capitolul 8 - cooperare transfrontalieră 1

  • View
    212

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of capitolul 8 - cooperare transfrontalieră 1

  • CAPITOLUL 8

    COOPERARE TRANSFRONTALIER

  • Cooperarea teritorial, transfrontalier sau de alt fel, nu poate fi un scop n sine.

    Cooperarea este un mijloc pe care fiina uman, prin excelen social, l folosete pentru a-i

    atinge scopuri care in de creterea calitii vieii. Din aceasta perspectiv cooperarea trebuie

    analizat prin prisma rezultatelor concrete obinute n urma ei, pentru c n lipsa acestor

    rezultate, costurile inerente implicate de orice tip de cooperare vor duce la slabirea acesteia

    pana la un nivel minim sau chiar la disparitie.

    Posibilitatea de a dezvolta parteneriate transfrontaliere este bineinteles data de pozitia

    geografica a judetului Satu Mare, la frontiera romano-maghiara si romano-ucrainiana, dar este

    influentata si de alte realitati obiective cum ar fi: lungimea acestor frontiere, existenta

    punctelor de trecere a frontierei, existenta minoritatilor etnice, existenta unor preocupari

    comune, si nu in ultimul rand noua situaie politic si economic de dupa 1990 care a

    schimbat radical modul practic in care cooperarea se dezvolta si a scos la iveal noi valente

    ale acesteia. Situarea pe coridoare de transport Est-Vest si Nord-Sud

    Atat frontiera romno-ungar cat si cea romano-ucrainieana, pe portiunea

    corespunzatoare judetului Satu Mare, a fost trasat la sfritul anului 1918, dup terminarea

    Primului Rzboi Mondial, de o comisie internaional prezidat de geograful francez

    Emmanuel de Martonne. Pornind de la vestul localitatii Scarisoara noua, ea urmeaz un

    traseu sud-vest/nord-est, prin Cmpia Panonic pn la un punct situat pe rul Tur, la 16 km

    nord de municipiul Satu Mare, unde se intersecteaz cu frontiera dintre Ucraina i Ungaria,

    mai continua pe directia sud-vest/nord-est pana la nordul localitatii Bocicau, dupa care ia o

    directie nord-vest/sud-est spre Carpatii Orientali, pana la nordul comunei Huta-Certeze, avnd

    o lungime total de 190.066 km.

    8.1. Descrierea zonei de frontier Satu Mare - Ucraina

    Lungimea frontierei judeului Satu Mare cu Ucraina este de 92,914 km, nvecinndu-

    se cu regiunea Zakarpatska.

    Punctul de trecere al frontierei comune este Halmeu n judeul Satu Mare, punctul

    corespondent din statul vecin, fiind Diakovo. Regimul de transport n acest punct de trecere a

    frontierei este cel rutier i feroviar.

    Analiznd situaia minoritilor n zon remarcm faptul c la recensmntul din anul

    2002, Satu Mare avea o populaie de 367.281 locuitori, iar structura pe naionaliti includea o

    minoritate ucrainean de aproximativ de 0,4%, iar n regiunea Zakarpatska, populaia

    minoritar romn ajungea la peste 2,5% din populaia total.

    Majoritatea populaiei din cele dou zone de grani triesc n mediul rural i se

    confrunt cu probleme privind scderea populaiei i migrarea acesteia, situaie agravat de o

    situaie periferic a zonei la nivel naional. Totui trebuie menionat importana i

    oportunitile oferite de existena unei moteniri culturale comune i a cooperrii panice.

    Nivelul de dezvoltare din cele dou zone de grani este unul sczut, cu un PIB/capita

    cu mult sub media UE, i chiar mai sczut dect la nivel naional. Dac n judeul Satu Mare

    acest indictor depete 30% din media UE, o situaie mai grav se nregistreaz n regiunea

    Ucrainean, unde indicatorul nregistreaz valori situate sub 10% din media UE.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/1918http://ro.wikipedia.org/wiki/Primului_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Emmanuel_de_Martonnehttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Panonic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Turhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Satu_Marehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frontiera_%C3%AEntre_Ucraina_%C8%99i_Ungaria&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_2002

  • Avnd n vedere faptul c o pondere important a populaiei triete n mediul rural,

    agricultura este un sector care atrage un procent ridicat din fora de munc. n ce privete

    contribuia sectoarelor la PIB, se remarc importana sectorului teriar pentru ambele zone de

    grani. Ponderea ridicat a agriculturii, nsoit de lipsa inovrii, repreznit importante

    blocaje n calea dezvoltrii.

    Turismul este o activitate economic de interes att pentru judeul Satu Mare, ct i

    pentru regiunea Zakarpatska, bazndu-se pe un ridicat potenial existent. Regiunea de grani

    dispune de arii protejate cu valori naturale i culturale unice i de importante resurse de ape

    termale i minerale care, prin exploatare adecvat, prin asigurarea satisfacerii ateptrilor

    turitilor i atragerea unui mai mare numr de vizitatori, pot contribui la dezvoltarea

    economic a zonei, prin crearea de locuri de munc i creterea veniturilor.

    Datorit amplasrii geografice a ariei de frontier, accesibilitatea acesteia depinde de

    numrul i calitatea drumurilor. Nu sunt construite legturi de transport de nivel calitativ

    ridicat (autostrazi sau drumuri expres). n partea ucrainean a frontierei, n particular n ariile

    de munte i n sezonul de iarn, condiiile de drum sunt inadecvate. Judeul Satu Mare este

    legat de Zakarpatska prin intermediul drumului European E81, existnd i legturi feroviare.

    n ambele zone de grani exist cte un aeroport n municipiile reedin: Satu Mare i

    Uzhgodor.

    Din punct de vedere al riscurilor, ambele zone de grani se confrunt cu inundaii, o

    problem mai mare n partea ucrainean i alunecri de teren, n partea romn a graniei.

    Ca i problem comun important, din punct de vedere a mediului, a fost identificat

    managementul deficitar i inadecvat al apei. Multe din localitile rurale mici sunt lipsite de

    canalizare i tratearea apelor uzate. n Zakarpatska poluarea industrial a sczut, ns poluarea

    cu ape comunale uzate este semnificativ n orasele principale. Apele freatice sunt puternic

    contaminate, fapt care pune n pericol potenialul turistic.

    8.2. Descrierea zonei de frontier Satu Mare - Ungaria

    Din totalul graniei judeului Satu Mare 97,152 km sunt cu Ungaria, nvecinndu-se cu

    judeul Szabolcs-Szatmr-Bereg.

    Punctele de trecere a frontierei sunt:

    1. Carei, punctul corespondent din statul vecin, Ungaria, este gerdmajor. Regimul de transport in acest punct de trecere a frontierei este cel feroviar.

    2. Petea, punctul corespondent din statul vecin, Ungaria, este Csengersima. Regimul de transport n acest punct de trecere a frontierei este cel rutier

    3. Urziceni, punctul corespondent din statul vecin, Ungaria, este Vallaj. Regimul de transport n acest punct de trecere a frontierei este cel rutier

    Alt element care trebuie analizat pentru a vedea in ce masura influenteaza intensitatea

    cooperarii teritoriale este prezenta minoritatilor nationale. La recensmntul din anul 2002,

    Satu Mare includea o minoritate maghiar de 35,2%. Aria de frontiera are o populatie

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_2002

  • multietnica si, n consecinta, traditii multiculturale bogate. Acest lucru este reflectat prin

    interactiuni transfrontaliere regulate ale comunitatilor locale, ce ofera baze solide pentru

    ntarirea relatiilor

    transfrontaliere si promovarea dezvoltarii integrate a zonei.

    Nivelul general de dezvoltare economica al zonei de cooperare este foarte scazut n

    comparatie cu media EU. PIB-ul pe cap de locuitor al judeului maghiar fiind puin mai ridicat

    dect cel din Satu Mare. Lipsa inovrii, omajul, precum i ponderea ridicat a agriculturii,

    reprezint serioase blocaje n calea dezvoltrii, n vreme ce, existena unor orae dezvoltate i

    a forei de munc poate constitui baza unei mbuntiri treptate a performanelor economice

    generale ale regiunii.

    Veniturile din turism sunt reduse in zona, desi rezulta din datele statistice ca Romnia

    este o destinatie importanta pentru vizitatorii din Ungaria si vice-versa, mai ales in ce priveste

    turismul pentru cumparaturi. Cu toate acestea, data fiind vecinatatea geografica si relativa

    complementaritate a atractiilor, exista posibilitati pentru extinderea turismului, aceasta

    necesitnd disponibilitatea de informatii si o activitate de promovare mai activa. O alta

    oportunitate privind dezvoltarea turismului este promovarea atractiilor din zona ca destinatii

    comune, fapt care ar necesita o cooperare si mai activa ntre organizatiile si ntreprinderile de

    turism.

    Datele statistice si sondajul in randul populatiei indica existenta cererii transfrontaliere

    pentru folosirea serviciilor de sanatate din Ungaria. Aceasta oportunitate a fost deja

    recunoscuta de catre diferitii furnizori de servicii de sanatate, iar acestia initiaza colaborari,

    mai ales pe baza bilaterala, de la institutie la institutie. Apropierea geografic este factorul ce

    permite utilizarea integrat a infrastructurii medicale. Diferentele dintre reglementarile

    nationale, dintre mecanismele si ratele de finantare mpiedica o cooperare mai activa n

    domeniu. Dat fiind potentialul existent, ar fi utila implementarea unor proiecte-pilot la scara

    redusa, care ulterior ar putea fi extinse si aplicate pe baze mult mai largi.

    Se poate afirma c n vreme ce, marile valori de trafic pe direcia est-vest si nord-sud

    pot iniia o anumit dezvoltare economic, cel mai important obstacol n calea unei mai bune

    cooperri este suprancrcarea i dezvoltarea deficitar a infrastructurii de transport. In

    domeniul infrastructurii rutiere este de remarcat ca accesibilitatea asezarilor rurale mici,