6
Capitolul I Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor : a) Etnogeneza romaneasca Pe teritoriul de astazi al Romaniei au locuit in antichitate geto-dacii. Acestia faceau parte din neamul tracilor (de origine indo europeana) fiind ramura de N a acestora. Geto dacii s-au diferentiat din neamul tracilor in epoca fierului. Primele informatii scrise despre geto-daci ni le furnizeaza istoricul antic HERODOT atunci cand ne releateaza expeditia regelui persan Darius I impotriva scitilor din N M. Negre din anul 514 I Hr. El spune despre geto daci ca erau “cei mai viteji si mai drepti dintre traci” Geto dacii erau politeisti. Din punct de vedere politic erau organizati in triburi si uniuni de triburi. Acestea au fost unite sub o singura conducere de catre regele Burebista ( 82-44 I Hr). Statul creat de Burebista era o monarhie militara. Dupa moartea lui Burebista statul sau s-a divizat in 4 apoi in 5 regate mai mici, pastrandu-se un nucleu puternic in muntii Orastiei. Unitatea dacilor a fost refacuta de regele Decebal ( 87–106 D Hr). Decebal a fost nevoit sa se confrunte cu romanii in 2 mari razboaie 101-102, 105-106.

Capitolul I

Embed Size (px)

DESCRIPTION

d

Citation preview

Page 1: Capitolul I

Capitolul I

Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor :

a) Etnogeneza romaneasca

Pe teritoriul de astazi al Romaniei au locuit in antichitate geto-dacii. Acestia faceau parte din neamul tracilor (de origine indo europeana) fiind ramura de N a acestora.

Geto dacii s-au diferentiat din neamul tracilor in epoca fierului. Primele informatii scrise despre geto-daci ni le furnizeaza istoricul antic HERODOT atunci cand ne releateaza expeditia regelui persan Darius I impotriva scitilor din N M. Negre din anul 514 I Hr. El spune despre geto daci ca erau “cei mai viteji si mai drepti dintre traci”

Geto dacii erau politeisti. Din punct de vedere politic erau organizati in triburi si uniuni de triburi. Acestea au fost unite sub o singura conducere de catre regele Burebista ( 82-44 I Hr). Statul creat de Burebista era o monarhie militara.

Dupa moartea lui Burebista statul sau s-a divizat in 4 apoi in 5 regate mai mici, pastrandu-se un nucleu puternic in muntii Orastiei. Unitatea dacilor a fost refacuta de regele Decebal ( 87–106 D Hr). Decebal a fost nevoit sa se confrunte cu romanii in 2 mari razboaie 101-102, 105-106.

In urma acestora o parte a Daciei a intrat in componenta statului roman alcatuind provincia romana Dacia. Provincia Dacia s-a aflat sub stapanire romana in perioada 106-271. In acest interval de timp s-a desfasurat procesul de romanizare prin care se intelege insusirea de catre geto daci a obiceiurilor, traditiilor, credintelor si mai ales a limbii latine .

Romanizarea s-a desfasurat in 3 etape:

1. Sec 2 I Hr – Sec 2 D Hr – Etapa preromana2. 106 – 271 – Etapa romanizarii oficiale3. 271 – secolele 7-8 – Etapa postromana

Page 2: Capitolul I

Factorii romanizarii :

1. Armata : invatau de la soldatii romani

In Dacia au fost adusi aprox 50.000 de soldati romani organizati in 2 tipuri de unitati militare : legiuni si trupe auxiliare

2. Veteranii :

Soldati care isi incheiasera serviciul militari, erau latinofoni disciplinati si din acest motiv erau folositi in administratia romana.

3. Colonistii :

In dacia colonizarea a fost masiva si organizata de statul roman. Istoricul Eutropius ne spune ca Traian a adus in Dacia “nesfarsite multimi de oameni” pentru cultivarea agoarelor si popularea oraselor.

4. Urbanizarea: Orasele

Orasele din Dacia erau impartite in 2 categorii :

Colonii -Ulpia Municipii - Tibiscum-Traiana - Paralisscum-Sarmizegetusa-Apulum

5. Administratia 6. Religia7. Scoala8. Viata economica9. Dreptul roman

Poporul roman s-a format in primele 8 secole ale primului mileniu crestin la N si S Dunarii de Jos in fostele provincii romane Dacia si Moesia. El este un popor romanic din romanitatea rasariteana.

Page 3: Capitolul I

Limba romana este formata din: Substrat-daco moesicStrat-latinSuprastrat-slav

b) Romanitatea romanilor in viziunile istoricilor

Prin romanitatea romanilor se intelege originea latina a romanilor unitatea si continuitatea de viata a acestora dobandirea constiintei originii noastre latine.

In Evul Mediu romanii au fost numiti cu termeni precul vlah, olah, valoc termeni ce desemneaza o populatie neslava. Cei mai de seama autori straini care vorbesc despre romanitatea romanilor sunt :

-Imparatul bizantin C-stin al 7 lea vorbeste despre populatia neslava din Balcani folosind termenul de romani

-In secolul 12 in lucrarea Faptele Ungurilor cronicarul Anonimus spune ca la venirea ungurilor in Transilvania acestia i-au gasit pe romani si slavi

-In secolul 13 cronicarul Simon de Keza spune de romani ca sunt urmasii pastorilor si coloniilor romane

-Numerosi autori umanisti italieni precum Flavio Biondo, Enea Silvio Picolonini vorbesc in lucrarile lor despre latinitatea romanilor

Dintre autorii romani care abordeaza ideea romanitatii romanilor ii amintim pe :

- Nicolaus Olahus – in sec 16 in lucrarea Hungaria spune ca romanii din Transilvania, Moldova si T. Romaneasca sunt descendent colonistilor romani

Page 4: Capitolul I

Cronicarii:

-Grigore Ureche in Litopisetul Tarii Moldovei -Miron Costin in De neamul moldovenilor-Dimitrie Cantemir in Hronicul vechimii romano moldovlahilor, vorbesc despre originea latina si unitatea tuturor romanilor-Constantin Canta Cuzino in lucrarea Istoria Tarii Romanesti spune ca etnogeneza romanilor are la baza 2 elemente : dacii si romanii

In secolul 18 membrii scolii ardelene vorbesc despre originea pur latina a romanilor.Bogdan Petriceicu Hasdeu combate ideea originii pur latine a romanilor aducand argumente in favoarea contributiei geto dacilor la etnogeneza romaneasca.

Alti istorici romani care sustin teoria autohtoniei romane, a originii latine a acestora sunt :

1. A.D. Xenopol2. Vasile Parvan3. Nicolae Iorga4. Gheorghe Iorga 5. C-stin C Giurescu6. C-stin Daicoviciu

In secolul 18 si-a facut aparitia teoria imigrationista, autorul ei este Franz Josif Sulzer. In secolul 19 ea a fost dezvoltata de catre Robert Roesler fiind de aceea renumita si teoria roesleriana.

Acesta sustine in mod eronat ca poporul roman s-a format la S Dunarii de unde a imigrat la N Dunarii unde i-a gasit pe maghiari.