1

CUVÂNT INAINTE

Acest curs se adresează personalului navigant brevetat şi nebrevetat şi reprezintă o sinteză a actelor legislative naţionale ce reglementează navigaţia fluvială si maritimă civilă, aflate într-o continuă schimbare datorată ritmului rapid de dezvoltare a relaţiilor sociale şi celor economice, alinierii legislaţiei romanesti la legislatia comunitara si nu in ultimul rand datorita pericolului reprezentat de terorismul international.In cazul aparitiei unor noi reglementari privind navigatia civila se vor face adnotari pe marginea notelor de curs sau intru-n caiet separat in clasa in timpul predarii materiei. In acest curs am evitat comentariile pe textul legilor care reglementează navigaţia civilă, comentarii urmând să se facă în sala de curs în urma dialogului cursant – expert, şi de aceea este de dorit ca materia să fie parcursă de cursanţi inainte de a intra in sala de curs pentru ca dialogul cursant –expert să fie cât mai constructiv şi in scopul insuşirii materiei încă din timpul predării ei. In acest curs am facut o prezentare a unor noţiuni din legea fundamentală a României , Constituţia României publicată în monitorul oficial nr.233 din 21 noiembrie 1991, am prezentat normele generale care reglementează navigaţia civilă, respectiv ORDONANŢA nr. 42 din 28 august 1997 privind navigaţia civilă, LEGEA nr. 412 din 26 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind navigaţia civilă si HOTĂRÂREA nr. 245 din 4 martie 2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval. Aceste note de curs prezintă drepturile şi îndatoririle personalului navigant, răspunderea juridică a personalului navigant, infracţiuni, contravenţii, abateri şi sancţiuni disciplinare, dispoziţii cuprinse in Regulamentul serviciului la bordul navelor fluviale civile, referiri la personalul minim de siguranţă pentru navele fluviale şi la administrarea porturilor şi serviciilor în porturi iar la începutul acestui curs este prezentat un mic dicţionar juridic care încearcă să familiarizeze personalul navigant cu anumiţi termeni juridici. Precum veti remarca, aceste note de curs au căutat să acopere reglementările legislative principale privind navigaţia civilă dar nu s-au făcut referiri la legi care, în secundar, reglementează şi unele aspecte care au influenţă asupra navigaţiei civile fluviale şi maritime precum reglementările privind protecţia mediului, legislaţia penală, legislatia muncii etc., aceste aspecte urmand să fie prezentate în sala de curs.

2

DICŢIONAR DE TERMENI JURIDICI Această secţiune este un repertoriu de definiţii juridice reduse la esenţial, dar care în totalitatea lor, constituie o mică parte din terminologia uneia din cele mai vechi şi mai actuale ştiinţe sociale, ale cărei principii cereau, in sintetismul roman, ”a trăi cinstit, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce i se cuvine”. Acest dictionar de termeni juridici se adresează personalului navigant,căruia uneori îi scapă înţelesul terminologic juridic, rămânând astfel în afara unor conotaţii textuale legale, doctrinale sau jurisprudenţiale. Precizarea inţelesului cuvintelor a constituit şi constituie o condiţie esenţială a oricărei confruntări ideologice dornice de a ajunge la soluţii reale şi durabile. Într-un stat de drept, a cărui structură se întemeiază pe raporturi juridici, limbajul dreptului devine un element de cultură citadină de care nu se poate face abstractie. Astfel dreptul devine un factor de orientare si consiliere in viata de toate zilele a cetăţeanului de rând. A ABANDON-renunţare la un drept, la o acţiune, la o obligaţie; ABATERE-încălcarea unor norme disciplinare sau administrative; ABILITA-a face pe cineva capabil de a îndeplini un act juridic ABORDA-a manevra o navă spre a o lipi de alta. A ciocni o navă de un chei, dig sau o alta navă. A lupta contra unui vas bord la bord. ABROGARE-anularea unei legi ,decret,hotarare,decret ,conventii etc. care inceteaza de a mai fi aplicabile. ACORD-intelegere intre doua sau mai multe personae fizice sau juridice pentru incheierea ,modificarea sau stingerea unui act juridic. ADEVERINTA-inscris prin care se adevereste un drept sau un fapt. ADEZIUNE-aderare la ceva.Contract de adeziune-contract ale carui clauze sunt impuse de catre o parte fara a putea fi negociate. AGENT-reprezentant a unei organizatii ,institutii etc. care indeplineste animate insarcinari. AGENTIE – reprezentanta a unui stat ,institutie sau intreprindere. AMENDAMENT-modificarea adusa unui proiect de act normativ. ANCHETA-cercetare facuta de organe publice pentru a lamuri imprejurarile in care s-a produs un fapt,a strange dovezile corespunzatoare si a stabili raspunderile. ARESTA- a lipsi pe cineva de libertate ca urmare a savarsirii unei infractiuni sau in vederea unei judecati sau cercetari.Are loc in Temecula unui mandat de arestare emis de parchet sau de o instanta judiciara. ASIGURARE-raport contractual nascut din lege sau dintr-o conventie in Temecula curia o persoana numita asigurator se obliga in schimbul unei prime de asigurare sa

3

plateasca unei alte persoane numita asigurat o suma de bani in cazul produceri unor daune eventuale. AUTORIZATIE-permisiune (oficiala) de a exercita un drept ,de a incheia un act sau a face ceva. AVIZ-document prin care se comunica o instiintare cu caracter oficial;rezolutia unui organ competent cu privire la unele probleme pentru care a fost consultat. B BANCRUTA-faliment,insolvabilitatea unui comercial vinovat de acte ce agraveaza situatia creditorilor. BREVET- document eliberat de o autoritate publica prin care se recunoaste unei persoane o calitate in temeiul caruia i se acorda anumite drepturi. BURSA-institutie unde se negociaza hartii de valoare,valute straine sau tranzactii de marfuri. C CABOTAJ-navigatie de-a lungul coastelor,de obicei intre porturile aceleiasi tari. CABOTIER-nava pentru cabotaj. CADUC-act ce nu mai are putere legala ,nul,anulat,perimat,cazut in desuetitudine. CARTA-act ce stabileste structura si functionarea unui organism international. CAZ FORTUIT-eveniment pricinuit de un fapt imprevizibil si de netrecut care inlatura ,in afara oricarei culpe debitorului ,executarea obligatiei pe care acesta din urma a contractat-o. CAZIER JUDICIAR-serviciu organizat pentru a face cunoscute antecedentele judiciare ale persoanelor prin fise centalizate. CERTIFICAT –act prin care un organ de stat confirma un fapt sau autenticitatea unui inscris sau atesta o anumita calitate. CITATIE-somatie facuta unei persoane de a se infatisa inaintea unei instante in calitate de parte,martor sau informator. CONOSAMENT-inscris formal folosit in transportul de marfuri prin care carausul confirma expeditorului primirea marfurilor pe care se obliga sa le transporte si sa le predea la o anumita destinatie. CONSTITUTIE- lege fundamentala a unui stat care reglementeaza organizarea statala,raporturile dintre puterile publice cat si principiile dreptului public al respectivului stat. CONTENCIOS-ansamblul proceselor susceptibile de a fi solutionate de instantele judiciare. CONTRABANDA-fapte de comert realizate impotriva legilor unei tari.

4

CONTRACT-acord de vointa incheiat intre doua sau mai multe persoane pentru a crea o obligatie,a modifica sau a stinge obligatii preexistente.Inscris ce dovedeste existenta unei conventii. CONTUMACIE-lipsa nejustificata a acuzatului de la procesul ce i-a fost intentat. CREANTA-drept in temeiul caruia o persoana (creditorul)poate constrange pe o alta(debitorul)sa-i dea,sa-i faca sau sa nu-i faca ceva. CULPA-act sau omisiune savarsita cu sau fara intentie in indeplinirea unei obligatii contractuale sau a unei norme legale.Culpa presupune discernamantul autorului si-l obliga la repararea prejudiciului cauzat. D DECIZIE-hotarare luata de un organ de stat,administrativ sau judecatoresc.Rezultatul unei deliberari individuale sau colective. DELICT-fapt ilicit si culpabil ,cauzator de prejudicii,de unde si obligatia de dezdaunare. DREPT-totalitatea regulilor generale de conduita ce reglementeaza raporturile sociale dintr-o societate data,sanctionate prin forta de constrangere a statului. E EXPERTIZA JUDICIARA-mijloc de proba ce rezida dintr-o lucrare , calcul, analiza, apreciere etc. intocmita de un specialist in temeiul unei dispozitii date de o instanta judiciara pentru clarificarea unor fapte ce formeaza obiectul unui proces. EXSEQUATUR-investire cu formula executorie a unei hotarari judiciare straine pentru a fi aplicata in tara. F FALIMENT-administrarea si lichidarea patrimoniului unui comerciant ,persoana fizica sau juridica ,aflata in imposibilitate de a-si achita debitele contractate pe care le-a incheiat. FALS-infractiune ce are ca obiect falsificarea unui act oficial ,savarsita cu prilejul intocmirii acestuia ,de catre un functionar sau o persoana aflata in exercitiul indatoririlor sale de serviciu. FAVORIZAREA INFRACTORULUI-ajutorul dat unui infractor pentru a se sustrage de la urmarire,judecata sau pentru a scoate avantaje de pe urma infractiunilor comise. FLAGRANT-infractiune ce se descopera in momentul savarsirii ei sau indata dupa consumarea ei.

5

FORTA MAJORA-situatie de fapt de neprevazut si de neinlaturat care pune pe debitor in imposibilitatea de a-si duce la indeplinire obligatia sau determina o persoana sa faca ceva impotriva legii. FURT- infractiune ce consta in a lua un bun mobil din posesia altuia in scopul de a si-l insusi pe nedrept. FRONTIERA DE STAT-linie imaginara ce separa doua state. G GAJ-contract prin care un debitor remite creditorului sau un lucru mobil in vederea garantarii executarii executarii unei obligatii pe care cel dintai si-a luat-o printr-un contract fata de cel de-al doilea. GESTIUNE-administrarea unor bunuri sau a unui patrimoniu al unei persoane de catre reprezentantul acesteia.Totalitatea operatiilor administrative si financiare ce incuba unui angajat in cadrul serviciului pe care-l indeplineste. GREVA-intreruperea procesului de munca de catre muncitori. H HOTARARE-act adoptat ,ca urmare a unei deliberari de catre un organ colegial. Hotarare judecatoreasca-act prin care o instanta judiciara solutioneaza litigiul care i-a fost adus spre judecata. I ILEGAL-contrar legii;nelegal;neaprobat;clandestin. IMPEDIMENT LEGAL-opreste la indeplinire un act juridic intemeiata pe o dispozitie legala. IMPRESCRIPTIBILITATE-situatia unor drepturi care,in conformitate cu legea,raman mereu ocrotite si,in consecinta,valorificate. IMPUNITATE-scutirea de pedeapsa in cazurile prevazute de lege. INALIENABIL-imposibil de instrainat;Situatie prevazuta de lege cu referire la bunuri sau drepturi care,neaflandu-se in circuitul civil ,nu pot face obiectul unui act de instrainare. INAMOVIBIL-(functionar) ce nu poate fi mutat,inlocuit sau destituit din functie fara anumite garantii prevazute de lege. INFRACTIUNE-fapt care datorita periculozitatii sale sociale este sanctionat de legile penale. INSTIGARE-fapta unei persoane care cu buna stiinta determina pe o alta sa savarseasca o fapta sanctionata de legile penale. INTERPOL-Organizatia Internationala a Politiei Criminale.

6

INSCRIS-obiect ce poarta o insemnare ce releva fapte,acte juridice sau imprejurari referitoare la o situatie juridica. J JAF-infractiune ce consta in acte de pradare sau deposedare violenta de bunuri in scopul insusirii lor pe nedrept de catre infractor. JURISDICTIE-competenta de a judeca JURISPRUDENTA-ansamblu de hotarari judecatoresti pronuntate cu ocazia solutionarii proceselor. JUST TITLU-titlu translativ de proprietate care ,fara a indeplini conditiile de valabilitate cerute de lege,da totusi posibilitatea L LEGATIE-misiune diplomatica a unui stat pe langa alt stat,misiune de rang inferior ambasadei. LEGE-act normativ stabilit de puterea legislativa ,ce cuprinde norme generale de conduita obligatorie ,sanctionata prin forta de constrangere a statului. LEGITIM-calitate a unui act sau fapt de a fi in conformitate cu legea. LICENTA- permisiune acordata unei persoane fizice sau juridice de afolosi o opera de creatie intelectuala. M MANDAT-contract in temeiul caruia o persoana numita mandatar se obliga sa faca ceva pe seama unei persoane numite mandante,de la care a primit respectiva insarcinare.Mandat de arestare –act emis de procuror sau de instanta de judecata pentru arestarea inculpatului. MARCA-semn distinctiv folosit de intreprinderile comerciale pentru a le deosebi produsele si activitatile de cele similare ale altor intreprinderi. MARE-element al domeniului public international alaturi de fluvii,aer,si alte cai de comunicatie internationala.Mare libera ~ce nu face parte din apale teritoriale sau interne ale unei tari si in consecinta nici un stat nu –si poate exercita suveranitatea asupra acesteia.Mare teritoriala~supusa suveranitatii satului riveran ,pana la o anumita limita. MINISTER-organ central al administratiei de stat ce-si desfasoara activitatea intr-un anumit domeniu. MUTUALITATE-forme de angajament reciproc prin care membri unui grup se asigura , prin plata unei cotizatii,impotriva unor riscuri sau se obliga la acordarea de ajutoare pentru anumite situatii.

7

N NATURALIZARE-act prin care organul competent acorda unui strain cetatenia ,cu indeplinirea conditiilor cerute de lege. NAVA-vehicul special amenajat pentru navigatia maritima sau fluviala. NAVIGATIE-calatorie sau transport cu o nava;fluviala~ce se face pe cursurile de apa sau pe fluvii;maritima~ce se face pe mari sau oceane. NAVLOSIRE-inchirierea unei nave pentru transport de marfuri. NORMA JURIDICA-regula de conduita ,obligatorie si impersonala instituita prin lege sau obicei si a carei aplicare este asigurata la nevoie de forta de constangere a statului. NOTIFICARE-act prin care se aduce la cunostinta unei persoane in act juridic ce a fost sau urmeaza a fi intocmit. NOTORIETATE-calitate de a fi cunoscut. NULITATE-ineficacitatea unui act juridic ce rezulta din lipsa unei conditii de fond sau forma pe care legea le cere pentru valabilitatea acestuia. O OBICEI-norma de drept folosita prin traditie si acceptata de societate. OBIECT-prestatie asupra careia se refera un drept,o obligatie,un contract,o cerere in justitie. OBLIGATIE- raport juridic in temeiul caruia o persoana numita creditor poate cere unei alte persoane numita debitor,o prestatie determinata. OFICIOS-caracteristica unui act care desi nu are caracter oficial ,emana totusi de la o auturitate publica. ORDINE PUBLICA-norme si masuri obligatorii in temeiul caruia statul asigura atat functionarea normala a organelor sale ,cat si interesele legitime ale cetatenilor. P PACT-acord de vointa cu efecte juridice .Conventie,tratat. PARCHET-organ de stat a carei competenta rezida in punerea in miscare si sustinere a actiunii penale. PARLAMENT-organ legislativ al statului ,alcatuit din membri alesi prin vot de catre cetateni. PATRIMONIU-totalitatea drepturilor si obligatiilor unei persoane fizice sau juridice ce pot fi evaluabile in bani. PENALITATE-despagubire baneasca pe care partea in culpa urmeaza sa o plateasca , conform legii sau contractului in caz de neexecutare sau executare defectuasa.

8

PETITIE-cererea pe care cetateanu o adreseaza organelor de stat ,in care acesta isi expune parerile ,face sugestii sau formuleaza o plangere sau o cerere. POPRIRE-procedura prin care un creditor poate urmari sumele datorate de catre debitor sau un tert. PREAMBUL-partea introductiva a unui act normativ intern sau international.Expunere de motive a unui act juridic. PRESCRIPTIE-mijloc de dobandire a unui drept sau de eliberare dintr-o obligatie ,intr-o anumita perioada de timp ,in conditiile legii. PREZUMTIE-concluzie pe care legea sau instanta o trage din situatii cunoscute asupra unor fapte necunoscute. PROMULGARE-act prin care seful statului dispune publicarea si intrarea in vigoare a unui act normativ. PUTATIV-caracteristica unui act juridic care,desi nul,poate produce efecte in favoarea persoanei de buna credinta ce la considerat valabil la incheierea acestuia. R REA CREDINTA-fapta unei persoane ce incalca legea constienta fiind de caracterul ilicit al acesteia. RECHIZITORIU-act prin care parchetul sesiseaza instanta ,cerandu-I aplicarea legii fata de un invinuit sau inculpat. RECIDIVA-savarsirea de catre o persoana ,dupa ce fusese condamnata pentru o anumita infractiune ,a unei alte infractiuni ,fie de aceeasi natura ,fie de o natura deosebita. REZILIERE-desfacerea pentru viitor a unui contract cu prestatii succesive. S SABOTAJ-infractiune ce consta in indeplinirea sau neindeplinirea ,cu intentie ,de catre angajat ,a unor obligatii de serviciu,fapt ce duce la urmari grave in viata economica si socio-politica a statului. SECHESTRU-masura de indisponizare a unui bun in vederea executarii silite sau a confiscarii lui. SERVITUTE-sarcina stabilita asupra unui imobil in folosul altui imobil ce apartine altui proprietar. SUBROGATIE-substituirea unei persoane cu o alta intr-un raport de drept . SUVERANITATE-atribut al statului ce consta in suprematia de stat in interiorul hotarelor sale si independenta ei in exterior.

9

T TALION-pedeapsa ce consta in savarsirea de catre victima impotriva infractorului a unei fapte identice cu cea pricinuita de catre acesta din urma. TARIF-taxa oficiala pentru anumite servicii. TERORISM-actiuni contrare legii intreprinse de unele persoane in vederea satisfacerii unor interese economico-politice ilegale. TRATAT-conventie intre doua sau mai multe state cu privire la relatiile reciproce intre acestea. U UZANTA-mod de procedare.Diplomatica~,practica utilizata in relatiile diplomatice. UZURPARE-folosirea de catre o persoana ,in mod fraudulos a unui drept,titlu nume sau calitate. V VALIDARE-confirmarea unui act juridic pentru a produce toate efectele prevazute de lege. VETO-drept al unei persoane juridice sau fizice de a se impotrivi la luarea unei hotarari. VICIU-deficienta,lipsa,alterare. VIRAMENT-transfer de fonduri ce se efectueaza din contul unei persoane in contul alteia. Z ZAPIS-dovada scrisa. ZALOG-gaj.

10

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ( decembrie 1991)

TITLUL I : Principii generale Statul român: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.Forma de guvernământ a statului român este republica. Suveranitatea: Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum. Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu TITLUL II: Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale Egalitatea în drepturi: Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege. Cetăţenii români în străinătate Cetatenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia celor care nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară. Accesul liber la justitie : Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

CAPITOLUL II Drepturile şi libertăţile fundamentale

Libertatea individuală :Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile Perchezitionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile şi cu procedura prevăzute de lege. Reţinerea nu poate depăsi 24 de ore. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Dreptul la apărare: Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Libera circulaţie : Dreptul la libera circulaţie, în ţară şi în străinătate este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept. Fiecărui cetăţean ii este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinta in orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară . Munca şi protecţia socială a muncii : Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit . Alegerea profesiei şi alegerea locului de muncă sunt libere. Salariaţii au dreptul la protecţie socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptamânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice. Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8ore. La muncă egală, femeile au salariul egal cu bărbaţii.

11

Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate. Interzicerea muncii forţate Munca forţată este interzisă. Nu constituie muncă forţată: a. serviciul cu caracter militar sau activitatăţile desfăşurate în locul acestuia de cei care potrivit legii, nu prestează serviciul militar obligatoriu din motive religioase; b. munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, in perioada de detenţie sau de libertate conditionată; c. prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi sau de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege. Dreptul la grevă Salariatii au dreptul la grevă pentru apararea intereselor profesionale, economice şi sociale. Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate. Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constitutionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile celorlalţi.

12

LEGEA nr.412 din 26 iunie 2002 pentru APROBAREA Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind Navigaţia Civilă

Transportul naval este reglementat prin prevederile prezentei ordonanţe şi ale altor acte normative emise de Guvern sau de autoritatea de stat competentă, precum şi prin prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. Prezenta ordonanţă stabileşte normele specifice aplicabile transportului naval, modul de organizare a sistemului instituţional din acest domeniu şi organismele care fac parte din acest sistem, normele specifice privind desfăşurarea în siguranţă a navigaţiei, precum şi normele specifice aplicabile mijloacelor de transport naval şi personalului care deserveşte mijloacele de transport naval şi/sau efectuează activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi auxiliare acestora. Prevederile prezentei ordonanţe se aplică activităţilor de transport naval, activităţilor conexe şi activităţilor auxiliare acestora, care se desfăşoară în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, navelor care arborează pavilionul român, navelor care arborează pavilion străin şi navighează în apele naţionale navigabile ale României, precum şi personalului navigant român. Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică navelor militare şi porturilor militare.

I. SISTEMUL INSTITUŢIONAL DIN DOMENIUL TRANSPORTULUI NAVAL

1.Autoritatea de stat în domeniul transportului naval Autoritatea de stat în domeniul transportului naval este Ministerul Lucrărilor

Publice, Transporturilor şi Locuinţei, denumit în continuare minister, care elaborează şi promovează actele normative şi normele specifice aplicabile transportului naval, urmăreşte aplicarea acestora şi asigură aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. Ministerul îşi exercită atribuţiile prevăzute la alin. (1) direct sau prin delegare de competenţă prin instituţiile publice, companiile naţionale, regiile autonome sau societăţile comerciale aflate în subordinea sau sub autoritatea sa. Ministerul îşi exercită rolul de autoritate de stat în domeniul transportului naval privind activităţile de reglementare, autorizare, coordonare, inspecţie, control, supraveghere şi certificare ale infrastructurilor de transport naval, ale mijloacelor de transport naval, ale activităţilor de transport naval, ale activităţilor conexe şi ale activităţilor auxiliare acestora, precum şi ale personalului care efectuează aceste activităţi şi deserveşte mijloacele de transport naval prin Direcţia generală a transporturilor maritime, pe Dunăre şi căi navigabile din cadrul ministerului, denumită în continuare direcţie.

13

Direcţia exercită atribuţiile ministerului privind coordonarea, supravegherea şi controlul, după caz, ale instituţiilor publice, companiilor naţionale, regiilor autonome şi societăţilor comerciale din domeniul transportului naval, care funcţionează în subordinea sau sub autoritatea ministerului, în ceea ce priveşte activităţile prevăzute mai sus Organismele prevăzute la alin. (1) formează sistemul instituţional din domeniul transportului naval şi exercită, potrivit competenţelor atribuite, funcţiile de: a) autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei; b) autoritate portuară şi/sau de căi navigabile; c) pregătire şi perfecţionare a personalului care deserveşte mijloacele de transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi auxiliare acestora; d) alte funcţii specifice domeniului transportului naval. 2. Autoritatea Navală Română

Funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei este îndeplinită de Autoritatea Navală Română, organ tehnic de specialitate din subordinea ministerului, care are următoarele atribuţii: a) aduce la îndeplinire obligaţiile ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte; b) elaborează normele tehnice naţionale privind construcţia, întreţinerea şi repararea navelor; c) certifică şi monitorizează conformitatea navelor sub pavilion român şi a echipamentelor cu normele tehnice naţionale şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte; d) certifică conformitatea companiilor care operează nave care arborează pavilion român cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte; e) acordă brevete, certificate de capacitate, atestate şi certificate de conformitate personalului navigant român; f) organizează sesiuni de examene pentru obţinerea brevetelor şi a certificatelor de capacitate; g) acordă dreptul de arborare a pavilionului român, dispune suspendarea sau retragerea acestui drept şi eliberează actele de naţionalitate navelor care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român; h) efectuează supravegherea navigaţiei şi controlul traficului de nave în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti; i) efectuează inspecţia şi controlul navelor, indiferent de pavilionul acestora, în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti privind respectarea prevederilor legale naţionale în domeniu şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;

14

j) efectuează controlul statului pavilionului la navele care arborează pavilionul român; k) efectuează controlul statului portului la navele care arborează pavilionul altor state şi care se află în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti; l) efectuează înmatricularea şi ţine evidenţa navelor care arborează pavilion român, a navelor aflate în construcţie în România şi a personalului navigant român; m) coordonează activităţile de căutare şi salvare a vieţii omeneşti, a navelor şi aeronavelor aflate în pericol pe mare şi în apele naţionale navigabile ale României; n) coordonează activităţile de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi, împreună cu autorităţile de protecţie a mediului, coordonează intervenţia pentru depoluare; o) asigură supravegherea tehnică privind clasificarea şi certificarea siguranţei construcţiei navelor care arborează pavilionul român, în conformitate cu normele tehnice obligatorii de construcţie emise de către minister sau agreate de acesta; p) efectuează supravegherea tehnică a lucrărilor de construcţii a navelor care urmează să arboreze pavilion român şi efectuează certificarea materialelor şi a echipamentelor utilizate la construcţia acestora; q) efectuează supravegherea tehnică şi certificarea construcţiei containerelor, în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte; r) eliberează certificate de tonaj navelor care arborează pavilionul român; s) cercetează evenimentele şi accidentele de navigaţie; t) sancţionează contravenţional persoanele care încalcă prevederile legale privind navigaţia civilă şi prevederile legale privind poluarea apelor naţionale navigabile de către nave, dacă faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni; u) transcrie constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român, precum şi asupra navelor aflate în construcţie; v) alte atribuţii stabilite prin actul normativ de organizare şi funcţionare a Autorităţii Navale Române. Autoritatea Navală Română se înfiinţează ca instituţie publică cu personalitate juridică, cu finanţare extrabugetară, prin fuziunea Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonomă "Registrul Naval Român". Autoritatea Navală Română preia toate drepturile şi obligaţiile celor două persoane juridice care se desfiinţează. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Navale Române se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Autoritatea Navală Română îşi exercită atribuţiile prin aparatul propriu, prin căpităniile de port şi prin inspectoratele tehnice, care sunt organe teritoriale operative ale acesteia.

15

3. Administraţii portuare şi/sau de căi navigabile

Funcţia de autoritate portuară şi/sau de căi navigabile este îndeplinită de administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile, care au ca principal obiect de activitate aplicarea politicii portuare şi de căi navigabile, elaborată de către minister, coordonarea activităţilor care se desfăşoară în porturi şi pe căile navigabile şi implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor de transport naval. Modul de organizare şi funcţionare a activităţilor în porturi şi pe căile navigabile, de administrare a infrastructurilor de transport naval şi de desfăşurare a activităţilor de transport naval, a activităţilor conexe şi a activităţilor auxiliare acestora se stabileşte prin lege. 4. Centre de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval

Funcţia de pregătire şi perfecţionare a personalului care deserveşte mijloacele de transport naval sau care desfăşoară activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi auxiliare acestora se asigură prin centre de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval, aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului. Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrelor de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval, îşi pot desfăşura activitatea şi prin intermediul unor instituţii publice, regii autonome, societăţi comerciale, asociaţii şi fundaţii acreditate de către minister, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Criteriile şi condiţiile de acreditare se stabilesc de către minister. Centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului din domeniul transportului naval, pot organiza şi derula şi alte activităţi menţionate în actul normativ de înfiinţare.

16

II. ACTIVITĂŢI DE TRANSPORT NAVAL În sensul prezentei ordonanţe, sunt considerate activităţi de transport naval: a) transporturile publice maritime sau fluviale de persoane şi/sau de mărfuri, efectuate de către persoane juridice; b) transporturile de persoane şi/sau de mărfuri în folos propriu, pe apele naţionale navigabile, efectuate ca activitate accesorie unei alte activităţi economice, efectuate de persoanele juridice sau fizice care le organizează, mărfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activităţii lor, iar persoanele transportate fiind angajaţii lor; c) transporturile de bunuri şi/sau persoane în interes personal, pe apele naţionale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerinţelor proprii de transport pe apă, pentru sport sau agrement; d) activităţile conexe activităţii de transport naval. În apele naţionale se desfăşoară şi activităţi auxiliare activităţilor de transport naval. Ministerul stabileşte activităţile de transport naval, activităţile conexe şi activităţile auxiliare acestora, care sunt supuse autorizării, precum şi criteriile de autorizare, cu respectarea prevederilor legale

III. MIJLOACE DE TRANSPORT NAVAL

1.Dispoziţii generale Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât navighează sau staţionează în apele naţionale navigabile ale României, sunt supuse prevederilor legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. Orice navă care navighează sau staţionează în apele naţionale navigabile, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie să fie conformă cu regulile de clasificare şi cu regulile tehnice, precum şi cu condiţiile de muncă şi viaţă la bordul navelor, prevăzute în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, astfel încât să nu constituie un pericol pentru siguranţa navigaţiei, a persoanelor şi a mărfurilor transportate, precum şi pentru mediu. Prevederile de mai sus se aplică şi navelor care navighează sau staţionează în apele naţionale, altele decât cele navigabile. Normele tehnice obligatorii pentru navele sub pavilion român privind proiectarea, construcţia, modificarea şi repararea se aprobă de către minister. Aceste norme pot fi elaborate de organele de specialitate ale ministerului sau pot fi cele ale unor societăţi de clasificare agreate de către minister. În porturile româneşti transporturile maritime şi fluviale internaţionale de mărfuri şi/sau de persoane se desfăşoară cu accesul liber şi nediscriminatoriu al tuturor navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează.

17

Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele naţionale navigabile şi în porturi se exercită de către minister, prin Autoritatea Navală Română. Ministerul, prin Autoritatea Navală Română, îşi exercită autoritatea şi asupra navelor care arborează pavilion român şi navighează în marea liberă şi în apele teritoriale navigabile ale altor state. Reglementările, supravegherea şi controlul navigaţiei în apele naţionale, altele decât cele navigabile, sunt de competenţa consiliilor judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe teritoriul cărora se află aceste ape. Reglementările întocmite de consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, se aprobă de către minister. Activitatea de supraveghere şi control se organizează de consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu avizul Autorităţii Navale Române. Ministerul urmăreşte asigurarea condiţiilor tehnice minime de navigaţie în apele naţionale navigabile şi în porturi, în ceea ce priveşte adâncimile, semnalizarea, manevrarea şi acostarea navelor şi altele asemenea. Apele naţionale navigabile ale României sunt formate din marea teritorială, apele interioare navigabile, radele şi acvatoriile portuare, precum şi din bazinele şantierelor navale. Regimul şi întinderea mării teritoriale şi ale apelor maritime interioare se stabilesc prin lege. Apele interioare navigabile sunt constituite din: a) fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor navigabile; b) apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră; c) apele maritime interioare. (4) Fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor navigabile, precum şi apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră, constituie căile naviga-bile interioare ale României, denumite în continuare căi navigabile. Căile navigabile, precum şi administratorii acestora, din punct de vedere al navigaţiei, sunt stabilite nominal şi pe porţiuni, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului. (5) Acvatoriile portuare sunt constituite din totalitatea suprafeţelor apelor incluse în limitele porturilor. (6) Radele sunt suprafeţe de apă destinate adăpostirii sau staţionării navelor şi, în cazuri speciale, operării nave-lor şi pot fi: a) rade interioare, care fac parte din acvatoriile portuare; b) rade exterioare, suprafeţe de apă în afara limitelor porturilor. (7) Bazinele şantierelor navale sunt suprafeţe de apă din incinta şantierelor navale destinate activităţilor de construcţii şi reparaţii de nave. (8) Limitele acvatoriilor şi radelor se stabilesc de către minister.

18

Ministerul stabileşte regulile de siguranţă a navigaţiei în apele naţionale navigabile şi în porturi. Ministerul stabileşte reglementările-cadru privind regulile de navigaţie pentru navele de agrement. Conducătorii navelor de agrement trebuie să posede certificate de capacitate corespunzătoare. Modelul certificatelor şi condiţiile de obţinere a acestora se stabilesc de către minister. 2.Nave Sunt nave, în înţelesul prezentei ordonanţe, navele maritime şi fluviale de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafaţă sau în imersie, destinate transportului de mărfuri şi/sau de persoane, pescuitului, remorcajului sau împingerii, aparate plutitoare cum ar fi: drage, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare şi altele asemenea, cu sau fără propulsie, precum şi instalaţiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării de lucrări speciale, cum ar fi: docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme de foraj şi altele asemenea, farurile plutitoare, ambarcaţiunile mici şi cele destinate activităţilor de agrement." Fac parte din navă instalaţiile, maşinile şi motoarele care asigură propulsia navei sau produc o altă acţiune mecanică, împreună cu mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, toate echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvării vieţii umane, prevenirii poluării, comunicaţiilor, igienei şi exploatării potrivit destinaţiei navei, precum şi proviziile. Conformitatea cu normele tehnice obligatorii de construcţie a navelor, prevăzute mai sus şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte se dovedeşte cu certificate emise de către Autoritatea Navală Română sau de către o organizaţie cu care ministerul a încheiat convenţii de lucru în acest sens. Orice navă care se construieşte în alt stat şi urmează, la finalizarea lucrărilor, să arboreze pavilionul român trebuie să fie supravegheată în timpul construcţiei de către Autoritatea Navală Română sau de către o organizaţie cu care ministerul a încheiat convenţii de lucru în acest sens. Ministerul aprobă şi face publice normele tehnice naţionale obligatorii de construcţie a navelor. Anual ministerul aprobă şi face publică lista cuprinzând societăţile de clasificare ale căror norme tehnice de construcţie a navelor sunt agreate de acesta. Anual ministerul aprobă şi face publică lista cuprinzând organizaţiile cu care a încheiat convenţii de lucru pentru delegarea dreptului de emitere a certificatelor de conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru nave şi, după caz, pentru companiile care le operează.

19

Criteriile privind alegerea organizaţiilor menţionate mai sus se stabilesc de către minister. Pe timpul cât navighează în apele naţionale navigabile ale României, operează sau staţionează în porturile româneşti, nava, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie: a) să aibă la bord toate actele, certificatele şi documentele navei şi ale echipajului, valabile, eliberate de autorităţile competente din statul al cărui pavilion îl arborează sau de organizaţii recunoscute de respectivele autorităţi; b) să aibă la bord echipajul minim de siguranţă prevăzut în certificatul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui pavilion îl arborează nava. Reprezentanţii Autorităţii Navale Române şi ai căpităniilor de port au dreptul la vizită, la orice oră din zi sau din noapte, la bordul navelor aflate în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează. Activitatea de control se desfăşoară în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligaţia, atunci când se află în apele naţionale navigabile ale României şi în porturile româneşti, să respecte dispoziţiile Autorităţii Navale Române, ale căpităniilor de port şi ale administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile privind intrarea/ieşirea şi navigaţia prin acestea, staţionarea şi operarea în porturi. 3.Înscrierea navelor, constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale asupra navelor Navele care arborează pavilion român pot fi transmise în proprietatea sau folosinţa altor persoane juridice ori fizice, române sau străine, în condiţiile legii. Constituirea de drepturi reale asupra navelor care arborează pavilion român în favoarea unor persoane juridice ori fizice, române sau străine, este permisă în condiţiile legii. Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilion român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, în registrele prevăzute mai sus, făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul de naţionalitate. Contractul de construcţie al navei va fi transcris în registrul prevăzut mai sus. În acest registru se transcriu transmiterile de proprietate, precum şi, după caz, constituirile, transmiterile sau stingerile unor drepturi reale asupra navelor în construcţie, la solicitarea titularilor acestor drepturi, înainte de obţinerea documentului care să ateste naţionalitatea navei.

20

Orice navă care se construieşte în România trebuie să aibă un proiect avizat de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion urmează să îl arboreze sau de o organizaţie recunoscută de respectiva autoritate. Persoanele juridice sau fizice care construiesc o navă în România trebuie să obţină, înaintea începerii construcţiei acesteia, autorizaţia de construcţie, emisă de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se construieşte nava, pe baza proiectului prevăzut. Autoritatea sau organizaţia recunoscută, are obligaţia să supravegheze executarea construcţiei navei. Ridicarea sau lansarea la apă de pe cală sau doc a unei nave se poate face numai cu aprobarea şi sub supravegherea căpităniei de port. În perioada probelor de marş navele nou-construite în şantierele navale din România arborează pavilionul român, pe baza unui permis provizoriu emis de către Autoritatea Navală Română, la solicitarea şantierului naval. După preluarea de către beneficiar a navelor nou-construite, acestea vor arbora pavilionul statului în care au fost înmatriculate şi vor avea la bord documentul care atestă naţionalitatea navei, emis de autoritatea competentă a statului respectiv. Navele nou-construite în România, care urmează să fie înmatriculate în alt stat, pot naviga şi pe baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului acelui stat, emis de misiunea diplomatică pentru România a statului în care urmează să fie înmatriculată nava. Până la obţinerea dreptului de arborare a pavilionului român navele nou construite sau dobândite în afara teritoriului României de persoane juridice sau fizice române pot naviga pe baza unui permis provizoriu emis de misiunea diplomatică a României pentru statul unde se află nava. Misiunea diplomatică eliberează permisul provizoriu de arborare a pavilionului român numai dacă solicitantul face dovada că nava îndeplineşte condiţiile tehnice minime care să îi permită staţionarea sau deplasarea în siguranţă şi că nu constituie o sursă de poluare a mediului. Permisele provizorii prin care se acordă dreptul de arborare a pavilionului român, emise de misiunile diplomatice ale României , pot avea o valabilitate de cel mult 180 de zile, care va putea fi prelungită numai în mod excepţional, cu acordul ministerului. Nava care navighează în baza unui permis provizoriu de arborare a pavilionului român, emis de o misiune diplomatică a României, nu poate fi utilizată în scop comercial." În scopul ţinerii evidenţei navele se clasifică după cum urmează: a) nave de categoria I: - navele cu propulsie proprie destinate transportului de mărfuri şi/sau de persoane, remorcării sau împingerii, cu o putere mai mare de 136 kW, navele fără propulsie care au o capacitate de încărcare mai mare de 10 tone, aparatele şi instalaţiile plutitoare cu un deplasament mai mare de 15 tone;

21

b) nave de categoria a II-a: - celelalte tipuri de nave, inclusiv ambarcaţiunile mici; c) nave de agrement: - velierele şi iahturile, indiferent de deplasament, construite şi echipate pentru călătorii de lungă durată, precum şi cele destinate activităţilor sportive şi de agrement. Categoriile de nave de agrement, precum şi brevetul/certificatul de capacitate pe care trebuie să îl posede conducătorii acestora se stabilesc de către minister. Navele, aparatele şi instalaţiile plutitoare cu propulsie proprie, de categoria I, se individualizează printr-un nume propus de proprietar şi aprobat de Autoritatea Navală Română. Navele, aparatele şi instalaţiile plutitoare fără propulsie, de categoria I, se individualizează printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navală Română. Navele de categoria a II-a şi navele de agrement se individualizează printr-un număr acordat de căpitănia portului de înmatriculare. La solicitarea proprietarului şi cu acordul căpităniei portului de înmatriculare, navele de categoria a II-a şi navele de agrement pot purta şi un nume. Numele navei sau numărul prin care navele se individualizează se înscrie pe corpul navei, în mod vizibil, pe ambele borduri şi în pupa navei şi, după caz, şi pe suprastructura acesteia. În pupa navei se înscrie şi numele portului de înmatriculare. Numele navei sau numărul prin care nava se individualizează se înscrie şi pe colacii, plutele, bărcile şi şalupele de salvare cu care este echipată aceasta. Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se înregistrează în registre matricole de evidenţă, după cum urmează: a) navele de categoria I, în registrele matricole ale navelor de categoria I, ţinute de către căpităniile de port stabilite de Autoritatea Navală Română; b) navele de categoria a II-a şi navele de agrement, în registrele matricole ale navelor de categoria a II-a, ţinute de către căpităniile de port stabilite de Autoritatea Navală Română. După înregistrarea în registrul matricol al navelor de categoria I, o navă de categoria I se înscrie şi în registrul de evidenţă centralizată ţinut de către Autoritatea Navală Română. Evidenţa navelor în construcţie se ţine de către căpităniile de port în a căror zonă de activitate se află şantierul naval, în registrul de evidenţă a navelor în construcţie. Forma şi conţinutul registrelor matricole şi ale registrelor de evidenţă a navelor se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române. După înscrierea în registrele prevăzute la art. 18 se eliberează actul de naţionalitate care atestă dreptul navei de arborare a pavilionului român. Valabilitatea actelor de naţionalitate este de 5 ani şi se poate prelungi pe perioade de încă 5 ani, cu condiţia ca certificatele de stare tehnică să fie valabile. (3) Forma şi conţinutul actelor de naţionalitate şi ale certificatelor de stare tehnică se aprobă şi se fac publice de către minister.

22

În cazul contractelor de închiriere de tip bare-boat sau leasing pentru nave care arborează pavilion român, încheiate între proprietari români şi operatori români sau străini ori între operatori, operatorul care exploatează efectiv nava trebuie să solicite, cu acordul proprietarului, eliberarea unui nou act de naţionalitate în care, pe lângă numele proprietarului, să fie menţionat şi numele acestuia. Noul act de naţionalitate se eliberează cu condiţia depunerii prealabile a actului de naţionalitate iniţial, care se păstrează la Autoritatea Navală Română. Noul act de naţionalitate, este valabil pe perioada derulării contractului sau până la solicitarea în scris a proprietarului privind anularea acestuia. După expirarea sau anularea actului de naţionalitate, acesta se depune la Autoritatea Navală Română care restituie proprietarului actul de naţionalitate iniţial. 4.Naţionalitatea navei şi dreptul de a arbora pavilionul român Orice navă care se află în apele naţionale navigabile ale României trebuie să arboreze pavilionul statului în care este înmatriculată. Navele au naţionalitatea statului în care au fost înmatriculate şi al cărui pavilion sunt autorizate să îl arboreze. În numele Guvernului, ministerul, prin Autoritatea Navală Română, acordă dreptul de arborare a pavilionului român şi dispune suspendarea sau retragerea acestui drept. Dreptul de a arbora pavilionul român se acordă: a) navelor maritime proprietate a persoanelor juridice sau fizice române; b) navelor maritime proprietate a persoanelor juridice sau fizice străine care au sediul unei filiale sau domiciliul în România; c) navelor fluviale proprietate a persoanelor fizice sau juridice române, la care participarea capitalului românesc este de cel puţin 51%; d) navelor maritime proprietate a persoanelor fizice sau juridice străine, închiriate în bare-boat sau cumpărate în leasing de persoane fizice sau juridice române; e) navelor fluviale proprietate a persoanelor fizice sau juridice străine, închiriate în bare-boat sau cumpărate în leasing de persoane fizice sau juridice române, la care participarea capitalului românesc este de cel puţin 51%. Pentru a obţine dreptul de arborare a pavilionului român, , persoanele juridice române trebuie să prezinte certificatul de radiere a navelor sau de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, după caz, emis de către autoritatea competentă a statului al cărui pavilion l-au arborat anterior. Navele menţionate mai sus pierd dreptul de arborare a pavilionului român la încetarea contractului de închiriere de tip bare-boat sau leasing ori la solicitarea în scris a proprietarului sau a operatorului, cu avizul proprietarului, după caz. Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român sunt de naţionalitate română şi nu au dreptul să arboreze pavilionul altui stat.

23

Navele autorizate să arboreze pavilionul român au dreptul să navigheze numai dacă au la bord următoarele documente: a) documentele care atestă dreptul de a arbora acest pavilion; b) certificatul de conformitate cu normele tehnice obligatorii; c) certificatele care să ateste conformitatea cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. Navele care arborează pavilionul român trebuie să ţină un jurnal de bord şi, după caz, alte jurnale stabilite de către minister. Dreptul de a arbora pavilionul român se suspendă la solicitarea proprietarului navei, care are obligaţia să predea Autorităţii Navale Române actul de naţionalitate a navei. Dreptul de a arbora pavilionul român se poate retrage: a) la solicitarea proprietarului navei; b) dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute mai sus Procedurile privind obţinerea dreptului de a arbora pavilionul român, înmatricularea, luarea şi scoaterea din evidenţă a navelor, transcrierea drepturilor reale asupra navelor se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române, şi se fac publice de către acesta.

IV. PERSONALUL NAVIGANT ŞI ECHIPAJUL NAVELOR

1. Personalul navigant. Echipajul navelor Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetăţenie română şi care posedă un brevet sau un certificat de capacitate, obţinut în conformitate cu prevederile legale şi care dă dreptul acestora să îndeplinească funcţii la bordul navelor. Evidenţa personalului navigant român se ţine de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, în registrele de evidenţă a personalului navigant. Forma şi conţinutul registrului de evidenţă a personalului navigant român se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române. Orice navă care arborează pavilionul român este deservită de un echipaj care asigură operarea navei în condiţii de siguranţă şi de protecţie a mediului şi îndeplineşte alte activităţi la bordul navei. Echipajul este format din personal navigant şi personal auxiliar, iar componenţa acestuia este stabilită conform tipului şi destinaţiei navei. În cadrul echipajului funcţiile la bordul navelor care arborează pavilionul român pot fi îndeplinite numai de personalul navigant care posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare, după caz. Personalul auxiliar efectuează activităţi la bordul navelor, pentru care nu se eliberează brevete sau certificate de capacitate.

24

Toţi membrii echipajului trebuie să facă dovada că au vârsta minimă necesară şi că îndeplinesc condiţiile de sănătate prevăzute în reglementările naţionale şi în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. Fiecare membru al echipajului trebuie să posede în mod obligatoriu, ca document de identitate, un carnet de marinar. Carnetul de marinar se eliberează, în numele Guvernului, de către minister, prin Autoritatea Navală Română. Forma şi conţinutul carnetului de marinar se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române. Personalul de specialitate al şantierelor, care participă la efectuarea probelor de marş ale navelor nou-construite sau ieşite din reparaţii, va fi ambarcat pe perioada probelor fără să posede un carnet de marinar. Căpitănia de port stabileşte echipajul minim de siguranţă care trebuie să fie ambarcat pe aceste nave, pe perioada probelor de marş. La bordul navelor care arborează pavilionul român, în afara echipajului, pot fi îmbarcate şi alte persoane, în limita mijloacelor de salvare existente la bord, cu acordul şi pe răspunderea proprietarului/operatorului navei şi cu aprobarea căpităniei portului de îmbarcare. Aceste persoane nu sunt obligate să posede carnet de marinar. Din punct de vedere al activităţii desfăşurate personalul navigant este format din următoarele categorii: a) personal de punte; b) personal de maşini; c) personal de radiocomunicaţii. Din punct de vedere al calificării personalul navigant este format din următoarele categorii: a) personal navigant posesor de brevete, respectiv personalul prevăzut la ‘Ierarhia funcţiilor ‘ la lit. a)-f); b) personal navigant posesor de certificate de capacitate, respectiv personalul prevăzut la‘Ierarhia funcţiilor ‘ lit. g). (3) Personalul auxiliar poate fi format din următoarele categorii: a) personal medico-sanitar; b) personal sanitar-veterinar; c) personal de pescuit şi de prelucrare a peştelui; d) personal tehnologic; e) personal administrativ; f) personal pentru alte activităţi la bordul navei.

25

Ierarhia funcţiilor, în cadrul echipajului navei, este: a) comandant;

b) secund;

c) ofiţeri de punte;

d) şef mecanic;

e) ofiţeri mecanici;

f) alţi ofiţeri;

g) personal cu certificat de capacitate: şef echipaj, fitter, timonier, conducător de

şalupă, ajutor mecanic, electrician, pompagiu, fochist, motorist, marinar;

h) personal auxiliar."

Regulamentul-cadru privind serviciul la bordul navelor care arborează pavilionul român se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române. Orice navă care arborează pavilionul român trebuie să aibă la bord, indiferent de situaţia în care se află, un echipaj minim de siguranţă. Echipajul minim de siguranţă se stabileşte în funcţie de tipul şi destinaţia navei, de mărimea acesteia, de numărul de nave din convoi, de gradul de automatizare al navei, precum şi de situaţia în care se află nava: în marş, în staţionare, în reparaţii, în conservare sau în iernatic. Echipajul minim de siguranţă asigură conducerea navei în siguranţă în timpul navigaţiei şi al manevrelor, paza şi siguranţa navei în staţionare, vitalitatea navei, prevenirea şi stingerea incendiilor la bord, prevenirea poluării mediului, exploatarea în siguranţă a instalaţiilor şi a echipamentelor de propulsie, guvernare, manevră, navigaţie şi telecomunicaţii. Autoritatea Navală Română stabileşte echipajul minim de siguranţă, precum şi funcţiile acestuia, pentru fiecare categorie de navă, şi eliberează un certificat privind echipajul minim de siguranţă. Autoritatea Navală Română stabileşte condiţiile de eliberare şi perioada de valabilitate a acestuia." Brevetele sau certificatele de capacitate se obţin după promovarea unui examen susţinut în faţa unei comisii stabilite de Autoritatea Navală Română sau, după caz, prin echivalare, la cerere. Brevetele sau certificatele de capacitate se eliberează de către Autoritatea Navală Română, în numele ministerului. Condiţiile de obţinere, reconfirmare, suspendare sau anulare a brevetelor şi a certificatelor de capacitate, nomenclatorul, forma şi conţinutul acestora, precum şi funcţiile care pot fi îndeplinite la bordul navelor de posesorii brevetelor şi ai certificatelor de capacitate se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române. Pentru participarea la examen personalul navigant trebuie să facă dovada că a absolvit cursurile de pregătire şi perfecţionare organizate în conformitate cu reglementările naţionale şi acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

26

Durata şi conţinutul cursurilor de pregătire şi perfecţionare se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române. Pentru a putea îndeplini o funcţie la bordul navei personalul navigant şi personalul auxiliar trebuie să facă dovada că au absolvit cursurile de pregătire şi perfecţionare organizate în conformitate cu reglementările naţionale şi acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. Pentru activităţile sportive, de agrement sau transport în interes personal Autoritatea Navală Română va stabili porţiunile din apele naţionale navigabile şi categoriile de nave cu care şi unde se desfăşoară aceste activităţi pentru care sunt necesare certificate de capacitate, precum şi condiţiile şi cursurile obligatorii pentru obţinerea acestora. Personalul navigant care face parte din echipajul navelor care arborează pavilion român trebuie să aibă cetăţenie română. Personalul navigant poate fi şi de altă cetăţenie decât cea română, cu excepţia comandantului, a secundului şi a şefului mecanic, cu aprobarea Autorităţii Navale Române şi numai dacă brevetele sau certificatele de capacitate ale acestora sunt recunoscute de către Autoritatea Navală Română. În situaţii excepţionale, pentru o perioadă limitată de timp, cu aprobarea Autorităţii Navale Române sau dacă prin acordurile internaţionale la care România este parte se prevede astfel, la bordul unei nave care arborează pavilionul român pot fi angajate pe funcţiile de comandant, secund sau de şef mecanic şi persoane care nu sunt de cetăţenie română, cu condiţia ca brevetele acestora să fie recunoscute de către Autoritatea Navală Română. Toate persoanele care fac parte din echipajul unei nave care arborează pavilionul român, dar nu sunt de cetăţenie română, beneficiază de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii ca şi membrii echipajului de cetăţenie română. Personalul navigant român se poate ambarca şi pe nave care arborează pavilionul altor state, pe cont propriu sau prin intermediul agenţiilor de personal navigant. Agenţiile de personal navigant, persoane juridice române, pentru a fi autorizate în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, au următoarele obligaţii: a) să respecte prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la echipaje; b) să constituie garanţia stabilită pentru a asigura cheltuielile de repatriere a membrilor echipajului, în cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu îşi îndeplineşte această obligaţie. Personalul navigant român care a fost ambarcat pe nave care arborează pavilion străin, în conformitate cu prevederile alin. (1), pentru a i se lua în considerare stagiul de ambarcare, trebuie să prezinte la căpitănia de port la care este înregistrat copie de pe contractele individuale de ambarcare şi adeverinţele privind perioadele de ambarcare, eliberate de la nave. În cazul nerespectării prevederilor , perioadele de ambarcare efectuate nu se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii la examenele pentru

27

obţinerea de brevete sau certificate de capacitate sau la reconfirmarea acestora şi nici pentru stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale. 2.Drepturile şi obligaţiile echipajului Raporturile de muncă ale membrilor echipajelor navelor care arborează pavilionul român cu angajatorii lor se stabilesc pe baza prevederilor legislaţiei naţionale, ale acordurilor şi ale convenţiilor internaţionale la care România este parte, precum şi pe baza contractelor colective de muncă şi a celor individuale de ambarcare. Timpul de lucru şi cel de odihnă, precum şi drepturile şi condiţiile de muncă şi viaţă ce trebuie asigurate la bordul navelor care arborează pavilionul român se stabilesc de către minister, în conformitate cu legislaţia muncii, cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte." Pe perioada în care se află ambarcat personalul care formează echipajul navei are dreptul la cazare gratuită pe navă, la hrană sau la alocaţie zilnică de hrană, care se acordă în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă şi/sau prin contractul individual de ambarcare, pentru societăţile comerciale, sau prin hotărâre a Guvernului, pentru instituţiile publice sau regiile autonome. Cheltuielile pentru hrană sau alocaţia zilnică de hrană se suportă de angajator din cheltuielile de exploatare, sunt deductibile fiscal şi nu se includ în veniturile salariale supuse impozitării. În cazul în care o navă care arborează pavilionul român efectuează voiaj internaţional, membrii echipajului au dreptul la o diurnă în valută pe perioada voiajului, din care se reţine contravaloarea hranei asigurate la bord. Nivelul diurnei şi moneda în care se plăteşte, precum şi nivelul contravalorii hranei se stabilesc prin contractul colectiv de muncă şi prin contractul individual de ambarcare, în cazul societăţilor comerciale, sau prin hotărâre a Guvernului, în cazul instituţiilor publice sau al regiilor autonome. Proprietarii sau operatorii navelor care arborează pavilionul român au obligaţia de a respecta prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la echipajele navelor. Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul ambarcării, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigaţie şi fără culpa sa, echipajul are dreptul la o despăgubire al cărei cuantum este stabilit prin contractul colectiv de muncă şi/sau prin contractul individual de ambarcare. Comandantul exercită comanda pe navă şi în acest scop este învestit cu autoritate asupra tuturor persoanelor ambarcate pe navă şi îndeplineşte atribuţiile ce îi revin potrivit prevederilor legislaţiei naţionale şi acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. În cazul în care comandantul, indiferent din ce motiv, se află în imposibilitatea de a exercita comanda navei, aceasta trece asupra secundului şi apoi asupra ofiţerilor

28

de punte, după caz, în ordinea ierarhică stabilită prin Regulamentul privind serviciul la bordul navelor. Fiecare preluare de comandă se înscrie în jurnalul de bord al navei, menţionându-se circumstanţele care au determinat-o. Comandantul este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de menţinerea la bord a condiţiilor pentru navigaţia în siguranţă şi de protecţie a mediului, a condiţiilor de muncă şi viaţă a echipajului navei. Înaintea începerii oricărui voiaj, precum şi în timpul acestuia comandantul trebuie să se asigure că nava îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1), în caz contrar acesta trebuind să informeze proprietarul sau, după caz, operatorul navei, pentru remedierea situaţiei. În cazul în care nava se află în pericol, comandantul trebuie să acţioneze pentru a salva persoanele care se află la bord, pentru a proteja nava şi încărcătura şi pentru a păstra în siguranţă jurnalul de bord şi celelalte documente ale navei, şi nu va părăsi nava, cu excepţia cazului când nu mai există şanse reale de salvare a navei. În cazul în care o navă care arborează pavilionul român este arestată, reţinută sau sechestrată de autorităţile dintr-un alt stat, comandantul va informa imediat cea mai apropiată misiune diplomatică a României şi Autoritatea Navală Română. În acelaşi mod trebuie să acţioneze comandantul şi în situaţia în care a fost revocată măsura arestării, reţinerii sau sechestrării. Comandantul navei, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, atunci când nava se află în staţionare sau navighează în apele naţionale navigabile ale României, navighează în apele interioare naţionale naviga-bile ale altor state sau în marea liberă şi urmează să facă escală într-un port românesc, este obligat să întocmească un raport scris despre orice eveniment petrecut pe navă, precum: abordaj, avarie, poluare, incendiu, înec, acte de indisciplină sau revoltă la bord şi altele asemenea. Comandantul este obligat să depună raportul asupra evenimentelor prevăzute la alin. (1), după cum urmează: a) la căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se afla nava în momentul producerii incidentului; b) la căpitănia primului port românesc în care va sosi nava, dacă în momentul evenimentului nava se afla în marş în apele naţionale navigabile ale României, în marea liberă sau dacă evenimentul s-a produs pe căile navigabile interioare între ultimul port străin şi primul port din apele naţionale ale României. În cazul în care navele care arborează pavilionul român se află în afara apelor naţionale naviga-bile ale României, raportul comandantului privind evenimentele prevăzute mai sus se depune după cum urmează: a) la autoritatea locală competentă în domeniul navigaţiei, dacă evenimentul s-a produs în apele aparţinând unui alt stat, fie că nava se afla în marş, fie că se afla în staţionare; raportul va fi trimis şi la misiunea diplomatică a României în acel stat; b) la autoritatea locală competentă în domeniul navigaţiei din primul port de escală a navei, dacă evenimentul s-a produs în marea liberă; raportul va fi trimis şi la misiunea diplomatică a României în statul în care se află portul de escală.

29

În cazurile prevăzute mai sus raportul se depune în termen de 24 de ore de la sosirea navei în port sau de la producerea evenimentului, dacă evenimentul s-a produs pe timpul staţionării navei în port. Dacă raportul se depune după acest termen, comandantul devine răspunzător de eventuala dispariţie a probelor sau de imposibilitatea conservării lor, precum şi de consecinţele acestora. În cazul în care evenimentul se produce în timpul operaţiunilor de încărcare/descărcare, comandantul este obligat să anunţe despre producerea evenimentului, în afară de căpitănia de port, şi pe operatorul portuar. Prin raport al comandantului se înţelege inclusiv protestul sau reclamaţia pe care o face comandantul navei în cazul tuturor evenimentelor prevăzute mai sus. În situaţii deosebite comandantul are dreptul de a impune măsuri excepţionale la bordul navei, în funcţie de gravitatea situaţiei. Comandantul are dreptul să izoleze orice persoană aflată la bord, dacă acţiunile acesteia, chiar dacă nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, pun în pericol siguranţa navei, a persoanelor sau a lucrurilor aflate pe navă. Comandantul are obligaţia de a face cercetările care se impun în cazul în care la bordul navei sunt descoperite elemente ale unei infracţiuni prevăzute de legislaţia română, să acorde persoanei acuzate dreptul la apărare, să o protejeze pe ea şi proprietăţile ei, să o reţină în condiţii normale de viaţă la bord şi să o predea autorităţilor competente din primul port de escală, împreună cu documentele întocmite în timpul cercetării. Comandantul are obligaţia de a consemna în jurnalul de bord al navei evenimentele prevăzute la alin. (1) şi să informeze în scris misiunea diplomatică a României în statul în al cărui port face escală nava. Comandantul are obligaţia de a înregistra în jurnalul de bord naşterile, căsătoriile şi decesele care au loc la bordul navei şi are dreptul şi obligaţia de a certifica testamentul unei persoane aflate la bord, când nava se află în marş. Certificarea acordată de comandant este echivalentă cu certificarea acordată de un notar public.

30

V. ACTIVITĂŢI EFECTUATE CU MIJLOACELE DE TRANSPORT NAVAL

1.Activităţi care se efectuează cu nave care arborează pavilion român În apele naţionale navigabile ale României următoarele activităţi se efectuează folosindu-se numai nave care arborează pavilionul român: a) remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi; b) remorcajul de manevră al navelor fluviale în porturi; c) transportul navelor cu remorchere/împingătoare între porturile româneşti; d) transportul piloţilor care asigură pilotajul la intrarea şi ieşirea din porturi, în interiorul acestora şi pe căile naviga-bile; e) cabotajul, respectiv transportul de mărfuri, poştă şi pasageri, efectuat prin îmbarcarea dintr-un punct situat pe teritoriul României şi având ca destinaţie un alt punct situat pe acelaşi teritoriu; f) asistenţa şi salvarea în apele naţionale navigabile a persoanelor, navelor şi aeronavelor, precum şi a încărcăturii acestora; g) scoaterea navelor scufundate, a epavelor şi a încărcăturii acestora, aflate în apele naţionale navigabile; h) pescuitul; i) serviciile de interes local pentru desfăşurarea activităţii organelor administraţiei publice centrale şi ale administraţiei publice locale, precum şi altele asemenea; j) lucrările pentru realizarea şi continuarea construcţiilor hidrotehnice şi pentru asigurarea condiţiilor tehnice privind siguranţa navigaţiei; k) explorarea şi exploatarea mării sau a fundului mării, în condiţiile legii. Ministerul poate autoriza ca activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d), e), f), g), i) şi j) să se execute şi cu utilizarea unor nave care arborează pavilionul altor state, dacă navele care arborează pavilionul român nu sunt disponibile, dacă nu există nave care arborează pavilion român specializate sau dacă caracteristicile tehnice ale celor disponibile nu permit efectuarea acestor activităţi la parametri corespunzători solicitărilor. Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. h) şi k) se pot efectua cu nave care arborează pavilionul altor state, numai cu aprobarea autorităţilor competente pentru domeniile de activitate respective. Dacă în acordurile sau în convenţiile internaţionale la care România este parte se prevede în mod expres, activităţile prevăzute la alin. (1) se pot efectua şi cu nave care arborează pavilionul statelor care sunt părţi la respectivele acorduri sau convenţii. În cazul navelor care arborează pavilion străin, activitatea prevăzută la alin. (1) lit. b) se efectuează după cum urmează: a) cu remorcherele şi împingătoarele administraţiei portului respectiv:

31

b) cu alte remorchere şi împingătoare care arborează pavilionul român, dacă administraţia portului nu poate pune la dispoziţie astfel de nave de manevră; c) prin excepţie de la prevederile lit. a) şi b), activitatea prevăzută la alin. (1) lit. b) se poate efectua şi cu remorchere şi împingătoare care arborează pavilionul altui stat, dacă nu sunt disponibile nave de manevre care arborează pavilionul român şi cu aprobarea căpităniei de port. 2. Obligaţia de asistenţă şi salvare Asistenţa şi salvarea navelor aflate în pericol pe mare sau în apele naţionale navigabile, a bunurilor, a încărcăturii şi a persoanelor aflate la bordul acestora sunt reglementate prin prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. În cazul în care comandantul unei nave care arborează pavilionul român primeşte un mesaj care indică faptul că o navă se află în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu îşi pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii şi/sau încărcătura, să se deplaseze cu toată viteza posibilă în respectivele circumstanţe către acea navă pentru a-i acorda asistenţa necesară şi pentru a salva persoanele aflate în pericol la bordul acelei nave. Comandantul nu mai are obligaţia de asistenţă şi salvare în cazul în care comandantul navei aflate în pericol refuză expres ajutorul, precum şi atunci când s-a primit informaţia că ajutorul nu mai este necesar. Motivele de neacordare a ajutorului prevăzut la alin. (1) se vor consemna în jurnalul de bord. Asistenţa şi salvarea navei, a încărcăturii şi/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înţelegerii cu comandantul navei sau cu proprietarul ori cu operatorul acesteia. Înţelegerea poate fi scrisă sau transmisă prin orice mijloc de comunicaţie şi consemnată în jurnalul de bord. În cazul în care nava în pericol se află în apele naţionale navigabile şi comandantul, proprietarul sau opera-torul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei înţelegeri pentru asistenţă sau salvare şi căpitănia de port, în a cărei zonă de activitate se află nava în pericol, consideră că respectiva navă constituie un pericol real pentru siguranţa navigaţiei, pentru mediu sau pentru populaţia din împrejurimi, aceasta poate ordona intervenţia pentru salvare instituţiilor specializate sau altor nave disponibile. Pentru cazul prevăzut, proprietarul sau operatorul navei ori, după caz, proprietarul mărfii salvate va suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia ordonată de căpitănia de port. Ordinele căpităniei de port, sunt obligatorii pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează. În cazul prevăzut căpitănia de port are obligaţia să întocmească un document care trebuie să cuprindă: situaţia de pericol în care se afla nava, confirmarea

32

operaţiunilor de salvare ordonate de ea, numele nave-lor şi ale persoanelor care au participat la solicitarea sa, precum şi calculul cheltuielilor justificate de participarea la salvare. Acest document, aprobat de Autoritatea Navală Română, constituie titlu executoriu pentru recompensa de salvare cuvenită fiecărui participant, persoană juridică. În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare şi altele asemenea sau de interes general, apărute pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturi, căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se petrec acestea coordonează toate activităţile de salvare şi de limitare a efectelor acestora. În situaţiile prevăzute la alin. (1) căpitănia de port poate cere concursul navelor şi al echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum şi al oricărei persoane care desfăşoară o activitate de transport naval, acestea fiind obligate să acorde sprijinul solicitat şi să respecte ordinele date de căpitănia de port. Prevederile de mai sus se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care pe mare sau în apele naţionale navigabile se află în pericol aero-nave ori persoane aflate sau căzute de la bordul acestora. În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstanţele speciale în care s-ar afla, comandantul consideră că nu este raţional şi nici necesar să acorde ajutorul său, el este obligat să înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta. Documentele de confirmare a operaţiunilor de salvare a navelor şi/sau de limitare a efectelor cazurilor de mai sus, aflate în pericol pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, întocmite de căpitănia de port şi însoţite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operaţiuni, precum şi cele privind paza şi administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu. În cazul în care pe mare, în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti a avut loc sinistrul sau salvarea unei nave care arborează pavilion străin, Autoritatea Navală Română are obligaţia să informeze imediat oficiul consular al statului al cărui pavilion îl arborează nava. În cazul sinistrului unei nave care arborează pavilionul unui stat cu care statul român a încheiat acorduri internaţionale, se vor aplica dispoziţiile din aceste acorduri privind termenele, condiţiile de informare şi relaţiile cu oficiul consular al statului respectiv. Asistenţa şi salvarea navelor remorcate sau împinse ori a încărcăturii acestora de către nava care le remorchează sau le împinge dau dreptul salvatorilor la recompensă numai în cazurile în care evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau al împingătorului, dacă acesta a prestat servicii excepţionale care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare. Comandantul şi ceilalţi membri ai echipajelor navelor care au participat la operaţiunile de asistenţă şi salvare, precum şi angajaţii aparţinând unităţilor de pe

33

uscat participante, care au contribuit efectiv la organizarea şi la efectuarea operaţiunilor de asistenţă şi salvare, sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare. Aceştia sunt îndreptăţiţi să primească o parte din recompensa de salvare şi în cazul în care operaţiunile de asistenţă şi salvare au avut loc între nave aparţinând aceleiaşi persoane juridice sau fizice. Personalul din cadrul Autorităţii Navale Române şi personalul operativ din cadrul căpităniilor de port, care coordonează şi participă direct la operaţiunile de salvare, au dreptul la o primă de salvare în cuantum de 5% din valoarea netă a recompensei de salvare, pe care beneficiarii recompensei de salvare au obligaţia să o plătească. Activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare şi în apele naţionale navigabile se organizează de către minister, în conformitate cu acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. Activitatea de căutare şi salvare a vieţii omeneşti,se efectuează în mod gratuit de statul român, în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, pentru orice persoană, indiferent de naţionalitatea acesteia. Centrul de coordonare a activităţii de căutare şi salvare a vieţii omeneşti pe mare se organizează şi funcţionează în cadrul Autorităţii Navale Române. Fondurile necesare pentru achiziţionarea şi întreţinerea navelor, a echipamentelor şi a instalaţiilor utilizate la căutarea şi salvarea vieţii omeneşti de către instituţiile publice, regiile autonome sau companiile naţionale aflate sub autoritatea ori în subordinea ministerului, după caz, se asigură din alocaţii de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital, în limita sumelor prevăzute cu această destinaţie în bugetul ministerului. Îndeplinirea obligaţiilor ce revin statului din prevederile convenţiilor internaţionale privind prevenirea poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi coordonarea acţiunilor de depoluare se asigură de către minister, prin instituţiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, prin delegare de competenţă. Coordonarea activităţilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare se deleagă Autorităţii Navale Române. În cadrul Autorităţii Navale Române se organizează şi funcţionează Centrul de coordonare a activităţilor de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naţionale navigabile şi de intervenţie pentru depoluare. Activitatea de intervenţie în caz de poluare a apelor naţionale navigabile de către nave se efectuează de agenţi economici care deţin mijloacele necesare, la solicitarea Autorităţii Navale Române. Poluatorul are obligaţia de a suporta cheltuielile ocazionate de intervenţia pentru depoluarea apelor naţionale navigabile, limitarea şi îndepărtarea consecinţelor poluării, în cazul poluării acestora de către nave.

34

3. Scoaterea navelor scufundate sau eşuate în apele naţionale navigabile. Regimul bunurilor găsite Dacă o navă eşuează sau se scufundă în apele naţionale navigabile, proprietarul sau operatorul navei are obligaţia de a dezeşua sau de a ranflua nava şi de a curăţa albia. Căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei termenul limită de începere a acestor operaţiuni. În funcţie de situaţia concretă acest termen va fi cuprins între 10 şi 60 de zile de la data notificării. În caz de neîndeplinire a obligaţiei prevăzute la alin. (1) de către proprietar sau operator, căpitănia de port va solicita administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile a zonei respective să efectueze aceste operaţiuni în contul şi pe cheltuiala proprietarului sau operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic specializat. Prevederile se aplică şi în cazul mărfurilor sau al altor bunuri scufundate în apele naţionale navigabile. În situaţiile prevăzute administraţia portuară şi/sau de căi navigabile a zonei respective este îndreptăţită să vândă, în condiţiile legii, cu avizul căpităniei de port, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare necesită o cheltuială mai mare decât valoarea lor. Sumele obţinute prin vânzare vor fi păstrate de către administraţia portuară şi/sau de căi navigabile respectivă şi vor sta la dispoziţia celor care fac dovada că au fost proprietarii acelor bunuri, mai puţin sumele care reprezintă cheltuielile de scoatere la suprafaţă, precum şi cele privind valorificarea acestora. După terminarea operaţiunilor de scoatere a navei şi a încărcăturii căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înştiinţarea persoanelor interesate, invitându-le să dovedească drepturile ce le au asupra bunurile salvate. Înştiinţarea se va face prin publicarea anunţului într-un ziar local, într-unul naţional şi, după caz, într-unul de circulaţie internaţională, precum şi prin mijloace electronice şi afişarea la sediul căpităniei de port. Dacă în termen de 90 de zile de la data înştiinţării cei interesaţi nu se prezintă pentru a-şi lua în primire bunurile salvate, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile a zonei respective va proceda la vânzarea acestora, în condiţiile legii. Sumele rezultate din vânzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia operaţiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor şi a primei de salvare, după caz, a plăţii taxelor şi a altor plăţi către bugetul de stat, precum şi a altor cheltuieli generate de îndeplinirea procedurilor prevăzute în acest capitol. Suma rămasă este consemnată de căpitănia de port şi este păstrată într-un cont distinct de către administraţia portuară şi/sau de căi navigabile a zonei respective.

35

Dacă până la împlinirea unui an de la data consemnării sumei rămase, conform alin. (2), cei interesaţi nu şi-au valorificat drepturile sau dacă pretenţiile formulate înăuntrul aceluiaşi termen în faţa organelor de jurisdicţie au fost respinse prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, atunci suma consemnată se face venit la bugetul de stat. În cazul în care căpitănia de port consideră că eşuarea sau scufundarea unei nave în apele naţionale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigaţie, aceasta va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei să procedeze în maximum 24 de ore de la notificare la începerea operaţiunilor de scoatere a navei şi la curăţarea fundului albiei. În cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu începe aceste operaţiuni în termenul prevăzut la alin. (1), căpitănia de port va proceda în conformitate cu prevederile de mai sus. În situaţii excepţionale, în care pericolul de navigaţie sau poluare determină acţiunea imediată, căpitănia de port dispune administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile a zonei respective efectuarea operaţiunilor, fără notificarea scrisă prevăzută. Dacă proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de curăţare a albiei, nava şi toate bunurile recuperate, rămase în custodia administraţiei portuare şi/sau de căi navigabile a zonei respective, vor fi vândute de către aceasta în conformitate cu prevederile legale. Sumele obţinute din vânzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operaţiunile de dezeşuare sau ranfluare şi de limitare şi îndepărtare a consecinţelor, precum şi de curăţare a albiei, plata creanţelor către căpitănia de port şi administraţia portuară şi/sau de căi navigabile care grevează nava, eventuala diferenţă rămânând la dispoziţia proprietarului sau a operatorului navei. În cazul în care cheltuielile prevăzute la alin. (2) depăşesc suma obţinută prin vânzare, proprietarul/operatorul navei sau reprezentanţii acestora rămân obligaţi la plata diferenţei. Documentele de confirmare a operaţiunilor de scoatere a epavelor, de ranfluare a navelor scufundate sau eşuate, de scoatere a bunurilor scufundate, de curăţare a albiei, precum şi de limitare şi îndepărtare a consecinţelor, întocmite de căpitănia de port şi însoţite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operaţiuni, precum şi cele privind paza şi administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.

36

4. Pilotajul navelor maritime Pilotajul navelor maritime în porturi şi pe căi navigabile este serviciu de siguranţă de interes naţional şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate. Prin serviciul de pilotaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei navelor în porturi şi pe căi navigabile, prin intermediul unei persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot, şi al unor mijloace specializate. Pilotul nu face parte din echipajul navei şi nu se substituie comandantului, căruia îi revine întreaga responsabilitate privind navigaţia şi manevrele efectuate de nava aflată sub comanda sa. Dacă informaţiile furnizate de pilot au fost eronate ori au fost transmise eronat cu bună ştiinţă, răspunderea pentru accidentul sau evenimentul produs revine pilotului. În acest caz administraţia portuară şi/sau de căi navigabile, agentul economic sau asociaţia profesională căreia îi aparţine pilotul poartă răspunderea pentru daunele rezultate. Comandantul navei pilotate are următoarele obligaţii: a) să furnizeze pilotului datele corecte privind pescajul, dimensiunile, tonajul, încărcătura, caracteristicile şi puterea motoarelor, a propulsoarelor, manevrabilitatea, precum şi orice alte caracteristici ale navei solicitate de pilot; b) să îl informeze pe pilot în cazul în care părăseşte comanda navei, precum şi despre persoana desemnată să îl înlocuiască. Comandantul navei pilotate nu are dreptul să reţină pilotul la bord după ieşirea navei din zona sau din portul unde pilotajul este obligatoriu şi are obligaţia să îl debarce în siguranţă. În cazul în care debarcarea nu se poate face în siguranţă datorită condiţiilor meteorologice şi hidrologice, comandantul navei are obligaţia de a asigura debarcarea pilotului în cel mai apropiat loc sigur, precum şi întoarcerea acestuia la locul său de reşedinţă, pe cheltuiala navei. Pe timpul cât se află la bordul navei pilotul are obligaţia de a furniza comandantului toate informaţiile referitoare la zona sau portul respectiv, astfel încât nava să navigheze şi să efectueze manevrele portuare în deplină siguranţă. Pilotul poate părăsi nava în următoarele situaţii, numai după ce a primit acordul comandantului: a) a acostat, respectiv a ancorat nava în siguranţă; b) a scos nava în afara zonei sau portului în care pilotajul este obligatoriu; c) din motive obiective, a fost necesară înlocuirea sa de către un alt pilot." În timpul cât se află la bordul navei sau după debarcare pilotul are obligaţia de a anunţa, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port, administraţia portuară şi/sau de căi navigabile, după caz, despre:

37

a) orice modificări apărute în zonele prin care a trecut şi care pot pune în pericol siguranţa navigaţiei; b) orice accident sau eveniment petrecut cu nava pe care a pilotat-o sau la alte nave pe care le-a întâlnit; c) orice nerespectare de către comandantul navei pilotate a regulilor de navigaţie, de protecţie a mediului şi a celor privind transportul mărfurilor periculoase şi poluante; d) funcţionarea defectuoasă a unor echipamente sau instalaţii ale navei; e) începerea/terminarea manevrei şi orice problemă privind siguranţa navigaţiei în timpul manevrei navei pilotate. În cazul în care consideră că nava prezintă pericol pentru siguranţa navigaţiei sau pentru securitatea portului ori observă nereguli în desfăşurarea manevrei, pilotul poate solicita căpităniei de port întreruperea navigaţiei sau a manevrei navei pe care o pilotează, până la restabilirea circumstanţelor care fac posibilă navigaţia în siguranţă. Pilotul trebuie să fie cetăţean român, şi să deţină un brevet valabil pentru zona de navigaţie pentru care se asigură pilotajul navei, eliberat de către Autoritatea Navală Română. Modul de recrutare, şcolarizare, perfecţionare şi brevetare a piloţilor se aprobă de către minister, la propunerea Autorităţii Navale Române. 5. Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi, denumit în continuare remorcaj, este serviciu de siguranţă de interes naţional şi se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul acestora, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea şi tarifele practicate. Prin remorcaj se asigură desfăşurarea în condiţii de siguranţă a navigaţiei şi a manevrelor portuare. În timpul folosirii remorcherului comandantul şi echipajul acestuia devin subordonaţi comandantului navei remorcate şi respectă în totalitate ordinele primite din partea acestuia. Remorcherul poate părăsi nava remorcată în următoarele situaţii, numai după ce a primit acordul comandantului navei remorcate: a) nava remorcată a acostat, respectiv a ancorat, în siguranţă; b) nava remorcată a ieşit în afara zonei sau a portului unde remorcajul este obligatoriu; c) din motive obiective, a fost necesară înlocuirea cu un alt remorcher. În timpul cât efectuează serviciul de remorcaj comandantul remorcherului are obligaţia de a anunţa, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port sau administraţia portuară şi/sau de căi navigabile, după caz, despre:

38

a) orice modificări apărute în zonele prin care a trecut şi care pot pune în pericol siguranţa navigaţiei; b) orice accident sau eveniment petrecut cu nava remorcată sau la alte nave pe care le-a întâlnit; c) orice nerespectare a regulilor de navigaţie de către comandantul navei remorcate; d) începerea/terminarea manevrei şi orice problemă privind siguranţa navigaţiei apărută în timpul remorcajului.

VI. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL NAVIGAŢIEI ÎN PORTURI ŞI ÎN APELE NAŢIONALE NAVIGABILE

1.Regimul navigaţiei în porturi şi în apele naţionale navigabile Navele de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arborează şi care intră în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti, sunt obligate să respecte dispoziţiile privind intrarea şi navigaţia în apele naţionale navigabile, staţionarea, operarea şi ieşirea din porturi, prevăzute de legislaţia naţională. Navele de orice categorie, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pot acosta în afara porturilor sau la malul unei căi navigabile numai în locurile stabilite în acest scop şi care sunt semnalizate corespunzător. Locurile în care ancorarea sau acostarea este permisă se aprobă de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se află acestea. Pentru apele navigabile de frontieră este necesar acordul prealabil al poliţiei de frontieră. În cazuri de forţă majoră navele pot acosta şi în afara zonelor prevăzute la alin. (1), cu condiţia luării tuturor măsurilor pentru a nu stânjeni navigaţia în siguranţă a celorlalte nave şi cu informarea imediată a căpităniei de port în a cărei zonă de activitate şi, după caz, a poliţiei de frontieră în a cărei zonă de jurisdicţie s-a produs acostarea. Cazurile de forţă majoră invocate de comandantul navei se verifică şi se atestă de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs evenimentul sau de către căpitănia portului de destinaţie. În cazuri de forţă majoră când, pentru salvarea navei, a încărcăturii acesteia sau pentru evitarea degradării mediului, încărcătura a fost descărcată, parţial sau integral, pe malul căii navigabile, comandantul are obligaţia să informeze cea mai apropiată căpitănie de port şi, după caz, poliţia de frontieră. Situaţiile în care operaţiunile de încărcare/descărcare de mărfuri şi/sau de pasageri se pot efectua în afara porturilor şi condiţiile în care aceste activităţi se pot desfăşura se stabilesc de către Autoritatea Navală Română.

39

2. Exercitarea activităţii de control de către Autoritatea Navală Română şi căpităniile de port Activitatea de supraveghere şi control a navigaţiei civile se efectuează de Autoritatea Navală Română şi căpităniile de port. Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează acceptul de intrare a navelor în port şi permisul de plecare a navelor din port. În cazul navelor care vin din voiaj internaţional acceptul de intrare în port se eliberează numai după obţinerea liberei practici sanitare. 3. Controlul statului pavilionului Autoritatea Navală Română are dreptul şi obligaţia să controleze şi să monitorizeze navele care arborează pavilionul român, aflate în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, privind respectarea legislaţiei naţionale şi, în principal, dacă acestea: a) au actele de naţionalitate valabile; b) au echipajul minim de siguranţă prezent la bord; c) respectă prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte privind standardele tehnice şi condiţiile de muncă şi de viaţă la bord; d) fiecare membru al echipajului deţine brevetul sau certificatul de capacitate corespunzător funcţiei pe care o îndeplineşte la bordul navei. Autoritatea Navală Română are obligaţia de a controla şi de a monitoriza navele care arborează pavilionul român privind respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi atunci când aceste nave se află în afara apelor naţionale navigabile. În cazul în care constată că navele care arborează pavilionul român nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (1), Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, va interzice plecarea navelor până la remedierea deficienţelor constatate. (4) În cazul în care constată nerespectarea în mod repetat a uneia sau mai multora dintre condiţiile prevăzute la alin. (1), Autoritatea Navală Română poate lua măsura retragerii dreptului de arborare a pavilionului român pentru acea navă sau retragerea documentului de conformitate companiei care operează nava. 4. Controlul statului portului Autoritatea Navală Română are dreptul şi obligaţia de a controla navele care arborează pavilionul altor state, aflate în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti, în ceea ce priveşte respectarea prevederilor acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. În cazul în care constată că navele prevăzute la alin. (1) nu respectă aceste prevederi, Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, va reţine navele până la remedierea deficienţelor constatate.

40

Autoritatea Navală Română are obligaţia de a notifica autorităţii competente a statului care a acordat acelei nave dreptul de a arbora pavilionul său deficienţele constatate. În cazul în care se constată că eliminarea deficienţelor nu se poate face în portul în care nava a fost reţinută, Autoritatea Navală Română poate autoriza plecarea navei către alt port, dacă aceasta poate naviga în condiţii minime de siguranţă, iar dacă portul respectiv se află în alt stat, va notifica în mod corespunzător autorităţii competente din acel stat. Căpităniile de port pot interzice navigaţia în apele naţionale navigabile, precum şi operaţiunile de încărcare/descărcare şi transbordare sau legătura cu uscatul navelor care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute. 5.Controlul efectuat de căpităniile de port Căpităniile de port pot interzice ieşirea din porturi şi/sau continuarea navigaţiei în apele naţionale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă acestea constată că: a) actele de bord lipsesc sau nu sunt valabile; b) navele au gaură de apă; c) funcţionarea instalaţiilor de guvernare şi a celor de ancorare este defectuoasă; d) nava nu este înzestrată cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiilor, de semnalizare şi de ancorare; e) încărcătura de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedică vizibilitatea în navigaţie; f) stivuirea şi arimarea mărfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranţa navigaţiei; g) pescajul navei depăşeşte pescajul maxim prevăzut în actele navei; h) pescajul navei nu permite trecerea prin zonele din apele naţionale navigabile prin care aceasta urmează să navigheze; i) numărul pasagerilor îmbarcaţi depăşeşte numărul prevăzut în actele navei; j) membrii echipajului nu posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare funcţiilor; k) la bordul navei nu se află echipajul minim de siguranţă; l) în orice alte cazuri în care siguranţa navei este periclitată sau nava ar periclita siguranţa navigaţiei în apele naţionale navigabile ori nava constituie o sursă evidentă de poluare. Căpităniile de port pot interzice plecarea oricărei nave dintr-un port sau dintr-un loc de staţionare aflat în apele naţionale navigabile, la solicitarea Autorităţii Navale Române, a administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile, a altor autorităţi publice ale statului sau ale unor agenţi economici, pentru debite ale proprietarului sau operatorului navei ori ale proprietarului mărfii aflate pe navă, faţă de respectivele autorităţi sau respectivii agenţi economici.

41

Solicitarea privind interzicerea plecării navei va fi făcută în scris, răspunderea pentru interdicţia de plecare revenind solicitantului. Interdicţia de plecare a navei nu poate depăşi 24 de ore de la momentul solicitării privind interzicerea plecării. După această perioadă nava va fi reţinută numai dacă solicitantul prezintă la căpitănia de port o încheiere executorie a instanţelor judecătoreşti competente de punere a navei sub sechestru. Reţinerea poate înceta dacă proprietarul sau, după caz, operatorul navei ori proprietarul mărfii a făcut dovada constituirii unor garanţii suficiente în raport cu creanţa invocată şi aceasta a fost acceptată de cel care a solicitat reţinerea. În calculul celor 24 de ore nu se iau în considerare orele din zilele declarate legal ca nelucrătoare." Prevederile nu se aplică navelor care arborează pavilion străin folosite pentru servicii guvernamentale. În cazul în care primesc, în scris, sesizări sau reclamaţii referitoare la infracţiuni la regimul navigaţiei sau pe baza rapoartelor privind sinistrele, abordajele şi orice avarie, căpităniile de port au dreptul şi obligaţia să efectueze cercetări, să solicite sau să accepte efectuarea de expertize şi să administreze probe în limitele competenţelor lor. În cazul în care primesc, în scris, reclamaţii şi plângeri referitoare la abateri în legătură cu navigaţia sau care au avut loc pe nave, în porturi ori în apele naţionale navigabile şi sesizări cu privire la marfă şi încărcătură, căpităniile de port fac cercetări în limita competenţei lor şi, în cazul în care este stabilită vinovăţia unei persoane, procedează potrivit legii. Căpităniile de port au dreptul să efectueze din oficiu cercetarea accidentelor de navigaţie sau alte cercetări la care au calitatea de a se sesiza din oficiu, atunci când consideră că acest lucru este necesar. În cazurile în care în urma unui sinistru sau a unui naufragiu o navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, s-a pierdut ori a fost abandonată de echipajul ei sau numai de comandant, căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs acest eveniment are obligaţia de a începe, fără întârziere, cercetările. În timpul cercetărilor căpitănia de port trebuie să stabilească circumstanţele în care s-a produs sinistrul sau naufragiul, cauzele care au condus la pierderea navei, să adune probe materiale şi să ia măsurile necesare şi suficiente pentru conservarea acestora, să întocmească un raport pentru a fi înaintat organelor abilitate, să continue cercetările şi să stabilească responsabilităţile.

42

VII. DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe proprietarii navelor se vor prezenta la căpităniile de port pentru reconfirmarea actelor de naţionalitate prevăzute. Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (1) duce la suspendarea din oficiu a dreptului de arborare a pavilionului român. În cazul în care persoanele fizice sau juridice care îşi revendică dreptul de proprietate asupra unei nave nu au înregistrat în actele de naţionalitate numele lor ca proprietari, se vor prezenta, în termenul prevăzut la alin. (1), la căpitănia portului de înmatriculare a navei, pentru a-şi clarifica situaţia. Aceştia trebuie să prezinte respectivei căpitănii de port actele prin care dovedesc dreptul de proprietate asupra navei sau să dovedească faptul că în ultimii 5 ani au acţionat ca un proprietar diligent. În cazul în care proprietarul navei este acelaşi cu cel menţionat în actul de naţionalitate a navei, iar reconfirmarea prevăzută la alin. (1) se face pe formular de tip vechi, această operaţiune se face cu titlu gratuit. În cazul în care în apele naţionale naviga-bile se află o navă al cărei proprietar este necunoscut, Autoritatea Navală Română va solicita public, printr-un anunţ într-un ziar local, unul naţional, unul internaţional, precum şi prin mijloace electronice, prezentarea proprietarului. În cazul în care în termen de 60 de zile de la data apariţiei anunţului proprietarul nu se prezintă la Autoritatea Navală Română, nava va fi confiscată şi valorificată conform legislaţiei în vigoare. Toate certificatele de clasificare, certificatele care atestă conformitatea cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, precum şi orice alte certificate eliberate navelor şi companiilor de navigaţie de către minister, Inspectoratul Navigaţiei Civile - I.N.C. sau de către Regia Autonomă «Registrul Naval Român» rămân valabile până la data expirării lor, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2003. Toate carnetele de marinar, brevetele, certificatele de capacitate, atestatele şi certificatele de conformitate eliberate personalului navigant şi personalului auxiliar de către Inspectoratul Navigaţiei Civile - I.N.C. şi de către căpităniile de port rămân valabile până la data expirării acestora.

43

HOTĂRÂREA 245/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42 / 1997 privind Transportul naval

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, denumit în continuare minister, îşi exercită autoritatea în domeniul transportului naval prin direcţia de specialitate, prin Autoritatea Navală Română, denumită în continuare ANR, şi prin administraţiile portuare şi de căi navigabile, denumite în continuare administraţii. Toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât navighează sau staţionează în apele naţionale navigabile ale României, sunt supuse prevederilor legislaţiei naţionale şi trebuie să fie conforme cu regulile ANR, aprobate de minister, privind siguranţa constructivă a navelor şi condiţiile de muncă şi viaţă de la bordul acestora, cu regulile prevăzute în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi cu regulile de clasificare aplicabile în funcţie de tipul, serviciul şi zona de navigaţie, astfel încât să nu constituie un pericol pentru siguranţa navigaţiei, a persoanelor şi a mărfurilor transportate, precum şi pentru mediu. Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligaţia, atunci când se află în apele naţionale navigabile ale României şi în porturile româneşti, să respecte dispoziţiile ANR, ale căpităniilor de port şi ale administraţiilor, privind navigaţia în siguranţă, intrarea/ieşirea, staţionarea şi operarea în porturi. Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti se exercită de către minister, prin ANR. Reprezentanţii autorizaţi ai ANR şi ai căpităniilor de port au dreptul de vizită şi control, în condiţiile legii, la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti. Accesul la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în porturi româneşti sau în afara acestora, în limitele apelor naţionale navigabile, al reprezentanţilor organelor abilitate pentru inspecţii, intervenţii, reconstituiri sau cercetări se face în asistenţa căpitanului portului sau a reprezentantului acestuia, care, conform atribuţiilor sale de serviciu, va putea semna actele încheiate cu această ocazie, la solicitarea celor interesaţi. Pentru siguranţa navigaţiei, lucrările în albia căilor navigabile, lucrările de subtraversare şi traversare a acestora, lucrările în acvatoriile porturilor şi radelor, extracţia de produse de balastieră prin dragaj şi altele asemenea se execută numai cu avizul căpităniilor de port. Executanţii lucrărilor sunt obligaţi să asigure marcajul şi semnalizarea corespunzătoare a zonei de lucru conform reglementărilor legale în vigoare şi să le menţină în stare de funcţionare pe toată durata lucrărilor.

44

Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează obiective ori amplasamente care necesită efectuarea de inspecţii privind siguranţa navigaţiei au obligaţia de a permite accesul liber al reprezentanţilor ANR şi ai căpităniilor de port. I. Evidenţa şi înmatricularea navelor 1.Evidenţa navelor În numele Guvernului, ministerul, prin ANR, acordă dreptul de arborare a pavilionului român şi dispune suspendarea sau retragerea acestui drept. Navele care arborează pavilionul român se supun legilor statului român. Naţionalitatea română şi dreptul de arborare a pavilionului român se atestă printr-un act de naţionalitate, semnat de directorul general al ANR şi eliberat de căpitănia portului. În funcţie de tipul navei, actele de naţionalitate sunt: a) certificat de naţionalitate - pentru navele maritime de categoria I, destinate pentru voiaje internaţionale; b) atestat de bord - pentru celelalte nave, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) şi a navelor de agrement; c) certificat de ambarcaţiune de agrement - pentru navele de agrement. Actele de naţionalitate au valabilitate 5 ani şi se pot prelungi pe perioade de câte 5 ani. Tipul, forma şi conţinutul actelor de naţionalitate se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, la propunerea ANR. Pentru situaţii particulare ANR decide asupra tipului actului de naţionalitate şi a condiţiilor de acordare a acestuia. Evidenţa navelor sub pavilion român se ţine de ANR şi de căpităniile de port. Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se înmatriculează în: a) registrul matricol al navelor de categoria I - navele de categoria I; b) registrul matricol al navelor de categoria a II-a - navele de categoria a II-a şi navele de agrement. După înmatriculare navele de categoria I se înscriu şi în registrul de evidenţă centralizată. În registrul de evidenţă centralizată se înscriu şi navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român în baza contractelor de bare-boat sau leasing. Evidenţa navelor aflate în construcţie pe teritoriul României, indiferent de pavilionul pe care urmează să îl arboreze, se ţine în registrul de evidenţă a navelor în construcţie. Registrul de evidenţă centralizată se ţine de ANR.

45

Registrele matricole şi registrele de evidenţă a navelor în construcţie se ţin de căpităniile de port, stabilite prin decizie a directorului general al ANR. În registrele se transcriu cel puţin următoarele date: a) numele/numărul navei; b) numele proprietarului; c) data punerii chilei; d) principalele caracteristici tehnice; e) numărul matricol şi, după caz, numărul IMO; f) constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale şi a sarcinilor asupra navelor; g) procesele-verbale de sechestru; h) acordarea, suspendarea sau retragerea dreptului de arborare a pavilionului român; i) eliberarea actului de naţionalitate; j) orice modificări sau menţiuni privind datele de mai sus. În registrul de evidenţă a navelor în construcţie se vor transcrie cel puţin: a) denumirea/numele şantierului constructor şi al beneficiarului; b) denumirea, numărul şi data emiterii autorizaţiei de construcţie; c) contractul de construcţie şi/sau de armare a navei; d) principalele date privind documentaţia tehnică în baza căreia s-a emis autorizaţia; e) principalele caracteristici tehnice ale navei ce urmează a fi construită; f) data punerii chilei; g) constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale asupra navei; h) numărul şi data proceselor-verbale de recepţie şi/sau de predare-primire; i) eliberarea permisului provizoriu de arborare a pavilionului român în perioada probelor de marş şi în perioada de valabilitate a acestuia; j) data lansării la apă; k) orice modificări sau menţiuni privind datele de mai sus. 2. Înmatricularea navelor care arborează pavilionul român În cazul navelor nou-construite ori dobândite de la persoane fizice sau juridice străine, pentru acordarea dreptului de arborare a pavilionului român şi înmatricularea navelor în registrele matricole sunt necesare următoarele documente: a) cerere scrisă din partea proprietarului, care va cuprinde şi 3 propuneri de nume pentru navă; b) titlul de proprietate; c) actele de stare tehnică, eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de minister;

46

d) certificatul de înmatriculare al proprietarului şi, după caz, certificatul constatator emis persoanelor juridice de Oficiul registrului comerţului, din care să reiasă structura acţionariatului, pentru persoanele juridice, respectiv actul de identitate sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice; e) pentru navele nou-construite, documentul emis de autoritatea statului în care au fost construite, prin care se constată că sunt nave nou-construite şi neînmatriculate, iar pentru navele dobândite, certificatul de radiere, emis de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion l-au arborat anterior; f) în cazul în care nava este grevată de garanţii mobiliare şi/sau de sarcini, declaraţia pe propria răspundere a proprietarului de preluare a acestora şi acordul scris al creditorilor respectivi; g) două fotografii 13/18 ale navei. Pentru acordarea dreptului provizoriu de arborare a pavilionului român şi înmatricularea navelor proprietatea persoanelor fizice sau juridice străine, închiriate pe o perioadă mai mare de un an, în regim de leasing sau bareboat, de operatori, persoane fizice sau juridice române, care solicită arborarea pavilionului român pe perioada contractului, sunt necesare următoarele documente: a) cerere scrisă din partea operatorului, care va cuprinde şi 3 propuneri de nume, dacă se doreşte schimbarea numelui navei, însoţită de acordul scris al proprietarului; b) contractul de leasing sau de bare-boat; c) actele de stare tehnică, eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de minister; d) certificatul de înmatriculare al operatorului şi, după caz, certificatul constatator emis de Oficiul registrului comerţului, din care să reiasă structura acţionariatului, pentru persoanele juridice, respectiv actul de identitate sau un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice; e) certificatul de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, emis de autoritatea competentă a statului în care a fost înmatriculată nava, care să ateste şi eventualele garanţii reale mobiliare şi/sau sarcini ce grevează nava; f) în cazul în care nava este grevată de garanţii reale mobiliare şi/sau de sarcini, acordul expres al creditorilor respectivi privind închirierea navei şi înmatricularea în registrele matricole. În cazurile prevăzute, după înmatricularea în registrele matricole se va elibera un act de naţionalitate corespunzător tipului navei, în care se vor menţiona atât numele proprietarului navei, cât şi cel al operatorului. Dreptul de arborare a pavilionului român pentru navele închiriate în bare-boat sau cumpărate în leasing se acordă pe perioada derulării contractului. În vederea înmatriculării, în situaţiile prevăzute se acceptă ca titlu de proprietate unul dintre următoarele înscrisuri: a) contract de vânzare-cumpărare;

47

b) contract de construcţie, în care se va menţiona expres proprietarul construcţiei sau al navei; c) act de donaţie; d) certificat de moştenitor; e) factura fiscală; f) hotărâre judecătorească privind recunoaşterea, transmiterea sau dobândirea proprietăţii. Documentele prevăzute la art. 17 şi 18 se depun la căpitănia portului unde urmează să fie înmatriculată nava. Actul de naţionalitate al navei se eliberează de căpitănia portului de înmatriculare, în termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor necesare. Orice modificare privind numele navei, caracteristicile tehnice principale sau altele asemenea se face la cererea proprietarului, cu aprobarea ANR, şi se înscrie în registrele matricole. După înscrierea menţiunilor în registrele matricole se eliberează un nou act de naţionalitate, în care sunt operate respectivele modificări. Procedurile privind evidenţa navelor în construcţie, acordarea, suspendarea, retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, înmatricularea, scoaterea din evidenţă a navelor, precum şi transcrierea drepturilor reale mobiliare şi/sau a sarcinilor asupra navelor se aprobă de minister, la propunerea ANR. 3. Evidenţa navelor în construcţie Persoanele fizice şi juridice, române sau străine, care construiesc nave pe teritoriul României, sunt obligate să obţină o autorizaţie de construcţie eliberată de căpitănia portului în a cărei zonă de jurisdicţie se află locul construcţiei. Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute constructorul prezintă la căpitănia portului documentaţia tehnică avizată de ANR sau de autoritatea competentă a statului unde urmează să fie înmatriculată nava ori de o societate de clasificare agreată de acestea, precum şi contractul de construcţie, în care se va preciza în mod expres numele proprietarului. După eliberarea autorizaţiei de construcţie şi până la terminarea construcţiei şi radierea navei din registrul de evidenţă a navelor în construcţie căpitănia de port va face menţiunile corespunzătoare în acest registru. 4.Transcrierea constituirii, transmiterii şi stingerii de drepturi reale asupra navelor Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român se transcrie, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale acestor drepturi, în registrele matricole, pentru navele de categoria I şi în registrul de evidenţă centralizată, iar pentru navele în construcţie, în registrul

48

de evidenţă a navelor în construcţie, făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul de naţionalitate. Pentru transcrierea în registrele prevăzute a drepturilor reale şi/sau a sarcinilor, părţile interesate vor depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava un aviz de garanţie reală, semnat de ambele părţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare. După transcriere drepturile prevăzute se adnotează în actul de naţionalitate, după cum urmează: a) în cazul în care drepturile reale sunt constituite în ţară, de către căpitănia portului unde este înmatriculată nava, dacă nava se află în apele naţionale navigabile, sau de către misiunea diplomatică a României, la cererea ANR, dacă nava se află într-un port străin; b) în cazul în care drepturile reale sunt constituite în străinătate, de către misiunea diplomatică a României acreditată pentru statul respectiv, dacă nava se află într-un port străin, sau de către căpitănia unde este înmatriculată nava, după primirea confirmării de adnotare din partea misiunii diplomatice a României, dacă nava se află în apele naţionale navigabile. În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) autorităţile consulare au obligaţia de a transmite de îndată ANR o copie legalizată a înscrisului constitutiv de drepturi reale. Transcrierea contractelor de garanţii reale mobiliare, ordinea de prioritate, publicitatea şi executarea garanţiilor reale sau a sarcinilor constituite asupra navelor se vor face conform prevederilor legale referitoare la regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare. Radierea transcrierilor garanţiilor reale şi/sau a sarcinilor constituite asupra navelor se efectuează numai cu consimţământul scris al părţilor interesate sau în baza unei hotărâri judecătoreşti ori arbitrale rămase definitivă. Contractele de închiriere a navelor, inclusiv contractele de leasing şi de management al acestora, se transcriu în registrele matricole, la solicitarea proprietarului, făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul de naţionalitate. Pentru transcrierea în registrele matricole a contractelor prevăzute la alin. (1) proprietarul va depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava un aviz semnat de părţile contractante. În registrele matricole se înscriu şi procesele-verbale de aplicare a sechestrului. Căpitănia portului nu va efectua în foaia matricolă a navei nici o transcriere a constituirii, transmiterii sau stingerii de drepturi reale şi/sau de sarcini constituite asupra navei de la data aplicării sechestrului până la ridicarea acestuia. Radierea menţiunii privind sechestrul se va face în baza procesului-verbal de ridicare a sechestrului.

49

5. Suspendarea şi retragerea dreptului de arborare a pavilionului român. Scoaterea din evidenţă a navelor Dreptul de arborare a pavilionului român se suspendă la solicitarea proprietarului navei. În cazul în care proprietarul navei solicită suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, acesta va depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente: a) cerere scrisă în care se va menţiona pavilionul pe care îl va arbora nava; i) acordul scris al creditorilor pentru înmatricularea navei în alt registru pe perioada contractului de bare-boat sau leasing, în cazul în care nava este grevată de sarcini transcrise în registrele matricole; c) actul de naţionalitate al navei. După suspendarea dreptului de arborare a pavilionului român, dacă nava respectivă se află în apele naţionale navigabile ale României, aceasta poate naviga cu un certificat de naţionalitate emis de autoritatea competentă a statului unde a fost înmatriculată sau cu un permis provizoriu eliberat de misiunea diplomatică a statului respectiv. Dreptul de arborare a pavilionului român se poate retrage în următoarele situaţii: a) la solicitarea proprietarului navei; b) dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile de arborare a pavilionului român; c) când nava nu respectă în mod repetat cerinţele prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte. În cazul în care proprietarul navei solicită retragerea dreptului de arborare a pavilionului român, acesta va depune la căpitănia unde este înmatriculată nava următoarele documente: a) cerere scrisă în care se va menţiona pavilionul pe care îl va arbora nava; b) acordul scris al creditorilor pentru scoaterea din evidenţă a navei, în cazul în care nava este grevată de sarcini, transcrise în registrele matricole; c) actul de naţionalitate al navei. În cazul retragerii de către ANR a dreptului de arborare a pavilionului român, proprietarul navei are obligaţia de a preda actul de naţionalitate al navei în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei. După retragerea dreptului de arborare a pavilionului român navele se radiază din registrele matricole şi din registrul de evidenţă centralizată. Radierea navelor din registrele matricole şi din registrul de evidenţă centralizată se efectuează şi în cazul pierderii totale ca urmare a naufragiului, eşuării, incendiului, scufundării sau în cazul dezmembrării. Pentru efectuarea radierii în cazul pierderii totale proprietarul va depune la căpitănia portului de înmatriculare următoarele documente:

a) solicitarea scrisă de scoatere din evidenţă a navei;

50

b) declaraţie de abandon, autentificată de un notar public; c) actul de naţionalitate, dacă acesta a fost recuperat. Pentru radierea navelor dezmembrate din registrele matricole proprietarul va depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava următoarele documente: a) solicitarea scrisă; b) procesul-verbal de dezmembrare a navei, vizat de căpitănia portului în a cărei zonă de jurisdicţie a fost dezmembrată nava; c) actul de naţionalitate. Pentru dezmembrarea navei proprietarul trebuie să obţină de la căpitănia portului în a cărei zonă de jurisdicţie urmează să se efectueze operaţiunea o autorizaţie de dezmembrare. Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la alin. (1) proprietarul navei va depune: a) solicitare scrisă; b) acordul scris al creditorilor pentru dezmembrarea navei, în cazul în care aceasta este grevată de sarcini, dacă sunt transcrise în registrele matricole. 6. Certificatele şi documentele necesare navelor Orice navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pe timpul cât se află în apele naţionale navigabile trebuie să aibă la bord actul de naţionalitate, precum şi certificatele şi documentele stabilite prin reglementările naţionale în vigoare şi convenţiile internaţionale la care România este parte. Certificatele şi documentele obligatorii pentru navele care arborează pavilionul român se împart în: a) certificate privind siguranţa constructivă a navelor, siguranţa persoanelor şi a mărfurilor aflate la bordul acestora, prevenirea poluării apelor, echipajul minim de siguranţă şi altele asemenea; b) documente privind evidenţa activităţilor ce se desfăşoară la bord - jurnalul de bord, jurnalul de maşină, jurnalul de evidenţă a hidrocarburilor şi a reziduurilor menajere, jurnalul radiotelegrafic sau radiotelefonic şi altele asemenea. Aceste documente se numerotează, se vizează şi se parafează de autorităţile competente române şi străine. Tipul, forma şi conţinutul certificatelor prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc de minister şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Tipul, forma şi conţinutul documentelor prevăzute la alin. (1) lit. b) se stabilesc de ANR. Certificatele şi documentele necesare pentru fiecare tip de navă se stabilesc de ANR în conformitate cu reglementările naţionale în vigoare şi cu convenţiile internaţionale şi se aduc la cunoştinţă celor interesaţi prin căpităniile de port.

51

Certificatele prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează de ANR sau de alte autorităţi competente din România, abilitate în acest sens, ori de societăţi de clasificare recunoscute de minister, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) se pun la dispoziţie proprietarilor şi operatorilor de către ANR. Pentru navele care arborează pavilion străin ANR recunoaşte documentele emise de autorităţile competente din statele al căror pavilion îl arborează sau de societăţi de clasificare recunoscute de acestea. La navele care au echipaj la bord, pe timpul cât navighează în apele naţionale navigabile, documentele prevăzute la art. 40 se păstrează la comandantul navei. La navele fără echipaj, atunci când navighează în apele naţionale navigabile, documentele prevăzute la art. 40 se păstrează la comandantul navei care împinge/remorchează aceste nave. Procedurile privind păstrarea şi circuitul documentelor, pe timpul cât navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, staţionează sau operează în porturile româneşti, sunt cele prevăzute prin legislaţia naţională în vigoare şi prin convenţiile internaţionale la care România este parte. Certificatele prevăzute alin. (1) lit. a) se preschimbă ori de câte ori apar modificări privind numele sau numărul, tipul şi caracteristicile navei, schimbarea portului de înmatriculare sau în cazul deteriorării ori pierderii acestora. Despre personalul navigant 1. Eliberarea carnetului de marinar. Îmbarcarea şi debarcarea personalului navigant Personalul navigant român este constituit din totalitatea persoanelor care au cetăţenie română şi care posedă un brevet sau un certificat de capacitate, obţinut în conformitate cu prevederile legale şi care dă dreptul acestora să îndeplinească funcţii la bordul navelor. Evidenţa personalului navigant român se ţine de ANR în registrele de evidenţă a personalului navigant. Pe timpul cât este ambarcat personalul navigant şi auxiliar român trebuie să posede un carnet de marinar, care reprezintă actul de identitate al acestuia. Carnetul de marinar se eliberează de căpitănia portului persoanei care îndeplineşte condiţiile de vârstă, sănătate şi calificare profesională necesare pentru îndeplinirea unei funcţii la bordul navei. Căpitănia portului ţine evidenţa carnetelor de marinar eliberate. Pentru eliberarea carnetului de marinar se depun următoarele documente: a) cerere scrisă din partea solicitantului;

52

b) aviz medical şi psihologic eliberat de o instituţie medicală autorizată de minister; c) dovada absolvirii cursurilor de perfecţionare şi pregătire obligatorii, după caz; d) brevetul sau certificatul de capacitate; e) documentele, în original şi în copie, care atestă calificarea profesională pentru personalul auxiliar; f) buletinul/cartea de identitate; g) două fotografii 4/6 cm. Valabilitatea carnetului de marinar este de maximum 2 ani, în funcţie de valabilitatea avizului medical prevăzut Periodicitatea examinării medicale şi psihologice a personalului navigant şi auxiliar se stabileşte prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei. Valabilitatea carnetului de marinar se prelungeşte, la cererea titularului, de către căpităniile de port. Pentru prelungire se va prezenta un nou aviz medical eliberat de unităţile sanitare autorizate de minister. În situaţii excepţionale căpitănia portului poate prelungi valabilitatea carnetului de marinar pe o perioadă de maximum 3 luni de la data expirării, fără prezentarea unui aviz medical. Dacă posesorul se află în străinătate, valabilitatea carnetului de marinar poate fi prelungită până la sosirea în ţară, dar nu mai mult de 3 luni, de către misiunea diplomatică a României, fără prezentarea unui aviz medical. În carnetul de marinar se înscriu datele de ambarcare şi debarcare, precum şi navele pe care îşi desfăşoară activitatea personalul navigant. Datele prevăzute la alin. (1) folosesc la stabilirea perioadei de ambarcare. Perioadele de ambarcare se vor lua în considerare la calculul stagiului în vederea înscrierii la examenele pentru obţinerea de brevete sau certificate de capacitate, la reconfirmarea acestora şi pentru stabilirea unor drepturi conform prevederilor legale. Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant la bordul navelor sub pavilion român se va efectua pe baza următoarelor documente, depuse de solicitant la căpitănia de port în a cărei evidenţă este înregistrat: a) carnetul de marinar cu operaţiunile de ambarcare/debarcare, efectuate de comandantul navei, semnate şi ştampilate cu ştampila navei; b) adeverinţa de ambarcare, eliberată de comandantul, armatorul sau operatorul navei. Forma şi conţinutul adeverinţei de stagiu se stabilesc prin decizie a directorului general al ANR. Adnotarea perioadelor de ambarcare a personalului navigant, ambarcat printr-o agenţie de personal navigant autorizată sau pe cont propriu la bordul navelor sub pavilion străin, se va efectua pe baza următoarelor documente, depuse de solicitant la căpitănia de port în a cărei evidenţă este înregistrat:

53

a) carnetul de marinar cu menţiunile referitoare la ambarcare/debarcare, efectuate de comandantul navei, semnate şi ştampilate cu ştampila navei; b) copia contractului individual de ambarcare; c) adeverinţa privind perioada de ambarcare, eliberată de comandantul, armatorul sau operatorul navei. În situaţia în care ambarcarea nu se face prin intermediul unei agenţii de personal autorizate, solicitantul va depune înaintea plecării în voiaj şi o declaraţie pe propria răspundere, în care va preciza denumirea şi sediul companiei angajatoare, funcţia şi durata contractului. 2. Eliberarea unui nou carnet de marinar Eliberarea unui nou carnet de marinar se efectuează de căpităniile de port în următoarele situaţii: a) epuizarea rubricilor din carnetul precedent; b) schimbarea căpităniei de înregistrare; c) deteriorarea documentului; d) pierderea documentului. În cazurile prevăzute la lit. a), b) şi c), pentru eliberarea unui nou carnet de marinar se vor depune la căpitănia portului următoarele documente: a) cerere scrisă; b) vechiul carnet de marinar; c) două fotografii 6/4 cm. După primirea documentelor prevăzute la alin. (1) vechiul carnet de marinar se anulează şi se predă posesorului, după care se eliberează un alt carnet de marinar. În cazul prevăzut la lit. d), pentru eliberarea unui nou carnet de marinar se vor depune următoarele documente: a) cerere scrisă; b) declaraţia solicitantului cu privire la împrejurările în care a fost pierdut carnetul; c) anunţul în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, cu privire la declararea nulităţii documentului pierdut, cu menţionarea numărului carnetului şi a căpităniei de înmatriculare; d) avizul medical eliberat de o unitate sanitară autorizată de minister; e) chitanţa de plată a amenzii; f) două fotografii 6/4 cm. Eliberarea unui nou carnet de marinar se va adnota în foaia matricolă din registrul de evidenţă, menţionându-se totodată motivul eliberării acestuia. Pentru motive întemeiate, precum schimbarea domiciliului, a locului de muncă şi altele asemenea, personalul navigant poate solicita schimbarea căpităniei în a cărei evidenţă este înmatriculat.

54

În acest sens solicitantul va depune la căpitănia la care este înregistrat o cerere scrisă privind transferul foii matricole, urmând ca după aprobarea transferului foaia matricolă să se transmită la noua căpitănie. 3.Atestarea profesională a personalului navigant Funcţiile la bordul navelor care arborează pavilionul român pot fi îndeplinite numai de personalul navigant care posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare, cu excepţia personalului navigant auxiliar. Brevetele şi certificatele de capacitate ale personalului navigant se eliberează de ANR în condiţiile prevăzute de reglementările naţionale în vigoare şi de convenţiile internaţionale la care România este parte. Examenele pentru obţinerea brevetelor şi certificatelor de capacitate se organizează de ANR. Regulamentul privind desfăşurarea sesiunilor de examene, comisia de examinare şi preşedintele acesteia se aprobă prin decizie a directorului general al ANR. Confirmarea, reconfirmarea, suspendarea sau anularea brevetelor ori a certificatelor de capacitate se face de ANR, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Supravegherea şi controlul navigaţiei 1. Dispoziţii generale Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, sunt obligate să respecte dispoziţiile ANR şi ale căpităniilor de port privind intrarea, navigaţia, staţionarea, operarea şi plecarea în şi din apele naţionale navigabile. Navele care transportă mărfuri periculoase se vor supune şi reglementărilor speciale privind aceste transporturi, prevăzute în legislaţia naţională şi în convenţiile internaţionale la care România este parte. Navele care navighează în apele naţionale navigabile, indiferent de pavilionul acestora, au obligaţia de a folosi schemele de separare a traficului şi de a respecta dispoziţiile transmise de centrele de supraveghere, management şi dirijare a traficului naval. Pe timpul cât se află în apele naţionale navigabile navele trebuie să aibă la bord şi în bună stare de funcţionare semnele şi echipamentele de semnalizare de zi şi de noapte, mijloacele de salvare, de vitalitate, de stingere a incendiilor, de exploatare în siguranţă a navei şi de protecţia muncii, precum şi documentaţia de navigaţie necesară, în conformitate cu reglementările legale în vigoare şi cu convenţiile Internaţionale la care România este parte.

55

Navele româneşti arborează la pupa pavilionul naţional, de la răsăritul şi până la apusul soarelui. Navele străine aflate în apele naţionale româneşti arborează la pupa pavilionul statului în care sunt înmatriculate, iar la catargul sau la bastonul prova, pavilionul român, de la răsăritul şi până la apusul soarelui. Toate navele aflate în radele şi porturile româneşti sunt obligate să arboreze micul sau marele pavoaz, la cererea căpităniei portului. Pentru navele aflate în parc rece, iernatic, conservare şi în alte cazuri deosebite, măsurile de siguranţă, de semnalizare, ordine şi pază se stabilesc de căpitănia portului în a cărei zonă de jurisdicţie se află şi sunt obligatorii pentru toţi proprietarii, operatorii, comandanţii şi echipajele navelor. Armatorii sau operatorii navelor care arborează pavilionul român sunt obligaţi: a) să înmatriculeze navele şi să notifice ANR orice modificări intervenite, în termen de 15 zile lucrătoare de la dobândirea titlului de proprietate sau de la data apariţiei modificărilor; b) să asigure toate certificatele ori documentele necesare navelor, precum şi prelungirea valabilităţii acestora la termen; c) să asigure publicaţiile nautice şi documentaţia de navigaţie pentru zonele în care urmează să navigheze nava; d) să nu efectueze construcţii, modificări, transformări, reconstrucţii ale navelor fără aprobarea sau avizul ANR; e) să menţină în perioada dintre efectuarea operaţiunilor de supraveghere şi inspecţie starea tehnică a navei, condiţiile pentru navigaţia în siguranţă şi pentru protecţia mediului, condiţiile de muncă şi viaţă a echipajului navelor; f) să asigure în permanenţă echipajul de siguranţă; g) să ambarce la bordul navelor numai personal navigant ale cărui documente de atestare a competenţei sunt valabile pentru respectivul tip de navă; h) să asigure comandantului posibilitatea să-şi îndeplinească atribuţiile şi să-şi respecte obligaţiile; i) să raporteze manipulările ori transportul de substanţe periculoase, toxice sau nocive; j) să nu permită plecarea în voiaj a navei în situaţia în care aceasta nu este în bună stare de navigabilitate din toate punctele de vedere sau dacă echipajul nu îndeplineşte toate condiţiile legale. Comandantul şi echipajele navelor sunt obligaţi să respecte avizele către navigatori privind ordinea şi siguranţa navigaţiei în apele naţionale navigabile emise de ANR sau de căpităniile de port, care le fac publice către cei interesaţi prin afişare, prin comunicare sau în formă electronică.

56

2. Reguli cu privire la sosirea şi manevra navelor în porturi Căpităniile de port efectuează controlul navelor care staţionează, operează sau fac escală într-un port românesc, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu convenţiile internaţionale la care România este parte. La sosirea navelor în port căpitănia portului verifică existenţa şi valabilitatea actelor, certificatelor şi documentelor prevăzute la art. 40 şi eliberează permisul de intrare care reprezintă acceptul căpităniei de intrare în port. La navele care sosesc din voiaje internaţionale controlul prevăzut la alin. (1) se poate efectua numai după obţinerea liberei practici sanitare. În exercitarea atribuţiilor de serviciu personalul ANR se poate deplasa fără plată cu navele unităţilor aflate sub autoritatea sau în subordinea ministerului. Pe timpul staţionării în port navele trebuie să aibă la bord personalul minim necesar efectuării în siguranţă a manevrelor. Căpitănia portului aprobă sau, după caz, dispune ancorarea, acostarea şi manevra navelor în porturile, radele ori apele naţionale navigabile, precum şi schimbarea locului de ancorare sau acostare. În toate cazurile de forţă majoră, sinistru, calamitate sau de interes general căpitanul portului poate dispune navelor aflate în port ori în radă, echipajelor acestora, precum şi persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în port să participe la acţiunile având ca scop siguranţa navelor şi a infrastructurilor de transport naval. Legarea navelor în porturi se face numai la instalaţiile portuare cu această destinaţie. Navele pot acosta sau ancora şi în alte locuri decât cele cu această destinaţie numai cu aprobarea căpităniei de port. În maximum 12 ore de la sosirea unei nave maritime comandantul acesteia sau reprezentantul său este obligat să depună la căpitănia portului declaraţia de sosire împreună cu certificatele şi documentele şi, dacă este cazul, să solicite vizarea jurnalului de bord, a jurnalului de maşini şi a jurnalului radiotelegrafic sau radiotelefonic. În acelaşi termen de vor depune şi eventualele proteste de mare sau rapoarte privind evenimentele petrecute pe timpul voiajului până la sosirea în port. Depunerea certificatelor şi documentelor nu este obligatorie pentru navele în tranzit, care nu solicită liberă practică şi al căror echipaj nu ia contact cu uscatul, precum şi pentru cele care remorchează, împing ori duc cuplat alte nave şi care ating portul numai pentru a lăsa sau a lua nave din/în convoi şi pentru navele sosite în port pentru adăpost ori în caz de forţă majoră. În cazul în care încărcarea, descărcarea, transbordarea de mărfuri sau îmbarcarea ori debarcarea pasagerilor trebuie să înceapă înainte de termenul prevăzut la art. 73 alin. (1), depunerea actelor de bord se va efectua înainte de începerea acestor operaţiuni. Se exceptează situaţiile de urgenţă, când căpitănia portului poate autoriza începerea operaţiunilor înainte de depunerea actelor.

57

În cazul în care pe timpul voiajului nava a suferit avarii majore, comandantul este obligat să raporteze despre acestea, la sosire, înainte de intrarea în port. Intrarea navei în port se va face numai cu aprobarea expresă a căpitanului portului. În cazul în care la intrarea în port la bordul navei se află o persoană decedată, comandantul navei este obligat să anunţe căpitănia portului, care, împreună cu reprezentanţii instituţiilor abilitate, verifică circumstanţele decesului şi semnează procesul-verbal de constatare. 3. Reguli de siguranţă pentru navele aflate în port, radă sau în navigaţie Comandantul este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de menţinerea la bord a condiţiilor pentru navigaţia în siguranţă şi de protecţie a mediului, a condiţiilor de muncă şi viaţă a echipajului navei. Comandanţii navelor sunt obligaţi să ia toate măsurile pentru evitarea oricărui pericol sau producerii de avarii la nave şi la infrastructurile de transport naval. În cazul producerii unor evenimente sau accidente comandantul este obligat să anunţe imediat căpitănia portului, în conformitate cu legislaţia în vigoare. În situaţia în care evenimentele sau accidentele se produc în timpul operaţiunilor de încărcare/descărcare şi au legătură cu aceste operaţiuni, comandantul navei va anunţa administraţia portului şi operatorul portuar. Încărcarea navei se va face în conformitate cu cargoplanul prezentat autorităţilor, luându-se toate măsurile pentru a nu depăşi pescajul maxim comunicat pentru locul de operare. Pe timpul cât navele se află în port nu sunt permise lăsarea liberă a animalelor la bord, efectuarea de lucrări cu foc deschis, lucrări de reparaţii care presupun imobilizarea navei în dană, probe la motoarele principale sau lucrări care pot duce la poluarea mediului fără obţinerea unei autorizaţii prealabile din partea căpităniei de port, emiterea de semnale fonice, luminoase sau fumigene neregulamentare, manipularea substanţelor toxice şi periculoase fără respectarea reglementărilor specifice. ANR verifică modul de asigurare a condiţiilor minime de navigaţie în apele naţionale navigabile şi în porturi, în ceea ce priveşte adâncimile, semnalizarea, instalaţiile de acostare şi altele asemenea, şi, în cazul în care constată că există deficienţe, va informa despre aceasta administraţiile portuare sau de căi navigabile responsabile, care sunt obligate să ia în timp util măsurile corespunzătoare. Administraţiile portuare şi de căi navigabile sunt obligate să pună la dispoziţie ANR şi căpităniilor de port toate datele privind asigurarea condiţiilor minime de navigaţie. Toate activităţile de cercetare ştiinţifică care se desfăşoară în apele naţionale navigabile, în incinta portuară şi în rade, precum şi explorarea şi exploatarea mării sau a fundului mării pot fi făcute în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu avizul prealabil al ANR.

58

Operarea navelor şi depozitarea mărfurilor sau a altor materiale pe platformele portului, pe cheiuri, maluri sau în alte locuri din porturi se fac fără a bloca sau stânjeni accesul în zonele respective, fără a împiedica vizibilitatea semnelor şi semnalelor de navigaţie şi fără a pune în pericol siguranţa navelor şi a infrastructurii. Este interzisă aruncarea resturilor de marfă sau a oricăror materiale de la bordul navelor în apele naţionale navigabile. Predarea resturilor menajere, a gunoiului, apelor uzate, amestecurilor de hidrocarburi de la nave se face la agenţii economici autorizaţi, sub supravegherea căpităniei portului, cu înregistrarea operaţiunii la uscat şi la bord în registrele special destinate. Operaţiunile de buncherare la nave, precum şi cele cu mărfuri periculoase se fac cu autorizarea şi sub supravegherea căpităniei portului. Este interzis scăldatul în zona portului, a ecluzelor şi a stăvilarelor. Pentru amenajarea şi funcţionarea de plaje, baze nautice şi de agrement este obligatoriu avizul căpităniei portului. Organizarea de serbări sau manifestări nautice de orice fel în porturile şi pe apele naţionale navigabile se poate face numai cu autorizarea şi sub supravegherea căpităniei portului. Pentru navele de pasageri îmbarcarea/debarcarea pasagerilor se face numai în porturi sau în locuri special amenajate stabilite de administratorul portului sau al căii navigabile, împreună cu căpitănia portului. În caz de forţă majoră navele pot ancora sau acosta în apele naţionale, în afara limitelor radelor sau porturilor, cu obligativitatea comunicării în cel mai scurt timp la căpitănia portului a cauzelor staţionării şi cu menţinerea permanentă a contactului radio. Efectuarea de operaţiuni portuare în locuri situate în afara limitelor porturilor se va realiza numai cu aprobarea prealabilă a căpităniei portului. În cazul în care pe o navă care arborează pavilion român aflată în marş are loc o naştere, o căsătorie sau un deces, comandantul navei va efectua înregistrarea acestora în conformitate cu prevederile legale privind actele de stare civilă. Navele maritime sub pavilion străin, pe timpul cât se află în porturile româneşti, sunt supuse controlului statului portului - PSC. Modul de derulare a acestei activităţi de către personalul care participă la efectuarea controlului este conform cu procedurile şi prevederile cuprinse în reglementările în vigoare şi în convenţiile internaţionale la care România este parte. Navele sub pavilion român sunt supuse controlului statului de pavilion - FSC - în condiţiile legii. Pentru navele de navigaţie interioară controlul se efectuează de regulă pe timpul cât navele se află în porturile/radele româneşti, iar în urma controlului se eliberează un raport de inspecţie.

59

Comandanţii navelor care navighează în tranzit pe căile navigabile interioare au obligaţia de a respecta reglementările în vigoare privind dirijarea şi supravegherea traficului fluvial, exploatarea navelor fără echipaj, navigaţia convoaielor împinse şi de a transmite la căpităniile de port din zona prin care navighează datele cu privire la navă şi încărcătură. 4. Reguli la plecarea navelor din port Navele aflate în porturi pot pleca în voiaj numai după obţinerea permisului de plecare eliberat de căpitănia de port. Permisul de plecare se eliberează cu condiţia ca nava să fi obţinut, după caz, acceptul de la toate autorităţile competente, să depună permisul de intrare în port completat cu toate datele referitoare la operaţiunile de încărcare/descărcare efectuate de navă şi un exemplar vizat de vamă al manifestului mărfurilor şi să ridice certificatele şi documentele navei. După obţinerea permisului de plecare navele pot începe manevra de plecare numai cu aprobarea centrelor de supraveghere, management şi dirijare a traficului naval sau a căpităniei portului, după caz. Pentru navele fluviale care efectuează voiaje între porturile româneşti regulile privind sosirea şi plecarea acestora în şi din porturi se stabilesc prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei. Comandantul navei care, după ce a primit actele de plecare, prelungeşte staţionarea navei în port mai mult de 24 de ore trebuie să le depună din nou la căpitănia portului, unde vor rămâne până la plecarea efectivă, când se va face menţiune pe permisul de plecare despre această întârziere. La solicitare sau din oficiu, după caz, căpităniile de port vor constata prin procese-verbale şi vor elibera la cerere certificate, duplicate sau copii de pe acestea, în situaţiile când există sesizări cu privire la: a) avarii la navă, marfă, cheiuri şi instalaţii portuare; b) întârzieri în operaţiuni, timp nefavorabil, cazuri de forţă majoră; c) eventuale accidente navale, precum şi poluări; d) avarii ale sistemului de semnalizare al portului. Pentru prestaţiile efectuate cu privire la operaţiunile de dirijare, supraveghere şi control, cât şi pentru alte prestaţii ANR percepe tarifele stabilite prin dispoziţiile legale. Pentru creanţele ANR al căror debitor este armatorul unei nave căpităniile de port au dreptul de a refuza eliberarea documentelor navei şi a permisului de plecare până la plata efectivă a acestora sau până la depunerea unor garanţii suficiente. Interdicţia de plecare a navei operează din momentul depunerii de către navă sau agentul acesteia a avizului de plecare.

60

Căpităniile vor reţine documentele navelor la solicitarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări, în condiţiile legii. Nava cu actele la bord şi gata de plecare nu mai poate fi reţinută. Se consideră că nava este gata de plecare din momentul în care comandantul are la bord certificatele şi documentele navei, precum şi permisul de plecare, eliberate de căpitănia portului. 5. Reguli cu privire la asistenţa şi salvarea pe mare. Recompensa de salvare Activitatea de căutare şi salvare în apele naţionale navigabile se desfăşoară sub coordonarea ANR. În marea teritorială şi în porturile maritime activitatea de căutare şi salvare este coordonată de centrul de coordonare organizat în cadrul ANR. Coordonarea operaţiunilor de intervenţie în caz de evenimente, sinistru sau calamităţi naturale pe căile navigabile interioare şi în porturile situate pe acestea revine căpitanului-şef al portului din zonă. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de căutare şi salvare prevăzute mai sus, ANR va elabora planurile şi instrucţiunile privind conducerea acestor activităţi. Planurile şi instrucţiunile de conducere prevăzute la alin. (1) se aprobă de minister. În conformitate cu planurile şi instrucţiunile de conducere a activităţilor de căutare şi salvare a persoanelor, navelor şi aeronavelor, prevăzute mai sus, ANR va face publice frecvenţele şi staţiile radio, precum şi numerele de telefon la care se recepţionează apelurile de urgenţă. ANR va încheia protocoale de lucru cu toate instituţiile şi agenţii economici care prin activitatea, dotările şi atribuţiile lor pot asigura desfăşurarea în condiţii de eficienţă maximă a operaţiunilor şi a exerciţiilor de căutare şi salvare, acestea având obligaţia să participe în orice situaţie la astfel de activităţi potrivit legii. Asistenţa şi salvarea persoanelor, navelor şi aeronavelor, aflate în pericol pe mare sau în apele naţionale navigabile, se desfăşoară în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. În timpul desfăşurării operaţiunilor de căutare şi salvare care se desfăşoară în marea teritorială sau în porturile maritime dispoziţiile directorului general al ANR, ale reprezentanţilor acestuia şi ale operatorilor din centrul de coordonare sunt obligatorii pentru toţi cei implicaţi. Modalităţile de desfăşurare a activităţilor de căutare şi salvare, conservarea şi valorificarea bunurilor salvate şi recuperarea cheltuielilor aferente se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.

61

Activităţile de intervenţie, salvare, prevenire şi eliminare a efectelor poluării apelor naţionale navigabile de către nave sunt coordonate de ANR prin centrul de coordonare înfiinţat în cadrul acestei instituţii, atunci când poluarea are loc în marea teritorială şi în porturile maritime, şi prin căpităniile de port în a căror zonă de jurisdicţie a avut loc evenimentul, în cazul în care poluarea s-a produs pe căile navigabile interioare şi în porturile situate pe acestea. Modul de desfăşurare a activităţilor de prevenire, salvare, intervenţie şi eliminare a efectelor poluării, conservare a bunurilor, precum şi recuperarea cheltuielilor aferente activităţilor de depoluare şi de limitare şi eliminare a efectelor poluării se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu convenţiile internaţionale la care România este parte. 6. Scoaterea navelor scufundate sau eşuate în apele naţionale navigabile Navele eşuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele naţionale constituie pericole pentru siguranţa navigaţiei. În cazul scufundării sau eşuării unei nave, căpitănia de port în a cărei zonă de jurisdicţie a avut loc accidentul va solicita proprietarului sau armatorului navei luarea tuturor măsurilor în vederea ranfluării sau dezeşuării navei. În funcţie de zona unde a avut loc evenimentul şi de gravitatea pericolului pe care îl prezintă nava eşuată sau scufundată pentru navigaţie, căpitanul portului va stabili şi va notifica proprietarului sau armatorului navei termenul limită de începere a lucrărilor, care nu va depăşi 60 de zile de la data notificării. În cazul în care proprietarul sau armatorul navei nu ia măsurile necesare privind dezeşuarea sau ranfluarea navei, căpitanul portului va solicita administraţiei portuare sau de căi navigabile în a cărei zonă de jurisdicţie se află nava să efectueze aceste operaţiuni. În cazuri excepţionale, când administraţia portuară sau de căi navigabile este în imposibilitate să efectueze aceste operaţiuni sau când nava s-a scufundat ori a eşuat într-un loc din afara zonelor de jurisdicţie ale administraţiilor portuare şi de căi navigabile, căpitănia de port poate lua toate măsurile ce se impun în vederea ranfluării sau dezeşuării. În toate cazurile acţiunile de ranfluare sau dezeşuare se desfăşoară sub coordonarea căpităniilor de port. Dispoziţiile căpitanului de port sunt obligatorii pentru toţi cei implicaţi. Modul de derulare a acţiunilor, precum şi modul de conservare şi valorificare a navelor şi bunurilor ranfluate sau dezeşuate şi de recuperare a cheltuielilor aferente acestor operaţiuni sunt stabilite de legislaţia în vigoare şi de convenţiile internaţionale la care România este parte. Navele abandonate sau părăsite în apele naţionale navigabile al căror proprietar este necunoscut şi rămâne necunoscut după efectuarea tuturor demersurilor legale pentru cunoaşterea acestuia se valorifică în condiţiile legii.

62

7. Controlul statului pavilionului ANR are dreptul şi obligaţia de a controla şi de a monitoriza toate navele care arborează pavilion român în ceea ce priveşte respectarea de către acestea a reglementărilor naţionale în vigoare şi a prevederilor convenţiilor internaţionale la care România este parte, referitoare la siguranţa construcţiei navei, standardele tehnice şi dotarea navelor, valabilitatea actelor de naţionalitate şi a celorlalte documente şi certificate obligatorii, la echipajul minim de siguranţă şi la competenţele profesionale ale echipajului de la bord, la respectarea cerinţelor privind prevenirea poluării mediului şi a celor privind condiţiile de viaţă şi muncă la bordul navei. Acţiunile de control şi monitorizare se desfăşoară de experţi specializaţi din cadrul ANR şi desemnaţi în acest sens de către directorul general al ANR. Acţiunile se desfăşoară pentru navele care arborează pavilion român, când se află atât în apele naţionale navigabile, cât şi în afara acestora. Sistemul de efectuare a acţiunilor de control şi monitorizare, precum şi măsurile ce se iau de către ANR în cazurile în care navele care arborează pavilion român nu respectă regulile prevăzute sunt cele prevăzute în legislaţia română în vigoare şi în convenţiile internaţionale la care România este parte. 8. Controlul statului portului ANR are dreptul şi obligaţia de a controla navele care arborează pavilion străin în ceea ce priveşte modul de respectare a convenţiilor internaţionale la care România este parte, pe timpul cât acestea navighează în apele naţionale navigabile. Controlul se efectuează de experţi specializaţi din cadrul ANR şi desemnaţi în acest sens de către directorul general al ANR. Controalele se vor desfăşura indiferent de pavilionul pe care îl arborează nava şi indiferent dacă statul de pavilion a ratificat sau nu convenţiile internaţionale la care România este parte şi ale căror cerinţe fac obiectul controlului statului portului. În cazul în care se constată deficienţe şi în funcţie de gravitatea acestora, ANR, prin căpităniile de port, poate lua următoarele măsuri, până la remedierea defecţiunilor constatate: a) să interzică intrarea navei în port; b) să interzică plecarea din port şi, după caz, să oprească operaţiunile de încărcare/descărcare a navei. Sistemul de desfăşurare a controlului statului portului şi măsurile ce se iau împotriva navelor la care se constată deficienţe sunt stabilite de legislaţia în vigoare şi de prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.

63

9. Reguli cu privire la activitatea de pilotaj şi remorcaj Ministerul stabileşte, la propunerea ANR, zonele în care serviciile de siguranţă sunt obligatorii. Pilotarea navelor se face cu mijloace specializate de către persoane calificate şi autorizate în acest sens, denumite în continuare piloţi, în baza buletinului de pilotaj, avizat de căpitănia portului. Pilotul trebuie să fie cetăţean român şi să deţină un brevet valabil pentru zona de navigaţie pentru care se asigură pilotajul navei, eliberat de ANR. Din punct de vedere al brevetării şi certificării, piloţii se supun aceluiaşi regim ca şi personalul navigant. Nava aflată în manevră va fi în permanentă legătură cu căpitănia portului, informând asupra începerii, condiţiilor derulării şi finalizării manevrei, precum şi asupra producerii oricărui incident sau eveniment. În caz de eveniment pilotul va depune la căpitănia portului un raport scris în acest sens. Pilotul nu este răspunzător de incidentele sau accidentele produse în timpul manevrei, cu excepţia cazurilor în care acestea s-au produs ca urmare a informaţiilor incomplete sau incorecte pe care le-a furnizat comandantului navei. Comandantul navei poate refuza un pilot din motive bine justificate, cum ar fi: oboseală, stare de ebrietate sau alte cauze care ar putea afecta siguranţa navei. Solicitarea de schimbare a pilotului se face la căpitănia portului de către comandantul navei, care va informa totodată şi agenţia de pilotaj. În porturile maritime româneşti remorcajul sau asistenţa cu remorchere la manevre este obligatorie pentru tancuri, nave ce transportă mărfuri periculoase şi pentru toate celelalte nave cu un tonaj registru net mai mare de 1.000. Modul de desfăşurare a activităţilor de pilotaj, remorcaj şi asistenţă cu remorchere la manevre se reglementează prin regulamentele de exploatare şi funcţionare a porturilor. Comandanţii remorcherelor şi marinarii-legători execută dispoziţiile primite de la comandantul navei prin pilot. În cazul manevrei "la ureche" cu nava fluvială fără propulsie, conducerea manevrei şi răspunderea asupra acesteia revin comandantului remorcherului/împingătorului. Comandantul navei va efectua manevrele astfel încât acţiunea propulsorului sau orice alt rezultat al manevrei să nu producă avarii altor nave sau infrastructurii, suprastructurii şi instalaţiilor portuare. În cazul în care se foloseşte manevra de împingere, locul de acţiune al remorcherului asupra navei va fi stabilit de comandantul navei împinse, care îşi

64

asumă întreaga răspundere pentru avariile produse din cauza alegerii unui loc de sprijin necorespunzător. Remorcherele vor părăsi nava numai după ce aceasta a fost acostată şi legată în siguranţă la cheu şi numai cu acordul comandantului navei. Remorcherele nu vor elibera parâmele/cablurile de legătură cu navele remorcate sau pe care le manevrează, înainte ca aceste nave să fie ancorate sau acostate în siguranţă. Centrul de coordonare a traficului sau căpitănia de port, după caz, poate cere întreruperea remorcajului în curs pentru acordarea de asistenţă altei nave sau pentru a preveni alte pericole asupra portului, numai dacă această cerinţă nu generează pericole mai mari decât acestea pentru nava remorcată, determinate de lipsa remorcajului sau a asistenţei. Remorcherul care a părăsit manevra în aceste circumstanţe nu va fi răspunzător pentru nici o pierdere, avarie, prejudiciu sau întârziere cauzată navei remorcate, ca o consecinţă a acestui fapt. Pescuitul, instalarea de garduri, plase, cârlige, unelte fixe sau altele asemenea sunt interzise în limitele porturilor, în rade, canale de acces, şenale navigabile şi în toate locurile în care s-ar stânjeni navigaţia.

65

Încărcare text... Lege nr. 191 din 13/05/2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 332 din 16/05/2003

CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. - Prezenta lege prevede infracţiunile la regimul transportului naval, astfel cum este reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 412/2002, precum şi unele dispoziţii speciale de procedură referitoare la aceste infracţiuni.

CAPITOLUL II Infracţiuni contra siguranţei navigaţiei civile Art. 2. - (1) Conducerea unei nave de către o persoană fără brevet sau fără certificat de capacitate corespunzător se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta comandantului sau a altei persoane care încredinţează cu ştiinţă conducerea navei unei persoane fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată. (3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi fapta persoanei care încredinţează cu ştiinţă conducerea navei unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub influenţa unor produse stupefiante. Art. 3. - Punerea în navigaţie a unei nave fără a avea echipaj minim de siguranţă se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Art. 4. - (1) Exercitarea atribuţiilor de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritatea de reglementare se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către personalul navigant care asigură direct siguranţa navigaţiei, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amendă. (3) Este considerată sub influenţa băuturilor alcoolice persoana care are o îmbibaţie alcoolică în sânge de până la 0,80 g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. Art. 5. - (1) Exercitarea atribuţiilor de serviciu în stare de ebrietate sau sub influenţa unor substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare stării de ebrietate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de personalul navigant care asigură direct siguranţa navigaţiei, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. (3) Este considerată în stare de ebrietate persoana care are o îmbibaţie alcoolică în sânge mai mare de 0,80 g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie ce depăşeşte

66

0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat sau chiar o îmbibaţie mai mică, dacă aceasta are drept consecinţă micşorări manifeste ale facultăţilor de echilibru ori de mişcare ale acelei persoane, dificultate în exprimare ori incoerenţă ideatică, constatate clinic sau prin orice alte mijloace de probă. Art. 6. - Refuzul, împotrivirea sau sustragerea persoanelor prevăzute la art. 4 şi 5 de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Art. 7. - (1) Părăsirea postului sau a navei fără aprobare, de către un membru al echipajului ori de către pilot, în timpul efectuării serviciului, dacă prin aceasta s-ar fi putut întrerupe navigaţia ori pune în pericol siguranţa navei, a încărcăturii sau a echipajului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de comandant sau de înlocuitorul acestuia, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Art. 8. - Fapta de a dormi în timpul serviciului de cart sau de gardă, dacă prin aceasta s-ar fi putut întrerupe navigaţia ori pune în pericol siguranţa navei, a încărcăturii sau a echipajului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani. Art. 9. - Părăsirea navei de către comandant în caz de pericol, înainte de a-şi fi exercitat îndatoririle de serviciu pentru salvarea navei şi a echipajului, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 4 ani. Art. 10. - Fapta comandantului unei nave de a nu-şi îndeplini obligaţiile de asistenţă şi salvare a navelor şi a persoanelor aflate în pericol pe apă ori, în caz de abordaj, de a nu comunica celorlalte nave, în măsura posibilităţilor, datele necesare identificării navei proprii se pedepseşte cu închisoare de la unu la 4 ani. Art. 11. - (1) Schimbarea poziţiei, scoaterea din funcţiune, avarierea gravă sau distrugerea unui semnal de navigaţie costier sau plutitor se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează sustragerea unui semnal de navigaţie costier sau plutitor ori a unor componente ale acestuia. Art. 12. - (1) Dacă faptele prevăzute la art. 2-5 şi art. 7-10 au avut ca urmare un accident de navigaţie, constând în abordaj cu pagube materiale importante, avarierea gravă a unei nave ori distrugerea sau degradarea importantă de instalaţii şi bunuri de orice fel, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Dacă s-a produs scufundarea navei proprii sau a altei nave ori moartea sau vătămarea corporală gravă a uneia sau a mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. (3) Dacă faptele prevăzute la art. 2-5, art. 7 şi art. 9-11, care au produs una dintre urmările prevăzute la alin. (2), au fost săvârşite în acest scop, pedeapsa este închisoarea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

67

(4) Dacă fapta prevăzută la art. 8 a avut una dintre urmările prevăzute la alin. (1) şi (2), pedeapsa este închisoarea de la unu la 6 ani, în cazul alin. (1), respectiv de la 3 la 12 ani, în cazul alin. (2). Art. 13. - Preluarea fără drept a comenzii sau a controlului unei nave se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. Art. 14. - (1) Săvârşirea uneia dintre următoarele fapte, şi anume: a) împiedicarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale personalului navigant prevăzut la art. 31 lit. a)-c) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 412/2002, privind conducerea navei; b) falsificarea unui ordin scris sau a jurnalului de bord; c) comunicarea unor informaţii, cunoscând că sunt false, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Distrugerea ori avarierea unei nave sau a încărcăturii acesteia, a echipamentelor de navigaţie sau perturbarea funcţionării acestora se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează distrugerea jurnalelor de bord şi de maşini. (4) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1)-(3) s-a pus în pericol siguranţa navigaţiei, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Art. 15. - Plasarea pe o navă, prin orice mijloace, a unui dispozitiv, obiect ori substanţă aptă să distrugă nava sau să cauzeze acesteia ori încărcăturii pagube de natură să pună în pericol siguranţa navigaţiei se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Art. 16. - Faptele prevăzute de la art. 13-15, săvârşite în scopul devierii navei de la itinerarul său, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Art. 17. - (1) Luarea în stăpânire a unei platforme fixe sau exercitarea controlului asupra acesteia prin violenţă ori ameninţare cu violenţa se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. (2) Distrugerea unei platforme fixe sau cauzarea unor pagube de natură să pună în pericol securitatea acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Art. 18. - (1) Plasarea sau dispunerea de a se plasa pe o platformă fixă, prin orice mijloc, a unui dispozitiv sau a unei substanţe apte să distrugă platforma fixă ori de natură să pună în pericol siguranţa acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) În înţelesul prezentei legi, platforma fixă desemnează o insulă artificială, o instalaţie sau o lucrare ataşată permanent de fundul mării ori de cel al unei ape interioare, în vederea explorării sau exploatării resurselor ori pentru alte scopuri economice. Art. 19. - Dacă faptele prevăzute la art. 13-18 au avut ca urmare consecinţe deosebit de grave, inclusiv scufundarea navei sau a platformei fixe, pedeapsa este

68

închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă au avut ca urmare moartea sau vătămarea gravă a integrităţii corporale ori sănătăţii mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. Art. 20. - (1) Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 13-18 se pedepseşte. (2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea săvârşirii infracţiunilor prevăzute la alin. (1). Art. 21. - (1) Blocarea şenalului navigabil, a unei dane sau zone a bazinului portuar şi neexecutarea ordinului căpitanului portului privind măsurile de deblocare se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Dacă fapta a avut ca urmare întreruperea navigaţiei ori a activităţii portuare sau punerea în pericol a siguranţei navigaţiei ori a portului, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Art. 22. - Transportul de mărfuri periculoase la bordul navelor în apele naţionale navigabile fără respectarea prevederilor legale cu privire la stivuire, ambalare, etichetare, măsuri de protecţie, dacă a fost pusă în pericol sau s-ar fi putut pune în pericol siguranţa navigaţiei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. CAPITOLUL III Infracţiuni contra ordinii şi disciplinei la bordul navelor Art. 23. - (1) Refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de serviciu privind siguranţa navei şi a navigaţiei se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. (2) Când fapta este săvârşită de către comandantul navei, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Art. 24. - (1) Lovirea superiorului de către inferior se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an. (2) Dacă fapta se săvârşeşte asupra comandantului navei, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani. (3) În cazul în care comandantul navei se găseşte în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 3 ani. (4) Lovirea inferiorului de către superior se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. Art. 25. - Fapta pasagerului de a nu se supune în timpul călătoriei unui ordin dat de comandant sau secund ori de un alt ofiţer, pentru salvarea navei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă. Art. 26. - (1) Acţiunea penală pentru infracţiunile prevăzute la art. 23 alin. (1), art. 24 alin. (1)-(3) şi art. 25 se pune în mişcare la sesizarea comandantului sau a proprietarului ori a operatorului navei, după caz.

69

(2) Acţiunea penală pentru infracţiunea prevăzută la art. 23 alin. (2) se pune în mişcare la sesizarea proprietarului sau a operatorului navei ori a organelor abilitate ale autorităţii navale, după caz. (3) Acţiunea penală pentru infracţiunea prevăzută la art. 24 se pune în mişcare şi la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. CAPITOLUL IV Alte infracţiuni Art. 27. - (1) Folosirea carnetului de marinar, a brevetului sau a certificatului de capacitate aparţinând altei persoane se pedepseşte potrivit art. 293 alin. 1 din Codul penal. (2) Încredinţarea carnetului de marinar, a brevetului sau a certificatului de capacitate altei persoane, spre a fi folosit fără drept, se pedepseşte potrivit art. 293 alin. 2 din Codul penal. Art. 28. - (1) Arborarea fără drept a pavilionului român ori punerea în exploatare sau navigaţie a unei nave neînregistrate se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi arborarea fără drept a pavilionului unei alte ţări decât cel înscris în actul de naţionalitate, de către o navă străină sau română care trece prin apele naţionale navigabile ale României. Art. 29. - Fapta comandantului ori a altui membru al echipajului care, în urma producerii unui accident de navigaţie, ordonă sau face ca nava să părăsească locul faptei se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 4 ani. Art. 30. - Folosirea navei sau a încărcăturii navei ori dispunerea de acestea, fără drept, în tot sau în parte, pentru sine sau pentru altul, de către comandant sau un alt membru al echipajului, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Art. 31. - Omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 13-15, art. 17 şi 18 se pedepseşte în condiţiile prevăzute de art. 262 din Codul penal. Art. 32. - Ultrajul săvârşit împotriva unui inspector de navigaţie civilă ori a personalului operativ al căpităniilor porturilor, aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte potrivit art. 239 din Codul penal. CAPITOLUL V Dispoziţii speciale de procedură Art. 33. - (1) În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 27-30, cercetarea penală se efectuează de către căpitanii porturilor. (2) Pentru infracţiunile prevăzute la art. 32, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.

70

Art. 34. - Cercetarea la faţa locului şi reconstituirea efectuate pe nave sau în incinta porturilor se fac în prezenţa căpitanului portului sau a reprezentantului acestuia. Art. 35. - Luarea de măsuri şi efectuarea de cercetări la bordul unei nave care arborează pavilionul unui alt stat cu care statul român a încheiat convenţii se fac în conformitate cu prevederile acestora. Art. 36. - Infracţiunile prevăzute la art. 2-11, art. 22-25, art. 27, 28 şi 30 se judecă în primă instanţă de secţiile maritime şi fluviale ale judecătoriilor. Art. 37. - Infracţiunile prevăzute la art. 12-21, art. 31 şi la art. 32 se judecă în primă instanţă de secţiile maritime şi fluviale ale tribunalelor. CAPITOLUL VI Dispoziţii finale Art. 38. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 39. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: Decretul nr. 443/1972 privind navigaţia civilă, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 132 din 23 noiembrie 1972; lit. a) de la lit. A a pct. 1 al art. 2 şi lit. a) de la pct. 1 al art. 3 din Decretul nr. 203/1974 pentru înfiinţarea şi organizarea de secţii maritime şi fluviale la unele instanţe judecătoreşti şi unităţi de procuratură, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 131 din 31 octombrie 1974. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 24 martie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VĂCĂROIU Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 15 aprilie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU Bucureşti, 13 mai 2003. Nr. 191.

DECRETUL 443 / 1972 PRIVIND NAVIGAŢIA CIVILĂ Infracţiuni contra siguranţei navigaţiei pe apă

a) Conducerea unei nave de catre o persoană fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta comandantului care încredinţează conducerea navei unei persoane fără brevet sau certificat de capacitate. b) Exercitarea obligaţiilor de serviciu în stare de ebrietate de către personalul de la bord care asigură direct siguranţa pe apă a navei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani.

71

c) În sensul prezentului decret, o persoană se consideră că se află în stare de ebrietate dacă are în sânge o îmbibaţie alcoolică peste limita de 2 ‰ sau chiar o îmbibaţie mai mică, dacă aceasta are drept consecinţă micşorări, manifeste ale facultăţilor de echilibru ori de mişcare ale acelei persoane, constatate clinic sau prin orice alte mijloace de probă. Refuzul personalului de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani; d) Părăsirea postului sau navei, fără aprobare de către un membru al echipajului ori de către pilot în timpul efectuării serviciului, dacă prin aceasta s-ar putea întrerupe sau stînjeni navigaţia, ori să se pună în pericol siguranta navei sau a incarcaturii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. e) Fapta de a dormi in timpul serviciului de cart sau garda, daca prin aceasta s-ar putea intrerupe sau stinjeni navigatia, ori sa puna in pericol siguranţa navei sau a încărcăturii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an. f) Părăsirea navei de către comandant în caz de pericol, înainte de a-şi fi efectuat până la capăt îndatoririle de serviciu pentru salvarea navei, se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 4 ani. Dacă faptele prevăzute la art. a, b, c, d, e, f, g, au avut drept urmare accident de navigaţie, constând în abordaj cu consecinţe materiale importante, avarierea gravă a unei nave ori distrugerea ori degradarea importantă a instalaţiilor şi bunurilor de orice fel, pedeapsa este cu închisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii. Dacă s-a produs scufundarea navei proprii sau a altei nave ori moartea sau vătămarea corporală gravă a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este cu închisoare de la 10 ani la 20 de ani, interzicerea unor drepturi şi confiscarea parţială a averii.

Infractiuni contra disciplinei la bord: a) Refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de serviciu, privind siguranţa navigaţiei şi a navei, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Dacă fapta este săvârşită de comandantul navei, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani. b) Lovirea superiorului de către inferior se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În cazul în care cel lovit se găseşte în exerciţiul atribuţiunilor de serviciu, pedeapsa este cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. c) Lovirea inferiorului de către superior, se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună la 1 an sau cu amendă.

72

Alte infracţiuni a) Arborarea fără drept la o navă a pavilionului român, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. b) Neexecutarea de către pasageri a ordinului comandantului navei în timpul unui sinistru naval, se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună la 3 luni sau cu amendă. c) Stânjenirea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale echipajului de conducere al unei nave, dacă prin aceasta s-ar pune în pericol siguranţa navei, sau preluarea fără drept a controlului navei, direct sau indirect, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani . Daca fapta se săvârşeşte în scopul devierii navei de la itinerariul său, pedeapsa este cu închisoare de la 5 la 15 ani. Când pentru săvârşirea faptelor prevăzute mai sus, a fost ucisă o persoană, ori dacă faptele au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane ori alte consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este confiscarea totală ( parţială ) a averii şi închisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte. Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor sau instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunii.

ORDINUL MINISTRULUI TRANSPORTURILOR SI TELECOMUNICATIILOR

NR. 285 DIN 17.II.1989 pentru aprobarea Regulamentului serviciului la bordul navelor fluviale civile

PRINCIPII GENERALE 1. Prezentul regulament cuprinde norme care reglementează drepturile, obligaţiile, atribuţiile şi răspunderile personalului navigant, precum şi relaţiile de serviciu dintre membrii echipajului, alte categorii de personal îmbarcat pe navele fluviale civile ale României, inclusiv relaţiile cu pasagerii.

73

2. Regulamentul se aplică la bordul navelor fluviale de transport mărfuri şi pasageri, navelor de pescuit, precum şi la bordul navelor tehnice, de servitute, de cercetări etc, folosite în activităţi pe fluvii şi în ape interioare indiferent de situaţia în care se află. Situaţiile în care se poate afla o navă, corespunzător stării tehnice, sunt următoarele: a) navă în exploatare, când starea corpului asigură flotabilitatea, maşinile, instalaţiile, echipamentele şi dotările sunt complete şi în stare de funcţionare, echipajul este complet, iar nava este apta de a fi folosita conform destinatiei sale chiar daca nu este utilizata efectiv; b) navă scoasă din exploatare, cand starea corpului nu asigura flotabilitatea, masinile,instalatiile, echipamentele şi dotarile sunt, partial sau total scoase din starea de functionare, echipajul este redus ca numar fata de situatia când nava este în exploatare, iar nava este aptă de a fi folosită conform destinatiei sale numai după terminarea lucrărilor de reparaţii şi completarea echipajului; c) navă la parcul rece, când starea corpului asigură flotabilitatea, maşinile, echipamentele, instalaţiile şi dotările sunt complete şi puse în stare de conservare, nu are echipaj, ci doar paza asigurată de personal calificat din rândul navigatorilor, iar nava este aptă de a fi folosită conform destinaţiei sale numai după deconservarea mijloacelor tehnice din dotare, completarea echipajului şi aprovizionare; d) navă dezarmată, când starea corpului asigură flotabilitatea, maşinile, echipamentele, instalaţiile şi dotările sunt, parţial sau total demontate şi debarcate, nu are echipaj, ci doar paza asigurată de personal calificat din rândul navigatorilor, iar nava este aptă de a fi folosită conform destinaţiei sale numai după rearmarea corespunzătoare. Trecerea navei dintr-o situaţie în alta se face cu aprobarea forului superior, prin decizia conducerii întreprinderii armatoare a navei respective, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. 3. Prezentul regulament se aplică la bordul navei din momentul intrării ei în serviciul marinei civile române şi ridicării, pentru prima dată, a pavilionului naţional al României şi până în momentul scoaterii navei din serviciul marinei civile române. 4. Respectarea normelor cuprinse în prezentul regulament este obligatorie pentru: a) membrii echipajului, din momentul înscrierii fiecăruia în rolul de echipaj şi până în momentul radierii din rolul de echipaj, în perioada de timp în care se află la bord sau la uscat, în interesul serviciului atât în ţară cât şi în străinătate;

74

b) pasagerii şi alte categorii de personal îmbarcat din momentul intrării la bordul navei şi până în momentul plecării de la bord. 5. Căpitănia portului are dreptul de vizită şi control la bordul navei la orice oră din zi şi din noapte, pentru exercitarea activităţii de supraveghere şi control a ordinii şi siguranţei navigaţiei, precum şi efectuarea de cercetări. Orice alte organe portuare de control sau de urmărire penală efectuiază controlul sau cercetarea la bordul navei în prezenţa comandantului navei sau a locţiitorului sau, cu asistenţa organelor Căpităniei portului, care consemnează actele încheiate. Echipajul navei, pasagerii şi celelalte categorii de personal îmbarcat sunt obligaţi să se supună controlului efectuat de organele de stat competente. 6. Activitatea la bordul navelor civile ale României, oriunde s-ar afla ele, se conduce şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile şi în spiritul legilor române, în baza principiului legii pavilionului. În timpul cât nava se află în apele interioare sau teritoriale ale unui stat străin, este supusă şi prevederilor legilor naţionale, legilor locale sau uzanţelor portuare ale statului respectiv, după caz, pe care este obligată să le respecte. Comandantul navei este conducătorul unic şi şeful legal al tuturor persoanelor îmbarcate la bord, căruia întreprinderea armatoare îi incredinţează nava şi comanda acesteia, pentru realizarea misiunii stabilite;în acest scop, este investit cu autoritate asupra tuturor persoanelor imbarcate. Comandantul este răspunzător, în condiţiile legii, de asigurarea condiţiilor de viaţă şi de muncă persoanelor de la bord, de mărfurile, valorile şi alte bunuri ce i se încredinţează pentru transport ( pe perioada cât acestea se află la bord ), îndeplinirea misiunii navei în condiţiile stabilite sau acceptate de întreprinderea armatoare, şi de conservarea drepturilor şi de apărarea intereselor şi prestigiului armatorului, de protejarea mediului acvatic. Actele încheiate de comandant privitoare la navă, marfă şi echipaj îl angajează pe armator. Comandantul este răspunzător şi de apărarea intereselor proprietarilor mărfurilor, legate de executarea contractului de transport. Comandantului îi este conferită, prin lege, delegaţia de reprezentant al autorităţii publice, pentru ocrotirea bunurilor şi a intereselor persoanelor angajate în expediţia fluvială, având atribuţii de organ de constatare pentru infracţiuni comise la bord.În exercitarea acestui drept, în străinătate, poate solicita sprijinul oficiului consular sau misiunii diplomatice ale României şi al autorităţilor portuare străine. În imprejurări excepţionale, când urmează a lua decizii importante, referitoare la siguranţa navei, pasagerilor, echipajului şi mărfurilor, comandantul poate consulta consiliul de bord, dacă condiţiile de fapt permit convocarea acestuia.Consiliul de bord are statut consultativ. Decizia finală aparţine comandantului şi este obligatorie pentru toate persoanele îmbarcate. 9. În anumite situaţii, cerute de atribuţiile de serviciu şi de modalitatea de exploatare, navele pot fi grupate în convoaie, flotile sau formaţii complexe de

75

lucru, parc de nave, sub conducerea unui comandant de convoi ( flotilă, formaţie, sau parc de nave). În astfel de cazuri, comandanţii de nave îşi păstrează toate drepturile, obligaţiile, atribuţiile şi răspunderile stabilite prin prezentul regulament, dar se subordonează comandantului convoiului, flotilei sau formaţiei (complexului sau parcului de nave), după caz , care devine şeful lor direct. 10. Asistenţa şi salvarea navelor, a persoanelor şi bunurilor aflate în pericol pe apă, prevăzute în reglementările legale interne şi internaţionale în materie, constituie obligaţii ale comandantului şi echipajului oricărei nave civile sub pavilion român, în măsura în care nu pun în pericol nava proprie, echipajul, pasagerii sau încărcătura sa. CONSTITUIREA ECHIPAJULUI NAVEI

Personalul navigant îmbarcat, inclusiv comandantul navei, formează echipajul navei. Personalul navigant îmbarcat este alcătuit din totalitatea navigatorilor care îndeplinesc o funcţie la bordul unei nave civile şi sunt înscrişi în rolul de echipaj al acesteia. Este navigator de navigaţie civilă orice persoană care îndeplineşte condiţiile de calificare profesională cerute pentru prestarea unuia din serviciile de la bord, posedă carnet de marinar şi este înscris ca personal navigant în registrele matricole ale unei căpitănii de port.

Personalul care îndeplineşte funcţiile permanente specifice pe navele specializate pentru activităţi industriale, pescăreşti, utilitare sau de cercetare ştiinţifică face parte din echipajul navei.

Îmbarcarea, în interesul navigaţiei şi a altor persoane decât cele care formează echipajul navei, se va autoriza, de la caz la caz, de către Ministerul Transporturilor, cu avizul organelor interesate.

Pentru exercitarea fiecăreia din funcţiile de la bord este necesară îndeplinirea unor condiţii de vârstă, de studii, de vechime sau de stagiu, brevet sau certificat de capacitate, precum şi a unor condiţii psiho-fiziologice, corespunzătoare funcţiei, stabilite de Ministerul Transporturilor.

Constituirea echipajului unei nave civile, precum şi orice modificări ulterioare în competenţa acestuia, se fac prin decizie scrisă emisă de conducerea întreprinderilor armatoare, respectând reglementările legale în vigoare privind normativul de personal navigant, cu consultarea prealabilă a comandantului navei şi şefului mecanic. Comandantul navei şi şeful mecanic au dreptul să nu accepte în echipaj pe navigatorii despre care consideră că, deşi posedă brevetul, certificatul de capacitate sau calificarea corespunzătoare funcţiei pe care ar urma să le îndeplinească la bord, nu ar putea îndeplini în mod eficient această funcţie, pe un anumit tip de navă sau într-un anumit voiaj .

76

Numirea în funcţie a comandantului navei se face numai prin decizie scrisă, emisă de conducătorul întreprinderii armatoare.

Orice persoană îmbarcată are calitatea de membru al echipajului din momentul înscrierii şi până în momentul radierii ei din rolul de echipaj al navei.

Modificările din componenţa echipajului se pot face, parţial sau total. De regulă modificările se pot face parţial fără a afecta condiţiile de exploatare a navei, respectând următoarele reguli: 1) comandantul navei nu va fi schimbat în acelaşi timp cu secundul; 2) şeful mecanic nu va fi schimbat în acelaşi timp cu ofiţerul mecanic; 3) restul echipajului nu va fi schimbat concomitent cu mai mult de jumătate, pe servicii. Modificarea totală a componenţei echipajului se poate face numai în cazuri excepţionale.

Echipajul navelor sub pavilion român va fi format din cetăţeni români. Angajarea prin contract, pe perioade determinate, de specialişti străini pentru funcţii la bordul navelor sub pavilion român, atunci când aceasta este impusă de caracteristicile tehnice ale echipamentelor instalate pe navă, se poate face numai cu autorizarea Ministerului Transportului. În cazul în care, prin convenţiile internaţionale la care statul român este parte, s-a prevăzut posibilitatea angajării unor cetăţeni străini în echipajul navelor sub pavilion român, echipajul acestor nave va putea fi alcătuit, în parte sau în totalitate, din cetăţeni străini, cu excepţia comandantului. În caz de forţă majoră, ivit în timpul navigaţiei, comandantul navei va putea completa echipajul cu navigatori străini, care îndeplinesc condiţiile de capacitate profesionale şi disciplinare ca şi navigatorii cetăţeni români. Navigatorii străini angajaţi vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii profesionale şi disciplinare ca şi navigatorii cetăţeni români. Personalul străin, angajat pe nave sub pavilion român, va fi înlocuit cu personal român în primul port românesc în care nava va ramâne mai mult de 24 de ore, menţionându-se debarcarea în rolul de echipaj al navei şi în carnetul de marinar. Dacă prin contractul de muncă nu se prevede altfel, beneficiarul serviciilor prestate va readuce personalul străin, astfel înlocuit, la portul de îmbarcare. Persoanele de cetăţenie străină îmbarcate la bord se subordonează comandantului navei pe tot timpul îmbarcării lor şi sunt supuse prevederilor prezentului regulament, completat cu prevederile specifice ale convenţiilor sau contractelor bilaterale încheiate cu întreprinderile armatoare româneşti.

Echipajul minim pentru siguranta navigatiei Echipajul minim pentru siguranţa navigaţiei are următoarele atribuţii

generale:

77

1. asigurarea pazei şi siguranţei navei, atunci când nava este în staţionare în radă sau în port, bazin, doc, etc, precum şi a manevrelor navei; 2. asigurarea conducerii în siguranţă a navei, atunci când nava este în marş; 3. asigurarea vitalităţii navei, prevenirea şi stingerea incendiilor la nava proprie, intervenirea pentru stingerea incendiilor în apropierea ei; 4. asigurarea prevenirii poluării mediului acvatic de către nave; 5. asigurarea exploatării în siguranţă a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor care asigură propulsia navei şi celelalte activităţi ale navei; 6. asigurarea întreţinerii navei, maşinilor, utilajelor,instalaţiilor, echipamentelor de bord; 7. asigurarea remedierilor cu mijloacele bordului; 8. asigurarea realizării planului de producţie al navei (transport, pescuit, dragaj etc ) sau a prestaţiilor de serviciu, după caz, în funcţie de destinaţia navei; 9. asigurarea realizării altor sarcini stabilite de armator; 10. organizarea activităţilor şi vieţii la bord.

Personalul navigant, destinat pentru asigurarea siguranţei navei şi navigaţiei, a vitalităţii navei, a prevenirii şi stingerii incendiilor, a prevenirii poluării mediului acvatic şi pentru asigurarea exploatării în siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor de propulsie, guvernare, manevră, navigaţie şi radio-comunicaţii, constituie echipajul minim pentru siguranţa navigaţiei.

La bordul oricarei nave fluviale indiferent de destinaţia sa şi de scopul pentru care este folosită, trebuie să se gasească, în orice moment, echipajul minim pentru siguranţa navigaţiei, în conformitate cu normativul stabilit de Inspectoratul de Navigatie Civilă pentru categoria, tipul şi situaţia navei respective. Comandantul navei sau persoana care este însărcinată cu conducerea navei are obligaţia să asigure ca, în orice moment, la bordul navei să fie prezent echipajul minim pentru siguranţa navigaţiei şi aceasta să fie apt pentru a-şi exercita atribuţiile de serviciu.

Drepturile şi obligaţiile membrilor echipajului Membrii echipajului au toate drepturile şi obligaţiile cetăţenilor, prevăzute în

Constituţia României, precum şi toate drepturile şi obligaţiile oamenilor muncii î încadraţi în unităţi, prevăzute în Codul Muncii şi de alte acte normative ale României în materie de legislaţie a muncii. În perioada în care are calitatea de membru al echipajului, personalul navigant are şi drepturile şi obligaţiile specifice menţionate în prezentul paragraf al regulamentului.

Fiecare membru al echipajului unei nave are, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, următoarele drepturi:

78

1. să exercite la bordul navei funcţia la care îi da dreptul brevetul, certificatul de capacitate sau actul de calificare deţinut; 2. să i se asigure cazare gratuită la bordul navei pe care este îmbarcat, în condiţii corespunzătoare funcţiei sale; 3. să i se asigure hrana, în natura sau în bani, pe perioada de timp cât este îmbarcat; 4. să i se acorde echipamentul de lucru şi echipamentul de protecţie, alimentaţie de protecţie (antidotul), precum şi alte sporuri (de periclitate), în funcţie de condiţiile de navigaţie şi de muncă; 5. să i se acorde în valută, o indemnizaţie de străinătate pentru cheltuieli personale; 6. să i se asigure posibilitatea de odihnă şi recreere la bordul navei, pentru refacerea capacităţii de muncă; 7. să i se asigure posibilitatea de a coborî la uscat în interes personal, în timpul liber, în porturile româneşti şi în cele străine în care nava face escală, cu respectarea programului de la bord şi a legislaţiei naţionale a statului respectiv; 9. să i se asigure asistenţa medicală şi tratamentul medical la bordul navei şi în porturile de escală; 10. să i se asigure debarcarea şi spitalizarea în portul cel mai apropiat, în cazul unei îmbolnăviri grave ce nu poate fi tratată la bord; 11.să i se acorde recuperarea timpului de muncă efectuat suplimentar în legătură cu serviciul la bord; 12. să i se deconteze cheltuielile de transport între porturile românesti, atunci când este trimis în interes de serviciu; 13. în baza solicitării personale, să fie repatriat, cu respectarea regulilor de schimbare a echipajului, în cazul când voiajul este planificat sau se prelungeşte peste 6 luni ; 14. să i se acorde alocaţia de hrană, cazarea şi indemnizaţia de sănătate şi să i se deconteze cheltuielile de transport până în portul românesc de îmbarcare, în cazul când este repatriat în interesul serviciului; 15. să i se acorde o recompensă din retribuţia de salvare, proprorţională cu aportul său în cadrul echipajului la operaţiunile de salvare; 16. să fie despăgubit în limita valorii bagajului personal admis marinarului (sacul marinarului), pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul îmbarcării, din cauza serviciului sau al unui eveniment de navigaţie fără culpa sa; 17. să ia cunoştinţa, înainte de angajare şi în timpul serviciului la bord, de prevederile prezentului regulament, de ordinele, instrucţiunile şi deciziile care il completează; 18. înainte de plecarea navei din port, să ia cunoştintă despre destinaţia navei, ruta navei, ordinea porturilor de operare şi durata planificată a voiajului (misiunii); în timpul marşului, să ia cunoştinţă despre orice schimbare a acestor elemente; 19. să primească la bord şi să expedieze de la bord corespondenţa sa particulară; 20. să i se aducă la cunostinţă actele procedurale care il privesc direct şi personal, efectuate de comandantul navei în legătură cu o faptă a sa, săvârşită la bord;

79

21. să fie readus în portul românesc de îmbarcare, pe cheltuiala armatorului, în caz de îmbolnăvire sau de deces în timpul voiajului.

Fiecare membru al echipajului unei nave are următoarele obligaţii: 1. să posede şi să prezinte, la prima sosire la bord pentru îmbarcare următoarele documente personale, valabile la zi: a) carnetul de marinar în care trebuie să fie înscrise de către organele competente, următoarele: valabilitatea carnetului, avizul medical de control periodic, îmbarcarea pe nava respectivă şi care se prezintă ofiţerului de gardă pe navă; b) brevetul sau certificatul de capacitate (numai pentru personalul navigant care deţine următoarele acte), care se predă comandantului spre păstrare până în momentul debarcării de pe navă; c) certificatul internaţional de vaccinări, în care trebuie să fie înscrise efectuările la zi ale vaccinărilor, şi care se predă medicului de bord spre păstrare până în momentul debarcării de pe navă; d) fişa individuală de instructaj pentru protecţia muncii şi pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, completată la zi, care se predă şefului de serviciu respectiv; 2. să se prezinte la bord, la prima sosire pentru îmbarcare, la data şi ora stabilite de armator, atât în ţară, cât şi în străinătate ; 3. pe toată perioada cât are calitatea de membru al echipajului, să se subordoneze şefilor săi ierarhici şi comandantului, să execute întocmai şi la timp ordinele date de aceştia, să respecte prevederile prezentului regulament, ale ordinelor, instrucţiunilor şi deciziilor care il completează. 4. să se instruiască referitor la modul specific în care sunt organizate activităţile la bord, în funcţie de tipul, situaţia, destinaţia şi misiunea navei şi să se integreze în programul zilnic şi activităţile de la bord; 5. să presteze munca pentru care este încadrat şi retribuit, să-şi îndeplinească la timp, din proprie iniţiativă şi cu simţ de răspundere îndatoririle şi atribuţiile ce le revin, corespunzător funcţiei sale de bord, pentru realizarea producţiei şi a misiunilor navei; să răspundă de îndeplinirea sarcinilor de serviciu în faţa şefului său ierarhic superior, a comandantului (conducatorului) navei şi, după caz,a armatorului, şi să-l informeze la timp pe şeful său despre greutăţile apărute în îndeplinirea sarcinilor sale de serviciu. 6. să respecte normele de convieţuire şi conduită colectivă, să se conformeze regulilor de comportare la bord prevăzute în prezentul regulament şi în celelalte acte normative care il completează; în relaţiile cu ceilalţi membri ai echipajului să dea dovadă de cinste, corectitudine, spirit de colegialitate; 7. să cunoască maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele şi aparatele de la locul său de muncă, cu care lucrează în baza atribuţiilor sale de serviciu corespunzătoare funcţiei, să cunoască şi să respecte modul de funcţionare, exploatare întreţinere, revizie şi reparare a acestor mijloace tehnice;

80

8. să exploateze masinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele şi aparatele de la locul său de muncă în strictă confirmare cu prevederile instrucţiunilor tehnice, în condiţii de siguranţă, la capacitatea optimă de producţie şi de maximum de eficienţă economică şi să raporteze şefului său ierarhic toate deficienţele constatate în timpul sau în legătură cu funcţionarea mijloacelor tehnice de la bord; 9. să cunoască şi să respecte, în activitatea sa regulile de igienă individuală şi colectivă şi de curaţenie la navă, normele de protecţie a muncii şi cele de prevenire şi stingere a incendiilor şi să continuie la preîntâmpinarea şi înlăturarea oricăror situaţii care ar putea pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea persoanelor îmbarcate ; 10. să raporteze imediat comandantului (conducătorului) sau ofiţerului de cart (gardă) despre observarea pătrunderii apei în interiorul navei sau despre descoperirea unui incendiu sau focar de incendiu, să dea alarma şi să ia măsurile de urgenţă impuse de situaţie; 11. să-şi procure pe contul său lenjeria individuală, obiectele de toaletă, precum şi celelalte obiecte personale necesare la bordul navei, care constituie bagajul (sacul marinarului); 12. să dea dovadă de spirit gospodăresc în gestionarea, folosirea şi intreţinerea bunurilor din patrimoniul navei încredinţate lui pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi la debarcarea de pe navă să le restituie în bună stare; 13. să participe la manevrele navei şi ale instalaţiilor, echipamentelor şi aparaturii de bord, conform atribuţiilor sale de serviciu; 14. să cunoască atribuţiile ce îi revin prin rolurile de echipaj ale navei, în diferite situaţii, să participe la toate sedinţele de instruire şi la exerciţiile de roluri; 15. să menţină buna stare de navigabilitate a navei şi să participe la lupta pentru menţinerea vitalităţii navei ; 16. să informeze pe comandant (conducător) sau pe ofiţerul de punte de cart (gardă), după caz, cât mai curând posibil, despre orice avarie pe care o constată personal sau de care ia cunoştinţă la navă sau şi la instalaţiile de bord, care poate afecta etanşeitatea, rezistenţa, flexibilitatea navei şi să participe la eforturile colective ale echipajului în lupta pentru menţinerea vitalităţii navei, conform atribuţiilor ce îi revin prin rolurile de echipaj. 17. să execute cu repeziciune îndatoririle ce îi revin în cazuri de sinistre navale ( incendiu sau explozie la bord, gaze, gaură de apă, om la apă), precum şi în cazul operaţiunilor de asistenţă şi salvare a altor nave, persoane sau bunuri aflate în pericol, pe apă sau în porturi; 18. să participe la orice acţiune ordonată de comandantul (conducatorul) navei, să nu înceteze activitatea ordonată şi să nu abandoneze nava fără a primi, în mod expres, ordin pentru aceasta de la comandant, fie direct, fie prin intermediul şefului său ierarhic; 19. în timpul cât se află la bord, în afara serviciului, să fie apt şi gata de a interveni în toate situaţiile de alarma dată pe navă şi să intervină imediat;

81

20. să nu stânjenească în nici un fel îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale comandantului, şefilor ierarhici şi personalului aflat în serviciu; 21. să-şi ridice permanent nivelul de pregătire profesională să participe la şedinţele de instruire, să-şi îndeplinească sarcinile de pregătire profesională stabilite de armator sau de comandantul (conducatorul) navei, să contribuie la ridicarea calificării profesionale a personalului din subordine; 22. să respecte ordinele comandantului (conducatorului) privind aplicarea regulilor de ordine şi comportare în porturi şi în rade, precum şi a normelor de protecţie a mediului acvatic, atunci când coboară la uscat în interes de serviciu sau personal, să poarte asupra sa carnetul de marinar, şi după caz, în porturile străine, legitimaţia de acces la uscat eliberată de autorităţile competente; 23. să prezinte personalului de gardă la scara navei, pentru control, obiectele pe care le introduce sau le scoate de la bord, să declare în carnetul vamal, corect şi pe propria răspundere, toate obiectele aduse din străinătate şi să le prezinte, pentru control, organelor vamale; 24. să nu plece de la bord, la debarcare, fără aprobarea comandantului (sau a înlocuitorului acestuia), obţinută prin şeful său direct, fără a preda inventarul cabinei şi materialele avute în gestiune, fără a i se înscrie caracterizarea pe carnetul de marinar şi fără a-şi lua de la bord documentele personale pe care le-a predat la îmbarcare.

CAZAREA ECHIPAJULUI Personalul îmbarcat are dreptul la cazarea gratuită la bord.

Cazarea trebuie să asigure locul de dormit, utilităţile cerute de desfăşurarea la bord a unor activităţi de lungă durată precum şi cazarmamentul necesar, în condiţiile de igienă corespunzătoare normativelor legale în vigoare. Piloţii, electricienii de canal şi organele autorităţilor de stat, pe timpul îndatoririlor ce le revin la bord, au dreptul la cazare în aceleaşi condiţii ca şi ofiţerii navei. Pasagerii au dreptul la cazarea corespunzătoare legitimaţiei de călătorie pe care o posedă.

În timpul staţionării într-un port străin, comandantul poate să dea adapost pe navă marinarilor rămaşi în acel port de pe navele lor, din motive justificative, înştiinţând despre aceasta pe armator.

82

Acordarea de adăpost pe navă se face cu respectarea dispoziţiilor legale ale statului căruia îi aparţine portul şi cu avizul oficiului consular sau a misiunii diplomatice a Romaniei. Comandantul va primi la bord, în aceleaşi condiţii, pe cetăţeni români care urmează a fi repatriaţi, prin oficiul consular sau misiunea diplomatică a României.

Încăperile de la bordul navei destinate pentru uzul persoanelor pot fi: cabine, careuri şi alte încăperi cu destinaţie colectivă. Repartizarea cabinelor se face în raport cu funcţia persoanelor şi cu destinaţia cabinei stabilită prin planul de construcţie al navei. Planul cu repartizarea cabinelor se întocmeşte de secund şi se aprobă de comandantul navei. În cazuri justificate, comandantul navei poate repartiza unele cabine şi altfel decât este prevazut în planul de construcţie.

Referitor la repartizarea şi folosirea cabinelor,se interzice personalului îmbarcat: 1. schimbarea destinaţiilor cabinelor, transformarea cabinelor în magazii de materiale 2. depozitarea în cabinele echipajului sau ale pasagerilor a materialelor pirotehnice, periculoase, pulverulente, urât mirositoare, precum şi ale acelora care prezintă riscul de scurgere sau care poate produce degradări ale cabinei; 3. repartizarea cabinelor, care sunt dotate cu aparatură specială sau cu diferite dispozitive de semnalizare sau de manevră, persoanelor care nu fac parte din echipajul navei; 4. ocuparea, de către o persoană, a unei alte cabine decât cea care i-a fost repartizată sau mutarea persoanelor, dintr-o cabină în alta, fără aprobarea comandantului 5. cedarea cabinelor echipajului în favoarea pasagerilor; 6.schimbarea încuietorii sau a broaştei de la uşă, fără aprobarea comandantului (conducatorului) navei şi fără a asigura dublura cheii la tabloul de chei ale navei;

Cabina se ia in primire de către persoana careia i-a fost repartizată, pe baza de listă de inventar, semnată de acesta la primire; în cazul în care într-o cabină sunt repartizate două sau mai multe persoane, cabina se ia în primire de către persoana cu funcţia cea mai mare , sau la funcţii egale, de către persoana cu vechimea cea mai mare la bord. Un exemplar din lista de inventar a cabinei trebuie să fie afişat în ramă în interiorul cabinei, iar alt exemplar se păstrează la secund sau, după caz, la ofiţerul intendent de bord. La debarcare, persoana care are în primire cabina trebuie să o predea, prin proces-verbal de primire-predare, persoanei care o inlocuieşte. Primirea-predarea cabinei se face în prezenţa secundului sau a ofiţerului intendent, după caz.

În cabine, membrii echipajului, pot desfăşura numai acele activităţi care nu deranjează pe ceilalţi ocupanţi ai cabinei sau pe cei din cabinele vecine.

83

La plecarea din cabină se stinge lumina, se opreşte difuzorul, se scot din priză aparatele electrice, se inchid robineţii de apă şi se închid hublourile. Dacă în cabină locuiesc două sau mai multe persoane, răspunderea pentru efectuarea operaţiunilor menţionate în alineatul precedent o poartă persoana care iese ultima din cabină. Pe timpul cât în cabină se află una sau mai multe persoane, este interzis a se ţine uşa încuiată, atât ziua cât şi noaptea.

Careurile navei pot fi: careuri pentru ofiţeri, careuri pentru marinari şi alte încăperi cu destinaţie colectivă. Ele sunt destinate pentru servitul mesei, pentru adunări şi pentru activităţi cultural-educative. Şeful careului ofiţeri este secundul, iar şeful careului marinari este şeful de echipaj. Pentru fiecare încăpere cu destinaţie colectivă se va numi un responsabil.

Careurile navei, precum şi celelalte încăperi cu destinaţie colectivă sunt deschise în timpul orelor de program stabilite de comandant. Şefii de careuri şi responsabilii de încăperi sunt datori să urmărească respectarea de către întregul personal îmbarcat, a ordinii, curăţeniei, precum şi a regulilor de politeţe şi respect reciproc. Ospătarii care asigură curaţenia la careuri au şi răspunderea pentru stingerea luminii, oprirea difuzoarelor, scoaterea din priză a aparatelor electrice, închiderea robineţilor de la apă şi închiderea hublourilor, după terminarea activităţii zilnice.

HRANA ECHIPAJULUI Personalul imbarcat are dreptul la hrană gratuită pe tot timpul cât se află la

bord, în limita alocaţiei de hrană stabilită conform reglementărilor legale în vigoare. Persoanele aflate la bord, în afara membrilor echipajului, se înscriu la hrană ca şi echipajul navei, făcându-se menţiunile respective în jurnalul de bord. Decontarea acestor cheltuieli se face potrivit prevederilor reglementărilor legale în vigoare. Hrana zilnică a echipajului se pregăteşte conform meniului săptămânal întocmit de comisia de cantină şi aprobat de comandantul navei. Meniul săptămânal se afişează în careurile ofiţerilor şi marinarilor.

84

Meniul va fi acelaşi pentru întreg echipajul, cu excepia persoanelor care beneficiază de regim alimentar, confirmat în scris de medic, precum şi a comandantului navei, cât acesta ia masa împreună cu pasagerii. Hrana echipajului şi a pasagerilor se prepară zilnic. Masa se serveşte de trei ori pe zi, la orele prevăzute în programul zilnic al navei. Masa se serveşte numai în careuri. Servitul mesei la cabină nu este admis nici unei persoane îmbarcate la bord. Comandantul navei ia masa împreuna cu echipajul; dacă la bord se află şi pasageri, comandantul va lua masa împreună cu pasagerii. Personalul care urmează să intre în serviciul de cart (gardă) ia masa înaintea restului personalului. Personalul îmbarcat trebuie să servească masa în mod civilizat şi în ţinută corespunzătoare. Locurile de la masă se stabilesc de către comandant. Pentru personalul navigant, ţinuta pentru masă se stabileşte de către comandantul navei. Pentru persoanele care nu pot servi masa la orele stabilite prin programul zilnic, fiind trimise să îndeplinească anumite activităţi ce nu se pot întrerupe, se reţine masa cel mult două ore. Personalul navigant care lucrează în condiţii grele sau vătămătoare are dreptul la supliment de hrană şi la alimentaţie de protecţie (antidot), în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare. Comandantul navei, împreună cu secundul, şeful mecanic şi ofiţerul intendent vor stabili orele de predare zilnică a alimentelor din cambuză, precum şi zilele şi orele de control ale functionării instalaţiei frigorifice şi de ventilaţie. Personalul de control şi întreţinere a instalaţiilor frigorifice şi de ventilaţie din spaţiile de depozitare a alimentelor şi din spaţiile blocului alimentar este obligat să respecte normele igienico-sanitare specifice acestor locuri, fiindu-i interzis să atingă alimente din cambuză şi hrana preparată din bucătărie. Membrii comisiei de cambuză au următoarele atribuţii de serviciu: 1. să efectueze recepţia cantitativă şi calitativă a alimentelor navei, să semneze pentru recepţia alimentelor; 2. să întocmească meniul săptămânal pentru echipaj şi să-l prezinte comandantului pentru aprobare; să se îngrijească pentru afişarea lui în careurile navei; 3. să controleze predarea alimentelor din cambuză la bucătărie şi introducerea lor în procesul tehnologic de preparare a hranei, în cantităţile corespunzătoare meniului aprobat; 4. să supravegheze cantitatea, calitatea şi modul de distribuire al hranei ce se serveşte echipajului; 5. să efectueze periodic, dar nu mai rar de o dată pe lună, precum şi la sosirea navei din voiaj, scoaterea alimentelor şi ambalajelor din cambuză. Apa de băut trebuie să facă obiectul unei preocupări constante din partea comandantului, secundului.

85

Se interzice îmbarcarea apei de băut de la alte surse decât de la reţeaua portului, special destinată acestui scop. Tancurile de apă potabilă se verifică, se curăţă şi se cimentează cel putin o dată pe an. Personalul destinat pentru efectuarea acestor operaţiuni, înainte de a intra în tanc trebuie controlat medical, trebuie să faca baie şi să fie îmbrăcat în echipament de lucru curat. Pompele şi furtunurile destinate îmbarcării apei potabile se păstrează curate şi nu se întrebuinţează în alte scopuri.

IGIENA ECHIPAJULUI ŞI CURĂŢENIA LA BORDUL NAVEI. Aplicarea strictă a regulilor de igienă individuală şi colectivă prevăzute de reglementările în vigoare în materie, precum şi a regulilor de curăţenie, ca măsură de menţinere a stării de sănătate a personalului îmbarcat şi de prevenire a îmbolnăvirilor, constituie o obligaţie a tuturor persoanelor de la bord. Comandantul este obligat să ia măsurile corespunzătoare pentru respectarea regulilor de igienă şi de curăţenie interioară şi exterioară a navei, dând în acest sens sarcini ofiţerilor de serviciu. Secundul organizează şi urmăreşte executarea curăţeniei generale pe navă. Fiecare membru al echipajului este obligat să se îngrijească de igiena sa corporală, de igiena imbrăcăminţii şi a incălţămintei sale, precum şi de curăţenia la locul său de cazare şi de muncă. Se interzice bucătarului, brutarului şi cofetarului să poarte barbă. Lenjeria individuală şi obiectele de toaletă se procură de către personalul îmbarcat, pe contul fiecăruia. Lenjeria de pat, paturile saltelele, pernele prosoapele precum şi săpunul necesar spălării hainelor de lucru se asigură de armator, pe contul său, pentru fiecare persoană îmbarcată. Depozitarea la bord a lenjeriei de pat şi prosoapelor se face în magazii separate pentru rufe curate şi rufe murdare. Cabinele trebuie menţinute permanent în ordine şi curăţenie de către persoanele care le locuiesc. Ordinea şi curăţenia în careuri şi oficii se asigură zilnic de către persoanele de serviciu, conform graficului întocmit de către şeful de echipaj. Păstrarea veselei şi a tacâmurilor, până la o nouă folosire se face în dulapuri sau stative speciale, curate, la adăpost de praf, insecte şi rozătoare. Curăţenia şi igienizarea bucătăriei şi a spaţiilor anexe acesteia, precum şi a utilajelor şi veselei de bucătărie, se execută zilnic după fiecare pregătire a hranei, de către bucătar. Ordinea şi curăţenia în cambuză, camere frigorifice, anticamere, culoare şi spaţii anexe se asigură zilnic , de către cambuzier (sau înlocuitorul acestuia).

86

Curăţenia la grupurile sanitare comune se execută zilnic de către persoanele care le folosesc, conform graficului întocmit de şeful de echipaj. Ordinea şi curăţenia în magaziile de materiale se asigură de către persoanele care le au în primire. Pe culoarele interioare, în încăperile şi spaţiile destinate folosinţei colective, curăţenia se face săptămânal, precum şi ori de câte ori este cazul, de către marinari. Tot săptămânal se execută şi curăţenia generală în careuri, oficii, bucătării, cambuză şi spaţiile anexe, de către personalul care are în primire aceste compartimente. Pe puntea de comandă, în timonerie şi spaţiile anexe, ordinea şi curăţenia se asigură de către timonieri. În compartimentul maşini şi spaţii aferente, ordinea şi curăţenia se asigură de către motorişti, fochişti şi strungari, în funcţie de sectorul de muncă al fiecăruia. După fiecare plecare dintr-un port de operare se execută curăţenia generală interioară şi exterioară a navei, de către întregul echipaj. Dupa terminarea descărcării mărfurilor generale dintr-o magazie, aceasta se va curăţa de către personalul de punte. Periodic, pe navă se vor efectua controale pentru stabilirea gradului de infestare cu insecte şi rozătoare. Comandantul poate dispune dezinfecţia şi dezinsecţia, parţială sau totală, după caz.

ORGANIZAREA ECHIPAJULUI ŞI CONDUCEREA NAVEI Organizarea echipajului navei se stabileşte de armator, în funcţie de categoria, tipul, destinaţia şi situaţia navei şi se materializează în organigrama şi statutul funcţiunii.

La bordul navei, echipajul este organizat în unităţi de activitate specifică, denumite servicii: 1. serviciul de punte, condus de secund; 2. serviciul maşini, condus de şeful mecanic;

87

3. serviciul telecomunicaţii, condus de ofiterul radio telegrafist; 4. serviciul medico-sanitar, condus de medicul de bord; 5. serviciul administrativ (la navele de pasageri şi la alte nave la care se prevede acest serviciu), condus de ofiţerul intendent de bord. Şefii serviciilor se subordonează direct comandantului navei şi au în subordinea lor pe membrii echipajului de serviciul respectiv. Prin schema de organizare a navei, unele funcţii de la bord pot fi subordonate direct comandantului, fără a fi încadrate într-un anumit serviciu. Conducerea este activitatea desfăşurată de comandant şi de şefii de la toate nivelele ierarhice de la bordul navei şi constă în :

1. organizarea echipajului şi stabilirea sarcinilor; 2. organizarea şi planificarea activităţilor echipajului; 3. luarea deciziilor de perspectivă şi curente pentru desfăşurarea activităţii echipajului; 4. urmărirea şi controlul desfăşurării activităţilor echipajului şi al îndeplinirii sarcinilor stabilite; 5. acordarea asistenţei (de specialitate sau de altă natură) personalului din subordine în caz de nevoie, pentru îndeplinirea sarcinilor; 6. asigurarea fluxului informaţional între toate nivelurile ierarhice (primirea rapoartelor de subordonaţi, raportarea către nivelurile ierarhice superioare, schimbarea de informaţii între persoanele aflate la acelaşi nivel ierarhic, referitor la modul şi stadiul de îndeplinire a sarcinilor). Conducerea se exercită direct şi personal de către comandant şi de fiecare şef în parte. Persoanele care au atribuţii de conducere la bordul navelor fluviale sunt următoarele:

1. comandantul navei: are autoritate asupra întregului personal îmbarcat pe navă ; 2. şeful de serviciu are autoritate asupra întregului personal din cadrul serviciului său; 3. şeful echipei de cart, (gardă) : are autoritate asupra personalului de cart, (gardă) subordonat lui pe perioada executării serviciului de cart (gardă) 4. şeful stabilit prin rolurile de echipaj: are autoritate asupra personalului prevăzut prin rol în subordinea sa pe timpul alarmei; 5. şeful numit temporar pentru conducerea unei activităţi (acţiuni) de scurtă durată: are autoritate asupra personalului care i-a fost nominal în subordine de către şeful care l-a însărcinat cu conducerea activităţii (acţiunii) respective. Conducerea la bordul navei este unică.Comandantul navei este conducătorul unic şi şeful legal al întregului personal aflat la bord, căruia întreprinderea armatoare îi încredinţează nava şi comanda acesteia, pentru realizarea misiunii stabilite. Comandantul navei are întreaga răspundere a expediţiei fluviale, în care scop este investit cu autoritate asupra tuturor persoanelor îmbarcate.

88

Comandantul navei care îşi desfăşoară activitatea în mod izolat este subordonat nemijlocit, conducerii întreprinderii armatoare. Comandantul navei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui convoi, formaţii (complex de lucru) este subordonat, nemijlocit, comandantului convoiului sau formaţiei, după caz. Toate ordinele şi dispoziţiile care privesc nava se transmit numai comandantului, care răspunde în faţa şefului său, nemijlocit, de îndeplinirea lor. Comandantul va executa ordinele şi dispoziţiile conducerii armatoare numai în măsura în care acestea nu contravin reglementărilor legale interne şi internaţionale. Comandantul (şeful) conduce activitatea personalului din subordine în baza prevederilor legale române, ale prezentului regulament, ale convenţiilor internaţionale la care România este parte, ale ordinelor, instrucţiunilor şi deciziilor conducerii ministerului, respectiv, ale întreprinderii armatoare, precum şi conform cu buna practică marinărească.

Comandantul poartă răspunderea pentru oportunitatea şi legalitatea ordinelor pe care le dă. Comandantul este răspunzător şi pentru consecinţele care ar rezulta dintr-o omitere sau întârziere în darea ordinelor necesare, corespunzătoare situaţiei. Persoana care execută ordinul primit este răspunzătoare de consecinţele neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a ordinului primit. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin conform funcţiei sau calităţii de membru al echipajului, personalul navigant îmbarcat nu trebuie să mai astepte alte ordine sau aprobări, cu excepţia cazurilor deosebite când va acţiona numai la ordinea şefului ierarhic. Dacă executarea ordinului dat de comandant (şef) poate duce la situaţia de pericol sau neajuns grav pentru nava, echipaj pasageri sau încărcătura subalternul care primeşte ordinul trebuie să atragă atenţia şefului care l-a dat, asupra consecinţelor.

Persoanele din echipaj care, cu rea credinţă, comentează ordinele primite poartă răspunderea pentru aceasta, conform legii. Atunci când comandantul sau şefii de servicii lipsesc de la bord, conducerea activităţilor de care răspund revine, de drept, înlocuitorilor respectivi, stabiliţi prin prezentul regulament. Atunci când comandantul navei urmează să lipsească de la orele normale de program de la bord mai mult de 24 de ore, va preda comanda navei înlocuitorului său, menţionând faptul în jurnalul de bord şi aducându-le la cunoştinţă şefilor de servicii de bord. Permisiunea de a lipsi de la program se acordă comandantului de către seful ierarhic. În cazul în care comandantul navei, indiferent din ce motiv, se afla în imposibilitatea de a exercita comanda navei, aceasta trece, de drept, asupra

89

secundului, care este primul său înlocuitor. În situaţii similare, comanda navei va fi transmisă, coform aceluiaşi principiu, ofiţerilor de punte în ordine ierarhică descrescătoare.

Persoana care preia comanda navei în condiţiile prevăzute la alineatul precedent, este obligată să facă menţiune despre aceasta în jurnalul de bord, să raporteze conducerii întreprinderii armatoare sau, după caz, comandantului convoiului (formaţiei) şi să aducă la cunoştinţa şefilor de serviciu de la bord despre preluarea comenzii. În cazul în care unul dintre şefii de servicii (sectoare, echipe etc.) sau unul dintre şefii prevăzuţi în rolurile de echipaj se află în imposibilitatea de a exercita conducerea serviciului sau a activităţii respective din rol, conducerea va trece, de drept, asupra înlocuitorului sau prestabilit. Preluarea, fără drept, a conducerii navei, ori împiedicarea sau stânjenirea oricărui şef de bord în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu constituie infracţiune şi se sancţionează conform legii penale. În cazul pierderii navei, comandantul îşi păstrează în întregime drepturile şi îndatoririle faţă de echipaj, indiferent de locul unde se află sau este transportat echipajul. El are obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru aducerea echipajului în ţară, solicitând, în acest scop, sprijinul oficiului consular sau a misiunii diplomatice a Romaniei.

PRINCIPII FUNDAMENTALE CE TREBUIE RESPECTATE LA

ORGANIZAREA SI EXECUTAREA SERVICIULUI DE CART ÎN COMPARTIMENTUL MAŞINI.

Serviciul de cart în compartimentul maşini are drept scop să asigure exploatarea în siguranţă în întreţinerea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor pentru propulsia navei şi pentru celelalte activităţi vitale ale navei.

90

Serviciul de cart se instituie şi se execută pe timpul cât nava se află în marş. Atunci când nava se află în staţionare la ancoră, şeful mecanic se va consulta cu comandantul dacă să menţină sau nu serviciul de cart în compartimentul maşini. Din momentul trecerii de la serviciul de gardă la serviciul de cart şi până în momentul trecerii, din nou, la serviciul de gardă, serviciul de cart se execută continuu, cu excepţia perioadelor de timp în care compartimentul maşini funcţionează nesupravegheat, dacă se permite aceasta. Momentele respective se stabilesc de către comandantul navei, de comun acord cu şeful mecanic. Şeful mecanic este obligat să asigure ca serviciul de cart în compartimentul maşini şă fie adecvat pentru menţinerea unei supravegheri sigure în timpul funcţionării instalaţiilor. În acest scop se va consulta şi comandantul navei.

In orice moment, componenţa echipei de cart trebuie să fie adecvată pentru a asigura exploatarea sigură a tuturor instalaţiilor care afectează siguranţa navei, indiferent dacă acestea sunt operate automat sau manual. Pentru a realiza aceasta, următoarele aspecte vor fi luate în consideraţie, printre altele: 1. supravegherea adecvată, în orice moment, a instalaţiilor care afectează siguranţa navei; 2. starea şi siguranţa în funcţionare a oricăror instalaţii de propulsie şi de guvernare acţionate de la distanţă şi a tablourilor de comandă, precum şi procedurile necesare pentru trecerea acestora pe modul de operare manual, în caz de avarie sau urgenţă; 3. amplasarea şi folosirea instalaţiilor şi aparatelor fixe de detectare, stingere sau oprire a extinderii incendiilor; 4. folosirea şi condiţiile de exploatare a instalaţiilor auxiliare şi de avarie care afectează navigaţia sigură, operaţiunile de acostare sau andocare a navei; 5. măsuri şi proceduri necesare pentru menţinerea stării instalaţiilor mecanice cu scopul de a asigura exploatarea lor eficace, indiferent de modalităţtile lor de exploatare; 6. orice alte cerinţe la care trebuie să facă faţă personalul de cart, care pot apare ca rezultat al circumstanţelor speciale de exploatare. La deciderea asupra componenţei echipei de cart, din compartimentul de maşini, şeful mecanic va ţine seama de următoarele aspecte, printre altele: 1. tipul navei; 2. tipul si starea instalaţiilor; 3.modalităţile speciale de funcţionare determinate de condiţiile de exploatare, cum ar fi : vremea, gheaţa, apa contaminată, zone cu adâncimi mici, condiţii de avarie, limitarea avariei sau diminuarea poluării; 4. calificarea şi experienţa personalului de cart; 5. siguranţa vieţii persoanelor şi a mărfurilor de la bord, a navei şi a portului, precum şi protecţia mediului; 6. respectarea reglementărilor internaţionale, naţionale şi locale; 7. menţinerea activităţii normale a navei.

91

Pregătirea personalului navigant de maşini pentru executarea serviciului de cart în compartimentul maşini se face de către şeful mecanic. Fiecare membru al echipei de cart trebuie să fie familiarizat cu sarcinile ce îi revin în timpul cartului; în plus, fiecare trebuie să aibă cunoştinţă, în ceea ce priveşte nava respectivă, despre: 1. modul de folosire a sistemelor de comunicaţii interioare ale navei; 2. căile de evacuare din compartimentul maşini şi din spatiile anexe; 3. sistemele de alarma din compartimentul maşini (să aibă capacitate de a distinge diferitele semnale de alarmă, in special cele referitoare la lansarea CO2) 4. numărul, locurile de amplasare, tipurile şi modul de folosire a mijloacelor de stingere a incendiilor şi de vitalitate existente în compartimentul maşini, precum şi măsurile de protecţie ce trebuie luate la folosirea acestora. Verificarea pregătirii personalului se face de către şefii de cart care iau în primire serviciul în compartimentul maşini. Personalul nepregătit sau inapt pentru a executa în bune condiţii serviciul de cart nu va fi admis la executarea serviciului şi va fi înlocuit cu personal corespunzător din cartul următor. La serviciul de cart în compartimentul maşini participă:

a) şefii mecanici şi ofiţerii mecanici, ca şefi ai echipei de cart, coroborat cu puntea ; b) ajutorii de şefi mecanici (după caz); c) motoriştii (după caz-şi fochiştii); d) ofiţerii electricieni (electricienii). Ceilalţi ofiţeri mecanici brevetaţi, ofiţeri electricieni brevetaţi, ofiţeri mecanici sau electricieni brevetaţi, ofiţeri mecanici sau electricieni stagiari, electricieni, studenţi şi elevii participanţi execută serviciul de cart în subordinea ofiţerului mecanic şef de cart, conform dispoziţiilor şefului mecanic, aprobate de comandant. De regulă, echipa de cart în compartimentul maşini se compune cel puţin dintr-un ofiţer mecanic de cart şi un motorist de cart.

Serviciul de cart în compartimentul maşini se execută astfel: 1. în trei carturi, atunci când voiajul normal depăşeşte 48 de ore; 2. în două carturi atunci când voiajul real este sub 48 de ore ; durata unui cart fiind de 6 ore. Personalul care urmează să preia serviciul de cart trebuie să se prezinte la post cu cel puţin 5 minute înainte de ora începerii cartului respectiv, pentru luarea în primire a serviciului. Orele prestate de personalul de serviciu de cart peste programul de lucru normal, se compensează în conformitate cu prevederile legislaţiei in vigoare.

În caz de sinistru (avarie, gaura de apă, incendiu, etc.) personalul aflat în serviciu de cart în compartimentul maşini rămâne la post până la venirea înlocuitorilor

92

prevăzuţi în rolurile de echipaj. În perioada de timp corespunzătoare cartului în care este numit, precum şi atunci când este chemat în compartimentul maşini în timpul unui cart, de către şeful ierarhic, personalul navigant de maşini este considerat în timpul serviciului . În restul timpului, chiar dacă se află în compartimentul maşini, este considerat în afara serviciului. În timpul serviciului, personalului de cart din compartimentul maşini i se interzice următoarele: 1. să părăsească postul, să întrerupă executarea activităţii ordonate sau să încredinţeze unei alte persoane, executarea atribuţiilor de serviciu ce îi revin, înainte de a fi schimbat în mod corespunzător şi fără aprobarea şefului mecanic, la navele la care compartimentul maşini, este cu supraveghere periodică, în perioada de timp în care compartimentul funcţionează nesupravegheat personalul mecanic de cart poate părăsi compartimentul maşini, după caz, dacă prezenţa lui fizică în compartiment nu este cerută de situaţie; pe perioada cartului de care răspunde, personalul mecanic de cart este considerat, în timpul serviciului, chiar dacă nu este prezent fizic în compartimentul maşini; 2. să întreţină discuţii cu şeful mecanic, cu ceilalti membri ai echipei de cart sau cu alte persoane aflate în compartimentul maşini, în probleme care nu privesc direct exploatarea şi întretinerea instalaţiilor ; 3. sa doarmă şi să stea lungit, să citească, sa mănânce, să bea alte băuturi decat cele nealcoolice, să aiba alte preocupări, în afara celor legate direct de executarea serviciului de cart; la nivele la care compartimentul maşini este cu supraveghere periodică, pe perioada cartului de care răspunde şi atunci când prezenţa fizică a personalului de cart nu este cerută în compartimentul maşini, acestuia i se interzice numai să doarmă şi să consume băuturi alcoolice. Părăsirea postului, adormirea şi consumarea băuturilor alcoolice în timpul serviciului de cart constituie infracţiuni şi se sancţionează potrivit legii. Personalul de cart nu va fi desemnat să execute şi nici nu va intreprinde, din proprie iniţiativă, vreo sarcină care ar putea să împiedice executarea serviciului de cart.

OFIŢERUL MECANIC DE CART

Ofiţerul mecanic şef de cart în compartimentul maşini este reprezentantul şefului mecanic.

El se subordonează ofiţerului de cart pe puntea de comandă. Pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în timpul cartului, solicită şi primeşte indicaţii tehnice de la şeful mecanic. Are în subordine şi conduce tot personalul aflat în serviciul de cart la maşini . Sub conducerea şefului mecanic, ofiţerul mecanic de cart în compartimentul maşini

93

este răspunzător de inspectarea, modul de funcţionare şi testarea, după caz, a tuturor maşinilor, instalaţiilor şi echipamentelor aflate în responsabilitatea sa. Ofiţerul mecanic de cart în compartimentul maşini are ca responsabilitate principală, în orice moment, funcţionarea sigură, eficientă şi la regimul ordonat, precum şi întreţinerea maşinilor, instalaţiilor şi echipamentelor care afectează siguranţa navei, iar ca responsabilitate secundară-asigurarea funcţionării la regimul de lucru stabilit a utilajelor tehnologice, asigurarea activităţilor navei cu utilităţile necesare (apa, caldura etc.) manevrarea lichidelor din tancuri pentru menţinerea asietei şi stabilităţii la ordinul comandantului. Ofiţerul mecanic de cart trebuie să considere că executarea eficientă a sarcinilor lui de serviciu este necesară în interesul siguranţei vieţii şi bunurilor pe mare şi al prevenirii mediului acvatic să nu fie poluat. Ofiţerul mecanic de cart are postul în compartimentul maşini. La navele la care compartimentul maşini este cu supraveghere permanentă, ofiţerul mecanic de cart execută serviciul de cart în compartimentul maşini, pe care nu il va părăsi în nici un caz până când nu este schimbat în mod corespunzător.

Ofiţerul de cart continuă să fie responsabil de exploatarea instalaţiilor din compartimentul maşini chiar şi în prezenţa şefului mecanic, în compartiment, până în momentul când şeful mecanic îl informează, în mod expres, despre faptul că îşi asumă această responsabilitate şi acest lucru este înţeles în mod reciproc. Din acest moment ofiţerul mecanic de cart este obligat să execute şi să urmărească executarea promptă a ordinelor şefului mecanic şi să continue exercitarea atribuţiilor sale de ofiţer de cart. Şeful mecanic este dator să-l înştiinţeze pe ofiţerul mecanic de cart în momentul în care ii predă responsabilitatea exploatării instalaţiilor din compartimentul maşini. Ofiţerul mecanic de cart care ia in primire serviciul de cart în compartimentul maşini se va asigura că persoanele care compun echipa sa de cart sunt pe deplin capabile de a-şi executa atribuţiile de serviciu. În timpul marşului, ofiţerul mecanic de cart care urmează să ia în primire cartul în compartimentul maşini nu va proceda la preluarea serviciului de cart până când nu va fi examinat jurnalul de maşini şi nu va fi verificat dacă datele înscrise în acesta sunt în concordanţă cu propriile sale observaţii. Înainte de preluarea serviciului, ofiţerul mecanic care urmează să ia în primire cartul trebuie să cunoască, personal, cel puţin următoarele: 1. ordinele cu caracter permanent şi instrucţiunile speciale ale şefului mecanic privitoare la exploatarea instalaţiilor şi echipamentelor navei; 2. natura tuturor lucrărilor ce se execută la instalaţiile şi echipamentele aflate sub responsabilitatea ofiţerului mecanic de cart, personalul implicat şi pericolele potenţiale; 3. nivelul şi, acolo unde este cazul, calitatea apei sau a reziduurilor din

94

santine tancuri de balast, tancuri de reziduuri, tancuri de rezervă, tancuri de apă tehnică, tancuri de scurgeri, precum şi cerintele speciale privind folosirea sau evacuarea conţinutului acestora; 4. felul şi nivelul combustibilului din tancurile de rezervă, tancurile de decantare, tancurile de consum zilnic şi de alte recipiente de depozitare a combustibilului; 5. cerinţele speciale referitoare la sistemul sanitar de evacuare a apelor uzate; 6. starea şi modul de exploatare a diferitelor instalaţii principale şi auxiliare; 7. acolo unde este cazul, starea echipamentelor de supraveghere şi control, precum şi care anume din aceste echipamente funcţionează cu comandă manuală; 8. acolo unde este cazul, starea şi modul de exploatare a sistemelor automate ale clădirii, cum ar fi sistemul de control al existenţei flăcării, sistemele de control ale limitelor de siguranţă, sistemul de control al combustiei, sistemul de control al alimentării cu combustibil şi alte echipamente aferente exploatării căldărilor cu aburi. Şeful mecanic se va asigura că ofiţerul mecanic de cart este informat despre toate operatiunile de intreţinere preventivă, de control a avariilor sau de remediere ce urmează a fi executate în timpul cartului. Ofiţerul mecanic de cart este răspunzător de izolarea, înlocuirea şi reglarea tuturor instalaţiilor, aflate sub responsabilitatea sa, la care se lucrează şi va înregistra în jurnalul de maşini toate activităţile întreprinse. In timpul serviciului de cart in compartimentul maşini, atunci când nava este în marş, ofiţerul mecanic de cart are următoarele atribuţii de serviciu: 1. să asigure menţinerea sistemului de cart stabilit; sub conducerea sa generală, personalul mecanic nebrevetat, dacă face parte din echipa de cart, este obligat să asigure exploatarea sigură şi eficientă a instalaţiei principale de propulsie şi a instalaţiilor auxiliare; 2. să dea personalului de cart din subordine toate instrucţiunile corespunzătoare şi informaţiile care asigură executarea unui serviciu de cart sigur; 3. să instruiască personalul de cart din subordine ca acesta să-l informeze despre condiţiile potenţiale de pericol care pot afecta negativ maşinile şi instalaţiile şi care pot pune în pericol siguranţa navei sau a personalului îmbarcat; 4. să asigure supravegherea personalului de cart din compartimentul maşini şi să prevadă personal de schimb pentru eventualitatea când una dintre persoanele de cart este în incapacitate de a-şi executa serviciul; 5. să asigure că orice persoană din cadrul personalului mecanic nebrevetat, care execută activităţi de întreţinere, să fie disponibilă pentru a asigura exploatarea manuală a instalaţiilor în cazul unor defecţiuni a functionării automate; 6. la începutul cartului, să verifice parametrii operaţionali curenţi şi starea tuturor instalaţiilor; să consemneze, separat, să-l informeze pe şeful mecanic şi să noteze toate acţiunile deja întreprinse în legătură cu orice instalaţie care nu funcţionează în mod corespunzător, la care este de aşteptat să se producă o

95

defecţiune sau care necesită o întreţinere specială ; să facă planuri pentru alte acţiuni ulterioare, dacă este cazul; 7. să ţină sub observaţie permanentă instalaţia principală de propulsie şi mecanismele auxiliare, până când este înlocuit în serviciu în mod corespunzător ; 8. înainte de orice intrare în port, canal, etc. la ordinul ofiţerului de cart pe puntea de comandă şi după înştiinţarea şefului mecanic, să verifice funcţionarea instalaţiilor de guvernare şi să execute câteva manevre de schimbare a sensului de marş a elicei (inainte-inapoi); să raporteze şefului mecanic cele constatate şi să înscrie în jurnalul de maşini efectuarea acestor teste. 9. să acţioneze imediat asupra instalaţiei de propulsie ca răspuns la necesităţile de schimbare a vitezei sau a sensului de marş. 10. să supravegheze sarcina pe maşinile principale de propulsie atunci când acestea sunt comandate de la comanda de navigaţie şi să raporteze imediat ofiţerului de cart pe comandă si şefului mecanic despre depăşirea limitelor normale de solicitare. 11. să se execute prompt toate ordinele primite de pe puntea de comandă de la comandant sau de la ofiterul de cart, prin telegraf, telefon sau orice alt mijloc de comunicaţie. 12. să inspecteze periodic, maşinile şi instalaţiile aflate sub responsabilitatea sa verificând dacă: a. instalaţiile principale şi auxiliare, sistemele de control, tablourile de comandă şi sistemele de comunicaţii funcţionează în mod satisfăcător; b. instalaţia de guvernare şi instalaţiile aferente acesteia funcţionează în mod satisfăcător; c. nivelul apei este menţinut corespunzător în caldarine, căldări, basa etc.; d. gaze evacuate de la maşini sau căldări, indică caracteristici bune ale combustiei şi, acolo unde este cazul, daca s-a suflat funiginea; e. situaţia santinelor este satisfăcătoare în ceea ce priveşte nivelul apei şi gradul ei de contaminare; 13. să se asigure ca, periodic, dar cel putin o dată pe oră, să fie executate ronduri de control în compartimentul maşini, în camera cârmei şi în alte spaţii anexă ale compartimentului maşini, de către personalul din subordine din cartul său, cu scopul de a observa şi de a raporta orice defecţiune sau oprire accidentală a instalaţiilor, precum şi de a executa remedieri uzuale, întreţinerea 14. să acorde atenţia cuvenită: a. întreţinerii şi reparării tuturor instalaţiilor (inclusiv a sistemelor mecanice, electrice, hidraulice si pneumatice, aparaturii lor de control si echipamentelor de siguranţă aferente) şi tuturor echipamentelor de întreţinere; b. înregistrarea stocurilor şi pieselor de schimb folosite la diferite lucrări; 15. să coopereze cu orice ofiţer mecanic care execută lucrări de întreţinere preventivă sau de remediere; 16. atunci când maşinile principale sunt pe “atenţiune” să se asigure că toate

96

instalaţiile şi echipamentele care ar putea fi folosite în timpul manevrei sunt in situaţia de a fi, imediat, folosite şi că este disponibilă o rezervă de energie electrică pentru instalaţia de guvernare şi pentru alte nevoi ale navei; 17. în navigaţie în zone de trafic intens: a. să se asigure că toate instalaţiile implicate în manevra navei să poată fi, imediat, trecute pe operare manuală; b. să asigure că o manevra suficientă de energie electrică să fie disponibilă pentru instalaţia de guvernare şi pentru alte cerinţe ale manevrei; c. instalaţia de guvernare, de avarie şi alte echipamente auxiliare să fie gata pentru a fi imediat folosite; 18. la navigaţia în condiţii de vizibilitate redusă : a. să se asigure permanent presiunea de aer sau de aburi necesară pentru emiterea semnalelor sonore de ceaţă; b. să fie gata să răspundă la orice ordine date de pe puntea de comandă; c. să asigure că instalaţiile auxiliare folosite pentru manevră să fie imediat disponibile; 19. să consume conbustibil numai din tancurile stabilite de şeful mecanic, cu acordul comandantului; 20. la ordinul comandantului şi cu asistenţa şefului mecanic, dacă este cazul, să facă manevra lichidelor din tancuri cu scopul de a menţine asieta ordonată şi stabilitatea navei; 21. să asigure activitatile navei cu următoarele utilităţi necesare, în măsura în care activităţile suplimentare de pornire a altor instalaţii şi de urmărire în timpul funcţionării nu impiedică executarea sarcinilor principale; a. apa potabilă pentru bucătărie si consumul curent al echipajului; b. apa calda si rece pentru necesitatile tehnologice, bai, spalatorie, cabine, etc. , conform programului; c. apa pentru spalarea puntilor, ancorelor etc.; d. combustibilul necesar functionarii bucatariei (acolo unde este cazul); e. căldura necesara compartimentelor si cabinelor, conform programului; f. ventilatia compartimentelor si cabinelor; 22. sa ia toate precautiile posibile, in conformitate cu prevederile reglementarilor legale internationale si portuare relevante, pentru a preveni o poluare operationala sau accidentala a mediului acvatic; 23. pentru a evita orice pericol pentru siguranta navei si a persoanelor de la bord, sa-l informeze imediat pe ofiterul de cart pe puntea de comanda in caz de: a. incendiu; b. actiuni iminente in compartimentul masini, care pot determina reducerea vitezei; c. avarie iminenta la instalatia de guvernare; d. oprirea instalatiei principale de propulsie; e, modificari la producerea curentului electric;

97

f. alte pericole pentru siguranta navei. Atunci cand este posibil, aceasta informare trebuie sa se faca inainte de producerea evenimentelor mentionate, pentru a oferi personalului de cart de pe puntea de comanda maximum de timp disponibil spre a se inteprinde orice actiuni posibile pentru evitarea unui potential sinistru. 24. In caz de sinistru (esuare, incendiu, avarie, gaura de apa in dreptul compartimentului masini etc.), sa ia masurile necesare si sa conduca, in compartimentul masini, activitatea de lupta echipajului pentru vitalitatea si stingerea incendiilor, pana la sosirea sefului mecanic; la ordinul comandantului sau a ofiterului de cart pe puntea de comanda, sa declanseze instalatia de stins incendiu CO2. 25. La sosirea sefului mecanic in compartimentul masini pentru prima oara in timpul cartului respectiv, sa-i raporteze situatia si sa-i dea toate celelalte informatii solicitate; 26. Sa interzica accesul in compartimentul masini a altor persoane decat cele care au postul in compartiment sau care au aprobarea sefului mecanic in acest sens. 27. Sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei in compartimentul masini si in spatiile anexe. 28. La terminarea serviciului de cart: a) sa completeze cu datele respective, rubricile corespunzatoare cartului sau in jurnalul masini, inscriind in mod adecvat parametrii de functionare ai agregatelor in functiune si toate evenimentele produse in timpul cartului, referitoare la instalatiile principale si auxiliare si sa-l semneze, fiind raspunzator de exactitatea datelor inscrise. b) sa completeze registrul tehnic de evidenta a lucrarilor de intretinere,revizii tehnice si reparatii la mijloacele tehnice din dotarea serviciului masini. In timpul serviciului de cart in compartimentul masini, atunci cand nava este in stationare la ancora, ofiterul mecanic de cart are urmatoarele atributii de serviciu:

1. sa asigure mentinerea unui serviciu eficient de cart; 2. sa dea personalului de cart din subordine toate instructiunile corespunzatoare si informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur; 3. sa instruiasca personalul de cart din subordine ca aceasta sa-l informeze despre conditiile potentiale de pericol care poate afecta negativ masinile si instalatiile si care pot pune in pericol siguranta navei sau a personalului imbarcat; 4. sa asigure efectuarea controalelor si verificarilor periodice la toate masinile si instalatiile aflate in functiune sau in asteptare pentru a fi puse in functiune; 5. sa se asigure ca instalatia principala de propulsie si instalatiile auxiliare sa fie mentinute in stare de pregatire pentru manevra ordonata de ofiterul de cart pe puntea de comanda; 6. sa asigure activitatile navei cu utilitatile necesare (apa, caldura, etc.) in

98

masura in care activitatile suplimentare de pornire a altor instalatii si de urmarire in timpul functionarii nu impiedica executarea sarcinilor principal; 7. sa ia masurile pentru protectia mediului acvatic impotriva poluarii de catre nava proprie si sa asigure ca sant respectate reglementarile legale aplicabile privind poluarea; 8. sa asigure ca toate instalatiile si echipamentele de vitalitate si de stingere a incendiilor sa fie in stare de functionare; in caz de sinistru, sa ia masurile necesare si sa conduca, in compartimentul masini, activitatea si lupta echipajului pentru vitalitatea si stingere a incendiilor, pana la sosirea sefului mecanic; la ordinul comandantului sau al ofiterului de cart pe puntea de comanda, sa declanseze instalatia de stins incendiu cu CO2; 9. sa urmareasca mentinerea ordinii si curateniei in compartimentul masini si in spatiile anexe; 10. la terminarea serviciului de cart: a. sa completeze, cu datele respective rubricile corespunzatoare cartului sau din jurnalul de masini si sa-l semneze, fiind raspunzator de exactitatea datelor inscrise; b. sa completeze registrul tehnic de evidenta a lucrarilor de intretinere, revizii tehnice si reparatii la mijloacele tehnice din dotarea serviciului masini.

Ofiterul mecanic de cart este obligat sa-l instiinteze imediat, pe seful mecanic si sa-l solicite sa vina in compartimentul masini, in oricare dintre urmatoarele situatii:

1. atunci cand constata avarii sau defectiuni la motoare sau instalatii, ori numai indicii (zgomote neobisnuite, vibratii ale postamentului motorului sau ale corpului navei, intermitente in functionarea luminilor etc.), ca s-ar putea produce fenomene anormale, despre care considera ca ar putea pune in pericol exploatarea in siguranta a navei; 2. atunci cand se produc defectiuni, despre care considera ca ar putea provoca avarii sau opriri in functionarea instalatiei principale de propulsie, instalatiilor auxiliare, instalatie de guvernare, ori a instalatiilor de supraveghere automata; 3. in orice alte situatii de urgenta sau situatii in care este in dubiu in ceea ce priveste decizia pe care trebuie sa ia sau actiunile pe care trebuie sa le inteprinda pentru siguranta navei. Pana la venirea sefului mecanic in compartimentul masini, ofiterul mecanic de cart va lua masurile imediate pe care le considera necesare pentru siguranta navei, a instalatiilor si a personalului imbarcat, raportand despre aceasta sefului mecanic la sosirea in compartimentul masini. Ofiterul mecanic de cart nu va fi desemnat sa execute si nici nu va inteprinde vreo alta sarcina care ar putea impidica executarea sarcinii principale de supraveghere a instalatiei principale de propulsie si a instalatiilor auxiliare ale acesteia si el se va

99

asigura ca instalatia principala de propulsie si instalatiile auxiliare sant sub supraveghere permanenta, pana cand este schimbat in mod corespunzator.

Ofiterul mecanic de cart raspunde, potrivit legii, pentru toate masurile pe care le ia sau pe care nu le-a luat in exercitiul functiunii sale.

MOTORISTUL DE CART

Motoristul de cart executa serviciul de cart in compartimentul masini compartiment cu ofiterul mecanic de cart si se subordoneaza ofirului sef de cart.

Organizarea pentru serviciul de cart in compartimentul masini a motoristilor, precum si a studentilor si elevilor aflati in practica, se face de catre seful mecanic. Motoristul de cart raspunde de: 1. supravegherea bunei functionari a motoarelor si instalatiilor principale si auxiliare aflate in functiune; 2. manevrarea instalatiilor auxiliare destinate pentru asigurarea diferitelor utilitati (apa, caldura etc.) sau pentru manevra lichidelor si supravegherea lor in timpul functionarii; 3. executarea corecta si la timp a ordinelor date de ofiterul mecanic de cart privind functionarea, intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor; 4. executarea si mentinerea ordinii si curateniei in compartimentul masini si in spatiile anexe. Motoristul de cart are urmatoarele atributii de serviciu: 1. sa intretina masinile si motoarele principale si auxiliare, precum si celelalte instalatii aflate in functiune; 2. sa controleze, periodic, masina carmei si sa greseze; 3. sa controleze, periodic, piesele expuse incalzirii; 4.sa curate separatoarele de ulei si filtrele si separatoarele de pacura (motorina), la intervalele de timp stabilite; 5. sa manevreze corespunzator pompele, pentru mentinerea la nivel a combustibilului din tancul de serviciu; 6. la ordinul ofiterului mecanic de cart, sa puna in functiune, sa supravegheze functionarea si sa opreasca caldarina; 7. la ordin, sa puna in functiune pompa de incendiu; 8. la ordinul ofiterului mecanic de cart,respectiv, in functie de programul stabilit, sa puna in functiune si sa opreasca instalatiile destinate pentru asigurarea navei cu utilitati necesare (apa, caldura, etc.) si sa le supravegheze in timpul functionarii; 9. sa-l informeze imediat pe ofiterul mecanic de cart despre orice defectiune constatata in functionarea masinilor si instalatiilor; 10. sa execute, in compartimentul masini si in spatiile anexe lucrarile de intretinere, revizii si remedieri, precum si alte lucrari ce i se repartizeaza de catre

100

ofiterul mecanic de cart. 11. sa execute si sa mentina ordinea si curatenia in compartimentul masini si spatii anexe. Motoristul de cart are postul in compartimentul masini, la masinile si instalatiile la care este repartizat.

OFITERUL DE CART PE PUNTEA DE COMANDA

Este reprezentantul comandantului si se subordoneaza acestuia. Are in subordine si conduce tot personalul aflat in serviciul de cart pe nava cu exceptia ofiterului radiotelegrafist. Dispozitiile ofiterului de cart pe comanda privind respecterea normelor de protectie a muncii si a regulilor de comportare la bord in timpul marsului sau in timpul executarii altor activitati pe punte sunt obligatorii si pentru celelalte persoane imbarcate care nu se afla in serviciul de cart. El continua sa fie raspunzator pentru conducerea in siguranta a navei in navigatie chiar si in prezenta comandantului pe puntea de comanda, pana in momentul cand comandantul il informeaza in mod expres despre faptul ca isi asuma aceasta raspundere si acest lucru este inteles in mod reciproc. Trebuie sa cunoasca locurile de amplasare si modul de functionare si exploatare a tuturor echipamentelor de navigatie si de siguranta de la bordul navei. Trebuie sa cunoasca caracteristicile de manevra ale navei sale. Ofiterul de cart in timpul serviciului de cart pe puntea de comanda, cand nava este in mars, are urmatoarele atributii de serviciu : 1. sa asigure mentinerea unei veghe vizuale si auditive eficiente, in orice moment; 2. sa dea personalului de cart din subordine toate instructiunile necesare si

informatiile care asigura executarea unui serviciu de cart sigur incluzand o veghe corespunzatoare ;

3. sa mentina nava pe drumul si cu viteza ordonate de comandant, cu exceptia cazurilor de evitare a abordajelor sau a altor situatii de pericol pentru nava;

4. sa urmareasca aprinderea si stingerea luminilor de navigatie, sa verifice daca luminile de navigatie si de semnalizare functioneaza corespunzator.

5. sa urmareasca ridicarea si coborarea pavilioanelor; 6. la terminarea serviciului de cart, sa completeze, cu datele respective, rubricile

corespunzatoare cartului sau din jurnalul de bord si sa-l semneze, fiind raspunzator de exactitatea datelor inscrise.

PRINCIPII FUNDAMENTALE CE TREBUIE RESPECTATE LA ORGANIZAREA SI EXECUTAREA SERVICIULUI DE GARDA

PE NAVA

101

Serviciul de garda pe nava are drept scop sa asigure: 1. siguranta navei persoanelor de la bord, paza si securitatea navei si a marfurilor de la bord, siguranta portului, prevenirea si stingerea incendiilor la nava proprie, posibilitatea interventiei pentru stingerea incendiilor in aproprierea ei, precum si lupta pentru vitalitatea navei proprii; 2. respectarea reglementarilor legale internationale, nationale si locale, inclusiv a celor referitoare la prevenirea poluarii mediului acvatic; 3. mentinerea ordinii la bord; 4. desfasurarea normala si in siguranta a activitatilor la bord (efectuarea manevrelor portuare, functionarea instalatiilor de bord, primirea-predarea marfurilor etc.);

Serviciul de garda pe nava se instituie si se executa in timpul stationarii navei in port sau rada.

Comandantul navei este obligat sa se asigure ca serviciul de garda pe nava este corespunzator, eficient si adecvat in orice moment pentru a asigura realizarea sarcinilor mentionate anterior.

Componenta echipei de garda pe nava se decide de comandant, in urma consultarii cu seful mecanic, tinand seama de urmatoarele aspecte, printre altele: 1. tipul navei; 2. tipul si starea instalatiilor navei; 3. situatia in care se afla nava (exploatare santier etc.); 4. modalitatile speciale de exploatare determinate de conditii cum ar fi: vremea, gheata, apa contaminata, zona cu adancimi mici, conditii de avari, de limitare a avariei sau diminuare a poluarii; 5. calificarea si experienta personalului de garda; 6. atributiile personalului de garda, in functie de situatia in care se afla nava; 7. asigurarea sigurantei vietii persoanelor de la bord, a pazei si securitatii navei a marfurilor de la bord, a sigurantei portului, precum si a protectiei mediului acvatic; 8. respectarea reglementarilor legale internationale, nationale si locale; 9. mentinerea activitatii normale la bordul navei. Masuri speciale se vor lua la organizarea serviciului de garda la bordul navelor: a. de tip special; b. care au sisteme speciale de propulsie ; c. care transporta marfuri periculoase sau speciale;. La organizarea serviciului de garda la bordul navei care transporta marfuri periculoase, comandantul va tine seama de natura, cantitatea ambalajul si modul de stivuire a marfurilor, precum si de orice alte conditii speciale, la bord sau pe uscat. La organizarea serviciului de garda la bordul navei aflata pe doc (cala) sau in santier pentru reparatii, comandantul va tine seama de obligatia ce ii revine de a lua masuri speciale de siguranta a navei si de prevenire si stingere a incendiilor la bord, independent de masurile luate in acest scop de santierul naval respectiv. Pregatirea personalului navigant pentru executarea serviciului de garda pe nava se face de catre sefii respectivi de servicii la bord.

102

Ofiterul de punte care ia in primire comanda trebuie sa verifice personalul din compunerea echipei respective de garda. El trebuie sa se asigure ca acest personal este prezent la posturi si ca isi cunoaste atributiile de serviciu. Comandantul navei il verifica pe ofiterul de punte de garda pe nava si ii da instructiunile necesare pentru desfasurarea in siguranta a activitatii de la bord. Personalul nepregatit sau inapt pentru a executa in bune conditii serviciul de garda nu va fi admis la executarea servicului si va fi inlocuit prin grija sefilor respectivi de serviciu la bord. De regula la serviciu de garda pe nava participa urmatorul personal: 1. de la serviciu punte ; a. ofiterii de punte fluviali ; b. timonieri; c. marinarii; 2. de la serviciu masini: a.ofiteri mecanici; b. ofiteri electricieni (electricieni); c. ajutorii de ofiterii mecanici (pompagii); d. motoristii (dupa caz si fochistii). Ceilalti ofiteri brevetati, ofiteri stagiari, personal navigant nebrevetat, studentii si elevii practicanti, executa serviciul de garda in subordinea ofiterilor de garda pe nava, conform dispozitiilor comandantului. In mod normal, sefii serviciilor de la bord nu participa la executarea serviciului de garda daca numarul celorlalti ofiteri din cadrul serviciului respectiv este suficient pentru asigurarea schimburilor (turelor). De regula, echipa de garda pe nava se compune, pe schimb (tura), dintr-un ofiter de punte de garda pe nava, un ofiter mecanic de garda, un timonier, un marinar pe punte si un motorist de garda in compartimentul masini. La navele dotate cu instalatii complexe, echipa de garda poate fi completata cu inca un motorist de garda si cu un electrician de garda dupa cum se decide de catre seful mecanic. La navele care transporta produse petroliere, echipa de garda se completeaza cu un ajutor de ofiter mecanic (pompagiu) si cu cel putin un fochist de garda. La navele de pasageri, in timpul stationarii navei personalul serviciului administrativ executa serviciul la bord, in conformitate cu prevederile prezentului regulament. In timpul seviciului de garda, responsabilitatea conducerii intregului personal care compune o echipa de garda o are ofiterul de garda pe nava. Planificarea serviciului de garda se face pe baza de grafic. Sefii serviciilor de la bord intocmesc tabele nominale cu ordinea in serviciul de garda a personalului din subordine si le prezinta comandantului pentru aprobare. Tabelele se afiseaza la loc vizibil, iar fiecarei persoane i se comunica data intrarii in

103

serviciu.Aceeasi persoana nu poate fi numita in servicul de garda, doua schimburi consecutive. Orice schimbare privind componenta echipei de garda, se face numai cu aprobarea comandantului, la propunerea sefului de servicu, care se va ingriji sa asigure un inlocuitor corespunzator.

Seviciul de garda pe nava se executa, de regula, in 3 schimburi (ture), astfel: 1. in stationare in porturi romanesti, se executa in ture de 12 ore servicu, urmate de 24 de ore libere, orele de schimbare a turelor fiind 07.00 si 19.00; 2. in stationare in porturi straine, se executa ture de servicu in functie de programul de lucru al portului respectiv.

In caz de nerespectare a unei persoane la servicul de garda, la tura in care a fost repartizata, persoana din schimbul care urmeaza sa iasa din tura nu va parasi postul si va ramane in continuare in serviciu si in tura urmatoare, in aceeasi functie, inlocuind persoana neprezentata la serviciu. Orele prestate de personalul din serviciu de garda peste programul normal de lucru se compenseaza in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.

In caz de sinistru (gaura de apa, incendiu etc.), personalul aflat in serviciul de garda pe nava actioneaza conform prevederilor rolului corespunzator de echipaj, sub conducerea ofiterului de garda pe nava, pentru mentinerea vitalitatii navei, stingerea incendiilor la bord si limitarea avariilor, pana la incetarea starii de alarma pe nava. Orice alte persoane, in afara echipajului navei proprii, care intervin ca ajutor sau care acorda asistenta navei proprii, vor respecta ordinele ofiterului de garda de nava. Dupa sosirea sa la bord, comandantul navei va prelua conducerea luptei pentru vitalitatea si stingerea inccendiilor.

In perioada de timp cat se afla la bordul navei, executand serviciul de garda, in tura in care este numit, precum si atunci cand este chemat la nava, in timpul unei alte ture (pentru siguranta navei, manevre, buncherare etc.), de catre seful ierarhic, personalul navigant este considerat in timpul serviciului. In timpul serviciului, personalului de garda pe nava i se interzic urmatoarele: 1. sa paraseasca postul, sa intrerupa executarea activitatilor ordonate sau sa incredinteze unei alte persoane executarea atributiilor de serviciu ce ii revin, inainte de a fi schimbat in mod corespunzator si fara aprobarea ofiterului de garda, iar ofiterul de garda fara aprobarea comandantului; 2. sa consume bauturi alcoolice; 3. sa doarma. Parasirea postului, consumul de bauturi alcoolice si adormirea in timpul serviciului de garda constituie infractiuni si se sanctioneaza potrivit legii.

ABANDONAREA NAVEI

104

In cazul in care, cu toate masurile luate, nava se afla in pericol de a se scufunda, comandantul ordona abandonarea navei si conduce operatiunile de abandonare. Nici una din persoanele imbarcate nu are dreptul sa inceteze activitatea sa la bord, sau sa paraseasca nava inainte de a se da ordinul de abandonare de catre comandant. Abandonarea navei se face in ordinea urmatoare: 1. pasageri: a. femeile si copiii; b. batranii; c. echipajul. 2. echipajul: a. personalul nebrevetat; b. ofiterii; c. comandantul navei. Comandantul navei va parasi nava ultimul, dupa ce s-a convins ca la bord nu au mai ramas alte persoane. La abandonarea navei vor trebui salvate, in masura in care imprejurarile permit, jurnalul de bord, jurnalul de masini, jurnalul statiei radio, precum si alte acte si valori ale navei, marfurilor si personalului imbarcat.

DECRETUL CONSILIULUI DE STAT NR.360 DIN 2 NOIEMBRIE 1976

Statutul disciplinar al personalului din unitatile de transporturi Indatoriri specifice ale personalului care concura la siguranta navigatiei civile: Personalul care concura la siguranta navigatiei civile este obligat: a) Sa fie vigilent in toate imprejurarile legate de desfasurare activitatii de navigatie civila si sa actioneze pentru preantampinarea si inlaturarea oricaror fapte care ar pute pune in pericol siguranta navigatiei sau ar stanjeni in orice mod activitatea de transporturi;

105

b) Sa respecte cu exigenta regulile de navigatie civila si sa nu foloseasca mijloacele de transport care au defectiuni tehnice de natura sa pericliteze siguranta navigatiei; c) Sa aplice cu strictete normele cu privire la exploatarea, intretinerea si repararea mijloacelor de navigatie civila ce ii sunt incredintate.

Relatii de serviciu: Relatiile de serviciu intre persoanele incadrate in munca din unitatile de transporturi sunt relatii de ierarhie administrativa si relatii de subordonare operativa. In cadrul relatiilor de ierarhie administrativa, fiecare persoana incadrata in munca este subordonata direct unui singur sef ierarhic. Transmiterea dispozitiilor legate de ierarhia adminisrativa se face prin conducatorii ierarhici directi. Conducatorii ierarhici pot trasnsmite dispozitiile si nemijlocit; in acest caz, cel care a primit dispozitia este obligat sa informeze pe conducatorul sau ierarhic direct. Conducatorii sunt obligati sa dea dispozitii in limita competentei lor, sa pretinda executarea intocmai a dispozitiilor date si a instructiunilor de serviciu si sa controleze executarea acestora. Dispozitiile date trebuie sa fie conform cu legile si instructiunile de serviciu si sa nu lezeze onoarea si demnitatea celui ce urmeaza a le executa. Conducatorii raspund de legalitatea dispozitiilor date, precum si de consecintele acestora. Ei sunt obligati sa se convinga ca dispozitiile date verbal au fost intelese de cei ce urmeaza sa le execute.

Personalul este obligat sa execute intocmai si la timp dispozitiile primite. Daca persoana care primeste dispozitia, considera ca aceasta este ilegala sau ca executarea ei ar pune in pericol siguranta transporturilor, viata personalului si

calatorilor sau ar provoca avarii ori distrugerea unor instalatii sau bunuri, trebuie sa raporteze de indata asupra acestor imprejurari celui care a dat dispozitia ; daca

acesta isi mentine dispozitia, persoana respectiva pe propia raspundere poate sa nu

o execute, raportand conducatorului ierarhic imediat superior celui care a dat dispozitia. Aceaste cazuri se vor analiza de indata luindu-se masuri de prevenire a

unor situatii similare si de stabilire a responsabilitatilor. Personalul care prin natura functiilor vine in contact cu publicul,trebuie sa aiba o tinuta si o comportare corespunzatoare, sa dea dovada de solicitudine si principalitate si sa rezolve toate problemele in spiritul legalitatii.

ABATERI DISCIPLINARE ( Decretul 360/1976 )

106

Incalcarea cu vinovatie de catre persoana incadrata in munca, indiferent de functia sau

postul pe care-l ocupa, a obligatiilor de serviciu, inclusiv a normelor de comportare,

constituie abatere disciplinara.

Daca faptele sunt savarsite in astfel de conditii incat potrivit legii penale constituie infractiuni, faptuitorii vor fi sanctionati si potrivit legii penale.

Rapunderea penala, administrativa sau materiala ori aplicarea unor masuri de influentare obsteasca nu exclud raspunderea disciplinara pentru fapta savarsita, daca prin aceasta s-au incalcat si obligatiile de munca.

Se considera abateri disciplinre ale personalului din unitatile de transporturi urmatoarele fapte:

a). organizarea sau executarea unei operatii ori lucrari, darea unei dispozitii pentru executarea acesteia, care au condus sau puteau conduce la intreruperea transporturilor, avarierea mijloacelor de transport, pagube materiale, accidente de munca;

b). incalcarea regulilor si disciplinei in exploatarea, intretinerea, administrarea si repararea mijloacelor de transport si in conducerea prin dispecer a transporturilor;

c). sustragerea sub orice forma de bunuri si valori apartinand unitatii; d). incalcarea regulilor privind activitatile de protectie a muncii, prevenirea si

stingerea incendiilor si accesul in unitati; e). introducerea sau consumul de bauturi alcoolice in incinta unitatii sau la

locurile de munca, prezentarea la serviciu in conditii necorespunzatoare efectuarii serviciului, precum si efectuarea serviciului sub influenta alcoolului, introducerea sau consumul, neautorizat, de bauturi alcoolice pe mijloacele de transport;

f). incalcarea regulilor privind apararea secretului de stat si de seviciu; g). neprezentarea la solicitarea conducerii pentru inlaturarea urmarilor

accidentelor, avariilor, incendiilor, in scopul restabilirii grabnice a transporturilo; h). nerespectarea programului de lucru, neprezentarea la ora prevazuta pentru

intrarea in schimb sau parasirea serviciului inainte de sosirea personei din schimbul urmator, neprezentarea la data si ora stabilite de unitate pentru constituire sau completarea echipajelor de schimb la nave;

i). nerespectarea in timpul serviciului a regimului de lucru stabilit, incalcarea disciplinei tehnologice;

j). efectuarea in timpul programului a unor lucrari ce nu au legatura cu obligatiile de serviciu;

k). nerespectarea ordinii, curateniei si neluarea masurilor necesare pentru folosirea corespunzatoare si intretinerea bunurilor unitatii;

l).folosirea abuziva a mijloacelor de transport, precum si a bunurilor apartinand unitatii;

m). necompletarea sau completarea necorespunzatoare a evidentelor, precum si comunicarea de date sau informatii inexacte sau necomplete;

107

n). neparticiparea la instructaje, cursuri de pregatire profesionala, analiza activitatii periodice sau alte activitati destinate ridicarii nivelului profesional;

o). neprezentarea la controalele si verificarile periodice privind satrea sanatatii sau a aptitudinilor si la examenele psihologice ale personalului din siguranta circulatiei transporturilor;

p). neincunostiintarea sefilor ierarhici asupra unor deficiente de natura a stanjeni activitatea normala a transporturilor;

r). incalcarea regulilor de comportare in relatiile de serviciu; neindeplinirea obligatiilor de serviciu cuprinse in regulamentele de organizare si functionare a unitatilor.

Constituie,de asemenea, abateri disciplinare si urmatoarele fapte savarsite de conducatori in masura in care acestora le reveneau ca obligatii potrivit reglementarilor in vigoare :

a). neindeplinirea atributiilor de organizare, coordonare si control; b). neexecutarea obligatiilor privind indrumarea personalului in subordine in

legatura cu atributiile de seviciu; neluarea unor masuri ferme privind indeplinirea la timp si in bune conditii a obligatiilor ce reveneau acestuia;

c). abuzul de autoritate fata de personalul din subordine, stirbirea autoritatii sau afectarea demnitatii acestuia;

d). aplicarea in mod nejustificat a unor sanctiuni, acordarea nejustificata a recompenselor sau luarea altor masuri nedrepte ori cu incalcarea dispozitiilor legale.

Enumerarea faptelor aratate mai sus nu este limitativa, sanctiunile disciplinare putandu-se aplica si pentru nerespectarea oricaror alte obligatii de serviciu prevazute in lege, in prezentul statut sau in instructiunile de serviciu.

Conducatorii trebuie sa ia masuri in vederea prevenirii abaterilor disciplinare ale personalului, potrivit obligatiilor ce le revin, iar atunci cand faptele s-au savarsit, sa aplice, potrivit competentelor stabilite, sanctiunile disciplinare fara intarziere si cu toata exigenta sau, dupa caz, sa sesizeze si sa propuna masurile corespunzatoare, in raport cu gravitatea faptelor.

Odata cu aplicarea sanctiunii, conducatorul este obligat sa atraga atentia persoanelor in subordine asupra indatoririlor lor de serviciu sau sa puna in discutie colectivului de munca abaterea savarsita. Dezbaterea in colectivul de munca a abaterii disciplinare trebuie sa constituie un prilej de analiza a comportarii celui sanctionat si de afirmare a opiniei colective impotriva abaterii savarsite.

Sanctiunile disciplinare aplicate trebuie sa aiba scop educativ, sa contribuie la indepartarea celui care a savarsit abaterea si, prin caracterul lor exemplar, sa constituie o avertizare pentru intregul personal.

Sanctiunile disciplinare se au in vedere la stabilirea aprecierilor si a calificativelor anuale ale personalului, precum si la promovarea in functie.

Persoanelor incadrate in munca nu li se poate aplica, pentru o fapta care constituie abatere disciplinara, decat o singura sanctiune disciplinara, cu caracter

108

generl sau specific, chiar daca cu acest prilej au fost incalcate mai multe indatoriri de serviciu. Este interzisa aplicarea de sanctiuni colective intregului personal al unitatii sau al unui compartiment de munca.

SANCTIUNI DISCIPLINARE CU CARACTER GENERAL ( Decretul 360/1976 )

Sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate sunt; a). mustrare; b). avertisment; c). retragerea uneia sau mai multor gradatii ori trepte de retribuire pe o

perioada de 1-3 luni sau, in cazul celor incadrati cu retributia la nivelul de baza, diminuarea acesteia cu 5-10% pe aceeasi perioada;

d). reducerea retributiei si reducerea indemnizatiei de conducere pe o durata de 1-3 luni cu 5-10% in cazul celor ce ocupa functii de conducere cu retributii fixe;

e). retrogradarea in functie sau in categorie, in cadrul aceleiasi profesii, pe o durata de 1-3 luni;

f). desfacerea disciplinara a contractului de munca. Mustrarea se aplica, de regula, celui care a savarsit, pentru prima data, o

abatere de mica importanta. Avertismentul se aplica celui care repeta abaterea pentru care a fost

sanctionat cu mustrare sau care prin incalcare obligatiilor sae de munca si a normelor de comportare in unitate, poate influenta bunul mers al unitatii

Retragerea uneia sau mai multor gradatii ori trepte de retribuire pe o perioada de 1-3 luni sau, in cazul celor incadrati cu o retributie la nivelul de baza, diminuarea acesteia cu 5-10% se aplica celui care repeta abaterea pentru care a fost sanctionat cu avertisment sau incalca obligatiile sale de munca ori normele de comportare in unitate, influentand bunul mers al unitatii.

Reducerea retributiei si reducerea indemnizatiei de conducere pe o durata de 1-3 luni cu 5-10% se aplica personalului de conducere care repeta abaterile pentru care a fost sanctionat cu avertisment sau care a savarsit abateri prin incalcarea obligatiilor de munca ori a normelor de comportare in unitate, influentand prin acestea bunul mers al unitatii.

Retrogradarea in functie sau categorie se aplica celor care repeta abaterile pentru care eu fost sanctionati conform prevederilor art.38 si 39 ori incalca obligatiile de munca sau normele de comportare in unitate cu urmari grave asupra bunului mers al unitatii.

Desfacerea disciplinara a contractului de munca se aplica celui care savarseste o abatere foarte grava prin efectul produs asupra bunului mers al unitatii ori incalca in mod repetat obligatiile sale de munca, inclusiv normele de comportament in unitate.

Urmatoarele abateri pot fi sanctionate cu desfacerea disciplinara a contractului de munca:

109

a). fapte care au produs sau puteau produce accidente, evenimente, deranjamente, avarii sau deteriorari cu consecinte grave privind siguranta transporturilor;

b). sustragerea sub orice forma de bunuri apartinand unitatii; c). prezentarea la serviciu sau efectuarea acestuia sub influenta bauturilor

alcoolice, precum si consumarea lor in timpul serviciului.

SANCTIUNI DISCIPLINARE SPECIFICE NAVIGATORILOR

(Decretul 360/1976) In afara de sanctiunile disciplinare prevazute mai sus, se pot aplica si

urmatoarele sanctiuni specifice: 1. Personalului navigant din marina civila; a). ridicarea permisiei de a iesi la uscat, in porturile straine, pana la cinci zile; b). retinerea in cabina pana la trei zile; c). debarcarea disciplinara de pe nava pe o perioada de 1-6 luni si trecerea

intr-o functie inferioara, corespunzatoare pregatirii profesionale, in aceeasi localitate;

d). inlocuirea disciplinara din functie, avand drept consecinta debarcarea de pe nava si trecerea in alta munca corespunzatoare pregatirii profesionale, in aceeasi localitate.

Ridicarea permisiei de a iesi la uscat in porturile straine, pana la 5 zile, se aplica unui membru din echipajul navei si consta in interdictie, atunci cand ceilalti membri ai echipajului primesc aceasta invoire, de a iesi la uscat in porturile straine sau in alte locuri din strainatate unde nava a acostat.

Retinerea in cabina pana la 3 zile se aplica unui membru din echipajul navei si consta in interzicerea indeplinirii de catre acesta a serviciilor de cart la bordul navei.

Debarcarea disciplinara de pe nava pe o perioada de 1-6 luni si trecerea intr-o functie inferioara, corespunzatore pregatirii profesionale, in aceeasi localitate, se aplica unui membru din echipajul navei pentru abateri savarsite la bordul navei sau legate de activitatea de navigatie si are drept efect interdictia de a ocupa orice functie la bordul navei pentru durata respectiva. Inlocuirea disciplinara din functie, avand drept consecinta debarcarea de pe nava si trecerea in alta munca corespunzatoare pregatirii profesionale, in aceeasi localitate, se aplica unui membru din echipajul navei pentru abateri repetate sau o singura abatere deosebit de grava, savarsite la bordul navei sau legate de activitatea navigatiei si are drept efect interdictia de a ocupa orice functie la bordul navei.

Organul care a aplicat sanctiunile specifice va putea dispune ca, dupa expirarea unei perioade de cel putin un an, cel sanctionat sa revina intr-o functie care concura la siguranta navigatiei civile.

110

PROCEDURA DE APLICARE A SANCTIUNILOR DISCIPLINARE

( Decretul 360/1976 ) – Pentru aplicarea sanctiunilor disciplinare se va face o cercetare prealabila a faptei de catre conducatorul unitatii, de conducatorii ierarhici superiori sau de unul ori mai multi delegati ai acestora. Pe nave, cercetarea poate fi dispusa sau efectuata si de catre comandantii acestora. In cursul cercetarilor se vor administra si analiza toate dovezile necesare pentru stabilirea completa si exacta a faptelor care constituie abateri disciplinare si a imprejurarilor in care au fost savarsite.

Persoana incadrata in munca supusa cercetarii va fi ascultata in toate cazurile, iar apararile si sustinerile sale vor fi verificate cu toata exigenta. Pentru aflarea adevarului si stabilirea exacta a situatiei de fapt, pot fi ascultate orice persoane care au cunostinta sau pot da lamuriri asupra faptelor si imprejurarilor. – La stabilirea sanctiunilor disciplinare se va tine seama de : a) cauzele, gravitatea faptei si imprejurarile in care a fost savarsita ; b) gradul de vinovatie a celui care a comis fapta ; c) urmarile abaterii savarsite, iar in cazul in care sant mai multi vinovati, masura in

care fiecare din ei a contribuit la producerea acestor urmari; d) daca cel in cauza a mai avut si alte abateri, timpul de cand se afla in functia pe

care o indeplineste si modul de comportare in serviciu. In cazul repetarii unei abateri de aceeasi gravitate, sanctiunile disciplinare se aplica, de regula, in mod progresiv. – Sanctiunile disciplinare se aplica sau, dupa caz, se propun de conducatorii directi, de conducatorii ierarhici superiori ori de organele de conducere colectiva ale unitatii sau ale unitatii ierarhic superioare. De asemenea, pot fi propuse de catre sefii de compartimente si de organele de control. Sanctiunile disciplinare se aplica dupa cum urmeaza : a) mustrarea si avertismentul, de conducatorii ierarhici, incepind cu seful de

serviciu sau de organele de conducere colectiva ale unitatilor; b) retragerea uneia sau mai multor gradatii ori trepte de retribuire pe o perioada de

1-3 luni sau, in cazul celor incadrati cu retributia la nivel de baza, diminuarea acesteia cu 5-10 %, pe aceeasi perioada, reducerea retributiei si reducerea indemnizatiei de conducere pe o durata de 1-3 luni cu 5-10% precum si retrogradarea in functie sau in categorie, in cadrul aceleeasi profesii, pe o durata de 1-3 luni, de organele de conducere colectiva ale unitatilor sau, dupa caz, de conducatorul unitatii , potrivit competentelor de incadrare in munca;

c) desfacerea contractului de munca, de organele de conducere colectiva sau, dupa caz, de conducatorul unitatii, potrivit competentelor de incadrare in munca.

Sanctiunea disciplinara va fi stabilita si comunicata in scris persoanei incadrata in munca in cel mult 30 de zile de la data cand cel in drept a o aplica a luat cunostinta

111

de savarsirea abaterii. Aplicarea sanctiunii nu se va face insa mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii abaterii.

CAILE DE ATAC IMPOTRIVA SANCTIUNILOR DISCIPLINARE

(Decretul 360 / 1976 ) – Impotriva sanctiunii disciplinare, cel sanctionat poate face contestatie in scris in termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de sanctionare. Contestatia impotriva sanctiunii disciplinare, cu exceptia desfacerii disciplinare a contractului de munca, se solutioneaza de catre persoana care ocupa functia ierarhica imediat superioara celei care a aplicat sanctiunea. Contestatia impotriva desfacerii disciplinare a contractului de munca se solutioneaza de catre judecatoria in raza careia isi are sediul unitatea sau de organul ierarhic superior, potrivit competentelor acestora. – Organul ierarhic superior competent este obligat sa solutioneze contestatia in termen de 30 de zile de la primire, putand dispune mentinerea, reducerea, inlocuirea sanctiunii aplicate cu una mai usoara sau anularea sanctiunii. Hotararea se motiveaza si se comunica in scris in termen de 5 zile de la pronuntare, atat celui in cauza, cat si unitatii, care va instiinta persoana care a aplicat sanctiunea. – Conducatorul care a aplicat sanctiunea raspunde, dupa caz, disciplinar material sau penal atunci cand, cu rea credinta, a aplicat o sanctiune disciplinara care ulterior a fost anulata. – Sanctiunile disciplinare definitive stabilite de organele administrative pot fi revizuite cand se descopera dovezi noi, de natura sa stabileasca nevinovatia celor in cauza sau din care sa rezulte ca vinovatia acestora este mai mica. Cererea de revizuire se face in termen de 30 de zile de la primirea cererii. Desfacerea contractului de munca ramasa definitiva prin hotarare judecatoreasca este supusa revizuirii potrivit Codului de procedura civila.

HOTARAREA de GUVERN Nr 441 din 21 iunie 1995 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind

transporturile pe apele nationale navigabile si in porturi Constituie contraventie la normele privind transporturile pe apele nationale navigabile -marea teritoriala, cai si canale navigabile, rade, ape interioare pe portiunea navigabila- si in porturi urmatoarele fapte, daca nu sunt savirsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni:

112

(1) tractarea de catre nave a altor obiecte decat cele care sunt admise la remorcare, impingere sau cuplare; (2) nearborarea de catre nave a pavilionului lor national in apele nationale romane, la sosirea in port, in stationare si la plecare; nearborarea pavilionului roman sau arborarea necorespunzatoare, precum si refuzul de ridicare a pavilionului la dispozitia data de capitania portului; (3) refuzul prezentarii carnetului de marinar la cererea organelor Inspectoratului navigatiei civile si a capitaniilor de port pentru dovedirea identitatii personalului navigant, precum si a actelor de identitate gasite la bordul navelor; (4) stationarea navelor de categoria a doua in alte locuri si in alte moduri decit cele stabilite de capitania portului; (5) mentinerea debarcaderelor si a pontoanelor de acostare in stare necorespunzatoare din punct de vedere tehnic si al curateniei; (6) legarea in aceeasi dana a mai mult de doua nave care executa operatiuni de incarcare \ descarcare sau transbordare de marfuri in afara limitelor portului sau pe caile navigabile; (7) aruncarea sau pierderea in apa de catre nave sau instalatii plutitoare de gunoaie pietre sau zgura, resturi de marfa din port, pe canale navigabile sau in alte locuri sau conditii decat cele stabilite de capitania portului ; (8) neanscrierea denumirii navei pe corp si pe suprastructura ,stabilita in actul de nationalitate , si a insemnelor de identificare a navelor. (9) neanuntarea la capitania portului, de catre comandantii navelor, a deteriorarii ori a deplasarii mijloacelor de semnalizare plutitoare sau de la uscat necesare navigatiei (10) navigarea unei nave fara sa aiba la bord materialele si instalatiile necesare mentinerii vitalitatii navei, precum si fara mijloacele de salvare prevazute in actele de bord; (11) parasirea portului, a radei sau a locului de acostare stabilit de capitanie, fara permisul de plecare si actele de bord sau cu actele de bord expirate ; (12) neantretinerea corespunzatoare a puntilor, santinelor, compartimentului masini, hambarelor si a incaperilor navei, prezentand pericol de poluare, incendii, explozii, imbolnaviri, accidente de munca; (13) nesemnalizarea sau semnalizarea cu lumini neregulamentare a navelor a instalatiilor plutitoare sau a ambarcatiunilor in stationare sau in mars; (14) stationarea sau ancorarea unei nave intr-o trecere ingusta sau intr-o curba brusca ori in apropierea navelor care transporta marfuri periculoase; (15) inceperea constructiei, modificarea caracteristicilor tehnico-constructive , a dezmembrarii navelor de categoria a doua fara autorizatia emisa de capitania portului;

113

(16) saparea de gropi, santuri canale sau plantarea de instalatii de-a lungul caii de halaj; (17) pierderea carnetului de marinar, cu exceptia cazurilor de forta majora; (18) nerespectarea zonelor si a culoarelor de navigatie de catre comandantii navelor de categoria a doua; (19) pierderea actelor de bord, cu exceptia actului de nationalitate, si neanuntarea pierderii la capitania portului; (20) stationarea in port a unei nave, mai mult de 12 ore dupa primirea permisului de plecare, fara a se depune din nou actele de bord la capitania portului; (21) folosirea jurnalelor de bord, de masini si radiotelegrafie fara a fi numerotate, sigilate si parafate de capitania portului, pastrarea lor in conditii necorespunzatoare si in termenul prevazut de lege, precum si necompletarea lor; (22) nedepunerea sau depunerea incompleta la capitania portului, de catre comandantul navei sau reprezentantul sau autorizat, in termenul fixat de lege, a actelor de bord si a declaratiei, precum si neaducerea la cunostinta capitaniei portului a evenimentelor petrecute la bord sau pe navele din convoi atat in cursul navigatiei cat si in stationare; (23) neanscrierea pe nave, in locuri indicate, a numarului maxim de calatori stabilit a se transporta, precum si neinscrierea pe navele ce executa treceri a tonajului maxim, a numarului de autovehicole sau de animale mari pe care le pot transporta; (24) efectuarea, fara autorizatia capitaniei portului, de probe la masinile cu punere in miscare a elicelor sau zbaturilor, de catre navele aflate in port legate la chei sau la ancora; (25) neprezentarea comandantului unei nave de categoria a II - a, venite din apele straine, la capitania portului pentru indeplinirea formalitatior de sosire, imediat dupa acostarea in port; (26) ancorarea sau acostarea unei nave, in afara limitelor portului, in alte locuri decat cele stabilite sau semnalizate in acest sens, fara o permisiune prealabila din partea capitaniei portului, cu exceptia cazurilor de forta majora; (27) neanuntarea la capitania portului a evenimentelor de: abordaje, incendii, avarii, poluare, inec, disparitie a navei si altele asemenea; (28) degradarea malurilor, digurilor, instalatiilor sau lucrarilor hidrotehnice in zona maritima, fluviala si a altor cai navigabile; (29) nerespectarea de catre comandantii de nave a dispozitiilor date de capitania portului cu privire la introducerea si parcarea navelor in locuri stabilite pentru iernatic si neluarea de catre comandantii iernaticelor si conducatorii de nave a masurilor de de paza, securitate si taiere a ghetii in jurul navei pe durata iernaticului; (31) refuzul oricarui membru din echipaj de a se supune cercetarilor ce se fac de catre organele capitaniei portului in raza de coordonare a acestora; (32) incarcarea si descarcarea produselor petroliere si a marfurilor periculoase

114

ambalate, la alte dane sau in alte locuri decat cele stabilite pentru acesta, precum si depozitarea acestor produse pe dane; (33) neanuntarea imediat capitaniei portului sau pichetului de graniceri, de catre comandantul navei, a debarcarii pe mare sau pe coasta a unei parti din incarcatura, in caz de forta majora; (34) nedepunerea, in termen de14 zile, la capitania portului a actelor necesare pentru inmatriculare, radiere, transfer de proprietate a navelor sau de schimbare a domiciliului armatorului; (35) folosirea scarilor si a schelelelor necorespunzatoare pentru accesul la bordul navelor si pentru efectuarea operatiunilor incarcare \ descarcare la nave, precum si neiluminatul acestora pe timpul noptii; (36) infiintarea de puncte de lucru pentru operatiuni la nave in afara limitelor portului sau in ape navigabile, fara autorizarea scrisa a capitaniei portului; (37) legarea de o nava, fara permisiunea comandantului acesteia, a altei nave, in timpul navigatiei sau in stationare la ancora, precum si acostarea si legarea oricaror nave de cele aflate in ancora, in raza porturilor, sau de cele acostate in porturi, fara autorizarea capitaniei portului; (38) alaturarea fara aprobarea capitaniei portului, a unor nave la o nava sosita in port inainte ca aceasta sa fi obtinut libera practica cu exceptia navelor de manevra si in cazuri de forta majora; (39) incarcarea \ descarcarea sau transbordarea de marfuri, materiale sau persoane, inainte ca nava sa fi obtinut libera practica, permisul de acostare, precum si efectuarea acestor operatiuni, in alt loc sau in alt mod decat cele stabilite de capitania portului; (40) exploatarea unei nave sau instalatii plutitoare care a fost clasata ca epava sau casata; (41) neluarea masurilor de punere in siguranta a navelor sau a instalatiilor (42) nerespectarea dispozitiilor cuprinse in “Avizele catre navigatori” comunicate sau afisate; (43) nerespectarea regulilor de navigatie privind pescajul, viteza, compunerea convoiului, trecerea pe sub poduri sau stationarea pe canalele navigabile; (44) extragerea din albia apelor navigabile, porturi, rade si plaje, de pietris, nisip si alte asemenea materiale, fara autorizarea scrisa a Inspectoratului navigatiei civile; (45) exploatarea unei nave care nu este dotata cu mijloace de semnalizare fonica si optica regulamentare sau defectuoase; (46) lipsa rolurilor de incendiu, abandon si a celui pentru gaura de apa; (47) transportul de convoaie formate dintr-un numar mai mare de nave decat cele stabilite prin regulamentul de navigatie pentru sectorul respectiv si efectuarea de remorcaje, de impingeri sau duceri cuplat de catre nave sau ambarcatiuni care nu au acest drept; (48) exploatarea in continuare a caldarilor, buteliilor de aer si a recipientelor sub presiune, dupa expirarea actului de verificare a acestora;

115

(49) neexecutarea sau executarea defectuasa a serviciului “Salvamar” in posturile de salvare si prim- ajutor, in zona plajelor amenajate si a strandurilor; (50) parasirea serviciului de garda (paza) si siguranta la bordul navelor si al instalatiilor plutitoare; (51) refuzul comandantilor sau al membrilor echipajului navei de a se ajuta reciproc la manevre, atunci cand siguranta navei impune aceasta ; (52) lipsa sitelor de la cosurile navelor aflate in zona petroliera; (53) manipularea necorespunzatoare a tuburilor flexibile, de pe urma careia ar rezulta scurgeri de produse petroliere pe sol sau in apa; (54) transportul marfurilor, indiferent de felul expeditiei, precum si remorcarea sau impingerea navelor, fara intocmirea documentelor de transport; (55) comportamentul necorespunzator, aducerea de injurii, insultarea, amenintarea organelor de capitanie, cand acestea se afla in exercitiul functiunii, cu exceptia cazurilor cand fapta constituie infractiune; (56) incarcarea navelor la un pescaj mai mare decat cel permise de adancimile de langa dane sau in punctele unde se efectueaza aceste operatiuni; (57) incarcarea navelor peste limitele stabilite in actele de bord; (58) intrare, iesirea sau trecerea navelor in \ si prin fata portului sau trecerea pe langa nave care efectueaza diferite lucrari de salvare, hidrotehnice etc., fara a micsora din timp viteza; (59) folosirea mijloacelor improvizate de incalzit si iluminat la bordul navelor; (60) refuzul persoanelor straine de echipaj de a cobora de pe nava la somatia comandantului navei sau a organelor de capitanie; (61) neanuntarea capitaniei portului despre inceperea manevrelor in port si / in rada sau a trecerilor de la un mal la altul; (62) legarea navelor de liniile ferate sau de liniile cailor de rulaj ale macaralelor sau de alte instalatii portuare care nu sunt destinate acestui scop; (63) construirea de garduri sau asezarea de plase ori de unelte fixe de pescuit in rade, porturi, canale, senale navigabile si in alte locuri unde acestea impiedica navigatia; (64) nesupunerea, intocmai la timp, a comandantilor de nave, sau de catre membrii echipajelor acestora, la somatiile organelor capitaniei portului; (65) deratizarea, dezinsectia sau dezinfectarea navelor, fara permisiunea capitaniei portului si in alte locuri decat cele stabilite; (66) ancorarea, acostarea sau legarea unei nave, precum si schimbarea locului initial, in limitele portului, in alt loc decat cel indicat de capitania portului sau fara incuviintarea acestuia, cu exceptia cazurilor de forta majora; (67) neinscrierea scarilor de pescaj, marcilor de francbord sau inscrierea acestora in alte locuri decat cele stabilite, precum si neantretinerea lor in buna stare; (68) dezlegarea navelor remorcate, inpinse sau care au fost cuplate inainte de a fi puse in siguranta, sau ancorarea in conditii nesigure;

116

(69) inceperea lucrarilor de constructii, reconstructii, transformari de nave si instalatii plutitoare, de scoatere si inlocuire a masinilor, caldarilor si motoarelor de nave, de ridicare pe cala, lansare la apa si dezmembrare a navelor fara autorizarea scrisa, prealabila, a capitaniei portului, sau efectuarea acestor lucrari in alte locuri decat cele indicate; (70) neprezentarea la nava, intarzierea sau parasirea acesteia de catre pilot, daca prin aceasta este afectata siguranta navei si a navigatiei; (71) exercitarea atributiilor de serviciu sub influenta bauturilor alcoolice, de catre personalul de bord; (72) nerespectarea dispozitiilor regulamentare privind intalnirea si depasirea navelor, precum si taierea drumului unei alte nave sau impiedicarea navigatiei normale; (73) refuzul de a se permite personalului capitaniei portului vizitarea navelor, instalatilor, magaziilor, hambarelor si a altor asemenea, aflate in zona de jurisdictie pentru control si cercetari; (74) efectuarea, fara autorizatia scrisa a Inspectoratului navigatiei civile, in porturi, in zona maritima si fluviala si pe caile navigabile, de lucrari si amenajari de orice fel, care pot impiedica navigatia sau care ascund amenajarile facute in interesul navigatiei ori impiedica folosirea lor; (75) neanuntarea de catre piloti, a evenimentelor de navigatie pe perioada in care s-au aflat la bordul navelor in serviciul de pilotaj, precum si neprezentarea imediata la capitania portului pentru depunerea raportului de eveniment; (76) exploatarea unei nave cu un echipaj mai mic decat cel stabilit pentru siguranta navei, precum si lipsa de la bordul navelor a echipajului minim necesar pentru efectuarea manevrelor stabilite; (77) blocarea drumurilor de acces si de circulatie pe dane, prin depozitarea marfurilor sau parcarea autovehiculelor, daca prin aceasta se pericliteaza siguranta navei sau a navigatiei; (78) neorganizarea serviciului de garda si siguranta de catre comandanti la bordul navelor si al instalatiilor plutitoare; (79) neorganizarea posturilor de salvare si prim-ajutor pe plaje, precum si utilizarea de personal neautorizat in serviciul “Salvamar”si postul de salvare; (80) folosirea la bordul navelor si al instalatiilor plutitoare de persoane care nu poseda brevetul sau certificatul de capacitate corespunzator functiei pe care o exercita, daca aceasta fapta nu constituie infractiune; (81) suprimarea mijloacelor de semnalizare plutitoare si costiere fara aprobarea scrisa a capitaniei portului, daca aceasta nu intruneste elementele constructive ale unei infractiuni; (82) organizarea de plaje, serbari nautice, curse de inot sau alte manifestari sportive pe apa si in port fara permisiunea organelor Inspectoratului navigatiei civile si fara autorizarea scrisa a capitaniei portului, precum si nerespectarea masurilor indicate de capitania portului pentru prevenirea accidentelor;

117

(83) nerespectarea regulilor de navigatie la trecerea prin ecluze si stavilare; (84) ancorarea sau graparea ancorei sau a lanturilor in locurile unde sunt instalate semnale de interzicerea a ancorarii, cu exceptia cazurilor de forta majora; (85) exploatarea navelor cu instalatii si mijloace de stins incendiu necorespunzatoare si nerespectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor; (86) exploatarea navelor fara mijloace de salvare conform normelor in vigoare; (87) nebalizarea locului unde s-a scufundat un obiect de la bord sau din incarcatura navei, care reprezinta pericol pentru navigatie; (88) punerea in imposibilitatea de manevra a navelor aflate in exploatare prin scoatere din functiune a aparatului motor, fara autorizarea prealabila a capitaniei portului; (89) inceperea dezmembrarii navelor inaintea depunerii documentatiei de radiere si fara autorizatia capitaniei portului, neterminarea lucrarilor de dezmembrare in termenul stabilit de capitania portului, necuratarea terenului de materiale rezultate din dezmembrarea navei, precum si executarea acestor operatiuni in alte locuri decat cele stabilite de capitania portului; (90) permiterea, de catre administratia punctului sau a bazinului de petrol, a intrarii in zona petroliera a mijloacelor de transport rutiere care produc scantei, fara a avea site de esapament si care sunt in stare necorespunzatoare din punct de vedere tehnic; (91) refuzul persoanelor fizice sau juridice care sunt autorizate sa lucreze obisnuit in porturi, pe maluri si in apele nationale, de a da ajutor in caz de incendiu, inundatii sau in oricare alt caz de pericol, la cererea organelor capitaniei portului; (92) neantretinerea in stare corespunzatoare a mijloacelor de legare la mal a navelor; (93) aprinderea de materiale inflamabile sau fumigene, tragerea de focuri de arma ori emiterea de semnale fonice sau luminoase de la bordul navei, in afara celor admise de regulamentele de navigatie; (94) folosirea de catre nave a telegrafiei fara fir si a statiilor radio in fonie, sigilate in port sau in rada, fara autorizarea capitaniei portului, cu exceptia cazurilor de forta majora; (95) transportul de marfuri periculoase fara respectarea conditiilor stabilite prin actele normative interne si prin conventii internationale la care Romania este parte; (96) stationarea, acostarea sau ancorarea navelor incarcate cu marfuri periculoase in alte locuri decat cele stabilite pentru aceste nave; (97) nerespectarea de catre comandantii de nave a prevederilor din actele de bord cu privire la numarul maxim de persoane admise a se transporta de catre nave; (98) nerespectarea termenului stabilit de capitania portului pentru punerea in functiune a mijloacelor de semnalizare a senalului navigabil, plutitoare si de uscat, de zi si de noapte;

118

(99) executarea operatiunilor de dezlegare sau spalare a tancurilor in alte locuri decat cele stabilite de capitania portului, precum si introducerea, fara autorizatia capitaniei portului, a tancurilor nedegajate in bazine; (100) neanuntarea compartimentului “Port control” al capitaniei portului la intrarea in rada, port si la plecarea din port sau rada, precum si nerespectarea dispozitiilor date de serviciul “Port control” al capitaniei portului; (101) deversarea materialelor degradate in alte locuri decat cele stabilite ; (102) nerespectarea regulilor speciale privind incarcarea de marfuri pe punte; (103) pierderea, din neglijenta, a actului de nationalitate a navelor; (104) neexecutarea de catre comandantii de nave a dispozitiilor capitaniei portului cu privire la schimbarea locului de acostare sau de ancorare a navei sau la efectarea altei manevre necesare; (105) neantretinerea corespunzatoare a mijloacelor de semnalizare plutitoare si costiere, a instalatiilor care servesc sigurantei navigatiei, precum si nerefacerea sistemelor de semnalizare in timpul stabilit de capitania portului ; (106) neluarea masurilor cerute de capitania portului privind balizajul, culoarea de navigatie pentru fiecare tip de nava si de activitate in parte; (107) neexecutarea in termenele stabilite, a lucrarilor sau operatiunilor cerute de capitania portului pentru securitatea navelor aflate in navigatie sau legate la chei ; (108) nementinerea in buna stare de exploatare si etanseitate a tubulaturii aeriene si a instalatiilor de incarcare a navelor cu produse petroliere, precum si neluarea masurilor corespunzatoare de depoluare si curatare a zonelor afectate ; (109) nerespectarea dispozitiilor capitaniei portului, sub aspectul ordinii si sigurantei navigatiei, de catre persoanele fizice si juridice care folosesc porturile si apele nationale navigabile; (110) efectuarea de operatii la nave in zona petroliera, fara aprobarea capitaniei portului; (111) executarea de lucrari cu foc deschis in zona petroliera a portului; (112) instalarea si construirea de poduri sau instalarea de conducte si cabluri peste sau sub apele navigabile, fara autorizatia scrisa a autoritatii de stat competente, precum si nesemnalizarea acestora conform dispozitiilor Inspectoratului navigatiei civile sau dupa caz, ale capitaniei portului; (113) acostarea in dana dubla si andocarea tancurilor petroliere nedegazate, cu exceptia navelor specializate pentru bunkerare, preluare de ape uzate; (114) executarea de manevre fara pilot la bord, precum si navigarea fara pilot si refuzul de a lua pilot acolo unde pilotajul este obligatoriu; (115) neanuntarea capitaniei portului, de catre comandantii de nave sau de catre administratia portului si societatile care exploateaza zonele portuare respective, asupra scurgerilor din nave sau din conductele terestre de produse poluante; (116) depozitarea oricaror materiale sau marfuri in porturi, pe platforme si maluri, in zona maritima, fluviala si a altor cai navigabile, fara respectarea normelor tehnice privind sarcina admisa pe unitate de suprafata;

119

(117) instalarea mijloacelor de semnalizare plutitoare si costiere, a cablurilor subacvatice, fara aprobarea scrisa a capitaniei portului, precum si nesemnalizarea oricarui obstacol aflat in sanalul navigabil, care constituie pericol pentru siguranta navigatiei. Contraventiile prevazute se sanctioneaza cu amendă

ORDINUL 422/ 1998 INSTRUCŢIUNI Privind stabilirea personalului minim de siguranţă pentru navele şi instalaţiile plutitoare fluviale si de ape interioare navigabile, din marina civilă română

Definitii – In sensul prezentelor instructiuni : 1. personal minim de siguranta – persoanele ( navigatorii ) calificate si atestate

conform reglementarilor in vigoare, desemnate sa asigure siguranta navei si a navigatiei.

2. Personal necesar exploatarii si intretinerii navei- navigatorii, posesorii de brevete si de certificate de capacitate, cu care proprietarul/ operatorul navei suplimenteaza personalul minim de siguranta pentru realizarea scopurilor economice ale voiajului si a activitatilor de intretinere a navei. La stabilirea personalului necesar exploatarii si intretinerii navei se va tine seama de zona de navigatie, durata si gradul de complexitate a voiajului si starea tehnica a navei, respectandu-se legislatia specifica domeniului muncii.

3. personal navigant brevetat – reprezinta navigatorii care poseda un brevet recunoscut de catre autoritatea de stat in domeniu.

4. Personal navigant posesor de certificate de capacitate- navigatorii care poseda un certificat de capacitate recunoscut de autoritatea de stat in domeniu.

5. Personal navigant auxiliar – membrii de echipaj care nu poseda brevet sau certificat de capacitate, dar care indeplinesc functii la bord in baza calificarii specifice.

6. Conducator de nava / instalatie plutitoare- persoana care are calificarea necesara si sub autoritatea careia este pusa nava/ instalatia plutitoare, convoiul, precum si echipajul.

7. Nava fluviala sau de ape interioare navigabile- navele, destinate executarii de activitati pe fluviu, ape interioare navigabile sau acvatorii fluvio- maritime, inclusiv ambarcatiunile mici, precum si aparatele plutitoare, cum ar fi: dragi elevatoare, macarale plutitoare, sonete si alte asemenea, cu si fara propulsie.

8. Instalatie plutitoare- orice constructie plutitoare pe fluviu , pe ape interioare navigabile sau acvatorii fluvio- maritime, care in mod normal nu sunt destinate deplasarii, cum ar fi : docuri, debarcadere, hangare si altele asemenea.

120

9. Certificat privind incadrarea navei cu personal minim de siguranta- documentul emis de Inspectoratul Navigatiei Civile -I.N.C. prin capitania portului de inmatriculare, pentru fiecare nava in parte, in care se inscrie numarul si functiile personalului minim de siguranta.

Dispozitii generale – Situatiile in care se poate afla o nava, corespunzator starii sale tehnice, sunt urmatoarele: 1. nava in exploatare- atunci cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile,

instalatiile, echipamentele si dotarile sunt complete si in stare de functionare, echipajul este complet, iar nava este apta de a fi imediat folosita conform destinatiei sale, chiar daca nu este utilizata efectiv.

2. Nava scoasa din exploatare- cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, instalatiile, echipamentele si dotarile sunt, partial sau total, scoase din starea de functionare, echipajul este redus ca numar fata de situatia in care nava este in exploatare, iar nava este apta de a fi folosita, conform destinatiei sale, numai dupa terminarea lucrarilor de reparatie si dupa completarea echipajului.

3. Nava la parcul rece sau nava in iernatic- cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, echipamentele, instalatiile si dotarile sunt complete si puse in stare de conservare, nu are echipaj ci doar paza asigurata de personal calificat din randul navigatorilor, iar nava este apta de a fi folosita, conform destinatiei sale, numai dupa deconservarea mijloacelor tehnice din dotare, dupa completarea echipajului si dupa aprovizionare.

4. Nava dezarmata- cand starea corpului asigura flotabilitatea, masinile, echipamentele, instalatiile si dotarile sunt, partial sau total, demontate si debarcate, nu are echipaj, ci doar paza asigurata de personal calificat din randul navigatorilor, iar nava este apta de a fi folosita, conform destinatiei sale, numai dupa rearmarea corespunzatoare.

– Pentru realizarea unei navigatii sigure proprietarul/ operatorul navei/instalatiei plutitoare va imbarca obligatoriu, pe langa personalul minim de siguranta, si personalul necesar exploatarii si intretinerii navei, tinand seama de destinatia si de specificul navei, de starea tehnica, de complexitatea voiajului, precum si de necesitatea asigurarii timpului de odihna, in conformitate cu normele legale si cu conventiile internationale la care Romania este parte. La bordul fiecarei nave/instalatii plutitoare se va gasi obligatoriu Certificatul privind incadrarea navei cu personal minim de siguranta, emis de Inspectoratul Navigatiei Civile – I.N.C., prin capitania portului de inmatriculare. Navele / instalatiile plutitoare nu pot pleca in voiaj daca nu au la bord personalul minim de siguranta conform Certificatului privind incadrarea navei cu personal minim de siguranta.

121

LEGE nr. 528 din 17 iulie 2002 pentru aprobarea ORDONANŢEI privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile Prezenta ordonanţă reglementează administrarea şi utilizarea infrastructurii de transport naval, modul de organizare şi funcţionare a administraţiilor portuare şi/sau de căi navigabile, precum şi modul de autorizare şi de desfăşurare a activităţilor de transport naval. Prevederile prezentei ordonanţe se aplică în porturi şi pe căi navigabile, navelor şi activităţilor de transport naval care se desfăşoară în aceste zone. Prevederile prezentei ordonanţe nu se aplică în porturile militare şi în zonele în care se desfăşoară în exclusivitate activităţi militare, precum şi navelor militare, respectiv ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. (1) Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, denumit în continuare minister, este autoritatea de stat în domeniul transporturilor navale, care elaborează şi coordonează politica şi programele de dezvoltare a sistemului de transport naval şi, ca autoritate de reglementare, elaborează şi promovează actele normative şi normele specifice privind administrarea, utilizarea şi concesionarea infrastructurii de transport naval, desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturile şi apele naţionale navigabile ale României şi asigură aducerea la îndeplinire a obligaţiilor care revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. (2) Ministerul îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la alin. (1) direct, prin Direcţia generală a transporturilor maritime, pe Dunăre şi căi navigabile, denumită în continuare direcţie, sau, prin delegare de competenţă, după caz, prin instituţiile publice, regiile autonome, companiile naţionale sau societăţile comerciale aflate în subordinea ori sub autoritatea sa. (3) Direcţia coordonează instituţiile publice, companiile naţionale, regiile autonome şi societăţile comerciale din domeniul transportului naval prevăzute la alin. (2) şi controlează administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe. Aplicarea politicilor portuare şi a programelor de dezvoltare a infrastructurilor portuare şi a căilor navigabile, elaborate de către minister, asigurarea funcţionalităţii porturilor şi a infrastructurii de transport naval, administrarea acestora şi urmărirea sau asigurarea furnizării serviciilor de siguranţă şi asigurarea desfăşurării activităţilor auxiliare se fac de către administraţiile portuare şi/sau de căi navigabile, denumite în continuare administraţii.

122

Administraţiile îndeplinesc funcţia de autorităţi portuare şi/sau de căi navigabile. Infrastructura de transport naval

Infrastructura de transport naval este constituită din apele naţionale navigabile ale României, zonele maritime sau de căi navigabile, terenurile pe care sunt amplasate porturile, digurile, cheiurile, pereurile şi alte construcţii hidrotehnice destinate acostării navelor, construcţiile hidrotehnice aferente porturilor, căilor şi canalelor naviga-bile, ecluzele, apărările şi consolidările de maluri şi de taluzuri, şenalele de acces spre porturi, drumurile tehnologice din interiorul porturilor sau în lungul canalelor navigabile şi căile ferate din interiorul porturilor. (1) Porturile sunt suprafeţe delimitate din teritoriul naţional, situate la malul mării sau al unei căi navigabile, protejate natural sau artificial împotriva valurilor, vânturilor, curenţilor şi gheţurilor, construite şi echipate astfel încât să permită, în principal, primirea şi adăpostirea navelor, încărcarea, descărcarea, transbordarea, depozitarea mărfurilor, primirea şi expedierea acestora cu mijloace de transport, îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor. (2) Portul cuprinde totalitatea acvatoriilor, terenurilor, construcţiilor hidrotehnice, şenalelor de acces, radelor interioare, clădirilor, magaziilor, platformelor, căilor ferate, drumurilor, instalaţiilor şi echipamentelor aflate în perimetrul acestuia. (3) Porturile se clasifică după cum urmează: a) din punct de vedere al formei de proprietate asupra terenurilor portuare: 1. porturi a căror infrastructură aparţine domeniului public; 2. porturi a căror infrastructură este proprietate privată; b) din punct de vedere al aşezării geografice: 1. porturi situate pe malul mării; 2. porturi situate pe căi navigabile interioare; c) din punct de vedere al obiectului de activitate: 1. porturi comerciale, destinate în principal derulării traficului comercial de mărfuri şi de pasageri; 2. porturi de agrement, destinate în principal navelor şi ambarcaţiunilor de agrement; 3. porturi pescăreşti, destinate în principal navelor de pescuit; 4. porturi militare; d) din punct de vedere al accesului: 1. porturi deschise accesului public; 2. porturi închise accesului public. Limitele terenurilor portuare se stabilesc de către minister. Radele portuare sunt acvatorii destinate adăpostirii sau staţionării navelor în vederea intrării în port ori, în cazuri speciale, operării navelor. Radele din afara limitelor portului sunt rade exterioare, iar cele din interiorul limitelor portului sunt rade interioare.

123

Acvatoriile portuare sunt constituite din totalitatea suprafeţelor apelor incluse în limitele porturilor. Ministerul stabileşte limitele radelor portuare Pentru a putea să funcţioneze orice port trebuie să obţină o autorizaţie emisă de minister pe baza unui caiet de sarcini. În caietul de sarcini ministerul stabileşte criteriile şi procedurile de autorizare a porturilor. În caietul de sarcini al fiecărui port ministerul stabileşte condiţiile de desfăşurare a activităţilor şi serviciile de siguranţă care sunt obligatorii în portul respectiv. Nerespectarea condiţiilor înscrise în caietul de sarcini poate atrage suspendarea sau anularea autorizaţiei. Dezvoltarea fiecărui port se realizează pe baza unui plan de dezvoltare, în concordanţă cu politica şi cu programele de dezvoltare elaborate de minister şi de administraţiile publice locale. Planurile de construire sau de dezvoltare a porturilor, precum şi lucrările privind modificarea infrastructurii de transport naval existente se avizează de administraţiile publice locale şi se aprobă de minister. Constituie zonă maritimă sau de cale navigabilă fâşia de teren, indiferent de forma de proprietate asupra terenului, situată în lungul ţărmului mării sau al apelor interioare navigabile, pe o lăţime de 30 metri măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului. În cazul apelor cu nivel variabil, marginea apei se consideră linia apelor medii. În cazuri justificate, pe anumite porţiuni, Guvernul poate decide mărirea lăţimii zonei maritime sau de cale navigabilă. În porturi zona maritimă sau de cale navigabilă coincide cu incinta portuară. Zona maritimă sau de cale navigabilă este destinată: a) instalării semnelor şi semnalelor de navigaţie necesare desfăşurării navigaţiei în condiţii de siguranţă; b) accesului pentru supraveghere şi intervenţii vizând siguranţa navigaţiei; c) asigurării vizibilităţii semnelor şi semnalelor de navigaţie şi pentru desfăşurarea navigaţiei în condiţii de siguranţă; d) asigurării condiţiilor de consolidare şi protecţie a căilor navigabile. În zona maritimă sau de cale navigabilă, indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor, lucrările şi orice alte instalaţii şi amenajări care ar putea periclita siguranţa navigaţiei se pot executa numai cu autorizarea ministerului. În zona maritimă sau de cale navigabilă administraţiile instalează semne şi semnale de navigaţie, de zi şi de noapte, în punctele pe care le consideră necesare pentru siguranţa navigaţiei. În acest scop administraţiile pot solicita, potrivit dispoziţiilor legale, efectuarea defrişărilor necesare menţinerii vizibilităţii semnelor şi semnalelor de navigaţie. Proprietarii sau, după caz, administratorii terenurilor aflate în zona maritimă sau de cale navigabilă au obligaţia de a permite instalarea semnelor şi semnalelor de

124

navigaţie, de a evita obturarea acestora şi de a permite accesul persoanelor care efectuează operaţiuni de verificare şi reparare a acestora, de consolidare şi de protecţie a căilor navigabile, precum şi a utilajelor folosite la aceste operaţiuni. Cheltuielile de instalare şi de întreţinere a semnelor şi semnalelor de navigaţie sunt suportate de administraţiile respective. Lucrările în acvatoriile portuare sau în albia căilor navigabile, dragajele de extracţie şi altele asemenea se pot executa, în condiţiile legii, numai după autorizarea de către minister. Pe perioada efectuării lucrărilor executantul are obligaţia să asigure semnalizarea conform cerinţelor impuse de administraţiile respective. Instalarea ori construirea de poduri sau instalarea de conducte ori de cabluri peste sau sub căile navigabile interioare sau în porturi se face în condiţiile legii şi cu autorizarea ministerului. Proprietarii sau administratorii acestor instalaţii şi construcţii au obligaţia de a le marca şi de a le semnaliza conform regulilor privind semnalizarea de navigaţie, de a asigura vizibilitatea semnalelor şi a marcajelor respective şi de a le menţine în funcţiune. Terenurile pe care sunt amplasate porturile, digurile, cheiurile, parcurile şi alte construcţii hidrotehnice destinate acostării navelor, şenalele de acces spre porturi, drumurile tehnologice şi căile ferate din interiorul porturilor, care fac parte din domeniul public, se pot concesiona, închiria sau pot fi date în administrare în condiţiile legii. Activităţi de transport naval

În sensul prezentei ordonanţe, activităţile de transport naval care se desfăşoară în porturi şi pe căi navigabile sunt clasificate astfel: a) activităţi de transport de mărfuri şi/sau de persoane cu nave, care cuprind: 1. transporturile publice maritime sau fluviale de persoane şi/sau de mărfuri, efectuate de persoane juridice; 2. transporturile maritime sau fluviale de persoane şi/sau de mărfuri, în folos propriu; 3. transporturile maritime sau fluviale de bunuri şi/sau de persoane, în interes personal; b) activităţi conexe activităţilor de transport naval, care cuprind: 1. serviciile de siguranţă în porturi şi pe căi navigabile, denumite în continuare servicii de siguranţă, precum: pilotajul navelor maritime la intrarea şi ieşirea din porturi, între danele aceluiaşi port şi pe căile navigabile, legarea-dezlegarea navelor maritime, remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi; 2. activităţile în legătură cu operarea navelor, cum ar fi: încărcarea/descărcarea navelor, depozitarea, stivuirea, amararea, sortarea, marcarea, paletizarea, pachetizarea, containerizarea, însăcuirea şi alte activităţi privind mărfurile, expediţiile interne şi internaţionale, agenturarea, brocherajul, curăţarea hambarelor şi a magaziilor navelor, buncherajul, curăţarea şi degazarea tancurilor navelor; c) activităţi auxiliare activităţilor de transport naval, care cuprind:

125

1. activităţile privind întreţinerea infrastructurii de transport naval, cum ar fi: întreţinerea şi repararea infrastructurilor de transport naval, semnalizarea terestră şi plutitoare pentru navigaţie, dragajul de întreţinere pentru asigurarea adâncimilor în porturi şi pe căile navigabile, asistenţa nave-lor la operarea mărfurilor periculoase, preluarea reziduurilor şi a apelor uzate de la nave, preluarea gunoiului şi a resturilor menajere de la nave; 2. alte activităţi, cum ar fi: executarea de construcţii hidrotehnice specifice transportului naval, lucrările de scafandrerie, supravegherea navelor fără echipaj, serviciile pentru nave de agrement şi turism, dragajul de extracţie, refurnizarea de apă, energie electrică şi termică, asistenţa, salvarea şi ranfluarea navelor, reparaţii la nave, aprovizionarea navelor. Agenţii economici care desfăşoară activităţile de transport naval se autorizează de către minister. O cerinţă obligatorie pentru autorizarea agenţilor economici pentru activitatea de transport maritim internaţional este constituirea unei garanţii băneşti pentru riscul de neplată şi de abandonare a echipajelor în străinătate. Se interzice administraţiilor efectuarea activităţilor prevăzute mai sus, cu excepţia refurnizării de apă, energie electrică şi termică, serviciilor pentru nave de agrement şi turism, salvării şi ranfluării navelor, care se efectuează de administraţii sau de agenţi economici, după caz. Activităţile de încărcare/descărcare a navelor şi de îmbarcare/debarcare a pasagerilor se desfăşoară, de regulă, numai în porturi. În cazuri deosebite activităţile prevăzute mai sus se pot desfăşura, la cerere, şi în afara porturilor, în puncte izolate la mal sau pe căile navigabile. Criteriile şi modalitatea de obţinere a aprobării pentru înfiinţarea unui punct izolat în vederea desfăşurării acestor activităţi se stabilesc de către minister. Administraţiile au în principal următoarele atribuţii şi obligaţii: a) de a asigura repararea, întreţinerea şi menţinerea caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii de transport naval care le-a fost concesionată sau dată în administrare; b) de a pune la dispoziţie utilizatorilor infrastructura de transport naval prevăzută la lit. a), în mod nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările în vigoare; c) de a urmări sau de a asigura furnizarea permanentă a serviciilor de siguranţă; d) de a ţine evidenţa muncitorilor portuari care efectuează activităţi de încărcare/descărcare a navelor, de depozitare, stivuire, pachetizare, paletizare a mărfurilor, de curăţare a navelor şi altele asemenea; e) de a asigura semnalizarea costieră şi plutitoare, precum şi adâncimile minime în porturi şi pe căile navigabile; f) de a asigura semnalizarea în mare largă în zona porturilor, activitate pentru care pot percepe tarife. Administraţiile pot desfăşura şi alte activităţi care vor fi prevăzute în actele normative privind organizarea şi funcţionarea acestora.

126

Prin delegare de competenţă administraţiile pot aduce la îndeplinire şi unele obligaţii ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, cum ar fi: căutarea şi salvarea vieţilor omeneşti pe mare, intervenţia în caz de poluare, preluarea reziduurilor, a apelor uzate, a gunoiului şi a resturilor menajere de la nave şi altele asemenea. Pentru desfăşurarea activităţilor având ca scop aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, administraţiile primesc fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului. Pentru punerea la dispoziţie utilizatorilor a infrastructurii de transport naval şi pentru prestarea de servicii administraţiile percep tarife stabilite conform legislaţiei în vigoare. Agenţii economici care desfăşoară activităţi de transport naval în porturi şi pe căile navigabile au obligaţia să transmită administraţiilor în a căror zonă îşi desfăşoară activitatea toate datele solicitate de către acestea privind volumul de marfă operat, portul de încărcare/descărcare a mărfurilor, numărul de nave operate şi normele de operare. Administraţiile au obligaţia să centralizeze aceste date şi să le publice anual. Veniturile realizate de administraţiile portuare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru punerea la dispoziţie a infrastructurii de transport şi prestări de servicii de siguranţă, vor fi utilizate cu prioritate pentru acoperirea cheltuielilor proprii de funcţionare, pentru reparaţia, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurilor şi bunurilor din folosinţă sau administrare. Ministerul are dreptul de a controla administraţiile în ceea ce priveşte modul de administrare şi de utilizare a infrastructurii de transport naval, modul în care respectă regulamentul de exploatare portuară, precum şi modul de îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, pe care administraţiile au fost mandatate să le aducă la îndeplinire. Exercitarea activităţii de control de către administraţii

Procedurile ce trebuie îndeplinite pentru intrarea şi ieşirea navelor în/din porturi, precum şi documentele aferente acestor proceduri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Administraţiile portuare alocă danele în care navele urmează să opereze şi eliberează permisul de acostare la aceste dane pe baza acceptului de intrare în port, eliberat de către căpitănia de port.

127

Stabilirea ordinii de intrare a navelor în port şi alocarea danelor de operare se fac în funcţie de solicitările agenţilor economici care desfăşoară activităţi de transport naval în portul respectiv. Administraţiile urmăresc şi iau măsurile necesare pentru ca traficul de mărfuri în port şi modul de depozitare a acestora să nu afecteze securitatea infrastructurii portuare şi operarea navelor. Administraţiile au dreptul de a interzice sau de a opri operaţiunile de încărcare/descărcare a navelor dacă se constată că: a) navele au gaură de apă la corp; b) continuarea încărcării/descărcării periclitează securitatea infrastructurilor şi a instalaţiilor portuare; c) pescajul navei depăşeşte pescajul maxim admis în dana de operare sau în orice alte cazuri în care se constată că este periclitată securitatea infrastructurii portuare; d) există pericol de poluare. În porturile sau în zonele din porturi în care nu s-a instituit obligativitatea pilotajului sau a remorcajului administraţia poate impune ca navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, să ia un pilot şi/sau să fie asistate în timpul manevrelor de un remorcher, în cazurile în care: a) navele sau încărcătura acestora constituie o ameninţare iminentă pentru mediu; aceste categorii de nave şi de mărfuri trebuie făcute publice în prealabil prin regulamentul de exploatare a portului sau prin avize către navigatori; b) navele au corpul, maşinile sau echipamentele deteriorate şi acestea influenţează în mod substanţial siguranţa navigaţiei, caz în care se va solicita şi avizul căpităniei de port. Serviciile de siguranţă în porturi şi pe căi navigabile

Serviciile de siguranţă sunt servicii de interes naţional şi se desfăşoară sub controlul statului, prin minister. Serviciile de siguranţă sunt prestate tuturor utilizatorilor care apelează la ele, pe o bază permanentă, nediscriminatorie, uniformă şi continuă, în condiţii egale în ceea ce priveşte calitatea, timpul şi preţul. Ministerul stabileşte porturile, căile naviga-bile, zonele sau porţiunile din aceste zone, precum şi categoriile de nave, pentru care serviciile de siguranţă sunt obligatorii. Serviciile de siguranţă pentru care s-a instituit obligativitatea conform art. 721 sunt servicii publice de interes naţional, care pot fi concesionate de către minister, în condiţiile legii, persoanelor juridice române care îndeplinesc condiţiile stabilite prin caietul de sarcini al concesiunii. Ministerul poate desemna administraţiile ca reprezentant al său în raporturile cu concesionarii serviciilor de siguranţă. Reprezentarea ministerului de către administraţii în raporturile cu concesionarii serviciilor de siguranţă se face pe bază de contract.

128

În calitatea lor de reprezentant al ministerului administraţiile au următoarele obligaţii: a) urmăresc respectarea de către concesionari a prevederilor din contractul de concesiune; b) urmăresc efectuarea serviciilor de siguranţă în condiţii de continuitate şi securitate; c) avizează documentele de plată a redevenţei; d) urmăresc respectarea tarifelor stabilite prin contract şi modul de aplicare a acestora. Pentru efectuarea, în numele ministerului sau al autorităţilor administraţiei publice locale, a activităţilor prevăzute mai sus, administraţiile au dreptul la plata unei sume în cuantum de 25% din redevenţa încasată. Modul de plată se stabileşte prin contractul de reprezentare, încheiat între minister sau autorităţile administraţiei publice locale şi administraţia respectivă. În cazul în care într-un port sau într-o zonă dintr-o cale navigabilă nu există persoane juridice autorizate să efectueze serviciile de siguranţă prevăzute sau în situaţia imposibilităţii derulării contractelor de concesiune încheiate, furnizarea acestor servicii va fi asigurată de către administraţii. În situaţiile prevăzute mai sus ministerul concesionează temporar administraţiilor, prin încredinţare directă, serviciile publice respective. Furnizarea serviciilor de siguranţă, altele decât serviciile publice prevăzute se asigură de către administraţii. În cazul în care prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte se stabileşte un anumit regim al serviciilor de siguranţă, acest regim se aplică întocmai pentru porturile sau căile navigabile respective. Mărfuri periculoase

Toţi agenţii economici care transportă sau operează mărfuri periculoase în apele naţionale navigabile sau în porturile româneşti au obligaţia să respecte prevederile legislaţiei naţionale şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. Aceste operaţiuni se execută sub supravegherea administraţiilor. Orice navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care urmează să încarce sau să descarce mărfuri periculoase în porturile româneşti ori să tranziteze cu substanţe periculoase apele naţionale navigabile, are obligaţia să respecte prevederile legislaţiei naţionale, ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte şi să informeze corespunzător administraţiile. Agenturarea navelor

Agenturarea navelor se efectuează numai de agenţi economici specializaţi şi autorizaţi în acest sens, denumiţi în continuare agenţi, persoane juridice române care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legale.

129

Agentul este singurul îndreptăţit să reprezinte nava, precum şi pe comandantul, proprietarul sau operatorul acesteia în faţa autorităţilor publice, a administraţiilor, a tuturor agenţilor economici care prestează servicii pentru navă, echipaj, proprietar sau operator şi acţionează în limitele mandatului de împuternicire dat de aceştia. Agentul are obligaţia să asiste nava şi pe comandatul acesteia în toate acţiunile sale, de la sosire şi până la plecarea din port. Agentul este obligat să acorde asistenţă tuturor reprezentanţilor autorităţilor publice în raporturile acestora cu nava. Orice vizită la navă a reprezentanţilor autorităţilor publice se va face numai în prezenţa agentului. Agentul are obligaţia să aducă la cunoştinţă comandantului navei agenturate prevederile legale aplicabile din domeniul transportului naval, activitatea autorităţilor publice şi administraţiilor, precum şi ordinele şi dispoziţiile autorităţilor locale, care acţionează în porturi şi pe căile navigabile. Pentru navele pe care le agenturează agentul garantează plata tarifelor, a taxelor şi a celorlalte cheltuieli portuare către autorităţile publice, administraţiile şi agenţii economici care prestează servicii de siguranţă, stabilite în conformitate cu reglementările în vigoare sau prevăzute în contractele încheiate. Pentru serviciile de agenturare prestate agentul percepe tarife stabilite în conformitate cu prevederile legale. Constituie contravenţii la normele prezentei ordonanţe următoarele fapte, dacă acestea nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni: a) construirea unui port sau a unei instalaţii portuare fără avizele corespunzătoare; b) efectuarea de lucrări sau construirea de instalaţii şi amenajări care împiedică navigaţia; c) distrugerea sau deteriorarea semnelor şi semnalelor de navigaţie; d) refuzul de a permite accesul pentru instalarea, repararea sau verificarea semnelor şi semnalelor de navigaţie; e) executarea neautorizată de lucrări în albia căilor navigabile; f) efectuarea de activităţi de transport naval fără autorizare; g) efectuarea încărcării/descărcării mărfurilor şi a îmbarcării/debarcării pasagerilor în afara locurilor autorizate; h) nerespectarea procedurilor la intrarea/ieşirea navelor; i) nerespectarea interdicţiei de oprire a operaţiunilor de încărcare/descărcare; j) realizarea de construcţii şi de instalaţii noi, precum şi orice modificări aduse construcţiilor hidrotehnice sau capacităţilor portuare existente şi destinaţiei acestora, fără aprobarea ministerului; m) modificarea planului de dezvoltare a portului fără aprobarea ministerului sau neînregistrarea modificărilor făcute planului de dezvoltare. Contravenţiile se sancţionează cu amendă Sancţiunile prevăzute pot fi aplicate şi persoanelor juridice.

130

Aplicarea sancţiunii contravenţionale nu înlătură obligaţia de despăgubire, dacă prin săvârşirea faptei s-au produs pagube. Contravenţiile se constată şi se sancţionează de persoane special împuternicite de către minister. Aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute în acest capitol nu înlătură dreptul ministerului de a retrage sau de a suspenda autorizaţiile acordate agenţilor economici. Până la concesionare serviciile de siguranţă, care constituie servicii publice prevăzute în prezenta ordonanţă, se pot executa în regim concurenţial de agenţi economici autorizaţi în mod corespunzător de către minister. După concesionare serviciul de siguranţă se execută numai de către concesionar, în baza contractului încheiat cu ministerul.

CUPRINS

1. Cuvânt înainte .................................................................... pag. 1 2. Dicţionar de termeni juridici ...............................................pag. 2 3. Constituţia României ...........................................................pag. 10 4. Legea 412/2002 ...................................................................pag. 12 5. Hotărârea 245/2003 .............................................................pag. 43 6. Decretul 443/1972 ...............................................................pag. 65 7. Regulamentul Serviciului la Bordul navelor fluviale

( O.M.T. 285/1989 )...............................................................pag. 67 8. Decretul 360/1976 ................................................................pag. 99 9. Hotărârea Guvernului nr. 441/1995...................................... pag. 106 10. O.M.T. 422/1998...................................................................pag. 113 11. Legea 528/2002 ....................................................................pag. 115