CAPITOLUL 5 STAREA SOLULUI 5.1. Introducerearpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea mediului/starea mediului jud...capitolul 5 – solul a g e n t i a p e n t r u p r o t e c t i a

CAPITOLUL 5 – SOLUL

A G E N T I A P E N T R U P R O T E C T I A M E D I U L U I G A L A T I

113

CAPITOLUL 5

STAREA SOLULUI 5.1. Introducere Solul este un ecosistem bogat, dar fragil, e stratul afânat, moale şi friabil ce se găseşte la suprafaŃa scoarŃei pământului şi care împreună cu atmosfera învecinată constituie mediul de viaŃă al plantelor. Este reprezentat printr-o succesiune de straturi, care s-au format şi se formează permanent prin transformarea rocilor şi a materialelor organice, sub acŃiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera. Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viaŃă al plantelor şi de a face posibilă obŃinerea de producŃii vegetale. Această proprietate poartă numele de fertilitate, solul devenind o condiŃie vitală pentru “existenŃa şi perpetuarea generaŃiilor viitoare”.

Prin poziŃia, natura şi rolul său, este un produs al interacŃiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaŃă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Solul este un sistem heterogen, multifazic constituit dintr-o fază solidă, scheletul mineral, o fază lichidă, apa, soluŃii apoase ale diferitelor substanŃe anorganice şi diverşilor componenŃi biologici şi o fază gazoasă, aerul. Solul este un sistem biomineral dinamic în interacŃiune materială şi energetică cu mediul şi parŃial închis prin circuitul elementelor . In sol au loc permanent şi concomitent procese chimice,

fizice şi biologice dintre care cele de oxidare fermentativă, catalitică şi de reducere. In urma acestor procese solul se îmbogăŃeşte cu substanŃe organice şi anorganice necesare vieŃii şi se realizează circuitul substanŃei şi energiei în natură.

5.2. Fondul funciar

5.2.1. Reparti Ńia solurilor României pe categorii de folosin Ńe

În funcŃie de destinaŃia lor, terenurile se împart în mai multe categorii. Aceste categorii sunt următoarele: terenuri cu destinaŃie agricolă; terenuri cu destinaŃie forestieră; terenuri aflate permanent sub ape; terenuri din intravilan, aferente localităŃilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcŃiile, alte amenajări ale localităŃilor, inclusiv terenurile agricole şi



114

forestiere; terenuri cu destinaŃii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaŃiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.

Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafe Ńele ocupate cu ape) indiferent de destina Ńie, de titlul pe baza c ăruia sunt deŃinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte. ÎmbunătăŃirile funciare au ca obiect studierea teoretică şi aplicarea în practică a ansamblului de procedee agrotehnice, chimice şi biologice, de măsuri complexe, lucrări şi intervenŃii tehnice în scopul stabilizării şi îmbunătăŃirii condiŃiilor pedologice, hidrologice şi climaterice.

NoŃiunea de sol este indisolubil legată de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adică de viteza repunerii în circulaŃie a materiei şi a energiei din habitatul complex pe care-l formează biocenozele solului care, la rândul lor sunt influenŃate, printre altele de chimizarea în exces ca şi de pesticidele ajunse în sol.

Folosite timp îndelungat, îngrăşămintele chimice pot opri reciclarea substanŃelor organice din solurile cultivate, ameninŃând grav fertilitatea lor. Creşterea cantităŃilor de îngrăşăminte chimice reduce tot mai mult componentele organice şi humusul din sol. Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol.

Ameliorarea stării de calitate a solurilor se poate realiza prin aplicarea îngrăşămintelor (naturale, de sinteză) şi a substanŃelor de uz fitosanitar în conformitate cu prevederile Codului bunelor practici agricole.

În utilizarea solului se impune respectarea următoarelor măsuri:

� extinderea, promovarea şi generalizarea cultivării unor soiuri şi hibrizi rezistenŃi la atacul dăunătorilor şi bolilor în vederea reducerii cantităŃii de produse de uz fitosanitar utilizate pe hectar;

� respectarea rotaŃiei culturii în cadrul organizării asolamentelor unice; � administrarea uniformă şi în raport echilibrat a îngrăşmintelor naturale şi a celor de

sinteză; � limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor dăunătoare care ar putea

avea efecte negative aspra mediului înconjurător şi a echilibrului biologic din natură, prin acumularea acestora în sol şi în produsele agroalimentare.

5.3. Presiuni ale unor factori asupra st ării de calitate a solurilor

5.3.1 Îngr ăşăminte

Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care determină creşterea productivităŃii plantelor şi a fertilităŃii solului. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrăşămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraŃilor), în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condiŃiile meteorologice concrete şi necesităŃile plantelor.



115

Utilizarea neraŃională a îngrăşămintelor determină apariŃia unui exces de azotaŃi şi fosfaŃi care are un efect toxic asupra microflorei din sol şi duce la acumularea în vegetaŃie a acestor elemente. Limita dintre deficitul şi excesul unui element este greu de sesizat, totul depinzând de natura plantelor şi a mediului.Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legată de utilizarea îngrăşămintelor, în special a celor cu potasiu, azot şi fosfor. Efectul poluant derivă din două elemente conŃin multe impurităŃi toxice şi sunt folosite în cantităŃi excesive. Efectul poluant cel mai intens îl determină utilizarea în exces a azotaŃilor. O cerinŃă a bunelor practici agricole în scopul protecŃiei mediului şi diminuării fenomenului de poluare a apelor impune ca fiecare producător agricol să aplice recomandările privind modul de utilizare a substanŃelor agrochimice, să cunoască foarte bine condiŃiile de aplicare ale acestora. O practică de fertilizare raŃională trebuie să Ńină cont de tipul şi cantităŃile de nutrienŃi ce trebuie aplicate în sol la o anumită cultură agricolă, tipul de îngrăşăminte utilizat Ńinând cont de însuşirile solului şi gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive, de climă şi particularităŃile culturii agricole precum şi tehnicile de aplicare pentru a asigura cultura agricolă cu nutrienŃi necesari. Îngrăşămintele chimice sunt substanŃe ce conŃin cel puŃin un element nutritiv de bază pentru sol - azot, fosfor, potasiu şi se clasifică în trei categorii:

� simple - conŃin doar câte un element nutritiv; � mixte - amestecuri de îngrăşăminte simple; � complexe - care conŃin 2 elemente nutritive.

Situa Ńia utilizãrii îngrã şãmintelor în anul 2009, pe raza jude Ńului Gala Ńi:

Tabel 5.3.1.1

Ingr ăşăminte chimice folosite (tone substan Ńã activã)

N+ P2O5+ K2O (Kg/ha) Anul

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol 1999 6.700 180 60 6.940 110 119 2000 6.778 780 320 7.878 100 100 2001 6.453 2.000 497 8.950 94 66 2002 5.442 1.190 84 6.716 86,62 86,62 2003 4.929 1.173 119 6.221 72 72 2004 5.825 426 180 6.431 88 88 2005 11.550 2.906 160 14.616 79 120 2006 3.957 1.300 353 5.610 84,2 91,1 2007 6.423 1.574 432 8.429 156,184 158,236 2008 10.651 4.754 1.189 16.594 86,1 47,2 2009 10.315 2.274 417 13.006 56,8 37

Sursa: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală GalaŃi



116

Tabel 5.3.1.2.

Ingrăşăminte chimice

Nr. Tipuri de culturi SuprafaŃa (ha) N

(kg s.a./ha) P2O5

(kg s.a./ha) K2O

(kg s.a./ha)

Cereale boabe din care:

Grâu 66.504 49 7,7 1,53 Porumb 93.831 33,92 6,5 1

Orz 4.863 15,22 7,4 3,45 Orzoaic ă de toamn ă 5.224 15,22 7,4 3,45

Orzoaic ă de primavar ă 11.381 15,22 7,4 3,45 Ovăz 2.076 15,22 7,4 -

Sorg pentru boabe 95 15,22 7,4 -

1

Mei boabe 45 15,22 7,4 - Plante uleioase

din care:

Floarea soarelui 36.720 38,2 7,5 1,5 Rapi Ńă 22.538 15,22 7,4 -

2

Soia 986 110 21,3 - Leguminoase pentru boabe din

care:

Mazăre boabe 1.412 15 - - 3

Fasole boabe 1.017 11 - - 4 Cartofi 2.062 233 93 - 5 Legume 8.020 50,5 3 3 6 Plante medicinale 1.933 15,22 7,4 3,45 7 Pepeni 5.377 70 15 4 8 Plante de nutreŃ 14.292 262 13,7 2,6


5.3.2. Produse pentru protec Ńia plantelor (fitosanitare)

ProtecŃia plantelor este domeniul ştiinŃei agricole, care se ocupă de cercetarea organismelor dăunătoare, elaborarea metodelor şi mijloacelor de protecŃie a plantelor împotriva bolilor, dăunătorilor şi buruienilor şi a tehnologiilor de aplicare a lor, elaborarea sistemelor ecologic inofensive de protecŃie integrată a plantelor. Produsele fitosanitare sunt substanŃe chimice destinate protecŃiei culturilor agricole şi datorită structurii lor chimice, acestea au efecte nedorite asupra sănătăŃii oamenilor şi a mediului după cum urmează:

� penetrează în lanŃurile trofice şi mediul înconjurător; � sunt mutagene, teratogene şi cancerigene; � produc efecte secundare necunoscute cauzate de

interacŃiunea dintre ele şi metaboliŃii plantelor; � distrug echilibrele naturale, pentru că în afara organismelor dăunătoare sunt distruse şi

cele utile;



117

� se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra micro şi

macroorganismelor acestuia; � reducerea biodiversităŃii din ecosisteme; � remanenŃa în alimente, putând dăuna sănătăŃii umane.

Un loc important în procesul agricol îl ocupă utilizarea unei game largi de pesticide. Acestea sunt deosebit de utile în măsura în care rezolvă problemele pentru care au fost create şi aplicate. Dar, acumularea acestora în sol, floră şi faună, precum şi migrarea necontrolată a lor în mediu sau a reziduurilor din procesele de valorificare, poate produce o serie de efecte nedorite atât asupra plantelor, cât şi a ecosistemului în ansamblu.

Comportarea pesticidelor în sol, care este o problemă complexă şi dificilă de studiat datorită multitudinii factorilor de natură aleatoare, a impus abordarea unor tehnici moderne de cercetare şi specializarea profesională a colectivului de cercetători.

Principalele probleme care intervin în dinamica pesticidelor în sol (adsorbŃie, volatizare, absorbŃie, degradare, migrare, acumulare etc.) constituie obiectul unor studii aprofundate. Aceste studii trebuie orientate in următoarele direcŃii:

� analiza principalilor factori care determină migrarea pesticidelor în sol; � stabilirea pe bază de coeficienŃi specifici a influenŃei exercitate de diferiŃi factori

pedoclimatici asupra proceselor la care participă pesticidele în complexul fizico - chimic şi biologic al solului;

� elaborarea criteriilor de edificare pentru un model de prognoză a poluării solurilor; � definirea modelului de prognoză pentru poluarea unor tipuri caracteristice de sol; � determinarea calitativă şi cantitativă a unor coeficienŃi specifici procesului de poluare

(de difuzie, de reŃinere, de degradare etc.). Produsele de uz fitosanitar includ peste 300 de substanŃe active din diverse clase de compuşi chimici. Aceste sortimente se completează şi se perfecŃionează în concordanŃă cu cerinŃele tot mai severe care se impun şi anume:

� reducerea numărului de stropiri, creşterea eficacităŃii şi lărgirea spectrului de acŃiune; � realizarea de compuşi noi cu activitate biologică ridicată la doze reduse de utilizare

(g/ha) şi cu impact minim asupra mediului înconjurător; � perfecŃionarea compoziŃiei, a formelor de condiŃionare şi a modului de aplicare, în

vederea diminuării impactului asupra sănătăŃii oamenilor, animalelor şi a mediului înconjurător.

Pesticidele sunt substanŃe chimice sau un amestec de substanŃe chimice, predominant organice, cu rol pozitiv în combaterea bolilor şi daunătorilor plantelor, parŃial, şi a animalelor.

Se apreciază că, fără aplicarea acestora, pierderile provocate agriculturii, pe plan mondial, ar fi de 35-40%. Dat fiind faptul că mare parte din aceste substanŃe nu sunt consumate total, cantităŃi mari de pesticide ajung în sol, acŃionând negativ atât asupra acestuia cât şi asupra celorlalte componente ale mediului, de care solul este legat direct sau indirect. Se apreciază că numai 3% din insecticidele sau fungicidele administrate şi 5-40% din erbicide sunt consumate efectiv în procesul pentru care au fost utilizate.



118

Principalele procese în care pesticidele sunt implicate, se referă la absorbŃia de către plante, absorbŃia de către coloizii solului, degradarea chimică, descompunerea microbiană, migrarea în adâncime. La acestea, se adaugă procesele ce se petrec la suprafaŃa solului şi anume: volatilizarea şi descompunerea chimică.

PersistenŃa reziduurilor de pesticide în sol este diferită, fiind funcŃie de natura chimică a substanŃei şi secundar de natura solului sau de însuşirile sale fizice, chimice şi biologice. PersistenŃa poate fi cuantificată cu ajutorul parametrului numit "timp de înjumătăŃire" .

Degradarea pesticidelor se petrece pe cale abiotică, prin intermediul diferitelor tipuri de reacŃie (hidroliza, oxido-reducere, formare de nitrozoderivaŃi ş.a) şi pe cale biotică.

Prin capacitatea lor de a acŃiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezenŃa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme, iar prin aceste influienŃe se modifică o serie de procese şi reacŃii în masa solului.

În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeŃului GalaŃi sunt incluse: � erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor, � insecticidele - produse chimice utilizate pentru combatera insectelor şi dăunătorilor, � fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli. Erbicidele constituie principala categorie de pesticide utilizată, majoritatea se acumulează în sol şi au o remanenŃă îndelungată, existând pericolul poluării solului. Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:

- realizarea unor asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime; - rotaŃia tratamentelor cu erbicide; - fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale.

Excesul de pesticide prezent în sol, poate afecta sănătatea umană prin contaminarea apelor, solului, alimentelor şi a aerului. Pesticidele administrate pe sol sunt treptat dispersate în mediu, sau translocate în plante, unele însă putând persista în sol mulŃi ani de la aplicare. Impactul pesticidelor asupra mediului depinde de cantitatea utilizată, modul de administrare, precum şi de toxicitatea şi perioada de remanenŃă a acestora în sol.

Pentru evitarea poluării cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei şi a altor componente ale mediului, este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare şi supravegherea atentă a utilizatorilor şi prestatorilor de servicii cu aceste produse.

Din aceste considerente, în agricultură se acceptă numai substanŃe chimice cu valoare biologică mare şi uşor degradabile în timp, iar în vederea obŃinerii produselor agroalimentare ecologice este necesară utilizarea produselor de uz fitosanitar care să respecte indicatorii de calitate prevăzuŃi în Anexa nr. II a HG nr. 917/13.09.2000 privind produsele agroalimentare ecologice.În realizarea de compuşi noi în domeniul produselor fitosanitare, se evidenŃiază următoarele orientări:

� în domeniul insecticidelor se îndreaptă către produse pe bază de fipronil, acetamiprid, bensultap, imidacloprid, deşi piretroizii rămân încă pe primul loc în ceea ce priveşte preferinŃa utilizatorului;

� în domeniul fungicidelor orientarea se îndreaptă spre produse din grupa triazolilor şi imidazolilor;



119

� în domeniul erbicidelor se vor dezvolta şi perfecŃiona substanŃele active din grupa sulfonilureice.

În judeŃul GalaŃi, în anul 2009, s-au utilizat următoarele cantităŃi de produse fitosanitare :

Tabel 5.3.2.1

Nr. crt. Produs fitosanitar Suprafa Ńa

(ha) Cantitate

(tone)

1. Erbicide 110.230 148,6 2. Fungicide 58.214 174,6 3. Insecticide 83.240 18,6

TOTAL 341,8 Sursa: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală GalaŃi

Produse pentru protec Ńia plantelor (utilizare, import, export):

Tabel 5.3.2.2

JudeŃ

Cantitate totală(tone s.a.) din care :

Insecticide Fungicide Erbicide TOTAL GalaŃi

18,6 174,6 148,6 341,8

Sursa: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală GalaŃi EvoluŃia repartiŃiei cantităŃilor de pesticide per ha, în anul 2009, pe teritoriul judeŃului GalaŃi:

Tabel 5.3.2.3

Indicator

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Kg substanŃă activă/ha

1,88 2,23 1,58 1,94 0,38 0,36 0,40


ProtecŃia solului se poate realiza prin dezvoltarea unei agriculturi ecologice, care să nu afecteze componentele mediului şi să dea, în acelaşi timp, produse de calitate. Trebuie înlocuită treptat combaterea chimică a dăunătorilor cu cea biologică, evitându-se practica monoculturilor, şi luate măsurile ce se impun pentru ameliorarea solurilor degradate. Toate acestea în contextul necesităŃii reîmpăduririlor şi optimizării modului de ocupare a terenurilor, inclusiv în ceea ce priveşte depozitarea diverselor deşeuri şi reziduuri industriale.Schemele agriculturii integrate acceptă numai substanŃele chimice cu valoare biologică mare, uşor degradabile care, după lansarea efectului, să părăsească imediat ecosistemul. Pentru noile produse fitosanitare se cer anumiŃi parametri biologici, toxicologici şi ecotoxicologici care să nu afecteze factorii de mediu şi sănătatea umană.



120

5.3.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice

Ameliorarea structurii solului se poate face prin adaos de substan Ńe minerale sau organice. Adaosurile organice sunt provenite fie din descompunerea vegetalelor fie din bălegar

animal. Pentru solurile argiloase şi cleioase, ajută la afânarea acestora, jucând un rol de liant iar pentru solurile nisipoase ajută la fixarea elementelor constitutive. In plus, acest humus absoarbe şi păstrează umiditatea, permiŃând plantelor să reziste mai bine. Folosirea unor produse reziduale de origine animală pentru creşterea fertilităŃii solului este o practică foarte veche. Dar, ca şi în cazul îngrăşămintelor chimice, utilizarea incorectă precum şi depozitarea sau evacuarea necontrolată a acestor produse poate produce efecte puternic negative asupra solului. Acestea pot conŃine

NaCl, biostimulatori, uree, medicamente, agenŃi patogeni, care produc poluarea chimică şi biologică solurilor, scad permeabilitatea şi pot difuza până la pânzele de ape freatice, transformându-le în focare de substanŃe chimice, viruşi etc.

Tot din zootehnie pot rezulta substanŃe de igienizare a grajdurilor (sodă, detergenŃi), care contribuie la poluarea solurilor şi apelor.

Deşeurile rezultate din zootehnie, dacã sunt depozitate controlat pe sol, dupã ce au fost supuse unui proces de fermentaŃie şi în cantitãŃi care sã nu depãşeascã limitele de biodegrabilitate, nu afecteazã calitatea solului. Reziduurile zootehnice care duc la poluarea solului sunt: gunoi de grajd, dejecŃii semilichide şi lichide, resturi furajere şi cadavrele nedepozitate corespunzător. In diferitele complexe de creştere a animalelor, compoziŃia chimică a reziduurilor prezintă o variabilitate mare de elemente. Deşeurile rezultate din zootehnie se încadrează în clasa celor uşor degradabile , ele generând în procesul de descompunere diferite gaze care au impact asupra mediului şi în special asupra solului. In ceea ce priveşte solurile afectate de reziduurile zootehnice nu se cunoaşte suprafaŃa exactã.

5.3.4. Situa Ńia amenajãrilor de îmbun ătăŃiri funciare/agricole Conform legislaŃiei naŃionale amenajările de îmbunătaŃiri funciare cuprind în principal următoarele categorii de lucrări:



121

� Îndiguiri şi regulariz ări ale cursurilor de ap ă de interes local prin care se asigură, în principal, protecŃia terenurilor şi a oricăror categorii de construcŃii împotriva inundaŃiilor, surse locale de apa şi emisari pentru scurgerea apelor;

� Amenaj ări de iriga Ńii prin care se asigură aprovizionarea controlată a solului şi a plantelor cu cantităŃile de apă necesare dezvoltării culturilor şi creşterii producŃiei agricole. Aceste amenajări cuprind lucrări de captare, pompare, transport, distribuŃie şi evacuare a apei şi, după caz, lucrări de nivelare a terenului;

� Amenaj ări de desecare şi drenaj , care au drept scop prevenirea şi înlăturarea excesului de umiditate de la suprafaŃa terenului şi din sol, în vederea asigurării condiŃiilor favorabile de utilizare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări de colectare, de transport şi de evacuare în emisar a apei în exces.

� Lucr ări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor,

� Amenaj ări pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide şi pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri neproductive, cuprinzând şi lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare adâncă, rigole şi şanŃuri de scurgere a apei, arăturile în benzi cu coame, udările de spălare a sărurilor, aplicarea de amendamente, precum şi îngrăşăminte, în scopul valorificării pentru agricultură.

� Amenaj ări silvice de înfiinŃare a perdelelor forestiere de protecŃie a terenurilor agricole şi a plantaŃiilor antierozionale.

Iriga Ńiile au un caracter complementar, în raport cu precipitaŃiile. Din acest motiv, este necesară o bună corelare între aplicarea udărilor şi precipitaŃiile cazute, pentru realizarea unui regim hidric al solului favorabil creşterii şi dezvoltării plantelor, precum şi pentru asigurarea unei evoluŃii corespunzătoare acestuia.

Aplicarea necorespunzătoare a irigaŃiilor conduce la scăderea capacităŃii productive a solului, prin manifestarea următoarelor fenomene: colmatarea solului, salinizarea secundară a solului, alcalinizarea secundară a solului, acidifierea solului, excesul de umiditate, infestarea solului cu produşi patogeni.

La aceste fenomene generate de condiŃiile necorespunzătoare ale calităŃii apei de irigaŃie şi de modul de distribuŃie a acesteia, se pot adăuga: folosirea necorespunzătoare a

îngrăşămintelor şi pesticidelor, emisiilor de amoniac din complexele de creştere a animalelor, poluanŃilor industriali, ploilor acide etc. Irigarea neraŃională are efecte negative atât asupra producŃiei cât şi asupra solului şi în general, a mediului înconjurător.



122

Irigarea nera Ńional ă are efecte negative atât asupra producŃiei cât şi asupra solului. Dacă din punct de vedere fitotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda, în cel mai rău caz, cu scăderea recoltei în anul respectiv, sub aspect pedologic pot avea implicaŃii grave, culminând cu scoaterea din circuitul agricol a întinse suprafeŃe de teren ca urmare a salinizării, alcalinizării, înmlăştinării sau eroziunii.

Suprafa Ńa irigat ă în anul 2009 a fost de 137.092 ha.

Amenajările hidroameliorative complexe în judeŃul GalaŃi sunt amplasate în Câmpia Covurlui, Terasa Nicoreşti şi Brateşul de Sus. Dacă din punct de vedere agrotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda, în cel mai rău caz, cu scăderea recoltei în anul respectiv, sub aspect pedologic implicaŃiile sunt mai grave, culminând cu scoaterea din circuitul agricol a întinse suprafeŃe de teren ca urmare a salinizării, alcalinizării, înmlăştinării sau eroziunii. Pentru activitatea de apărare impotriva inundaŃiilor in judeŃul Galati, există o reŃea de diguri de apărare pe principalele cursuri de apă: Dunăre, Siret, Prut, Bârlad, Chineja, Suhurlui, Geru şi incinte desecate (Nămoloasa, Brateşul de Sus, Brateşul de Jos, etc). Suprafa Ńa terenurilor inundabile în anul 2009 pe raza jude Ńului Gala Ńi este de 3.106,36 ha (0,88). Activitatea de desecare-drenaj are ca scop colectarea şi evacuarea apelor provenite din infiltraŃii, precipitaŃii şi topirea zăpezilor, pentru evitarea fenomenului de băltire la suprafaŃa solului. De asemenea, solurile grele, impermeabile, care ocupă suprafeŃe mari în incintele îndiguite, fac ca apele în exces să impună lucrări de desecare-evacuare. Situa Ńia amenaj ărilor agricole în anul 2009 la nivelul jude Ńului Gala Ńi, este:

Tabel 5.3.4.1

Nr. crt Specificare

SuprafaŃa amenajată

pentru irigaŃii (ha)

SuprafaŃa pentru utilitate

publică

SuprafaŃa contractată în 2008 pentru

irigaŃii

Desecări (ha)

C.E.S. (ha)

Amenajări Câmpia Covurlui

115.416 100.210 70.425 51.258 143.412 1.

97.204 93.310 70.425 - -

10000

30000

50000

70000

90000

110000

130000

150000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

suprafata efectiv irigata



123

Nr. crt

Specificare

SuprafaŃa amenajată

pentru irigaŃii (ha)

SuprafaŃa pentru utilitate

publică

SuprafaŃa contractată în 2008 pentru

irigaŃii

Desecări (ha)

C.E.S. (ha)

din care:

-în administrare

O.U.A.I. -în

administrare A.N.I.F.

18.496 6.900 - 51.258 143.412

Amenajare Terasa Tecuci -

Nicoreşti 16.596 16.343 15.778 7.960 17.808

din care: -în

administrare O.U.A.I.

16.343 16.343 15.778 - 9 2.

-în administrare

A.N.I.F. 253 - - 7.960 17.808

Amenajarea Brateşul de Sus 5.083 5.083 6.186 - -

din care : -în

administrare O.U.A.I.

5.083 5.083 6.186 - - 3.

-în administrare

A.N.I.F. - - - - -

TOTAL JUDEł 137.095 121.636 92.389 59.218 161.220

Sursa: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală GalaŃi Sucursala Teritorială Moldova de Sud îşi desfăşoară activitatea de exploatare, întreŃinere şi reparaŃii a amenajărilor de îmbunătăŃiri funciare la nivel de judeŃ, prin cele două UnităŃi de Administrare GalaŃi Sud şi GalaŃi Nord. Situa Ńia suprafe Ńelor amenajate cu lucr ări de îmbun ătăŃiri funciare , în anul 2009 pe raza judeŃului GalaŃi:

Tabel 5.3.4.2. Suprafa Ńa amenajat ă la 31.12.2009

(ha) Iriga Ńii Desecare C.E.S.

Nr. crt.

Denumirea Unit ăŃii de

Administrare Brut ă Netă Brut ă Netă Brut ă Netă

1. U.A. GalaŃi Sud 123.049 122.688 51.258 42.757 71.463 69.573 2. U.A. GalaŃi Nord 16.647 16.596 7.960 6.298 89.757 84.805

TOTAL 139.696 139.284 59.218 49.055 161.220 154.378 Sursa:AdministraŃia NaŃională a ÎmbunătăŃirilor Funciare - Sucursala Teritorială Moldova de Sud



124

Lucr ările de între Ńinere şi repara Ńii realizate în anul 2009:

� Amenaj ări de iriga Ńii

Tabel 5.3.4.3.

Sursa:AdministraŃia NaŃională a ÎmbunătăŃirilor Funciare - Sucursala Teritorială Moldova de Sud

� Amenaj ări de desecare Tabel 5.3.4.4.

Nr crt. Tipul de lucrare

Unitatea de măsură

Valoarea obŃinută

1. Decolmat ări canale de depuneri mc 14.100 2. Reparat agregate de pompare evacuare buc 2 3. Reparat instala Ńii hidromecanice şi auxiliare buc 4 4. Distrus vegeta Ńia pe canale ha 20 5. Repara Ńii C.H. noduri, caderi buc 1 6. Repara Ńii la cl ădir şi anexe SP buc 5


� Amenaj ări de combatere a eroziunii solului ( C.E.S.) Tabel 5.3.4.5.

Nr crt.

Tipul de lucrare Unitatea de

măsură Valoarea obŃinută

1. Decolmat ări canale mc 807 2. Distrus vegeta Ńia ierboas ă ha 10 3. Asigurat paza şi protec Ńia amenaj ărilor de

CES lei 122.960

4. Reparat centre administrative buc 1 5. Repara Ńii peree mp -


Nr crt.

Tipul de lucrare Unitatea de măsură

Valoarea obŃinută

1. Decolmat ări canale de depuneri mc 14.000 2. Repara Ńii la conducte îngropate buc 66 3. Repara Ńii la instala Ńii protec Ńie buc 60 4. Repara Ńii peree mp 15.910 5. Repara Ńii la noduri buc 16 6. Repara Ńii C.H. st ăvilare buc 30 7. Repara Ńii la cl ădiri buc 14 8. Repara Ńii agregate de baz ă buc 27 9. Distrugere vegeta Ńie ierboas ă ha 1 10. Repara Ńii instala Ńii electrice buc 67 11. Repara Ńii instala Ńii hidromecanice şi auxiliare buc 45



125

Lucr ări de exploatare realizate în anul 2009:

� Amenaj ări de iriga Ńii

Tabel 5.3.4.6.

Nr crt. Tipul de lucrare

Unitatea de măsură Valoarea obŃinută

1. Suprafa Ńa irigat ă ha 83.997 2. din care udarea I a ha 47.706 3. Volum de ap ă pompat mii mc 123.997 4. din care livrat mii mc 53.611 5. Energie consumat ă Mwh 24.632 6. Valoare energie lei 7.651.690


� Amenaj ări de desecare

Tabel 5.3.4.7. Nr crt. Tipul de lucrare Unitatea de

măsură Valoarea obŃinută

1. Volum de ap ă evacuat mii mc 14.729 2. Energie consumat ă Mwh 439 3. Valoare energie lei 202.774


5.3.5. Poluarea solurilor în urma activit ăŃilor din sectorul industrial (minier, siderurgic)

Poluarea solului este forma de poluare cea mai dificil de măsurat şi controlat. Calitatea solurilor este afectată în diferite grade de poluarea produsă de diferite activităŃi industriale.

Tipuri de poluare a solului: � direct prin deversări de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole. � indirect, prin depunerea agenŃilor poluanŃi ejectaŃi iniŃial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenŃi poluanŃi spălaŃi” din atmosfera contaminată, transportul agenŃilor poluanŃi de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.



126

La acestea se adaugă, în mediul urban, transportul rutier care este una din principalele cauze de poluare a aerului cu gaze şi particule ultrafine (aprox. 2,5 microni) produse de motoarele pe benzină sau motorină. Emisiile de poluanŃi ale autovehiculelor prezintă două particularităŃi: în primul rând eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraŃii ridicate la înălŃimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mică şi mare capacitate de difuziune în atmosferă. În al doilea rând, sursele nu sunt punctiforme ci liniare producând impact pe întreaga suprafaŃă a localităŃii, diferenŃele de concentraŃii depinzând de intensitatea traficului şi posibilitatea de dispersie a străzii. Volumul, natura şi concentraŃia poluanŃilor emişi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului şi de condiŃiile tehnice de funcŃionare.

Impactul poluării din transportul auto nu se realizează doar asupra atmosferei, ci indirect şi asupra solului, prin depunere de substanŃe chimice, precum şi asupra apelor, prin pătrunderea poluanŃilor în cursurile de apă sau în apele subterane.

Industria este o alta sursă de poluare a mediului înconjurător prin amploarea procesului tehnologic, cantitatea mare de poluanŃi solizi şi lichizi emişi în aer şi apă. O serie de industrii deversează ape cu un conŃinut mare de reziduuri, dominante fiind cele anorganice. ActivităŃile industriale poluează solul şi prin depozitarea inadecvată a deşeurilor solide rezultate din procesele productive specifice industriei precum şi indirect prin lucrările de exploatare a resurselor de materii prime necesare industriei.

Con Ńinutul de metale grele (Cu, Pb, Cd, Zn, Mn) în zona industrial ă GalaŃi

Tabel 5.3.5.1. Pb

mg/kg s.u. Cu

mg/kg s.u. Zn

mg/kg s.u. Cd

mg/kg s.u. Zona 5 cm 30 cm 5 cm 30 cm 5 cm 30 cm 5 cm 30 cm

S.C. I.C.M.R.S. S.A. Fabrica de betoane din

cadrul Bazei de ProducŃie Industrială

Proba medie 1,71

- - - - Proba medie

0,23

InstalaŃia de preparare a mixturilor asfaltice IMA 45

din cadrul Bazei de ProducŃie Industrială

Proba medie 1,32 - - - - Proba medie

0,14

ARCELOR MITTAL Zona Poarta SUD 37,66 43,33 59,0 68,66 23,0 33,0 0,56 1,06 Zona Poarta VEST 42,2 37,0 66,33 65,0 30,66 23,0 0,53 0,6 Zona Poarta UCC 35,0 27,0 98,2 98,4 25,6 19,3 0,4 0,3

Smârdan 28,2 25 90,15 85,95 116,9 117,0 - - Şendreni 24,25 20,30 76,5 68,5 101,3 99,55 - -

S.C. ELCTROCENTRALE S.A.

Rampa descărcare pacură 45,05 65,07 51,18 41,24 100,13 166,0 <1,07 <1,07

Zona rezervor pacură nr. 4 45,05 65,07 51,18 41,24 100,13 166,0 <1,07 <1,07

Zona coş fum nr. 3 142,58 63,26 47,78 57,02 230,75 168,75 <1,07 <1,07 SecŃia chimică - etapa I-II 32,57 22,08 47,41 28,45 219,63 80,50 <1,07 <1,07

SecŃia chimică - etapa III 75,39 55,15 40,08 39,25 185,63 150,88 <1,07 <1,07



127

Pb mg/kg s.u.

Cu mg/kg s.u.

Zn mg/kg s.u.

Cd mg/kg s.u. Zona

5 cm 30 cm 5 cm 30 cm 5 cm 30 cm 5 cm 30 cm

Zona transformatori electrici 67,05 53,11 52,67 31,39 168,38 189,0 <1,07 <1,07

Zona gospodăria de ulei 86 63,25 41,64 56,28 60,75 167,25 <1,07 <1,07 Zona pavilion administrativ 74,02 32,69 40,09 45,52 175,5 139,88 <1,07 <1,07

Conform Ordinului nr. 756/1997 - Reglementări privind evaluarea poluării mediului, se constată că valorile concentraŃiilor metalelor grele în sol nu depăşesc pragurile de alertă pentru folosinŃa mai puŃin sensibilă a solului (utilizări industriale şi comerciale).

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocent rale pe c ărbune Nu este cazul la nivelul judeŃului GalaŃi.

5.4. Calitatea solurilor

5.4.1. Reparti Ńia terenurilor pe clase de calitate

Din punct de vedere pedologic, terenurile variază de la cele mai bune şi uşor utilizabile în agricultură, până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri. Diversitatea condiŃiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităŃii solurilor pentru agricultură. Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate , diferenŃiate după nota medie de bonitare. Cele cinci clase de calitate indică pretabilitatea terenurilor pentru folosinŃele agricole. Numărul punctelor de bonitare exprimă favorabilitatea terenului faŃă de cerinŃele de viaŃă ale unor plante de cultură date, în condiŃii climatice normale şi în cadrul folosirii raŃionale.

Factorii fito-climatici în continuă schimbare şi stadiile diferite de evoluŃie, au determinat apariŃia unei cuverturi de soluri, diversă şi bine reprezentată, dominată de solurile zonale de tip cernoziom, soluri azonale, soluri aluviale, coluviale, neevoluate sau trunchiate, psamosoluri, lăcovişti, etc.

Tipurile de sol caracteristice judeŃului GalaŃi sunt următoarele: Tabel 5.4.1.1.

Tipuri de sol

Suprafa Ńa

(ha)

Procentual (%)

Protisoluri 26.399,29 9,15 Cernisoluri 235.337,57 81,60 Hidrisoluri 7.481,73 2,59 Salsodisoluri 3,00 0,01 Antrisoluri 19.167,73 6,65 Sursa: Oficiul JudeŃean pentru Studii pedologice şi Agrochimice GalaŃi



128

Suprafa Ńa agricol ă a jude Ńului Gala Ńi este de 351.373 ha, ocupat ă astfel:

� 81,6 % - clasa cernisoluri � 18,4 % - soluri de tipul – protisoluri, hidrisoluri , salsodisoluri, antrisoluri .

Categorii de soluri Molisoluri :

- cernoziom; - cernoziom cambic; - sol cenuşiu.

Alte tipuri de soluri: - soluri halomorfe; - soluri hidromorfe; - soluri neevoluate; - soluri desfundate.

Celelalte tipuri de soluri se pretează la folosinŃă ca arabil cu restricŃia de ordin natural (textură nisipoasă sau argiloasă), terenuri cu exces de umiditate (solurile aluviale şi coluviale), terenuri cu eroziuni puternice (erodisoluri).

Categoriile de folosinŃă sunt direct influenŃate de deversările de substanŃe chimice periculoase, depozitările de deşeuri, tratamente şi fertilizări făcute fără fundamentare agro-pedologică, agrotehnică, necorespunzătoare, la care se adaugă degradările naturale ale calităŃii solului (eroziune, alunecări, tasări, rupturi şi prăbuşiri).

La încadrarea terenurilor agricole în cele cinci clase de calitate s-au avut în vedere următoarele însuşiri de bază: grosimea profilului de sol, grosimea orizontului de humus, textura şi conŃinutul de schelet, valoarea reacŃiei pH, gradele de podzolire, sărăturare, eroziune, alunecare şi inundare, formele de relief, natura şi însuşirile rocilor, adâncimea apelor freatice şi compoziŃia chimică a acestora, precum şi intervenŃia omului cu lucrări de îmbunătăŃiri funciare.

Potrivit criteriului de împărŃire a solurilor în cinci clase, dupã gradul de fertilitate, acestea sunt:

� Clasa I : solurile cu fertilitate foarte bună. � Clasa a II-a : solurile cu fertilitate bună. � Clasa a III-a : solurile cu fertilitate mijlocie. � Clasa a IV-a : solurile cu fertilitate slabă. � Clasa a V-a : solurile cu fertilitate foarte slabă.

Prin fertilitate se înŃelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substanŃe nutritive (compuşi ai elementelor chimice cu care se hrănesc plantele), apă şi aer necesare dezvoltării normale în perioada de vegetaŃie.

Fertilitatea natural ă (potenŃială), a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice, chimice, biologice), neinfluienŃate de om. Aceasta se dezvoltă continuu şi este determinată de compoziŃia fizică şi biochimică a solului, de condiŃiile de climă şi relief şi se manifestă prin capacitatea de reproducere spontană a vegetaŃiei.

81.6

18.4

Cernisoluri Alte tipuri de sol



129

Fertilitatea economic ă (antropogenă) a solurilor apare ca urmare a unor activităŃi modificatoare a omului. Ea depinde de aplicarea corectă a tehnicilor agricole corespunzătoare (lucrări agrotehnice, îngrăşăminte, irigaŃii, desecări, etc). Încadrarea solurilor pe clase de calitate şi după nota de bonitate naturală, pentru suprafeŃele cartate, la nivelul judeŃului GalaŃi este prezentatã în tabelul 5.4.1.2.:

Tabelul 5.4.1.2

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Folo-sin Ńa ha % ha % ha % ha % ha %

Arabil 3.509,08 1,25 65.132,00 23,17 129.659,72 46,11 66.600,38 23,69 16.250,72 5,78

Pãşune - - 605,52 1,60 3.145,26 8,31 18.476,27 49,52 15.357,24 40,57

FâneaŃă - - - - - - 4,00 86,77 0,61 13,23

Vie - - 4.389,30 21,34 8.590,82 41,76 6.281,09 30,54 1.308,76 6,36

Livadă - - 397,67 23,14 706,14 41,08 520,03 30,26 94,96 5,52

Total

3.509,08 1,25 70.524,49 20,66 142.101,94 41,64 92.151,77 27,00 33.012,29 9,67

Sursa: Oficiul JudeŃean pentru studii pedologice şi Agrochimice GalaŃi MenŃionăm că după schimbarea în structura de proprietate din agricultură, unele categorii de folosinŃă au suferit mutaŃii importante în sensul restrângerii suprafeŃelor. SuprafeŃele ocupate cu vie s-au redus considerabil (ale fostelor IAS-uri) . Aceeaşi situaŃie s-a înregistrat şi pentru terenurile ocupate cu livezi, acestea reducându-se foarte mult, schimbându-se totodată categoria de folosinŃă în sensul degradării acesteia. 5.4.2. Principalele restric Ńii ale calit ăŃii solurilor Prelucrat, solul devine un corp artificializat care implică un alt regim al infiltrării apelor din precipitaŃii, un alt regim al scurgerilor, alte posibilităŃi de evaporare şi de înmagazinare a apei, a substanŃelor minerale, o slabă coeziune şi mult mai redusă rezistenŃă la eroziune. De aceea în Ńinuturile cultivate agricol, schimbările în relief sunt mult mai active, eroziunea şi depunerile putând căpăta viteze îngrijorătoare.



130

Factorii naturali limitativi ai calităŃii solului sunt: eroziunea, alunecările de teren, sărăcirea solului şi lipsa apei din sol:

� Eroziunea este un proces continuu de distrugere a solului, deoarece prin îndepărtarea stratului de la suprafaŃă, acesta îşi poate pierde principala sa proprietate, care îl deosebeşte de rocă, adică fertilitatea. Eroziunea rocilor şi a solurilor este cauzată de acŃiunea vântului, ploilor şi de activităŃile umane de tipul: lucrări agricole necorespunzătoare, care distrug textura solului, tratamente cu pesticide şi fertilizanŃi chimici, ploi acide, defrişări, etc. Eroziunea excesivă a solurilor poate duce la dispariŃia "peliculei" vii şi a funcŃiilor sale. La acestea se mai adaugă faptul că, sedimentele rezultate în urma proceselor erozionale vor ajunge în râuri, lacuri şi chiar pe soluri fertile, scoŃându-le din circuitul agricol.

� Alunec ările de teren se produc prin mijlocirea apei, şi pot fi considerate ca însumarea proceselor de deplasare naturală a maselor de teren datorită înmuierii bazei prin apă şi puse în mişcare prin acŃiunea gravitaŃiei. Urmările alunecărilor de teren sunt dezastruoase:la suprafaŃă ajung roci nefertile, sunt distruse obiective, se schimbă cursurile de apă, etc.

În zona colinară a judeŃului aferentă comunelor Suceveni, Cavadineşti, Nicoreşti, Bereşti , datorită gradului mare de înclinare a pantelor şi intercalaŃiilor lentilelor de argilă în profil, sunt frecvente cazurile de alunecări de teren. Acest fapt favorizează degradarea naturală a solului, conduce la schimbarea categoriei de folosinŃă în sensul declasării acesteia, la apariŃia izvoarelor de coastă a pajiştilor cu vegetaŃie specifică scoŃând practic suprafaŃa din circuitul productiv. Elementele nutritive eliberate din interiorul sistemului - sol prin alterarea rocilor sau fixate de către sol din aporturile atmosferice (inclusiv din apa de precipitaŃii), sunt reciclate

prin activităŃile biologice, iar toxinele sunt neutralizate.

� Al Ńi factori limitativi : -sărăcirea solului în principalele elemente fertilizante (fertilizările organice şi minerale – atunci când se fac – nu au la bază studii agropedologice, se fac în mod empiric şi numai pentru culturile de bază)

- lipsa apei din sol . SuprafeŃe importante, 5.674 ha, sunt ocupate de nisipurile de la Hanu Conachi, Matca, łepu, unde agricultura este şi aici restrictivă datorită texturii nisipoase .

Aceste terenuri presupun o agrotehnică protecŃionistă în special împotriva eroziunii prin deflaŃie. Se pretează foarte bine la culturi perene înalte (vii, livezi, păduri) care îndeplinesc şi rol de fixare a terenurilor nisipoase. La nivel de jude Ń, principalele restric Ńii ale calit ăŃii ale calit ăŃii solurilor sunt:

� Alunecările de teren şi prăbuşirile, � Pseudogleizarea, � Gleizarea,



131

� Eroziunea de suprafaŃă şi în adâncime, � Poluarea cu deşeuri organice şi anorganice, � Sărăturarea secundară, � Acidifierea, � CarenŃa de elemente nutritive.

� Terenurile afectate de eroziunea la suprafa Ńã :

Tabel 5.4.2.1 Tipuri de eroziune Suprafa Ńa (ha) Procentual (%)

Slabã 81.868,69 23,22

Moderatã 26.130,20 7,41

Puternicã 18.494,64 5,25 Foarte puternicã 18.811, 5,34

Excesiv 94,22 0,03 Sursa: Oficiul JudeŃean pentru Studii pedologice şi Agrochimice GalaŃi

� Terenurile afectate de eroziunea în adâncime :

Tabel 5.4.2.2. Tipuri de eroziune Suprafa Ńa (ha) Procentual (%)

Siroiri, rigole 1.278,31 0,36 Ogaşe 6.240,65 1,77 Ravene 3.876,82 1,10

Sursa: Oficiul JudeŃean pentru Studii pedologice şi Agrochimice GalaŃi SuprafaŃa aproximativã a terenurilor inundabile la nivel de judeŃ este de 3.106,36 ha (0,88%).

5.5. Monitorizarea calitã Ńii solului

Monitorizarea calităŃii solului corespunde unei cerinŃe obiective de obŃinere a unei imagini pertinente, de ansamblu, asupra stadiului, la un moment dat şi al tendinŃei de evoluŃie a calităŃii mediului, la care cele două componente de bază, mediul biotic şi cel abiotic trebuie investigate în directă corelaŃie cu interdependenŃele şi condiŃionările reciproce. Cunoaşterea în timp util a problemelor de afectare a calităŃii solului, evaluarea lor ca amploare, gravitate şi tendinŃă este o condiŃie esenŃială pentru prevenirea eficientă a deteriorării calităŃii solului. Astfel a apărut necesitatea unui sistem naŃional de monitoring, prin care să se asigure supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea şi intervenŃia operativă, cu privire la starea actuală a calităŃii solurilor şi al tendinŃelor de evoluŃie a acesteia.



132

Pentru stabilirea gradului de încărcare cu poluanŃi al solului, A.P.M. GalaŃi dispune de o reŃea de supraveghere a calităŃii solurilor din judeŃul GalaŃi formată din puncte de prelevare, amplasate în zone cu risc de poluare: DN 2B, DN 25, Tirighina şi în zonele limitrofe unor agenŃi economici cu impact asupra factorilor de mediu: SN DAMEN SHIPYARDS SA, SC ARCELOR MITALL SA, precum şi la Sediul A.P.M. GalaŃi. Dispunerea în teren a punctelor de monitorizare este realizată astfel încât să permită obŃinerea de informaŃii relevante asupra calităŃii solului pe o suprafaŃă cât mai mare din teritoriul judeŃului.

Rezultatele monitorizării sunt prezentate în Anexa 5.5.1. În urma analizei valorilor medii anuale la indicatorii urmăriŃi, se poate concluziona:

• ReacŃia solului – aciditatea Nu s-au înregistrat situaŃii de poluare a solului datorită acidifierii. Din punct de vedere al pH-ului, solurile analizate se caracterizează prin valori cuprinse între 7,18 - 7,88 upH, ceea ce evidenŃiază un pH favorabil pentru dezvoltarea plantelor, (solubilitate şi accesibilitate bună pentru majoritatea elementelor nutritive din sol. pH-ul solurilor analizate prezintă o variaŃie sezonieră, fiind mai scăzută în perioadele uscate şi cu temperaturi ridicate, şi cu valori mari în perioadele reci caracterizate printr-o umiditate mărită în sol ca urmare a diluŃiei sărurilor, care evidenŃiază o bună levigare a sărurilor solubile.

• Intensitatea de salinizare , reprezintă acumularea de săruri solubile în sol. În funcŃie de conŃinutul de săruri solubile, solurile au fost orientate spre ,,salinitate ,,clorurica””. în toate punctele monitorizate, izolat ,, sulfatică””. Cauzele procesului de sărăturare sunt fie naturale (creşterea nivelului apelor freatice mineralizate, aducerea la suprafaŃă a unor strate salifere), fie antropice (irigările cu ape salinizate, suprapăşunatul, inundaŃiile cu regim hidrosalin ireversibil).

• Aprovizionarea cu humus, este în limitele normalului deşi conŃinutul, faŃă de probele martor, a înregistrat o uşoară creştere.

• Carbonul organic reprezintã elementul constituent cel mai important al humusului din sol, reprezentând 43-62 % din compozitia chimicã a acestuia în funcŃie de condiŃiile hidrotermice de formare şi natura lui. Carbonul organic, care dă indicaŃii indirecte asupra conŃinutului total de humus, încadrează solurile analizate, in cursul anului 2009, în categoria celor cu textură grosieră „buna” şi „foarte bună”

• Metale grele S-au semnalat urme de metale grele, în straturile superficiale din punctele de [prelevare amplasate pe DN 2B şi DN 25. De menŃionat este că în straturile de profunzime (20-40 cm), concentraŃia a scazut ca urmare a proceselor de difuzie, absorbŃie, dizolvare şi antrenare cu apa, sau cu macroorganismele. In punctele monitorizate, nu s-au înregistrat depǎşiri ale limitelor admisibile stipulate în Ordinul 756/1997 privind evaluarea poluãrii mediului.



133

5.6. Zone critice sub aspectul degrad ării solurilor

Solul se defineşte ca fiind formaŃiunea naturală cea mai recentă de la suprafaŃa litosferei. Este reprezentat printr-o succesiune de straturi, care s-au format şi se formează permanent prin transformarea rocilor şi a materialelor organice, sub acŃiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera. Poluarea solului constă în schimbarea compoziŃiei sale, calitative şi cantitative, schimbare care afectează evoluŃia normală a biocenozei aferente lui. Aceste procese sunt grave, deoarece formarea humusului este un proces foarte lent, în timp ce distrugerea sa poate avea loc foarte rapid.

5.6.1.Inventarul terenurilor afectate de diferite p rocese Terenuri afectate – areale de terenuri, înregistrate cadastral/stabilite prin acte normative, ale căror soluri sunt afectate de eroziune, scăderea conŃinutului de materie organică şi elemente nutritive, compactare, acidifiere, salinizare, deşertificare, alunecări de teren. La degradarea structurii solului contribuie două grupe de cauze principale :

� modificarea chimismului solului , prin scăderea conŃinutului de humus şi în unele situaŃii, prin alcalizarea sau acidifierea solului ca urmare a fertilizării neechilibrate sau a irigării cu apă de calitate necorespunzătoare.

� acŃiunile directe de distrugere a elementelor structur ale, printre care prăfuirea solului ca urmare a lucrării excesive sau la umiditate necorespunzătoare, compactarea datorită traficului exagerat, mai ales când este efectuat pe sol umed, formarea crustei sub acŃiunea picăturilor de ploaie sau a aspersiunii. Degradarea solurilor la nivelul jude Ńului Gala Ńi Din totalul suprafeŃei cartate, 1.722,25 ha (0,48%) sunt afectate de alunec ări în brazde , 1.114,82 ha (0,31%) de alunec ări în valuri , 1.793,36 ha (0,51%) de alunec ări în trepte şi de alunec ări cu movile, 320,02 ha (0,09%). Din suprafaŃa totală a judeŃului GalaŃi, 35.428,30 ha sunt afectate se salinizare . Sursa: Oficiul JudeŃean pentru Studii pedologice şi Agrochimice GalaŃi



134

5.6.2. Inventarul siturilor contaminate

Situri contaminate - terenurile unor instalaŃii nefuncŃionale, pe care s-a lucrat cu substanŃe poluante, dacă prin aceste proceduri s-a periclitat existenŃa bunurilor protejate. Conceptului de sit contaminat - un sit pe care există prezenŃa confirmatã, cauzatã de om, a substanŃelor periculoase la un asemenea nivel la care se considerã ca un risc semnificativ pentru sãnãtatea oamenilor sau pentru mediu. Situl contaminat este o zon ă definit ă geografic, delimitat ă în suprafa Ńă şi adâncime, poluat ă cu substan Ńe biologice sau chimice, con Ńinând una sau mai multe arii surs ă. � Arie surs ă - O zonă identificată într-un sit, potenŃial contaminată, ce este sau a fost

folosită pentru depozitarea sau deversarea deşeurilor rezultate din activităŃile defaşurate la sit sau o zonă ce a fost afectată de o deversare accidentală de substanŃe poluante.

� Sit poten Ńial contaminat - Un sit nedivizat (teren sau acvifer), unde activităŃile anterioare sau curente pot să producă un impact asupra mediului înconjurător. Resursele naturale ale României şi politicile de industrializare anterioare anului 1990 au favorizat dezvoltarea activităŃilor intens poluatoare din industriile extractivă, metalurgică, chimică şi energetică. Urmare a desfăşurării acestor activităŃi, solul şi subsolul au fost poluate local, zonal sau regional cu hidrocarburi, metale grele, substanŃe organice naturale şi sintetice, determinând în timp apariŃia şi extinderea siturilor contaminate care afectează şi în prezent sănătatea oamenilor şi mediul. Alinierea legislaŃiei de mediu din România la cea a Uniunii Europene a impus ca o necesitate elaborarea unor reglementări care să vizeze:

� modul de evaluare a riscurilor pe care siturile contaminate le determină pentru populaŃia umană şi componentele ecosistemelor;

� metodele de investigare şi evaluare a siturilor contaminate; � asumarea responsabilităŃilor în procesul de investigare şi evaluare a siturilor

contaminate.

Având în vedere riscurile ce pot apărea asupra solului, a pânzei freatice din cauza activităŃii desfăşurate în ultimul secol, a fost elaborată Strategia Na Ńional ă de Management a Siturilor Contaminate , care prezintă cadrul instituŃional şi legislativ în gestionarea siturilor contaminate şi prevede ghiduri tehnice pentru activităŃile aferente. Principalul obiectiv iniŃial pentru Strategia NaŃională este un inventar al siturilor poten Ńial contaminate . Inventarul siturilor contaminate şi potenŃial contaminate la nivelul judeŃului GalaŃi este redat în tabelul următor:



135

Tabel 5.6.2.1

APM GALA łI - Inventarul siturilor contaminate si potential c ontaminate la nivelul judetului

Nr. Cr.

Judet Numele proprietarului/

administratorului/detinatorului sitului contaminat

Localizarea sitului

contaminat

Tipul de proprietate

asupra terenului

Tipul activitatii poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluantilor

Varsta poluarii

Suprafata contaminata

(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

Parc 1 Slobozia Conachi /SC PETROM

SA - Membru OMV Grup Zacaminte Independenta -

Oprisenesti

com. Slobozia Conachi, jud.

Galati

proprietate privata

Depozitari, Transporturi prin

conducte, Activitati de

serviciu anexe extractie petrolului

si gazelor naturale, Extractia

hidrocarburilor

pierderi accidentale din rezervoare si

conducte

produse petroliere, dizolvanti

din 1967-SNP

PETROM SA

Bucuresti – Unitatea

de Productie

Braila

Suprafata aproximativa a sitului:2.97

hectare

validata ca urmare a tipului de

activitate potential poluatoare (nedovedita

analitic)

2



Oprisenesti


Galati

proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1982-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila

Suprafata aproximativa

a sitului:11.65

hectare



analitic)

3

AP

M

Gal

aŃi



Oprisenesti


Galati

proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1996-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila

Suprafata aproximativa a sitului:0,43

hectare



analitic)



136


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4

Statie injectie Slobozia Conachi /SC PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte

Independenta - Oprisenesti


Galati

proprietate privata





hidrocarburilor,


conducte

compusi anorganici

din 1986-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare



analitic)

5

Depozit de titei si statie de tratare

Slobozia Conachi /SC PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte



Galati

proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1964-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare



analitic)

6

Atelier TOOLMEN Independenta/ SC

PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte



Galati

proprietate privata

Extractia gazelor naturale, Activitati de servicii anexe

extractiei petrolului brut si gazelor naturale,

Depozitari


conducte

produse petroliere

din 1964-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare



analitic)



137


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

7

Depozit de reziduri petroliere

Independenta /SC PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte



Galati

proprietate privata Depozitari depozitari reziduri

petroliere produse

petroliere

din 1998-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare

BM I si II si Raport -prelevare probe

sol -depasire PI la THP,

NEOPERATIONAL

8

Parc 9 Schela /SC PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte


com. Schela, jud. Galati

proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1985-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare

BM I si II si Raport -prelevare probe

sol -depasire a PA la sulfati

9




proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1999-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare

BM I si II si Raport - depasire a PA la indicatorul THP



138


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

10




proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1997-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare

BM I si II si Raport -depasiri ale PA la

sulfati

11




proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1997-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare



analitic)

12

Punct de colectare titei 373 Schela /SC




proprietate privata





hidrocarburilor,


conducte


din 1986-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare

BM I si II si Raport -prelevate probe

sol -depasiri a PA cu sulfati



139


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

13

Parc 3 Independenta /SC



com. Independenta,

jud. Galati

proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1964-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


a sitului:19,33

hectare



analitic)

14




com. Independenta,

jud. Galati

proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1982-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare

BM I si II si Raport -prelevarea de probe de sol -

depasiri a PA la THP -depasiri a

PA la sulfati

15




com. Independenta,

jud. Galati

proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1982-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare



analitic)



140


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

16




com. independenta,

jud. Galati

proprietate privata





hidrocarburilor


conducte


din 1986-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare



analitic)

17




com. Independenta,

jud. Galati

proprietate privata





hidrocarburilor,


conducte


din 1986-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare



analitic)

18

Parc 1 Frumusita /SC PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte


com. Frumusita, jud. Galati

proprietate privata





hidrocarburilor


conducte

produse petroliere

din 1999-SNP

PETROM SA


de Productie

Braila


hectare



analitic)

19 Parc 1 Tepu /SC PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte Torcesti - Burcioaia

Barbuncesti

Sat Berheci,Comuna

Gabor, jud Galati

proprietate privata

Extractia petrolului brut, Extractia

gazelor naturale

transport si incarcare/descarcare de produse chimice

periculoase,

produse petroliere, dizolvanti, compusi

anorganici

din 1973-SNP

PETROM SA


hectare

Bilantul de mediu nivel I si II si

Raport la incetarea activitatii - probe de sol -depasiri a PA

la BTEX .



141


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ev.riscului, Studiu pedologic, 2007: -depasiri a PI cu

THP -depasiri a PA cu THP,

NEOPERATIONAL

20

Parc 2 Nord Matca /SC PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte Torcesti - Burcioaia

Barbuncesti

Munteni, jud Galati

proprietate privata

extractia gazelor naturale


periculoase,


anorganici

din 1983-SNP

PETROM SA


hectare

BM I si II si Raport, Studiu pedologic -prelevare 77 probe de sol -depasiri a

PA la THP -depasiri a PI la THP -5 sondaje

geotehnice: depasiri a PI la xilen si benzen

si la THP

21

Parc 4 Buciumeni /SC PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte Torcesti - Burcioaia

Barbuncesti

comuna Tepu, jud Galati

domeniu public


gazelor naturale


periculoase,


anorganici

din 1989-SNP

PETROM SA


hectare

BM I si II si Raport -prelevarea de probe de sol

(2005) -depasiri a PI pt indic de

calitate benzen si xilen Ev.riscului,

Studiu pedologic -prelevate, 2007: -depasiri a PI cu THP -depasiri a

PA cu THP



142


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

22

Parc 2 Buciumeni /SC PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte Torcesti - Burcioaia

Barbuncesti

Com Buciumeni, jud Galati

extractia gazelor naturale


periculoase


anorganici

din 1983-SNP

PETROM SA


hectare


de sol -depasiri a PA si PI la BTEX . Ev.riscului, Studiu

pedologic -prelevate, 2007: -depasiri a PI cu THP -depasiri a

PA cu THP

23

Parc 1 Grivita /SC PETROM SA - Membru OMV Grup Zacaminte Torcesti - Burcioaia

Barbuncesti

comunele Cudalbi si

Draganesti, jud Galati

proprietate privata


gazelor naturale


periculoase,


anorganici

din 1979-SNP

PETROM SA


hectare


Raport la incetarea activitatii -

prelevarea de probe de sol d -depasiri a PA la THP, Ev.riscului,

Studiu pedologic -prelevate 2007: -depasiri a PI cu

THP-depasiri a PA cu THP,

NEOPERATIONAL

24 Statie de uscare gaze/SC PETROM SA -

Membru OMV Grup Zacaminte Torcesti -

Burcioaia Barbuncesti

Munteni, jud Galati

proprietate privata

Activitati de servicii anexe

extractiei petrolului brut si gazelor naturale


periculoase

produse petroliere,

alte hidrocarburi

din 1989-SNP

PETROM SA


hectare

BM I si II si Raport -prelevate probe de sol-depasiri a

PA la BTEX Ev.riscului, Studiu

pedologic -prelevate, 2007, -depasiri a PI cu HTP -depasiri a

PA cu THP -



143


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

depasiri a PA cu HTP

25

Depozit Petrom Tecuci/ SC PETROM SA - Membru OMV

Grup

str.Mihail Kogalniceanu,

nr. 37

proprietate privata

Comert cu ridicata al combustibililor

solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate,

Depozitari , Manipulari


periculoase

produse petroliere

din 1997-SNP

PETROM SA


hectare


Raport la incetarea activitatii -

prelevarea probe de sol -depasiri a

PI la THP,indicator

hidrocarburi din petrol ; depasiri a

PA la THP,indicator

hidrocarburi din petrol; Ev.riscului, Studiu pedologic -

prelevate 2007: probe sol -depasiri

a PI cu TPH l -depasiri a PA cu

TPH. NEOPERATIONAL

26 Depozit Petrom Beresti/ SC PETROM

SA - Membru OMV Grup

str. Trandafirilor nr.22

proprietate privata

Comert cu ridicata al combustibililor

solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate,

Depozitari , Manipulari


periculoase

produse petroliere

din 1997-SNP

PETROM SA


hectare


Raport la incetarea activitatii -prelevate

probe de sol -depasiri a PI la

THP ; depasiri a PA la TPH

Ev.riscului, Studiu pedologic -



144


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

prelevate 2007: probe sol -depasiri

a PI cu TPH. NEOPERATIONAL

27

Depozit de produse petroliere Galati /SC

PETROM SA - Membru OMV Grup

mun. Galati, str. Basarabiei nr.

62

proprietate privata

activitati comerciale si

servicii inclusiv depozitari deseuri in ind. petroliera


conducte

hidrocarburi: TPH, xilen,

benzen 1930-1940

2,5 ha-suprafata totala a

sitului, 1 ha-zona

contaminata cu produs

liber sau PI

Contaminare confirmata cf BM II: aprox.1 ha. Sol: - depasiri ale PI la THP si la benzen si xilen - depasiri ale PA la THP si la

etilbenzen Apa subterana: - 1

proba cu depasiri ale limitei olandeze PI la etilbenzen si

xilen. NEOPERATIONAL

28 Depoul de locomotive calatori Galati/ RTFC

GALATI

str. Vezuviului nr.1 Galati

Repararea si întretinerea altor

echipamentelor de transport n.c.a.,

Activitati de servicii anexe

pentru transporturi terestre

Transport si incarcare/descarcare de produse chimice

periculoase,

produse petroliere,

metale grele,

dizolvanti

1990 Suprafata aproximativa

a sitului: 1,00 hectare

BM I si II si Raport -prelevare probe apa: -depasire PI la indic cloruri la

apa uzata din caminul de

canalizare -depasiri a PI la

hidrocarburi policiclice

aromatice, NO2 si duritate totala la apa subterana Ev riscului -prelevate probe sol -depasiri

la PI cu THP -



145


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

depasiri la PA cu THP

29 SC Mehid SA/ SC Mehid SA Galati

Bd. George Cosbuc nr.256

proprietate privata

Tratarea si acoperirea metalelor,

Fabricarea altor piese si

accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule

instalatii care utiliz. in fluxul tehnologic

substante periculoase

metale grele,

compusi anorganici,

produse petroliere, solventi, azbest

1992


a sitului:35,27

hectare


de sol - depasiri la Pb al PA -

depaseste PI la Cr

30 SC Commet SA/ SC Commet SA Tecuci

mun. Tecuci, str. 1 decembrie 1918, nr.144

proprietate privata

activitati industriale,tratarea

si acoperirea metalelor

instalatii care utiliz. in fluxul tehnologic

substante periculoase

metale grele: Pb,

Zn, Cr 1977 8,4 ha

BM II pentru incetarea activ de

tratare supraf metalice: - depasiri

a PA la Zn - depasiri PA la Pb - depasiri PA la Cr, NEOPERATIONAL

31 Depozit de deseuri Rates Tecuci/ SC

Termsal SA Tecuci

partea de V a extravilanului mun. Tecuci

domeniu public

depozite deseuri municipale depozitare deseuri metale grele

nu se cunoaste istoricul

5,97 ha

contaminare dovedita analitic (PA) a solului cu metale grele (Pb,

Zn, Cr, Cu), impact semnificativ asupra

apei freatice prin levigat



146


Nr. Cr.



Localizarea sitului

contaminat


asupra terenului



Natura poluantilor

Varsta poluarii


(mp) Observatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

32 Hidrohalda de deseuri periculoase/ SC Arcelor

Mittal SA

Intravilan mun. Galati, partea de

V, langa balta Catusa

proprietate privata

activitati industriale,

inclusiv depozite de deseuri metalurgice

depozitare deseuri periculoase metale grele

hidrohalda-2001 iaz

tehnologic-1974

0,4 ha + poluare difuza a solului in

imprejurimi

contaminare dovedita analitic (PA) cu risc de poluare pentru

balata Catusa si zonele adiacente, la care se adauga

si poluarea de catre combinat

33 Halda de zgura/ SC Arcelor Mittal SA

in partea de V a mun. Galati, pe

platforma combinatului

siderurgic

proprietate privata

activitati industriale,

inclusiv depozite de deseuri metalurgice

depozitare deseuri nepericuloase

metale grele 1968 110 ha

contaminare dovedita analitic (PA) a solului cu metale grele (Mn)

si potentiala a apelor subterane si

de suprafata

CAPITOLUL 5 –SOLUL


147

5.7. Ac Ńiuni întreprinse pentru reconstruc Ńia ecologic ă a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea st ării de calitate a solurilor

Terenurile care prin eroziune, poluare sau acŃiunea distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producŃie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire sunt considerate terenuri degradate . Prin lucrările de ecologizare se urmăreşte refacerea terenurilor degradate şi repunerea lor în circuitul agricol şi silvic, refacerea cadrului peisagistic al zonelor degradate şi aducerea suprafeŃelor afectate la starea naturală iniŃială, sau starea care să corespundă din punct de vedere al calităŃii mediului. Sunt considerate terenuri degradate următoarele categorii de terenuri:

� terenurile cu eroziune de suprafaŃă foarte puternică şi excesivă; � terenurile cu eroziune de adâncime; � terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase; � terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă; � terenurile cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de

aluviuni torenŃiale; � terenurile cu exces permanent de umiditate; � terenurile sărăturate sau puternic acide; � terenurile poluate cu substanŃe chimice, petroliere sau noxe; � terenurile ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere; � terenuri cu biocenoze afectate sau distruse; � terenuri neproductive.

AcŃiuni ce trebuie întreprinse pentru reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor sunt:

- inventarierea terenurilor degradate şi stabilizarea cauzei degradării; - bonitatea terenurilor şi precizarea pretabilităŃii pentru folosinŃe viitoare; - construirea perimetrelor de ameliorare în zonele cu soluri afectate care necesită

reconstrucŃie ecologică; - stabilirea sistemelor de lucrări ale solurilor, structura culturilor şi fertilizarea, lucrări

specifice procesului de conservare şi ameliorare a fertilităŃii solurilor; - includerea măsurilor de reconstrucŃie ecologică în planurile de organizare a

teritoriului; - continuarea lucrărilor de îmbunătăŃiri funciare menite să înlăture cauzele degradării;



148

5.7.1. Modalitã Ńile de investigare

La baza investigării şi evaluării diferitelor procese de degradare stau studiile pedologice, executate de Oficiile judeŃene de studii pedologice şi agrochimice, conform legislaŃiei în vigoare. Studiile pedologice sunt aprobate de comisii de avizare, din care fac parte şi specialişti din cadrul Institutului NaŃional de Cercetare pentru Pedologie, Agrochimie şi ProtecŃia mediului (I.C.P.A.). În noiembrie 2007 a intrat în vigoare H.G. nr. 1408 privind modalităŃile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului. Această hotărâre reglementează modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora și stabilirii responsabilităților pentru refacerea mediului geologic. Investigarea solului şi subsolului pentru evaluarea contaminării se realizează prin metode specifice geologice, hidrogeologice, geochimice și geofizice şi pedologice. Modalitã Ńile de investigare sunt adaptate obiectivului investigării poluării. Din ansamblul acestora, investigatorul mediului geologic selectează metodele, tehnicile şi tehnologiile considerate de el ca cele mai eficiente pentru structura geologică care urmează a fi investigată şi natura poluanŃilor urmăriŃi. Responsabilitatea aplicării programelor de investigare revine titularului de activitate sau deŃinătorului de teren prin modul în care sunt stabilite cu investigatorul mediului geologic (prestator de servicii) condiŃiile de realizare a lucrărilor de investigare şi evaluare. Metodele componente ale pachetului minimal obligato riu sunt: - metode pedologice, - metode geologice, - metode hidrogeologice, - metode geochimice, - metode geofizice.

Orice alte tipuri de cercetări ale mediului geologic care pot aduce informaŃii complementare investigaŃiilor obŃinute prin pachetul minimal obligatoriu pot fi realizate.

Tabel 5.7.1.1. Metode de investigare şi evaluare utilizate

Metode geochimice Metode geofizice Foraje

Nr crt

Localizarea sitului

contaminat

Tipul activit ăŃii

poluatoare

Prelev ări probe de sol

(mod recoltare, reŃea, nr. probe)

Prelev ări probe de

apă subterană (loc

recoltare)

Analize fizico-

chimice executate

Metoda utilizat ă(metodologia de lucru, suprafa Ńa

investigat ă/ km profil realiza Ńi)

Tip foraj(hidroobserva Ńii, prelevare probe de roci),

nr. foraje, adâncime, carotaje geofizice executate

0 2 3 4 5 6 7 8

1.

46°00.765’ lat N

27°19.319’ long E

Industria

petrolieră

- Recoltare conform

Ord.MAPPM 184/1997;

- Nr. probe: 2 la 2

adâncimi fiecare:

0,5m si 2 m

Nu a fost cazul

pH, cloruri, sulfati,

cadmiu, nichel,

cupru,TPH (IR), BTEX

Total, benzen, toluen, etilen benzen, xilen

Metode de analiză utilizate: - conform standardel

or în vigoare

Tip foraj: geotehnic;

Zona investigată:

- zona decantor - zona

rezervoare Nr. foraje: 2



149

Modalit ăŃile care au stat la baza inventarierii ariilor posi bil contaminate cu produse petroliere:

� s-a recurs la excavarea de şanŃuri cu dimensiunile de aproximativ 2 m lungime, 0,60 m laŃime şi 4 m adâncime, acest mod evidenŃiind cu uşurinŃă orice eventuală contaminare a solului cu produs petrolier.

� principiul triangulaŃiei: şanŃurile au fost amplasate în aşa fel încât pentru orice punct cercetat să poată fi aplicat principiul triangulaŃiei şi anume cercetarea unei posilbile surse de contaminare prin trei puncte, care să caracterizeze locaŃia respectivă.

� un foraj pe malul pârâului Chineja, în amonte faŃă de depozit, până la adâncimea la care întâlneşte apa freatică. Acest foraj are rolul de a verifica dacă depozitul Bereşti este singura sursă de poluare din zonă.

� un foraj amplasat în aval cu cca 50 m faŃă de depozit pe malul pârâului Chineja, până la nivelul la care întâlneşte apa freatică. Acest foraj având rolul de a monitoriza periodic conŃinutul de produs petrolier în apă.

De asemenea s-a procedat la dezafectarea depozitului şi excavarea întregii platforme pe care se aflau rezervoarele, până la nivelul staŃiei Petrom, aceasta reprezentând un volum de aproximativ 1200 m3.

In tabelul 5.6.2.1. privind inventarul siturilor contaminate, la rubrica observaŃii sunt înregistrate modalităŃile de investigare a siturilor contaminate, predominând modalităŃile geochimice. 5.7.2. Reconstruc Ńia ecologic ă a solurilor

Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃie ecologică, complementare şi compensatorii, şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinŃă a terenului.

Actul normativ care reglementează această activitate este H.G. nr. 1403 din 19.11.2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Prezenta hotărâre stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea acestor activităŃi şi se aplică :

- poluării mediului geologic, produsă de activităŃi cu impact semnificativ, care prezintă un risc real sau potenŃial pentru sănătatea oamenilor şi a mediului;

- terenurilor în care ecosistemele terestre au fost afectate.

Procesul de refacere a mediului geologic constă în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea şi decontaminarea ariilor contaminate, limitarea şi eliminarea posibilităŃilor de răspândire a poluanŃilor în mediul geologic şi în atingerea valorilor limită admise pentru concentraŃiile de poluanŃi.

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea competentă pentru protecŃia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, dupa caz, a studiului evaluării de risc, luând în considerare următoarele:



150

- caracteristicile şi funcŃiile solului, ale formaŃiunilor geologice şi ale apelor subterane; - tipul şi concentraŃia, gradul de risc pe care îl prezintă poluanŃii, organismele sau microorganismele nocive; - distribuŃia poluanŃilor în mediul geologic; - volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea, adâncimea şi accesibilitatea acestuia; - obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar pentru atingerea acestora; - raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic; - destinaŃia terenului după refacerea mediului geologic şi posibilitatea utilizării acestuia, având în vedere potenŃialul de dezvoltare al zonei sau folosinŃa terenului preconizată pentru viitor.

Operatorul economic sau deŃinătorul de teren este obligat să execute măsurile cuprinse în proiectul pentru curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃie ecologică la încheierea activităŃii şi/sau la schimbarea destinaŃiei terenului. Măsurile de refacere pot fi realizate concomitent cu alte activităŃi care se desfaşoară în mediul geologic.

La finalizarea proiectului tehnic pentru curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃie ecologică, autoritatea competentă pentru protecŃia mediului notifică autoritatea administraŃiei publice locale asupra ridicării restricŃiei, în vederea utilizării terenului.

Monitorizarea siturilor după încheierea proiectului tehnic de curăŃare, remediere sau reconstrucŃie ecologică este asigurată prin mijloace specifice de investigare şi evaluare a polării solului şi subsolului.

Poluatorul are obligaŃia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre, ce fac obiectul unui studiu de fezabilitate şi al unui proiect tehnic, elaborate după realizarea investigării şi evaluării poluării solului şi subsolului.

Costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre includ şi costurile monitorizării care se suportă de administratorul terenului.

În cadrul Programului OperaŃional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric, urmează a se realiza investiŃii pentru reabilitarea zonelor poluate istoric în regiunile cele mai afectate, pentru a reduce impactul negativ asupra mediului şi a sănătăŃii umane. Prin proiectul PHARE/2006/018-147.03.03/04.07- Asisten Ńă tehnic ă pentru preg ătirea unei strategii şi a unui plan de ac Ńiune pentru reabilitarea siturilor poluate istoric, la nivel naŃional, vor fi selectate 3 situri ale autorităŃile locale care au în proprietate situri contaminate, ce vor primi finanŃare din Fonduri Structurale.

Măsurile privind solurile agricole au în vedere urm ătoarele obiective generale, cuprinse şi în strategia în domeniu:

1. Retehnologizarea amenajărilor de îmbunătăŃiri funciare, urmărindu-se : � refacerea şi modernizarea lucrărilor de irigaŃii din arealele cu cerinŃe stringente, a

amenajărilor antierozionale şi extinderea acestora; � modernizarea lucrărilor de apărare - îndiguire şi desecări, executate până în prezent

şi extinderea acestora conform cerinŃelor;



151

� modernizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor sărăturate, a nisipurilor şi a solurilor nisipoase;

2. Refacerea stării fizice a solurilor prin afânarea adâncă şi combaterea crustei;

3. Corectarea reacŃiei solului, refacerea rezervei de materie organică şi a celei de elemente nutritive (în special de fosfor şi microelemente);

4. Prevenirea şi reducerea poluării chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor, reziduuri petroliere, pesticide etc., definitivarea şi aplicarea tehnologiilor de reconstrucŃie a terenurilor afectate;

5. Prevenirea şi reducerea poluării solului cu deşeuri, reziduuri lichide şi nămoluri, elaborarea de tehnologii pentru valorificarea unora din aceste produse ca apa de irigaŃie, fertilizanŃi sau amendamente;

6. Elaborarea şi aplicarea tehnologiilor moderne de depozitare a deşeurilor şi a reziduurilor solide, precum şi a celor de transformare a acestora în mediu de viaŃă pentru plante superioare terestre şi evitarea riscurilor de poluare a mediului înconjurator.

In agricultură, una dintre direcŃiile de orientare o reprezintă promovarea agriculturii durabile, bazată pe o producŃie intensivă de produse competitive având raporturi armonioase cu mediul înconjurător.

Sistemele de agricultură durabilă (integrată) sunt caracterizate printr-o activitate productivă multisectorială, producŃia vegetală fiind întotdeauna în relaŃie directă cu cea animalieră. Pentru dezvoltarea unei activităŃi productive intensive, cu rezultate de producŃie competitive sunt necesare următoarele măsuri:

� diversitate mare a culturilor vegetale dar în acelaşi timp soiuri şi hibrizi cu un potenŃial

genetic ridicat şi adaptaŃi condiŃiilor locale; culturile perene sunt folosite, atât pentru necesităŃile sectorului zootehnic, cât şi pentru înbunătăŃirea şi conservarea stării structurale a solulului; culturile de leguminoase perene (dar şi anuale) sunt preferate pentru îmbunătăŃirea bilanŃului azotului în sol, culturile ascunse sunt introduse, după recoltarea culturii principale, pentru protecŃia solului la suprafaŃă împotriva factorilor naturali şi antropici agresivi (ploi torenŃiale, circulaŃie necontrolată pe sol);

� utilizare de materiale organice reziduale provenite de regulă din sectorul zootehnic

(de preferinŃă a celor solide compostate) în combinaŃie cu îngrăşăminte minerale; se folosesc pentru asigurarea cu nutrienŃi a culturilor dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solului. Dozele de îngrăşăminte, ce urmează a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilanŃ a elementelor nutritive din sol în scopul evitării supradozării, mai ales în cazul azotului, atât pentru reducerea cheltuielilor de producŃie cât şi a poluării mediului;

� exploatare raŃională şi protecŃia pajiştilor şi fâneŃelor naturale şi a zonelor supuse

eroziunii printr-un păşunat în sistem controlat; furajarea animalelor trebuie să fie înconcordanŃă cu productivitatea rasei, iar manipularea şi depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie să respecte anumite reguli, în scopul minimizării poluării;



152

� efectuarea în perioadă optimă a tuturor lucrărilor solului precum şi a celor de recoltat şi transport;

� trebuie respectate şi anumite condiŃii cu privire la pretabilitatea solului.

In anul 2009, în scopul utiliz ării durabile a solului au fost aplicate urm ătoarele m ăsuri:

� scarific ări – 1.150 ha; � fertiliz ări cu îngra şăminte organice – 1.730 ha.

Sursa: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală GalaŃi Agricultura ecologic ă se bazează pe minimalizarea folosirii de materiale externe, pe interzicerea utilizării substanŃelor chimice de sinteză ca fertilizanŃi şi amelioratori ai solului, pesticide, ingrediente pentru prepararea furajelor, ingrediente şi auxiliari pentru prepararea alimentelor. Organismele modificate genetic şi derivatele acestora sunt

interzise în agricultura ecologică. Agricultura ecologică urmăreşte obŃinerea de produse agroalimentare ecologice certificate de origine vegetală şi animală de calitate, în strânsă legătură cu mediul înconjurător şi limitarea riscului poluării, cu menŃinerea fertilităŃii solului. Principiile de baz ă ale produc Ńiei ecologice :

� eliminarea oricărei tehnologii poluante; � utilizarea de rase, soiuri, specii cu rezistenŃă sporită la condiŃiile de mediu; � ameliorarea şi menŃinerea fertilităŃii naturale a solului; � integrarea creşterii animalelor în sistemul de producŃie a plantelor.

Ca şi în alte Ńări europene, agricultura ecologic ă, cu contribuŃia sa majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, are în România un potenŃial considerabil de dezvoltare. SuprafeŃele cultivate după modelul de producŃie ecologic au crescut în ultimii ani şi acestea trebuie să fie extinse şi în zonele vulnerabile prin: � sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice, ca o metodă de

producere a alimentelor prietenoase cu mediul; � sprijinirea şi creşterea competitivităŃii agriculturii ecologice; � conversia la metode ecologice de producŃie agricolă pentru

legume, fructe, plante aromatice şi medicinale, culturi furajere (orz furajer), păşuni naturale, producerea de lapte şi produse derivate ecologice, carne şi produse derivate ecologice;

� conversia terenurilor agricole către agricultura ecologică şi certificarea acestora în vederea înfiinŃării culturilor ecologice.

In acest sens, se menŃionează specializarea operatorilor pe domenii de agricultur ă ecologic ă:



153

Tabelul 5.7.2.

Nr. Operator Localitatea

Suprafa Ńa

(ha)

Categorii animale

(cap,tone)

Produse procesate (litri vin)

1 SC Coradami SRL Cavadineşti 30 - -

2 II Sava Alexandrina GalaŃi 20 61 vaci -

3 SC Agrofin Invest SRL GalaŃi 5,5 - -

4 SC Ghedin Test SRL FrumuşiŃa 582,8 - -

5 SA Dealul Covurlui Băleni 94,42 - -

6 SC Elvital InternaŃional SRL Gohor 12 - -

7 SC Agromond SRL FrumuşiŃa 10 - -

8 SC Orezu Latinu SRL IndependenŃa 160,41 - -

9 SC Doragra 2008 SRL Rediu 5 - -

10 SC Camiliv SRL Oancea 20 - -

11 PFA CreŃu Aurel Rediu 31,18 - - 12 SC Eurosem Bioagrivor SRL Nămoloasa 50 - - 13 SC Romespana SRL Lieşti 100 - - 14 SCDVV Bujoru Tg. Bujor 35,94 - - 15 PFA Fulger Adrian Băneasa 3,1 - -

16 SC Sav Agricer SRL Corod 10 - - 17 SC Prestatorul SRL Tuluceşti 55 - - 18 SC Mat Serv SRL Lieşti 50 - - 19 SC Agriserv SRL Tuluceşti 80,7 - - 20 SC Solanum SRL GalaŃi 10 - - 21 SC Silvagro MMM SRL C. Negri 5 - - 22 SA Recolta FrumuşiŃa 104,36 - - 23 I.I. Ene Dumitru Conachi 5 - - 24 I.I. Fuică Neculai Cudalbi 4,5 - - 25 PFA Fuică Angela Cudalbi 6,29 - - 26 I.I. Irimia Vasile Cudalbi 3 - - 27 SC Agrodan SRL Tecuci 10 - - 28 SC Agrimat SA Matca Matca 228 - -

Pechea 1881 - - Cuza Vodă 751,4 - -

Cudalbi 622,1 - - IndependenŃa 2330 - -

29 SC Agrocov SRL

Lieşti 603,9 - - 30 SC Danrogal SRL GalaŃi 5 - -

31 PF Balaban Ştefan Vânători 200 fam. albine

-

32 SC Remcris Impex SRL Gohor 1 to melci -



154

Nr. Operator Localitatea

Suprafa Ńa

(ha)

Categorii animale

(cap,tone)

Produse procesate (litri vin)

33 SC Holding Cereale SRL IndependenŃa 5 - - 34 SC Ecoagrovita SRL Schela 0,045 - - 35 SC Forystia SRL Tecuci 5 - - 36 SC Agrozoo Prosper SRL Munteni 5 - - 37 SC Agrovic Complex SRL Munteni 5 - - 38 PF Soare Oana Ane-Mary Nămoloasa 1 to melci - 39 SC Timpagro SRL T.Vladimirescu 10 - - 40 PFA Malaxa Săndel Tg. Bujor 3 - - 41 SC AGV Impex SRL Braniştea 291,3 - - 42 I.I. Popa Nicuşor Cristian Barcea 5 - - 43 SC Ceteras Com SRL Iveşti 5 - -

44 PFA ManeaVictor SmulŃi 5 - - 45 SC Forest Ago SRL Barcea 5 - - 46 SC Cârjan Agriprod SRL FârŃăneşti 5 - - 47 PFA Costrasel Andrei Smârdan 1 - - 48 SC Ferma Naturală SRL GalaŃi 1 - - 49 SC Agromec SA Şendreni Şendreni 3 - - 50 SC Burgidor şi Fii SRL Băleni 5 - -

61 vaci 200 fam.

albine TOTAL 8.284,945

2 to melci

266.000 litri vin

Sursa: DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală GalaŃi Implementarea politicilor agriculturii ecologice es timeaz ă şi alte efecte favorabile asupra mediului şi sănătăŃii umane: � reducerea riscurilor pentru mediu şi sănătate, folosindu-se sub control strictul necesar de îngrăşăminte organice şi produse pentru protecŃia plantelor care ajută la menŃinerea fertilităŃii solului şi la sporirea biodiversităŃii şi protecŃia calităŃii apelor; � creşterea suprafeŃelor cultivate după modul de producŃie ecologic pentru crearea unei pieŃe interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea garantată de un organism de inspecŃie şi certificare; � extinderea, promovarea şi generalizarea cultivurii unor soiuri şi hibrizi rezistenŃi la atacul dăunătorilor şi bolilor în vederea reducerii cantităŃii de produse de uz fitosanitar utilizate pe hectar; � respectarea rotaŃiei culturii în cadrul în cadrul organizării asolamentelor unice;



155

� administrarea uniformă şi în raport echilibrat a îngrăşămintelor naturale şi a celor de sinteză; � limitarea utilizării produselor chimice şi excluderea celor dăunătoare care ar putea avea efecte negative aspra mediului înconjurător şi a echilibrului biologic din natură, prin acumularea acestora în sol şi în produsele agroalimentare.

Documents

CAPITOLUL 5 STAREA SOLULUI 5.1. Introducerearpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea mediului/starea mediului jud...capitolul 5 – solul a g e n t i a p e n t r u p r o t e c t i a