţinute astfel încât să constituie benzi de prevenire a extinderii eventualelor incendii şi să satisfacă şi nevoile sectorului cinegetic.

d) Amestecul speciilor în culturile ce se vor crea se vor face conform cerinţelor bioecologice.

e) Pe marginea drumurilor, a şoselelor, a căilor ferate ce trec prin păduri, se vor amenaja benzi izolatoare în zonele care prezintă pericol de incendiu, prin îndepărtarea litierei şi a resturilor combustibile, pe o lăţime de 5-10 m., pe care se va interzice depozitarea materialului combustibil (vegetaţie ierboasă uscată, gunoaie, lichide inflamabile).

f) În pădure se va asigura o stare corespunzătoare de igienă, prin extragerea arborilor uscaţi, rupţi sau doborâţi de vânt.

g) În pădure este interzis accesul autovehiculelor proprietate personală, pe drumurile forestiere, arderea resturilor vegetale rezultate din curăţirea păşunilor şi a terenurilor agricole limitrofe, la distanţă mai mică de 100 m. faţă de liziera pădurii, fumatul şi focul deschis sau aruncarea la întâmplare a ţigărilor şi chibriturilor aprinse, ca şi instalarea corturilor, a autoturismelor şi a suprafeţelor de picnic în alte locuri decât cele special amenajate.

58

h) Clădirile pentru locuinţă, anexele pentru animale, vor fi izolate de pădure prin benzi mineralizate, de minimum 5 m. lăţime.

i) Pentru stânile organizate, se vor amenaja locuri pentru foc, pentru surse de alimentare cu apă (pentru adăparea vitelor, pentru prepararea hranei şi pentru stingerea incendiilor).

Art 261. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, în parchetele de exploatare se vor respecta următoarele:

a) Cabanele şi construcţiile temporare din parchet vor fi izolate de pădure cu o bandă de 10 m. lăţime, pe care se va defrişa toată vegetaţia.

b) Parchetele de exploatare vor fi izolate de restul pădurii printr-o bandă izolatoare perimetrală de 10 m., care se va mineraliza. Această bandă va putea constitui drum de acces şi o eventuală bază de lansare a contrafocului în cazul unui eventual incendiu de proporţii.

c) Materialul lemnos care se depozitează în parchete, se va stivui pe solul curăţat de toate materialele combustibile şi va fi transportat ritmic.

d) Coşurile de fum ale construcţiilor din pădure vor fi prevăzute cu dispozitive parascântei.

e) în condiţiile lipsei de curent electric, se vor folosi în încăperile de locuit numai lămpi de petrol cu glob de sticlă sau felinare de vânt.

f) Depozitarea carburanţilor şi lubrefianţilor pentru utilajele folosite în exploatarea parchetelor (tractoare, fierăstraie mecanice), se va face în depozite special amenajate, respectându-se prevederile normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

g) Transportarea carburanţilor de la depozite la locurile de muncă se va face în canistre metalice.

h) Alimentarea utilajelor cu combustibil de va face cu pâlnii şi pompe şi nu prin turnarea direct din butoaie.

i) Mangalizarea lemnului se va face în bocşe special amenajate acestui scop şi amplasate la maxim 30 m. de sursa de apă, pe locuri orizontale, puţin productive.

j) Izolarea de pădure a bocşelor se va face printr-o bandă de 10 m. lăţime, mineralizată, iar pe o rază de 50 m. se vor îndepărta toate materialele combustibile.

k) Bocşele de managalizare vor fi supravegheate permanent, iar acoperirea cu pământ va fi urmărită în mod special, atât la înfiinţare, cât şi pe timpul arderii.

l) În parchetele de exploatare se interzice fumatul şi lucrul cu foc deschis, în afara locurilor special amenajate, folosirea benzinei, motorinei sau altor substanţe neadecvate la lămpile de iluminat, folosirea de instalaţii electrice sau de forţă, neregulamentare, cu

59

defecţiuni sau improvizaţii, menţinerea mult timp a materialului lemnos în depozite intermediare.

Art 262. Metodele de intervenţie în condiţiile unui incendiu de pădure, se stabilesc în funcţie de dimensiunile incendiului şi felul acestuia (incendiu de litieră, de coronament, în plantaţii sau arboret, în păşune sau în poiană, pe teren plat sau pe versant cu pantă mare sau redusă, pe culme de deal sau în vale):

a) incendiul de litieră va fi bătut cu măturoaie, palete de răchită împletite, cu lopeţi aruncându-se pământ sau nisip pe focul ce înaintează şi intervenindu-se pentru formarea unui baraj prin mineralizarea solului şi încercarea aplicarea contrafocului.

b) incendiul de coronament se stinge astfel:- pe o linie transversală direcţiei de înaintare, la distanţa

apreciată astfel ca focul să nu surprindă persoanele în plină acţiune, se doboară urgent arborii pe distanţa de 2-4 înălţimi de arboret, cu coroanele paralele cu direcţia de înaintare a focului - cu cai şi tractoare şi se scot arborii, pe măsura doborârii lor, în afara pericolului de incendiu, curăţindu-se totodată zona de uscături.

- cu plugurile cu cai sau cu tractoare, se mineralizează o bandă de 2-3 m. lăţime pe mijlocul benzii formate prin scoaterea arborilor şi se încearcă aplicarea contrafocului.

5.11. EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE CU RISC DE INCENDIU:

Art 263. Întreţinătorii şi utilizatorii utilajelor agricole, vor respecta următoarele reguli:

a) Efectuarea de revizii şi reparaţii la utilajele agricole (tractoare, batoze, combine şi autovehicule de transport) înainte de începerea campanie de recoltare.

b) Eliberarea unui proces verbal de revizii şi reparaţii de la unităţile specializate, care va însoţi maşina respectivă.

c) Interzicerea funcţionării maşinilor fără filtru de aer la carburator.

d) Nu se admit pierderi de carburaţi din rezervoare sau din instalaţiile de alimentare.

e) Prevederea ţevilor de eşapament cu dispozitive de captare a scânteilor (parascântei).

f) Instruirea mecanizatorilor privind modul de prevenire şi intervenţie în caz de incendiu şi consemnarea instruirii în fişele individuale de instructaj.

g) Dotarea utilajelor cu cel puţin un stingător portabil cu pulbere şi CO2, iar a combinelor şi cu un vas cu apă de minimum 60 l.

h) Punctele de alimentare cu carburanţi se vor stabili la cel

60

puţin 20 m. faţă de lanul de cereale.i) Transportul carburanţilor de la depozitul central al punctelor

de recoltare se face în condiţii de siguranţă cu evitarea producerii oricăror scurgeri.

j) Alimentarea maşinii agricole care participă în campania de recoltare a cerealelor păioase, se face numai cu motorul oprit.

k) Nu se admite efectuarea lucrărilor de revizii şi reparaţii în lanuri, arii sau depozite sau la distanţe mai mici de 100 m. faţă de acestea.

Art 264. Nu se admite fumatul şi focul deschis în lanuri, pe arii, pe mirişti, pe combine şi utilaje ce transportă cereale şi paie sau la mai puţin de 100 m. faţă de punctele de seceriş, recoltare şi depozitare a produselor agricole combustibile; aceste locuri cu pericol mărit de incendiu, vor fi marcate cu indicatoare de securitate, amplasate în apropierea căilor de acces în zonă.

Art 265. La efectuarea secerişului cu combina, se vor respecta următoarele reguli:

a) Izolarea lanurilor faţă de drumuri, poduri, căi ferate, prin fâşii paralele recoltate şi arate pe o lăţime de 20-50 m. Distanţele şi ordinea în punctele de recoltare, cu respectarea întocmai a măsurilor tehnico-organizatorice, asigură securitatea deplină a recoltei şi a maşinilor agricole.

b) Paiele rezultate după recoltarea cu combina se evacuează în cel mult 2 zile, iar miriştea se ară; se interzice cu desăvârşire arderea paielor sau a altor resturi vegetale pe câmp sau utilizarea focului deschis pentru distrugerea dăunătorilor pe mirişti.

c) La recoltarea cu batoza, personalul care efectuează introducerea snopilor în coşul batozei, va verifica să nu pătrundă în interior obiecte dure (metale, pietre) ce pot produce prin lovire, scântei de natură mecanică, iar tractoarele care acţionează batoza, vor avea tobe de eşapament cu dispozitiv parascântei.

Art 266. (1) Când se produc incendii ce au cuprins o suprafaţă mică, se sting prin "batere" cu mături, sau prin acoperire cu pământ, folosind lopeţi, cazmale, sape.

(2) Dacă a fost cuprinsă o suprafaţă mai mare, localizarea incendiului se face prin cosirea unei fâşii în jurul suprafeţei incendiate, lată de 2-3- m.

(3) În cazul unui extinderii incendiului, pentru localizare se vor folosi tractoare cu pluguri şi discuri, lăţimea arăturii fiind de cel puţin 20 m; se vor mobiliza forţe sporite pe direcţia extinderii mai rapide a incendiului (direcţia vântului); în partea respectivă, se vor dispune dincolo de fâşia de localizare "vânători de scântei" care să stingă prin batere sau acoperire cu pământ,

61

eventualele focare ce apar datorită scânteilor purtate de vânt.Art 267. Dotarea punctelor de recoltare, a utilajelor şi maşinilor

agricole cu mijloace de stingere a incendiilor, se face conform anexei nr. 16.

5.12. UNITĂŢI ŞCOLAREArt 268. Este interzisă folosirea sau depozitarea lichidelor sau

gazelor combustibile în alte locuri decât cele special amenajate, în cantităţi mari şi fără respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art 269. Uşile coridoarelor nu trebuie să fie batante, trebuind să se deschidă în sensul ieşirii din clădire, vor fi dotate cu mecanisme (resorturi) de autoînchidere lentă şi alcătuite din panouri pline, cu ochiuri de lumină la partea superioară, protejate de ramă metalică.

Art 270. Dulapurile din laboratoare, în care se află substanţe ce pot provoca incendii sau degajări nocive, vor fi ancorate de pereţi, iar rafturile vor fi asigurate pentru evitarea răsturnării recipienţilor respectivi.

Art 271. Construcţiile se echipează şi dotează cu mijloace de intervenţie în caz de incendiu, conform reglementărilor, în funcţie de tipul de construcţie şi densitatea sarcinii termice. Pentru intervenţie se prevăd, după caz, stingătoare, hidranţi interiori şi exteriori de incendiu, coloane uscate.

Art 272. Pentru accesul pompierilor în caz de incendiu, se stabilesc şi se marchează corespunzător traseele pe care aceştia le pot utiliza pentru a ajunge cu uşurinţă în diferite părţi ale construcţiei.

Art 273. Combustibilitatea elementelor de construcţie şi a materialelor componente ale elementelor şi structurilor compozite, va corespunde reglementărilor, funcţie de gradul de rezistenţă asigurat de tipul construcţiei în aşa fel încât propagarea flăcărilor pe suprafaţa elementelor şi materialelor de construcţie combustibile să se facă cu viteză redusă, respsctiv mai puţin de 0.45 m. în 10 min.

Art 274. Toate încăperile destinate copiilor vor fi separate de restul construcţiei prin pereţi cu limita de rezistenţă la foc de minimum 1 oră.

Art 275. Semestrial, conducerea şcolii va organiza exerciţii de evacuare cu personalul şi elevii din clădire, urmărindu-se crearea deprinderilor necesare evacuării din clădire în timp optim.

Art 276. Pe holuri şi culoare, vor fi afişate planuri de evacuare-salvare, viabile, având stabilite cu precizie căile de evacuare, personalul care participă la aceste operaţiuni şi modul concret de utilizare a mijloacelor şi căilor existente şi care vor fi prelucrate în vederea însuşirii lor.

62

Art 277. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate, executate şi montate confor STAS 297/2.

Art 278. Instalaţiile utilitare (electrice, de încălzire, ventilaţie, etc.), vor fi exploatate doar în condiţiile prevăzute de normativele în vigoare.

Art 279. În clădirile prevăzute cu instalaţii pentru iluminat de siguranţă, iluminarea indicatoarelor care se dreferă la evacuarea persoanelor (luminoblocuri) va fi asigurată prin circuite alimentate de la reţeaua separată a iluminatului de siguranţă sau de la o sursă de energie independentă.

5.13. GOSPODĂRII CETĂŢENEŞTI.Art 280. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE

PREVENIRE A INCENDIILOR LA GRAJDURI, MAGAZII ŞI ALTE DEPENDINŢE ASEMĂNĂTOARE:

a) Este interzis a se intra în grajduri, fânare, magazii şi celelalte dependinţe cu lumânări, chibrituri aprinse sau lămpi de iluminat cu petrol;

b) În cazul iluminatului electric nu este permisă folosirea instalaţiilor improvizate sau cu defecţiuni, care pot da naştere la scurtcircuite sau flame. Instalaţiile electrice trebuie executate de către personal autorizat, cu respectarea întocmai a Normativului I7 şi a celorlalte norme şi instrucţiuni elaborate în acest sens.

c) Uşile grajdurilor vor fi construite fără praguri şi se vor deschide în afară. Nu este permisă blocarea uşilor cu diferite obiecte sau materiale;

d) În grajduri, magazii, fânare, este interzis cu desăvârşire fumatul;

e) Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate care prezintă pericol de incendiu (în magazii, sub şoproane sau în apropierea acestora);

f) Încălzirea grajdurilor trebuie făcută numai cu sobe fixe, construite din cărămidă, iar aprinderea focului trebuie să se facă din exterior;

g) Nu este permisă depozitarea în magazii sau alte dependinţe a oricărui fel de carburant - petrol, benzină, etc. - în cantitate mai mare de 25 litri. Această cantitate trebuie păstrată în bidoane bine închise şi la locuri ferite.

Art 281. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA DEPOZITAREA FURAJELOR ŞI ALTOR MATERIALE COMBUSTIBILE:

a) Furajele, paiele şi alte materiale combustibile vor fi depozitate după posibilităţi, cât mai departe de casă, bucătării de vară,

63

cuptoare, magazii, etc.;b) Este interzis fumatul şi folosirea focului deschis sau a se

întrebuinţa diverse mijloace de iluminat cu flacără liberă pe lângă furaje şi alte materile combustibile;

c) Focurile deschise făcute pentru diverse scopuri în curţi, trebuie să fie în permanenţă supravegheate. Pe timp de vânt este interzis aprinderea focului în curţi, pe străzi sau grădini;

d) În apropierea locului de depozitare a furajelor, paielor, etc, fumatul este interzis.

Art 282. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA AMENAJAREA ŞI FOLOSIREA BUCĂTĂRIILOR DE VARĂ:

a) Este interzis a se instala cuptoare, maşini de gătit sau a se folosi bucătării improvizate lângă casele de locuit, în apropierea grajdurilor şi magaziilor, a locurilor de depozitare şi a altor materiale combustibile;

b) Este interzis a se scoate burlane de metal pe fereastră sau pe sub streşină fără să fie izolate părţile combustibile ale construcţiei. În cazul acoperişurilor cu învelitoare din material combustibil nu este permisă scoaterea burlanelor pe sub streaşină. În acest caz construcţia trebuie să aibă coş de zidărie, la care să se racordeze burlanele metalice. Burlanele metalice se izolează pe o distanţă de 40 cm., atât la intrare cât şi la ieşire din peretele combustibil, îmbrăcându-se la exterior cu un strat gros de 5 cm. din vată de sticlă sau azbest tencuit. Între faţa lor exterioară şi elementele combustibile ale peretelui se lasă o distanţă de cel puţin 25 cm., care se va umple cu zidărie din cărămidă. distanţa dintre burlanele metalice să nu fie mai mică de 70 cm. faţă de pereţii din scândură sau paiantă - când aceştia sunt izolaţi cu tencuială, ori la o distanţă mai mică de 1 m., în cazul în care pereţii combustibili nu sunt astfel izolaţi. În exterior, burlanele metalice trebuie să depăşească streaşina acoperişului incombustibil cu cel puţin 50 cm., luându-se măsuri de ancorarea lor pentru a li se asigura stabilitatea.

c) Cenuşa nu trebuie aruncată la întâmplare, pe lângă furaje, magazii, grajduri sau alte materiale combustibile. Cenuşa se va depozita într-o groapă special amenajată după ce mai întâi a fost bine stinsă cu apă.

Art 283. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA INSTALAREA ŞI FOLOSIREA SOBELOR:

a) Sobele de metal să nu fie situate la o distanţă mai mică de 1 m. faţă de pereţii combustibili sau alte materiale ce se pot aprinde uşor. Când pereţii combustibili sunt izolaţi, distanţa poate fi de 70 cm.

64

Izolarea se face prin căptuşirea peretelui cu cărămizi aşezate pe muchie, pe o suprafaţă care să depăşească cu 50 cm. dimensiunile sobei, vertical şi orizontal;

b) Este interzis ca sobele de metal să fie aşezate direct pe duşumea de scânduri. Dacă înălţimea picioarelor sobelor depăşeşte 25 cm., ele vor fi aşezate pe un postament de cărămidă în grosime de 7 cm. Dacă picioarele sobelor au înălţimea sub 25 cm., postamentul va avea grosimea de 25 cm.. postamentul trebuie să depăşească perimetrul sobei cu 25 cm., iar în faţa uşii cu 50 cm.

c) Nu este permisă folosirea sobelor cu uşiţele sau cenuşarele defecte;

d) Este interzis a se aprinde focul în sobă cu benzină sau alte lichide inflamabile, în asemenea condiţii încât să prezinte pericol de incendiu ori să se ardă în sobe lemne lungi, netăiate, care pe timpul arderii nu intră în întregime în sobă;

e) Sobele de cărămidă vor avea pe duşumeaua din faţa uşiţelor, o tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm;

f) Nu este permis să se pună la uscat, la mai puţin de 1 m. depărtare de sobele metalice, haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde uşor. De asemenea, astfel de obiecte să nu se pună pe sobele de zid sau în imediata lor apropiere;

g) Focul în sobe nu trebuie lăsat sub supravegherea sau în grija copiilor;

h) Se va urmări ca pe timpul folosirii sobelor să nu se încălzească peste măsură, deoarece pot aprinde uşor obiectele combustibile din jur.

Art 284. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA INSTALAREA ŞI FOLOSIREA COŞURILOR ŞI BURLANELOR:

a) Coşurile de zid vor fi izolate faţă de elementele combustibile ale planşeelor şi acoperişurilor astfel:

la trecerea prin planşeu, prin îngroşarea zidăriei de cărămidă a coşurilor la 24 cm. În spaţiul dintre coş şi planşeu se introduce un strat de azbest sau două straturi de pâslă îmbibate cu argilă;

la trecerea prin acoperiş, prin lăsarea unei distanţe de cel puţin 10 cm. între faţa exterioară a zidăriei coşului şi elementele acoperişului, iar golul produs se închide cu un şorţ de tablă.

b) Coşurile de zid vor fi permanent întreţinute, fără crăpături şi curăţate de funingine cel puţin o dată la două luni de funcţionare. Este interzis a se folosi coşurile de fum netencuite pe porţiunea din pod;

c) Se interzice montarea în încăperi a burlanelor cu o lungime mai mare de 10 m. sau cu mai mult de trei coturi.

65

Art 285. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA FOLOSIREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE:

a) Este interzis să se folosească instalaţii şi aparate electrice defecte sau improvizate, cu conductori neizolaţi, cu prize sau întrerupătoare defecte, doze de derivaţii fără capace, etc.;

b) Se interzice folosirea siguranţelor supradimensionate la tablourile de distribuţie şi suprasolicitarea circuitelor de iluminat şi forţă;

c) Executarea, întreţinerea sau modificarea instalaţiilor electrice se va efectua numai de către persoane autorizate;

d) Nu este permis să fie lăsat sub tensiune, fără supraveghere, nici un fel de aparat electric (televizor, radio, fier de călcat, reşou, radiator, etc.);

e) Fiarele de călcat vor fi aşezate pe timpul folosirii pe suporţi de sârmă sau cărămidă.

Art 286. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA FOLOSIREA LĂMPILOR DE ILUMINAT ŞI DE GĂTIT CU LICHIDE INFLAMABILE:

a) Lămpile de iluminat şi de gătit cu petrol, trebuie să fie în stare bună, rezervorul să nu prezinte fisuri şi să nu aibă scurgeri, iar umplerea rezervoarelor să se facă numai când lămpile sunt stinse;

b) Este interzisă aşezarea lămpilor de iluminat sau de gătit în apropierea obiectelor care se pot aprinde uşor sau în locuri în care din neglijenţă ar putea fi răsturnate, dând naştere la incendii;

c) Lămpile de iluminat sau de gătit nu trebuie lăsate fără supraveghere în timpul funcţionării lor sau în grija copiilor;

d) Este interzis să se depoziteze în locuinţe, dependinţe şi magazii a oricărui fel de lichid inflamabil cu excepţia celui necesar uzului casnic, în cantitate de cel mult 25 litri. Această cantitate se va păstra în bidoane bine închise, la locuri ferite de posibilitatea incendierii;

e) Curăţirea cu substanţe uşor inflamabile a parchetelor, duşumelelor, hainelor, este permisă numai în încăperi în care nu există surse de foc şi în care se asigură o aerisire (ventilaţie) corespunzătoare.

Art 287. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA FOLOSIREA BUTELIILOR CU GAZE PETROLIERE LICHEFIATE (ARAGAZ).

a) Este interzis a se mânui şi transporta buteliile de G.P.L. fără luarea măsurilor de protecţie împotriva lovirii, căderii sau deformării lor;

b) Buteliile de G.P.L. nu se vor folosi fără regulator de presiune, cu garnituri deteriorate, cu furtunul de cauciuc ce prezintă

66

porozităţi, crăpături sau lărgiri la capete;c) Buteliile cu G.P.L. nu se vor păstra în apropierea surselor de

căldură sau sub acţiunea directă a razelor solare. Distanţa între butelie şi maşina de aragaz va fi de 1 m., iar faţă de o sursă de căldură cu flacără deschisă, de cel puţin 2 m.;

d) Este interzis a se folosi butelii în poziţie culcată sau înclinată. Nu este permisă încălzirea buteliilor. Aprinderea focului în cazul folosirii gazelor lichefiate se va face respectând principiul “ gaz pe flacără “;

e) Se interzice transportul buteliilor şi folosirea aragazelor de către copiii sub 12 ani;

f) Este interzisă trecerea gazului din butelii în orice alte recipiente, de asemeni folosirea de butelii false sau alt tip decât cele confecţionate conform STAS.

Art 288. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR ÎN PODURILE CLĂDIRILOR:

a) Este interzisă construirea de boxe din lemn sau depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile, în podurile clădirilor;

b) Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor, prin scoaterea unor cărămizi;

c) Este interzis să se folosească pentru iluminat în poduri, chibrituri, lămpi cu petrol, lumânări, etc. Pentru iluminat se vor folosi lanterne sau felinare de vânt în bună stare de funcţionare.

Art 289. EDUCAREA COPIILOR ŞI SUPRAVEGHEREA LOR PENTRU A NU PROVOCA INCENDII:

a) Copiii să nu fie lăsaţi singuri în încăperi cu focul aprins în sobe, cu aragazul sau aparate electrice în funcţiune;

b) Trebuie înlăturat cu desăvârşire accesul copiilor la chibrituri, brichete, lumânări sau alte asemenea surse de foc.

B. INTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII 5.14. PUNCTE DE DESFACERE A BUTELIILOR CU GPL LA

CONSUMATORIArt 290. La proiectarea punctelor de desfacere a buteliilor,

organizate în şoproane închise perimetral cu plasă de sârmă sau rastele speciale, se vor determina şi marca zonele cu pericol de explozie.

Art 291. Punctele de desfacere a buteliilor cu GPL, se modulează pentru următoarele capacităţi de stocare (o butelie este considerată plină, când are încărcătura de maximum 12,5 kg. GPL):

- până la 250 kg. GPL;- între 250 - 750 kg. GPL;

67

- între 750 - 1250 kg. GPLArt 292. Punctele de desfacere a buteliilor, se pot organiza în:- şoproane metalice închise perimetral cu plasă de sârmă;- rastele metalice acoperite.Art 293. În interioriul şoproanelor, buteliile se pot stivui în

poziţie verticală, cu robinetul în sus, pe maxim două rânduri suprapuse, cele pline şi pe maximum trei rânduri cele goale.

Art 294. Punctele de desfacere a buteliilor portabile, organizate în rastele şi şoproane, se amplasează faţă de vecinătăţi, astfel încât să se respecte distanţele minime din tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8

Nr.crt.

Denumirea obiectivului învecinatDistanţa în m. pentru puncte de desfacere

care stochează (kg. GPL)până la 250 între 250-

750între 750-

12501. Construcţii, indiferent de gradul

de rezistenţă la foc pentru funcţiuni: locuinţe 5 8 10 social-administrative 5 8 10 producţie şi/sau depozite de materiale combustibile sau incombustibile

7 10 15

publice (şcoli, spitale, muzee, cluburi, săli aglomerate, clădiri înalte şi foarte înalte)

15 20 30

magazine de produse combustibile şi incombustibile

6 8 10

2. Construcţii sub nivelul terenuluiGoluri în pereţi (uşi, ferestre)

4 5 6

3. Ateliere, garaje, remize CF, centrale şi puncte termice, posturi de transformare şi distribuţie electrică

6 8 10

4. Căi ferate curente: cu tracţiune Diesel; 15 20 20 Cu tracţiune cu abur sau electrică

6 9 10

5. Linii de tramvai sau troleibuz 6 9 106. Linii electrice aeriene

(H=înălţimea stâlpului) 1,5 H

7. Marginea carosabilului străzilor şi drumurilor

5 8 10

8. Păduri 13 13 159. Limita terenului (gardul) 3 4 5NOTE:

1) Distanţele se măsoară pe orizontală, de la limita obiectivului vecin până la punctul de desfacere a buteliilor (plasa de sârmă la şoproane sau exteriorul rastelului);

68

2) Pentru poziţia 4 din tabelul de mai sus, distanţele de amplasare vor respecta prevederile CFR, dar nu vor fi mai mici decât cele din tabel;

3) Pentru poziţiile 4, 5 şi 6 din tabel, distanţele se măsoară de la limita punctului de desfacere a buteliilor până la axul căii ferate sau proiecţia în plan a liniei de contact şi a axului reţelei aeriene.

Art 295. Pe distanţa de 3 m. faţă de punctul de desfacere a buteliilor, nu se vor afla materiale (combustibile sau incombustibile), iar terenul din acest spaţiu se acoperă cu nisip sau se sapă periodic;

Art 296. În staţiile de distribuţie a carburanţilor la autovehicule (benzinării), se pot amplasa puncte de desfacere a buteliilor, organizate în rastele acoperite, dispuse astfel încât să respecte distanţele minime specificate în tabel. De asemeni, zonele "ex" ale punctelor de desfacere a buteliilor cu GPL, nu se vor suprapune cu zonele "ex" ale benzinăriei (guri de vizitare, de alimentare, de aerisire, pompe de distribuţie, separatoare pentru hidrocarburi, etc.);

Art 297. Punctele de desfacere a buteliilor, organizate în rastele, cu maximum 500 kg. GPL, se pot amplasa şi lângă zidurile pline şi etanşe, rezistente la foc, ale construcţiilor, cu excepţia celor având destinaţii sociale, culturale, învăţământ, săli aglomerate şi clădiri înalte, în următoarele condiţii:

- rezistente la foc a zidului: minim 60 minute;- distanţa de la rastel la cel mai apropiat gol al zidului - conform

datelor din coloana 2 a tabelului prezentat.Art 298. Şoproanele vor fi cu structuri metalice, dimensionate

conform regelementărilor în vigoare şi funcţional conform cantităţilor de GPL ce urmează a fi stocate. Ele vor fi fixate pe platforme din beton, cu strat exterior antiscântei, ce va depăşi conturul şoproanelor cu 20 cm.

Art 299. Rastelele de desfacere a buteliilor sunt structuri metalice sudate, care permit stocarea pe două rânduri a buteliilor (2 x 10 butelii a câte 12,5 kg.);

Art 300. Structurile metalice ale punctelor de desfacere a buteliilor (şoproane sau rastele), se vor lega la pământ în conformitate cu prevederile Normativului I 20, rezistenţa de punere la pământ fiind de 5 ohmi.

Art 301. (1) Pe uşile punctelor de desfacere la şoproane şi pe fâşiile de tablă la rastele, se vor realiza următoarele inscipţionări:

- Gaze petroliere lichefiate - Pericol de explozie;- Numele şi adresa proprietarului;- Programul de lucru.

(2) De asemeni, se vor monta indicatoare de avertizare şi interzicere, conform STAS 297/2 şi anume:

- Produse inflamabile;

69

- Pericol de explozie;- Fumatul interzis.Art 302. Punctele de desfacere a buteliilor cu GPL se dotează

cu minim 2 stingătoare portabile cu pulbere şi CO2, tip P6;Art 303. Transportul buteliilor pline sau goale se la staţia de

îmbuteliere la punctul de desfacere şi invers, se realizează prin grija staţiei de îmbuteliere sau a societăţilor autorizate de acestea, cu mijloace de transport amenajate corespunzător;

Art 304. Şoproanele şi rastelele vor fi acoperite cu tablă plană sau cutată, prinsă în puncte de sudură, pentru a asigura:

- protecţia la intemperii şi raze solare;- împiedicarea accesului persoanelor neautorizate;- continuitatea electrică pentru legarea la pământ.Art 305. (1) În cazul constatării unor scăpări de gaze, se va

proceda astfel:- se identifică butelia cu scăpări;- se strânge cu atenţie robinetul;- se strânge piuliţa din plastic înfundată.

(2) Dacă scăparea a fost oprită şi butelia funcţionează normal, ea poate fi comercializată; în caz contrar va fi scoasă din punctul de desfacere şi dusă într-o zonă deschisă, ventilată şi fără surse de foc, unde va fi supravegheată până la golirea completă.

(3) În cazul aprinderii gazului de la o butelie, se va proceda astfel:

- se dă alarma;- se încearcă oprirea sursei de scăpări;- se intervine cu stingătoarele din dotare, cu pulbere şi

CO2, pentru stingerea focului;(4) După stingerea focului se lasă butelia să se

golească (ca şi în cazul scăpărilor neaprinse), având grijă ca gazele ieşite să nu se reaprindă sau să explodeze.

Art 306. La fiecarea punct de desfacere a buteliilor se va asigura:

- fişe de instruire a personalului de operare angajat, privind protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor;

- instrucţiuni specifice de operare şi desfacere.Art 307. De respectarea prevederilor actelor normative în

vigoare privind protecţia la foc pentru proiectarea, executarea, exploatarea şi postutilizarea punctelor de desfacere a buteliilor portabile cu GPL, răspund persoanele distribuitoare autorizate şi societăţile care asigură îmbutelierea şi transportul GPL, dacă prin contractele incheiate nu se prevede altfel.

70

5.15. DEPOZITE DE LICHIDE COMBUSTIBILE, DEPOZITE DE LACURI ŞI VOPSELE, STAŢII DE POMPARE PENTRU LICHIDE COMBUSTIBILE, RAMPE (AUTO SAU C.F.) DE ÎNCĂRCARE-DESCĂRCARE

Art 308. Accesul maşinilor de intervenţie în caz de incendiu, trebuie asigurat permanent, pe drumuri practicabile în tot timpul anului.

Art 309. Canalizarea apelor reziduale trebuie să se facă separat de cea pentru apele menajere ale clădirilor cu alte destinaţii.

Art 310. (1) Încălzirea şi iluminarea încăperilor închise (staţii de pompe, case de vane), se vor face respectându-se normele în vigoare de prevenire şi stingere a incendiilor pentru mediile cu pericol de explozie. Nu sunt admise improvizaţiile de nici un fel la aceste instalaţii. Reparaţiile curente şi întreţinerile se vor executa numai de muncitori calificaţi (electricieni, mecanici, etc.) şi, după caz, prin scoaterea din funcţiune a instalaţiei ce se repară.

(2) Eşapamentele motoarelor vor fi scoase în exterior, în direcţii unde nu există pericol de incendiiere şi vor fi prevăzute cu dispozitive de captare a scânteilor.

(3) Conductele de alimentare cu combustibil a motoarelor termice, vor fi prevăzute cu robinete de închidere montate în exteriorul casei de pompe, în locuri uşor accesibile şi vizibil marcate.

(4) Pompele acţionate de motoare cu combustie internă sau motoare electrice neasigurate contra exploziilor, vor fi instalate în încăperi separate prin pereţi antifoc faţă de încăperile motoarelor.

(5) Scurgerile provenite în timpul manevrării lichidelor combustibile la staţiile de pompe, rezervoare, etc., vor fi colectate în vase metalice închise şi evacuate la sfârşitul fiecărei operaţii din locurile unde s-au produs, în rezervoare, în vederea evacuării la canalizare sau distrugerii prin ardere.

(6) Agregatele folosite în manevrări, pompe, motoare, etc., vor fi curăţate zilnic. Cârpele folosite în aceste scopuri vor fi colectate în cutii cu capace metalice şi evacuate la sfârşitul fiecărei zile în afara încăperilor, în locuri fără pericol sau distruse prin ardere în locuri special amenajate.

(7) Dezgheţarea armăturilor, ventilelor, legăturilor pompelor se va face numai cu apă caldă sau abur. Este interzisă folosirea în aceste scopuri a focului deschis (facle, lămpi de benzină, etc.).

(8) Orice reparaţie curentă a instalaţiilor în care se lucrează cu lichide combustibile, se va efectua numai cu scule care nu produc scântei prin lovire.

71

(9) Demontările, înlocuirile şi alte operaţii similare la pompe, ventile, conducte, rezervoare, etc., care necesită folosirea focului deschis (sudura), se vor efectua după oprirea instalaţiei respective şi numai pe bază de permis de lucru cu foc.

Art 311. La instalaţiile de pompare acţionate manual, se vor respecta următoarele:

a) armăturile instalaţiilor, conductelor, etc., vor fi perfect etanşe; nu se admit furtunuri flexibile, cu fisuri;

b) încărcătoarele de alimentare a autocisternelor, vaselor, butoaielor cu lichide combustibile, vor fi prevăzute cu manşoane confecţionate din materiale neferoase;

c) autovehiculele vor fi alimentate numai cu motorul oprit;d) autovehiculele sosite la alimentare vor avea asigurată

legătura la pământ;e) se va asigura stabilitatea vaselor pe timpul operaţiei de

încărcare-descărcare.Art 312. Pentru asigurarea promptitudinii în intervenţie, la

remedierea deficienţelor, precum şi în caz de incendiu, se va afişa în fiecare depozit o schemă din care să rezulte amplasarea rezervoarelor, poziţia conductelor, poziţia ventilelor de închidere, instalaţia de stingere.

Art 313. (1) După executarea lucrărilor de reparaţii, digurile rezervoarelor sau platformelor pentru depozite de ambalaje (butoaie), căminele de acces, etc., care au fost deteriorate, vor fi reparate, iar produsele scurse, colectate şi evacuate în locuri fără pericol de incendiu.

(2) Se interzice lucrul cu foc deschis la o distanţă mai mică de 50 m. faţă de orice clădire, instalaţie sau rezervor ale depozitului de lichide, staţii de pompare, rampe;

(3) Încăperile închise în care se manevrează lichide combustibile (case de pompe, depozite de lacuri şi vopsele), vor fi asigurate cu ventilaţie naturală sau naturală eficientă;

(4) Se interzice circulaţia pe rezervoare, podeţele claviaturilor, pardoseala caselor de pompe, cu încălţăminte care în contact cu acestea pot provoca scântei.

(5) Înaintea fiecărei reparaţii la instalaţii, acestea se vor goli, spăla sau aerisi până la înlăturarea oricărui pericol de incendiu sau explozie.

Art 314. (1) Pentru asigurarea iluminării la dirijarea şi supravegherea operaţiilor în depozite şi rampe, se vor folosi numai lămpile mobile asigurate contra exploziei.

(2) Se interzice executarea oricărei lucrări la instalaţiile electrice, în timpul manevrării lichidelor combustibile în

72

încăperi, la rezervoare, rampe.(3) Măsurarea nivelului lichidelor în cisterne,

rezervoare, se va efectua numai cu dispozitive executate din materiale care nu produc scântei la lovire.

(4) Se interzice încălzirea cu foc deschis a vaselor, conducte în care se află lichide combustibile, congelabile.

Art 315. (1) Curăţirea rezervoarelor de reziduuri se va face periodic după un grafic întocmit de conducerea unităţii. Reziduurile colectate vor fi evacuate în afara digurilor rezervoarelor, în locuri care nu prezintă pericol de incendiu şi distruse prin ardere supravegheată.

(2) Pentru evitarea deversărilor de produse şi a împrăştierii acestora în jurul rezervoarelor sau instalaţiilor, mecanicii de motopompe sunt obligaţi să cunoască graficul operaţiilor de pompare, capacitatea rezervoarelor, caracteristicile instalaţiei de pompare, debit, presiune.

Art 316. Autovehiculele (autocisternele, camioanele) csre transportă lichide combustibile, trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de regulamentele de circulaţie în vigoare privind măsurile de siguranţă la transportul de lichide inflamabile. Platformele nebetonate ale depozitelor, rampelor, etc., vor fi curăţate periodic.

Art 317. (1) Depozitarea pe platforme ori în magazii a lichidelor combustibile în ambalaje, se va face pe sorturi de produse, în stive, asigurându-se spaţii de circulaţie între ele.

(2) Ambalajele defecte, necorespunzătoare, vor fi evacuate din magazii, platforme şi reparate în ateliere special amenajate pentru astfel de lucrări, respectându-se normele specifice.

(3) Descărcarea din vagoane sau autovehicule a produselor petroliere în ambalaje, se va face cu mare atenţie. Este interzisă răsturnarea sau lovirea ambalajelor metalice între ele, precum şi lovirea lor cu alte corpuri metalice.

(4) La ambalajele metalice ale produselor petroliere, se interzice executarea oricărei reparaţii cu foc sau scule care produc scântei prin lovire. Înainte de reparare, acestea vor fi complet golite şi bine spălate.

(5) Se interzice păstrarea în magazii a produselor petroliere în ambalaje, a obiectelor de îmbrăcăminte, a vaselor descoperite şi a oricăror materiale.

(6) Ambalajele produselor petroliere vor fi depozitate la o distanţă de minimum 0,50 m. faţă de instalaţiile de încălzire (conducte, corpuri de încălzire), precum şi de corpurile de iluminat.

(7) La depozitarea în ambalaje a lichidelor combustibile, se vor lua măsuri speciale pentru evitarea creşterii temperaturii produselor depozitate, prin acoperirea cu prelate stropite

73

cu apă, adăpostirea sub şoproane, etc.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 318. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se va întrerupe alimentarea cu energie electrică a

instalaţiilor de iluminat şi forţă;- se opresc pompările spe zona incendiată;- se opresc motoarele termice;- concomitent, se va acţiona cu materialele de stingere din

dotare;- la rezervoare, se va pune în funcţiune instalaţia de stingere

cu spumă (dacă există);- se va proceda la răcirea rezervoarelor vecine, expuse

radiaţiei termice;- autovehiculele de la punctle de alimentare, rampe de

încărcare sau descărcare vor fi evacuate;- se va executa operaţiunea de golire a vasului (rezervorului)

incendia, în alt rezervor (când sunt instalaţii şi condiţii pentru executarea acestei operaţiuni);

- căile de acces vor fi libere;- se va organiza întâmpinarea maşinilor de luptă ale

pompierilor militari;- specialiştii vor sprijini pompierii militari în acţiunea de

stingere, la solicitarea acestora şi vor supraveghea starea digurilor de reţinere a produselor revărsate.

5.16. DEPOZITE DE MATERIALE TEHNICEArt 319. Este interzis a se depozita în magaziile de materiale

tehnice a substanţelor, reactivilor chimici inflamabili sau a buteliilor sub presiune, în acelaşi compartiment cu alte materiale.

Art 320. La depozitarea chimicalelor, se vor respecta următoarele măsuri:

a) rezervele de reactivi chimici se vor păstra în compartimente separate ale magaziilor tehnice, atunci când există magazie comună;

b) se va acorda atenţie deosebită menţinerii etichetelor în bună stare pe toate ambalajele aflate în magazie;

c) transportul reactivilor lichizi se va face în ambalaje metalice şi nu în damingene de sticlă, chiar dacă sunt protejate în coşuri de nuiele;

d) dacă folosirea damingenelor sau a vaselor de sticlă este inevitabilă, transportul lor se va face pe tărgi speciale, purtate de cel

74

puţin 2 oameni.Art 321. Mijloacele de stins incendii la depozitele de chimicale,

vor fi întreţinute cu toată grija, iar personalul va fi instruit corespunzător.

Art 322. (1) Compartimentele de înmagazinare vor trebui să fie ventilate, după caz, în mod natural sau mecanic, atunci când este nevoie..

(2) Pentru deschiderea capacelor butoaielor, se interzice utilizarea sculelor care pot provoca scântei;

(3) Dacă se constată la un butoi că polimerul s-a gelizat, acesta va fi evacuat imediat în exterior şi distrus prin ardere, la un loc anume destinat pentru aceasta;

(4) Pentru a evita gelificarea lacului poliesteric, bidoanele sau butoaiele vor fi folosite în ordinea intrării lor în depozit;

(5) Transvazarea din butoaiele depozitului în canistrele cu capac etanş prevăzute cu inscripţii de recunoaştere, în care se va face transportul lichidelor inflamabile la secţiile de producţie, se va executa numai cu pompa de mână şi pâlnie de aramă sau plumb (pentru împiedicarea formării electricităţii statice), care după fiecare întrebuinţare trebuie spălate cu solvenţi.

(6) Depozitarea butoaielor şi bidoanelor se va face în ordine şi în condiţii care să nu provoace deteriorarea acestora.

(7) Rastelele metalice pe care se depozitează butoaiele sau bidoanele, ca şi vasele în care se face transvazarea, vor fi legate la pământ. este interzisă păstrarea în magazie a îmbrăcăminţii muncitorilor, a altor obiecte străine sau materiale combustibile.

(8) Orice scurgere de lichide inflamabile pe pardoseală sau prelingerea pe rastel, butoi, etc., va fi îndepărtată imediat prin acoperire cu nisip, respectiv ştergere cu cârpe (care se vor evacua imediat în exterior, unde vor fi arse în locuri anume destinate).

Art 323. Instalaţiile electrice, de încălzire şi ventilare sau răcire se vor executa conform prevederilor normativelor în vigoare şi proiectelor care se întocmesc pentru astfel de instalaţii.

Art 324. (1) Materialel cum sunt: plăci poliuretan, polistiren, plăci latex, etc., vor fi depozitate în încăperi separate, de gradul I-III rezistenţă la foc, cu respectarea normelor generale de p.s.i.

(2) La depozitare se vor avea în vedere proprietăţile fizico-chimice şi instrucţiunile privind păstrarea acestor produse, elaborate de către furnizor. Depozitarea se va face pe sorturi: sacii de negru de fum vor fi depozitaţi în loc ferit de umiditate.

(3) Transportul sacilor de negru de fum se va face pe cărucioare cu roţi de cauciuc.

75

Reguli de localizare şi stingere a incendiilorArt 325. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se va acţiona pentru localizare şi stingere cu materiale din

dotare, în raport cu caracteristicile materialelor incendiate, folosindu-se în special dioxidul de carbon;

- concomitent, se vor evacua materialele, conform planului de evacuare, în locurile stabilite prin acestea;

- se va scoate de sub tensiune instalaţia electrică de iluminat şi forţă;

- se va întrerupe funcţionarea sistemelor de încălzit.

5.17. DEPOZITE DE MATERIAL LEMNOS Art 326. (1) Capitolul de faţă cuprinde norme specifice pentru

depozitele de material lemnos (materii prime, produse industrializate şi deşeuri), din cadrul tuturor secţiilor de prelucrare şi industrializare a lemnului.

(2) Normele se aplică pentru:- depozite de buşteni;- depozite de sortimente scurte (lobde, lemn de foc);- depozite de deşeuri masive;- depozite de cherestea, semifabricate, etc.;- depozite de deşeuri mărunte (rumeguş, praf de lemn, talaş, aşchii, tocătură de lemn, etc.).

Art 327. Pentru depozitarea diverselor materiale lemnoase (tocătură, rumeguş, praf) în silozuri, buncăre şi staţii de filtrare, se vor respecta şi prevederile capitolului din normele generale care tratează instalaţiile de exhaustare şi transport pneumatic.

Art 328. Materialul lemnos (buşteni, cherestea, tocătură, rumeguş, etc.), se depozitează în stive sau halde, pe grupe, secţii sau sectoare, cu distanţe de siguranţă între ele, care să asigure accesul utilajelor şi maşinilor de stingere în caz de necesitate.

Art 329. Teritoriul depozitului, inclusiv o zonă de cel puţin 25 m. în jur, va fi curăţat periodic de deşeuri, vegetaţie uscată sau alte materiale combustibile. Terenul depozitului va fi clar delimitat (de drumuri de acces, garduri, etc.)

Art 330. (1) Se interzice executarea pe teritoriul depozitului a lucrărilor cu foc deschis (sudură electrică şi oxiacetilenică, lipirea la cald a metalelor, topirea bitumului, încălzirea cu flacără a conductelor, etc.).

(2) În cazuri excepţionale, se vor admite astfel de lucrări în depozite, numai pe bază de "Permis de lucru cu foc", cu

76

luarea tuturor măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor (stabilirea bazei de lucru, îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din apropiere, asigurarea locului respectiv cu mijloace de stingere, instruirea muncitorilor, supravegherea, controlul la terminarea lucrărilor, etc.)

Art 331. Se interzice accesul în depozite, a mijloacelor de transport cu motoare cu ardere internă, care prezintă scurgeri de carburanţi sau lubrefianţi, cu tobe de eşapament defecte sau fără dispozitive parascântei. Scurgerile de carburanţi sau ulei produse accidental în depozit, vor fi imediat îndepărtate. este interzisă orice reparaţie a mijloacelor de transport pe teritoriul depozitului.

Art 332. Se interzice depozitarea rămăşiţelor din lemn pe instalaţiile electrice care deservesc depozitul, motoare electrice, cutii de conexiuni, tablouri de comandă, etc.

Art 333. Legăturile electrice ale motoarelor şi instalaţiilor din incinta depozitelor, se vor controla periodic, înlăturându-se toate defecţiunile care pot produce supraîncălziri, scurtcircuite, scântei electrice, etc.

Art 334. Pe teritoriul depozitelor (inclusiv pe spaţiile de siguranţă), sunt interzise descărcarea, manipularea şi depozitarea altor substanţe sau materiale combustibile decât cele lemnoase (motorină, păcură, lubrefianţi, lacuri, vopsele, diluanţi, etc.).

Art 335. Deşeurile de lemn şi materialele rezultate la curăţirea locurilor de muncă, ce vor fi îmbibate cu ulei, lacuri sau substanţe uşor oxidabile şi inflamabile, se vor îndepărta zilnic. Săptămânal, deşeurile vor fi evacuate din locurile de depozitare.

Art 336. Se va asigura în permanenţă funcţionarea în condiţii şi la parametrii proiectaţi a reţelei de apă sau a bazinelor de apă pentru stingerea incendiilor, luându-se măsuri de întreţinere corespunzătoare, de verificare periodică, preventivă, precum şi măsuri pe timp de iarnă, care să evite îngheţarea lor.

Art 337. Teritoriul depozitului trebuie asigurat în permanenţă cu iluminat pe timp de noapte şi supravegheat continuu, mai ales în perioadele de secetă, de căldură şi de timpuri mari.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilorArt 338. În caz de incendiu, se vor lua imediat următoarele

măsuri:- se va anunţa serviciul de pompieri civili şi subunitatea de

pompieri militari;- se vor utiliza instalaţiile din dotarea depozitelor (hidranţi,

pompe de incendiu, utilaje de intervenţie mobile, etc.);- când este vânt, se vor organiza echipe de vânători de

77

scântei;- se vor evacua autovehiculele existente în depozit la încărcat

şi descărcat, electrostivuitoarele, electrocarele, locomotivele;- se va alarma şi personalul din atelierele sau secţiile din

apropiere;- se va organiza întâmpinarea maşinilor de luptă ale

pompierilor militari ce participă la stingere.

5.18. DEPOZITAREA RECIPIENŢILOR DE GAZE SUB PRESIUNE (OXIGEN, ACETILENĂ)

Art 339. Depozitarea buteliilor goale se va face separat de a buteliilor pline.

Art 340. Se interzice folosirea surselor de foc în incinta sau în vecinătatea depozitelor şi rampelor pentru recipienţi de gaze sub presiune.

Art 341. Instalaţiile electrice de iluminat şi forţă ale magaziilor pentru recipienţi cu gaze sub presiune, vor fi executate conform normelor în vigoare, întreţinute şi verificate periodic, în scopul depistării şi înlăturării neregulilor. Se interzice folosirea instalaţiilor electrice improvizate sau aaltor mijloace de iluminat, care pot provoca incendii.

Art 342. Înainte de executarea oricăror operaţii de reparaţii şi întreţinere, la rampe şi magazii, se vor lua măsuri de siguranţă pentru a nu se produce incendii.

Art 343. (1) Se interzice accesul la rampele şi magaziile cu recipienţi a autovehiculelor care au toba de eşapament fără dispozitiv de captare a scânteilor, rezervorul de benzină defect, instalaţia electrică necorespunzătoare sau alte defecţiuni capabile să producă incendii.

(2) În timpul încărcării sau descărcării buteliilor la rampe sau magazii, motorul autovehiculului va fi oprit.

(3) Se interzice depozitarea altor materiale pe rampele sau în magaziile în care se află recipienţi cu gaze sub presiune.

(4) Aşezarea recipienţilor în depozite şi pe rampe, se va face respectându-se prevederile normelor în vigoare şi numai în poziţie verticală.

Art 344. (1) Buteliile depozitate în aer liber vor fi protejate contra radiaţiilor solare, prin acoperirea cu plăci din materiale incombustibile. Buteliile de oxigen trebuie să fie ferite de încălziri puternice, deoarece presiunea gazului din interior creşte odată cu temperatura. La depăşirea temperaturii de +400C, se vor lua măsuri de

78

răcire. De asemeni, iarna, buteliile de oxigen încărcate trebuie ferite de îngheţ, deoarece la temperaturi scăzute oţelul devine casant, cedând mai uşor, fapt care determină explozii violente.

(2) Platformele pentru depozitarea în aer liber a buteliilor cu gaze, vor fi împrejmuite, pentru limitarea accesului persoanelor străine.

(3) Între stivele de butelii pline, se va asigura un spaţiu de minimum 1 m., iar între stivele de butelii goale şi pereţii magaţiei, de cel puţin 0,50 m.

(4) Buteliile ce au piese lipsă (capacul de protecţie, piuliţe de siguranţă, etc.), vor fi depozitate separat şi evacuate la primul transport de butelii goale.

(5) Se interzice fumatul sau folosirea surselor de foc deschis în magazii sau pe rampele de depozitare a recipienţilor de gaze sub presiune.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 345. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul de pompieri civili şi subunitatea de

pompieri militari;- se va acţiona cu mijloacele de stingere din dotare pentru

localizare şi stingere;- se vor evacua recipienţii (buteliile) neicendiaţi şi care sunt

expuşi pericolului exploziei, în locurile stabilite;- se execută operaţiunea de răcire asupra recipienţilor ce nu

se pot evacua.

5.19. DEPOZITE ŞI MAGAZII DE FIBRE, FIRE TEXTILE ŞI BUMBAC.

Art 346. Organizarea depozitelor şi magaziilor de fibre, fire textile şi bumbac, ţesăturilor, se va face cu respectarea strictă a prevederilor normelor în vigoare, atât pentru cele închise, cât şi pentru cele în aer liber.

Art 347. Materia primă se va stivui astfel:- baloţii şi sacii, pe poduri de scânduri;- lăzile şi cutiile din lemn se pot suprapune;- la stivuirile de baloţi, saci, lăzi şi cutii, se vor respecta

spaţiile regulamentare de acces.Art 348. (1) La depozitele deschise se interzice depozitarea

bumbacului şi lânii în stive neacoperite cu prelată. De asemeni, depozitarea se va face pe platforme ridicate cu 30 cm. de la nivelul solului.

(2) Baloturile de fibre şi fire textile vor fi verificate la

79

stivuire pentru a anu avea pete de ulei sau infiltraţii care să facă posibilă autoaprinderea.

Art 349. În depozitele închise, baloturile se vor aşeza în stive. La aşezarea manuală, stivele nu vor depăşi 6 rânduri de baloţi, iar în depozitele mari unde aşezarea se face mecanizat, înălţimea stivelor poate ajunge până la 8-10 rânduri de baloţi, păstrând distanţa faţă de instalaţia de iluminat şi sprinklere.

(2) Baloturile şi lăzile de materii prime vor putea fi deschise numai cu scule speciale (foarfeci confecţionate din materiale care nu produc scântei).

(3) Accesul în depozite şi magazii este permis numai în interes de serviciu şi cu obligaţia respectării regulilor de acces ce se vor afişa la intrarea în magazie.

Art 350. În depozitele de produse finite şi de materiale, se vor respecta regulile regimului general de prevenire şi stingere a incendiilor.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 351. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul de pompieri civili şi subunitarea de

pompieri militari;- se va acţiona cu materialele din dotare pentru localizare şi

stingere;- se va întrerupe alimentarea cu energie electrică a

instalaţiilor de iluminat şi forţă;- unde există, se va pune în funcţiune instalaţia de sprinklere

sau drencere (dacă nu funcţionează automat);- concomitent se vor evacua materialele (baloţi de bumbac,

fire, fibre) în locuri stabilite. Cele incendiate vor fi evacuate în locuri separate, unde vor fi stinse fiecare în parte, prin desfacere;

- se procedează la desfacerea baloţilor de bumbac şi se acţionează cu apă asupra lor.

5.20. DEPOZITE DE SACI DIN HÂRTIE SAU DEŞEURI DE HÂRTIE

Art 352. Depozitarea sacilor de hârtie, a deşeurilor de hârtie şi a sacilor utilizaţi pentru ambalarea produselor, nu trebuie să se facă în încăperi de fabricaţie. Se admite depozitarea în aceste încăperi numai în cantităţile strict necesare fluxului tehnologic pentru un schimb de lucru. Se va evita depozitarea în cantităţi mari a unor asemenea materiale în halele de fabricaţie, chiar dacă apar necesare stocuri tampot în fluxul tehnologic.

Art 353. Depozitarea sacilor şi a hârtiei de ambalaj în stive, se

80

va face păstrându-se spaţii de circulaţie în lăţime de minim 1 m. atât între stive cât şi între acestea şi pereţi. Se recomandă ca înălţimea de depozitare să nu fie mai mare de 1 m. Spaţiile de circulaţie vor fi marcate pe pardoseala încăperii de depozitare şi vor fi păstrate libere în permanenţă..

Art 354. Amenajarea stivelor se va face astfel încât acestea să nu bloceze uşile de acces şi evacuare ale încăperilor, hidranţii de incendiu, utilajele şi celelalte materiale de intervenţie în caz de incendiu.

Art 355. (1) Este interzisă folosirea sobelor pentru încălzire. Între corpurile de încălzire sau conductele neizolate ale instalaţiilor termice şi stivele de saci de hârtie, se va păstra o distanţă de minimum 35 cm.

(2) Între corpurile de iluminat şi stivele de saci de hârtie, se va păstra o distanţă de minimum 1 m.

(3) Este interzisă folosirea altor surse de iluminat, decât cele electrice, executate conform normativelor în vigoare.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 356. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul de pompieri civili şi subunitarea de

pompieri militari;- se va acţiona pentru localizare şi stingere cu materialele din

dotare;- se va întrerupe alimentarea cu energie electrică şi termică în

zonă;- concomitent se va acţiona pentru evacuarea sacilor, a

baloţilor de hârtie, etc. Cele afectate de incendiu se vor evacua în locuri separate şi stinse pe rând fiecare.

5.21. DEPOZITE DE CARBIDArt 357. Butoaiele de carbid se depozitează în magazii,

conform normativelo în vigoare, uscate, ferite de umezeală şi inundaţii, bune aerisite şi încălzite.

Art 358. Este interzisă amplasarea depozitelor de carbid la subsol sau pe terenuri inundabile.

Art 359. (1) Butoaiele în care se ambalează carbidul pentru transport, trebuie să fie uscate şi etanşe contra pătrunderii apei şi să porte inscripţia de avertizare respectivă. Ele trebuie ferite de ploaie, iar în depozit se vor aşeza la minimum 20 cm. de la sol.

(2) Este interzis a se deschide butoiul cu scule care pot produce scântei. De asemeni, este interzis a se manipula cu bruscheţe butoaiele de carbid, pentru a nu produce scântei în interiorul

81

butoiului şi în care, din cauza conţinutului inevitabil de aer, există întotdeauna un amestec exploziv.

(3) Butoaiele avariate în timpul transportului, trbuie golite imediat în vase închise etanş;

(4) Este interzis a se deschide deodată mai mult de un butoi de carbid. Butoiul se va ţine acoperit cu un capac etanş la apă, care nu trebuie să depăşească gabaritul butoiului.

(5) Deschiderea butoiului de carbid se va face în spaţiul de dezasamblare a depozitului.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 360. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul de pompieri civili şi subunitarea de

pompieri militari;- se va întrerupe alimentarea cu energie electrică şi termică în

zonă;- se va acţiona pentru localizare şi stingere cu stingătoare cu

pulbere şi CO2 şi cu mase pulverulente (nisip, pământ, etc.);- se vor evacua butoaiele care nu sunt afectate de incendiu,

în locurile stabilite, ferindu-le de umezeală;- încăperile trebuie bine ventilate;

5.22. DEPOZITE DE CEREALEArt 361. La înmagazinarea şi însilozarea cerealelor şi a

celorlalte produse agricole vegetale, se vor respecta urmîtoarele reguli:a) înainte de înmagazinare sau însilozare, dacă este posibil,

cerealele şi celelate produse vor fi uscate şi curăţate pentru îndepărtarea prafului şi a altor impurităţi. pentru produsele la care conţinutul de corpuri străine sau umiditatea depăşesc limitele de toleranţă, curăţarea şi uscarea sunt obligatorii înaintea depozitării sau însilozării;

b) cerealele vor fi înmagazinate sau însilozate pe loturi (partizi) şi în straturi a căror grosime se stabileşte în raport cu gradul de umiditate, respectându-se normele în vigoare.

Art 362. Sunt interzise:a) păstrarea în magazii sau silozuri a cerealelor a căror

umiditate depăşeşte limita de toleranţă;b) păstrarea de materiale cu pericol de incendiu, la un loc cu

celelalte cereale şi produse.Art 363. (1) Se va supraveghea periodic umiditatea şi

temperatura cerealelor şi a celorlalte produse, luându-se imediat măsurile necesare pentru uscarea şi aerisirea lor, în vederea răcirii;

(2) Limitele de umiditate şi temperatura peste care

82

trebuie efectuată uscarea şi răcirea, precum şi condiţiile de executare a acestor operaţiuni, se stabilesc prin instrucţiuni;

(3) În perioada de recepţionare a cerealelor şi acelorlalte produse, supravegherea umidităţii şi a temperaturii se va face permanent.

Art 364. (1) În magazii, în dreptul fiecărei uşi, pe cât posibil, se va lăsa loc liber, care să permită evacuarea cerealelor în caz de incendiu;

(2) Când uşile magaziei se deschid în afară şi accesul se face fără greutate, se pot depozita cereale fără a se lăsa liber spaţiul din dreptul uşilor. În acest caz, se recomandă ca înălţimea cerealelor să ajungă în dreptul uşilor, la cel mult 2/3 din înălţimea acestora şi ca obloanele pe care ele se sprijină să fie formate din părţi demontabile.

(3) De asemeni, pe cât posibil, se vor lăsa în lungul şi latul fiecărei magazii, treceri largi, de câte 1-2 m.

Art 365. Praful, pleava şi celelalte impurităţi ce se depun pe masa cerealelor sau pe marginea vracului, pe pereţii, grinzile, pardoseala şi planşeul magaziilor, silozurilor, coşurilor, precum şi pe aparatele şi utilajele din magazie, vor fi permanent curăţite şi evacuate.

Art 366. În încăperile de depozitare sau însilozare a cerealor, a produselor agricole şi vegetale şi pe teritoriul din jurul magaziilor, se vor respecta următoarele:

a) în încăperile de depozitare sau însilozare a cerealelor şi a celorlalte produse vegetale, precum şi pe o distanţă de 50 m. în jurul lor, sunt interzise fumatul, iluminatul cu flacără deschisă şi aprinderea sau umblatul cu foc deschis; în acest scop, se vor afişa inscripţii vizibile;

b) pentru fumat, se vor stabili locuri speciale;c) este interzisă parcarea autovehiculelor la o distanţă mai

mică de 50 m. faţă de silozuri, depozite şi magazii;d) vehiculele destinate transportului de cereale şi altor produse

vegetale, vor fi admise la hambare, magazii, silozuri, pentru încărcare sau descărcare, numai în mod ordonat şi eşalonat.

Art 367. În cazul magaziilor silozurilor şi coşarelor care au construcţiile de gradul I-III rezistenţă la foc şi sunt situate în imediata apropiere a căii ferate, după trecerea trenurilor cu locomotive cu abur, personalul de deservire a depozitului, va verifica dacă au căzut scântei sau cărbuni aprinşi care să pună depozitul în pericol de incendiu.

Art 368. Intervalale între magazii şi alte construcţii ale depozitelor, vor fi păstrate în stare de curăţenie, fără a fi blocate cu diferite materiale.

83

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 369. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se vor scoate de sub tensiune utilajele şi vor fi evacuate

(cele mobile);- în cazul incendiilor la grămezile de cereale, stingerea se

face prin stropirea lor în sensul curenţilor, cu apă în cantitate mare, dintr-un loc cât mai apropiat şi situat pe cât posibil mai sus decât focarul, sau la aceeaşi cotă;

- în timp ce se face stropirea cu apă a focarului, alţi lucrători, folosind lopata, vor îndepărta stratul de cereale stins, iar pe cele neaprinse le vor îndepărta din zona periculoasă;

- totodată se va asigura protecţia grămezilor învecinate, prin stropirea lor cu apă sau acoperirea cu prelate, care vor fi mereu umezite;

- cerealele evacuate, umede sau fierbinţi, vor fi depozitate separat, grosimea unui strat fiind de cel mult 50 cm.;

- la strângerea şi lopătarea cerealelor, se va veghea ca persoanalul care acţionează în depozit să nu fie acoperit cu cereale;

- înaintarea pe grămezile de cereale se va face numai pe scânduri aşezate deasupra grămezilor;

- în cazul în care incendiul a cuprins construcţia magaziei sau a silozului de cereale, se va acţiona în primul rând la stingerea cu apă a construcţiei, se vor lichida flăcările de pe acoperiş şi de pe pereţi, apoi se va deschide acoperişul în mai multe locuri, pentru evacuarea fumului, iar după aceea se va trece la stingerea cerealelor

5.23. DEPOZITE PENTRU FĂINĂ ŞI DEŞEURI DE FĂINĂArt 370. Nu se admite intrarea persoanelor străine în depozit.Art 371. Se interzice depozitarea, chiar provizorie, a altor

materii prime şi materiale în aceste depozite.Art 372. (1) Se va asigura permanent curăţenia spaţiilor de

depozitare, a grătarelor, a pltformelor şi a tuturor instalaţiilor şi se vor evacuazilnic deşeurile combustibile.

(2) Se va asigura o bună aerisire şi se va verifica periodicinstalaţia de ventilaţie;

(3) Se vor asigura culoare de circulaţie longitudinale şi transversale, având lăţimea de minimum 1,40 m., astfel ca stivele de produse în saci să fie deservite fără a bloca circulaţia.

(4) Distanţele între stive vor fi de minim 1 m., iar lăţimea unei stive va fi de 6 saci vara şi 8 saci iarna, aşezaţi culcat.

Art 373. Se interzice încălzirea cu sobe metalice.

84

Art 374. În magaziile de făină şi produse finite, se vor respecta următoarele:

a) sacii de făină vor fi aşezaţi în stive, având lăţimea de 1,40 m., înălţimea de maxim 10 saci aşezaţi culcat pe lat, iar distanţa între stive de minim 1 m., asigurându-se culoare de circulaţie longitudinale şi transversale, conform prevederilor de mai sus;

b) se interzice depozitarea diverselor materiale în aceste magazii;

c) se va asigura permanent curăţirea spaţiilor de depozitare, a grătarelor şi tuturor instalaţiilor;

d) distanţele faţă de sursele de căldură a stivelor cu produse finite, trebuie să fie de minim 1 m.;

e) sacii şi ambalajele se vor depozita astfel încât să nu blocheze căile de acces la uşi, ferestre sau instalaţii de stins incendii, menţinându-se în permanentă ordine şi curăţenie

5.24. PRELUCRAREA LEMNULUI

Secţii de prelucrare primară a lemnului (hale de gatere):Art 375. În halele de gatere nu este admisă utilizarea lămpilor

de benzină pentru încălzirea diferitelor piese, executarea lucrărilor de sudură fără respectarea normelor specifice de p.s.i.

Art 376. Buştenii se verifică atent înainte de a se introduce în gatere, pentru a se înlătura eventualele corpuri metalice, pietre, etc. Gaterele se prevăd cu dispozitive care să asigure scoaterea lor din funcţiune, în cazul producerii scânteilor sau supraîncălzirii diverselor părţi ale instalaţiei.

Art 377. Scurgerile uleiului de ungere a lagărelor şi a altor utilaje mecanice, trebuie înlăturate, folosindu-se pentru aceasta dispozitive speciale. Unsorile amestecate cu praf se înlătură cu regularitate.

Art 378. Utilajele electrice (motoare electrice, întrerupătoare, corpuri de iluminat, tablouri electrice, etc.), trebuie protejate împotriva prafului combustibil din lemn, fiind "etanşe la praf". Exploatarea şi verificarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice se va face conform prevederilor Normativului I7.

Art 379. Evacuarea rumeguşului şi deşeurilor rezultate din procesul de prelucrare mecanică a lemnului, se va face pe cale mecanică (transportoare cu bandă sau pneumatice). Transportoarele pneumatice se confecţioaneză din materiale incombustibile şi se prevăd cu dispozitive de închidere automată a conductelor, în cazul declanşării unui incendiu.

Art 380. La folosirea unei transmisii centrale pentru acţionarea

85

gaterelor, trecerile prin pereţi se etanşează pentru a evita pătrunderea prafului în sala maşinilor.

Art 381. Halele de fabricaţie a cherestelei, se prevăd cu instalaţii de stingere cu hidranţi interiori de incendiu.

Secţii şi ateliere de prelucrare mecanică a lemnului.Art 382. Utilajele şi dispozitivele folosite pentru ascuţirea

pânzelor de fierăstrău şi a cuţitelor maşinilor de prelucrare a lemnului, polizoare şi alte utilaje care pot provoca scântei, vor fi amplasate în încăperi separate de cele pentru prelucrarea materialului lemnos.

Art 383. Se interzice încălzirea cleiului cu foc deschis, cu lămpi de benzină sau petrol, în secţiile pentru prelucrarea lemnului. Această operaţie se va executa în recipiente încălzite cu abur sau cu apă supraîncălzită.

Art 384. Se admite folosirea focului deschis pentru încălzirea cleiului, numai în ateliere cu o suprafaţă mai mică de 300 m.p., prin respectarea următoarelor cerinţe:

a) dacă încălzirea se face cu reşouri electrice, acestea vor fi fixate rigid, pe un suport din material incombustibil, cu înălţimea de minim 0,8 m., izolat cu azbest. Este interzisă utilizarea, pentru racordarea la reţea, a cabluriloir neizolate sau a aaltor conductoare electrice improvizate;

b) dacă încălzirea cu gaze naturale sau lichefiate, arzătoarele vor fi fixate şi protejate ca în aliniatul precedent. Ele vor fi racordate prin conducte de oţel şi asigurate împotriva loviturilor. Amplasarea buteliilor se va face într-un loc ferit de căldură, lovituri şi pe cât posibil ventilat;

c) amplasarea reşourilor electrice sau a arzătoarelor cu gaz, se face la o distanţă de minim 1,5 m. de orice material combustibil.

Art 385. Înainte de a fi introduse în maşini pentru prelucrare, materialele lemnoase vor fi examinate cu grijă, pentru înlăturarea eventualelor bucăţi de metal înglobate.

Art 386. Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat, vor fi executate în conformitate cu prevederile Normativului I7 - 98 şi vor ave asigurat radul de protecţie necesar mediului în care sunt instalate şi se exploatează (etanş la praf);

Art 387. Încălzirea atelierelor de prelucrare a lemnului se va face cu instalaţii de încălzire centrală (apă caldă, abur, aer cald, etc.), cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, în vigoare, privind executarea lor şi aşezarea materialelor combustibile faţă de elementele instalaţiei. În atelierele mari, cu o suprafaţă de maxim 300 m.p., pot fi utilizate şi sobe obişnuite cu acumulare de căldură - executate astfel ca uşiţele de alimentare să fie în afara

86

acestei încăperi.Art 388. Se interzice folosirea sobelor fără acumulare de

căldură (sobe metalice) şi a radiatoarelor electrice, indiferent de tipul lor.

Art 389. Sunt interzise aşezarea şi uscarea materialelor combustibile pe sobe sau pe corpurile de încălzire.

Art 390. Materialul lemnos nu va fi introdus în ateliere decât în cantităţi strict necesare, ce urmează a fi prelucrate în schimbul respectiv. Acesta va fi stivuit în mod ordonat, lăsându-se libere căile de acces şi evacuare.

Art 391. Depozitarea şi stivuirea materialului lemnos se va face corespunzător măsurilor de p.s.i.

Art 392. La sfârşitul fiecărui schimb, deşeurile de materiale lemnoase (praf de lemn, rumeguş, lobde, etc.), vor fi colectate şi evacuate în afara atelierului, în locuri ce se vor stabili în acest scop, cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

Art 393. În secţiile de preluicrare a lemnului (tâmplărie, modelărie, reparat lăzi), sunt interzise depozitarea, transportul şi manipularea lichidelor combustibile sau explozive, cu excepţia celor strict necesare procesului de lucru şi nu mai mult decât pentru un schimb de lucru. Lichidele combustibile utilizate, se vor păstra în ambalaje închise etanş.

Art 394. Lubrefianţii necesari ungerii utilajelor se vor aduce în ateliere, în cantităţi pentru maxim trei schimburi de lucru. Păstrarea acestora se va face în locuri special amenajate, ferite de orice sursă de foc sau de încălzire.

Art 395. Executarea în ateliere de tâmplărie a unor lucrări de reparaţii cu foc deschis, nu se admite decât pe bază de "Permis de lucru cu foc" (anexa nr. 13).

Art 396. La terminarea lucrului, şeful de atelier nu va părăsi lucrul până nu va asigura:

- curăţarea tuturor locurilor de muncă, în special a utilajelor;- evacuarea tuturor deşeurilor;- scoaterea de sub tensiune a tuturor maşinilor şi a aparatelor

electrice;- oprirea din funcţionare a tuturor utilajelor;- punerea în funcţiune (acolo unde există), a iluminatului de

siguranţă;- întreruperea instalaţiei electrice de iluminat, de la tabloul

principal al atelierului;- închiderea tuturor geamurilor şi uşilor.Art 397. Este interzis fumatul în atelierele de prelucrare a

lemnului.

87

Art 398. Se interzice blocarea cu materiale sau unelte de lucru, a căilor de acces din aceste ateliere.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 399. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se va opri sistemul de ventilaţie existent şi se va scoate de

sub tensiune instalaţia electrică de iluminat şi forţă;- se va opri sistemul de ventilaţie şi exhaustare şi se vor

secţiona prin şibere aceste canale;- se vor închide uşile antifoc;- se va acţiona asupra materialelor incendiate, folosind

stingătoarele existente în atelier şi apa;- pe timpul acţiunii, se vor lua măsuri pentru a evita

degradarea utilajelor şi a materialelor- concomitent cu stingerea se va organiza evacuarea

utilajelor.

Uscătorii pentru cherestea şi frizeArt 400. (1) Camerele sau tunelele de uscare vor fi construite,

întreţinute şi exploatate conform normativelor în vigoare.(2) Toate tipurile de uscătorii vor fi prevăzute cu

termometre pentru controlul temperaturilor, agenţilor termici folosiţi şi ale aerului în circulaţie.

(3) Pentru înlăturarea pericolului de incendiu şi explozie la camerele şi tunelele de uscare ce se protejează în interior contra corodării părţilor metalice şi pentru impermeabilizarea pereţilor cu vopsea anticorozivă, care conţin o cantitate importantă de solvenţi inflamabili, se vor lua următoarele măsuri:

- aplicarea acestei vopsele se va face numai în perioadele de revizie, după prealabila evacuare a materialului lemnos, pe pereţi bine curăţaţi şi uscaţi;

- uscătoriile nu vor fi puse în funcţiune decât după uscarea completă a vopselei şi o ventilaţie prealabilă, pentru a se evacua vaporii de solvenţi din camere şi tunele.

(4) Se va verifica în permanenţă temperatura electromotoarelor şi lagărelor, pentru a se evita supra încălzirea acestora.

(5) Conductele, registrele şi bateriile de încălzire, vor fi curăţate de depunerile de praf.

Art 401. (1) Accesul la vanele de închidere ale conductelor de agenţi termici şi la întrerupătoarele electrice ale ventilatoarelor, trebuie

88

să fie în permanenţă liber.(2) În cazul unui început de incendiu la camera de

urscare, bateria de încălzire şi ventilatoarele se scot imediat din funcţiune.

Art 402. (1) Lagărele vagoneţilor de manipulaţie, vor fi unse o dată pe lună. Cu această ocazie, se va verifica şi starea lagărelor respective, remediindu-se toate defecţiunile care pot provoca scurgeri de ulei pe pardoseală.

(2) Vagoneţii încărcaţi, înainte de intrarea în cameră, vor fi bine curăţaţi de praf, deoarece la temperaturi înalte se pot aprinde.

(3) În spaţiile uscătoriilor, materialul va fi depozitat în vagoneţi. Se interzice staţionarea vagoneţilor pe podul transbordor sau în faţa uscătoriilor în funcţiune.

(4) În spaţiu de odihnă, materialul va fi depozitat în vagoneţi sau în stive. depozitarea se va face astfel încât între vagoneţii încărcaţi sau stive şi aceştia şi pereţi, să existe un spaţiu de circulaţie de cel puţin 0,60 m.

Art 403. (1) Uscătorii de lemn trebuie curăţate după cum urmează:

a) deşeurile de lemn şi praful se colectează şi se evacuează din camerele şi maşinile de uscare, după fiecare şarjă, înainte de o nouă încărcare;

b) tunelel de uscare se curăţă de deşeuri cel puţin o dată pe săptămână, în mod riguros, însă şi la fiecare şarjă se va efectua curăţirea acestora;

c) conductele, registrele, bateriile de încălzire, vor fi controlate în privinţa curăţeniei, de praf, înainte de fiecare şarjă.

(2) Se va asigura supravegherea permanentă în trei schimburi a uscătoriilor, prin personal calificat corespunzător, căruia îi revine şi sarcina unei întreţineri normale, conform instrucţiunilor proiectantului.

(3) La terminarea lucrului, în afara măsurilor generale indicate, se va face evacuarea din spaţiul uscătoriei a tuturor vagoneţilor cu material lemnos şi depozitarea acestora în spaţiul de odihnă.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 404. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:- se vor anunţa serviciul public de pompieri civili şi

subunitatea de pompieri militari;- se vor închide uşile şi se vor menţine permanent închise;- se vor opri imediat ventilatoarele;

89

- se vor închide şiberele de tiraj;- se va închide conducta de încălzire;- se va deschide conducta de abur spre a înăbuşi incendiul

5.25. SECŢII DE VOPSIRE, DE USCARE A PELICULEI ŞI DE LUSTRUIT

Art 405. Pardoselile secţiilor de vopsitorie, uscare a peliculei şi de lustruit, trebuie să fie rezistente la foc, netede, lipsite de rosturi, uşor de curăţat şi să nu producă scântei.

Art 406. Încăperile de pulverizare se vor executa conform normativelor tehnice în vigoare, referitoare la spaţiile cu pericol de explozie şi incendiu; se recomandă ca acestea să aibă câte două uşi cu deschiderea spre afară, pe două laturi diferite, în execuţie etanşă la fum, rezistente la foc şi cu dispozitiv de autoînchidere.

Art 407. Ferestrele de la parter trebuie să aibă ochiuri mobile care să permită evacuarea în caz de incendiu.

Art 408. (1) Instalaţiile electrice vor fi executate conform normativelor în vigoare pentru încăperi cu pericol de explozie.

(2) Încălzirea acestor încăperi nu este permisă decât central (apă caldă, abur, aer cald). execuţia dispozitivelor de încălzire şi a glafurilor de fereastră va fi realizată astfel încât să nu se poată aşeza pe ele cutii cu vopsea sau diluanţi.

Art 409. (1) Vaporii de nitrolacuri produşi la operaţia de pulverizare, trebuiesc evacuaţi printr-o bună ventilaţie.

(2) Instalaţiile de ventilaţie ale acestor încăperi nu pot fi comune cu instalaţiile de ventilaţie ale altor secţii. Sistemul de ventilaţie va fi pus în funcţiune cu circa 10 minute şi oprit cu circa 15 minute după terminarea lucrului.

(3) Absorbţia vaporilor trebuie să se facă orizontal sau pe direcţia oblic în jos, ţinându-se seama şi de densitatea vaporilor în raport cu aerul.

(4) Standurile de pulverizare, detaliile şi canalele de absorbţie, vor fi confecţionate din materiale incombustibile. Este interzisă îmbrăcarea lor în hârtie.

Art 410. Pentru a uşura curăţirea canalelor, se va da mare atenţie execuţiei formei acestora se va da mare atenţie execuţiei formei acestora, care trebuie să fie lipsită de proeminenţe, colţuri şi spaţii moarte, care favorizează de punerile de reziduuri, care se pot autoaprinde.

Art 411. Depunerile de nitrolac pe pereţi, se vor îndepărta ori de câte ori este cazul.

Art 412. (1) Canalele de exhaustare pentru deşeuri, trebuie să fie asamblate prin flanşe prevăzute cu guri de acces, pentru a putea fi

90

uşor demontate în vederea curăţirii lor periodice (cel puţin o dată la 3 luni şi în funcţie de depunerile rezultate). Aceste canale nu trebuie să debuşeze în coşuri.

(2) Pentru buna exhaustare a vaporilor, este necesar să se asigure introducerea aerului proaspăt, spre a se păstra echilibrul de presiune în încăperea de producţie.

(3) Curăţirea standurilor de pulverizare şi a canalelor, de depunerile de nitrolac, trebuie făcută cu şpacluri răzuitoare care nu produc scântei (din lemn, alamă sau cupru). Depunerile răzuite se colectează în recipienţi metalici închişi şi, dacă nu se returnează fabricilor producătoare, se vor distruge în exterior, în condiţii speciale de siguranţă.

(4) Este interzisă arderea acestor deşeuri în focarele cazanelor, cuptoarelor sau sobelor.

(5) La pulverizare, se va folosi numai aer comprimat, azot sau CO2. Folosirea în acest scop a oxigenului este interzisă.

(6) Aerul absorbit de compresorul care alimentează instalaţia de pulverizare, nu este permis a se lua din încăperea de pulverizare.

Art 413. În secţiile de vopsitorie şi uscare, cât şi anexele lor, nu este permis a se intra cu foc deschis sau a se fuma. La uşile de intrare la astfel de secţii, se vor afişa inscripţii avertizoare privind pericolul de incendiu şi explozie.

Art 414. În timpul lucrului nu este permisă în aceste încăperi executarea niciunei lucrări de reparaţie sau întreţinere. Aceste lucrări se pot executa numai pe bază de permis de lucru cu foc, eliberat de conducerea unităţii.

Art 415. (1) În secţiile de pulverizare nu este permisă păstrarea de nitrolacuri sau diluanţi în cantităţi mai mari decât necesarul pentru 4 ore de lucru. păstrarea se va face în recipienţi metalici, cu închidere etanşă. Vasele mici (până la 2 litri conţinut) pentru umplerea pistoalelor de pulverizare, trebuie să aibă capace metalice.

(2) Toţi recipienţii vor purta inscripţia "Pericol de incendiu".

(3) În cazul în care alimentarea cu vopsea se face de la o staţie de pompare, cantitatea de vopsele plus solvenţi, nu va depăşi necesarul pentru jumătate de schimb.

(4) În apropierea utilajelor cu pericol de incendiu, vor fi păstrate stingătoare portabile şi prelate ignifugate, în număr sufucient.

(5) Serviciul în secţiile de vopsitorie şi uscare, nu poate fi executat decât de persoane deplin corespunzzătoare, calificate şi bine instruite.

Art 416. (1) În cazul defectării instalaţiilor de evacuare a aerului

91

viciat, lucrul se întrerupe, neputându-se relua decât după repunerea în funcţiune a instalaţiei de evacuare.

(2) Este interzisă cu desăvârşire obturarea, blocarea, astuparea chiar parţială a golurilor de evacuare a aerului viciat sau a celor de introducere a aerului proaspăt.

(3) Materialul de vopsire va fi ferit de acţiunea razelor solare.

(4) Zilnic, la terminarea lucrului, toate lavetele, materialel de şters, pensulele, vor fi închise de cei care le folosesc, în cutii metalice speciale, prevăzute cu capac, având inscripţiile corespunzătoare şi amplasate la distanţa de 2-3 m. faţă de orice material combustibil.

(5) Obiectele scoase din uz cu ocazia reviziilor şi reparaţiilor şi materialele de şters îmbibate, vor fi distruse prin ardere în locurile anume destinate acestui scop, sub supraveghere.

(6) Este interzisă arderea acestor materiale pentru încălzire.

(7) După terminarea programului, instalaţiile electrice ale secţiei, se scot de sub tensiune de la tabloul general, afară de iluminatul de pază şi avertizare.

Art 417. (1) La sfârşitul fiecărei săptămâni, la terminarea lucrului, ultimul schimb va face o curăţenie temeinică a atelierului de vopsitorie, curăţindu-se toate lămpile electrice, corpurile de încălzire, canalele de ventilaţie, ventilatoarele, filtrele de aer, pereţii cabinelor de vopsire, dotarea atelierului, elemente de construcţie. În exteriorul clădirii, în jurul gurilor de exhaustare, la streşini, colţurile moarte ale acoperişului, trebuie făcută curăţenia de reziduuri.

(2) Nu se vor purta haine îmbibate cu substanţe inflamabile. ele trebuie să fie spălate cu regularitate în locuri stabilite şi în condiţii regulamentare.

(3) Este interzis lucrătorilor din vopsitorii, de a se apropia în haine de lucru, de surse de căldură sau focuri deschise.

(4) Îmbrăcămintea de protecţie va fi păstrată în afara secţiei, atelierului, în dulapuri metalice. Folosirea lenjeriei sau îmbrăcămintei din material plastic (care se poate încărca cu eletricitate statică), este de asemeni interzisă.

(5) Este interzisă instrarea în vopsitorie cu chibrituri, brichete sau alte obiecte similare. De asemeni, este interzisă intrarea în secţie a persoanelor neautorizate.

(6) Revizia şi repararea utilajelor se va face obligatoriu în baza permisului de lucru cu foc şi a unui plan de măsuri pentru porevenirea incendiilor, cu utilaje oprite, golite, curăţate şi spălate şi cu elementele de construcţie ale halei curăţate de toate

92

resturile de vopsea.(7) Se interzice depozitarea, transportarea şi

manipularea în secţiile de vopsitorie, a altor materiale inflamabile, în afara celor necesare procesului tehnologic.

Prepararea vopselelorArt 418. (1) Prepararea materialelor pentru vopsire se face

organizat şi centralizat. Este interzisă prepararea vopselelor în magazia de zi a atelierului unde se aplică vopseaua. Vopselele vor veni gata preparate de la fabrica producătoare, în recipienţi închişi ermetic.

(2) Prepararea necentralizată este admisă acolo unde operaţia de vopsire se face sporadic şi consumul de materiale de vopsire nu depăşeşte 5 l/schimb.

(3) Prepararea materialelor pentru vopsire şi diluarea lor, se fac în băi separate de restul încăperilor, prevăzute cu acces direct în exterior

(4) Este interzisă prepararea mai multor feluri de lacuri, nitrolacuri, poliesteri, în aceeaşi încăpere, trebuind să se prevadă câte un spaţiu separat pentru fiecare fel de lac.

Vopsirea suprafeţelor lemnoase:a) Vopsirea cu pensula:Art 419. Vopsirea cu pensula se poate face şi în ateliere de un

alt specific (mecanic, montaj), cu condiţia ca în apropiere să nu existe surse de aprindere, iar ventilaţia generală a atelierului să fie în funcţiune şi suficientă, pentru a se elimina posibilitatea atingerii unei concentraţii explozive a vaporilor în aer.

b) Vopsirea prin imersie sau turnare:Art 420. (1) Vopsirea prin imersie se face în băi metalice. Ele

vor avea în plan şi secţiuni, dimensiunile minime necesare introducerii uşoare a pieselor. Băile vor fi prevăzute cu ventilaţii pentru evacuarea vaporilor de solvenţi care se degajă de pe suprafaţa băii.

(2) Băile vor fi prevăzute cu capace care, în caz de aprindere a materialului aflat în băi, să se poată închide imediat. De asemeni, vor fi dotate cu stingătoare cu pulbere şi CO2 sau cu instalaţii speciale de stingere cu gaze inerte.

(3) Este interzisă umplerea băilor peste nivelul marcat pe indicatorul de nivel.

(4) Pentru colectarea şi scurgerea vopselei revărsate accidental în jurul băii, vor fi prevăzute canale acoperite, cu scurgere la rezervorul exterior de golire rapidă.

93

c) Vopsirea prin pulverizare şi turnare :Art 421. (1) În încăperile fără foc deschis, în care pulverizarea

se face ocazional, la şarje mici şi cu un consum de vopsea de 5 l/schimb, pulverizarea se va face în ordinea de vopsire, prevăzându-se filtre pentru reţinerea particulelor de vopsea, ventilatoare de evacuare a aerului viciat, precum şi stingătoare manuale cu CO2.

(2) Pulverizarea se va face cu aer comprimat, azot sau CO2 sau prin presiune hidraulică, fiind interzisă cu desăvârşire folosirea oxigenului.

(3) Aerul comprimat va fi curăţat de orice fel de impurităţi, prin filtre speciale. De 2-3 ori pe schimb, filtrul de aer se va curăţa de apă şi de uleiul acumulat, iar la fiecare 100 ore de funcţionare se va demonta şi se va controla materialul de filtrare, care se va înlocui imediat ce se constată îmbâcsirea lui.

(4) Este interzis a se schimba felul materialelor de filtrare, faţă de cel indicat prin proiect sau prin cartea tehnică a maşinii.

(5) Pulverizarea tuturor pieselor se va face obligatoriu înăuntrul sau în faţa cabinei de vopsire.

(6) Este interzisă pulverizarea dacă filtrele umede, filtrele uscate şi ventilatoarele de evacuare şi introducere a aerului nu sunt în funcţiune.

(7) Este interzis a se înfăşa mânerele pulverizatorului cu materiale electrice izolante, mânerele trebuind să fie bune conducătoare electric, pentru a face corp comun cu muncitorul şi a împiedica producerea de scântei prin descărcare electrostatică.

d) Uscarea naturală sau artificială a peliculeiArt 422. (1) Uscarea naturală a pieselor vopsite în atmosfera

atelierului se poate face numai dacă ventilaţia locală mecanică este în funcţiune şi corespunzătoare.

(2) Piesele lăcuite cu nitrolac, nu se vor usca decât la temperaturile indicate de laborator.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 423. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se va acţiona cu mijloacele de primă intervenţie din dotare;- concomitent, se va trece la evacuarea materialelor în

locurile stabilite prin planurile de evacuare (se vor evacua mai întâi vasele cu nitrolacuri, substanţe combustibile sau inflamabile);

- se vor închide uşile antifoc;

94

- se vor opri instalaţiile de exhaustare;- specialiştii vor sprijini activitatea pompierilor privind folosirea

substanţelor stingătoare în raport cu natura produselor ce sunt incendiate.

- nu se vor opri instalaţiile de umezire.

5.26. PRELUCRAREA MATERIALELOR TEXTILEArt 424. (1) Toate utilajele de prelucrare vor fi curăţate în

permanenţă de înfăşurările de fire sau fibre de pe organele în mişcare (axe, valţuri, curele de transmisie).

(2) Curăţirea instalaţiilor şi aparatelor electrice de praf şi scamă, se va face de către electricieni instruiţi în acest scop.

(3) Instalaţia de încălzire, radiatoarele şi conductele de transport a agentului termic, vor fi curăţate săptămânal, acordându-se o mare atenţie radiatoarelor cu aripi care trebuie curăţite cu jet de aer sub presiune (compresor).

Art 425. (1) Săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, se va verifica starea tehinică a maşinilor şi se vor înlătura deficienţele care ar putea provoca incendii.

(2) Se va îndepărta în permanenţă orice depunere de praf sau scamă, deşeuri de pe electromotoare (în special între nervurile carcaselor şi roţilor electromotoarelor),l corpuri de iluminat, tubulaturi, conducte, automate şi tablouri electrice. De asemeni, se va îndepărta praful, scama, fibra şi deşeurile de sub maşini.

(3) La instalaţiile de absorbţie a prafului, unde evacuarea se face în atmosferă, se vor lua măsuri ca fibrele şi scamele să nu fie luate de curenţii de aer şi transportate în locurile care prezintă pericol de incendiu.

(4) Fibrele şi deşeurile din jur şi de sub maşini, vor fi strânse şi evacuate la fiecare schimb.

(5) Se interzice depozitarea materialelor în apropierea coloanelor de transport a agentului termic şi radiatoarelor.

Art 426. (1) La maşinile de tăiat şi croit se vor respecta următoarele reguli:

a) ascuţirea cuţitelor se va face în locuri special amenajate (ascuţitorii);

b) la maşinile de croit bandă, ascuţirea se va face după îndepărtarea de pe masa maşinii a materialului de prelucrat şi după ce instalaţia de absorbţie a fost oprită.

(2) Zilnic se va face verificarea stării tehnice a fiarelor de călcat electrice (ştechere, cordoane). Aşezarea lor în timpul nefolosirii se va face numai pe suporturi speciale, incombustibile.

(3) La terminarea lucrului, fiarele de călcat, maşinile

95

de cusut electrice şi celelalte aparate, vor fi deconectate de la sursele de energie.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 427. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se vor închide uşile şi se vor menţine închise;- se vor scoate de sub tensiune instalaţiile electrice;- se va acţiona cu stingătoarele manuale şi cu celelalte

mijloace şi instalaţii existente;- concomitent cu stingerea incendiului, se vor evacua

materialele; în sectoarele unde se lucrează şi cu produse din material plastic, se vor evacua mai întâi acestea.

5.27. PRELUCRAREA MASELOR PLASTICE ŞI A CAUCIUCULUI

Art 428. La prelucrarea maselor plastice şi a celor care prezintă pericol de incendiu asemănător (fabricarea granulelor, valţuri şi malaxoare, maşini de extrudare, maşini de injecţie şi suflat), se vor lua următoarele măsuri:

a) punerea în funcţiune a maşinilor, se va face după ce în prealabil au fost verificate şi reglate, de către specialişti, sistemul automat de conducere a procesului tehnologic, sistemul de încălzire a maşinilor (rezistenţele electrice), sistemele de răcire, sistemul de ventilaţie locală; în general trebuie luate şi alte măsuri care să ducă la menţinerea parametrilor tehnologici stabiliţi prin reţetele de fabricaţie (în special menţinerea temperaturii), pentru a se evita degajările de gaze inflamabile în hală;

b) malaxoarele în care se prelucrează nitrolacuri, vor fi prevăzute cu capace închise etanş, pentru a se împiedica evaporarea gazelor inflamabile în hale;

c) izolările termice ale conductelor de încălzire şi a rezistenţelor electrice de încălzire a utilajelor, vor fi în bună stare şi cu legăturile corect executate;

d) se va verifica în mod continuu ca ventilaţia locală (exhaustarea) să funcţioneze normal, pentru a se putea evacua gazele inflamabile ce se produc în desfăşurarea procesului tehnologic;

e) se va asigura branşarea utilajelor la reţeaua de scurgere a electricităţii statice;

f) maşinile vor fi curăţate în interior de materialul lipit în timpul funcţionării, de corpul lor, pentru a se evita autoaprinderea amestecului, în special la maşinile care lucrează la cald;

96

g) sacii cu granule de mase plastice şi ambalaje, nu vor fi depozitate lângă maşinile care sunt încălzite cu rezistenţe electrice, sau lângă locuri cu diferite corpuri electrice;

h) este interzisă păstrarea în halele de fabricaţie, a lubrefianţilor, în cantitate mai mare decât necesarul pentru o zi; păstrarea se va face în vase închise, într-un spaţiu anume stabilit şi nu lângă maşini;

i) în compartimentele de fabricaţie se va menţine în permanenţă curăţenia, îndepărtându-se praful depus pe pereţi, pardoaseală şi maşini, iar cârpele îmbibate cu ulei sau unsoare se vor păstra în cutii metalice închise cu capac şi vor fi evacuate zilnic;

j) în halele de maşini se vor păstra materiile prime (ambalate în saci şi butoaie), numai în cantitatea necesară fabricaţiei pentru o zi, în scopul micşorării pericolului de incendiu, fără să se blocheze căile de circulaţie. Eventualele scurgeri de lichide combustibile pe pardoseli, se vor îndepărta imediat.

k) pentru evitarea pericolului de incendiu ce s-ar declanşa prin scurtcircuite, sunt interzise instalaţiile electrice improvizate sau defecte.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 429. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se vor opri şi scoate de sub tensiune toate utilajele;- se va opri sistemul de ventilaţie şi exhaustare;- se va acţiona cu stingătoarele şi celelalte mijloace din

dotare;- se vor închide eventualele conducte care alimentează

utilajele cu substanţe combustibile;- se va opri alimentarea utilajelor cu materie primă;- se vor evacua materialele (saci cu granule, ambalaje,

lubrefianţi) în locurile dinainte stabilite.

5.28. SECŢII ŞI ATELIERE DE PRODUCŢIE1. Secţii şi ateliere de turnare a pieselor:Art 430. În atelierele de turnătorie se vor respecta următoarele:a) supravegherea bunei funcţionări a cuptoarelor, interzicându-

se folosirea lor fără dispozitive de reţinere a scânteilor;b) ridicarea capacului de la oala de topit se va face numai

atunci când se introduce în ea metalul topit;c) la acoperirea oalei de topit, se va avea grijă să nu pătrundă

gazele în cuptor, deoarece acestea pot produce explozii;

97

d) oalele de topit, lingurile cu care se toarnă metalul topit în formă, precum şi toate uneltele care vin în contact cu metalul lichid, vor fi uscate înainte de folosire, iar la curăţirea oalei şi a lingurilor de turnare, se interzice folosirea lingurilor ude;

e) în faţa, cât şi în celelalte părţi unde se toarnă sau se transportă metalul lichid, pardoseala va fi din material incombustibil şi acoperită permanent cu un strat de nisip uscat;

f) căptuşeala oalei să fie bine uscată;g) sculele folosite la ridicarea capacului, vor fi bine uscate şi

fără urme de rugină.Art 431. Înainte de aprinderea focurilor, se vor înlătura

eventualele scurgeri de lichid la injectoare, din faţa focarelor, în îmbinări, ventile, rezervoare şi se va face o bună aerisire a cuptoarelor, timp de minim 15 minute.

Art 432. (1) Înainte de turnare, formele se vor controla dacă sunt suficient de uscate.

(2) În timpul turnării metalului, nu se va folosi echipament de lucru sau protecţie cu pete de ulei, grăsimi, benzină. Se interzice executarea operaţiunilor de turnare de către alte persoane decât cele angajate în acest scop. Nu se vor aşeza pe materiale combustibile, înainte de răcire, piesele scoase din formă.

Art 433. În atelierele de forjă, vetrele acestora trebuiesc prevăzute cu hote pentru captarea scânteilor. Coşurile acestor hote vor fi prevăzute cu uşiţe parascântei. După terminarea lucrului, îndeosebi acolo unde se folosesc cărbuni, se vor controla vetrele pentru înlăturarea oricărei surse de foc, iar la instalaţiile de gaze se va verifica închiderea robinetelor.

Art 434. La executarea operaţiunilor de strunjire, aşchiere, găurire, frezare a metalelor, se va evita încălzirea excesivă a maşinilor unelte şi aruncarea şpanului sau a aşchiilor încinse pe elemente sau materiale combustibile.

Art 435. Prelucrarea materialelor şi aliajelor cu conţinut de magneziu, aluminiu, titan, se va efectua cu multă atenţie, ţinându-se cont că şpanul şi pulberile metalice rezultate se pot aprinde şi pot provoca incendii sau explozii. Deşeurile rezultate de la prelucrarea acestor aliaje vor fi colectate în recipienţi închişi şi distruşi prin ardere în locuri special destinate.

Art 436. Amplasarea materialelor combustibile sau a substanţelor inflamabile în apropierea maşinilor şi utilajelor care produc scântei prin polizare sau aşchiere, este interzisă. Bumbacul de şters, cutiile de unsoare, ulei şi alte materii prime sau materiale, nu vor fi lăsate în apropierea acestora.

Art 437. (1) În atelierele electrice de întreţinere, nu se vor

98

executa împrovizaţii la instalaţiile electrice şi nu se vor folosi aparate receptoare, supradimensionate sau necorespunzătoare.

(2) Impregnarea bobinajelor motoarelor sau transformatoarelor, care se execută în atelierele de bobinaj, se va face în camere separate, bine aerisite cu hote sau mecanic, cu instalaţii de forţă şi iluminat antiex;

(3) Pentru uscarea bobinajelor motoarelor sau transformatoarelor, care se execută în ateliere electrice, nu se vor utiliza radiatoare sau becuri cu puteri mari, care suprasolicită instalaţia electrică. În atelierele de bobinat motoare, uscarea bobinelor se va face în cuptoare special amenajate în acest scop, cu încălzire indirectă a interiorului de uscat bobinele şi cu o eficientă aerisire.

(4) Ciocanele electrice pentru lipit care se utilizează în atelierele electrice, precum şi cele din atelierele de tinichigerie, când sunt în stare incandescentă, se vor păstra pe suporturi incombustibile. Acelaşi regim se va respecta şi pentru ciocanele de lipit la forje.

Art 438. În ateliere nu vor fi lăsate în funcţiune şi nesupravegheate, lămpile cu benzină, reşourile sau alte aparate cu foc deschis, care ar putea provoca incendii.

Art 439. În atelierele pentru galvanizare, unde se lucrează cu acizi (sulfuric, azotic, clorhidric), se vor respecta:

a) înlăturarea tuturor materialelor bune conducătoare de electricitate, precum şi a celor inflamabile din apropierea barelor de alimentare cu curent electric şi a surselor care alimentează băile de galvanizare;

b) acidul azotic folosit la decapări va fi păstrat în damingene protejate în coşuri metalice, cu vată de sticlă, în camere separate. În aceste camere nu se vor depozita materiale combustibile, indiferent de natura lor;

c) instalaţia electrică va avea conductoarele protejate în manta de plumb, conform prevederilor normative în vigoare;

d) în camerele grupurilor convertizoare şi redresorilor de curent, nu este permisă depozitarea altor materiale decât a celor care sunt necesare activităţii acestor camere;

e) acidul sulfuric concentrat, necesar corecţiilor, va fi introdus în ateliere numai în cantităţi necesare unei singure corecţii;

f) evacuarea vaporilor de acizi degajaţi din atelierele de galvanizare se va face prin instalaţiile de ventilaţie.

Art 440. În atelierele de şlefuit, praful şi scama depuse în urma şlefuirii pieselor cu şaibe de pâslă sau cânepă, se vor curăţa zilnic de pe maşini, pereţi, ferestre.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:

99

Art 441. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se va acţiona cu substanţe pulverulente (nisip şi pulberi

stingătoare);- se vor scoate utilajele electrice de sub tensiune;- la atelierele galvanice, se vor executa în plus, evacuarea

vaselor cu acid azotic şi sulfuric, iar la atelierele de impregnare a rotoarelor de la motoarele electrice şi uscătoare, se vor evacua vasele cu lacuri sau alte materiale combustibile.

2. Uscătorii şi cuptoare pentru materiale de construcţieArt 442. (1) Aprinderea focului la uscătoriile şi cuptoarele ce

folosesc combustibil lichid sau gazos se va face cu mare atenţie, pentru a nu se acumula gaze arse în cuptor, care ar putea răbufni în momentul introducerii flăcării pentru aprindere.

(2) În acest scop, se vor lua următoarele măsuri:a) înainte de aprinderea combustibilului la arzător, focarul şi

cuptorul se vor ventila pentru evacuarea gazelor nearse, ce eventual ar exista în interiorul acestora;

b) focul în cuptor va fi supravegheat de o persoană instruită în acest scop (fochist);

c) injectoarele vor fi etanşe, pentru a nu permite scurgeri ori scăpări de combustibil sau gaze;

d) manipularea robinetelor de gaze se va face numai cu chei speciale;

e) pentru colectarea eventualelor scurgeri de combustibil, se vor aşeza tăvi cu nisip sub injectoare; nisipul se va evacua de îndată ce s-a îmbibat cu combustibil;

f) se interzice utilizarea la focare sau cuptoare a conductelor mobile de gaze combustibile.

Art 443. (1) Este interzisă arderea în cuptoare, direct sau în amestec, a prafului îmbibat ori amestecat cu diverse substanţe inflamabile ori oxidabile.

(2) La cuptoarele ce folosesc drept combustibil solid, rumeguş, lemn, cărbune, diferite deşeuri combustibile, se vor respecta:

a) punctele şi gurile de alimentare nu vor fi lăsate deschise decât pentru stricta necesitate de alimentare cu combustibil şi pentru controlul focului din cuptor;

b) depozitarea materialului combustibil faţă de gura de alimentare sau control, să se facă la o distanţă ce nu prezintă pericol de incendiu;

c) gurile de alimentare sau control vor fi permanent

100

supravegheate de un muncitor instruit în acest scop, pe întreaga perioadă cât focul este activ.

(3) Cenuşa provenită din arderea combustibilului solid în cuptoare, va fi depozitată în locuri special amenajate, fără pericol de incendiu, după ce în prealabil a fost stinsă.

(4) Transportul cenuşei de la cuptoare, se va face cu ajutorul vagoneţilor sau roabelor executate din materiale incombustibile.

Art 444. Este interzis a se depozita materiale combustibile de orice fel, în spaţiile din jurul cuptoarelor. Platformele de ardere de la capetele de alimentare ale cuptoarelor, vor fi păstrate totdeauna libere.

Art 445. Pornirea şi oprirea instalaţiilor de ardere la cuptoare şi focare, se va face cu respectarea unor reguli specifice acestor locuri de muncă, stabilite de conducerea obiectivului. Aceste operaţii se vor efectua numai de către persoane special instruite în acest scop.

Art 446. (1) Se interzice utilizarea cocsierelor, ca surse suplimentare de căldură, la uscătorii amplasate la cuptoarele circulare.

(2) Gurile de canale ale uscătoriilor amplasate deasupra cuptoarelor, vor fi prevăzute cu site de protecţie împotriva scânteilor, supravegherea şi manipularea legăturilor de admisie şi evacuare a aerului cald, făcându-se în conformitate cu ciclogramele.

(3) Supravegherea uscătoriilor va fi astfel asigurată încât să se poată opri imediat focul de la cuptorul ajutător de alimentare cu aer cald, în momentul apariţiei oricăror defecţiuni la ventilatoarele de tiraj.

(4) Se vor verifica cuvele camerelor uscătoare, grătarele acestora şi se vor lua măsuri ca ele să fie în permanenţă desfundate.

Art 447. La uscătoriile tunel, punerea în funcţiune şi oprirea uscătoarelor, se va face cu respectarea întocmai a instrucţiunilor stabilite în acest sens din punct de vedere tehnologic. Se vor curăţa în permanenţă duzele sau orificiile de introducere a gazului şi a aerului, precum şi a canalelor de evacuare ale instalaţiei de ventilaţie.

Art 448. (1) Instalaţiile de uscare care folosesc gazele arse de la cuptoare şi centrale, vor fi verificate periodic, luându-se măsuri de îndepărtare a depunerilor de combustibili nearşi, la nevoie oprindu-se instalaţia pentru curăţire.

(2) Se recomandă ca scheletul de rezistenţă al staţiilor de preparare a betoanelor, să fie executat din materiale incombustibile.

Art 449. La staţiile pentru prepararea betoanelor, în care se folosesc motoare cu combustie internă, ţeava de eşapament a acestora se va prelungi până la exterior, izolându-se corespunzător la trecerea prin pereţii de material combustibil. Ţeava de eşapament

101

trebuie prevăzută cu o sită pentru reţinerea scânteilor. Nu este admisă folosirea sobelor metalice, reşourilor electrice improvizate, tăvilor cu jăratec, cocsierelor, alte surse de căldură improvizate, pentru încălzirea staţiilor de preparare a betoanelor.

Art 450. Instalaţiile electrice de iluminat şi forţă vor fi exploatate şi întreţinute conform prevederilor Normativului I 7.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 451. În caz de incendiu, se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se vor scoate de sub tensiune instalaţiile electrice;- se vor închide conductele de alimentare a injectoarelor, cu

combustibil lichid;- se vor opri instalaţiile de gaze;- se vor opri instalaţiile de ventilaţie;- se va acţiona pentru localizare şi stingere cu stingătoarele şi

celelalte materiale din dotare;- se vor îndepărta materialele combustibile din apropiere.

5.29. INDUSTRIA DE MORĂRIT

1. Secţii de înmagazinare, curăţătorie, măcinare, însăcuire .Art 452. (1) Elevatoarele cu cupe se vor monta corect, astfel

încât chinga să nu alunece pe şaibe sau să se frece de pereţii tuburilor. Pentru înlăturarea frecărilor în elevator, chingile, cupele, şaibele, vor fi verificate în permanenţă, urmărindu-se evitarea supraîncălzirilor şi frecărilor ce pot aprinde materialele combustibile cu care sunt în contact.

(2) În scopul evitării scânteilor ce pot genera incendii prin lovirea de şaibă sau de pereţii elevatorului metalic a cupelor desfăcute, precum şi a unor piese metalice sau corpuri tari (cum sunt pietrele), se va asigura în permanenţă fixarea cupelor de chingă.

(3) În cazul în care se aud zgomote anormale, elevatoarele vor fi imediat oprite, luându-se măsuri imediate de remediere.

(4) Nu se admite introducerea elevatoarelor de izolare în celulele silozului.

Art 453. (1) Transportoarele elicoidale (transportoarele melc), în timpul opririi pentru întreţinere, se vor verifica să nu producă frecări între melc şi jgheab; pentru evitarea producerii şi degajărilor de căldură, distanţa între melc sau paleţi şi jgheab trebuie să fie de cca. 5 mm.

102

(2) În scopul evitării propagării incendiilor sau prafului dintr-o încăpere în alta, trecerea transportoarelor melc prin pereţi se va asigura prin spaţii care să nu depăşească cadrul jgheaburilor.

Art 454. (1) Este interzisă funcţionarea tararelor dacă nu sunt prevăzute cu magneţi pentru reţinerea corpurilor feroase, sau dacă înaintea lor, în fluxul tehnologic, nu sunt introduse aparate magnetice (corpurile feroase, prin lovire, produc scântei care pot provoca incendii).

(2) Magneţii permanenţi vor fi curăţaţi de corpurile feroase reţinute de cel puţin 4 ori pe schimb. Ei vor fi verificaţi trimestrial asupra proprietăţilor magnetice.

(3) În cazul în care pentru reţinerea corpurilor feroase se folosesc electromagneţi, bobinele acestora se vor lega în serie cu lămpi de control, în scopul verificării funcţionării lor în permanenţă.

Art 455. La transmisiile prin curele se vor avea în vedere următoarele:

a) curelele de transmisie să nu patineze pe şaibe, ele trebuind să fie bine şi corect întinse;

b) intervalul dintre două şaibe pe transmisii vecine, pentru curele late, situate pe acelaşi ax, trebuie să fie de minimum 3 ori lăţimea acestor şaibe. În cazuri impuse de condiţiile de montaj, se admit excepţii, cu condiţia ca intervalul dintre şaibe să fie protejat prin montarea de discuri rezistente cu diametrul mai mare cu cca. 20 mm. decât diametrul şaibei celei mai mari;

c) la trecerea curelelor de transmisie de la un etaj la altul sau de la o încăpere la alta, alăturată, golurile respective vor fi de aşa natură încât să nu se producă frecări;

d) praful depus pe lagărele încălzite, în special cel îmbibat cu ulei, se poate aprinde datorită supraîncălzirii prin frecări. Pentru aceasta, lagărele vor fi controlate periodic atât în ceea ce priveşte ungerea lor, cât şi din punct de vedere al curăţeniei.

Art 456. (1) La montarea utilajelor, în cazul lucrărilor de reutilare, se va lăsa un culoar principal pentru circulaţie, între uşile de la intrare şi ieşire, cu lăţime de minim 1,2 m.

(2) Între grupele de maşini, se va lăsa de asemeni un culoar de lăţimea culoarului principal, perpendicular pe acesta. Golurile de montaj acoperite, vor avea capace confecţionate din materiale rezistente la foc, iar pe ele nu se vor depozita obiecte şi nu se vor amplasa utilaje.

Art 457. Praful depus pe lămpile electrice incandescente neprotejate, prezintă pericol de incendiu prin carbonizarea treptată şi apoi aprinderea lor datorită căldurii degajate prin funcţionarea acestor lămpi. Pentru preîntâmpinarea acestui pericol, se interzice utilizarea

103

lămpilor fără globuri de protecţie, etanşe la praf.Art 458. (1) Punerea în funcţiune a utilajelor se va face numai

de către personal instruit special în acest scop. Utilajele vor fi permanent supravegheate în timpul funcţionării.

(2) Este cu desăvârşire interzisă părăsirea locurilor de muncă sau însărcinarea personalului respectiv cu alte munci, în timpul funcţionării utilajelor.

Art 459. După însilozare, instalaţiile aferente acestei operaţiuni (elevatoare, transportoare, tarare de precurăţire) vor fi scose din funcţiune. În caz că utilajul de însilozare-precurăţire, dacă este legat de transmisiile utilajului secţiei de curăţire, se va proceda imediat după însilozare la decuplarea transmisiei, astfel ca utilajul de însilozare-precurăţire să funcţioneze numai în timpul înmagazinării.

Art 460. (1) Utilajul şi întreg aparatajul electric din încăperile morii cu degajări mari de praf (motoare electrice, întrerupătoare, prize), trebuie protejate împotriva prafului. Conductoarele electrice se montează în tuburi I.P.E., iar corpurile de iluminat trebuie să fie de tipul celor protejate împotriva prafului.

(2) Tablourile şi instalaţiile de distribuţie a curentului electric, se instalează într-o încăpere ferită de pătrunderea prafului. Periodic se vor curăţi pentru evitarea depunerilor de praf.

Art 461. Dezinsecţiile şi deratizările se vor executa numai de către personal specializat în aceste operaţiuni şi în urma unei bune organizări. Operaţiunile vor începe numai după ce s-au asigurat lucrările pregătitoare şi după ce s-a izolat sectorul supus acestor operaţiuni, substanţele utilizate pentru dezinsecţii fiind în cea mai mare parte inflamabile. Pentru preîntâmpinarea acestui neajuns, se vor respecta următoarele reguli:

a) depozitarea substanţelor insecticide se va face numai în depozite special construite în acest scop, conform normativelor în vigoare;

b) este interzis a se fuma ori a apropia orice sursă de foc sau scântei, în timpul utilizării, manipulării, sau în locul de depozitare a substanţelor toxice (fungicide);

c) ambalajele şi recipientele în care se găsesc substanţe insecticide, se vor manipula cu mare atenţie; se interzice folosirea materialelor care prin lovire ar putea provoca scântei; buşoanele butoaielor cu substanţe insecticide se vor desface numai cu chei speciale, iar scoaterea din butoaie se va face numai prin răsturnare (vărsare);

d) ambalajele din hârtie în care au fost ambalate substanţe toxice sau alte hârtii existente în cutiile metalice, vor fi distruse prin ardere în crematoriu, sau îngropate, pe măsura folosirii insecticidului

104

Art 462. După golirea celulelor sau magaziilor, înainte de o nouă înmagazinare, este obligatorie curăţirea acestora; curăţirea se va face în condiţiile prevăzute de normativele de protecţia muncii şi de prevenire a incendiilor.

Art 463. Se va menţine curăţenia permanentă, de către fiecare schimb. Odată cu încetarea lucrului, spălarea pardoselilor se va face cu apă caldă, interzicându-se utilizarea motorinei, petrolului ori a altor substanţe inflamabile.

Art 464. (1) Pentru toate tipurile de decojitoare, nu se admite funcţionarea dacă în linia tehnologică (înaintea lor) nu există montate aparate magnetice;

(2) Se interzice folosirea decojitoarelor fără aspiraţie sau cu aspiraţie defectă.

(3) Bătătoarele să nu prezinte muchii ascuţite, să nu fie uzate şi uniform reglate faţă de mantaua de decojire.

(4) Periodic se vor controla şuruburile şi piuliţele, pentru a nu se produce scăpări de piese metalice în interior care, prin loviri succesive şi frecări intense, produc scântei ce pot aprinde cu uşurinţă produsul existent în decojitoare.

(5) Pietrele de decorticat şi conurile de şlefuit şi lustruit, vor fi prevăzute cu aparate magnetice, înainte de intrarea produselor în ele.

(6) Se va verifica periodic distanţa între pietrele de decorticat şi aspectul suprafeţelor pietrelor; de asemeni, se va verifica distanţa între conurile de şlefuire şi aspectul acestora.

(7) Holenderele de la decorticatoare, vor fi prevăzute cu aparate magnetice înainte de intrarea produselor în ele; se va verifica periodic distanţa între rotor şi manta.

Art 465. Instalaţia de condiţionare va fi deservită numai de personal specializat şi se va pune în funcţiune numai după însuşirea instrucţiunilor specifice de exploatare. Toate conductele de aducţiune a agentului termic, vor fi bine izolate pentru a nu pierde căldura, conform normativelor în vigoare.

Art 466. Toate deşeurile rezultate din curăţire, vor fi obligatoriu evacuate din clădire, în ziua producerii lor.

Art 467. Nu este permisă funcţionarea valţurilor în gol sau cu sistemul de cuplare-decuplare defect, deoarece se pot produce scântei prin frecarea pieselor mecanice. Asemenea scântei se pot produce şi prin pătrunderea corpurilor metalice sau a pietricelelor, în tăvălugii valţurilor. Se pot monta pe ambele părţi ale culoarului de circulaţie principal, maximum 2 linii paralele de site plane, cu excepţia celor cu uşi şi sertare, pentru care se admite numai o linie. Spaţiul dintre două site plane va fi de minimum 0,8 m., iar spaţiul de la perete până la

105

sitele plane (în cazul când lângă perete sunt şi alte instalaţii, precum şi la spaţiul tranversal de trecere perpendicular pe culoarul principal), va avea lăţimea de minimum 2 m. Nu se admite funcţionarea sitelor plane cu filtrele sau sacii defecţi.

Art 468. (1) Se interzice punerea în funcţiune a finisoarelor de produse tărâţoase, dacă nu s-a verificat fixarea paleţilor pe ax.

(2) Între perete şi partea frontală a maşinilor de griş, spaţiul liber va fi de 0,1 m., iar între 2 maşini spaţiul liber va fi de minim 0,8 m. Se va avea în vedere ca în secţia de încălzire să nu se degaje făină în concentraţie mai mare de 20 mg/m.c.

Art 469. Curăţirea depunerilor de praf de pe maşina şi din încăperea respectivă, se va face cel puţin o dată pe schimb. În faţa maşinii se va lăsa un spaţiu de cel puţin 1,8 m. Însăcuirea manuală se va face astfel încât degajările de pulbere în aer să nu depăşească concentraţia de 20 mg./m.c.

Art 470. Probele de făină pentru laborator se iau, de regulă, de la extractoare, prin deschiderea şuberului, din saci cu ajutorul sondelor, sau oricare loc al fluxului tehnologic, cu respectarea tuturor normelor şi a regulilor regimului general de prevenire a incendiilor. Controlul în interiorul celulelor se va face folosindu-se lămpi electrice portative, etanşe, prevăzute cu glob şi grătar de protecţie.

Art 471. (1) Pentru apărarea împotriva incendiilor, se vor lega la pământ carcasele, redlerele, şnecurile sau alte piese şi construcţii metalice, conform normelor în vigoare.

(2) Instalaţiile de transport pneumatic se vor lega la pământ pentru descărcarea electricităţii statice care se acumulează în timpul funcţionării. La aşezarea pe sol a conductorilor de punere la pământ, se recomandă acoperirea acestora cu nisip fin, cernut, amestecat cu o cantitate oarecare de sare de bucătărie, care posedând proprietăţi hidroscopice, face ca stratul de nisip aflat în jurul conductorului, să se afle permanent în condiţii de umiditate normală, necesare pentru asigurarea unei bune conductibilităţi.

(3) Rezistenţa de dispersie a prizelor de împământare, va fi verificată de 2 ori pe an (o dată iarna şi o dată vara), deoarece cu timpul, rezistenţa conductibilităţii scade.

2. Secţia de scuturat şi reparat saci.Art 472. (1) Maşinile de scuturat saci vor fi instalate în camere

separate; ele vor fi prevăzute cu instalaţie de aspiraţie, iar camerele vor fi ventilate.

(2) Pentru maşinile de scuturat saci, acţionate de la transmisiile principale, se vor respecta măsurile specifice de p.s.i.

106

3. Magazii de făină, tărâţe, saci şi ambalaje.Art 473. (1) Se interzice depozitarea, chiar provizorie, a altor

materiale, în depozitele de făină, tărâţe, saci şi ambalaje.(2) Se va asigura permanent curăţenia spaţiilor de

depozitare, a grătarelor (platformelor) şi a tuturor instalaţiilor.(3) Se vor asigura culoare de circulaţie longitudinale şi

transversale, cu lăţimea de 1,4 m., astfel ca stivele depozitelor de produse în saci, să fie deservite fără a se bloca circulaţia.

(4) Distanţa între stive va fi de minim 1,0 m., iar lăţimea unei stive va fi de maximum 10 rânduri de saci culcaţi pe lat.

(5) Sacii şi ambalajele se vor depozita astfel încât să nu blocheze căile de acces la uşi, ferestre sau instalaţii de stins incendii, menţinându-se în permanenţă ordine şi curăţenie.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 474. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se va pune în funcţiune instalaţia de stins incendii, dacă nu

funcţionează automat;- se vor opri utilajele;- se va scoate se sub tensiune reţeaua electrică de iluminat şi

forţă;- echipele vor acţiona cu stingătoare, linii de hidranţi interiori

şi mijloacele pe care le au în dotare;- se va executa evacuarea materialelor combustibile.

4. Fabrici de pâine.Art 475. (1) Se interzice folosirea instalaţiilor de ardere

improvizate sau defecte, a celor care nu au completă aparatura de măsură şi control sau cu AMC-uri neverificate metrologic la termen.

(2) Se va asigura etanşeitatea rezervorului şi instalaţiei, inclusiv a armăturilor, neadmiţându-se scurgeri de lichide combustibile, iar rezervoarele vor avea indicator de nivel şi conductă de prea-plin.

(3) Se interzice lăsarea focului aprins la cuptoare, fără supraveghere, precum şi folosirea fochiştilor necalificaţi sau a cocătorilor neinstruiţi în ceea ce priveşte aprinderiea şi folosiriea instalaţiilor de ardere de la cuptoare.

(4) Înainte de aprinderea focului, se vor verifica robinetele de combustibil, remediindu-se eventualele defecţiuni. Dacă se constată că robinetele n-au fost închise complet, se vor închide şi se va face aerisirea focarului sau a cuptorului timp de 10.15 minute.

107

(5) După aerisire, se aprinde torţa care se introduce în faţa arzătorului, se pune în funcţiune ventilatorul (pentru arzătoarele cu ventilator central), după care se va deschide robinetul cu combustibil sau gaze. Apoi se reglează arderea până se obţine o flacără fără fum. Dacă se stinge flacăra, se închide de urgenţă robinetul de combustibil sau gaze.

Art 476. Se interzice spălarea pieselor cu lichide inflamabile, în aceste secţii. Se admite spălarea, în mod cu totul excepţional, în timpul opririi utilajelor pentru reparaţii şi numai în cazul când piesele nu pot fi demontate sau evacuate din săli. Operaţia va fi executată numai când lucrul în secţie este oprit în totalitate. Se vor lua măsuri corespunzătoare pentru ca lichidele respective să nu se verse pe pardoseală. Imediat după spălare vor fi evacuate din sală.

Art 477. Instalaţia de ventilaţie a uscătoarelor va fi verificată periodic: se va urmări starea de deformare a paletelor ventilatoarelor, pentru ca acestea să nu se frece de carcase, iar paletele ventilatoarelor să nu prezinte fisuri. Se interzice sudarea paletelor cu fisuri; acestea vor fi înlocuite cu altele noi; o atenţie deosebită se va acorda centrării ventilatoarelor.

Art 478. (1) Este interzisă depozitarea ambalajelor în apropierea surselor de căldură, distanţa minimă admisă faţă de acestea fiind de 1 m.

(2) în secţie se vor putea aduce ambalajele necesare numai pentru un schimb de lucru.

(3) La terminarea schimbului, deşeurile de ambalaje vor fi evacuate din secţii şi locuri special stabilite sau la crematoriul intreprinderii.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 479. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se vor închide conductele de alimentare a injectoarelor;- se vor scoate utilajele electrice de sub tensiune;- se va acţiona cu stingătoarele şi celelalte mijloace existente;- se vor evacua materialele combustibile.

5.30. ATELIERE DE REPARAŢII ŞI ÎNTREŢINERE AUTO (SERVICE)

Art 480. Se interzice amenajarea şi construirea atelierelor de reparaţii şi întreţinere auto, fără documentaţie de proiectare.

Art 481. Se interzice evacuarea lichidelor combustibile sau inflamabile în gurile de canalizare. Cârpele, câlţii, hârtiile, precum şi

108

alte materiale combustibile, utilizate la curăţirea pieselor sau a mâinilor, care sunt îmbibate cu carburanţi, ulei sau alte substanţe care favorizează autoaprinderea, vor fi adunate în lăzi metalice prevăzute cu capace de închidere sau în lăzi de lucru căptuşite în interior cu tablă şi evacuate în exterior la sfârşitul fiecărui schimb de lucru.

Art 482. (1) Acumulatoarele autovehiculelor se încarcă numai în staţii de încărcare special amenajate.

(2) Înainte de introducerea autovehiculelor în atelierele de reparaţie, se va goli combustibilul din rezervoare şi se vor desface legăturile de la bornele acumulatoarelor. Autovehiculele care urmează să intre în atelier cât şi cele reparate, vor fi parcate în ordine şi la distanţă faţă de ateliere. Pentru asigurarea unei evacuări uşoare, autovehiculele trebuie să aibă în permanenţă cauciucurile umflate şi uşile descuiate.

Art 483. (1) Degresarea, curăţirea şi spălarea pieselor în interiorul atelierelor se va face numai în băi cu soluţie de sodă caustică încălzită. Folosirea lichidelor inflamabile (petrol, benzină, etc.) nu este indicată pentru aceste operaţiuni. Petrolul lampant poate fi utilizat la spălarea pieselor numai în băi speciale prevăzute cu capace. Băile care folosesc cantităţi mari de petrol, trebuie amplasate în încăperi separate.

(2) În aceste încăperi se vor respecta cu stricteţe normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor (interzicerea fumatului, a sudurii, a folosirii lămpilor cu benzină, etc.)

Art 484. (1) Efectuarea lucrărilor de sudură la autovehicule se va face numai după înlăturarea uleiului şi curăţarea pieselor.

(2) Sudarea rezervorului de benzină se va face numai după purjarea sa cu abur, apă caldă, etc.

(3) Rodajul la banc trebuie să se execute în încăperi separate, iar rezervorul de combustibil trebuie aşezat la distanţă faţă de sursele de căldură (sobe, radiatoare, ţevi de eşapament).

(4) Alimentarea cu carburanţi a rezervoarelor trebuie să se facă prin pompare. Orice improvizaţii sunt interzise.

Ateliere de tinichigerie.Art 485. Ciocanele pentru lipit din atelierele de tinichigerie, vor

fi păstrate în stare caldă, pe suporturi incombustibile.Art 486. Este interzis a se lăsa fără supraveghere lămpile cu

benzină, reşourile, sobiţele pentru încălzit, ciocanele de lipit sau alte aparate cu foc deschis, ce pot da naştere la incendii.

Art 487. (1) Degresarea, curăţarea sau spălarea pieselor pregătite pentru lipire, se va face numai cu soluţii neinflamabile. Se interzice utilizarea benzinei, petrolului sau altor substanţe inflamabile

109

pentru efectuarea acestor operaţiuni.(2) Decaparea pieselor din metale neferoase cu acid

azotic, se va face numai în nişe de decapare, cu ventilaţie forţată.(3) Prepararea soluţiilor diluate din acizi concentraţi

pentru decapări, se va face numai de personal calificat, evitându-se contactul acizilor cu materiale combustibile.

5.31. STAŢII DE REGLARE GAZE, COMPRESOARE, POMPE DE APĂ ŞI STAŢII DE ÎNCĂRCARE ACUMULATORI.

1. Staţii de reglare gazeArt 488. (1) Montarea, construirea, exploatarea, revizuirea şi

reparaţiile aferente staţiei, se vor face cu respectarea normelor şi instrucţiunilor în vigoare.

(2) Pardoseala acestor încăperi va fi construită din materiale care nu produc scântei prin lovire.

(3) Încăperea staţiei de pompare va fi asigurată cu o instalaţie de ventilaţie eficientă.

(4) Instalaţiile de încălzire, iluminat şi întregul echipament aferent staţiei de pompare, va fi conform normelor în vigoare.

(5) Reparaţiile sau lucrările curente de întreţinere, se vor executa numai cu scule şi unelte care prin lovire nu produc scântei.

(6) Completările, dezvoltările, reviziile şi oricare alte lucrări la instalaţiile existente sau în funcţiune, care necesită executarea unor operaţii de sudură cu foc deschis, se vor executa numai în baza permisului de lucru cu foc.

(7) Pentru dezgheţarea robinetelor şi conductelor se vor folosi numai jeturi de apă caldă, abur sau nisip cald.

(8) În cazul în care nu poate fi folosită instalaţia electrică de iluminat, se pot folosi numai lămpi de tip sigur, în construcţie antiex.

(9) Se interzice depozitarea oricăror materiale în staţiile de reglare gaze.

(10)Reparaţiile curente ca: strângerea garniturilor, înlocuirea robinetelor, se vor executa numai când instalaţia de gaze este oprită şi numai de către personal autorizat.

(11)Accesul persoanelor străine în staţia de reglare gaze, este interzis.

(12)Robineţii, precum şi toate dispozitivele de închidere, trebuie să fie în permanentă stare de funcţionare, pentru izolarea uşoară şi rapidă a instalaţiilor în caz de avarii.

(13)Traseele conductelor de gaze, apă, abur, vor fi marcate vizibil, prin tăbliţe indicatoare.

110

(14)Pe conductele principale se vor marca, prin săgeţi indicatoare, direcţia de curgere a gazelor.

(15)Ventilele principale vor fi marcate pentru a rezulta: rolul, numărul de ture pentru închidere sau deschidere, dacă în caz de incendiu se închid sau deschid, etc.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 489. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se va anunţa serviciul public de pompieri civili şi subunitatea

de pompieri militari;- se vor închide ventilele de intrare şi de ieşire;- se va întrerupe curentul electric;- se va acţiona la localizare cu mase pulverulente, pături

umede, instalaţii şi stingătoare cu pulbere şi CO2, azot, etc.

2. Staţii de compresoare.Art 490. (1) Instalaţia electrică de forţă şi iluminat va fi

executată conform Normativului I 7.(2) Motoarele termice ce acţionează compresoare vor

avea ţeava de eşapament scoasă în afara încăperii, lateral, la o distanţă de cel puţin 2 m., cu sită parascântei (în acest loc, pe o rază de 5 m., nu se vor depozita materiale combustibile).

(3) Alimentarea cu carburanţi a compresoarelor acţionate cu motoare termice, se va face cu motorul oprit.

(4) Exploatarea compresoarelor cu aparatele de controlul presiunii şi temperaturii sau a supapelor de siguranţă defecte, nu este admisă.

(5) La compresoarele cu mai multe trepte, fiecare treaptă va fi prevăzută cu o supapă de siguranţă şi cu manometru; în ultima treaptă vor fi montate două manometre, de preferinţă cu semnalizare automată.

(6) Este interzisă montarea între supapele de siguranţă şi compresor, a robinetelor de închidere.

(7) Este interzisă punerea în funcţiune a compresoarelor, dacă nu sunt prevăzute, pe conductele de refulare, cu filtre şi supape de reţinere şi pe conductele de aspiraţie cu separatoare de lichid (filtre).

(8) Prizele de aer proaspăt ale compresoarelor, vor fi ferite de surse de căldură, gaze sau vapori inflamabili.

(9) Ungerea compresoarelor de aer se va efectua numai cu uleiuri nerecuperate, având vâscozitatea şi punctul de aprindere stabilite, pentru a se evita un consum exagerat de ulei sau aprinderea lui în cazul supraîncălzirii aerului la ieşirea din compresor.

111

(10)Pentru evitarea cocsificării depunerilor de ulei şi aprinderii acestora pe conducta de refulare a aerului comprimat, este necesară urmărirea răcirii continue a aerului comprimat şi funcţionarea în bune condiţii a separatoarelor de ulei de pe conducta principală de refulare.

(11)Se va asigura permanent o ventilaţie corespunzătoare.

Reguli de localizare şi stingere a incendiilor:Art 491. În caz de incendiu se vor lua următoarele măsuri:- se închid ventilele de la intrarea şi ieşirea gazelor din staţie;- se anunţă serviciul de pompieri civili şi unitatea de pompieri

militari;- se va opri alimentarea compresoarelor (motoarelor);- se va acţiona cu materialele din dotare;- se va întrerupe alimentarea cu energie electrică (iluminat şi

forţă);- se vor evacua substanţele şi lichidele combustibile;- se deschid uşile, ferestrele, pentru o ventilaţie cât mai bună

a staţiei.

3. Staţii de pompe şi reţele de apă.Art 492. Construirea, montarea, exploatarea, revizuirea şi

repararea instalaţiilor aferente acestor staţii, se va face cu respectarea normelor şi instrucţiunilor în vigoare.

Art 493. (1) Se interzice depozitarea în staţiile de pompare, a materialelor combustibile şi inflamabile.

(2) Materialele de şters ulei (cârpe, bumbac), atât cele curate cât şi cele murdare, se vor păstra în lăzi metalice speciale.

Art 494. Pentru dezgheţarea robinetelor, conductelor, etc., se vor folosi numai jeturi de abur, apă caldă sau nisip cald.

Art 495. Aparatele de control (manometre, vacuummetre), vor fi în bună stare de funcţionare, marcate şi bine fixate.

Art 496. (1) Motopompele şi electropompele de incendiu, vor fi verificate şi întreţinute corespunzător, astfel încât să se asigure funcţionarea lor permanentă.

(2) Motopompele şi motoarele cu ardere internă ale staţiilor de pompare, trebuie să pornească în timp util şi să aibă asigurat combustibilul necesar funcţionării pentru cel puţin 12 ore.

Art 497. (1) În cadrul obiectivelor mari, la staţiile de pompare a apei, se va instala post telefonic şi schema cu conductele pentru distribuirea apei în obiective.

(2) La staţia de pompare a apei vor fi afişate numerele

112

de telefon ale staţiilor de apă din localitate, în situaţia în care acestea sunt racordate la asemenea surse de apă.

Art 498. (1) La bazine, rezervoare şi castele de apă, se vor crea posibilităţi (hidranţi, conducte), pentru a se putea racorda autospecialele de intervenţie.

(2) Conducta trebuie să fie la o înălţime mai mare de 0,30 m. faţă de nivelul părţii carosabile a drumului sau platformei.

(3) Pentru accesul maşinilor de luptă la bazine, rezervoare şi castele de apă, se vor prevedea drumuri şi platforme de acces, astfel încât distanţele de la marginea carosabilă până la sursa de apă să nu depăşească 2 m.

Art 499. Depozitarea varului nestins necesar procesului de tratare, se va face în clădiri acoperite, având nivelul pardoselii de minimum 20 cm. deasupra terenului înconjurător.

Art 500. La fiecarea staţie de pompare a apei, vor exista schema tehnologică de funcţionare a instalaţiei şi instrucţiuni de exploatare a acesteia.

Art 501. Se interzice folosirea în alte scopuri a rezervei intangibile de apă pentru incendiu din rezervoare şi castele, precum şi a pompelor de incendiu. Rezervoarele şi castelele vor fi prevăzute cu indicatoare de nivel.

113

Anexa nr. 1DATELE ŞI INFORMAŢIILE

ce se furnizează Grupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava, în cazul incendiilor la care pompierii militari nu au fost

solicitaţi să intervină

TEMEI LEGAL: Art. 13, lit. g, din O.G.R. nr. 60/1997, privind apărarea împotriva incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997;

TERMEN de furnizare a datelor: 10 zile de la stingerea incendiului;

MODALITATEA de furnizare: scris, sub semnătura primarului localităţii pe raza căreia a avut loc incendiul

SE VOR PRECIZA:1. Serviciul de pompieri civili care a acţionat;2. Numele obiectivului (inclusiv numele proprietarului);3. Organul central al obiectivului;4. Departamentul obiectivului;5. Tipul de proprietate;6. Ramura sau specificul activităţii;7. Obiectivul afectat;8. Destinaţia locului unde s-a produs evenimentul;9. Adresa exactă;10. Distanţa faţă de obiectiv (km.);11. Ziua, luna, anul, ora - anunţării evenimentului;12. Modul de anunţare;13. Ziua, luna, anul, ora - sosirii la locul evenimentului;14. Ziua, luna, anul, ora - localizării evenimentului;15. Ziua, luna, anul, ora - lichidării evenimentului;16. Ziua, luna, anul, ora - retragerii forţelor de la locul

evenimentului;17. Forţe cerute în sprijin;18. Procedee de întrerupere a arderii;19. Cine a condus operaţiunile de intervenţie;20. Număr de autospeciale (utilaje) folosite şi tipul lor;21. Câţi pompieri au participat;22. Dacă au participat şi alte organe (poliţie, cetăţeni, etc.);23. Persoane salvate - adulţi, copii;24. Victime (decedaţi, răniţi) - oameni;25. Victime (decedaţi, răniţi) - animale;26. Bunuri distruse: estimativ (în mii lei);27. Bunuri salvate: estimativ (în mii lei)28. Bunuri degradate: estimativ (în mii lei)

114

29. Sursa probabilă de aprindere;30. Mijloacele care puteau produce aprinderea;31. Primul material care s-a aprins;32. Împrejurarea determinantă;33. Ce a ars (suprafeţe);34. Alte date suplimentare (dacă este cazul);35. Mijloace de stingere folosite (nr. de ţevi, nr. autospeciale).

115

Anexa nr. 2 MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL GENERAL AL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI Nr. 37.424 din 15.04.2000

APROB,COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARIGeneral de divizie,

dr. ing. Ionel Crăciun

CRITERII MINIME DE PERFORMANŢĂ PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SERVICIILOR

PUBLICE DE POMPIERI CIVILI

În temeiul dispoziţiilor art. 17, litera “O” din Legea nr. 121/1996, privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, şi ale art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997, se stabilesc următoarele criterii minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de pompieri:

Art. 1 (1) Fiecărui serviciu public de pompieri civili al oraşului (unde nu sunt constituite unităţi militare de pompieri), sau comunei, i se stabileşte un sector de competenţă, astfel încât să se asigure intervenţia pentru stingerea incendiilor cu cel puţin un mijloc mobil, în orice zonă locuită, cuprinsă în limitele sectorului respectiv.

(2) Sectorul de competenţă va avea o suprafaţă astfel determinată, încât serviciul public de pompieri civili să poată interveni la o distanţă de maximum 20 km., într-un timp de maximum 25 minute, în cea mai îndepărtată zonă locuită a acestuia.

(3) Timpul de răspuns al formaţiei de intervenţie din serviciul public de pompieri civili, în localitatea de constituire, va fi de maximum 5 minute la instituţiile publice cu săli aglomerate sau cu încăperi cu aglomerări de persoane, la agenţi economici de interes local cu risc ridicat de incendiu, precum şi la construcţiile care aparţin patrimoniului naţional şi prezintă risc de incendiu.

Art. 2. (1) Serviciile publice de pompieri civili se clasifică, în funcţie de numărul şi dotarea grupelor de intervenţie cu apă şi spumă, din componenţa formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor, în 4 categorii, după cum urmează:

- serviciu de categoria I, având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor, o grupă de intervenţie la motopompă sau alt utilaj mobil;

116

- serviciu de categoria a II-a, având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor, o grupă de intervenţie cu o autospecială cu apă şi spumă;

- serviciu de categoria a III-a, având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor, două grupe de intervenţie, cu 2 autospeciale cu apă şi spumă;

- serviciu de categoria a IV-a, având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor, trei sau mai multe grupe de intervenţie, cu 3 sau mai multe autospeciale cu apă şi spumă.

(2) Celelalte tipuri de autospeciale şi utilaje mobile de intervenţie, existente în patrimoniul serviciului de pompieri, în afara celor sus-menţionate, nu se iau în calcul la stabilirea categoriei serviciului.

Art. 3. În funcţie de numărul de locuitori ai localităţii, se organizează serviciu public de pompieri civili de următoare categorie:

- localitate având sub 5.000 locuitori - serviciu public de pompieri civili de categoria I;

- localitate având între 5.000 şi 9.999 locuitori - serviciu public de pompieri civili de categoria a II-a;

- localitate având între 10.000 şi 19.999 locuitori - serviciu public de pompieri civili de categoria a III-a;

- localitate având 20.000 locuitori şi peste - serviciu public de pompieri civili de categoria a IV-a.

Art. 4. Personalul pentru prevenirea incendiilor din cadrul serviciului public de pompieri civili, se poate constitui în compartiment sau grupă de prevenire, după caz;

Art. 5. (1) Formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor are, de regulă, în compunere: şef de formaţie, şef de tură, grupă (grupe) de intervenţie şi grupă de salvare şi prim ajutor.

(2) Structura (de principiu) de încadrare cu personal, pe tură, a grupelor din formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor este prezentată în tabelul nr. 1 din prezenta anexă.

Art. 6. (1) Serviciul public de pompieri civili se încadrează cu personal având aptitudini fizice, psihice şi profesionale adecvate funcţiei (anexa nr. 3), iar pompierii angajaţi vor avea calificarea necesară şi atestarea pe funcţii, conform reglementărilor în vigoare.

(2) La încadrarea în serviciu şi periodic, pompierii angajaţi din formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor, sunt supuşi controlului medical.

(3) Funcţiile care se încadrează cu pompieri angajaţi, de regulă, sunt următoarele:

- şef serviciu (cadru tehnic coordonator);- şef formaţie de intervenţie, salvare şi prim ajutor la serviciile

117

de categoriile II, III şi IV;- şefi de tură, la serviciile din categoria a IV-a;- conducători autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă;- servanţi pompieri pe autospecialele de intervenţie cu apă şi

spumă.

Tabelul nr. 1Nr.crt. TIPUL GRUPEI Şef

grupă Servanţi (1) Cond. auto Total

1 Grupa de primă intervenţie 1(2) 1(4) 1 3

2 Grupa de intervenţie la autospeciala cu apă şi spumă

1 4 1 6

3 Grupa de intervenţie la autospeciala cu pulberi şi gaze inerte

1 3 1 5

Grupa de intervenţie la autospeciala pentru iluminat şi descarcerare

1 3 1 5

Grupa de intervenţie la autospeciala pentru salvare şi lucru la înălţime

1 - 1 2

Grupa de intervenţie la motopompă 1 2 1(3) 4

Grupa de intervenţie cu utilaj mobil 1 7 - 8

Grupa de salvare şi prim ajutor 1 4 1 6

Notă:(1) Numărul de servanţi se va stabili în funcţie de instrucţiunile de exploatare

ale autospecialelor;(2) Funcţia se va încadra cu şeful de tură;(3) Funcţia se va încadra cu mecanic;(4) Îndeplineşte şi funcţii de primire a anunţurilor de incendiu, de agent şi de

intervenţie cu mijloace iniţiale.

Art. 7. Criteriile minime pentru asigurarea permanentă, pe tură, a intervenţiei de la remiza serviciului public de pompieri civili, sunt:

a) se asigură permanenţa la remiză cel puţin a conducătorilor auto de pe autospecialele cu apă şi spumă;

b) la serviciile din categoriile III şi IV, se asigură permanenţa la

118

remiză a cel puţin unui servant pompier din fiecare grupă de intervenţie pe autospecialele cu apă şi spumă.

Art. 8. Pentru asigurarea funcţionării, serviciul public de pompieri civili va avea în administrare:

- autospeciale şi utilaje de intervenţie necesare îndeplinirii atribuţiilor;

- sediu şi spaţii de adăpostire a tehnicii de intervenţie şi a materialelor din dotare;

- mijloace de anunţare, alarmare, alertare şi conducere a intervenţiei;

- mijloace şi utilaje pentru executarea prestărilor de serviciu;- săli de pregătire şi instruire a personalului;- poligoane de antrenament;- alte spaţii necesare funcţionării serviciului.Art. 9. Documentele de organizare, desfăşurare şi conducere a

activităţii serviciului public de pompieri civili, sunt următoarele:- hotărârea de înfiinţare cu organigrama şi numărul de

personal;- regulamentul de organizare şi funcţionare;- harta sectorului de competenţă care va fi un extras din harta

cu organizarea intervenţieie serviciilor publice de pompieri civili, întocmită de grupul de pompieri militari şi aprobată de prefect şi preşedintele consiliului judeţean;

- planurile sau schiţele localităţilor din sectorul de competenţă, pe care sunt marcate: zonele locuite, amplasarea agenţilor economici şi instituţiilor, căile (drumurile) de intervenţie, reţelele şi sursele de apă;

- extrase din planurile de intervenţie ale agenţilor economici şi instituţiilor la care intervine serviciul, conţinând principalele date de identificare şi planul general cu datele necesare intervenţiei;

- contractele şi convenţiile încheiate cu consiliile locale şi agenţii economici la care intervin în sprijin;

- note de anunţare a intervenţiilor;- registrul de evidenţă a intervenţiilor;- programul de măsuri în vederea acordării asistenţei pentru

prevenirea incendiilor la gospodăriile populaţiei;- planul de pregătire profesională pe luni, teme şi exerciţii;- registrul de evidenţă a intervenţiilor;- inventarul patrimoniului;- planul de venituri şi cheltuieli;- planul de asistenţă tehnică la autospecialel de intervenţie;- organizarea intervenţiei, pe ture de serviciu;- registrul de evidenţă a măsurilor de prevenire a incendiilor

119

stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile emise de primar şi stadiul de îndeplinire a condiţiilor impuse prin acestea;

- registrul de control privind activitatea serviciului;- registrul istoric al serviciului public de pompieri.Art. 10. Serviciul public de pompieri civili îşi va desfăşura

activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, a cărui structură de principiu este prevăzută în anexa nr. 6.

ŞEFUL DE STAT MAJOR AL ADJUNCT AL COMANDNTULUI ŞI ŞEF ALCORPULUI POMPIERILOR MILITARI INSPECŢIEI DE PREVENIRE A INCENDIILOR

General de brigadă, Colonel, Emil Marinescu ing. Ştefan Firescu

120

Anexa nr. 3

CRITERII DE APTITUDINI FIZICE RECOMANDATE* LA ÎNCADRAREA POMPIERILOR ANGAJAŢI

I. CRITERII:TALIA:

- cuprinsă între -5% şi +10% din valoarea medie pentru vârsta de 20-30 ani;GREUTATEA:

- cuprinsă între +/- 20% din greutatea teoretică, calculată conform formulei lui Broca, G[kg.] = Hcm - 100.VEDERE:

- nu se admite portul ochelarilor sau a lentilelor de contact;- acuitatea vizuală centrală minimă:

- fără corecţie 8/10 pentru fiecare ochi sau 9/10 şi 7/10 sau 10/10 şi 6/10;

- cu corecţie 10/10 la fiecare ochi;- niveluri de ametropie tolerate:

- miopie = -1 dioptrie;- hipermetropie = +2 dioptrii;- astigmatism hipermetropic = +2 dioptrii.

- absenţa anomaliilor de câmp vizual;- absenţa unor antecedente de intervenţie pentru corectarea

miopiei (keratotomie radială);- absenţa unor tulburări grave de viziune cromatică.

AUZ:- nu se admit aparate de corecţie auditivă;- acuitate auditivă minimală:

- acumetrie la voce: - perceperea vocilor într-o conversaţie:>7 m.- perceperea vocilor ridicate:>25 m.

- audiometrie minimală pentru una sau ambele urechi: 128 Hz: - 25 db 2048 Hz: - 30 db 256 Hz: - 25 db 4096 Hz: - 40 db1024 Hz: - 25 db 6144 Hz: - 45 db2512 Hz: - 25 db 8192 Hz: - 40 db

ECHILIBRU:- absenţa oricărei tulburări obiective sau subiective de

echilibru.PSIHISM:

- absenţa antecedentelor psihotice;- absenţa antecedentelor nevrotice;

121

- integritatea comportamentului emoţional sau caracterial;- absenţa alcoolismului;- absenţa narcomaniei.

APARAT LOCOMOTOR:- integritatea perechii policar - index;- absenţa amputaţiilor care să depăşească cea de-a treia

falangă la degetele 2, 3, 4 şi 5;- absenţa tulburărilor de statică a picioarelor, cu tulburări de

mers:- picior plat - picior scobit;- picior carus - picior valgus;- absenţa scoliozei reale, cu rotaţie a corpilor vertebrali > 150

(aptitudine scoliotică care nu permite schimbarea fără dureri).APARAT CARDIO - VASCULAR:

- absenţa hipertensiunii arteriale cu simptome funcţionale;- absenţa hipertensiunii arteriale reale, cu sau fără tratament;- absenţa leziunilor cronice ale miocardului, endocardului sau

pericardului.APARAT RESPIRATOR:

- absenţa astmului bronşic;- în cazul antecedentelor de astm, valoarea VEMS nu trebuie

să se reducă sub 80%.ALTE APARATE (CONDIŢII):

- absenţa epilepsiei;- absenţa diabetului:- zaharat, insulino-dependent sau nu;- renal;- insipid.- integritatea peretelui abdominal;- absenţa herniei;- inghinale;- crurale;- ombilicale;- liniei albe.- absenţa sechelelor de intervenţie: de tip eventraţie.- absenţa incontinenţei urinare;- absenţa protezei dentare;- absenţa perforaţiei timpanului;- absenţa la femei a sindromului premenstrual, a metroragiei

şi menoragiei.II. PERIODICITATEExamenele medicale sunt obligatorii şi se execută la intervale de

timp, în funcţie de vârsta pompierilor:

122

- la intervale de 3 ani, pentru vârsta sub 40 ani;- la intervale de 2 ani, pentru vârsta cuprinsă între 40 şi 50

ani;- anual pentru vârsta de peste 50 ani

* Proiectul Criteriilor de aptitudini fizice recomandate de subcomisia de sănătate din cadrul CTIF.

123

Anexa nr. 4NECESARUL

de dotare cu mijloace de primă intervenţie a construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor cu destinaţie comună

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

I. CONSTRUCŢII SOCIAL-ADMINISTRATIVE

1 Birouri, inclusiv vestibul, coridor, casa scării.

200 - 1 - - - - - - -

2 Centrale telefonice, telex 25 - - 1 - - - - - -3 Staţii de radioficare şi

radioamplificare25 - - 1 - - - - - -

4 Încăperi pentru şedinţe, instruiri, cluburi, săli de aşteptare, protocol, etc.

100 - 1 - - - - - - -

5 Vestiare, încăperi pentru bagaje

50 - 1 - - - - - - -

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

6 Bufete cu preparate:- calde 50 - 1- reci 100 1

7 Încăperi pentru maşini de scris, heliograf, xerox, casierie, proiectare, documentaţie, tehnică, documente secrete

100 1

8 Post de pază 1 post 2II. ARHIVE ŞI BIBLIOTECI

1 Spaţii de depozitare 100 1 12 Săli de lectură (studiu) 200 1 13 Încăperi pt. conservarea

arhivei50 1 1

III. LABORATOARE

1 Încăperi în care se utilizează 50 3125

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

surse cu foc deschis2 Încăperi în care se utilizează

lichide sau gaze combustibile50 1 2 1

3 Încăperi în care se utilizează materiale solide combustibile

100 1

IV. ATELIERE DE:1 Prelucrare a lemnului 100 12 Vopsitorie 50 1 23 Mecanice şi electrice 200 1 14 Tapiţerie, butaforie, decoruri 50 25 Croitorie, cizmărie 100 1

V. STAŢII DE:1 Reglare gaze combustibile 50 32 Compresoare aer 2 compr. 33 Încărcat acumulatori 50 14 Pompe pentru lichide 2 pompe 1 2 1

126

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

combustibile5 Pompe de apă 2 pompe 1

6 Acetilenă 1 generator

fix

1

VI. DEPOZITE ÎNCHISE DE:1 Lichide combustibile cu

temperatura de inflamabilitate a vaporilor: - sub 550 C (clasele I-II) 50 2 2 1 1 - peste 550 C (clasele III-IV) 100 2 2 1 1

2 Recipienţi transportabili cu gaze comprimate (acetilenă, oxigen, azot, CO2, etc.)

100 1 1 1

3 Produse din lemn 200 1127

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

4 Hârtie şi produse din hârtie 200 15 Produse textile 200 16 Carbid şi var nestins 100 1 17 Articole de mase plastice şi

cauciuc100 2 1

8 Piese de schimb (auto, electrice, etc.)

200 2

9 Materiale de întreţinere şi ambalaje

200 1

VII. DEPOZITE DESCHISE DE:

1 Lichide combustibile, cu o capacitate totală a rezervoarelor cuprinsă între:5.500 - 25.000 m.c. 2 10 2 2 4 42.500 - 5.500 m.c. 2 7 2 2 2 3

128

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

500 - 2.500 m.c. 2 5 1 1 2 250 - 500 m.c. 1 5 1 1 110 - 50 m.c. 1 2 1 1 1sub 10 m.c. 2 1 1

2 Recipiente transportabile cu gaze comprimate sub presiune (acetilenă, oxigen, etc.)

50 1 1

3 Material lemnos - buşteni, bile, manele, etc. 500 2 1 1 - cherestea 300 2 1 1 - produse din lemn 200 2 1 1 - lemn de foc 400 2 1 1

4 Cărbune 500 2 1 1 15 Ambalaje combustibile 200 1

VIII. INSTALAŢII ELECTRICE1 Posturi trafo 1 post 2 1 1

129

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

2 Motoare electrice 10 buc. 23 Tablouri electrice de distribuţie 1 grup 1

4 Panouri de comandă electrice şi electronică

1 grup 1 1

5 Generator electric 1 buc. 16 Spaţii cu fluxuri de cabluri

electrice (tunel, canale, etc.)200 2 1

IX. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE:

1 Centrale termice cu gaze 2 cazane 22 Centrale termice cu

combustibil lichid2 cazane 1 1 1

3 Centrale termice cu combustibil solid

2 cazane 2 1

X. GOSPODĂRII ANEXE ŞI 130

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

UTILITĂŢI1 Spălătorii mecanice şi uscătorii 100 22 Crematorii 1 buc. 13 Adăposturi de animale:

- bovine şi cabaline 250 1 1 - ovine 100 1 1 1 - porcine 200 1 - păsări 250 1

4 Depozite de furaje păioase 500 2 15 Magazii cu hrană concentrată 250 16 Sere şi solarii având materiale

combustibile1000 1

7 Centrale de ventilaţie 1 centrală 18 Centrale de avertizare şi

semnalizare1 centrală 1

XI. LUCRĂRI DE EXECUŢIE 131

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

ŞI REPARAŢII LA CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII

1 Posturi de sudură - fixe 2 posturi 2 12 Cazane de topit bitum şi asfalt 1 cazan 1 2 1 13 Cofraje şi schele din materiale

combustibile100 1 1

4 Izolaţii hidrofuge, termice şi fonice cu materiale substanţe combustibile

100 1

5 Finisaje (tapete, pardoseli, etc.) aplicate cu lichide combustibile

50 1

OBSERVAŢII:- Dotarea de mai sus nu este limitativă.- Stingătoarele se folosesc în funcţie de natura materialelor incendiate.- La rezervoarele cu lichide combustibile subterane, dotarea se reduce cu 50%, iar la cele semiîngropate, cu 25%- Pe timp friguros, vasele cu apă se înlocuiesc cu stingătoare sau se introduc în spaţii ferite de îngheţ

132

Anexa nr. 5NECESARUL

de dotare cu mijloace de primă intervenţie a construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor specifice activităţii din unităţile de cultură, de cazare, odihnă şi tratament, expoziţii, alimentaţie publică, transporturi, etc.

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

I. UNITĂŢI DE CULTURĂ1 Săli de spectacole (concerte,

întruniri, şedinţe, etc.)100 1

2 Scenă şi anexele scenei (inclusiv la nivelurile superioare şi inferioare ale scenei)

100 2 2 1

3 Fosa orchestrei 1 fosă 2 14 Orgi de lumini şi de sunet 1încăpere 15 Încăperi de serviciu (cabine

pentru artişti, regizori, etc.)100 1

6 Galerii de lucru, culise 10 m 1

133

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

lungime7 Foaier, vestibul, holuri 250 18 Secţii de execuţie artistică 100 29 Magazii de decoruri, recuzită şi

alte materiale combustibile utilizate la spectacole

100 1

II. FOTO-FILM1 Cabine de proiecţie 1 aparat 12 Platouri de filmare 200 2 1 13 Magazii cu peliculă foto-film 100 2 1 14 Laboratoare de prelucrare a

peliculei50 1 1

5 Atelier foto-cineclub 50 1 16 Magazii de aparatură foto-film 100 1 1

III. ATELIERE PENTRU CURSURI DE:

134

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

1 Radioteleviziune 50 12 Croitorie 100 23 Fotocinema 50 14 Pirogravură 50 15 Tehnică de calcul 50 1

IV. EXPOZIŢII1 Cu exponate combustibile 50 12 Cu exponate incombustibile,

care folosesc energie electrică ori alte surse de incendiu

100 2

3 Cu exponate incombustibile care nu dispun de surse de incendiu

200 1

IV. UNITĂŢI DE CAZARE, ODIHNĂ ŞI TRATAMENT

1 Hoteluri, vile, cămine, moteluri, 135

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

cabane şi alte spaţii de cazare comune: - la recepţii şi oficii 1

încăpere2

- pe culoare, holuri şi case de scări

20 ml sau 1 nivel

1

- pentru televizoare, aparate de radio, frigidere sau alte aparate electrice

25 aparate sau 1 nivel

1

2 Căsuţe şi campinguri 500 m2

teren sau 5 căsuţe

2 1 1

3 Secţii de tratament balneo-climateric - policlinici, dispensare 100 1 1

136

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

- cabinete medicale şi farmacii 50 2 - săli de tratament 150 1 1 - săli de cultură fizică medicală

200 2

- bloc operator 1 bloc 1 1 - surse de radiaţii 1

încăpere1

- staţii de oxigen 1 staţie 1 1VI. ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

1 Bucătării, laboratoare de cofetărie

100 1 1

2 Săli de deservire 200 13 Oficii de proporţionare legume,

veselă, etc.200 2

4 Centrale şi ateliere frigorifice 200 15 Bufete, chioşcuri, tonete 1 1

137

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

încăpere6 Baruri şi discoteci 100 1 17 Depozite de alimente şi băuturi 200 1

VII. TRANSPORT1 Garaje 200 3 1 12 Platforme de parcare 400 1 1 13 Staţii de alimentare cu

carburanţi-lubrefianţi1 pompă 2 2 1

4 Autovehicule pentru transport - persoane 1 buc. 2 - lichide şi gaze combustibile 1 buc. 2 2 - materiale combustibile 1 buc. 2

5 Rampă auto 1 buc. 1 16 Atelier reparaţii auto 100 1 2

VIII. CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT

138

Nr.

crt.

DESTINAŢIA

Uni

tate

a de

măs

ură

m2 MIJLOACE DE PRIMĂ INTERVENŢIE

STINGĂTOARE ALTE MIJLOACEPortative Transportabile

Ladă

cu

nisi

p 0,

5 m

3 şi

1 lo

pată

Vas

cu

apă

0,2

m3

şi 2

găl

eţi

Păt

ură

de

ince

ndiu

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

Cu

spum

ă

Cu

pulb

eri ş

i ga

ze in

erte

Cu

CO

2

1 Săli de sport 200 32 Construcţiile stadioanelor şi

bazelor sportive200 1

3 Secţii de tir (poligoane, magazii)

50 2

4 Săli de jocuri mecanice 100 1 1OBSERVAŢII:

- Dotarea de mai sus nu este limitativă;- Stingătoarele se folosesc în funcţie de natura materialelor incendiate.

139

Completul de dotare a hidranţilor de incendiu exteriori

Nr. crt.

Denumirea materialului Unit. de măsură

Cantitatea

1. Chei pentru racorduri A B C buc. 22. Feşi pentru furtun tip B buc. 13. Ţevi refulare tip B buc. 24. Hidranţi portativi tip B cu 2

robinetebuc. 1

5. Chei pentru hidranţi şi mufe buc. 16. Furtun de refulare cauciucat tip

B (diam. 75 mm), cu racorduri pentru asamblare şi garnituri de etanşare, în role de câte 20 m.

m.l. 20*

*) În funcţie de ipotezele de stingere stabilite în planul de apărare împotriva incendiilor, de comisia tehnică

Completul de dotare a posturilor de incendiu

Nr. crt.

Denumirea materialului Unit. de măsură

Cantitatea

1. Găleţi de tablă vopsite în culoarea roşie şi cu inscripţia "Găleată de incendiu nr.__"

buc. 2

2. Topoare, târnacoape buc. 23. Vase cu apă butoi (l.) 2004. Căngi cu coadă buc. 25. Stingătoare portative de tipul

prevăzut în tabela de dotare nr. 1-2 pentru spaţiile luate în calcul

buc. 2

6. Stingătoare transportabile cu spumă sau praf şi CO2 şi CO2, adecvate conform tabelei nr. 2-3

buc. 2

*) În funcţie de ipotezele de stingere stabilite în planul de apărare împotriva incendiilor, de comisia tehnică

140

CRITERII ORIENTATIVEpentru dotarea clădirilor cu aglomerări de persoane, cu mijloace mobile

de salvare în caz de incendiu

Nr. crt.

Mijloace de salvare U/M Înălţimea clădirii9 9-19 18-28 28-45 45

1. Cordiţă de salvare (25m)

buc. - 1 1 2 2

2. Coardă de salvare (25 m.)

buc. - - 1 2 2

3. Centură de siguranţă pentru pompieri (brâu)

buc. - 1 2 6 6

4. Targă de salvare sau targă tip spital

buc. 1 1 2 2 2

5. Scară mobilă de salvare cu lungimea de :3-4 m.6-12 m.

buc.buc.

1-

11

11

21

22

6. Pernă de salvare buc. - 1 1 1 17. Coş de salvare buc. - - 1 1 28. Scară de frânghie tip

marinar (pe nivel)buc. - 1 1 2 2

9. Tub expandabil de salvare

buc. - - 1 1 2

10. Dispozitiv sau aparat de salvare şi autosalvare de la mare înălţime

cpl. - - - 1 2

11. Lampă portativă cu acumulatori sau lanternă electrică (pe nivel)

buc. 1-2 2 2 2 2

OBSERVAŢII:1. Cablurile dispozitivelor (aparatelor) de salvare, scările de

frânghie şi tuburile expandate, vor avea lungimea impusă de înălţimea clădirii.

2. Corzile şi cordiţele de salvare pot fi înlocuite cu scări de frânghie tip marinar.

3. Unul din tuburile expandabile poate fi înlocuit cu dispozitivul (aparatul) de salvare şi autosalvare.

4. La clădirile cu înălţimea peste 28 m., se majorează corespunzător dotarea prevăzută în tabel dacă numărul de persoane pe nivel este mai mare de 100. Se consideră ca unitate de referinţă 100 persoane pe nivel.

141

5. Mijloacele de salvare menţionate în tabel pot fi completate sau înlocuite după caz cu altele similare.

6. În stabilirea dotării cu mijloace de salvare, se va ţine seama şi de particularităţile constructive şi arhitecturale ale clădirilor şi de numărul de persoane pe nivel.

7. Pentru perna pneumatică, tubul expandabil şi coşul de salvare, vor fi asigurate mijloacele auxiliare prevăzute în instrucţiunile de utilizare ale acestora (electroventilatoare, cordoane de salvare, corzi).

8. În cazul clădirilor de cazare cu înălţimi de 45 m. şi mai mult, se prevăd prin proiect şi sisteme speciale de prevenire a înecării cu fum a caselor de scări (ventilatoare, tampoane, etc.)

142

Anexa nr. 6- MODEL ORIENTATIV -

REGULAMENTULDE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SERVICIILOR

DE POMPIERI CIVILI

CAPITOLUL I - DISPOZIŢII GENERALE

1. Apărarea împotriva incendiilor, apărarea vieţii oamenilor şi a bunurilor, constituie o problemă de interes public la care trebuie să participe, în condiţiile legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, persoanele publice şi juridice sau fizice, care desfăşoară activităţi ori se află în tranzit, după caz, pe teritoriul României.

2. Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de măsuri tehnice şi organizatorice, precum şi de activităţi specifice, planificate şi realizate potrivit legii, în scopul de a asigura identificarea, evaluarea, controlul şi combaterea riscurilor de incendii, informarea cetăţenilor asupra acestora, precum şi intervenţie operativă pentru salvarea şi acordarea ajutorului pentru persoanele aflate în pericol, stingerea incendiilor şi limitarea efectelor acestora.

3. Situaţia de pericol existentă din momentul observării, semnalizării sau anunţării unui incendiu până la terminarea operaţiunilor de intervenţie, constituie o urgenţă publică de incendiu.

4. Serviciile de Pompieri Civili sunt structuri profesionale (altele decât unităţile Corpului Pompierilor Militari), încadrate cu personal civil, care au atribuţii privind apărarea vieţii, avutului public şi/sau privat, împotriva incendiilor, în sectoarele de competenţă (stabilite cu acordul Grupurilor de Pompieri Militari), precum şi pentru acordarea ajutorului persoanelor aflate în pericol în caz de accident sau dezastru.

5. Serviciile Publice de Pompieri Civili fac parte din structurile oraganizatorice ale consiliului local.

6. Serviciile Publice de Pompieri Civili, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, colaborează cu alte servicii de pompieri civili, cu autorităţile administraţiei publice, cu alte instituţii şi organisme care au atribuţii privind apărarea ordinii publice, prevenirea şi combaterea sinistrelor, apărarea vieţii şi integrităţii fizice a persoanelor, a avutului public şi privat, precum şi de protecţie a mediului.

CAPITOLUL II - ORGANIZAREA ŞI ATRIBUŢIILE SERVICIULUI, COOPERAREA CU ALTE COMPARTIMENTE SAU SERVICII.

Serviciile Publice de Pompieri Civili au în structură, după caz : compartiment sau specialişti pentru prevenirea incendiilor; formaţie de intervenţie, salvare şi prim ajutor;

143

ateliere de reparaţie şi de întreţinere;Structura de încadrare cu personal, pe tură, a grupelor din

formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor, este prevăzută în Criteriile minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea Serviciilor Publice de Pompieri Civili (anexa nr. 2).

La localitatea ___________________, se constituie Serviciul public de Pompieri Civili de categoria (1 ... 5, după caz).

Serviciile Publice de Pompieri Civili se încadrează cu pompieri angajaţi, având aptitudini fizice, psihice şi profesionale adecvate funcţiei, precum şi calificarea şi atestarea necesarea în profesia de pompier, conform reglementărilor în vigoare.

Serviciile Publice de Pompieri Civili au următoarele atribuţii principale:

a) desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi măsurilor de apărarea împotriva incendiilor;

b) verifică modul de aplicarea a normelor, dispoziţiilor, instrucţiunilor şi respectarea regulilor şi măsurilor de apărarea împotriva incendiilor;

c) execută acţiuni de intervenţie pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor şi a bunurilor periclitate de incendii;

d) acordâ ajutor, în condiţiile legii, persoanelor a căror viaţă este pusă în pericol, în caz de explozie, inundaţii, alunecări de teren, accidente, precum şi în caz de dezastre;

Pentru îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor specifice, Serviciile Publice de Pompieri Civili pot coopera cu alte servicii de pompieri civili de la agenţi economici şi localităţi mai apropiate, cu alte organe şi organisme care au stabilite şi ele anumite atribuţiuni la incendii, calamităţi şi catastrofe naturale.

CAPITOLUL III - ATRIBUŢIILE PERSONALULUI DIN STRUCTURA SERVICIULUI

Personalul S.P.P.C. se compune din pompieri angajaţi şi/sau pompieri voluntari, după caz, şi este condus de un şef serviciu.

Personalul din formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor va executa activităţi de prevenire la obiectivele locale şi gospodăriile cetăţeneşti, în cadrul sectoarelor de apărare constituite la nivelul localităţii.

Formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor are în compunere:

şef de formaţie;

144

şefi de tură; grupă(e) de intervenţie; grupă de salvare şi prim ajutor.

ŞEFUL SERVICIULUI:

Răspunde de îndeplinirea întocmai a atribuţiilor legale ce-i revin serviciului, de instruirea acestuia şi ridicarea continuă a capacităţii lui de acţiune, de menţinerea unei discipline ferme în rândul pompierilor civili. Prin activitatea desfăşurată el trebuie să contribuie activ la aplicarea în practică a principiului apărării împotriva incendiilor în sectorul de competenţă.

Şefului serviciului i se subordonează întreg personalul serviciului.a) organizează şi conduce nemijlocit instruirea de specialitate a

serviciului întocmind în acest scop programul lunar şi urmăreşte executarea lui întocmai, de către întreg personalul serviciului, execută instruirea metodică a şefilor formaţiilor de intervenţie;

b) organizează activitatea pentru prevenirea incendiilor pe care o desfăşoară grupa sau compartimentul, după caz, în care scop:

pregăteşte personalul care execută activitatea de prevenire la obiectivele locale şi gospodăriile cetăţeneşti;

controlează personal modul de respectare a normelor de p.s.i. şi de dotare şi acţionează pentru înlăturarea operativă a oricăror încălcări;

desfăşoară activitate instructiv-educativă în rândul cetăţenilor;

participă la realizarea instructajului introductiv general al personalului ce se încadrează în muncă şi sprijină şefii formaţiilor de lucru în instruirea personalului de la locurile de muncă (dacă au convenţii cu S.C.);

face propuneri consiliului local cu privire la încadrarea cu personal a serviciului, urmărind respectarea criteriilor prevăzute de lege.

c) organizează intervenţia serviciului - formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor, pentru stingerea incendiilor şi înlăturarea efectelor negative ale calamităţilor naturale şi catastrofelor, precum şi salvarea şi acordarea primului ajutor persoanelor, în care scop:

întocmeşte, cu sprijinul specialiştilor, documentele de organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii S.P.P.C. privind intervenţia formaţiei;

organizează zilnic intervenţia formaţiei pe ture de serviciu şi urmăreşte încadrarea completă a grupelor;

pregăteşte personalul formaţiei pentru intervenţie, prin

145

executarea de exerciţii şi aplicaţii pe timp de zi şi de noapte, atât cu forţele şi mijloacele proprii, cât şi cu alte servicii;

controlează şi ia măsuri pentru ca toate maşinile, utilajele, accesoriile, echipamentul de protecţie şi instalaţiile de stingere din dotarea serviciului, precum şi instalaţiile de alarmare şi de stingere să fie în permanentă stare de utilizare;

organizează alarmarea în caz de incendiu, explozii, a S.P.P.C. vecine, cu care este stabilitâ cooperarea;

conduce formaţia în acţiunile de intervenţie pentru stingerea incendiilor şi înlăturarea calamităţilor naturale şi catastrofelor;

urmăreşte asigurarea permanenţei la sediul serviciului a şoferilor, în cazul dotării localităţilor cu maşini;

d) face propuneri privind îmbunătăţirea continuă a încadrării serviciului (formaţiei) cu pompieri angajaţi şi voluntari;

e) asigură respectarea întocmai a programului zilnic al pompierilor angajaţi, controlează în acest scop activitatea serviciului în schimburile II şi III, precum şi în zilele de repaus şi de sărbători legale;

f) înlocuieşte şi actualizează documentele operative ale serviciului, asigură păstrarea şi menţinerea corespunzătoare a bunurilor din înzestrarea acestuia şi a sediului, asigură ordinea şi disciplina, face propuneri de recompensare şi sancţionare a personalului serviciului;

ŞEFUL DE GRUPĂ (ŞEF TURĂ):

Şeful de grupă este subordonat şefului serviciului, îndeplineşte sarcinile date de acesta, revenindu-i următoarele atribuţiuni:

a) verifică la intrarea în serviciu, prezenţa pompierilor angajaţi, capacitatea lor de a-şi îndeplini sarcinile ce le revin, starea de funcţionare a mijloacelor tehnice de intervenţie, şi ia măsuri pentru a completa încadrarea grupei în schimbul respectiv cu pompieri voluntari;

b) execută nemijlocit instruirea de specialitate în cadrul programului lunar, a pompierilor civili din grupă;

c) desfăşoară activitatea de control asupra respectării normelor de prevenire şi stingere a incendiilor la gospodăriile populaţiei şi verifică activitatea pe această linie, desfăşurată de pompierii civili din grupă;

d) conduce grupa şi participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de salvare a persoanelor şi bunurilor materiale şi de înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor;

e) asigură întreţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor tehnice de intervenţie, accesoriilor, echipamentului de protecţie din dotarea grupei;

f) asigură respectarea întocmai de către pompierii civili a programului zilnic de activitate stabilit, ordinea şi disciplina în cadrul

146

grupei;g) menţine permanent legătura cu sediul serviciului pe timpul

executării unor activităţi cu grupa, pe teritoriul localităţii;h) nu părăseşte serviciul decât după sosirea la sediu şi luarea

în primire a serviciului de către şeful de grupă care urmează să-l înlocuiască;

i) îndeplineşte alte sarcini trasate de către şeful serviciului;

ŞOFERUL (MECANICUL DE M.P., POMPE FIXE):Şoferul (mecanicul) se subordonează şefului serviciului, şi

răspunde de întreţinerea în scopul menţinerii în stare de funcţionare a mijloacelor tehnice de intervenţie încredinţate, având următoarele atribuţii:

a) verifică la intrarea în serviciu şi permanent, starea de funcţionarea a mijloacelor tehnice de intervenţie şi existenţa plinului de carburanţi, lubrifianţi, apă şi alte substanţe de stingere, luând în primire tehnica de luptă pe bază de proces verbal;

b) execută la timp întreţinerile, reviziile şi verificările prevăzute de normele în vigoare şi instrucţiunile tehnice, ţine evidenţa executării acestor operaţiuni, precum şi a exploatării mijloacelor tehnice pe care le deserveşte;

c) acţionează la stingerea incendiilor folosind cât mai judicios mijloacele tehnice şi substanţele, respectă instrucţiunile de exploatare a tehnicii, precum şi normele de circulaţie;

d) execută repunerea operativă în stare de funcţionare la întreaga capacitate a mijloacelor tehnice de stingere utilizate la incendii sau în alte acţiuni;

e) se preocupă de cunoaşterea temeinică a sectorului de competenţă atribuit serviciului (drumuri şi căi de acces, surse de apă şi locuri de amplasare a tehnicii, în localităţile proprii, cât şi cu cele cu care s-au încheiat convenţii sau contracte;

f) nu părăseşte locul de muncă decât după sosirea la sediul serviciului şi luarea în primire a mijloacelor tehnice de către şoferul (mecanicul) care urmează să-l înlocuiască;

g) îndeplineşte orice alte sarcini legate de atribuţiile serviciului, stabilite de către şeful acestuia, dintre care:

încărcarea aparatelor stingătoare; supravegherea (dispecerat, post telefonic); executarea de activităţi privind prevenirea incendiilor;

POMPIER:Se subordonează şefului grupei din care face parte şi şefului

serviciului, având următoarele sarcini:

147

a) participă la toate activităţile de instruire de specialitate organizate cu serviciul, execută antrenament pentru mânuirea corectă a utilajelor, accesoriilor şi echipamentului de protecţie din dotare;

b) pompierii din cadrul S.P.P.C. controlează modul de respectare a normelor în gospodăriile cetăţenilor, desfăşoară activităţi instructiv-educative în rândul acestora şi acţionează pentru înlăturarea neajunsurilor constatate;

c) pompierii voluntari urmăresc respectarea normelor de p.s.i., precum şi menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de primă intervenţie şi de alarmare la locurile lor de muncă;

d) execută încărcarea aparatelor de stins incendiu, precum şi verificările şi reparaţiile curente la acestea, respectând instrucţiunile tehnice şi metodologice stabilite pentru astfel de operaţiuni;

e) participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de salvare a persoanelor şi bunurilor şi de înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale sau catastrofelor;

f) execută alături de şoferi şi mecanici de M.P., lucrări de întreţinere la maşinile, utilajele şi accesoriile de stingere a incendiilor pe care le deservesc, precum şi a echipamentului de protecţie;

g) îndeplineşte orice alte sarcini legate de atribuţiile serviciului, stabilite de şeful acestuia sau de şeful de grupă;

PERSONALUL GRUPEI DE SALVARE ŞI PRIM AJUTOR:

Grupa de salvare şi prim ajutor se constituie în cadrul serviciilor publice de pompieri civili de la localităţi.

În afara sarcinilor ce le revin în grupele din care fac parte, personalului grupei de salvare şi prim ajutor îi revin următoarele sarcini:

a) se pregăteşte pentru participarea la executarea misiunilor cu caracter special, care reclamă eforturi fizice prelungite, folosind în acest scop mijloacele din dotarea serviciului ca: aparate izolante, aparate cu aer comprimat, măşti contra fumului şi gazelor, costume pentru protecţie contra temperaturilor, instalaţii pentru pregătire fizică, corzi şi brâie sau poligoane special amenajate;

b) execută la ordinul şefului serviciului (înlocuitorului acestuia) misiuni privind salvarea oamenilor şi stingerea incendiilor în condiţii deosebite de fum intens şi temperaturi ridicate, în locuri greu accesibile, înălţimi, subsoluri, cabluri electrice, dărâmături, etc.

CAPITOLUL IV - REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR PRIVIND PRESTĂRILE DE SERVICII:

Fiecărui S.P.P.C. i se stabileşte un sector de competenţă astfel

148

încât să se asigure îndeplinirea atribuţiilor legale şi prestarea serviciilor stabilite în limitele sectorului respectiv şi să fie capabil să pună în aplicare planurile de intervenţie ale localităţii în care s-a constituit, cât şi cele ale persoanelor juridice cu care s-a încheiat contracte sau convenţii pentru activităţi de apărare împotriva incendiilor.

Intervenţia pentru stingerea incendiilor trebuie asigurată cu cel puţin un mijloc mobil în orice zonă sau locuinţă cuprinsă în limitele sectorului respectiv.

Sectorul de competenţă va avea o suprafaţă astfel determinată încât S.P.P.C. să poată interveni la o distanţă de maximum 20 km., într-un timp de răspuns de maximum 25 minute în cea mai îndepărtată zonă locuită a acestuia.

Timpul de răspuns al formaţiei de intervenţie din S.P.P.C. în localitatea de constituire va fi de maximum 5 minute la instituţiile publice cu săli aglomerate sau cu încăperi cu aglomerări de persoane, la agenţi economici de interes local cu risc ridicat de incendiu precum şi la construcţiile care aparţin patrimoniului naţional şi prezintă risc de incendiu.

Pe baza hotărârii consiliului local şi în condiţiile prevăzute de lege, S.P.P.C. de sub autoritatea sa, poate presta contra cost, către orice persoană fizică sau juridică unele servicii, fără a afecta îndeplinirea atribuţiilor pompierilor civili.

Aceste servicii pe care le poate presta sunt:a) transport de apă, evacuarea apei din subsoluri sau fântâni;b) limitarea răspândirii unor produse poluante, colectarea sau

îndepărtarea acestora;c) eliberarea căilor de circulaţie de doborâturi de vânt sau

mijloace de transport accidentate;d) curăţirea şi repararea sobelor şi coşurilor pentru evacuarea

fumului, intervenţii de urgenţă în caz de defecţiuni la instalaţii electrice, de gaze sau de alimentare cu apă;

e) încărcarea şi întreţinerea stingătoarelor, lucrări de termoprotecţie, lucrări la înălţime;

f) alte servicii în domeniul apărării împotriva incendiilor;Veniturile nete încasate din prestările de servicii, precum şi cele

din compensarea contravalorii consumurilor în cazuri de intervenţii, rămân la dispoziţia unităţilor prestatoare ca venituri extrabugetare pentru acoperirea cheltuielilor de investiţii, întreţinere şi dotare.

CAPITOLUL V - REGLEMENTAREA GESTIONĂRII PATRIMONIULUI SERVICIULUI

Pentru asigurarea funcţionării, serviciile private şi publice de

149

pompieri civili, vor avea în administrare: autospeciale şi utilaje de intervenţie necesare îndeplinirii

atribuţiilor; sediu şi spaţii de adăpostire a tehnicii de intervenţie şi a

materialelor din dotare; mijloace de anunţare, alarmare, alertare şi conducere a

intervenţiei; mijloace şi utilaje pentru executarea prestărilor de servicii; săli de pregătire a personalului; poligoane de antrenament; mijloace şi echipament de protecţie şi de lucru; ateliere, magazii şi alte spaţii necesare funcţionării

serviciului; substanţe şi echipamente de protecţie specifice, care se pun

la dispoziţia forţelor de intervenţie chemate în sprijin;Întreaga gestiune cu patrimoniul serviciului va fi dată în primire

şefului serviciului, pe bază de semnătură. De asemenea, se va întocmi inventarul patrimoniului serviciului care face parte din documentele de organizare, desfăşurare şi conducere a activităţii S.P.P.C., iar la predarea-primirea serviciului, obligatoriu se va verifica şi patrimoniul serviciului.

CAPITOLUL VI - CONDUCEREA, CONTROLUL ŞI ÎNDRUMAREA SERVICIULUI

Asigurarea cunoaşterii şi respectării normelor de p.s.i. la localităţi, depinde în mare măsură de modul cum este îndrumată activitatea S.P.P.C.

De conducerea, controlul şi îndrumarea S.P.P.C., răspunde primarul, care are atribuţii stabilite în acest sens prin Legea nr. 212/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, art. 13.

La nivelul primăriei poate fi constituită o comisie sau colectiv de apărare împotriva incendiilor cu atribuţiuni de conducere, control şi îndrumare a S.P.P.C.

De asemeni, cu prilejul controlului tehnic de specialitate la localităţi, executat de inspectorii de la unităţile militare de pompieri, se verifică şi activitatea S.P.P.C.

Şeful serviciului conduce, controlează şi îndrumă activitatea cu pompierii civili, în majoritatea timpului.

Controlul S.P.P.C. se execută atât în schimbul I, cât şi în schimburile II şi III.

CAPITOLUL VII - PREGĂTIREA PERSONALULUI SERVICIULUI

150

Pentru pregătirea personalului serviciului este necesar a se întocmi Planul de pregătire profesională pe luni, teme şi exerciţii.

Organizarea şi desfăşurarea pregătirii se va face în conformitate cu Planul - Cadru de pregătire a S.P.P.C., elaborat de Corpul Pompierilor Militari, în Indicatorul de calificare, cod 00.01.10 nr. 32.196/01.06.1992.

Temele specifice se stabilesc de comisiile sau colectivele de apărare împotriva incendiilor şi şefii de servicii, ponderea în planul de pregătire fiind în raport de complexitatea proceselor tehnologice, specificul local, precum şi de nivelul pregătirii personalului profesionist şi voluntar.

Procesul pregătirii serviciilor trebuie să asigure ridicarea nivelului pregătirii de specialitate şi fizice a tuturor pompierilor civili profesionişti şi voluntari în scopul îndeplinirii integrale şi de calitate a sarcinilor specifice.

Categoriile de pregătire a pompierilor civili sunt:1. - prevenirea incendiilor;2. - instrucţie la tehnica de luptă (I.T.L.);3. - instrucţie tactică de specialitate (I.T.S.);4. - cunoaşterea tehnicii de luptă (C.T.L.);5. - pregătirea fizică;Timpul lunar de pregătire a pompierilor civili profesionişti se

repartizează astfel: total 33 ore:

8 ore pregătire de specialitate teoretică şi practică; 21 ore antrenament la pregătirea fizică generală şi

specifică; 4 ore aplicaţii şi exerciţii de intervenţie;

În ceea ce-i priveşte pe pompierii voluntari, aceştia vor efectua: total 6 ore:

2 ore pregătire practică de specialitate; 2 ore antrenament la pregătirea fizică specifică; 2 ore aplicaţii şi exerciţii de intervenţie;

Pregătirea de specialitate şi fizică la care participă toţi pompierii civili, se desfăşoară neîntrerupt sub conducerea nemijlocită a şefului serviciului sau formaţiei de intervenţie.

Planul de pregătire va cuprinde teme din Planul Cadru, completat cu teme specifice, pe categorii de pregătire.

Planul lunar de pregătire, întocmit de către şeful serviciului, se structurează pentru toate specialităţile din cadrul serviciului - servanţi, mecanici M.P., conducători auto, pompieri, etc. - şi pe categorii de pregătire, precizându-se data, ora şedinţei de pregătire şi cine o

151

conduce.Se vor întocmi Planuri conspecte pentru temele predate, iar

pompierii civili profesionişti vor avea conspectate temele de pregătire în caietele de studiu individual.

Şeful S.P.P.C. va avea un registru de evidenţă a participării pompierilor civili la pregătirea de specialitate şi calificativele obţinute.

CAPITOLUL VIII - DREPTURI, COMPENSAŢII, DESPĂGUBIRI, RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI

Drepturile, compensaţiile, despăgubirile, recompensele şi sancţiunile sunt cele prevăzute la art. 35-41 din Ordonanţa nr. 60/1997, privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997.

CAPITOLUL IX - DISPOZIŢII FINALE

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Serviciului Public de Pompieri Civili, se aprobă de către consiliul local.

S.P.P.C. colaborează cu alte servicii, chiar din alte ţări, în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, sau a acordurilor bilaterale.

Autospecialele, echipamentele, substanţele, accesoriile şi celelalte mijloace de apărare împotriva incendiilor, trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice de calitate şi de performanţă, prevăzute de reglementările în vigoare.

Personalul administraţiei publice locale cu atribuţiuni de îndrumare, control şi constatare a încălcărilor legii în domeniul p.s.i., se atestă de unităţile C.P.M.

Prestările lucrărilor de termoprotecţie, ignifugare, verificare, întreţinere şi reparare a autospecialelor şi a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor, se efectuează de către persoanele fizice şi juridice atestate de către C.P.M.

Cheltuielile ocazionate de stingerea incendiilor la bunurile aparţinând domeniului public şi privat al statului, la bunurile personale ale cetăţenilor, precum şi la cele aparţinând asociaţiilor nonprofit sau organizaţiilor cu caracter cultural, politic, religios, sportiv sau umanitar, constituite potrivit legii, se supotă de către consiliul local în raza căruia s-a produs incendiul (sau grupul de pompieri militari care a intervenit), dacă legea nu prevede altfel.

152

STRUCTURA DE PRINCIPIU A REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A SERVICIILOR PUBLICE ŞI

PRIVATE DE POMPIERI CIVILI

Cap. I - Dispoziţii generale.Cap. II - Organizarea şi atribuţiile serviciului, cooperarea cu alte

compartimente sau servicii.Cap. III - Atribuţiile personalului din structura serviciului;Cap. IV - Reglementarea activităţilor privind prestările de servicii;Cap. V - Reglementarea gestionării patrimoniului serviciului;Cap. VI - Conducerea, controlul şi îndrumarea serviciului;Cap. VII - Pregătirea personalului serviciului;Cap. VIII - Drepturi, compensaţii, despăgubiri, sancţiuni;Cap. IX - Dispoziţii finale

153

Anexa nr. 7SECTOARELE DE COMPETENŢĂ

ale serviciilor publice de pompieri civili din zona de competenţă aGrupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava

Nr.crt. Comuna Tipul

serviciului Dotare Zonă de competenţă

A. DOTATE CU AUTOSPECIALE DE INTERVENŢIE

1 Arbore II APCT R 8135 com. Arbore2 Bilca II APCA SR 114 com. Bilca3 Boroaia II APCT R 8135 com. Boroaia, com. Bogdăneşti, com.

Vadu Moldovei cu satele Praxia, Fântâna Mare şi Dumbrăviţa

4 Bosanci II APCT R 8135 com. Bosanci, com. Udeşti, com. Ipoteşti

5 Botoşana II APCT R 8135 com. Botoşana6 Breaza II APCT R 8135 com. Breaza, com. Moldova Suliţa,

com. Izvoarele Sucevei, com. Fundu Moldovei cu satele Braniştea, Botuşel, Botuş, Coşna, Delniţa

7 Broşteni II APC SR 132 com. Broşteni8 Cacica II APCA 12215 com. Cacica, com. Pârteştii de Jos9 Calafindeşti II APCT R 8135 com. Calafindeşti

154

Nr.crt. Comuna Tipul

serviciului Dotare Zonă de competenţă

10 Caşvana II APCT R 8135 com. Caşvana11 Cârlibaba II Opel Blitz 300 com. Cârlibaba12 Cornu Luncii II APCT R 8135 com. Cornu Luncii, com. Baia, com.

Horodniceni13 Dolhasca II APC SR 132 com. Dolhasca, com. Dolheşti14 Drăgoieşti II ATI SR 114 com. Drăgoieşti, com. Moara cu satele

Liteni, Moara, Vornicenii Mari, Vornicenii Mici

15 Forăşti II APCT R 8135 com. Forăşti, com. Drăguşeni16 Frătăuţii Vechi II APCA SR 114 com. Frătăuţii Vechi17 Liteni II APC SR 132 com. Liteni, com. Vultureşti, com.

Udeşti cu satele Chilişeni, Ştirbăţ, Racova

18 Mălini II APCT R 8135 com. Mălini, com. Valea Moldovei19 Milişăuţi II APCT R 8135 com. Milişăuţi20 Moldoviţa II APCT R 8135 com. Molodviţa21 Muşeniţa II APCT R 8135 com. Muşeniţa22 Ostra II APCT R 8135 com. Ostra23 Putna II ATI SR 114 com. Putna24 Slatina II ATI SR 114 com. Slatina25 Stulpicani II APCT R 8135 com. Stulpicani26 Suceviţa II Magirus Deutz com. Suceviţa, com. Marginea

155

Nr.crt. Comuna Tipul

serviciului Dotare Zonă de competenţă

27 Todireşti II APCT R 8135 com. Todireşti, com. Grăniceşti cu satul Gura Solcii

28 Vatra Moldoviţei II DAF 300 com. Vatra Moldoviţei29 Vereşti II APCT R 8135 com. Vereşti, com. Udeşti cu satul

Poieni Suceava30 Vicovu de Sus II APCT R 8135 com. Vicovu de Sus, com. Straja, com.

Brodina31 Zamostea II APCT R 8135 com. Zamostea, com. Grămeşti32 Zvoriştea II APCT R 8135 com. Zvoriştea, com. Adâncata

B. DOTATE CU M.P. SAU ALTE UTILAJE DE STINGERE

33 Crucea I MP com. Crucea34 Dărmăneşti I MP com. Dărmăneşti35 Dorna Cândreni I MP com. Dorna Cândreni36 Dorneşti I MP com. Dorneşti37 Dumbrăveni I MP com. Dumbrăveni38 Fântânele I MP com. Fântânele39 Frătăuţii Noi I MP com. Frătăuţii Noi40 Frumosu I MP com. Frumosu41 Gălăneşti I MP com. Gălăneşti42 Grăniceşti I MP com. Grăniceşti43 Horodnic I MP com. Horodnic44 Moara I MP com. Moara

156

Nr.crt. Comuna Tipul

serviciului Dotare Zonă de competenţă

45 Păltinoasa I MP com. Păltinoasa46 Panaci I MP com. Panaci47 Poiana Stampei I MP com. Poiana Stampei48 Râşca I MP com. Râşca49 Sadova I MP com. Sadova50 Salcea I MP com. Salcea51 Şaru Dornei I MP com. Şaru Dornei52 Ulma I MP com. Ulma53 Vadu Moldovei I MP com. Vadu Moldovei54 Vicovu de Jos I MP com. Vicovu de Jos55 Vama I MP com. Vama

Notă: - Unităţile administrative care nu au în dotare autospecială de stingere cu apă şi spumă, motopompă sau

alt utilaj mobil, dar dispun de pompe manuale, vor înfiinţa formaţii de intervenţie şi compartimente pentru prevenirea incendiilor, la toate satele aparţinătoare comunelor sau la sate centre de comună, care nu au fost nominalizate în prezenta evidenţă. În cazul când nu dispun nici de pompe manuale, se va înfiinţa compartiment pentru prevenirea incendiilor pentru fiecare sat din componenţa comunei, având între 4 şi 6 pompieri voluntari;

- Totodată, conform prevederilor art. 12, lit. c din O.G.R. nr. 60/1997, privind apărarea împotriva incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997, consiliile locale vor hotărî asocierea sau colaborarea cu alte consilii locale ori cu agenţi economici, în baza unor contracte sau convenţii;

- Conform criteriilor minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea SPPC din localităţi, grupa de intervenţie la autospeciala cu apă şi spumă este compusă din 6 servanţi, iar la motopompă din 4) servanţi.

157

Grupa de salvare şi prim ajutor este compusă din 6 servanţi, atât pentru localităţi dotate cu maşini, cât şi pentru cele dotate cu motopompe;

- La localităţi dotate cu autospeciale de intervenţie, se va avea în vedere încadrarea a cel puţin 3 şoferi, care să execute serviciul permanent la sediul serviciului;

- Numărul de pompieri angajaţi sau voluntari trecuţi în această situaţie, este minimum necesar, în condiţii de maximă austeritate. Pe măsura colectării taxelor speciale prevăzute în O.G.R. nr. 60/1997, privind apărarea împotriva incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997, se va avea în vedere încadrarea serviciului public de pompieri civili, conform Criteriilor minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea în condiţii de operativitate şi eficienţă a serviciilor publice de pompieri civili din localităţi (anexa nr. 2).

158

Anexa nr. 8 MINISTERUL DE INTERNEGRUPUL DE POMPIERI "BUCOVINA" AL JUDEŢULUI SUCEAVAInspecţia pentru prevenirea incendiilor Nr. 491.696 din 21.04.1998

APROB,COMANDANTUL GRUPULUI,Colonel,

Eugen GĂITAN

CRITERII MINIME DE PERFORMANŢĂ PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SERVICIILOR PRIVATE DE POMPIERI CIVILI

În temeiul dispoziţiilor art. 18, lit. g, din Legea nr. 121/1996, privind organizarea şi funcţionarea corpului Pompierilor Militari şi ale art. 31 din Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997, se stabilesc următoarele criterii minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor private de pompieri civili:

Art. 1. (1) Serviciile private de pompieri civili îşi exercită atribuţiile legale privind apărarea vieţii, avutului public şi privat, în sectorul de competenţă pentru care s-au constituit.

(2) Sectoarele de competenţă ale serviciilor private de pompieri civili, se pot extinde numai cu aprobarea Grupului de Pompieri "Bucovina" al judeţului Suceava.

(3) În limitele sectorului de competenţă, serviciul privat de pompieri civili trebuie să fie capabil să pună în aplicare planurile de intervenţie ale agentului economic sau instituţiei în care s-au constituit, cât şi cele ale persoanelor juridice cu care s-au încheiat convenţii sau contracte pentru activităţi de apărare împotriva incendiilor.

Art. 2. (1) Valorile timpilor operativi de intervenţie ai serviciului privat de pompieri civili la construcţiile şi instalaţiile aparţinând agentului economic sau instituţiei care a constituit serviciul, vor trebui să corespundă valorilor stabilite prin scenariile de siguranţă la foc sau prin evaluarea capacităţii de apărare împotriva incendiilor;

(2) În situaţia încheierii de contracte sau convenţii pentru activităţi de apărare împotriva incendiilor, valoarea timpului de răspuns a serviciului privat de pompieri civili, se va stabili de comun acord cu părţile semnatare, urmărindu-se tototdată să nu se diminueze nivelul de protecţie împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile proprii

159

agentului economic sau instituţiei care a organizat serviciul privat de pompieri civili;

Art. 3. (1) Serviciile private de pompieri civili se clasifică în funcţie de numărul formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor şi numărul grupelor dotate cu autospeciale cu apă şi spumă, precum şi cu motopompe, în următoarele categorii:

- serviciu de categoria I, având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor, o grupă de intervenţie la motopompă sau alt utilaj mobil, ori la instalaţia fixă de stingere cu pompe de apă;

- serviciu de categoria a II-a având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor, o grupă de intervenţie la autospecială cu apă şi spumă sau la trenul de stins incendii;

- serviciu de categoria a III-a, având în formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor două grupe de intervenţie la autospeciale cu apă şi spumă;

- serviciu de categoria a IV-a având una sau două formaţii de intervenţie, salvare şi prim ajutor cu trei grupe de intervenţie la autospeciale cu apă şi spumă;

- serviciu de categoria a V-a având două sau mai multe formaţii de intervenţie, salvare şi prim ajutor, cu patru sau mai multe grupe de intervenţie la autospeciale cu apă şi spumă.

(2) Dotarea cu mijloace mobile şi/sau fixe de intervenţie pentru stingerea incendiilor (motopompe, autospeciale cu apă şi spumă) la agenţii economici şi instituţii, se face corespunzător scenariilor de siguranţă la foc, adaptate în funcţie de amplasare şi de condiţiile specifice, riscuri şi pericole de incendiu, importanţa şi vulnerabilitatea la incendiu, valoare şi posibilităţile de intervenţie, potrivit reglementărilor tehnice (prezenta anexă).

La obiectivele noi, schimbări de destinaţie, modernizări sau restructurări, proiectanţii vor stabili dotările şi încadrarea cu personal a serviciului privat de pompieri civili, având în vedere prezentele criterii minime de performanţă.

(3) Celelalte tipuri de autospeciale şi utilaje mobile de intervenţie, existente în patrimoniul serviciului de pompieri civili, în afara celor menţionate mai sus, nu se iau în calcul la stabilirea categoriei serviciului.

Art. 4. (1) Personalul pentru prevenirea incendiilor din cadrul serviciilor de pompieri civili, se poate constitui în compartiment sau grupă de prevenire, după caz.

(2) La agenţii economici cu risc ridicat de incendiu, se recomandă ca, funcţia de şef al compartimentului de prevenire, să se încadreze cu cadru tehnic specializat în tehnologia agentului economic respectiv, cu atribuţiuni de control, îndrumare şi respectare a legalităţii.

160

(3) Personalul din grupa de prevenire va asigura supravegherea instalaţiilor de semnalizare, alertare şi alarmare în caz de incendiu şi a zonelor (locurilor) cu risc ridicat de incendiu, prin posturi fixe sau serviciu de rond, precum şi acţionarea în situaţii de urgenţă de incendiu a instalaţiilor, aparatelor stingătoare şi a altor mijloace iniţiale de intervenţie;

Art. 5. (1) Formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor, va încadra cu personal mijloacele mobile de intervenţie şi instalaţiile fixe de stingere cu pompe de apă;

(2) Formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor, are de regulă în compunere, şef de formaţie, şef de tură, grupă(e) de intervenţie şi grupă de salvare şi prim ajutor;

(3) Structura (de principiu) de încadrare cu personal, pe tură, a grupelor din formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor, este prevăzută în tabelul nr. 1 din prezenta anexă.

(4) În cazul serviciului privat de pompieri civili, care are în structură mai multe formaţii de intervenţie, salvare şi prim ajutor, acestea se dispun, de regulă, în mai multe sedii.

(5) Personalul din formaţiile (grupele) de intervenţie care încadrează trenul de stins incendii, se completează cu mecanici de locomotivă, potrivit reglementărilor specifice.

Art. 6. (1) Serviciul privat de pompieri civili se încadrează cu pompieri angajaţi având aptitudini fizice, psihice şi profesionale adecvate funcţiei, precum şi calificarea şi atestarea necesară, conform reglementărilor în vigoare.

(2) La încadrarea în serviciu, precum şi periodic, personalul de pompieri este supus controlului medical. Pentru documentare la încadrarea cu personal a formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor, în anexa nr. 3 se prezintă criteriile minime de aptitudini fizice, recomandate de C.T.I.F.

(3) Funcţiile care se încadrează cu pompieri angajaţi sunt următoarele:

- Şef serviciu (cadru tehnic coordonator), putând cumula şi alte funcţii;

- Şef formaţie de intervenţie, salvare şi prim ajutor, la serviciile de categoriile I, II, III, IV şi V;

- Conducătorii autospecialelor de intervenţie cu apă şi spumă, mecanici de motopompă sau electromecanicul de la instalaţiile fixe;

- Servanţi pompieri pe autospecialele de intervenţie cu apă şi spumă.

Art. 7. Criteriile minime pentru asigurarea permanenţei pe tură a intervenţiei de la remiza serviciului privat de pompieri civili, sunt:

- Şeful de tură, la serviciile din categoriile III, IV şi V;

161

- Şeful grupei de intervenţie la serviciile din categoriile II, III, IV şi V;

- Mecanicul de motopompă sau electromecanicul, după caz, şi conducătorul auto, la serviciile de categoria I;

- Conducătorii auto de pe autospecialele de intervenţie cu apă şi spumă, la serviciile de categoriile II, III, IV şi V;

- La serviciile de categoriile II, III, IV şi V, se asigură permanenţa la remiză cel puţin a servanţilor pompieri şefi de ţeavă, din fiecare formaţie (grupă) de intervenţie pe autospecialele de intervenţie cu apă şi spumă.

Tabelul nr. 1Nr.crt. TIPUL GRUPEI Şef

grupă Servanţi (1) Cond. auto Total

1 Grupa de primă intervenţie 1(2) 1(4) 1 3

2 Grupa de intervenţie la autospeciala cu apă şi spumă

1 4 1 6

3 Grupa de intervenţie la trenul de stins incendii 1 4 2(3) 7

4 Grupa de intervenţie la autospeciala cu pulberi şi gaze arse sau cu jet de gaze

1 3 1 5

5 Grupa de intervenţie la autospeciala pentru iluminat şi descarcerare

1 3 1 5

6 Grupa de intervenţie la autospeciala pentru salvare şi lucru la înălţime

1 - 1 2

7 Grupa de intervenţie la motopompă şi pompe fixe

1 2 1(3) 4

8 Grupa de salvare şi prim ajutor 1 4 1 6

Notă:(1) Numărul de servanţi se va stabili în funcţie de instrucţiunile de exploatare

ale autospecialei;(2) Funcţia se va încadra cu şeful de tură;(3) Funcţia se va încadra cu mecanic (electromecanic);(4) Îndeplineşte şi funcţii de primire a anunţurilor de incendiu, de agent şi de

intervenţie cu mijloace iniţiale.Art. 8. (1) Pentru asigurarea funcţionării, serviciul privat de

pompieri civili, are de regulă în administrare:

162

- Autospeciale şi utilaje de intervenţie necesare îndeplinirii atribuţiilor;

- Sediul şi spaţiile de adăpostire a tehnicii de intervenţie şi a materialelor din dotare;

- Mijloace şi echipament de protecţie şi de lucru;- Mijloace de anunţare, alarmare, alertare şi conducere a

intervenţiei;- Mijloace şi utilaje pentru efectuarea prestărilor de servicii;- Săli de pregătire şi instruire a personalului;- Poligoane de antrenament;- Ateliere, magazii şi alte spaţii necesare funcţionării

serviciului.- Substanţe şi echipamente de protecţie specifice, care se pun

la dispoziţia forţelor de intervenţie chemate în sprijin.(2) În vederea transmiterii semnalelor de alertare a pompierilor

militari şi a serviciilor de pompieri civili cu care s-au încheiat contracte sau convenţii de intervenţie, precum şi ale pompierilor voluntari din cadrul acestuia, serviciul va avea asigurate mijloace de comunicare sigure şi rapide.

(3) Uniforma pompierilor din cadrul serviciului şi însemnele distinctive, se stabilesc conform reglementărilor în vigoare.

Art. 9. (1) Documentele de organizare, desfăşurare şi conducere a serviciului privat de pompieri civili, sunt următoarele:

- Dispoziţia de constituire cu organigrama şi numărul de personal;

- Regulamentul de organizare şi funcţionare;- Lista cu substanţele periculoase utilizate în activitatea

agentului economic care organizează serviciul;- Instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva

incendiilor care trebuie cunoscute de salariaţi, cât şi de persoanele din exterior;

- Tabelul cu numele şi numerele de telefon ale persoanelor cu atribuţii privind punerea în aplicare, controlul şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

- Schema legăturilor prin fir şi radio, cu toate forţele de intervenţie;

- Planurile de intervenţie la construcţiile şi instalaţiile pentru care s-a stabilit intervenţia serviciului;

- Contractele şi convenţiile încheiate cu consiliile locale, instituţiile şi agenţii economici, precum şi planurile de intervenţie ale acestora;

- Lista cu mijloacele tehnice, echipamentul de protecţie individual, substanţele chimice de stingere, medicamentele şi antidotul

163

necesar, care se pun la dispoziţia pompierilor militari şi a serviciilor de urgenţă ce sunt chemate în ajutor;

- Registrul de evidenţă a intervenţiilor;- Planul de pregătire profesională, pe luni, teme şi exerciţii;- Programul lunar de instruire;- Registrul de evidenţă a participării pompierilor la pregătirea

de specialitate şi calificativele obţinute;- Inventarul patrimoniului serviciului;- Evidenţa instalaţiilor, aparatelor şi dispozitivelor de

semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, precum şi a celor de stingere sau de preîntâmpinare a propagării incendiilor din sectorul de competenţă;

- Planurile de asistenţă tehnică preventivă la mijloacele de intervenţie din dotare, pe categorii de mijloace;

- Organizarea intervenţiei pe ture de serviciu, pentru fiecare formaţie de intervenţie;

- Graficul activităţii de prevenire şi itinerariul;- Registrul de constatări din activitatea de prevenire a

incendiilor;- Registrul de control privind activitatea serviciului;- Proces-verbal de predare-primire a serviciului şi a tehnicii de

luptă;- Registrul de evidenţă a tehnicii de luptă;- Nota de anunţare a incendiilor;- Raportul de intervenţie.(2) Pentru serviciul privat de pompieri civili, constituit ca societate

comercială, se adaugă documentele prevăzute de lege (actul constitutiv, certificatul de înmatriculare, avizul de conformitate privind criteriile de performanţă).

(3) Se recomandă utilizarea documentelor tipizate:Art. 10. Serviciul privat de pompieri civili îşi desfăşoară

activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, a cărui structură de principiu este prezentată în anexa nr. 6;

Art. 11. La organizarea şi funcţionarea serviciilor private de pompieri civili, constituite potrivit legii, pe plan local, ca societăţi comerciale, pe lângă criteriile minime de performanţă prevăzute la art. 1 - 10, se vor respecta următoarele condiţii cumulative:

a) structura serviciului poate avea ambele componente (compartiment de prevenirea incendiilor, şi formaţie de intervenţie, salvare şi prim ajutor) sau numai formaţie de intervenţie, salvare şi prim ajutor;

b) serviciul poate fi numai de categoria II - V;c) personalul este format numai din pompieri angajaţi;

164

d) autospecialele şi utilajele de intervenţie, mijloacele şi echipamentul de protecţie şi de lucru, mijloacele de anunţare, alarmare, alertare şi conducere a intervenţiei, precum şi substanţele chimice stingătoare, trebuie să fie proprietatea serviciului;

e) menţinerea permanentă a operativităţii şi capacităţii de intervenţie stabilite, 24 de ore din 24 de ore.

REGLEMENTĂRI TEHNICE PRIVIND DOTAREA CU ŞI/SAU MIJLOACE FIXE SAU MOBILE DE STINGERE

I. CRITERIUL STAS 1478/90Grupa de dotare cu mijloace mobile:

Nr.crt.

Debitul de apă de

stingere din exterior

Dotarea necesară Observaţii

1 5 - 20 l/s motopompă2 21 - 40 l/s 1 autospecială cu apă şi spumă3 41 - 60 l/s 2 autospeciale cu apă şi spumă4 61 - 80 l/s 3 autospeciale cu apă şi spumă5 peste 80 l/s 4 autospeciale cu apă şi spumă

Notă:a) Motopompa va fi înlocuită cu A.P.C., când distanţa între

obiective şi sediul serviciului de pompieri civili este mai mare de 500 m. la clădirile cu nivelul de înălţime de maxim P+4 şi 300 m. la clădirile cu nivelul de înălţime mai mare de P+4 (dacă clădirea sau instalaţia a stat la baza calculului necesarului de apă pentru stingerea incendiilor din exterior).

b) În situaţia când la stingerea incendiilor se poate interveni şi cu alte mijloace eficiente (instalaţii speciale, hidranţi exteriori de incendiu care au debite şi presiuni corespunzătoare, etc.), se poate renunţa la dotarea cu maşini, sau aceasta se reduce la un minim necesar, justificat din punct de vedere tehnico-economic.

c) Dotarea cu mijloace mobile de intervenţie în caz de incendiu, nu este obligatorie pentru obiectivele prevăzute cu instalaţii automate de semnalizare şi stingere, sigure în funcţionare şi la care scenariile de siguranţă la foc nu impun aceste tipuri de mijloace.

Timpul de răspuns al formaţiei de intervenţie în obiectivul în care s-a constituit, va fi de maxim 5 minute la agenţii economici de interes local cu risc ridicat de incendiu, la instituţiile publice cu săli aglomerate sau cu încăperi cu aglomerări de persoane.

165

II. CRITERIUL SUPRAFEŢEI INCINTEILa peste 50 ha. şi dacă din calcul a rezultat necesitatea a două

sau mai multe mijloace de intervenţie, acestea se vor dispune în formaţii distincte de intervenţie.

III. CRITERIUL INCENDIILOR SIMULTANEDacă prin scenariile de siguranţă la foc sau prin evaluarea

capacităţii de apărare împotriva incendiilor, rezultă posibilitatea izbucnirii unor incendii simultane, dotarea cu mijloace mobile şi/sau fixe de stingere se dublează.

IV. CRITERIUL ÎNĂLŢIMII CONSTRUCŢIILORPentru realizarea condiţiilor de intervenţie şi de evacuare în caz

de incendiu la construcţiile de producţie sau de depozitare din categoriile A, B şi C pericol de incendiu, cu înălţimi mai mari de 20 m. de la nivelul terenului accesibil maşinilor de intervenţie ale pompierilor, precum şi la clădirile înalte la care pe nivel se găsesc permanent minim 50 persoane, este obligatorie dotarea cu autoscară de intervenţie sau scări fixe de intervenţie în caz de incendiu.

ŞEF DE STAT MAJOR, ŞEFUL INSPECŢIEI PENTRUPREVENIREA INCENDIILOR,

Colonel, Lt. col., Pâslaru Vasile Lulciuc Lucel

166

Anexa nr. 9PLAN DE INTERVENŢIE(STRUCTURA CADRU)

I. DATE DE INTERVENŢIE:- denumirea localităţii;- număr de sate (cătune) - numele;- număr de locuitări ai localităţii şi pe sate;- amplasarea în judeţ (zonă) şi distanţa faţă de unităţile

militare sau SPPC dotate cu autospeciale de stingere;- număr de telefon/fax;- enumerarea instituţiilor şi agenţilor economici de interes

local.

II. HARTA LOCALITĂŢII, PE CARE SE MARCHEAZĂ:- vecinătăţi (localităţi învecinate);- delimitarea intravilanului şi satelor;- cale de acces şi de intervenţie, astfel:

- drumuri naţionale şi judeţene;- drumuri comunale;- drumuri forestiere;- poduri cu specificaţii privind gabaritul şi rezistenţa la

greutate;- platforme, rampe pentru amplasarea autospecialelor

de intervenţie la alimentarea cu apă din surse naturale;- râuri, pâraie, lacuri, iazuri, sisteme de irigaţie, etc.;- amplasarea principalelor construcţii enumerate la pct. 1;

- reţele de hidranţi (debite, presiune);- rezervoare de apă - capacităţi;- canale de irigaţii;- râuri, lacuri, iazuri - amenajate.

- delimitarea pădurilor şi specificaţii referitoare la natura elementelor forestiere;

- delimitarea suprafeţelor de culturi cerealiere;- punctele de transformare electrice şi liniile electrice de înaltă

tensiune;- conducte magistrale de produse petroliere şi gaze;- reţea de alimentare cu gaze a localităţii.

III. CONCEPŢIA DE ORGANIZARE ŞI DESFĂŞURARE A INTERVENŢIEI:

a. Observareb. Modul de alarmare al:

167

- cetăţenilor;- organelor administraţiei publice locale.c. Modul de alertare al:- serviciilor publice de pompieri civili (ale localităţii sau celei cu

care se cooperează);- pompieri militari;- alte forţe cu care se cooperează;- lista cu posturile telefonice existente.d. Modul de realizare a primei intervenţii:1. acţiunea cetăţenilor pentru:- evacuare - salvare;- localizare - lichidare.2. acţiunea pompierilor civili ai localităţii sau cu care se

cooperează de la primirea anunţului de incendiu:- evacuare - salvare;- localizare - lichidare.3. stabilirea timpilor operativi de intervenţie, conform anexei nr.

2 din Normele Generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin O.M.I. nr. 775/1998

Timpii de intervenţie se vor stabili între limite, ţinându-se cont de distanţe şi particularităţile zonelor în care a izbucnit incendiul, de dotarea cu autospeciale de intervenţie.

IV. FORŢE DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INCENDIU:- serviciul propriu de pompieri civili (dotare, încadrare);- serviciul de pompieri civili cu care se cooperează (dotare,

localitatea, distanţa, itinierar de deplasare, telefon sau alte mijloace de alarmare şi alertare);

- alte forţe cu care se cooperează (ambulanţă, protecţia civilă, etc.).

V. PLANUL CONSTRUCŢIILOR- destinaţia spaţiilor;- suprafaţa construită ori desfăşurată;- regimul de înălţime;- număr de persoane care utilizează construcţia, pe niveluri şi

în total;- căile interioare de acces, evacuare şi intervenţie;- natura materialelor şi elementelor de construcţie;- instalaţii utilitare aferente;- instalaţiile, sistemele, dispozitivele şi aparatele de prevenire

şi stingere a incendiilor cu care este echipată construcţia;- dispozitivul de intervenţie în caz de incendiu.

168

Se întocmeşte pentru primărie, cămine culturale, şcoli sau alte clădiri cu aglomerări de persoane, aparţinând de consiliul local.

NOTĂ:Planul de intervenţie se întocmeşte în 2 exemplare şi conform

art. 9, pct. 3 din Normele Generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin O.M.I. nr. 775/1998, se avizează de Grupul de pompieri militari.

O copie autentificată (avizată) a planului de intervenţie, se pune la dispoziţia Grupului de pompieri militari pentru efectuarea recunoaşterilor şi a studiilor tactice.

169

Anexa nr. 10METODOLOGIE

privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu(aprobat prin Ordinul comandantului Corpului Pompierilor Militari

nr. 1118 din 27.07.1999)

CAPITOLUL IScop şi domeniu de aplicare

1.1. Prezenta metodologie stabileşte principalele etape, elemente, factori, parametri, criterii, instrumente, tehnici, procedee şi modalităţi care trebuie avute în vedere pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu.

1.2. Metodologia se aplică la:a) stabilirea de către ministere şi celelalte organe ale

administraţiei publice centrale de specialitate, a metodelor şi procedurilor pentru identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu, specifice domeniilor de competenţă;

b) asigurarea, de către patroni, a identificării şi evaluării riscurilor de incendiu din unităţile lor, precum şi pentru stabilirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, în corelare cu natura şi nivelul riscurilor;

c) elaborarea scenariilor de siguranţă la foc.1.3. Termenii specifici utilizaţi în cuprinsul prezentei

metodologii au înţelesul precizat în anexă.

CAPITOLUL IIIdentificarea riscului de incendiu

2.1. Identificarea riscului de incendiu reprezintă procesul de stabilire şi determinare a factorilor care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu, respectiv a categoriilor şi nivelurilor de risc de incendiu.

Secţiunea 1Factori de determinare a riscului de incendiu

2.1.1. Principalii factori utilizaţi în procesul de identificare a riscului de incendiu sunt: sarcina termică de incendiu, clasele de combustibilitate ale materialelor şi elementelor de construcţii utilizate, clasele de periculozitate ale substanţelor, produselor şi materialelor depozitate, sursele de aprindere existente, condiţiile (împrejurările)

170

preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor menţionaţi anterior.

2.1.2. La stabilirea factorilor de determinare a riscului se vor avea în vedere, după caz, şi: factorul uman (număr de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivel de instruire), nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate “siguranţa la foc” (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie), fiabilitatea instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice, nivelul de dotare cu mijloace tehnice destinate prevenirii şi stingerii incendiilor, starea de funcţionare şi performanţele acestora, precum şi alţi factori care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

2.1.3. Sarcina termică de incendiu, clasele de combustibilitate sau de periculozitate se stabilesc şi se determină conform reglementărilor tehnice.

2.1.4. Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:

a) surse de aprindere cu flacără (ex. flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură; flacără închisă);

b) surse de aprindere de natură termică (ex. obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice, ş.a.);

c) surse de aprindere de natură electrică (ex. arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statică, efect termic al curentului electric);

d) surse de aprindere de natură mecanică (ex. scântei mecanice, frecare);

e) surse de aprindere naturale (ex. căldura solară, trăsnet);f) surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi

biologică);g) surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor

incendiare;h) surse de aprindere indirecte (ex. radiaţia unui focar de

incendiu).2.1.5. Împrejurările (condiţiile) preliminate care pot determina

şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe:

a) instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;c) sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau

nesupravegheate;d) contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi

scânteile provenite de la sistemele de încălzire;e) jocul copiilor cu focul;

171

f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu;g) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea

regulilor şi măsurilor specifice de p.s.i.;h) reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru

neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire, etc.) în medii periculoase;

j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;

k) scurgeri (scăpări) de produse inflamabile;l) defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;m) defecţiuni tehnice de exploatare;n) nereguli organizatorice;o) explozie urmată de incendiu;p) accident tehnic urmat de incendiu;q) avarie urmată de incendiu;r) trăsnet şi alte fenomene naturale;s) acţiune intenţionată (“arson”);t) alte împrejurări.2.1.6. (1) Măsurile de apărare împotriva incendiilor avute în

vedere la identificarea riscului de incendiu sunt cele destinate reducerii, neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.

(2) Acestea se stabilesc în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de p.s.i. şi ale celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi nivelul riscurilor existente.

Secţiunea 2Niveluri de risc de incendiu

2.2.1. Riscul de incendiu se apreciază prin niveluri de risc (pentru clădiri civile) şi categorii de pericol de incendiu (pentru construcţii de producţie şi depozitare).

2.2.2. Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe baza valorilor factorilor de risc, corespunzător reglementărilor tehnice, existând următoarea clasificare şi corelare:

a) risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/m.p.), respectiv categoria E de pericol de incendiu;

b) risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/m.p. < densitatea sarcinii termice < 840 Mj/m.p.), respectiv categoria D de pericol de

172

incendiu;c) risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice >

840 Mj/m.p.), respectiv categoria C de pericol de incendiu;d) risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu, respectiv

categoriile A şi B de pericol de incendiu (explozie).2.2.3. Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de

incendiu se stabilesc pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu, clădiri şi instalaţii tehnologice şi se precizează obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în planurile de intervenţie.

CAPITOLUL IIIEvaluarea riscului de incendiu

3.1. Evaluarea riscurilor de incendiu este procesul de estimare, cuantificare, ierarhizare şi comparare cu nivelurile limită stabilite, a probabilităţilor de producere a incendiilor şi a consecinţelor acestora.

Secţiunea 1Estimarea consecinţelor incendiilor

3.1.1. Agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz de incendiu şi efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor, se stabilesc pe baza Anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998.

3.1.2. Evaluarea estimativă a efectelor agenţilor care pot interveni în caz de incendiu asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor, se exprimă prin niveluri de gravitate.

3.1.3. Aprecierea nivelurilor de gravitate, în ordinea lor crescătoare, se poate face pe baza următoarelor clasificări:

a) nivelul 0 (fără consecinţe);b) nivelul 1 (consecinţe minore);c) nivelul 2 (consecinţe semnificative);d) nivelul 3 (consecinţe grave);e) nivelul 4 (consecinţe foarte grave) – incendii în masă;f) nivelul 5 (consecinţe catastrofale) – incendii în masă.În domeniul nuclear, pentru aprecierea gravităţii abaterilor de la

regimul normal de funcţionare, incidentelor şi accidentelor, se utilizează o scară la care ultimul nivel de gravitate este 7 (accidentul major).

3.1.4. La aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea în vedere, în principal, următorii parametri:

a) valoarea şi/sau natura pierderilor ce pot fi provocate de

173

incendiu (bunuri materiale distruse, persoane rănite sau decedate, etc.);

b) cantităţile de produse implicate într-un incendiu (în cazul activităţilor industriale);

c) numărul forţelor şi mijloacelor necesare în vederea desfăşurării operaţiunilor de intervenţie pentru evacuarea şi salvarea persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea şi stingerea incendiilor şi înlăturarea unor efecte negative ale acestora.

Secţiunea 2Cuantificarea/estimarea probabilităţii de producere a incendiilor

3.2.1. Cuantificarea posibilităţilor de apariţie a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode specifice, a bazelor şi băncilor de date avute la dispoziţie de către evaluatori, probabilitatea exprimându-se în număr de evenimente produse în unitatea de timp ( /oră sau /an).

3.2.2. În absenţa unor baze de date reale, probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativă, potrivit următoarelor calificative asociate evenimentelor respective:

a) improbabile;b) extrem de rare;c) rare;d) probabile, dar nu frecvente;e) frecvente.

Secţiunea 3Ierarhizarea riscurilor de incendiu

3.3.1. Ierarhizarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de fundamentare a criteriilor de evaluare a gravităţii consecinţelor incendiilor şi de stabilire sau impunere a unor limite de acceptabilitate (admise) ale acestora, în corelare cu probabilităţile de producere a evenimentelor respective.

3.3.2. Din punct de vedere al acceptabilităţii consecinţelor, riscurile de incendiu pot fi: acceptabile (admise) sau inacceptabile.

3.3.3. La stabilirea limitelor de acceptabilitate se vor avea în vedere: importanţa construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor, valoarea şi natura pierderilor care se pot produce în caz de incendiu şi impactul acestora asupra societăţii, economiei şi mediului înconjurător, obiectivele propuse, ş.a.

3.3.4. În funcţie de probabilitatea de apariţie şi gravitatea consecinţelor incendiilor, precum şi a modului de repartizare în timp şi spaţiu a riscurilor de incendiu, acestea se mai pot clasifica în

174

următoarele categorii:a) riscuri curente şi riscuri deosebite;b) riscuri reale şi riscuri potenţiale;c) riscuri directe şi riscuri asociate.

Secţiunea 4Metode de evaluare a riscurilor de incendiu

3.4.1. Pentru evaluarea riscurilor de incendiu, în raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluării (proiectare, execuţie, exploatare, postutilizare) şi de funcţiile acestuia (civilă, de producţie, mixtă, etc.), se pot utiliza următoarele tehnici, procedee şi metode: matematice, analitice, grafice şi/sau combinate.

3.4.2. (1) Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu, constau în determinarea unei valori numerice ataşată sistemului supus evaluării. Valoarea numerică în cauză se calculează cu o formulă de calcul în care intervin ca necunoscute factorii de risc, consecinţele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale măsurilor de protecţie la foc prevăzute, precum şi posibilitatea de activare a factorilor de risc, fiecare dintre aceşti factori fiind cuantificaţi (exprimaţi prin valori numerice) cu ajutorul unei scări convenabil alese.

(2) Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu se diferenţiază prin formula de calcul şi scările de cuantificare adoptate;

(3) Generic, formulele de calcul pot fi de forma:

unde:Rincendiu - riscul de incendiu al obiectivuluiP, C – pericolul potenţial de incendiu generat de factorii de risc

existenţi;M – totalitatea măsurilor de protecţie la foc asigurate;a – coeficient care exprimă probabilitatea de activare a factorilor

de risc, specific pentru tipuri de obiectiv şi natura factorilor de risc.(2) Factorii P, C, M şi a – sunt la rândul lor exprimaţi

prin relaţii de calcul în care necunoscutele sunt elemente specifice categoriei de factori. Formulele de calcul pot fi de tip aditiv (sume de termeni) sau multiplicativ (produs de factori) în funcţie de modul în care se aleg scările de cuantificare.

(3) Valoarea obţinută pentru riscul de incendiu Rincendiu

se compară cu anumite valori ale riscului admis (acceptat) pentru tipul 175

de obiectiv, notat generic cu R i admis.(4) Valorile riscului admis se stabilesc de către autorii

metodei de evaluare a riscului.(5) Se consideră că situaţia analizată este acceptabilă

dacă:

3.4.3. (1) Metodele analitice de evaluare a riscului de incendiu constau în analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfuncţiilor ce pot apare în sistemul supus evaluării şi a căror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu.

(2) Metodele analitice utilizate, de regulă, pentru evaluarea riscului de incendiu sunt: analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora (“Fault Mode and Effect Analysis”), analiza arborilor defectărilor (“Faults Tree Alalysis”), analiza arborelui de evenimente (“Events Tree Analysis”), metodologia de analiză a disfuncţiilor sistemelor (“Methodologie d’Analyse des Dysfunctionnements des Systemes”), metoda organizată şi sistemică de analiză a riscurilor (“Methode Organisee et Sistemique d’Analyse de Risques”), studiul de hazard şi operare (“Hazard and Operability Study”), ş.a.

3.4.4. (1) Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazează pe exprimarea riscului de incendiu ca o funcţiune de doi parametri globali şi compararea funcţiei cu anumite domenii de acceptabilitate.

(2) De regulă, parametrii globali acceptaţi, sunt probabilitatea P de apariţie a evenimentului şi nivelurile de gravitate G a consecinţelor, ambii parametri fiind cuantificaţi cu un anumit număr de valori.

(3) Astfel, riscul de incendiu se exprimă generic printr-o relaţie de forma:

(4) Scara de evaluare a nivelelor G de gravitate poate fi adoptată conform pct. 3.1.3., iar cea de estimare a probabilităţii P globale de apariţie poate fi adoptată conform pct. 3.2.2.

(5) Dacă se reprezintă într-un sistem de coordonate P – G cu scările propuse, se obţine un anumit număr de zone, care pot fi grupate în două domenii: riscuri acceptabile şi riscuri inacceptabile.

(6) Domeniile de acceptabilitate sau de neacceptabilitate se stabilesc pe baza experienţei anterioare sau raţionamentelor previzionale.

176

(7) Riscul de incendiu ataşat unui obiectiv aflat într-o situaţie dată, va corespunde unui punct, în una din zonele reprezentării P – G, situându-se astfel în unul din domeniile amintite.

G(Gravitate)

4

3

2

1

0

improbabil

extrem de rar rar probabil frecvent P

(Probabilitate)

G(Gravitate)

5

4 51 52 53 54 55

3 41 42 43 44 45

2 31 32 33 34 35

1 21 22 23 24 25

0 11 12 13 14 15

01 02 03 04 05

improbabil (1)

extrem de rar

(2)

rar(3)

probabil (4)

frecvent (5)

P(Probabilitate)

3.4.5. În situaţiile în care riscul de incendiu rezultat în urma

DOMENIUL RISCURILOR INACCEPTABILE

DOMENIUL RISCURILOR ACCEPTABILE

177

evaluării, prin una din metodele prezentate, depăşeşte limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin măsuri de prevenire (reducerea factorilor de risc, respectiv a probabilităţii de producere a incendiului) şi/sau prin măsuri de limitare, localizarea şi lichidarea incendiului (reducerea nivelului de gravitate a consecinţelor).

CAPITOLUL IVStabilirea priorităţii de acţiune

4.1. Stabilirea priorităţilor de acţiune reprezintă procesul de adoptare, de către evaluatori, a deciziilor referitoare la categoriile de risc asupra cărora este prioritar să se acţioneze.

4.2. La stabilirea priorităţilor de acţiune, se vor avea în vedere criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de incendiu, respectiv probabilitatea de apariţie şi gravitatea consecinţelor incendiilor.

CAPITOLUL VControlul / reducerea riscului de incendiu

5.1. (1) Controlul riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul măsurilor tehnice şi organizatorice destinate menţinerii riscurilor în limitele de acceptabilitate stabilite.

(2) În ordinea eficacităţii lor, acestea sunt: evitarea (prevenirea) riscurilor, implementarea măsurilor de control şi transferarea riscurilor.

5.2. Evitarea riscurilor de incendiu se realizează prin măsuri de reducere sau eliminare a factorilor determinanţi de risc, menţionaţi la Cap. 2, sau după caz, prin activitatea de avizare şi/sau autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

5.3. Implementarea măsurilor de control al riscurilor de incendiu se realizează, după caz, prin:

a) asigurarea unei examinări sistematice şi calificate a factorilor determinanţi de risc;

b) stabilirea şi elaborarea responsabilităţilor, sarcinilor, regulilor, instrucţiunilor şi măsurilor privind apărarea împotriva incendiilor şi aducerea acestora la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi persoanelor interesate;

c) stabilirea persoanelor cu atribuţiuni privind punerea în aplicare şi supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, a personalului necesar intervenţiei şi a condiţiilor pentru pregătirea acestuia;

e) reluarea etapelor de identificare şi evaluare a riscului de

178

incendiu la schimbarea condiţiilor preliminate.5.4. Transferul riscurilor de incendiu se realizează, de regulă,

prin societăţile specializate de asigurare / reasigurare.

CAPITOLUL VIGestionarea riscurilor de incendiu. Monitorizarea gestionării

riscurilor.

6.1. Gestionarea riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul activităţilor de fundamentare, elaborare şi implementare a unei strategii coerente de prevenire, limitare şi combatere a riscurilor de incendiu, incluzând şi procesul de luare a deciziilor în situaţiile de producere a unui asemenea eveniment.

6.2. Monitorizarea gestionării riscurilor de incendiu reprezintă procesul de supraveghere a modului de desfăşurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, de analizare a eficienţei măsurilor intreprinse în raport cu rezultatele obţinute şi de luare a măsurilor ce se impun.

179

Anexa nr. 11METODOLOGIE

pentru elaborarea scenariilor de siguranţă la foc(aprobată prin Ordinul comandantului Corpului Pompierilor Militari

nr. 1119 din 27.07.1999)

CAPITOLUL IObiect şi domeniu de aplicare

1. Prezenta metodologie stabileşte principii, criterii şi niveluri de performanţă, precum şi condiţii tehnice necesare elaborării scenariilor de siguranţă la foc.

2. Prevederile prezentei metodologii se aplică pentru analizarea şi evaluarea independenţei nivelurilor de performanţă, inclusiv a timpilor de siguranţă la foc şi, după caz, a timpilor operativi de intervenţie, cu măsurile tehnico-organizatorice, condiţiile de asigurare a intervenţiei şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor necesare îndeplinirii exigenţei de siguranţă la foc a utilizatorilor.

3. Prezenta metodologie constituie cadrul orientativ pentru întocmirea scenariilor de siguranţă la foc, necesar factorilor implicaţi în proiectarea, executarea, exploatarea, verificarea şi expertizarea noilor construcţii, instalaţii şi a altor amenajări, precum şi la stabilirea măsurilor compensatorii la lucrările de amenajări ale construcţiilor existente, în cazul în care în mod justificat nu pot fi îndeplinite prevederile reglementărilor tehnice în vigoare privind siguranţa la foc.

4. Scenariul de siguranţă la foc estimează, în principal, condiţiile tehnice asigurate conform reglementărilor şi acţiunile ce trebuie intreprinse în caz de incendiu, fiind structurat potrivit Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775 din 22.07.1998.

CAPITOLUL IIStructura scenariului de siguranţă la foc

Secţiunea 1Caracteristicile construcţiei sau ale instalaţiei tehnologice

1.1. Datele de recunoaştere1.1.1. Se înscriu datele necesare identificării construcţiei

(instalaţiei tehnologice), respectiv denumire, beneficiar, adresă, telefon, etc.

1.1.2. După caz, se vor face referiri privind programul de lucru al obiectivului, în funcţie de situaţia în care se elaborează scenariul de siguranţă la foc.

180

1.2. Destinaţia1.2.1. Se menţionează funcţiunile principale, secundare şi

conexe ale construcţiei (instalaţiei), potrivit situaţiei în care s-a întocmit scenariul de siguranţă la foc.

1.3. Categoria şi clasa de importanţă1.3.1. Se va preciza categoria de importanţă a construcţiei

stabilită de proiectant, potrivit Regulamentului aprobat prin H.G.R. nr. 766/1997 şi în conformitate cu metodologia specifică elaborată de M.L.P.A.T.

1.3.2. Se precizează clasa de importanţă a construcţiei potrivit reglementărilor tehnice (corelată cu categoria de importanţă stabilită de proiectant).

1.4. Particularităţi specifice construcţiilor1.4.1. Se prezintă principalele caracteristici ale construcţiei

(instalaţiei), privind:a) tipul clădirii (civilă – înaltă, foarte înaltă, cu săli aglomerate;

de producţie sau depozitare – monobloc, blindată; cu funcţiuni mixte, etc.);

b) aria construită şi desfăşurată, cu principalele destinaţii ale încăperilor;

c) numărul compartimentelor de incendiu, ariile acestora, regimul de înălţime şi volumul construcţiei ori ale compartimentelor de incendiu;

d) precizări referitoare la utilizatori (numărul maxim de persoane sau animale, tipuri şi capacităţi de depozitare, caracteristici ale proceselor tehnologice, etc.);

e) numărul căilor de evacuare şi, după caz, a refugiilor.

Secţiunea 2Nivelurile criteriilor de performanţă şi timpii de siguranţă la foc,

asiguraţi conform reglementărilor tehnice2.1. Riscul de incendiu2.1.1. La determinarea nivelurilor de risc sau a categoriilor de

pericol de incendiu se vor lua în considerare:a) densitatea sarcinii termice;b) clasele de combustibilitate şi periculozitate ale materialelor şi

substanţelor utilizate;c) sursele potenţiale de aprindere şi împrejurările preliminate

care pot favoriza aprinderea şi, după caz, timpul de aprindere şi de dezvoltare liberă a incendiului.

181

2.1.2. Nivelurile riscului (categoriile de pericol) de incendiu, se stabilesc pe fiecare încăpere, spaţiu, zonă, compartiment, potrivit reglementărilor tehnice şi se precizează în scenariul de siguranţă la foc întocmit doar pentru clădirea în ansamblu, instalaţia tehnologică ori compartimentul de incendiu;

2.1.3. Se analizează, după caz, posibilitatea reducerii riscului de incendiu, potrivit reglementărilor tehnice şi condiţiilor funcţionale.

2.2. Rezistenţa la foc2.2.1. Pentru cuantificarea nivelurilor de performanţă privind

rezistenţa la foc, se precizează:a) rezistenţa la foc a principalelor elemente de construcţie (în

special a celor portante sau cu rol de compartimentare), stabilită potrivit criteriilor din reglementările tehnice;

b) gradul de rezistenţă la foc pentru construcţie (instalaţie) sau compartimentul de incendiu;

c) compartimentarea antifoc şi elementele de protecţie a golurilor din pereţii şi planşeele antifoc;

d) măsurile suplimentare de protecţie la foc stabilite, după caz, justificate tehnic.

2.3. Preîntâmpinarea propagării incendiilor2.3.1. Privind asigurarea preîntâmpinării propagării incendiilor la

vecinătăţi şi în interiorul construcţiilor (compartimentelor de incendiu), se vor preciza:

a) distanţele de siguranţă asigurate conform reglementărilor tehnice sau măsurile compensatorii realizate, atunci când aceste distanţe nu pot fi respectate;

b) măsurile constructive (pereţii, planşeele rezistente la foc şi elementele de protecţie a golurilor din acestea, precum şi posibilitatea de întrerupere a continuităţii golurilor din elementele de construcţii) pentru limitarea propagării incendiului în interiorul compartimentului de incendiu, pe faţade şi acoperiş;

c) timpul de propagare a incendiilor la construcţiile vecine;d) sistemele de evacuare a fumului şi, după caz, a gazelor

fierbinţi.

2.4. Comportarea la foc2.4.1. În funcţie de contribuţia la foc a zonelor cu potenţiale

calorice mari (niveluri de risc mare, foarte mare sau cu peircol de explozie) se precizează rezistenţa la foc a elementelor de compartimentare necesare pentru asigurarea utilizatorilor pe timpul evacuării şi intervenţiei în caz de incendiu.

182

2.4.2. Eventualele măsuri recomandate pe timpul intervenţiei în caz de incendiu, pentru a nu afecta comportarea la foc.

2.5. Stabilitatea la foc2.5.1. Se estimează potrivit prevederilor normelor generale, de

regulă, post-factum, în funcţie de:a) gradul de rezistenţă la foc al construcţiei sau

compartimentului de incendiu;b) comportarea la foc şi rezistenţa la foc a principalelor

elemente de rezistenţă ale construcţiei sau ale instalaţiei tehnologice;c) timpii operativi de intervenţie, după caz;d) timpul de incendiere totală.2.5.2. După producerea unui incendiu, se apreciază şi

consemnează calificativele privind stabilitatea la foc.

2.6. Căi de acces, evacuare şi intervenţie2.6.1. Se precizează caracteristicile tehnice şi funcţionale ale

acceselor carosabile şi ale căilor de intervenţie ale autospecialelor, proiectate conform cerinţelor reglementărilor tehnice şi regulamentului general de urbanism, referitor la:

a) dimensiuni (gabarite);b) trasee;c) realizare şi marcare.2.6.2. Pentru căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu

se precizează:a) alcătuirea constructivă a căilor de evacuare şi protecţia

golurilor din pereţii ce le delimitează;b) tipul scărilor, forma şi modul de dispunere a treptelor

(interioare, exterioare deschise, cu rampe drepte, cu rampe curbe, cu trepte balansate, etc.);

c) geometria căilor de evacuare (gabarite – lăţimi, înălţimi, pante, etc.);

d) lungimea căilor de evacuare (timpi de evacuare);e) numărul fluxurilor de evacuare;f) existenţa iluminatului de siguranţă, tipul şi sursa de

alimentare cu energie electrică de rezervă;g) marcarea căilor de evacuare.2.6.3. Pentru scările de salvare şi ascensoarele de intervenţie în

caz de incendiu, se înscriu:a) tipul, numărul şi caracteristicile acestora;b) modul de amplasare şi posibilităţile de acces, sursa de

alimentare cu energie electrică de rezervă;

183

c) timpul de siguranţă a căilor de evacuare şi, după caz, a refugiilor şi ascensoarelor de intervenţie;

d) timpul de supravieţuire.2.6.4. După caz, se fac recomandări (precizări) privind

evacuarea pe timpul intervenţiei.

Secţiunea 3Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a

incendiilor3.1. Se analizează echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de

prevenire şi stingere a incendiilor, propuse prin proiect pentru construcţia şi instalaţia tehnologică, astfel:

3.1.1. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, se va specifica:

a) tipul şi parametrii funcţionali, specifici instalaţiilor respective;b) timpii de alarmare şi alertare asiguraţi;c) zonele protejate.3.1.2. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de limitare şi

stingere a incendiilor, se specifică:a) tipul şi parametrii funcţionali (stingere cu apă, gaze, spumă,

pulberi, acţionare automată, manuală, precum şi debite, presiuni, rezerve, surse de alimentare, etc.);

b) timpul teoretic (normat) de funcţionare;c) zonele, încăperile, spaţiile, instalaţiile echipate cu astfel de

mijloace.3.1.3. Referitor la stingătoare, alte aparate, utilaje, unelte şi

mijloace iniţiale de intervenţie, se specifică:a) tipul şi caracteristicile produselor de stingere asigurate;b) numărul şi modul de amplasare funcţie de parametrii

specifici (suprafaţă, destinaţie, clase de incendiu, etc.), după caz.

Secţiunea 4Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu

4.1. În funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, tipul acesteia, riscurile de incendiu (categorii de pericol de incendiu), amplasarea construcţiei sau instalaţiei tehnologice, se specifică:

a) sursele de alimentare cu apă ori alte substanţe de stingere;b) poziţionarea racordurilor de alimentare cu energie electrică;c) asigurarea serviciului de pompieri (atunci când este

obligatoriu), specificând categoria serviciului, dotarea cu mijloace de intervenţie şi salvare (autospeciale, nave şi trenuri p.s.i., motopompe, ambulanţe, autosanitare, etc.).

184

d) timpii operativi de intervenţie asiguraţi pentru alarmare (T1) şi alertare (T2);

e) zonele, încăperile, spaţiile în care se găsesc materiale şi substanţe deosebite şi pentru care sunt necesare produse de stingere şi echipamente speciale (se vor preciza inclusiv cantităţile respective şi starea în care se află), precum şi tipul echipamentului de protecţie.

Secţiunea 5Concluzii şi măsuri tehnico-organizatorice

5.1. Se stabilesc condiţii şi măsuri necesar a fi luate potrivit reglementărilor tehnice în funcţie de situaţia analizată.

5.1.1. Se apreciază modul de încadrare a construcţiei ori instalaţiei tehnologice pe nivelurile de performanţă prevăzute de reglementările tehnice şi, după caz, se propune îmbunătăţirea parametrilor şi nivelelor de performanţă pentru siguranţa la foc;

5.1.2. Se evidenţiază unele condiţii sau recomandări ce trebuie avute în vedere la întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva incendiilor aferente construcţiei sau instalaţiei tehnologice respective.

CAPITOLUL IIIDispoziţii finale

1. Scenariile de siguranţă la foc, elaborate potrivit reglementărilor în vigoare şi a prezentei metodologii, se includ în documentaţiile tehnice întocmite de proiectant şi alţi factori cu atribuţiuni specifice acestui domeniu de activitate.

2. Scenariile de siguranţă la foc se păstrează de către utilizatori (investitori, proprietari, beneficiari, administratori, etc.) pe toată durata de existenţă a construcţiilor, instalaţiilor tehnologioce şi altor amenajări, actualizându-se periodic în funcţie de modificările intervenite. Scenariile de siguranţă la foc îşi pierd valabilitatea atunci când nu mai corespund situaţiei pentru care au fost întocmite.

3. În baza cadrului orientativ prezentat în metodologie şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, organele administraţiei publice centrale şi alte instituţii abilitate, pot emite dispoziţii şi metodologii specifice privind scenariile de siguranţă la foc pentru construcţiile, instalaţiile tehnologice şi alte amenajări aflate în domeniul lor de competenţă, funcţie de tipul, destinaţia şi categoria de importanţă a acestora.

185

Anexa nr. 12METODOLOGIA

planificării, executării şi finalizării controalelor de prevenire şi stingere a incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti

1. Planificarea şi pregătirea controalelor:- controalele se planifică de regulă în perioadele mai critice ale

anului: toamnă-iarnă şi primăvară-vară;- studierea prevederilor acetelor normative în vigoare şi a

prezentelor norme;- repartizarea membrilor serviciului public de pompieri civili pe

străzi sau sectoare în localitatea unde urmează să se execute controlul;- stabilirea timpului necesar executării unui control de bună

calitate;- cooptarea în colectivele de control a membrilor serviciului

public de pompieri, cei mai bine pregătiţi profesional;- întocmirea unor împuterniciri, date de către primar pentru toţi

membrii serviciului public de pompieri, din care să rezulte că au drept de control la gospodăriile populaţiei de pe raza localităţii.

2. Executarea controalelor:- prezentarea la locuinţa cetăţeanului şi informarea cu privire

la scopul acţiunii;- solicitarea unor date de la cetăţean, privind structura

construcţiilor, sistemele de încălzire şi preparare a hranei folosite, instalaţiile electrice, cantităţile de furaje şi numărul de animale deţinute, etc.;

- controlul de prevenire a incendiilor la gospodăriile populaţiei va cuprinde două părţi distincte:

a) controlul exterior , care în principal se va axa pe:- interzicerea folosirii instalaţiilor electrice improvizate sau cu

defecţiuni, care pot da naştere la scurtcircuite electrice;- folosirea afumătoriilor improvizate;- depozitarea furajelor şi altor materiale combustibile faţă de

casa de locuit, bucătării de vară, cuptoare, magazii, etc.;- supravegherea focurilor deschise şi modul de depozitare a

jarului şi cenuşii;- amplasarea burlanelor faţă de părţile combustibile ale

construcţiei;- interzicerea fumatului şi focului deschis în grajduri, magazii,

fânare;b) controlul interior , care în principal se va axa pe:- instalarea şi folosirea sobelor, coşurilor, burlanelor;

186

- folosirea instalaţiilor şi aparatelor electrice defecte sau improvizate (siguranţe supradimensionate, modificarea instalaţiilor electrice, reşouri, radiatoare, fiare de călcat);

- podurile clădirilor (interzicerea depozitării materialelor lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile);

- educarea şi supravegherea copiilor pentru a nu produce incendii;

- înlăturarea pe cât posibil a neregulilor constatate cu ocazia controlului;

3. Finalizarea controalelor:a) informarea cetăţenilor cu toate neregulile constatate;b) stabilirea unor termene de remediere pentru problemele

rămase nesoluţionate;c) înscrierea în caietele de control a constatărilor, data

controlului şi luarea la cunoştinţă sub semnătură, de către cetăţeni;d) informarea autorităţilor locale despre problemele deosebite

existente la gospodăriile cetăţenilor;e) analiza periodică (semestrial), în consiliul local, a

constatărilor din controalele la gospodăriile cetăţeneşti.

187

Anexa nr. 13Unitatea _______________

PERMIS DE LUCRU CU FOCNr. ________ din __________

Se eliberează prezentul Permis de lucru cu foc d-lui ___________, ajutat de dl. _________________________, care urmează să execute _____________________________, folosind ___________________, la (în) ______________________. Lucrările încep la data de _______, ora _____ şi se încheie la data de _______, ora _____.

Premergător, pe timpul şi la terminarea lucrărilor cu foc, se vor lua următoarele măsuri:

1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, instalaţiilor, utilajelor, aparatelor, conductelor şi a recipientelor din zona de executare a lucrărilor şi din apropierea acesteia, pe o rază de ___ metri, astfel: ______________________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________

2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaţiilor, prin ___________________________________________ ________________________________________________________

3. Ventilarea spaţiilor în care se execută lucrările, se realizează ________________________________________________________

4. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea surselor de aprindere şi a condiţiilor care favorizează producerea incendiilor şi a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zonă.Începerea lucrărilor cu foc, s-a făcut în baza buletinului de analiză nr. ________________________, din __________________, eliberat de _________________________ (acolo unde este cazul).

5. Respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, specifice tehnologiei de lucru ________________________________ ________________________________________________________________________________________________________________

6. Asigurarea în zona de lucru a mijloacelor de stingere a incendiilor _______________________________________________ ________________________________________________________

7. Anunţarea şefului sectorului în care se execută lucrarea despre începerea, întreruperea şi încheierea acesteia.

188

8. Controlul măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor se asigură de către dl. ________________________________________

9. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigură de către dl. ________________________________________________________

10. Incendiul sau orice alt incident se va anunţa la ____________ prin _____________________________________________________

11. Alte măsuri de p.s.i. specifice __________________________ ________________________________________________________________________________________________________________

12. Personalul de execuţie, control şi supraveghere, a fost instruit asupra măsurilor de p.s.i.

Responsabili Numele şi prenumele

Semnătura

EmitentulŞeful sectorului în care se execută lucrărileExecutanţii lucrărilor cu focServiciul de pompieri civili

189

Anexa nr. 14

Stabilirea cauzelor şi împrejurărilor producerii incendiilor

Concluziile formulate ca urmare a cercetării incendiului, trebuie să se sprijine fie pe baza probelor certe prezentate de investigatori, fie prin eliminarea motivată tehnic şi juridic a tuturor celorlalte cauze posibile.

Activitatea de cercetare a cauzelor de incendii presupune: cercetarea la faţa locului – activitate de bază – care trebuie

efectuată la un interval de timp cât mai scurt faţă de iniţierea incendiului;

documentarea: studierea proiectului sau a documentaţiei tehnice (piese

scrise sau desenate) a construcţiei, procesului tehnologic, instalaţiilor tehnologice sau de utilităţi, ş.a.;

studierea documentelor principale de organizare a apărării împotriva incendiilor: avizul şi autorizaţia de p.s.i., scenariile de siguranţă la foc, instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor, planul de intervenţie, planul de depozitare a materialelor periculoase, permise de lucru cu foc, ş.a.;

studierea reglementărilor tehnice, dispoziţiilor generale de p.s.i., a normelor şi normativelor ce se aplică în obiectivul respectiv;

studierea fişelor cu atribuţiunile salariaţilor din zona implicată, a activităţii depuse de serviciul de pompieri civili, a documentelor de control tehnic de prevenire, ş.a.;

studierea cazuisticii unor evenimente similare produse în ţară sau în străinătate;

efectuarea de analize şi expertize de laborator, pentru determinarea unor caracteristici tehnice ale materialelor şi substanţelor implicate, compararea rezultatelor cu valorile teoretice luate în considerare în estimarea riscului iniţial de incendiu;

solicitarea sprijinului celorlalte organe abilitate de lege, pentru obţinerea unor date şi informaţii necesare elucidării cazului (ex. declaraţii ale martorilor);

elaborarea ipotezelor privind locul, împrejurările şi cauza iniţierii incendiului şi verificarea tuturor ipotezelor înaintea stabilirii concluziilor.

190

Anexa nr. 15

ARTICOLE DE ECHIPAMENT CE COMPUN UNIFORMA POMPIERILOR CIVILI

Nr. crt. Denumirea articolului Bucăţi (perechi)1 Şapcă completă iarnă 12 Şapcă completă vară 13 Căciulă completă 14 Costum de iarnă pentru bărbaţi

veston 1 pantalon 2

5 Costum de vară pentru bărbaţi veston 1 pantalon 2

6 Costum de iarnă pentru femei veston 1 fustă 2 pantalon 1

7 Costum de vară pentru femei veston 1 fustă 2 pantalon 1

8 Cămaşă 39 Cămaşă – bluză 3

10 Pulover 111 Scurtă 112 Bluzon 113 Pantofi pentru bărbaţi 114 Pantofi pentru femei 115 Ghete pentru bărbaţi 116 Cizme pentru femei 117 Cravată 218 Fular 119 Curea pentru pantaloni 120 Mănuşi 121 Însemne distinctive

emblemă pentru ierarhizare 4 însemn profesional pentru rever

8

emblemă pentru mânecă 5

ARTICOLE DIN CARE SE COMPUNE ECHIPAMENTUL DE 191

PROTECŢIE

Nr. crt.

Denumirea articolului Bucăţi (perechi)

Durata de folosire (ani)

Obs.

1 Caschetă simplă 2 12 Combinezon - salopetă 2 13 Cască tip pompier 1 - inventar4 Costum de intervenţie

a. haină ¾ 1 - inventarb. pantalon 1 - inventar

5 Centură de siguranţă 1 - inventar6 Mănuşi de protecţie 1 - inventar7 Cizme tip pompier 1 - inventar

192

Anexa nr. 16NECESARUL

de dotare cu mijloace de stingere a incendiilor, a maşinilor agricole şi de transport, care participă la campaniile agricole, precum şi a

punctelor de recoltare

I. MAŞINI ŞI UTILAJE

1 Tractoare câte un stingător portativ cu pulberi stingătoare

2 Tractoare cu remorci câte 2 stingătoare portative cu pulberi stingătoare

3 a) Combine de recoltat cereale (C 12 şi C 12P)

câte un stingător portativ cu pulberi stingătoare

b) Combine de recoltat cereale (C14, C14P, C.A.R.P., C6P, C8P, etc.)

câte un stingător portativ cu pulberi stingătoare

4 Motocositori câte un stingător portativ cu pulberi stingătoare

5 Autoturisme, autocamionete, autocamioane şi gutoîncărcătoare

câte un stingător portativ cu pulberi stingătoare

6 Autocamionete cu remorci câte 2 stingătoare portative cu pulberi stingătoare

II. PUNCT DE RECOLTARE ÎN LAN

Câte 1-2 pluguri sau discuri şi mijloc de tractare a acestora. O remorcă echipată cu următoarele mijloace de intervenţie: 5

stingătoare portative cu spumă chimică, 5 stingătoare portative cu pulberi stingătoare, 5 coase, 10-15 mături de nuiele cu coadă din lemn de minimum 3 m., 10 găleţi pentru apă şi un rezervor de apă de minimum 500 l.

1 cisternă remorcabilă cu pompă din dotarea unităţii;

NOTĂ:

Dotarea maşinilor, utilajelor agricole şi mijloacelor de transport cu mijloace iniţiale de stingere, se face de către unitatea care le are în dotare. Se va asigura dotarea combinelor şi cu câte un vas de apă de 50 litri.

Dotarea cu celelalte materiale şi mijloace de stingere se face de către proprietarii terenului agricol sau culturii cerealiere.

193

CUPRINSHotărârea nr. _______ din _____ 2000 privind aprobarea Regulilor şi dispoziţiilor de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul public şi privat al judeţului Suceava .............................. 3Acordul nr. 1 din ______ 2000, al Grupului de Pompieri “Bucovina” al judeţului Suceava ................................................... 4CAPITOLUL 1 – DISPOZIŢII GENERALE ................................... 5CAPITOLUL 2 – ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA NIVELUL ADMINISTRAŢIEI LOCALE A JUDEŢULUI ............................................................... 6

1. Obligaţii generale ................................................................... 62. Obligaţii specifice ................................................................... 6

2.1. Obligaţiile Consiliului Judeţean ........................................ 72.2. Obligaţiile Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean 72.3. Obligaţiile Preşedintelui Consiliului Judeţean .................. 82.4. Obligaţiile Direcţiei Tehnic-Urbanism ............................... 92.5. Obligaţiile Direcţiei Administraţiei Publice ........................ 102.6. Obligaţiile Direcţiei Economice ........................................ 102.7. Obligaţiile Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului 112.8. Obligaţiile consiliului local ................................................ 112.9. Obligaţiile primarului ........................................................ 112.10. Obligaţiile patronilor şi conducătorilor de unităţi ............ 142.11. Obligaţiile asociaţiilor de proprietari (locatari) ................ 152.12. Obligaţiile cetăţenilor ...................................................... 172.13. Reguli privind organizarea activităţii de p.s.i. la localităţi 17

CAPITOLUL 3 – ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ ŞI DE INFORMARE PUBLICĂ ÎN DOMENIUL P.S.I. ....................... 22CAPITOLUL 4 – ASIGURAREA INTERVENŢIEI ......................... 24

4.1. Servicii publice de pompieri civili de la localităţi şi servicii de pompieri civili de la agenţi economici şi instituţii din domeniul public şi privat .............................................................................. 24

4.2. Sisteme şi surse de alimentare cu apă ............................ 274.3. Asigurarea posibilităţilor de acces pentru autospecialele

de intervenţie ................................................................................ 334.4. Anunţarea, alarmarea în caz de incendiu ........................ 334.5. Stabilirea şi cercetarea cauzelor de incendiu .................. 344.6. Organizarea şi desfăşurarea concursurilor profesionale

ale pompierilor civili ...................................................................... 35CAPITOLUL 5 – REGULI ŞI MĂSURI DE P.S.I. SPECIFICE ......

A. CONSTRUCŢII CIVILE ......................................................... 36Prevederi generale .................................................................. 365.1. Construcţii administrative ................................................. 395.2. Săli aglomerate................................................................. 40

194

5.3. Construcţii pentru cultură ................................................. 425.4. Clădiri de cult ................................................................... 475.5. Stadioane şi săli de sport ................................................. 495.6. Turism şi administraţie publică ......................................... 505.7. Locuinţe multifuncţionale din mediul urban şi rural .......... 535.8. Activităţi în aer liber care presupun unui număr mare de

persoane ...................................................................................... 545.9. Parcaje publice deschise în interiorul localităţilor ............ 565.10. Activităţi specifice în zona fondului forestier .................. 565.11. Executarea lucrărilor agricole cu risc de incendiu .......... 595.12. Unităţi şcolare ................................................................ 615.13. Gospodării cetăţeneşti ................................................... 62

B. INTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII .....................................5.14. Puncte de desfacere a buteliilor cu GPL la consumatori 665.15. Depozite de lichide combustibile, depozite de lacuri şi

vopsele, staţii de preparare pentru lacuri şi vopsele, rampe (auto sau CF) de încărcare-descărcare ................................................ 70

5.16. Depozite de materiale tehnice ....................................... 735.17. Depozite de material lemnos ......................................... 755.18. Depozitarea recipienţilor de gaz sub presiune (oxigen,

acetilenă) ...................................................................................... 775.19. Depozite şi magazii de fibre, fire textile şi bumbac ........ 785.20. Depozite de saci din hârtie sau deşeuri de hârtie .......... 795.21. Depozite de carbid ......................................................... 805.22. Depozite de cereale ....................................................... 815.23. Depozite pentru făină şi deşeuri de făină ....................... 835.24. Prelucrarea lemnului ...................................................... 845.25. Secţii de vopsire, de uscare a peliculei şi de lustruit ...... 895.26. Prelucrarea materialelor textile ...................................... 945.27. Prelucrarea materialelor plastice şi a cauciucului .......... 955.28. Secţii şi ateliere de producţie ......................................... 965.29. Industria de morărit ........................................................ 1015.30. Ateliere de reparaţii şi întreţinere auto (service) ............ 1075.31. Staţii de reglare gaze, compresoare, pompe de apă şi

staţii de încărcare acumulatori ..................................................... 109ANEXE:Anexa nr. 1Datele şi informaţiile ce se furnizează Grupului de Pompieri “Bucovina” al judeţului Suceava în cazul incendiilor la care pompierii militari nu au fost solicitaţi să intervină ......................... 113Anexa nr. 2Criterii minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de pompieri civili ......................... 115

195

Anexa nr. 3Criterii şi aptitudini fizice recomandate la încadrarea pompierilor angajaţi ......................................................................................... 120Anexa nr. 4Necesarul de dotare cu mijloace de primă intervenţie a construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor cu destinaţie comună ..... 121Anexa nr. 5Necesarul de dotare cu mijloace de primă intervenţie a construcţiilor, instalaţiilor şi depozitelor, specifice activităţii din unităţile de cultură, cazare, odihnă şi tratament, expoziţii, alimentaţie publică, transporturi, etc. ........................................... 132Anexa nr. 6Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor de pompieri civili ................................................................................ 142Anexa nr. 7Sectoarele de competenţă ale serviciilor publice de pompieri civili din zona de competenţă a Grupului de Pompieri “Bucovina” la judeţului Suceava ..................................................................... 153Anexa nr. 8Criterii minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor private de pompieri civili .......................... 158Anexa nr. 9Plan de intervenţie (structura cadru) ............................................ 166Anexa nr. 10Metodologie privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu ................................................................................... 169Anexa nr. 11Metodologie pentru elaborarea scenariilor de siguranţă la foc .... 179Anexa nr. 12Metodologia planificării, executării şi finalizării controalelor de p.s.i. la gospodăriile cetăţeneşti ...................................................

185

Anexa nr. 13Model de permis de lucru cu foc .................................................. 187Anexa nr. 14Stabilirea cauzelor şi împrejurărilor producerii incendiilor 189Anexa nr. 15Uniforma pompierilor civili ............................................................ 190Anexa nr. 16Necesarul de dotare cu mijloace de stingere a incendiilor, a maşinilor agricole şi de transport, care participă la campaniile agricole, precum şi a punctelor de recoltare ................................ 192

196