CAPITOLUL 1. PROFIL DE JUDEb 1.1. Date geografice i climaticeapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/2014/Starea mediului 2013... · capitolul 1 profil de judeb agenbia pentru protecbia

CAPITOLUL 1 – PROFIL DE JUDEŢAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 1

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~

CAPITOLUL 1. PROFIL DE JUDEŢ

1.1. Date geografice şi climatice

Judeţul Galaţi este situat la graniţa estică a României, între paralelele 45025' şi 46010'

latitudine nordicã şi 27020' şi 28010' longitudine esticã, la confluenţa Dunãrii cu principalelerâuri ale Moldovei: Siretul şi Prutul.

În partea de nord se mărgineşte cu judeţul Vaslui, la est, Prutul formează graniţa naturalăcu Republica Moldova, spre sud, Dunărea stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la sud-vest,pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Brăila, iar la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursulaceluiaşi râu, se învecinează cu judeţul Vrancea.Încadrat în Euroregiunea Dunării de Jos (alături de raioanele din sudul Republicii Moldovaşi vestul Ucrainei), judeţul este şi parte componentă a Zonei Economice Libere "Galaţi-Giurgiuleşti-Reni". Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere Galaţi (suprafaţătotală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale(canalul Rhin - Marin - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentullarg) şi rutiere precum şi în accesul la chei şi la instalaţiile portuare, poziţionarea peDunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră şi foarte aproape de frontierele cu Ucraina şiRepublica Moldova.Judeţul Galaţi dispune de un potenţial turistic semnificativ, aici aflându-se 16 rezervaţiinaturale (printre care Dunele de nisip de la Hanu Conachi, Mlaştina Potcoava, OstrovulPrut, Zona Fosiliferă Tirighina Barboşi, Pădurea Gârboavele etc), precum şi Parcul Natural„Lunca Joasă a Prutului Inferior’’.

1.1.1. Relieful şi geologia

Judeţul Galaţi este situat în exteriorul arcului carpatic şi ocupă zona de întrepătrunderea marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi în parte,central-europeană, ceea ce se reflectă atât în condiţiile climaterice, în învelişul vegetalşi de soluri, cât şi în structura geologică.



La nivelul judeţului Galaţi nu se întâlnesc formaţiuni muntoase. Relieful oferă o privelişte cuînălţimi domolite, cuprinse între 300 m în nord (Dealurile Fălciului atingând altitudineamaximã) şi 5—10 m la sud şi se caracterizează prin aria de contact între dealurile celemai sudice ale Podişului Moldovei, Câmpia Românǎ şi Podişul Dobrogean.Regiunea în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi maislabă în sud, distingându-se, după altitudine, poziţie şi particularităţi de relief, cinci unităţigeomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, LuncaSiretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.Pe teritoriul judeţului Galaţi se întâlnesc foarte multe tipuri de sol, iar în cadrul aceluiaşi tipregăsim mari variaţii. Majoritatea tipurilor de sol au roca mamă pe loess, mai puţin peargile şi marne. Textura variază de la o grupă de sol la alta. La cele mai multe predominătextura nisipoasă şi mai puţin argiloasă. De asemenea, structura se schimbă de la unorizont la altul, lipsind cu totul la nisipurile consolidate din zona comunelor Barcea,Umbrăreşti, Drăgăneşti, Munteni şi Matca.Grosimea orizonturilor variază între 10 cm la Buciumeni şi 130 cm la Nicoreşti, pe uncernoziom cu profil normal. pH-ul are valori cuprinse între 6-8, fiind slab acid pe nisipuri,alcalin la Gohor şi neutru în rest.În judeţul Galaţi sunt întâlnite soluri cernoziomice ciocolatiu şi castaniu cu profil normal saucernoziomuri degradate, cu profil de la moderat până la puternic erodat, soluri coluviale saualuviale de pantă şi de vale, precum şi regosoluri şi psamoregosoluri.În partea de sud a câmpiei Covurluiului se întâlneşte cernoziomul carbonatic format înpartea cea mai uscată a stepei pe pajişti xerofile cu graminee. Acest subtip de cernoziommai este cunoscut sub numele de cernoziom castaniu deschis sau cernoziom ciocolatiucarbonatat. În podişul Covurlui ca şi în câmpia Covurluiului apare pe depozitele loessoidecernoziomul levigat.Un alt subtip de cernoziom este cel freatic - umed sau cernoziomul de fâneaţă, care seformează pe reliefuri joase. Regimul hidric al acestor soluri este favorabil culturii viţeide vie pentru că are un sistem de rădăcini radiculare profunde, cu ajutorul cărora poatefolosi apa din stratul acvifer.Solurile cenuşii de pădure şi brune cenuşii se întâlnesc în partea de est a zonei nisipoaseHanu Conachi - Tecuci şi pe alocuri, în comunele Bălăbăneşti şi Nărteşti, din norduljudeţului, unde umiditatea este mai bogată. Vegetaţia specifică acestor soluri este pădureade stejar, de tei, frasin şi carpen.Solurile brune cenuşii sunt favorabile pentru cultura plantelor tehnice, cerealelor, pomilorfructiferi şi viţei de vie. In ceea ce priveşte legumicultura, lunca Siretului şi a Prutuluiprezintă condiţii favorabile, datorită solurilor aluvionare.Tipurile de soluri existente procentual, pe clase, în judeţul Galaţi:

Tabel 1.1.1.1

Nr. crt. Tipuri de sol ha %

1 Protisoluri 78654,97 21,48

2 Cernisoluri 260778,76 71,23

3 Luvisoluri 148,38 0,04

4 Hidrisoluri 7756,10 2,12

5 Antrisoluri 18769,81 5,12



Nr. crt. Tipuri de sol ha %

6 Salsodisoluri 3,0 0,001

TOTAL 366111,02 100(Sursa: Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Galaţi)

1.1.2. Clima

1.1.2.1. Temperatura ambientalǎ (media anualǎ, maxima şi minima anualǎ)

Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cuclimă continentală (partea sudică şi centrală însumând maibine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă decâmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% dinteritoriu, în ţinutul cu climă de deal).În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate,iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi cuîntreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şiumed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi detopire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general,luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şiregimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unuitopoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi destul de umed şi mai puţinrece iarna.Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare aadvecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi NV (mai ales în sezonul cald), frecvenţade asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE şi E (mai ales înanotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropicalmaritim din SV şi S. Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţăde 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o vitezămedie de 8 m/s. Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de 18,6%,iar intensitatea medie anuală este de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând dinoctombrie şi ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturide intensitate depăşind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.Informaţii meteo climatice – temperaturi înregistrate la cele 2 staţii meteorologice depe teritoriul judeţului:Staţia meteorologică Galaţi

Temperatura medie anuală a fost de 12,30C; Temperatura maximă absolută a fost de 35,50C, înregistrată în data de 14.08.2013; Temperatura minimă absolută a fost de – 13,10C, înregistrată în data de 10.01.2013.

Staţia meteorologică Tecuci Temperatura medie anuală a fost de 11,20C; Temperatura maximă absolută a fost de 34,50C, înregistrată în data de 30.07.2013; Temperatura minimă absolută a fost de – 16,40C înregistrată în data de 10.01.2013.

Sursa: ANM – Centrul Meteorologic Regional Moldova



1.1.2.2. Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ)

Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare şi cristalizare avaporilor de apă din atmosferă, denumite şi hidrometeori, sub formă lichidă (ploaie şiaversă de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare şi aversă de zăpadă, grindină etc.) sau subambele forme în acelaşi timp (lapoviţă şi aversă de lapoviţă). În meteorologie, observaţiileasupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata şi intensitatea lor) şiinstrumental, măsurându-se şi înregistrându-se continuu cantitatea de apă căzută prinprecipitaţii. Particularităţile şi repartiţia precipitaţiilor, ca şi a altor elemente meteorologice,depind direct de caracterul mişcărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare alconvecţiei termice, dinamice sau orografice, precum şi de deplasările advective.Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice:Staţia meteorologică Galaţi

Suma anuală – 560 l/mp; Cantitatea maximă în 24 ore – 56,8 l /mp înregistrată în data de 01.10.2013

Staţia meteorologică Tecuci Suma anuală – 781,6 l/mp; Cantitatea maximă în 24 ore – 71,4 l /mp înregistrată în data de 11.09.2013

Sursa: ANM – Centrul Meteorologic Regional Moldova

Precipitaţiile atmosferice fiind un elementmeteorologic dificil de măsurat, comportă uneleerori inerente, legate, în principal, de acţiuneavântului şi de evaporaţie. Odată cu creştereaaltitudinii şi implicit sporirea ponderiiprecipitaţiilor solide din totalul precipitaţiiloranuale, acţiunea vântului determină creştereaerorii de măsurare, prin diminuarea cantităţiireale.

1.2. Demografia

La nivelul judeţului Galaţi, în perioada 2006-2013 se observă o descreştere a populaţiei,potrivit datelor incluse în Anuarul Statistic.(Tabelul 1.2.1).

Tabelul 1.2.1

Anul

Total(număr persoane)

Urban(număr persoane)

Rural(număr persoane)

Ambelesexe Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin Ambelesexe Masculin Feminin

1990 649880 328414 321466 384365 193262 191103 265515 135152 1303632006 617979 305691 312288 350759 170197 180562 267220 135494 1317262007 614449 303795 310654 347301 168383 178918 267148 135412 1317362008 611590 301906 309684 344971 166924 178047 266619 134982 1316372009 609480 300517 308963 343902 166145 177757 265578 134372 1312062010 608904 299803 309101 343729 165727 178002 265175 134076 1310992011 604627 297341 307286 339932 163533 176399 264695 133808 130887



2012 603314 296608 306706 339119 162924 176195 264195 133684 1305112013 601188 295415 305773 337844 162117 175727 263344 133298 130046

Notă: Sursa datelor - Anuarul Statistic, Institutului Naţional de Statistică, https://statistici.insse.ro. Datele includ persoanelecu domiciliul stabil în judeţul Galaţi şi cele care aveau reşedinţă temporară şi nu acoperă întregul fenomen migratoriu, maiales emigraţia.

La nivelul judeţului Galaţi, se poate constata, la nivelul anului 2013, o scădere a populaţieicu aproximativ 7,5% faţă de anul 1990, factorii determinanţi fiind atât scăderea rateinatalităţii, creşterea ratei mortalităţii dar şi migraţia în interiorul sau în exteriorul teritoriuluinaţional.

Organizarea administrativ teritorialăDin punct de vedere administrativ, judeţul Galaţi este organizat în 2 municipii, 2 oraşe, 61comune şi 180 de sate.Judeţul Galaţi ocupă o suprafaţã de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţaRomâniei şi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunãrene, fiind situat relativ aproapede Marea Neagrã, la confluenţa a trei mari ape curgãtoare - Dunãrea, Siret, Prut şi laîncrucişarea unor mari drumuri comerciale.Nod important pentru transportul rutier, naval şi feroviar, judeţul Galaţi oferă legături detransport către alte regiuni din România, Ucraina, Moldova, căi de apă internaţionale(bazinul dunărean) şi Marea Neagră.

1.3. Resursele naturale

1.3.1. Hidrografia

Spre deosebire de alte resurse naturalecare cunosc un proces de epuizare în timp,apa este o resursă regenerabilă, fiindsupusă unui proces continuu dereîmprospătare, urmând circuitul naturalcare îi asigură continuitatea.Constituie una din resursele naturale celemai importante. După cum se ştie, apa desuprafaţă, care are cea mai mare stabilitateîn mediul natural al Terrei, este un solvent ideal şi constituie locul de naştere a vieţii, loculde conservare a acesteia.Apele curgătoare din judeţul Galaţi se încadrează în tipul de regim continental accentuat,specific dealurilor şi podişului Moldovei, cu scurgere predominantă în sezonul deprimăvară şi vară, cu viituri primăvara şi toamna.Resurse de apǎ de suprafaţǎSunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau în considerare debitele mediimultianuale. Dat fiind că folosirea surselor subterane este mai puţin costisitoare şi suntteoretic de calitate mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea cazurilor pentrualimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale, care de regulăsunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaţii, piscicultură şi alte folosinţe.



Principalele cursuri de apă care străbat judeţul Galaţi sunt: Dunărea, Siretul, Prutul,Bârladul.Fluviul Dunărea reprezintă sursa principală pentru alimentarea cu apă a municipiului Galaţi,atât pentru populaţie cât şi pentru industrie şi alte utilităţi.

Principalele cursuri de ape de suprafaţăTabel 1.3.1.1

Curs de apă Lungime totală (km) Lungime în judeţul Galaţi (km)Dunăre 1075 22

Prut 742 103Siret 559 150

Bârlad 207 55Chineja 79 79Berheci 92 92Zeletin 83 83Geru 62 62Suhu 72 72

Principalele lacuri naturale şi bălţiTabel 1.3.1.2

Denumirea Suprafaţa (ha) Denumirea Suprafaţa (ha)Lacul Brateş 2069 Balta Lozova 145

Balta Mata Rădeanu 605 Balta Tudor Vladimirescu 101Balta Şovârca 274 Balta Potcoava 49Balta Mălina 154 Balta Vlaşca 42

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi – Anuarul Statistic al Judeţului Galaţi – ed. 2009

Suprafaţa totală ocupată de ape şi bălţi la nivelul judeţului Galaţi este de 13019 ha.

Resurse de apă subteranăApa subterană este înmagazinată în orizonturi de pietrişuri şi nisipuri, prin infiltrarea apelordin precipitaţii, topirea zăpezii cât şi din apele din reţeaua hidrografică, formându-se straturiacvifere întinse sau locale situate la adâncimi de 10 - 30 m către terasele Siretului, undeadâncimea acestora descreşte treptat.Sursele de apă subterane ale judeţului Galaţi:

straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti, Salcia - Lieşti, Cernicari) straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Vadu Roşca Nicoreşti) straturi de mare adâncime (peste 100 m: Rotunda şi intravilanul municipiului Tecuci).

1.3.2. Flora şi fauna

FloraPe substratul litologic alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafaţă a judeţuluiGalaţi, ca şi pe nisipurile de pe valea Bârladului şi Siretului, s-a instalat o vegetaţieierboasă, tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se face agricultură.



Asociaţiile stepice sunt asemănătoare cu celeale Europei estice, care se continuă şi peteritoriul judeţului Galaţi.Vegetaţia de stepă este reprezentată pringraminee şi dicotiledonate.Gramineele sunt prezente prin tufişurirezistente la uscăciune formate din: păiuş(Festuca vallesiaca), negară (Stipa capillata),pir crestat (Agropyrum oristatum), lucernă mică(Medicago minima) etc. În afară de acesteasociaţii de vegetaţie stepică, mai suntrăspândite asociaţii vegetale derivate sausecundare, reprezentate prin AndropoganIschaemun, care este rezistentă la păşunat şi se instalează uşor pe terenurile degradate.Pe nisipurile fixate apar: sărăcică (Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus sarenarius) etc.Pe înălţimile mici ce separă văile între ele, pe pantele mai abrupte, unde eroziuneaverticală şi liniară a înlăturat cuvertura de depozite loessoide şi unde apar roca de bază saudepozitele aluviale şi deluviale, din cauza dezagregării, roca de bază se desface în frag-mente mici, iar prin spălare, particulele fine au fost înlăturate.Pe materialul dezagregat, rămas pe loc, acolo unde spălarea a fost redusă, s-a instalat ovegetaţie de stepă ierboasă, care a favorizat formarea unui sol schelet de suprafaţă, în cares-a acumulat o cantitate redusă de humus. In aceste părţi, unde predomină materialul fin lasuprafaţă, sunt condiţii favorabile pentru pomii fructiferi şi cultura viţei de vie. Acolo undepredomină materialul grosier, sunt condiţii pentru plantaţii de protecţie şi păşunat.Apar de asemenea, păduri de stejar în amestec cu tei şi carpen, precum şi păduri de stejarbrumăriu, arţar tătăresc sau plantaţii de salcâm.

FaunaFauna terestrǎ este bine reprezentatǎ de rozǎtoare de câmp, şopârle, şerpi şi iepuri, iardintre pǎsǎri mai des întâlnite sunt potârnichea, prepeliţa şi ciocârlia. Pǎdurile seculare dela Adam, Buciumeni şi Viile adǎpostesc specii de interes cinegetic ca mistreţul şi vulpea.

Fauna aparţine biotopului stepei şisilvostepei precum şi biotopuluiluncilor şi bălţilor. Fauna spontanăeste reprezentată, atât prin animalesedentare, cât şi migratoare.Elementele faunistice care populeazăzona silvostepei sunt adaptateagrobiocenozelor şi putem amintipopândăul, hârciogul, dihorul destepă, iar dintre păsări: raţe, gâşte,grauri, ciori, dropii.Fauna care populează luncile şibălţile se compune din: vulpe, vidră,

iar dintre păsări: raţa, gâsca, pescăruşul, sitarul, lişiţa. Modificările ce au avut loc în biotopau avut ca efect şi reducerea lor ca număr şi arie de răspândire.



1.3.3. Alte resurse naturaleAu fost identificate şi se exploatează hidrocarburi - ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela -Independenţa, Munteni - Berheci.Formaţiunile geologice tinere şi în special cele cuaternare, constituite din argile comune,nisipuri, pietrişuri - exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minoră a râului Prut,au o deosebită importanţă pentru industria materialelor de construcţii.Lista ariilor protejate din judeţul Galaţi cuprinde: Dunele de nisip de la Hanu Conachi (tipforestier, 199,3 ha), Pădurea Gârboavele (tip forestier, 230 ha), Pădurea Breana —Roşcani (78,3 ha), Locul fosilifer Tirighina Bărboşi (tip paleontologic, 1 ha, municipiulGalaţi), Locul fosilifer Rateş (tip paleontologic, 1,5 ha, Tecuci — Matca), PădureaFundeanu (53,2 ha), Pădurea Tălăşmani (20 ha), Pădurea Pogăneşti (33,5 ha), PădureaBuciumeni (71,2 ha), Ostrovul Prut (62 ha), Balta Potcoava (49 ha), Balta Tălăbasca (130ha), Locul fosilifer Bereşti (49 ha), Lunca Joasă a Prutului (81 ha), Lacul Pochina (74,8 ha),Lacul Vlăşcuţa (41,8 ha) şi Parcul natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (247 ha).Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din argile comune,nisipuri, pietrişuri, exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minoră a râului Prut,prezintă importanţă pentru industria materialelor de construcţii.

1.4. Economia

Judeţul Galaţi este un important centru industrial, principalele sectoare industriale fiindreprezentate de metalurgie şi construcţii navale.Economia judeţului are un pronunţatcaracter industrial — agrar. Activitatea economică este dominată de trei ramuri principale:industria şi construcţiile (peste 40%), respectiv agricultura, silvicultura şi exploatărileforestiere (peste 35%), servicii 8%.

Municipiul Galaţi este cel mai importantcentru al industriei maritime româneşti.Construcţiile navale, ramură economică detradiţie a judeţului, sunt reprezentate prinŞantierul Naval Damen care asamblează şirepară nave de până la 65.000 tdw (bario,rachiere, mineraliere, remorchere, petroliere)şi platforme de foraj marin.

Lansare navã “World Diamond”, 28 iunie 2013

Industria siderurgică din Galaţi estereprezentatã de SC ARCELORMITTAL SA,cel mai important furnizor de oţel de calitatepentru toate pieţele internaţionale principaleale industriei siderurgice, incluzand sectorulauto, de construcţii, de electrocasnice şi deambalare.

Secţia Oţelãrie SC ARCELORMITTAL SA



Industria energetică este reprezentată pe teritoriul judeţului de SC Electrocentrale GalaţiSA, societate ce îşidesfăşoară activitatea peplatforma SCArcelorMittal SA Galaţi.Cu o putere instalatã de535 MW, a fost destinatãalimentãrii cu energietermicã a consumatorilorurbani şi industriali dinmunicipiul Galaţi şi livrãriide energie electricã în

Sistemul Energetic Naţional.Oraşul Galaţi, amplasat pe malul drept alDunării, la 80 km de Delta Dunării, are patruporturi, un port pentru transportul de persoaneşi trei pentru transportul de mărfuri. Avândaproximativ 6,5 km de chei şi pescajul de 7,3m, portul asigură un trafic general de mărfuride 9.328.857 tone (1997), permiţând accesulnavelor de până la 30.000 tdw.Zona Liberă Galaţi este un punct strategic înzona de est a oraşului. Înfiinţată în 1993,Zona Liberă Galaţi este amplasată pe malulDunării, la sud-est de oraşul Galaţi şi constituie un argument în plus pentru atragereainvestitorilor în această zonă, prin facilităţile fiscale pe care le oferă. Zona Liberă continuătradiţia statutului de Porto Franco pe care Galaţiul l-a obţinut în perioada 1837-1883, avândacces la Dunăre.Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere Galaţi (suprafaţă totală de 137 ha) seconstituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rhin - Marin- Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) şi rutiereprecum şi în accesul la chei şi la instalaţiile portuare, poziţionarea pe Dunărea maritimă la80 km de Marea Neagră şi foarte aproape de frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova.

Industria extractivã este reprezentată prinsocietăţile care au ca obiect de activitateextragerea ţiţeiului şi/sau gazelor naturale,respectiv balastierele cu activitate extracţiaargilei, nisipului şi pietrişului.Exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gazenaturale se realizează de către societatea SCPETROM SA pe teritoriile administrative alelocalităţilor Independenţa, Slobozia Conachi,Schela, Frumuşiţa, Buciumeni, Ţepu, Matca,Griviţa şi Munteni.Balastierele de pe teritoriul judeţului işi

desfăşoară activitatea în albia minoră şi majoră a râului Siret, cu localizări în zonele:Cosmeşti, Movileni, Nicoreşti-Mălureni, Condrea-Salcia.



Acvacultura implică creşterea în ferme piscicole (inclusivrecoltarea) organismelor acvatice (peşte, moluşte,crustacee, crocodili, alte amfibiene acvatice) prin folosireaunor tehnici menite a spori producţia acestor organisme,dincolo de capacitatea naturală a mediului (de exemplu,populare regulată, hrănire şi protecţie de prădători).Acvacultura se referă la creşterea până la faza tânărăşi/sau adultă, în condiţii de captivitate, a organismeloramintite. În plus acvacultura conţine şi calitatea deproprietar, individual, colectiv sau de stat asupraorganismelor individuale pe parcursul etapei de creştere şiinclude etapa de recoltare a acestora.Principalele societăţi care desfăşoară activităţi depiscicultură şi acvacultură în judeţul Galaţi sunt:

- SC Central SA – Amenajarea piscicolă Lozova, comuna Braniştea; amenajareapiscicolă Potcoava, comuna Braniştea

- Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Galaţi – Balta MaţaRădeanu, comuna Cavadineşti

- SC Singama SA – ferma piscicolă Şovârca, comuna Oancea- Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură –

fermele piscicole Brateş şi Cotu Chiului- SC Grig Impex 94 SRL – Amenajarea piscicolă Mălina, localităţile Şendreni şi

Smârdan- Serviciul Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi –

Amenajarea piscicolă ZătunOrganismele acvatice care populează atât amenajările piscicole cât şi apele naturale sunt:crap, caras, şalău, ştiucă, somn, fitofag, platică, lin, biban; pe Dunăre - scrumbie şi sturioni(morun, păstrugă, cegă, nisetru).Agricultura ocupă un loc important datorită suprafeţei agricole şi arabile exploatate,efectivelor de animale şi păsări şi potenţialului tehnic în amenajări de îmbunătăţiri funciareşi dotări cu tractoare şi maşini agricole.Sectorul privat deţine cca 95% din suprafaţa agricolă şi cca 99% din suprafaţa arabilă ajudeţului.In totalul suprafeţei arabile, ponderile aproximative ale culturilor sunt următoarele: cereale -56%, plantele uleioase - 20%, legumele - 3% şi plantele de nutreţ - 5%.Principalele culturi vegetale de pe teritoriul judeţului cuprind producţii de:

cereale: grâu, secară, orz; legume: ardei, castraveţi, ceapă, mazăre,

mărar, morcov, patrunjel, pepene galben,pepene verde, roşii, salată, spanac, vinete;

fructe: caise, cireşe, piersici, vişine, căpşuni; podgorii: Bălăbăneşti, Covurlui (Băleni,

Pechea, Scânteieşti, Smârdan), DealulBujorului (Bereşti, Bujoru, Oancea, Smulţi),Iveşti, Corod, Iveşti, Tecuci, Nicoreşti,Buciumeni, Gohor, Griviţa, Nămoloasa;

plante tehnice: rapiţa, floarea soarelui, tutun; flori şi plante medicinale.



In ceea ce priveşte sectorul zootehnic, producţiaeste reprezentată prin:

avicultura: pui, găini ouătoare, raţe, gâşte; zootehnia: porci, vite, oi şi capre, cai, măgari; familii de albine.

Documents

CAPITOLUL 1. PROFIL DE JUDEb 1.1. Date geografice i climaticeapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/2014/Starea mediului 2013... · capitolul 1 profil de judeb agenbia pentru protecbia