PARTEA I

IANUARIE 1976

Capitolul I

in acele zile noroase, Robert Neville nu $tia niciodatarsigur

cdnd asfinlea soarele gi uneori ei aPareau Pe sfrazi

inainte ca ql sa se poata intoarce acasA.

Daca ar fi avut o fire mai analitica, ar fi putut calcula mo-

mentrl alroximativ a sosirii loq dar el i$i Pastrase inca obice-

iul de o viaF de a calcula caderea nopfi dupa cer, iar in zilele

noroase aceasta metoda nu funcfiona- Iata de ce optase penau-a

ra,rnane pe hnga casa h acele zile. Se plimba prin apropierea

casei in dupa-amiaza posomordt4 cu o ligara atamandu-i incoltul gudi, lasand peste umar un fuicel de fum. Verifica toate

ferestrele pentu a vedea daca fusese shbitA vreo scandurl

Dupa aucurile violente, scdndurile erau adesea craPate sau

pa4ial clesprinse 9i nebuia sa le inlocuiasca. Era o munca pe

carc o detesta" Astazi, o singura scandula era pe jurnahte des-

pi:J],sL Nu-i ceva uimitor? se g6ndi el.

in cu*ea din spate verifici sera gi rezervorul de apa.

Uneori, sfiuctura din juul rezerYorului putea fi slabiti" oricolectoarele de ploaie, indoite sau frante. Alteori ei aruncau

pietre peste gardul inalt ce inconjura sera 9i sfdgiau plasa de

deasupra, iar el era nevoit sa inlocuiasca tabliile.

Astizi, atdt rezervorul cdt gi sera erau neatinse.

Se in&epta spre casa pentru a lua un ciocan 9i niSte

cuie. Pe cdnd deschidea usa din fatra. arunca o privire sPre

refleclia deformati a propriei figuri in oglinda cripata pe

caxe o fxase pe u$a cu o luna mai derreme. in cdteva zile,

10 RICHARD MATHESON

bucadle zimtate ale ogtinzii cu spate aryint ar aveau sa cada-

Lasa sa cada, se gendi el. Era ultima blestematA de oglindape care o mai punea acolo; nu merita. Urma sa puna in locusnroi. Usnrroiul avea intotdeauna efect,

Sffibatu incet lini.stea sumbra a camerci de zi, facu lastAnga in micul vestibul, apoi din nou la stinga in dormitor

Pe vremuri, incaperea fusese bogat decorata - dar astafusese mai demult. Acum era o hcaperc pe deplin func-

fionala Si, avand in yedere ca patul Si bhoul lui Neville ocu-pau un spaliu atdt de mic, acesta hansfonnase o latura acamer€i in atelier.

Un banc de lucru se intindea agoape de-a lungul integu-lui percte, pe suprafala sa facuta dintr-un lemn dur afl6ndu-seun fera$rau grcu, un shmg penhl lemn, o piaha de polimr $io menghina- Deasupra pe percte, erau atamale la intamphrcrastele pentru sculele folosite de Robert Neville.

LUA un ciocan de pe banc $i cules€ cateva cuie dintr-unadin ladite. Apoi iesi din nou in curte 9i fixa bine scandura de

oblon. Azvdrli cuiele nefolosite pe o gramada de moloz dinapropiere.

RAmase o vrcme pe peluza din f4a casei priyind in susulgi-n josul lui Cimarron SEeet, cufirndata acum in tacerc.

Era un barbat lnalt, de fteizeci si sase de ani, de origineanglo-germana, cu niste rasaNri banale daca nu punem lasocoteala gura voluntara Si larga, Fecum 9i ochii de un al-bastru intcns, ochi carc erau alintili asupra ruinelor carboni-zate ale caselor din apropierc. El le arsese pana h temeliipentru a-i impiedica pe ei sa sara pe acoperigul siu folo-sindu-se de cele invecinate.

Dupa cat€ya clipe respira incet Si adanc $i reveni incasi. Azvdrli ciocanul pe sofaua din camera de zi, apoi lgiaprinse o alti dgara si-si tuma po4ia de bautura de la mijlo-cul diminetii.

Mai tirziu, facu un efort pentru a se indrepta spre buca-tarie $i pentu a cufa|a mizeria acumulag in chiuveta ln

SIJNTOLEGENDA 11

ultirnele cinci zile. $tia ca trebuia sa arda farfuriile de hArtie

si Bcamurile folosite, sa stearga mobila de praf, sa spele

chiuvetele, cada de baie $i toaleta si sa schirnbe cearsafurile

gi felele de pema de Pe pat, dar nu avea chef de aga ceva'

Pentru ca era barbat Si em singur Si toate aceste lucruri

nu aveau nici o importanta Pentru el.

Era aProape amiaza Robeft Neville se afla in sera! cule-

gand usturi inff-un cos.

La inceput i se facea rau cand mirosea o cantitate atat de

mare de usturoi; stomacul ii era tot timPul into$ pe dos'

lcum, mirosul era in casa, ii era imPregnat in haine, iar

uneori se gendea ca hebuia sa-i fi patruns chiar si in came'

De-abia il mai remarca.

Dupa'ce culese clestule caPalani, se intoarse in casa $i le

dadu drumul in chiuveta- Dadu un bobamac intrerupatorului'

lumina clipi 5i i$i capata stralucbea nomala' Printre dinlii in-

clestati ii scaPa un $uiemt dezgustat. Din nou generatorul!

Trebuia sa citeasca iarasi instructiunile si sa verifice legatu-

rile electrice. Si, daca era prca gleu de dePanat, va tebui

sA-si instaleze un nou generator.

Furios, hase un scaun cu picioare inalte langa chiuveta'

apuca un culit $i se aseza, sufland din greu'

La inceput, separa capalanile in caFi mici, in forma de

secera. APoi taie in doua fiecarc caFl tare 9i roz, scoldnd la

lumina miezul camos. Aerul se umplu de mirosul usturator

si patrunzator. Cand deveni prea suparabr, dadu drumul la

in;dada de aer condidonat 5i curentul indeparta cea mai

mare parte din miasmar

Se intinse si lua o dalta de spart gheala de pe un rastel din

perete. Gauri fiecare jumatate de caFl, apoi ii prinse impre-

una cu sarma pana ce oblinu douazeci si cinci de giraguri'

La inceput, atamase aceste $iraguri deasupra ferestrelor'

Dar ei aruncasera piehe de ta depafiare pana ce el fusese obli-

gat sa acoperc geamuri.te sparte cu buca$ de Placaj' in cele din

12 RICHARD MATHESON

urma, int-o buna zi, rupsese placajul g batuse in loc randuriegale de scenduri. Casa se transfomas€ intr-un cavou lugu-bru, dar tot era mai bine decat sa zboare pieuele prin camerc,stimind o ploaie de cioburi de sticla. $i, de indm ce montase

cele tei instalatii de aer condilionat, n-a mai fost chiax atat derau. Un om se obisnuiegte cu orice atunci c6nd e nevoie.

Cand ispravi de in$iraf caFii de usturoi, iesi afara ri-iagaF pe rama ferestrelor, dand jos vechile giraguri, carr-gipierdusera cea mai mare parte a mimsului.

Trebuia sa faca aceasta operaliune de doua ori pe sapta-

mana. Era prima sa masura de aparare panA ce avea sA ga-

seasca alta mai buna.

ApLnrc? se gandea el adesea. Pentlt ce?

Toata dupa-amiaza confectriona larugi.ii prelucra la strmg din pene groase de lemn, aiate cu fe-

rAsmul h o lungime de doulzeci de centimeti. Apoi le fa-sona la polizor pana ce devenira asculite ca nitt€ purnale.

Era o munci obositoare, monotona, ce umplea aerul cuun praf de lemn fierbinte, o pulberc care i se depunea pe toliporii Si-i patrundea ln plamani, facandul sa tu$easca"

$i totusi, nu parea sa avanseze deloc. Indifercnt cnli p-rugi ar fi facut, disparcau cat ai clipi din ochi. Iar penele se

gaseau din ce in ce mai greu. Pana la urma va hebui saprelucreze bucad dreptunghiulare de lemn. N-ar fi distrac-tiv aga ceva? se gdndi el iritat.

Totul era foarte deprirnant si-l determina sa caute unmijloc mai eficace pentru a-i disfruge. Dar cum sa-l ga-seasca daca nu-i dadeau nici o gansA de a o lasa mai u5or cumunca gi de a g6ndi?

in timp ce lucra la suung, asculttr simfoniile a trei4 a

saptea si a noua de Beethoven, la difuzoml instalat in dor-rnitor. Era mulpmit ca invafase de timpuriu in viaF, de lamama s4 sa aprecieze acest gen de muzic," iI ajuta sd-giumple teribilele ore libere.

STJNTOLEGENDA 13

incepdnd de la ora patru, ochii i se indreptau mercu

spre ceasul de pe perete. Lucra in tacere, cu buzele stranse'

"o o lrgara in cottul gudi 5i privirea fixata Pe culitul de

strung ce mugca din lemrL irnPrlstiind plaful pe podea'

P-atru si un sfert. Pauu $i jumatate' Cinci fara un sfert'

Peste inca o ora' ticalo$ii aia dezgustatori aveau sa se

apropie din nou cle casi- De indata ce se facea intuneric'

Statea'linga figiderul uria5, Pregatindu-gi cina Ochii

sai istovili se plimbau de la mormanele de came la legu-

Jnele congelate, de la piine 5i produse de patiserie la fructe

si inghetata.

Alese dbua cotlete de miel, fasole verde si o cutiula cu

$erbet de Portocale. Scoase recipientele respective din frigi-

der gi irnpinse u5a cu conrl.

Porni apoi spre gramezile inegale de cutii de tabla' sti-

wite pAnaia tavan. Lua o cutie cu suc de rogii qi parasi

camera ce odinioara fusese a lui Kathy si care acum apartr-

nea stomacului sau.

Se dePlasa incet de-a curmezisul camerei de zi' privind

footapet rl ce acopetea perclele din spale' Repezenta o faleza

sancoasa situata deasupra undelor albastre-verzui ale unui

ocean, ce se spargeau 5i imrndau o serie de $anci nege' De-

parte, in inalnrl cennui s€nin $i albastru, pescaru$i albi pluteau

dusi de vanl iar in pafiea &eapa un coPac noduos a$ma

deasupra abisului cu ramurile negre inal$ndu-se spre cer'

lteville se indrepta spre buciurie 5i dadu drumul pe

masa tuturor produselor, cu ochii afintili pe ceas' $ase fara

douazeci. Cuind'Tuma nigte aPa intr-o craticioara $i o puse pe soba'

Apoi dezgheF cotletele si le a$eza pe g$tar' Apa fierbea

aeia, aa incat Oaau drumul fasolei congelate inauntru 5i o

ac-operi, gdndindu-se ca' probabil, cuptorul elecnic era de

yina pentru supraincarcarca generatorului'

SUNT O LEGENDA14 RICHARD MATHESON

i$i taie doua felii de paine Si-9i tuma un pahar cu suc

de rosii. Se a$eza la masa si privi secundarul ro$u care se

deplasa incet pe cadranul ceasului. Ticalosii aveau sa

apara curand.

Dupa ce termina sucul, se indrepb catIe u;a din faF $i

iegi pe verandl. Cobori scarile pe peluza si pasi sge trotuar.

Cerul se intuneca $i se facea racoare. Privi in susul 5i-njosul lui Cirnarron Street, in vreme ce briza rece ii ciufuleaparul blond. Asta era necazul cu zilele noroase; niciodata

nu $tiai cand soseau.

Ei bine, cel puqin erau mai placute decat blestemalele de

furtuni cu praf. Ridicdnd din umeri, traversa din nou peluza $i

inEa in cas4 inchizind 9i zavordnd uga in spatele sau, trtrgend

9i bara groasa de-a curmezigul ugii. Apoi se duse in bucatarie,

intoarse codetele si stinse focul de sub cratila cu fasole.

Punea mancarea in farfurie, cdnd se opri brusc, iar ochiii se indreptara rapid spre ceas. $ase 5i douaz€ci si cinci. Ben

Cortrnan striga:

- Neville, iesi afara!

Roben Neville se aqeza oftdnd gi incepu sa manance.

Se a$eza in camera de zi, incercend sa citeasca, ipi pre-

parase un whisky cu sifon la micul sau bar $i tinea in mana

paharul rcce in timp ce citea un text de psihologie. Din difu-zorul plasat deasupra u5ii vestibulului rasuna la maximummuzica lui Schdnberg.

Totugi nu era sufrcient de tare. inca ii auzea afara, mur-

murand Si pa$ind primprejur, fipdnd, mdriind gi lupt6ndu-se

intre ei. Din cand in cand, o piatra sau o caramida cadea cu

zgomot surd pe casa. Uneori lara cate un ceine.

$i toli erau acolo pentu acela$i lucru.

Robert Neville inchise ochii prct de o clipa 9i-9i s!f,nsebuzele. Apoi ii redeschise 5i ipi aprinse alta fgara, hsandfumul sa-i paFunda adanc in plamani.

tgi dorea sa fi avut timp PenEu a-si izola fonic casa' Nu

ar n ior, "t

l. asa de rau daca n-ar fi tebuit sa-i asculte'

Chiar si dupa cinci luni, tot il enervau'-' *,t ." *ui oi u tu ei' La incePut facuse o gaura in fereas-

ra din fala $i-i urmaxise. Apoi femeile il zadsera si incepu-

*tt ri i" ,* f"ftf a" pozilii scabroase' pentru a-l ademeni

afara din casa" El nu dorea sa pdveasca asa ceva'

Puse cartea deoparte si lxa dePdmat covorul ln dmP ce

asc,tlaVe*iixe Nachti Eansmis de difuzor' $tia ca-$i putea

Dune tampoane in urechi pentru a nu-i mai auzi' insa asta ar

i inr.rnn* t, nurnui audi muzica 5i nu dorea sa simta ca il

fodau sa stea intr-un fel de cochilie''--

fn"t ir" hir, nou ochii' Femeile faceau ton-[ sa fie at6t de

clihcil, se gdndi el' femeile care pozau precum niste mario;

r"i"i"ttl"" "."apte,

cu gandul ca avea sa le vada $i

avea sa se hoiarasca sa iasa din casa'- 'nu

"*Oui A" * frison' ln fiecare noapte era la fel' Ci-

t"u si u""-uttu *ori"a. Apoi incePea sa se gindeasca la izola-

rea fonica a casei, iar dupa aceea la femei'

in adincul corpului sau, acea caldua se manifesta din

noo ,i "f tti str?nse buzele atit de tarc Pana cand devenira

Jt". C*tst"u Ui"" fenomenul si il exaspera faptul ca nu-l

iu*.opani. s. ,n*it"$a din ce in ce mai Putemic pAna ce

nu md putea ramane locului' Apoi se ridica in ptctoare 9t se

olimba agale Prin camera, cu pumnii golili de singe'^,at"a.o,ii p. ianga .otp' Uneori punea in firncfune L0-JtoJ *u Oaa"" a.-"t la muzica atat de tarc incat il du-

,"nr *fU". Trcbuia sa acfioneze cumva c6nd se simtea

rcalmente rau.

Sirnti cum muschii abdomenului i se contracta durcros'

niaica cle jos cartea $i lncerca sa citeasca' buzele silabisind

fiecare cuvant, incet si Penibil'

\r""W ,-"t*t*' "-!er de coarde oP 4 de Amold schitnberg (rI F )

16 RICHARD MATHESON

Numai cA, intr-o c[pa, cartea ii cazu din nou in poala.

Arunca o privfue spre biblioteca aflata in fata sa. Toatecunostintele din acele ci4i nu puteau sa stinga focul din el;toate cuvintele secolelor nu puteau sa puna capat poftelorstupide si fara de cuvinte ale camii sale.

Toat€acestea fAcura sa suspine. Era o insultA pentru unbalbar. in regda, era un instinct natual, dar nu mai existanici un rnijloc pentu a si-l satisface. il obligasera la celibat,a$adar trebuia sa Eaiasca asfel. A,i rnrrte, nu? se intr€ba eLEi bine , folosegte-o!

Se intinse qi dadu muzica Si mai tare, apoi se sili sa ci-teasca o pagina intreaga fara sa faca nici o pauza" Citi des-pre celulele de sange fo4ate sa treaca prin membrane,despre limfa alba ce tansporta dejectiile prin tuburi blocatede ganglionii limfatici, despre lirnfocite gi leucocite.

.... pentru a se varsa in zona umarului $eng, Enga to-race, int-o yena mare a sistemului circulator."

Cartea se inchise cu un pocnet inabusit.

De ce nu-l lAsau in pace? Credeau ca-l pot avea to[i?Erau chiar atit de prosti incat crcdeau a.sa ceva? De ce in fie-care noapte? Duptr cinci luni era de crezut ca sosise uemeasa renunle Si sa incerce in alta parte,

Se duse la bar gi-gi trlma un alt pahar. Pe cand se intorceasprc scaun auzi pietele zanganind pe acoperig 9i aterizandcu niste buftrituri surde in tuflSurile de l6nga casa- Domi-nind zgomotele, auzi vocea lui Ben Cortrnan strigind a9a

cum facea intotdeauna:

- Neville, iesi afara!fntr-o zi an sa pun m na F ticAlosu' ala, se gendi el

sorbind addnc din bautura amara- -irtr-o zi o sa-i Infig un p-rui drcpt ln blestematu' lui de piept. O sd fac un Sarut de ju-matarc de metru, special Wnr el, tm@obit cu panglici,ticalosu' naibii!

Mdine. M6ine avea sa izoleze fonic casa" Unghiile i se

infipsera in palmele cu incheieturile albe. Nu mai putea

STINTOLEGENDA 17

srporta sa se gandeasca la femei' Poate ca nu s-ar gandi la

ele daca nu le-ar auzi.Mla:r:,e' Meine'

Muzica se termina, iar el lua rrafrrl de discuri de pe

pick-up si le stecura la loc in mapele de carton' Acum ii auzea

si rna "lar.

it tin." -ana dupa primul disc' il aseza pe platanul

oick-uo-ului si rasuci butonul de volum pdna la maxim'' lhe Year ofthe Plagtd de Roger Leie ii rasuna in uerhi'

Viorile scd4Aiau si se tfu:guiau, $rnpanele rasunau puEmic'

aidoma batailor unei inimi muribunde' flautele intonau

teme ciudate, atonale.

intr-un acces de furie, smulse discul $i-l izbi de genun-

Iniot at"p,. De mult dorise sa-l sparga' Me$e teapan spr€

bucagrie $i'arunca bucatrile la cutia de gunoi' Apoi rlmase

in odaia intunecaa, cu ochii inchi$i, cu dinlii clanFnind $i

"u mainile acoperindu-5i urechile' LasaSi-ma ln pace' la'

sa[i-ma In Pace,lasati-ma In Pace!' fl-uu"u nici un rost, nu-i Putea Invinge pe tirnp de

noapte. N-avea nici un rost sa incerce; noaptea era domeniul

lo. A"Iionn e*t "In

d" Prosteste, incercand sa-i invinga- Sa

urmareasca un film? Nu, n-aYea chef sa monteze proiecto-

.ul. Au"u ., ." bug" in Pat si sa-ti Puna dopurile in urechi'

Oricum, a$a Proceda in fiecare searl

Raoid. incercAnd sa nu se gandeasca detoc' s€ indrePu

,pre dor itor si se dezbraca' i5i puse pantalonii de la pi-

jama si intra in Uaie. Nu Puta niciodata bluza de la pijama;

La un obicei deprins in Panama' in timPul razboiului'

ln timp ce se spala, isi contemPla in oglinda Piepnrl lat'

parul negru din jurul mameloanelor si din centrul PieP$-

lui. Privi crucea bogat impodobita pe care Si-o tatuase Pe

piept in Panama, intr-o noaPte cand se imb alase' Ce nebun

uin p" ut*at ""

giindi' Ei bine, Poate ca acea cruce li sal-

vase viala'

I Anul molimei (n tr.)

18 RICTTARD MATHESON

igi spalA cu grija dinlii; incerca sa-i ingrijeasca cat maibine pentru ca acum era propriul sau dentist. Din unele lu-cruri se putea alege prafirl, dar nu gi din sanatatea s4 se

gandi. Annci de ce nu furcetezi a ama alcool in tine? s in-ftb^ el. Dat de ce nu taci &aatlui datA?

Trecu prin casa $i stinse luminile. Privi fototapetul ce-teva clipe, lncercand sa i$i inchipuie ca era cu adevAratoceanul. Dar cum putea crede asa cev4 cu toate buftriturile,urletele, marainuile $i fipetele ce veneau din noapte?

Stinse lampa din camera de zi si intra in dormitor.Cand vazu rumegusul ce acoperea patul scoase un su-

net de dezgust. inaepana cu cateva miqcari rapide demana, socotind ca ar fi mai bine si construiasca un peretedespa4itor intre atelier Si partea din camera in care dor-mea Mai bine ai face asta, mai bine ai face a$alalfi, gendimorocanos. Erau atit de multe blestematele de /uc.ur deAcut hcat nu va mai ajunge niciodatl sA se ocupe de ade-varaa problema.

lgi puse tampoanele in urechi qi il invalui o liniste de-plina- Stinse lumina qi se strerurl inte ceagafiui. Privi ca-dranul fosforescent al ceasului $i vazu cA. era zece 5i citevamilrntb, Tocmai bine,lgi zise.In felul acesta, am sA nd rcoldevrcme nAine4imineaq.

Ramase lntins ln pat, rcspirAnd cu nesal in intunecimeadin jur, sperind sa-i vini somnul. Numai ca linistea nu-lajuta" inca putea zari acolo afafi, putea sa-i vada pe aceioameni cu fep albe d6nd tircoale casei 5i cautind fira ince-tare un mijloc de a ajunge la el. Probabil ca unii dinte eistateau ghemuifi pe picioarele dinapoi, precum c6inii, cuochii sEalucitori indreptafi spre casa, cu dintii scrdsnindu$or, inainte fi inapoi, inainte si inapoi.

$i femeile...Chiar era nevoie sa inceapa. din nou sa se gandeasca la

ele? Cu un blestem pe buze, se intoarse pe burta $i-Si afundacapul in pema fierbinte. Zacu acolo, respirand greoi, cu

SUNTOLEGENDA 19

comul zvArcolindu-i-se usor sub cearsaf' Sd vina diminea@!

Mintu ii,.p"ta uce$e cuvinte in fiecare rLozPl€ Dwnneze-

ute, sa vina datA dimineata!--'O ti.a p" Vllgi"i4 dpa pdn somr! iar degetele se incles-

tarA pe cear$afurica niSte gheare cuprinse de ftenezie'