Caracteristicile fizico-geografice ale judeţului Suceava

a

C U P R I N S

INTRODUCERE 1

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL 1.1. Caracteristicile fizico-geografice ale judeţului Suceava 3 1.2. Resurse naturale 7

1.2.1. Resurse naturale regenerabile 7 1.2.2. Resurse naturale neregenerabile 8

1.3. Date demografice 101.3.1. Procesul de urbanizare 101.3.2. Concentrările urbane 10

CAPITOLUL 2. AER 2.1. Introducere 122.2. Cadru legislativ 142.3. Progrese realizate în domeniul calităţii aerului 172.4. Acidifierea şi eutrofizarea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx, NH3) 17

2.4.1. Emisii anuale de dioxid de sulf 202.4.2. Emisii anuale de oxizi de azot. 212.4.3. Emisii anuale de amoniac 22

2.5. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) 222.6. Pulberi în suspensie 242.7. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb, cadmiu) şi poluanţi organici persistenţi 26

2.7.1. Emisii de metale grele (mercur, plumb, cadmiu) 262.7.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs). 27

2.7. Calitatea aerului ambiental 29 2.7.1.Concentraţii ale dioxidului de sulf (SO2) 292.7.2.Concentraţii ale dioxidului de azot (NO2) 312.7.3.Concentraţii de amoniac (NH3) 342.7.4.Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică) 36

2.7.4.1. Concentraţii de ozon troposferic (O3) 362.7.5.Concentraţii de pulberi în suspensie PM10 382.7.6.Concentraţii de metale grele 40 2.7.7.Concentraţii de hidrogen sulfurat (H2S) 412.7.7.Concentraţii de mercaptani 42

2.8. Deprecierea stratului de ozon 45 2.9. Zone afectate şi zonele cu risc de poluare atmosferică 47 2.10. Obiective şi măsuri privind poluarea aerului 49

CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE3.1.Cadru general. Cadru legislativ 513.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră 52 3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon 54 3.4. Emisii anuale de metan 54 3.5. Emisii anuale de protoxid de azot 553.6. Emisii anuale de gaze cu efect de seră în sectorul energetic 553.7. Emisii totale de gaze cu efect de seră / cap locuitor 56

3.8. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 563.8.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto 563.8.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare

a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră 57

CAPITOLUL 4. APA 4.1. Introducere 584.2. Cadru legislativ 58

b

4.3. Resursele de apă 584.3.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile 58 4.3.2. Prelevări de apă 59 4.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor 60

4.4. Ape de suprafaţă 614.4.1. Starea râurilor interioare 614.4.2. Starea lacurilor 61

4.5. Ape subterane 63 4.6. Apă potabilă 64 4.7. Apele uzate 67

4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare 674.7.2. Reţele de canalizare 69

4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane 704.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei 704.10. Concluzii 70

CAPITOLUL 5. SOLUL5.1. Introducere 715.2. Fondul funciar 71

5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe 715.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor 72

5.3.1. Îngrăşăminte 735.3.2. Produse pentru protecţia plantelor 735.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice 745.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funcirare/agricole 745.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) 755.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune 76

5.4. Calitatea solurilor 785.4.1. Repartiţia solurilor pe clase de calitate. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri 785.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor 80

5.5. Monitorizarea calităţii solurilor 825.5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local 82

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor 855.6.1.Inventarul terenurilor afectate de diferite procese 85

5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentruameliorarea stării de calitate a solurilor 86

5.7.1. Modalităţi de investigare. Reconstrucţia ecologică a solurilor 87

CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR6.1. Biodiversitatea 89

6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică 896.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic,

inclusiv ca resurse genetice 926.1.3.Starea ariilor naturale protejate 936.1.5.Situri Ramsar 966.1.6.Natura 2000 966.1.7.Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii 98

6.2. Biosecuritatea 98 6.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii 986.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii 99

6.2.2.1. Cadrul instituţional 996.2.2.2. Procedura de autorizare 996.2.2.3. Evaluarea riscurilor 100

6.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente 1006.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMG 101

c

6.2.5. Controlul implementării legislaţiei 1016.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic 1026.2.7. Localii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi operatorii în domeniu 102

6.2.7.1. Soia 1026.2.8. Perspective 102

6.3. Starea pădurilor 102 6.3.1. Fondul forestier 1026.3.2. Funcţia economică a pădurilor 1026.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 1026.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief 1026.3.4. Starea de sănătate a pădurilor 1036.3.6. Suprafeţele din fondul forestier parcurse cu tăieri 1036.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire 1036.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări 1036.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007 1036.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. 1046.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului 104

CAPITOLUL 8. DEŞEURI. 8.1. Date generale. Cadru legislativ 1058.2. Deşeuri municipale 107

8.2.1. Generarea deşeurilor 1078.2.2. Deşeuri biodegradabile 1118.2.3. Deşeuri de ambalaje 1128.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale 1148.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale 116

8.3. Deşeuri de producţie 1178.3.1. Deşeuri periculoase 1188.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase 1188.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari 122

8.4. Deşeuri generate din activităţi medicale 1248.5. Nămoluri 126

8.5.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti 1268.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale 128

8.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice (DEEE) 1298.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru

colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate 1328.8. Uleiuri uzate 1348.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului 1358.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului 1368.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor 136

8.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale 1368.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie 1378.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor 137

CAPITOLUL 9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE9.1. Introducere 1399.2. Cadru legislativ 1399.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase 1419.4. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului 1429.5.Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest - inventarulcantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice 1439.6.Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) 1449.7.Situaţia biocidelor (utilizare, import, export) 1469.8.Poluanţi organici persistenţi 147

d

9.9. Produse fitosanitare - pesticide 1489.10.Mercurul 1489.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor 148

CAPITOLUL 10. RADIOACTIVITATEA 10.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) 15010.2. Programul Naţional de monitorizare a radioactivităţii mediului 150

10.2.1. Radioactivitatea aerului 15110.2.2. Radioactivitatea apelor 15410.2.3. Radioactivitatea solului 15610.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei 156

10.3.. Programul de supraveghere a activităţilor cu impact radiologicdin judeţul Suceava 157

CAPITOLUL 11. MEDIUL URBAN11.1. Aşezările urbane 167

11.1.1. Amenajarea teritorială 16811.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement 171

11.1.2.1. Parcuri 17311.1.2.2. Scuaruri 175

11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement 17511.3. Poluarea sonoră. Hărţi de zgomot. 17611.4. Mediu şi sănătate 179

11.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate 18111.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate 18211.4.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate 18211.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei 18311.4.5. Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră 18311.4.6. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei 183

11.5. Obiective şi măsuri 18411.5.1. Poluarea aerului 18511.5.2. Poluarea apei 18611.5.3. Deşeuri 18611.5.4. Poluarea sonoră 18711.5.5. Animale abandonate 18811.5.6. Transportul 18911.5.7. Spaţiile verzi 19011.5.7. Agenda Locală 21 191

CAPITOLUL 12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI12.1. Agricultura 193

12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul 19312.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani din domeniul agriculturii 194

12.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură 19412.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol 19512.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate 19512.1.2.4. Evoluţia şeptelului (bovine, porcine,păsări) 19512.1.2.5. Agricultura ecologică 196

12.1.3. Impactul activităţii din sectorul agricol asupra mediului 19612.1.4. Utilizarea durabilă a solului 197

12.2. Industria 19912.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului 199

12.2.1.1. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privindprevenirea şi controlul poluării industriale 199

12.2.1.2 Registrul EPER 19912.2.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale 200

e

12.2.3.1. Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC 201

12.2.3.2. Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT 202

12.3. Energie 20412.3.1.Impactul sectorului energetic asupra mediului 204 12.3.2.Consumul brut de energie 207 12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative 207 12.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului 20912.3.5. Energii neconvenţionale 21012.3.6. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2007 şi tendinţele

generale în următorii ani 212 12.4. Transporturile 215

12.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului 21512.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi 21612.4.3. Situaţia parcului auto 217

12.5.Turismul 21812.5.1 Potenţialul turistic al judeţului Suceava 21812.5.2. Impactul turismului asupra mediului 22112.5.3. Tendinţe de dezvoltare a judeţului Suceava. Obiective. Măsuri 222

12.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu 22212.7. Concluzii 224

CAPITOLUL 13. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU 13.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului 22513.2. Cheltuieli şi învestiţii efectuate de agenţii economici în anul 2007şi raportate la Garda Naţională de Mediu 23013.3. Fondul pentru mediu 230 13.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare 233

13.4.1.Programul PHARE 23313.4.2.Programul ISPA 233

13.5. Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM 236

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2007

INTRODUCERE

România, ca stat membru al Uniunii Europene, are, pe lângă obligaţia constituţională a asigurării unui mediu curat şi sănătos de viaţă pentru cetăţenii săi, şi obligaţiile asumate în contextul mai larg al integrării europene, faţă de toţi ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene.

Aceste obligaţii sunt reglementate în mod relativ unitar la nivel european prin legislaţia comunitară în domeniul protecţiei mediului, care trebuie transpusă şi implementată, în termenele stabilite, de către fiecare stat membru în parte, conform practicilor şi legislaţiei interne.

Se urmăreşte astfel armonizarea politicilor şi strategiilor de mediu, dar şi stabilirea şi definirea unor obiective clare şi a unor ţinte precise în domeniul mediului, comune tuturor statelor membre ale UE.

Scopul final este asigurarea unei dezvoltări economico-sociale durabile pe acest continent, unde multiplele probleme ale mediului înconjurător, derivate din dezvoltarea oarecum haotică din ultimul secol, au ajuns în ultimele decenii să fie conştientizate, înţelese şi, treptat, remediate.

Problematica protecţiei mediului, în contextul dezvoltării durabile, se concentrează pe prevenirea şi combaterea fenomenelor de poluare provocate de unele activităţi umane, prevenirea deteriorării mediului datorită atât cauzelor naturale, cât şi acţiunilor antropice directe şi indirecte şi reconstrucţia zonelor deteriorate, soluţionarea problemelor globale, cum sunt cele privind încălzirea globală şi efectul de seră, distrugerea stratului de ozon, diminuarea producerii şi depozitării deşeurilor, precum şi pe creşterea progresivă a gradului de valorificare a deşeurilor, protejarea biodiversităţii, exploatarea raţională a resurselor naturale etc.

Cunoaşterea stării mediului reprezintă premiza pentru luarea celor mai bune decizii privind dezvoltarea economico-socială la fiecare dintre nivelurile de decizie: local, regional, naţional, european.

În acest scop, pe baza datelor şi informaţiilor privind starea mediului, rezultate din activitatea autorităţii locale de mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, dar şi aaltor autorităţi şi instituţii din judeţul Suceava cu competenţe în domeniul mediului, în anul 2007, se elaborează anual Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava.

Raportul anual privind starea mediului la nivel judeţean, regional şi respectiv naţional este elaborat în baza dispoziţiilor art. 75 lit. p) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi aleart. 4 alin. (1) lit. k) din H.G. nr. 459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, având un conţinut–cadru unitar, comunicat de A.N.P.M.

Raportul este o sinteză anuală a rezultatelor activităţii de monitorizare şi control a stării elementelor de mediu (aer, apă, sol, deşeuri, biodiversitate şi arii protejate, mediul urban, radioactivitatea mediului), activităţi desfăşurate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava sau de către celelalte instituţii şi autorităţi publice locale, care gestionează diferite aspecte de mediu la nivelul judeţului Suceava.

Scopul raportului este acela de a descrie rezultatul interacţiunii dintre activităţile economico-sociale cu impact asupra mediului din judeţul Suceava şi mediul înconjurător, la nivelul anului 2007, precum şi evoluţia în timp a indicatorilor de mediu relevanţi în acest sens,


2

în măsura în care datele au fost disponibile la nivelul judeţului Suceava.

Datele şi informaţiile prezentate în raportul judeţean vor fi utilizate pentru elaborarea Raportului privind starea mediului la nivel regional şi respectiv naţional în anul 2007.

Raportul este destinat atât informării autorităţilor publice locale, a factorilor de decizie la nivel judeţean, cât şi informării publicului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind accesul publicului la informaţia de mediu.

Raportul cuprinde 13 capitole, fiecare abordând un anumit aspect privind problematica complexă a protecţiei mediului în raport cu presiunile exercitate de activităţile economico-sociale asupra mediului, la nivelul judeţului Suceava.

Datele rezultate din activităţile de monitorizare a calităţii factorilor de mediu în judeţul Suceava în anul 2007 sunt analizate atât în raport cu condiţiile de calitate a factorilor de mediu stabilite de standardele şi normele în vigoare, cât şi comparativ cu datele din anii anteriori, urmărindu-se evoluţia în timp a calităţii mediului.

Raportul este un instrument util pentru factorii de decizie în vederea integrării strategiilor şi programelor de dezvoltare socio-economică a judeţului, cu măsurile destinate prevenirii deteriorării şi degradării mediului, utilizării raţionale a resurselor naturale, refacerii şi ameliorării calităţii mediului şi vieţii, în vederea atingerii obiectivului general al dezvoltării durabile.

Totodată, raportul conţine date şi informaţii utile pentru aprecierea rezultatelor efective obţinute, la nivelul judeţului Suceava, prin punerea în aplicare a măsurilor stabilite prin angajamentele asumate şi prin planurile de implementare a legislaţiei de mediu comunitare în domeniul protecţiei mediului.

Pentru unele capitole din raport s-au utilizat, alături de datele proprii ale Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, datele şi informaţiile furnizate de următoarele autorităţi locale, instituţii şi unităţi economice:

Administraţia Fondului pentru Mediu; Instituţia Prefectului Judeţului Suceava;Consiliul Judeţean Suceava;Direcţia Apelor „Siret” Bacău;Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava;Direcţia Silvică Suceava; Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava;Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţului Suceava;Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava;Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava; Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava; Inspecţia Teritorială pentru Resurse Minerale Câmpulung Moldovenesc;Centrul Meteorologic Regional Moldova;SC TERMICA SA Suceava;SC E ON GAZ SA;SC ELCOMEX SA Bucureşti;

precum şi diferite date şi informaţii din legislaţia de mediu în vigoare.


3

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL.

1.1. Caracteristici fizico-geografice ale judeţului Suceava

Poziţia geografică

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a ţării. Are o suprafaţă de 8553,5 km2

(3,6% din suprafaţa ţării), fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.Teritoriul judeţului se învecinează la nord cu Republica Ucraina, la est cu judeţul

Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Harghita şi Neamţ, la sud-vest cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Fig. 1.1.1. Poziţia geografică a judeţului Suceava

Fig. 1.1.2. Harta judeţului Suceava

Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localităţi

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.

Relieful judeţului Suceava se caracterizează printr-o mare varietate şi bogăţie a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, văi terasate şi lunci, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme de 1875 m (de la 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, în partea sudică, la 2100 m în Munţii Călimani – Vf. Pietrosu).

Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief astfel: - zona de munte 53%; - zona de podiş 30%; - zona de luncă 17%.

Regiunea muntoasă cuprinde Munţii Călimani (cei mai impunători munţi vulcanici din ţară, cu Vârful Pietrosu de 2100 m), Munţii Suhard, Munţii Giumalău-Rarău, Obcina Mestecăniş, Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stânişoarei, Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung.

Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în


4

tabelul de mai jos:

Denumirea vârfului muntos

Denumirea masivului muntos

Altitudinea vârfului (m)

Vârful Pietrosul Călimani 2100Vârful Omului Suhard 1932Vârful Budacu Bistriţei 1859Vârful Giumalău Rarău-Giumalău 1857Vârful Pietrosu Bistriţei 1791Vârful Rarău Rarău 1651Vârful Lucina Obcina Mestecăniş 1588

Tabel 1.1.1. Principalele altitudini muntoase de pe teritoriul judeţului Suceava (Sursa: Anuarul statistic al României 2007)

Regiunea de podiş cuprinde dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi, Podişul Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea Siretului.

Altitudinea medie a principalelor localităţi de pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Denumirea oraşului AltitudineaSuceava 325 mRădăuţi 375 mFălticeni 348 mCâmpulung Moldovenesc 700 mVatra Dornei 808 m

Tabel 1.1.2. Altitudinea medie a principalelor localităţi de pe teritoriul judeţului Suceava (Sursa: Anuarul statistic al României 2004)

Clima

Poziţia nordică a judeţului determină o climă temperat-continentală, cu influenţe baltice, având un caracter mai răcoros şi umed.

Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor atlantic şi continental.

Ca urmare a faptului că relieful judeţului este destul de variat, cuprinzând zone de podiş, dealuri şi zone montane joase şi înalte, se evidenţiază atât o etajare climatică (un climat temperat-continental de podiş şi unul de munte) cât şi o diferenţiere topoclimatică de amănunt.

Altitudinea reliefului influenţează regimul de temperatură, al precipitaţiilor atmosferice şi al vânturilor. Astfel, în zona de podiş (staţiile meteo Suceava, Rădăuţi) temperaturile medii anuale s-au situat în jurul valorii de cca. 90C, aşa cum se constată şi din tabelele de mai jos, în timp ce în zona de munte (staţiile meteo Călimani şi Poiana Stampei) temperaturile medii anuale sunt mult mai scăzute.

La nivelul judeţului Suceava, conform datelor de la Centrul Meteorologic Regional-Moldova Iaşi, temperatura maximă în anul 2007 a fost de 360C, valoare înregistrată la Staţia meteo Suceava, iar temperatura minimă, în anul 2007, a fost de -19,10C, înregistrată la Staţia meteo Poiana Stampei.

Date meteorologice privind temperaturile medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţiile meteorologice Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi Călimani în ultimii ani sunt prezentate în tabelele ce urmează:


5

Staţia Meteorologică SuceavaAnul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2

2003 8,0 33,9/02.07 -20,2/13.01 535,02004 8,5 34,3/09.07 -20,8/27.01 480,52005 8,0 33,5/31.07 -20,8/08.02 808,22006 8,2 31,1/28.08 -24,2/23.01 814,12007 9,7 36,0/24.07 -15,6/28.12 687,5

Tabel 1.1.3. Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Suceava, în

perioada 2003-2007 (sursa - Centrul Meteorologic Regional-Moldova)

Staţia Meteorologică RădăuţiAnul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2

2003 7,6 32,7/29.08 -23,5/09.01 550,02004 8,0 33,7/09.07 -23,5/27.01 547,22005 7,5 34,4/31.07 -26,6/08.02 849,22006 7,7 31,7/18.08 -26,4/24.01 859,32007 9,2 35,8/24.07 -16,8/27.12 709,0

Tabel 1.1.4. Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Rădăuţi, în


Staţia Meteorologică Poiana StampeiAnul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2

2003 -2004 4,7 28,5/09.07 -30,3/30.02 710,22005 4,3 30,1/31.07 -25,0/02.03 626,12006 4,6 28,4/27.06 -26,8/07.02 872,92007 5,9 32,3/23.08 -19,1/23.12 882,8

Tabel 1.1.5. Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Poiana Stampei,

în perioada 2004-2007 (sursa - Centrul Meteorologic Regional-Moldova)

Staţia Meteorologică CălimaniAnul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/m2

2003 -0,1 19,0/29.08 -22,2/22.03 623,32004 -0,4 21,0/09.07 -27,3/13.02 1014,42005 -0,6 21,9/31.07 -25,0/01.03 992,72006 0,1 19,7/20.08 -23,7/24.01 1194,42007 0,9 22,6/21.07 -17,3/14.12 967,4

Tabel 1.1.6. Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Călimani, în


Temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează nu pe vârfuri, ci în depresiuni şi văi, datorită fenomenului de inversiune termică, aşa cum se constată şi dacă analizăm comparativ valorile minime anuale din tabelele 1.1.5. şi 1.1.6. pentru staţiile Poiana Stampei, situată într-o depresiune, şi staţia Călimani, situată la mare altitudine.

Durata iernii este în general cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasă.


6

Prezentăm mai jos date meteorologice privind temperaturile medii multianuale ale aerului (0C) la staţiile meteorologice Suceava, Rădăuţi, Poiana Stampei şi Călimani, furnizate de Centrul Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi.

Staţia MeteorologicăLuna

Suceava RădăuţiPoiana

StampeiCălimani

I -4,2 -4,3 -6,7 -6,1II -2,9 -3,0 -5,5 -7,4III 1,3 1,0 -1,4 -4,5IV 8,0 6,6 4,2 -1,0V 13,6 13,3 9,6 2,4VI 17,1 16,4 12,9 5,1VII 18,5 17,7 14,4 6,8VIII 17,9 16,9 13,8 7,1IX 13,6 12,6 9,6 3,4x 8,5 7,6 4,9 1,3XI 2,7 2,2 -0,3 -4,1XII -1,7 -2,3 -4,5 -7,8

Anual 7,7 7,1 4,3 -0,4

Tabel 1.1.7. Caracteristicile climatice multianuale în cele 4 staţii meteo din judeţul Suceava

Pe teritoriul judeţului cantităţile totale anuale de precipitaţii atmosferice sunt mai mari în zona de munte.

Deosebiri importante între regiunea montană şi cea de podiş se manifestă şi în regimul vânturilor. În partea superioară a culmilor muntoase domină vântul de vest, iar în părţile joase ale reliefului, direcţia vântului este influenţată de orientarea culoarelor de vale. În regiunea de podiş, direcţia dominantă a vânturilor este NV-SE, cu unele abateri determinate de orientarea văilor.

Zilele cu cer acoperit sunt mai frecvente iarna şi primăvara, când sunt şi cele mai multe cazuri de inversiuni termice. Inversiuni termice se produc frecvent iarna în depresiunile intramontane (Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung).

Fenomenele meteorologice deosebite din ultimii ani au condus la înregistrarea de pierderi umane şi pagube materiale ce s-au datorat inundaţiilor. Situaţia pagubelor înregistrate în judeţul Suceava, în anii 2004 - 2007, în judeţul Suceava, sunt prezentate în tabelul următor:

Km infrastructura afectată

Număr localităţi afectate

Număr de locuitori decedaţi

Număr gospodării afectate

Număr obiective

socio-economice afectate*

Ha teren agricol

afectat**

Dru

mu

ri

naţ

ion

ale

Dru

mu

ri

jud

eţen

e

Dru

mu

ri

com

un

ale

Căi

fer

ate

2004 35 1 171 21 3907 2 21 165 12

2005 45 - 320 18 6720 4 16 123 24

2006 67 13 567 57 15200 7 43 159 30

2007 35 0 264 4 804,4 0 69,6 143 0,07

Tabel 1.1.8. Situaţia pagubelor provocate de inundaţii în judeţul Suceava, în perioada 2004-2007(Sursa: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava)


7

1.2. Resurse naturale Prin resurse naturale se înţelege totalitatea elementelor naturale ale mediului

înconjurător, care pot fi utilizate în activitatea umană:- resurse neregenerabile: minerale şi combustibili fosili- resurse regenerabile: aerul, apa, solul, flora, fauna sălbatică- resurse permanente: energia solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.Resursele naturale reprezintă o componentă majoră a bogăţiei naţionale, care trebuie

exploatate în mod raţional, conform conceptului de utilizare durabilă. Dezvoltarea durabilă vizează menţinerea calităţii şi disponibilităţii resurselor regenerabile, şi utilizarea resurselor neregenerabile într-un ritm care să ţină seama de nevoile generaţiilor viitoare.

1.2.1. Resurse naturale regenerabile

Resursele planetei, inclusiv resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, pădurile, biodiversitatea, se află sub o presiune puternică, pe măsură ce creşterea populaţiei şi modelele actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse. Deoarece necesarul de resurse naturale regenerabile creşte în mod evident, prin exploatarea lor intensivă şi neraţională se poate ajunge în situaţia de a se depăşi posibilităţile de regenerare ale mediului. Prin urmare, şi resursele naturale regenerabile sunt, la rândul lor, limitate.

Resurse de apă

Resursele de apă cuprind potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi subterane, în regim natural şi amenajat, din care se asigură necesarul de alimentarea diverselor folosinţe. Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, dar totuşi vulnerabilă şi deci limitată, element indispensabil vieţii, materie primă pentru activităţile economice, sursă de energie şi cale de transport.

Resursa de apă a judeţului Suceava este constituită din apele de suprafaţă, curgătoare şi stătătoare şi într-o măsură mai mică, din apele subterane.

Cursurile de apă din judeţ reprezintă totodată resurse regenerabile de nisip şi pietriş, exploatate de către balastierele amplasate în albiile minore ale acestora. Există resurse importante de nisip şi pietriş de râu, în principal pe râurile Suceava, Moldova şi Bistriţa, precum şi pe unii dintre afluenţii acestora (Moldoviţa, Suceviţa, Dorna).

Reţeaua hidrografică codificată a judeţului Suceava însumează 3092 km şi aparţine bazinului hidrografic Siret. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară.

Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul şi lungimile acestora pe teritoriul judeţului Suceava sunt prezentate în tabelul 1.2.1.1.:

Lungime (km), din careRâul

în România:în judeţul Suceava:

% din total lungime în jud.

SuceavaSiret 559 148 26,47Suceava 173 170 98,26Şomuzu Mare 51 51 100,00Moldova 213 149 69,95Bistriţa 283 131 46,29Dorna 46 46 100,00TOTAL 1325 695

Tabel 1.2.1.1.Lungimea principalelor râuri de pe teritoriul judeţului Suceava (Sursa: Anuarul statistic al judeţului Suceava 2005)

Râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt în totalitate tributare râului Siret, datorită


8

configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi Suceava (26,6%). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5542,63 ha, reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului, din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.

Apele stătătoare constau din lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură etc. Cele mai importante acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.

Apele subterane din judeţ sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi mai ales în formaţiunile aluvionare cuaternare.

Resursa sol

Suprafaţa agricolă reprezintă 40,89% din suprafaţa totală a judeţului, iar suprafaţa arabilă este de 21,1% din suprafaţa totală a judeţului (51,63% din suprafaţa agricolă).

Solurile de pe teritoriul judeţului Suceava cunosc o gamă variată de tipuri, datorită complexităţii condiţiilor naturale, ca factori pedogenetici. La altitudinile cele mai mari, solul este slab evoluat, cuprinzând mult material scheletic. Solurile brune şi brun-acide cu un orizont de humus de grosimi mici acoperă aproape în întregime zona munţilor flişului. Pe suprafeţele calcaroase de pe masivul Rarău, precum şi insular în lungul Obcinei Mestecănişului, se întâlnesc rendzine cu un orizont bogat în humus.

În regiunile de podiş, cu altitudini de 550-600 m, predomină solurile podzolice brune. Solurile cenuşii, cu un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava - Siret şi în Podişul Fălticenilor. Suprafeţele structurale slab înclinate de la NV spre SE de municipiul Suceava, precum şi Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importantă a solurilor cernoziomiale. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb etc.

Biodiversitatea (resurse de faună, floră şi păduri)Vegetaţia caracteristică judeţului Suceava este condiţionată de formele de relief

variate ale judeţului şi de elementele pedo-climatice, întâlnindu-se o dispunere etajată a acesteia, dinspre zona de podiş spre cea munte.

Având în vedere preponderenţa reliefului înalt la nivelul judeţului, ponderea vegetaţiei o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului. Suprafaţa totală a pădurilor din judeţ reprezintă cca. 49,2% din suprafaţa totală a judeţului, respectiv 95,9% din fondul forestier al judeţului Suceava, care este de 435.091 ha.

În regiunile de deal şi podiş se întâlnesc păduri de foioase. Zonele montane sunt acoperite cu păduri, îndeosebi de răşinoase (peste 77% din suprafaţa totală ocupată cu păduri). La limita superioară a pădurii se dezvoltă etajul subalpin format din arbuşti (jneapăn, ienupăr, afin etc.). Pe culmile mai înalte se află pajişti alpine alcătuite din ierburi mărunte.

Diversitatea florei şi faunei specifice judeţului este corelată cu existenţa unor habitate, în principal forestiere şi acvatice, parte din ele nealterate, care constituie o bogăţie de mare preţ, ce trebuie ocrotită şi valorificată în mod raţional.

Judeţul Suceava dispune şi de un important fond cinegetic şi piscicol, precum şi de cele mai remarcabile pajişti din ţară.

În vederea protejării acestui valoros capital natural şi asigurării unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale de importanţă deosebită, nu doar la nivel regional şi naţional, dar şi european, în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în implementarea directivelor Uniunii Europene privind conservarea habitatelor şi a biodiversităţii.

1.2.2. Resurse naturale neregenerabile

Conform informaţiilor furnizate de Compartimentul de Inspecţie Teritorială Câmpulung Moldovenesc al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în prezent în judeţul Suceava


9

există şi parţial se mai exploatează resurse precum: uraniu, minereuri feroase, minereuri neferoase, minereuri nemetalifere, sare, de către Compania Naţională a Uraniului Bucureşti - Sucursala Suceava, SC MIN BUCOVINA SA Suceava şi Compania Naţională a Sării – Salina Cacica, din următoarele zone şi zăcăminte:- sectoarele miniere Crucea şi Botuşana – extracţie minereu de uraniu- Leşu Ursului – minereu cuprifer (datorită nerentabilităţii, activitatea de exploatare a fost oprită definitiv începând cu data de 01.07.2006, odată cu dezafectarea Uzinei de preparare Tarnita)- Fundu Moldovei – minereu cuprifer (activitatea de extracţie a fost oprită iar Uzina de preparare Fundu Moldovei a fost dezafectată)- Mănăila – minereu polimetalic (se exploatează în carieră, iar prepararea se va face Uzina Iacobeni, unde se află în stadiu de finalizare o linie de flotaţie.)- Ostra – baritina (activitatea de extracţie şi prelucrare este întreruptă de 6 ani)- bazinul Dornelor - minele Arşiţa, Oiţa, Ulm, Dadu, Tolovan - extracţia manganului(activitatea se desfăşoară atât în carieră, cât şi în subteran). Au fost aprobate proiectele tehnice de închidere a activităţii, cu ecologizarea obiectivelor Arşiţa-Argestruţ (după 01.07.2006), Colacu-Oiţa (carieră), Tolovan, Ulm, Dealu Rusului-Mândrileni. Mai funcţionează minele Ulm şi Oiţa subteran.- cariera de sulf Călimani – (activitatea este sistată din 1997);- Salina Cacica – extracţie şi preparare sare.

Aceste resurse au fost şi sunt încă parţial exploatate şi prelucrate, deşi la un nivel mult mai redus în prezent faţă de deceniile şi chiar secolele trecute, prin tehnologii care au condus la poluarea, mai mult sau mai puţin accentuată, a zonelor miniere de pe teritoriul judeţului Suceava.

Lucrările de reconstrucţie ecologică a arealurilor afectate de aceste activităţi, destinate reintegrării în circuitul economic şi/sau natural al acestor zone, presupun costuri mari, în marea majoritate acestea fiind suportate de la bugetul de stat. În ultimii ani s-au derulat deja o serie de astfel de lucrări la unele dintre perimetrele miniere închise (atât de exploatare, cât şi de explorare geologică).

În judeţul Suceava s-au exploatat şi parţial se mai extrag roci utile din cariere precum: - Dornişoara I, Dornişoara II– andezite;- Pârâul Cailor şi Botuş – calcar (active);- Coşna-Bancu – andezit (activă);- Calafindeşti – argilă (activă).

Teritoriul judeţului Suceava conţine totodată rezerve mari de ape minerale, carbogazoase şi necarbogazoase, renumite prin efectele lor terapeutice. În zona cristalino-mezozoică (Depresiunea Dornelor) există rezerve mari de ape minerale carbogazoase.Raportat la potenţialul de ape minerale din bazinul Vatra Dornei, gradul de valorificare este de cca. 9%.

În bazinul Dornelor se găsesc în exploatare următoarele zăcăminte de ape minerale: - Roşu, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Dorna (Poiana Vinului), Poiana Coşnei;- Dealul Floreni, Moara Dracului (apă plată) şi Izvorul Alb (apă plată) - Vatra Dornei

(ape minerale terapeutice) şi mofeta Negreşti .

Pe teritoriul judeţului Suceava există şi resurse de gaze naturale. Acestea se exploatează în zonele Frasin, Todireşti, Valea Moldovei, Comăneşti şi Bilca.

Explorări de astfel de resurse se fac în prezent în com. Todireşti, Frasin, Comăneşti, Brodina şi Fălticeni.


10

1.3. Date demografice

1.3.1. Procesul de urbanizare

Procesul de urbanizare a devenit un fenomen general, specific şi ireversibil fiind rezultatul unor factori obiectivi ca: dezvoltarea comerţului, a transportului, a industriei, etc. ce se manifestă printr-o tendinţă de înglobare a localităţilor rurale aflate în imediata vecinătate a centrelor urbane.

În judeţul Suceava procesul de urbanizare se manifestă în special prin extinderea treptată a terenurilor intravilane construite, dar şi prin modernizarea şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor publice şi a altor componente care definesc zonele urbane: zonele şi facilităţile comerciale, peisajul urban etc.

În anul 2007, în municipiul Suceava a fost dat în folosinţă supermarketul SELGROSCash / Carry SRL România şi a fost modernizată o parte din suprafaţa bazarului. De asemenea au început lucrările pentru construirea unui mall în fosta zonă industrială a municipiului reşedinţă de judeţ, Valea Sucevei şi a unui mare supermarket, unde, treptat, activităţile industriale sunt înlocuite de cele comerciale.

1.3.2. Concentrările urbane

Conform definiţiei Agenţiei de Mediu Europene, concentrarea urbană reprezintă procesul prin care o proporţie crescută din populaţia unei ţări este concentrată în zone urbane.

Din punct de vedere spaţial, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, situaţia la 31.12.2006, este următoarea:

Judeţ Zona urbană ( ha )

- din care Intravilan

( ha )

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană (locuitor/km2)

Suceava 142.790 14.878 16,7 214

Tabel 1.3.2.1 Situaţia concentrărilor urbane din judeţul Suceava

Comparativ cu densitatea medie a populaţiei la nivelul judeţului Suceava, de 82,5 loc/kmp, se constată că în localităţile urbane densitatea medie a populaţiei este de peste 2,5 ori mai mare.

Principala localitate urbană a judeţului Suceava este desigur municipiul reşedinţă de judeţ. Acesta concentrează cca. 35% din întreaga populaţie urbană a judeţului.

Această concentrare mare a populaţiei din municipiul reşedinţă de judeţ este strâns legată de faptul că municipiul Suceava deţine cea mai importantă infrastructură economică dintre localităţile urbane ale judeţului. Aici îşi desfăşoară activitatea un număr mare de unităţi economice, în principal în cadrul unor zone cu funcţiuni mixte, industriale şi comerciale, cum sunt: zona Valea Sucevei, zona Şcheia, zona Iţcani, zona Traian Vuia.

Aceasta contribuie la crearea unei presiuni mai mari a activităţilor economico-sociale asupra mediului înconjurător şi asupra populaţiei, în municipiul Suceava, faţă de situaţia existentă în celelalte localităţi urbane din judeţ.

Cele mai bine reprezentate ramuri industriale din municipiul Suceava, care reprezintă şi surse de impact antropic asupra mediului, sunt:

industria energetică industria alimentară industria textilă, confecţii, încălţăminte industria de prelucrare primară şi secundară a lemnului. industria celulozei şi hârtiei

De observat că în anul 2007 a fost sistată, începând din luna septembrie, fabricarea


11

celulozei din lemn la SC AMBRO SA Suceava, una din cele mai importante unităţi industriale din municipiul Suceava, aşa încât s-a eliminat poluarea cu mercaptani a municipiului.

Principalele probleme cu care se confruntă concentrările urbane, în principal municipiul reşedinţă de judeţ, dar şi unele dintre celelalte localităţi urbane ale judeţului, sunt:

poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie PM10, provenite din diverse surse: activităţi industriale, trafic auto, sisteme de încălzire centralizate şi individuale etc., şi care este întreţinută şi chiar accentuată de starea necorespunzătoare a drumurilor, insuficienţa spaţiilor verzi, starea de salubritate stradală încă deficitară. în cazul municipiului Suceava, amplasarea zonelor industriale Valea Sucevei şi

Şcheia în zone de altitudine mai joasă faţă de zonele cu funcţiuni rezidenţiale şi comerciale favorizează, în anumite condiţii atmosferice, transportul poluanţilor proveniţi de la sursele industriale către zonele locuite. diminuarea si degradarea spatiilor verzi intraurbane si periurbane din mun. Suceava,

modificarea folosintei unor terenuri naturale, delimitarea urbanistică deficitară a zonelor rezidenţiale de cele industriale şi comerciale nivelul scăzut al eficienţei energetice şi de izolare fonică a clădirilor insuficienta fluidizare a traficului rutier lipsa şoselelor de centură pentru traficul de tranzit urban şi pentru traficul industrial poluarea sonoră, generată de traficul rutier nivelul scăzut de educaţie ecologică a populaţiei gradul redus de implicare a publicului în luarea deciziilor lipsa spaţiilor de parcare ce contribuie la îngreunarea traficului pe unele artere intens

circulate, cu consecinţe negative în planul calităţii aerului şi a nivelului de zgomot de pe aceste artere. salubrizarea şi managementul deşeurilor municipale încă necorespunzătoare, deşi în

îmbunătăţire de la an la an. depozitele de deşeuri orăşeneşti actuale, neconforme cu cerinţele legislaţiei de mediu

în vigoare, reprezintă o sursă de poluare a aerului cu mirosuri neplăcute şi fum datorat autoaprinderii, cu suspensii antrenate de vânt, alături de impactul negativ asupra calităţii apei şi solului. Legislaţia actuală privind depozitarea deşeurilor, transpusă din cea a UE, prevede obligaţia realizării unor depozite de deşeuri zonale, corespunzător amplasate şi amenajate, astfel încât actualele depozite de deşeuri municipale vor fi supuse treptat operaţiunilor de închidere şi ecologizare. zonele periferice ale oraşelor, albiile râurilor şi pârâurilor din zonă sunt încă frecvent

folosite atât de locuitorii oraşelor, ca şi de cei din mediul rural învecinat, pentru depozitarea necontrolată a deşeurilor. Acest comportament necivilizat trebuie să înceteze, pentru aceasta fiind necesară apelarea atât la metodele educative, cât şi la cele coercitive, de către autorităţile locale responsabile.

În general, gestionarea corespunzătoare a deşeurilor în mediul urban reprezintă una dintre problemele cel mai dificile, care trebuie însă rezolvate urgent, având în vedere termenele din angajamentele asumate de România în acest domeniu.

Astfel, începând din anul 2009, nu va mai fi permisă depozitarea deşeurilor municipale la depozitul de gunoi actual al municipiului Suceava. Ca atare, este necesar ca în 2008 să se rezolve problema construirii şi punerii în funcţiune a unui depozit zonal conform cu cerinţele legislaţiei în domeniu, care să preia nu doar deşeurile municipiului reşedinţă de judeţ, dar şi din celelalte localităţi aflate în această parte a judeţului.

Salubritatea şi managementul deşeurilor sunt probleme care ţin în bună măsură şi de gradul de educaţie şi civilizaţie a populaţiei, dar ele necesită totodată şi investiţii financiare importante în sisteme moderne de management integrat al deşeurilor.


12

CAPITOLUL 2. AERUL

2.1. Introducere

Poluarea mediului este o problemă deosebit de importantă a secolului XXI, datorită evoluţiei rapide din ultimul secol, a unor factori determinanţi precum industrializarea, urbanizarea, chimizarea, densitatea populaţiei.

Efectele poluării aerului sunt resimţite în mod direct şi indirect de către om şi celelalte componente ale mediului, poluarea atmosferei fiind potenţial una dintre cele mai graveprobleme de mediu, cu efecte pe termen scurt, mediu şi lung.

Pe termen scurt şi mediu, poluarea atmosferei are efecte negative, de natură să pună în pericol confortul şi sănătatea oamenilor, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor, să provoace pagube economice.

Pe termen lung, poluarea atmosferei produce efecte la scară regională şi globală, cum sunt efectul de seră şi schimbările climatice, distrugerea stratului de ozon din stratosferă, ploile acide.

APM Suceava a realizat monitorizarea calităţii aerului în judeţul Suceava în anul 2007 prin intermediul unei reţele de staţii fixe de monitorizare, ca şi cu autolaboratorul din dotare, aleatoriu, sub formă de măsurători indicative, în unele puncte din judeţ, după cum urmează:

Nr. crt.

Locali-tate

Denumire staţie

monitorizare, amplasare

Tip staţie Poluanţi monitorizaţi

Frecvenţa de prelevare

/măsurare

Timp mediere valori

măsurate

Nr. analize,măsură-

toriNO/NO2/NOx continuu 30 min., cu prelucrare

din soft în valori orare, zilnice, lunare, anuale

8641(val. orare)

O3 continuu orare, cu raport soft de valori zilnice, lunare, anuale

8609(val. orare)

PM10 24 ore 24 ore, lunar, anual 352

1 Suceava Sediu APM cartier Obcini - zona limită urbană, la ieşirea dinspremun. Fălticeni

fond urban orientată spreprotecţia sănătăţii umane

Pb din PM10 o det. indicativă pe săptămână, aleator, cf. program anual

24 ore din care se calc. val. medie anuală

50

SO2 24 ore 24 ore, lunar, anual 240NO2 24 ore 24 ore, lunar, anual 241H2S 24 ore 24 ore, lunar, anual 240

2 Suceava Şc. „Miron Costin” cartier Cuza Vodă II (Burdujeni) - la cca. 900-1000 m de zona industrială Valea Sucevei

tip industrial

Mercaptani 24 ore 24 ore, lunar, anual (doar până în luna sept. 2007)

182

3 Vatra Dornei zona SC Minbucovina SA

staţie mobilă NOx, SO2, CO, PM10, O3 automat,parametri meteo

perioada 21-28.02.200701-02.03.2007

30 min., cu prelucrare din soft în valori medii orare şi zilnice

1260

4 Suceava sediu APM Suceava

staţie mobilă NOx, SO2, CO, O3, PM10 automat, parametri meteo

perioada 24-26.03.2007


343 + 680

5 Siret centrul oraşului Siret

staţie mobilă NOx, SO2, CO, O3, PM10 automat,

perioada 16 -26.04.2007


1245


13

Nr. crt.

Locali-tate

Denumire staţie

monitorizare, amplasare

Tip staţie Poluanţi monitorizaţi

Frecvenţa de prelevare

/măsurare

Timp mediere valori

măsurate

Nr. analize,măsură-

toriparametri meteo

6 Rădăuţi centrul mun. Rădăuţi

staţie mobilă NOx, SO2, PM10, CO,parametri meteo

perioada 03-13.07.2007


1094

7 Suceava parcare magazin Bucovina

staţie mobilă NOx, SO2, PM10, CO,parametri meteo

perioada17-24.09.2007


657

8 Câmpulung Moldovenesc

centrul mun. Clung. Moldovenesc

staţie mobilă NOx, SO2, CO, PM10 automat, parametri meteo

perioada 01-12.10.2007


1269

9 Gura Humorului

centrul orasului Gura Humorului

staţie mobilă NOx, SO2, CO, PM10 automat, parametri meteo

perioada 12-24.10.2007


1077

Tabel 2.1.1. Staţii de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Suceava în anul 2007

În scopul evaluării calităţii aerului, APM realizează totodată, anual, inventarierea şi evaluarea emisiilor de poluanţi atmosferici la nivelul judeţului Suceava.

Începând din anul 2000, inventarul emisiilor poluante s-a realizat conform Ordinului MAPM 524/2000 cu ajutorul metodologiilor CORINAIR şi AP42, acesta fiind tot mai complet pe măsură ce au fost obţinute datele necesare evaluării emisiilor de la o serie deautorităţi/instituţii locale implicate (D.A.D.R., Direcţia Silvică).

În tabelul de mai jos sunt prezentate grupele de activităţi (după codurile SNAP) care au fost inventariate începând din anul 2000 şi modul în care a evoluat şi s-a dezvoltat inventarul judeţean al emisiilor atmosferice.

Grupa SNAP

Denumire activităţi generatoare de emisii de poluanţi atmosferici (clasificare CORINAIR)

Anul din care se inventariază emisiile/grupa SNAP

01 Arderi în energetică şi industrii de transformare 2000*02 Instalaţii de ardere neindustriale 2000*03 Arderi în industria de prelucrare 2000*04 Procese de producţie 2000*05 Extracţia şi distribuţia combustibililor fosili 2000*06 Utilizarea solvenţilor şi a altor produse 2000*

09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor2002* (mai puţin depozitarea deşeurilor)

10 Agricultura

2002* (parţial în 2002 şi 2003, din lipsa datelor necesare privind administrarea de îngrăşăminte cu azot)

11 Alte surse (păduri, fâneţe) 2004**

* Datele necesare calculului emisiilor din agricultură au lipsit sau au fost insuficiente în anii 2000-2003.** Începând din anul 2004 au fost inventariate mai complet emisiile din agricultură (pe baza datelor disponibile privind administrarea de îngrăşăminte cu azot) şi, spre deosebire de ceilalţi ani, s-au calculat şi emisiile foliare de protoxid de azot ale pădurilor de răşinoase şi foioase ale judeţului.

Tabel 2.1.2. Activităţi generatoare de emisii de poluanţi în atmosferă inventariate în judeţul Suceava, în perioada 2000-2007, după clasificarea SNAP


14

De menţionat că, din lipsa datelor necesare calculului la nivel judeţean, nu au fost incluse în inventar, în nici unul din aceşti ani, emisiile din surse mobile (SNAP 07 şi 08).

Din acelaşi motiv, în inventar nu s-au inclus nici emisiile din sursele de arie, adică sursele de tip comercial, instituţional şi rezidenţial răspândite în cadrul unui areal larg (surse de mai mică importanţă, cum sunt combustiile pentru încălzire/gătit individuale, dar ale căror emisii cumulate dintr-un areal contribuie la nivelul general de poluare din acel areal). Trebuie specificat că aceste emisii pot avea un aport însemnat la emisiile totale de poluanţi atmosferici.

2.2. Cadrul legislativ

Legislaţia din domeniul calităţii aerului pune în aplicare prevederile directivelor Uniunii Europene, transpuse în legislaţia română.

Directiva cadru este Directiva 96/62/EC privind elaborarea şi gestionarea calităţii aerului, care are la rândul ei 3 directive fiice: Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot; pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător(modificată de Decizia 2001/744/CE), Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon în aerul înconjurător şi Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2002/3/CE privind ozonul în aerul înconjurător.

Transpunerea acestor directive în legislaţia românească cât şi a altor directive conexedin domeniul calităţii aerului sunt prezentate în tabelul următor:


15

NR.CRT

DIRECTIVE, REGULAMENTE ŞI DECIZII ALE U.E.

TRANSPUNERE ŞI IMPLEMENTARE

1.

Directiva 96/62/CEE a Consiliului privind evaluarea şi managementul calităţii aerului înconjurător

�H.G. nr. 731/2004 privind adoptarea Strategiei Naţionale privind Protecţia Atmosferei;�H.G. nr. 738/2004 privind adoptarea Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei;�H.G. nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de

gestionare a calităţii aerului (completată de HG 210/2007) ;�H.G. nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului naţional de evaluare şi

gestionare integrată a calităţii aerului;�O.M. 524/2000 privind elaborarea inventarelor de emisii ale poluanţilor atmosferici;�Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei;�O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului completată şi modificată prin Legea nr. 265/2006,

cu modificările şi completările ulterioare;

2.

Directiva 99/30/CE a Consiliului privind valorile limită ale dioxidului de sulf, dioxidului şi oxizilor de azot, particulelor în suspensie şi plumbului din aer (modificată de Decizia 2001/744/CE)

�O.M nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, completat de O.M. 27/2007;

�O.M. nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, completat de O.M. 27/2007;

�Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei;�HG nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de

gestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită într-o anumită perioadă de timp (completată de HG 210/2007);

�H.G. nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului.

3.

Directiva 2000/69/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon în aerul înconjurător

�O.M nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător (completat de O.M. 27/2007);

�O.M. nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România (completat de O.M. 27/2007).

4.

Directiva 99/32/CE a Consiliului privind reducerea conţinutului de sulf al anumitor combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului

�Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei;�H.G.nr. 142/2003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi (modificată şi

completată de HG 598/2004);�H.G. nr. 732/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei

(modificată şi completată prin H.G.nr. 897/2003);�O.M. nr. 1775/2007 privind aprobarea Procedurii de esantionare pentru verificarea respectarii conditiilor privind continutul de sulf din combustibilii lichizi.


16

5.

Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de stabilire a plafoanelor de emisii naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici (transpunere parţială)

�Legea nr. 271/.2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999;

�H.G. nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere modificată şi completată prin H.G. Nr. 322/2005;

�H.G. nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii(modificată şi completată de HG 1339/2006);

�O.M. nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

6.

Directiva 94/63/CE a Consiliului privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile de benzină

�H.G. nr. 568/2001 privind stabilirea cerinţelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină (completată şi modificată prin H.G. 360/2007);

�O.M. nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspecţia tehnică a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină;

�O.M. nr. 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind măsurarea emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din încărcarea/descărcarea benzinei la terminale;

�O.M. nr. 282/2002 privind desemnarea organismelor de inspecţie a instalaţiilor, echipamentelor şi dispozitivelor utilizate în scopul limitării emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea, încărcarea, descărcarea şi distribuţia benzinei la terminale şi la staţiile de benzină (modificat prin O.M. nr. 256/2003).

7.Directiva 2002/3/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind ozonul in aerul inconjurator

� O.M nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator (completat de O.M. 27/2007);

� O.M. nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania (completat de O.M. 27/2007).

Tabel 2.2.1 Acte normative din domeniul calităţii aerului


17

2.3. Progrese realizate în domeniul calităţii aerului

În Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei, ca şi în Strategia naţională privind protecţia atmosferei, s-a stabilit ca în perioada 2005-2007 să se finalizeze evaluarea preliminară a calităţii aerului, în toate zonele şi aglomerările din ţară, să se reproiecteze, pe această bază, reţelele locale, regionale şi naţionale de monitorizare a calităţii aerului şi să se doteze sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului în conformitate cu cerinţele directivelor europene în domeniul calităţii aerului.

În acest scop, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a încheiat în luna ianuarie 2006 contractul de achiziţionare şi instalare a staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului, derulat pe parcursul anilor 2006 -2007.

În judeţul Suceava, staţiile de monitorizare au fost amplasate astfel:- 1 staţie de fond urban în municipiul Suceava, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”- 1 staţie de tip industrial în municipiul Suceava, la Grădiniţa cu program normal nr. 12,

din cartierul Cuza Vodă- 1 staţie de fond EMEP, în localitatea Poiana Stampei, lângă staţia meteo a ANM.Aceste staţii automate de monitorizare, conforme cu cerinţele directivelor UE în

domeniu, vor înlocui în cursul anului 2008 vechile staţii de monitorizare care au funcţionat până în prezent, pentru monitorizarea acelor poluanţi generali care fac obiectul directivelor UE privind calitatea aerului: SO2, NOx, O3, CO, COV, PM10/PM2,5, Pb. Fiecare staţie de monitorizare are şi staţie meteo proprie.

În scopul diseminării în timp real a informaţiei privind calitatea aerului, sistemul este dotat cu un panou electronic de afişaj exterior, amplasat în zona centrală a municipiului Suceava, şi un display care este amplasat în interiorul APM Suceava.

Datele referitoare la calitatea aerului, rezultate din monitorizarea aerului cu ajutorul staţiilor amintite mai sus sunt disponibile publicului din sem. I 2008.

Se are în vedere modificarea modului de afişare actual al informaţiilor, sub formă deconcentraţii măsurate, în afişare de calificative ale indicilor generali si ale indicilor specifici şi coduri de culori asociate acestora, conform sistemului calificativelor şi codul culorilor asociate celor şase valori stabilite de Normativul privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitarii informarii publicului, aprobat prin OM 1095/2007.

Tot în 2008, în cadrul Contractului MMDD 4361/2007, demarat în decembrie 2007, va

mai fi amplasată o staţie de monitorizare a calităţii aerului, de tip trafic, în oraşul Siret. De asemeni, în acelaşi oraş, la graniţa dintre România şi Ucraina, în cadrul proiectului „România-Ucraina managementul comun pentru protecţia calităţii aerului” finanţat prin Phare CBC 2004 va fi amplasată o altă staţie de monitorizare a calităţii aerului. Beneficiarul proiectului este Universitatea Ştefan cel Mare Suceava.

Un progres realizat în domeniul calităţii aerului îl constituie şi îndeplinirea unora dintremăsurile din programele de conformare ale agenţilor economici, care au dus la scăderea emisiilor atmosferice. Toate acestea sunt descrise în subcapitolul 12.2.Industria.

2.4. Acidifierea şi eutrofizarea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi amoniac (SO2, NOx şi NH3)

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component de mediu, ca urmare a prezenţei unor compuşi chimici alogeni, ce determină reacţii chimice în atmosferă, în cantităţi depăşind anumite concentraţii critice, care conduc la modificarea pH-ului precipitaţiilor, solului, apelor, cu potenţial de afectare a ecosistemelor terestre şi/sau acvatice.

Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt dioxidul de sulf şi oxizii de azot. Aceste gaze, care rezultă în principal din arderea combustibililor fosili, dar şi din transporturi, diferite activităţi industriale, sunt gaze care pot persista de la câteva ore până la câteva zile în atmosferă, putând fi transportate la sute de kilometri distanţă de locul producerii.


18

Sursele antropice pentru aceşti poluanţi sunt reprezentate de instalaţiile de ardere a combustibililor fosili, traficul auto, industria metalurgică şi unele procese din industria chimica. Aceşti compuşi sunt prezenţi în toată troposfera, deoarece dispersia lor şi a produşilor lor de transformare se produce cu extindere atât pe verticală cât şi pe orizontală, sub acţiunea vântului şi a mişcărilor verticale ale aerului.

În atmosferă, în prezenţa luminii, dioxidul de sulf se oxidează fotochimic la trioxid de sulf, care, în reacţie cu vaporii de apă din atmosferă, determină formarea de aerosoli de acid sulfuric şi sulfaţi. Oxizii de azot, ai căror surse principale de emisie o reprezintă arderea combustibililor fosili şi sursele mobile rutiere, ca urmare a unor transformări fotochimice în prezenţa altor poluanţi (ozonul, hidrocarburile) şi în reacţie cu vaporii de apă din atmosferă, determină formarea acidului azotic.

Prin urmare, procesele de transformare pe care le suferă dioxidul de sulf şi oxizii de azot în atmosferă pot conduce, atunci când concentraţia acestora depăşeşte anumite niveluri critice, la acidifierea atmosferei, la căderea de precipitaţii acide, cu efecte negative asupra calităţii celorlalţi factori de mediu abiotici (apă, sol), ca şi asupra ecosistemelor şi sănătăţii umane.

Eutrofizarea se datorează acumulării, peste un nivel considerat critic, a azotului nutritiv (compuşi cu azot de origine antropică implicaţi în circuitul azotului în natură, emişi în atmosferă sub forma oxizilor de azot şi amoniacului) într-un ecosistem, cu consecinţe negative asupra echilibrului ecologic.

Gazele cu efect eutrofizant sunt amoniacul şi oxizii de azot. Amoniacul provine în principal din sursele agricole. Unele cantităţi de amoniac, mai reduse, provin din diverse surse industriale, combustii etc.

Aceşti poluanţi pot fi transportaţi la distanţe mari faţă de locul de producere al emisiilor, aşa încât aceste fenomene se pot produce uneori şi la distanţe de sute de kilometri faţă de surse. Ca atare, rezolvarea acestor probleme presupune eforturi concentrate ale tuturor statelor europene.

Prin Legea nr. 271/2003, România a ratificat protocoalele Convenţiei de la Geneva din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la la Gothenburg la 1 decembrie 1999.

Obiectivul Convenţiei este de a controla şi de a reduce emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuşi organici volatili (emisii care sunt produse de activităţile antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole, datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic, efecte consecutive unui transport transfrontier al poluanţilor atmosferici pe distanţe lungi) şi să asigure, pe cât posibil, că pe termen lung şi prin abordări treptate, avându-se în vedere progresele realizate în cunoaşterea ştiinţifică, depunerile de origine atmosferică şi concentraţiile lor din atmosferă nu depăşesc:

(a) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP (Programul de cooperare privind supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în Europa), sarcina critică a acidităţii, stabilită în anexa I la Protocol; (b) pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, sarcina critică a azotului din îngrăşăminte, stabilită în anexa I; (c) pentru ozon: pentru Părţile situate în zona geografică a activităţilor EMEP, nivelurile critice ale ozonului, stabilite în anexa I la Protocol.

Concentraţia critică a acidităţii, respectiv a azotului nutritiv, reprezintă concentraţia maximă a depunerilor acide, respectiv a depunerilor de azot eutrofizant, pe care le poate suporta un ecosistem fără a suferi deteriorări.

Pentru gazele acidifiante şi eutrofizante, România, ca ţară semnatară a convenţiei,


19

s-a angajat ca, până în 2010, să atingă următoarele plafoane naţionale de emisie:

SO2 - plafon naţional 918.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 30% NOx - plafon naţional 437.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 20% NH3 - plafon naţional 210.000 tone/an, reducere faţă de anul de bază 1990 cu cca. 30%

Respectarea acestor plafoane naţionale de emisie stabilite prin protocoalele Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi sunt reglementate prin HG 1856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici. În aplicarea acestui act normativ, prin HG 1879/21.12.2006 a fost aprobat Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor (PNRPE) de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac. PNRPE reprezintă un instrument pentru implementarea prevederilor HG nr. 1.856/2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, care transpune în legislaţia naţionala Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, publicată in Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 309/2001.

Directiva 2001/81/CE prevede stabilirea unor plafoane naţionale anuale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, care nu trebuie depăşite în niciun an, începând cu anul 2010. Aceste plafoane de emisie sunt stabilite pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili (COV) şi amoniac (NH3).

Emisiile acestor poluanţi atmosferici pot produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită acidifierii, eutrofizării sau formării ozonului troposferic.

Respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010 va contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la nivel comunitar, pe termen mediu (pentru anul 2010) şi lung (pentru anul 2020), de limitare a emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de precursori ai ozonului de la nivelul solului, de respectare a încărcărilor şi nivelurilor critice şi de asigurare a protecţiei efective a populaţiei împotriva riscurilor cunoscute pentru sănătate, provocate de poluarea atmosferică.

PNRPE are ca obiectiv principal respectarea plafoanelor naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010. În funcţie de evoluţia emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi de rezultatele prognozelor de emisii elaborate pentru anul 2010, respectarea acestui obiectiv se realizează prin implementarea măsurilor de prevenire, reducere şi control al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, incluse în legislaţia naţională din acest domeniu, precum şi prin stabilirea unor măsuri suplimentare în cazul în care prognozele de emisii calculate pentru anul 2010 sau evoluţia emisiilor în urma elaborării inventarelor naţionale anuale de emisii evidenţiazădepăşirea plafoanelor de emisie stabilite pentru anul 2010.

Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant la nivel naţional, reprezintă prin urmare un element important în definirea impactului dezvoltării socio-economice asupra mediului şi în fundamentarea politicilor, strategiilor şi programelor de protecţie a mediului, ca şi în evaluarea eficienţei acţiunilor destinate implementării acestora şi atingerii plafoanelor naţionale de emisie.

Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante pe teritoriul judeţului Suceava provin în principal din următoarele surse staţionare inventariate în 2007:

a) Surse de gaze acidifiante: arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, în

principal instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai mare de 50 MW termici), care intră sub incidenţa directivei 2001/80/EEC, transpusă în legislaţia română prin H.G. 541/2003, modificată şi completată prin HG 322/2005.


20

fabricarea celulozei din lemn prin procedeul sulfat arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor deşeuri speciale staţii de asfalt

b) Surse de amoniac (eutrofizant) managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură.

În anul 2007 au fost inventariate principalele surse fixe de emisie din judeţul Suceava, relativ aceleaşi ca şi în anii anteriori, precum şi emisiile din agricultură şi zootehnie, ca şi cele datorate pădurilor.

Cantităţile de gaze cu efect acidifiant şi eutrofizant emise anual în atmosferă au fost determinate de către APM Suceava pe baza unor modele şi calcule de estimare, din cadrul metodologiei CORINAIR.

Sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere, reprezintă de asemenea o sursă semnificativă de gaze acidifiante, atât sub aspect cantitativ, cât şi din punct de vedere al caracteristicilor acestor surse de emisie (surse difuze, răspândite pe tot arealul, cu emisii la nivelul solului). De asemenea, unele surse de mică importanţă individuală, cum sunt sistemele rezidenţiale, comerciale, instituţionale de încălzire pe combustibili solizi sau lichizi

Menţionăm că valorile emisiilor pe anul 2007 prezentate în continuare în cadrul acestui capitol nu sunt încă validate de ANPM, acestea având doar caracter informativ. După validare, APM Suceava va realiza eventualele modificări.

2.4.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

La nivelul judeţului Suceava, arderile din industria energetică (grupa SNAP 01) constituie principalele surse de emisie a SO2 din judeţul Suceava în anul 2007, acestea reprezentând 70,96% din totalul emisiilor de SO2 inventariate.

La acestea se adaugă arderile din industria de prelucrare, în proporţie de 9,89% şiprocesele de producţie, în proporţie de 19%, restul emisiilor provenind din instalaţiile de ardere neindustriale şi din incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi industriale.

Evoluţia emisiilor de dioxid de sulf în anul 2007 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000-2006 este prezentată în tabelul 2.4.1.1. iar grafic în fig. 2.4.1.1.

tone/anAn

Judeţ2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Suceava 4372,9 2595,1 2102,7 1515,9 1369 1273 968,3 1268,07

Tabel 2.4.1 Emisii anuale de dioxid de sulf

0

1000

2000

3000

4000

5000

tone/an

SO2 4373 2595 2103 1516 1369 1273 968.3 1268

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 2.4.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf din surse staţionare din judeţul Suceava în perioada 2000-2007


21

Din fig. 2.4.1.1. se constată că emisiile totale de SO2 din principalele surse staţionare de emisie din judeţ s-au redus semnificativ în intervalul 2000 – 2003, tendinţa de reducere continuând, într-un ritm mai scăzut şi cu unele fluctuaţii de la an la an, şi în perioada 2003-2007, aşa încât emisia totală de SO2 reprezintă în anul 2007 doar 29% din cea a anului 2000.

Principala sursă de emisie a SO2 din judeţ este în continuare instalaţia mare de ardere nr. 1 a S.C. TERMICA S.A. Suceava (CET Suceava), a cărei contribuţie, în anul 2007, la totalul emisiilor de SO2 din surse staţionare din judeţul Suceava reprezintă 70,32%. Există o crestere a emisiilor de SO2 faţă de anul 2006 datorită faptului că SC AMBRO SA Suceava a funcţionat 9 luni în 2007, faţă de 4 luni în anul 2006. Trebuie precizat de asemenea faptul că SC Termica SA Suceava şi-a estimat emisiile pe anul 2006 din măsurătorile continue efectuate la coş, iar în anul 2007 acestea au fost estimate cu ajutorul factorilor de emisieconform metodologiilor CORINAIR şi AP-42, apărând astfel unele diferenţe şi datorită modului diferit de calcul a emisiilor de către această sursă în 2007 faţă de 2006.

Explicaţia reducerii emisiilor de SO2 în intervalul de timp analizat rezidă în principal în faptul că S.C. TERMICA S.A. a retehnologizat cazanele CET, convertindu-le de la arderea lignitului la arderea huilei (lucrări realizate în perioada 1999-2001), utilizând treptat şi combustibili (huilă şi păcură) cu conţinut tot mai redus de sulf.

La această tendinţă de scădere a emisiilor de SO2 a contribuit şi trecerea treptată a unor cazane de ardere aparţinând altor agenţi economici, precum şi a unor centrale termice de zonă, de la arderea de combustibili cu conţinut mai ridicat de sulf (în general păcură, CLU) la arderea de combustibili cu conţinut mai scăzut de sulf (gaz natural, rumeguş).

2.4.2. Emisii anuale de oxizi de azot

Emisiile de NOx la nivelul judeţului Suceava în anul 2007 provin îndeosebi din arderi în industria energetică (77,06%) şi din arderi în industria de prelucrare (15,66%), restul emisiilor provenind din procese de producţie şi din incinerarea deşeurilor.

Evoluţia emisiilor de oxizi de azot în anul 2007 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000-2006 este prezentată în tabelul 2.4.2.1. iar grafic în fig. 2.4.2.1.

tone/anAn

Judeţ2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Suceava 1835,4 1537,8 1479,6 1375,5 1066,2 1178,5 1172,6 942,93

Tabel 2.4.2.1. Emisii anuale de oxizi de azot

Emisiile de NOx din principalele surse staţionare de emisie din judeţ au prezentat o tendinţă de reducere în intervalul 2000 – 2004, în 2007 valoarea totală a acestor emisii fiind de cca. 1,6 ori mai redusă faţă de anul 2000.

0

500

1000

1500

2000

tone/an

NOx 1835.4 1537.8 1479.6 1375.5 1066.2 1178.5 1172.6 942.93

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 2.4.2.1. Emisii anuale de NOx din surse staţionaredin judeţul Suceava în perioada 2000-2007

Reducerea emisiilor de NOx în perioada analizată se datorează în principal


22

retehnologizării cazanelor energetice ale SC TERMICA SA Suceava (realizată începând din 1999 până în 2001), cu montarea de arzătoare cu NOx redus, ca măsură primară de reducere a emisiilor de oxizi de azot.

Montarea arzătoarelor cu NOx redus a determinat scăderea emisiilor de NOx ale CET Suceava, eficienţa de reducere a acestora fiind estimată de către SC TERMICA SA, pe anul 2007 la aprox. 71%

Cu toate acestea, contribuţia emisiilor instalaţiei CET a SC TERMICA SA la totalul emisiilor de NOx inventariate în 2007 la nivelul judeţului Suceava rămâne majoritară, aceasta reprezentând cca. 54,72%. Trebuie precizat faptul că SC Termica SA Suceava şi–a estimat emisiile în 2006 pe baza datelor din monitorizare, iar în anul 2007 au fost estimate cu ajutorul factorilor de emisie, de unde a rezultat o diferenţă în calcul.

O contribuţie importantă la emisiile de NOx o au şi sursele mobile (autovehiculele), dar acestea nu au putut fi evaluate la nivelul judeţului Suceava, din lipsa datelor privind numărul acestora pe categorii de autovehicule, carburanţi etc.

La nivel naţional aportul acestor surse mobile este estimat de regulă la cca. o treime din emisiile totale de NOx.

2.4.3. Emisii anuale de amoniac

Din tabelul 2.4.3.1. se constată că emisiile de NH3 din surse staţionare punctuale la nivelul judeţului Suceava sunt în scădere, faţă de 2002, fapt datorat în principal reduceriipierderilor de NH3 din instalaţiile de refrigerare ale fabricilor din industria alimentară (bere, produse lactate, carne), ca urmare atât a măsurilor luate în acest sens, cât şi a înlocuirii unora dintre aceste instalaţii cu instalaţii cu agenţi de răcire ecologici.

Contribuţia majoră la emisiile de NH3 o are însă zootehnia (managementul dejecţiilor, în principal din creşterea vitelor), reprezentând cca. 98,66% din emisiile totale de NH3 pe anul 2007, urmată de agricultură (culturile cu fertilizatori chimici cu azot), reprezentând cca. 1,08%.

tone/anJudeţul Suceava 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Emisii de NH3 30,0 28,7 23,0 16,0 18,1 10,31 9,00 10,52Emisii de NH3 (inclusiv din agricultură şi zootehnie)*

- - - 5966,4** 6377,2** 5702,1 5431,9 5779,6

* Începând din anul 2003 au fost inventariate şi emisiile de amoniac din agricultură (SNAP 10), spre deosebire de perioada 2000-2002, când emisiile din tabel sunt aferente doar activităţilor din grupele SNAP 01-09. ** Din lipsa datelor cu privire la administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură, în 2003 nu s-au inventariat emisiile de NH3 din culturile cu fertilizatori, ci doar începând din 2004. Datele privind cantităţile de îngrăşăminte administrate în agricultură au fost furnizate de D.A.D.R. Suceava.

Tabel 2.4.3.1. Emisii anuale de NH3 în judeţul Suceava

2.5. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)

NMVOC sunt precursori ai poluanţilor oxidanţi din atmosferă, în principal ai ozonului troposferic.

Prin Legea nr. 271/2003, prin care România a ratificat protocoalele Convenţiei de la Geneva din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la la Gothenburg la 1 decembrie 1999, se urmăreşte, ca şi în cazul emisiilor acidifiante şi eutrofizante, controlul şi reducerea emisiilor de COV, care sunt produse de activităţile antropice şi care pot produce efecte nocive asupra sănătăţii umane, ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole, datorită formării ozonului troposferic, efecte care pot fi consecutive şi unui transport transfrontier al poluanţilor atmosferici pe distanţe lungi.

În acest sens, prin HG 1879/21.12.2006, a fost aprobat Programul naţional de


23

reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac.

Principalele surse de emisie a NMVOC inventariate în anul 2007 în judeţul Suceava sunt:

Instalaţiile care intră sub incidenţa directivei 1999/13/CE (COV instalaţii), transpusă prin H.G. nr. 699/2003, completată şi modificată prin HG 1902/2004 şi prin HG 1339/2006:

degresarea metalelor lăcuirea mobilei la fabricile de mobilă impregnarea lemnului cu creozot aplicarea adezivilor la fabricile de încălţăminte curăţarea chimică uscată

În judeţul Suceava sunt înregistrate 10 instalaţii care intră sub incidenţa acestei directive. Şase dintre acestea au fost reautorizate în cursul anului 2007, cu scheme de reducere a emisiilor COV, care să conducă la respectarea prevederilor directivei la termenul menţionat.

Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei 94/63/CE (COV benzină) transpusă prin H.G. 568/2001, modificată şi completată prin HG 893/2005, şi anume: terminalele şi depozitele de benzină şi instalaţiile aferente de încărcare-

descărcare; containere mobile; staţiile de distribuţie a carburanţilor.

Alte surse industriale: fabricarea de băuturi alcoolice distilate arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea energiei

electrice şi termice fabricarea celulozei şi hârtiei fabricarea berii fabricarea pâinii

Surse neindustriale: emisii foliare din agricultură, păşuni şi păduri

Evoluţia emisiilor de NMVOC în anul 2007 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000-2006 este prezentată în tabelul 2.5.1. O pondere de cca. 92% din emisiile totale de NMVOC din anul 2007 este reprezentată de sursele naturale (emisiile foliare), emisiile antropice de NMVOC reprezentând doar cca. 8% din emisiile totale din 2007.

tone/anAn

JudeţGrupe SNAP 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Suceava 01-09 3076 1228,5 1208 1286 2380,5 1778 1819,9 1436,6101-10 4662* 5035* 4022* 3146* 2963,3* 2739,3701-11 19391** 18937,5** 18840,6** 18655,37**

* include emisiile foliare din culturi agricole, păşuni şi fâneţe ( adică din grupa SNAP 10)** include emisiile foliare culturi agricole, păşuni şi fâneţe şi din păduri (adică din grupele SNAP 10 şi 11)

Tabel 2.51. Emisii anuale de NMVOC în judeţul Suceava

Din tabelul şi figura 2.5.1. se observă că emisiile de COV din grupele 01-09 au scăzut în anul 2007 faţă de perioada anterioară, ajungând în 2007 la un nivel de cca. 2,14 ori mai redus faţă de anul 2000.


24

Reducerea emisiilor de NMVOC în 2007 faţă de anul 2006 se justifică prin reducerea producţiei la instalaţia de fabricare a băuturilor alcoolice, inclusă în inventar.

Acest lucru se datorează totodată şi conformării staţiilor de distristribuţie a benzinei şi respectiv a terminalului de la Argestru, unde au fost realizate integral măsurile din programele pentru conformare privind montarea instalaţiilor de recuperare COV, respectiv Unitatea de Recuperare a Vaporilor (URV).

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

tone/an

NMVOC 3076 1229 1208 1286 2381 1778 1820 1436

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 2.5.1. Emisii anuale de NMVOC din surse staţionaredin judeţul Suceava în perioada 2000-2007

Din totalul emisiilor de NMVOC din surse industriale de pe teritoriul judeţului Suceava, în anul 2007 un procent de 35,46% provine din fabricarea băuturilor alcoolice distilate, cca. 21,65 % din diferite procese de ardere, cca. 24,51% din fabricarea mobilei (aplicarea de lacuri pe bază de solvenţi organici), 12,19% din producerea celulozei şi hârtiei, 1,98% din depozitarea şi distribuirea benzinei, restul emisiilor provenind din diverse alte surse dintre cele menţionate mai sus.

Evoluţia emisiilor de NMVOC din emisiile foliare este legată de suprafeţele ocupate cu păduri de foioase/răşinoase şi de tipurile de culturi agricole practicate an de an în judeţ. Datele utilizate în calculul emisiilor de NMVOC din aceste surse provin de la D.A.D.R.Suceava.

Sursele mobile (motoarele cu ardere internă a autovehiculelor) sunt o altă categorie importantă de surse de emisie a COV, dar acestea nu au putut fi estimate cantitativ şi incluse în inventar din lipsa de date referitoare la autovehiculele aflate în trafic, aşa cum am arătat mai sus.

2.6. Pulberi în suspensie (PM10)

Pulberile din atmosferă se clasifică, după dimensiunile particulelor, care influenţează în mod direct comportamentul sistemelor disperse pe care le formează în atmosferă, în două categorii:

pulberi în suspensie, care sunt particule fine, cu dimensiuni mai mici de cca. 20 µm, care rămân în atmosferă un timp îndelungat, ca aerosoli solizi fin dispersaţi în aer, având deci un comportament asemănător gazelor. Este îndeosebi cazul pulberilor în suspensie cu diametre aerodinamice de sub 10 µm (fracţia PM10, denumită şi fracţie toracică şi respectiv PM2,5, denumită fracţie respirabilă). pulberi sedimentabile, cu diametre de ordinul zecilor sau sutelor de microni, care,

după ce sunt emise în atmosferă, se depun pe sol, vegetaţie, ape, construcţii.

Poluarea cu pulberi a atmosferei provine din surse: naturale, cum este antrenarea particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, incendiile

etc. antropice, cum ar fi: combustiile din sectorul energetic, instalaţiile de ardere neindustriale,

arderile în industria de prelucrare, diverse procese industriale, haldele şi depozitele de deşeuri industriale şi municipale, arderea deşeurilor în aer liber, transporturile rutiere,


25

sisteme de încălzire individuale, îndeosebi cele pe combustibili solizi etc. Corelat cu sursele de provenienţă, natura acestor pulberi poate fi extrem de diversă.

Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum sunt PAH, PCB, PCDD/PCDF adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi).

Dintre sursele staţionare de emisie a pulberilor din judeţul Suceava, inventariate pe anul 2007, menţionăm: arderile de combustibili solizi (cărbuni, deşeuri lemnoase), lichizi (în principal păcură)

şi gazoşi (gaz natural) în industria energetică şi în instalaţii de ardere neindustriale; industria de prelucrare (cazane industriale, fabricarea sticlei); producerea celulozei şi hârtiei; staţiile de preparare mixturi asfaltice; industria alimentară (fabricarea berii, pâinii etc.); incinerarea deşeurilor.

Evoluţia emisiilor de pulberi în anul 2007 comparativ cu emisiile anuale din perioada 2000-2007 este prezentată în tabelul 2.6.1. iar grafic în fig. 2.6.1.

tone/anAn

Judeţ2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Suceava 1533,7 3295,6 1587,8 2515,3 1175,7 472,5 636,9 682,0

Tabel 2.6.1. Emisii anuale de pulberi în judeţul Suceava

Emisiile de pulberi din principalele surse staţionare de emisie din judeţ au prezentat o tendinţă de reducere în intervalul 2004 – 2007.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

tone/an

pulberi 1534 3296 1588 2515 1169 472.5 636.9 682

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 2.4.1. Emisii anuale de pulberi din surse staţionaredin judeţul Suceava în perioada 2000-2007

Fluctuaţiile anuale ale emisiilor de pulberi s-au datorat modului de funcţionare discontinuu sau chiar sistării temporare sau permanente a unor activităţi (de ex. cea de preparare a minereurilor de mangan, cu vârf de activitate în 2001, ulterior nemaifiind desfăşurată această activitate, sau activitatea de fabricare a celulozei din lemn, ceea ce a condus la sistarea emisiilor din surse majore de emisie aferente acestei activităţi: cuptoarele de var, cazanul de regenerare a leşiei etc.).

Evoluţia emisiilor de pulberi fracţia PM10 (mai mici de 10 microni) inventariate în anul 2007, comparativ cu emisiile anuale din perioada 2003-2006 este prezentată în tabelul 2.6.2.

tone/anAn

Judeţ2003 2004 2005 2006 2007

Suceava 96,8 89,65 93,4 88,5 81,9

Tabel 2.6.2. Emisii anuale de pulberi în judeţul Suceava


26

De menţionat că nu s-au evaluat decât parţial emisiile de pulberi PM10, şi anume doar pentru acele activităţi pentru care metodologiile CORINAIR sau AP42 includ factori de emisie pentru PM10. Dintre acestea, ponderea majoră o au arderile în industria energetică.

Surse importante de emisie a pulberilor sunt şi sursele difuze, cum sunt: circulaţia rutieră, demolările şi construcţiile, încălzirea individuală a spaţiilor de locuit, comerciale, instituţionale etc. surse care nu au fost incluse în inventar, din lipsa datelor necesarecalculului.

Starea tehnică şi de salubritate necorespunzătoare a arterelor rutiere şi a zonelor pietonale din mediul urban reprezintă de asemenea o cauză a menţinerii unor concentraţii crescute de pulberi în atmosferă, în special în perioadele de vară şi cele deficitare în precipitaţii.

Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane, îndeosebi a fracţiilor PM10 şi PM2,5, care sunt extrem de fin dispersate în aer, este de iritant al ochilor şi sistemului respirator, de scădere a rezistenţei la infecţii, un efect mai dăunător însă fiind acela datorat compoziţiei chimice periculoase a unor pulberi, cum este cazul celor care adsorb la suprafaţa lor substanţe toxice, cum ar fi hidrocarburile din componenţa smogului fotochimic oxidant, bifenilii policloruraţi (PCB), sau al particulelor care conţin metale toxice, cum ar fi plumbul, cadmiul, mercurul etc.

2.7. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb, cadmiu) şi poluanţi organici persistenţi (POPs)

2.7.1. Emisii de metale grele (mercur, plumb, cadmiu)

În judeţul Suceava nu există surse staţionare semnificative de emisie a metalelor grele, cum ar fi cele specifice industriei metalurgice, siderurgiei etc.

Sursele staţionare de emisie inventariate în anul 2007 în judeţul Suceava, ale căror emisii au fost evaluate cu ajutorul metodologiei CORINAIR, sunt:� arderea huilei şi păcurii în instalaţiile mari de ardere şi în alte centrale termice utilitare sau

industriale;� fabricarea sticlei;� turnarea fontei cenuşii (cubilouri);� incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor tipuri de deşeuri industriale.

Emisiile totale de metale grele din judeţul Suceava provenite din sursele de emisie inventariate, estimate prin metodologia CORINAIR în 2007, comparativ cu cele din perioada 2003-2006, sunt prezentate în tabelul 2.7.1.1.:

tone/anAn

Judeţ Poluant2003 2004 2005 2006 2007

Hg 0,037 0,038 0,034 0,056 0,082Pb 0,168 0,198 0,175 0,207 0,250

Suceava

Cd 0,021 0,012 0,011 0,013 0,016

Tabel 2.7.1.1. Emisii anuale de pulberi în judeţul Suceava

Fluctuaţiile anuale ale emisiilor de metale grele sunt corelate cu cantităţile şi calitatea combustibililor solizi şi lichizi utilizaţi în principal în sectorul energetic, care are cea mai mare contribuţie la aceste emisii, ca şi cu cantităţile de deşeuri incinerate, cantitatea de sticlă şi de fontă cenuşie produsă etc.

O sursă semnificativă de emisii de metale grele, în principal Pb, o reprezintă motoarele autovehiculelor, în special cele care folosesc drept carburant benzina cu plumb. Datorită lipsei de date de intrare nu s-a putut realiza şi evaluarea emisiilor de metale grele


27

din aceste surse.

2.7.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

POPs sunt substanţe chimice foarte stabile, care nu se descompun uşor în mediu (au o durată de viaţă de la câteva luni până la zeci de ani), se pot acumula în lanţurile trofice biologice, prezentând în consecinţă un grad ridicat de risc pentru om şi pentru viaţa sălbatică. POPs sunt compuşi organici de origine naturală sau antropică cu următoarele caracteristici: sunt rezistenţi la degradarea în mediu; au solubilitate scăzută în apă, dar ridicată în mediile grase şi în alcool; pot fi transportaţi pe distanţe mari (circulă prin aer, apă, sol şi prin intermediul organismelor vii), inclusiv transfrontieră, depozitându-se departe de locul de origine; se acumulează în sistemele terestre şi acvatice; prezintă efecte acute şi cronice asupra sănătăţii umane şi speciilor animale.

În scopul reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a adoptat, în cadrul Convenţiei de la Stockholm (22 mai 2001), un program vizând controlul şi eliminarea a 12 substanţe considerate POPs, şi anume:

Pesticide (Aldrin, Clordan, Dieldrin, Endrin, Heptaclor, Mirex, Toxafen, DDT) Industriale: Bifenili policloruraţi (PCB) şi hexaclorbenzen (HCB) Subproduse: derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor (PCDD/PCDF)

Convenţia de la Stockholm, ratificată de România prin Legea nr. 261 din 16 iunie 2004, stabileşte măsurile destinate reducerii sau eliminării emisiilor provenite de la producerea intenţionată şi utilizarea primelor 3 clase sus-menţionate de compuşi, inclusiv condiţiile şi situaţiile în care aceşti compuşi pot fi exportaţi. Totodată, ea prevede că ţările semnatare ale Convenţiei pot fi scutite, în anumite limite (pentru anumite scopuri, clar precizate în anexele la convenţie şi pe perioade determinate de timp – maxim 5 ani de la intrarea în vigoare, la 22.05.2001, a convenţiei), dacă se înregistrează în Registrul de identificare a Părţilor care beneficiază de scutiri specifice.

Convenţia de la Stockholm stabileşte totodată măsurile destinate reducerii sau eliminării emisiilor de la producerea neintenţionată a PCDD/PCDF, PCB şi HCB. Astfel, convenţia prevede necesitatea elaborării, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a acesteia, de planuri de acţiune pentru identificarea, caracterizarea şi stabilirea surselor de emisie a acestor POPs produşi neintenţionat şi pentru implementarea prevederilor convenţiei cu privire la:

- promovarea măsurilor disponibile, fezabile care pot duce la atingerea rapidă a unui nivel realist şi evident de reducere a emisiilor de POPs sau eliminare a unor surse

- promovarea utilizării celor mai bune tehnici disponibile, care să permită prevenirea şi reducerea emisiilor de POPs.

Conform părţilor II şi III din anexa C la convenţie, sursele de emisie a acestor POPs, emişi neintenţionat, sunt următoarele:

- incineratoarele de deşeuri municipale, periculoase, spitaliceşti şi nămolurile din staţiile de epurare;

- cuptoarele de ciment care ard deşeuri periculoase;- unele procese termice din industria metalurgică;- arderea deschisă a deşeurilor, inclusiv a depozitelor de deşeuri municipale;- surse rezidenţiale de combustie;- cazane utilitare şi industriale cu combustibili fosili;- instalaţii de ardere a lemnului şi altor combustibili tip biomasă;- unele procese chimice de producţie, în special producerea clorfenolilor şi

cloranilului;- crematorii;


28

- motoarele vehiculelor, îndeosebi cele care utilizează benzină cu plumb;- incinerarea carcaselor de animale;- vopsirea (cu cloranil) şi finisarea (cu extracţie alcalină) a textilelor şi pieilor;- rafinarea uleiurilor uzate.Convenţia cuprinde şi prevederi referitoare la măsurile de reducere sau eliminare a

emisiilor din depozitarea POPs şi a deşeurilor POPs. În judeţul Suceava, dintre emisiile atmosferice de POPs, au fost estimate, în cadrul

inventarului emisiilor atmosferice pe anul 2007, emisii de dioxine şi furani (PCDD/PCDF) şi de PCB, din următoarele activităţi generatoare de astfel de emisii: incinerarea deşeurilor spitaliceşti şi altor deşeuri industriale de către SC MONDECO SRL

Suceava şi SC SUPERSTAR COM SRL Rădăuţi; arderea huilei de către SC TERMICA SA Suceava în instalaţia CET.

Cu ajutorul metodologiei CORINAIR au fost estimate următoarele cantităţi totale de POPs emise în mod neintenţionat în atmosferă, din sursele sus-menţionate, în anul 2007, comparativ cu anii anteriori:

grame/anJudeţ An Poluant Sursă de poluare (proces) Cantitate

2003 2,2562004 3,0712005 2,2562006 9,6542007

PCBsincinerarea deşeurilor (spitaliceşti şi industriale)

19,812incinerarea deşeurilor (spitaliceşti şi industriale)

0,15122003producerea energiei electrice 0,1456incinerarea deşeurilor (spitaliceşti şi industriale)




1,70882007

PCDD/PCDF

producerea energiei electrice 0,18302003 2,5532004 3,6442005 2,6532006 10,701

Suceava

2007

TOTAL EMISII POPs

21,703

Tabel 2.5.2.1. Cantităţi de POPs emise în judeţul Suceava în perioada 2003-2007

Evoluţia cantităţilor de POPs emise în atmosferă din activităţile sus-menţionate este corelată cu cantităţile de deşeuri incinerate, în principal cele spitaliceşti şi cu cantitatea şi calitatea combustibililor solizi utilizaţi în sectorul energetic.

Ca urmare a închiderii treptate a crematoriilor spitalelor din judeţ şi a impunerii de condiţii mult mai stricte de eliminare a deşeurilor spitaliceşti periculoase, a crescut cantitatea de deşeuri spitaliceşti incinerate controlat în incineratoare specializate din judeţ, existând şi o mai bună evidenţă a cantităţilor de astfel de deşeuri colectate şi incinerate, ceea ce s-a reflectat şi în creşterea emisiilor totale de POP’s din activitatea de incinerare a deşeurilor.


29

2.7.Calitatea aerului ambiental

APM Suceava a monitorizat calitatea aerului ambiental în judeţul Suceava prin prelevări şi analize fizico-chimice ca şi prin măsurători automate, în staţii fixe şi mobile conform tabelului 2.71.

Rezultatele monitorizării continue în staţiile fixe de monitorizare a calităţii aerului din municipiul Suceava în anul 2007 sunt prezentate sintetic în tabelul 2.71.

VL/CMA pentru protecţia sănătăţii umane

Municipiu Staţia PoluantNr.

determinări(zilnice)

MaximaConc. medii oraredin

2007

Maximaconc. mediizilnice

din 2007

Conc. medie

anuală/maximazilnică amediilor de 8 h pt.

O3

din 2007

UM VL orară/PI şi PA pt.

O3

VL/ CMA

zilnică

VL/CMA anuală(sau VT pt. O3)

Frecvenţă

depăşiri VL/CMA

(%)

SO2 240 - 0,75 0,063 g/m3 - 125 60 0

NO2 241 - 40,5 10,3 g/m3 - 100 50 0

H2S 240 - 0,0030 0,0003 mg/m3 - 0,008 - 0SuceavaCuza Vodă

Mercap-tani

182 - 0,00212 0,000179 mg/m3 - 0,00001 -

31,32 (57din 182valori

măsurate)

NO2 8641(orare) 130,5 85,64 23,85 g/m3 250 100 50 0

O3 8609(orare) 118 - 106,25 g/m3 PI = 180PA = 240

- 120 0

PM10 352 - 126,33 41,81 g/m3 - 50 40 23,3

Sediu APM

Pb 50 - 0,037 0,0224 g/m3 - - 0,5 0

Tabel 2.7.1. Rezultatele monitorizării calităţii aerului în municipiul Suceava în anul 2007

2.7.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf (SO2)

Determinările sistematice efectuate în anul 2007 de laboratorul APM Suceava la indicatorul SO2, analizat în 2 puncte de monitorizare din municipiul Suceava (tip industrial –Cuza Vodă, Şc. Miron Costin şi fond urban – Suceava centru, Liceul de Artă) prin probe medii zilnice, au indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu acest indicator. Astfel:

Concentraţiile medii zilnice s-au situat frecvent sub limita de detecţie a metodei analitice utilizate, valorile semnificative înregistrate sporadic situându-se mult sub VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002.

Astfel, concentraţia medie zilnică maximă înregistrată a fost de 0,35 g/m3, în staţia Suceava centru, respectiv 0,75 g/m3 în staţia Cuza Vodă, valori foarte mici comparativ cu VLzilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/m3).

Concentraţiile medii anuale au fost de 0,04 g/m3 în staţia Suceava centru şi 0,063g/m3 în staţia Cuza Vodă. Raportat la CMA anuală (0,06 mg/m3), conform STAS 12574/1987, se constată că acestea sunt de peste 950 de ori mai mici.

Măsurătorile nesistematice efectuate în anul 2007 cu autolaboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava (dotat cu analizor SO2 – metoda de referinţă – fluorescenţă în UV), în diferite perioade ale anului, în diverse puncte mobile din localităţile:

- Rădăuţi (în perioada 03.07-13.07.2007)


30

- Vatra Dornei - în incinta SC MINBUCOVINA SA (în perioada 21.02-02.03.2007)- Siret - în incinta uzinei de apă potabilă a SC ACET SA (în perioada 16.04 - 26.04.2007)- Gura Humorului (în perioada 12.10 - 24.10.2007)- Suceava - parcare magazin Bucovina (în perioada 12.10 - 24.10.2007)- Suceava - parcare sediu APM Suceava (în perioada 17.07 - 23.07.2007)- Câmpulung Moldovenesc (în perioada 01.10 – 12.10.2007)

au indicat încadrarea concentraţiilor medii orare de SO2 mult sub VL orară pentru protecţia sănătăţii umane (350 g/m3), iar a celor medii pe 24 ore, mult sub VL zilnică (125 g/m3), în toate zonele în care s-au făcut măsurători.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul SO2 în perioada 1999-2007

În tabelul 2.7.1.1. este prezentată evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO2

înregistrate în perioada 1999-2007 în municipiul Suceava, comparativ cu C.M.A. conform STAS 12574/1987, şi respectiv a concentraţiilor medii zilnice maxime măsurate în staţiile Cuza Vodă şi Suceava centru, comparativ cu valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, conform Ordinului 592/2002.

Cuza Vodă Suceava centruStaţia/Anul Cmedie anuală (µg/m3) Cmaximă zilnică (µg/m3) Cmedie anuală (µg/m3) Cmaximă zilnică (µg/m3)

1999 0,12 3,0 0,11 4,0

2000 0,10 3,9 0,08 2,6

2001 0,08 4,7 0,21 9,4

2002 0,17 3,8 0,22 3,8

2003 0,14 3,1 0,13 5,1

2004 0,15 1,8 0,14 5,5

2005 0,08 1,1 0,09 1,5

2006 0,14 1,42 0,15 3,98

2007 0,06 0,75 0,04* 0,35*

VL zilnică - 125 - 125

CMA anuală 60 - 60 -*valori aferente perioadei de monitorizare ianuarie-martie 2007

Tabel 2.7.1.1. Concentraţii de SO2 în municipiul Suceava în perioada 1999-2007

Din tabelul 2.7.1.1. se constată că în intervalul analizat toate concentraţiile medii anuale de SO2 s-au situat mult sub C.M.A. conform STAS 12574/1987.

De asemenea, toate concentraţiile medii zilnice s-au încadrat în acest interval de timp cu mult sub VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/m3).

După cum se constată din fig. 2.7.1.1., în această perioadă concentraţiile medii anuale de SO2 au fluctuat uşor de la an la an, dar având valori nesemnificative comparativ cu CMA anuală (60 g/m3), atingând cele mai mici valori în anul 2007, iar cele mai mari în 2002, atât în staţia Suceava centru, cât şi în Cuza Vodă.


31

0,0

0,1

0,2

0,3

�g/mc

Cuza Vodă 0,12 0,10 0,08 0,17 0,14 0,16 0,084 0,14 0,06

Suceava centru 0,11 0,08 0,21 0,22 0,13 0,14 0,088 0,15 0,04

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 2.7.1.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul SO2 în mun. Suceava în per.1999 2007

2.7.2. Concentraţii ale dioxidului de azot (NO2)Determinările sistematice efectuate în anul 2007 de laboratorul APM Suceava la

indicatorul NO2, monitorizat prin:- metode manuale pe probe medii recoltate în 24 ore (prelevare probe medii de 24

ore, urmată de analiză chimică în laborator) în 2 puncte de monitorizare din municipiul Suceava (tip industrial – Cuza Vodă, Şc. Miron Costin şi fond urban –Suceava centru, Liceul de Artă)

- metode automate în staţia de fond urban Sediu APM,

au indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu acest indicator.

Astfel: Concentraţiile medii zilnice s-au situat sub CMA zilnică (0,1 mg/m3, adică 100 g/m3)

conform STAS 12574/1987, aşa cum se constată şi din graficul de mai jos:

CMA

0

20

40

60

80

100

120

mg/mc

Maxime zilnice NO2 40.50 37.90 85.64

CMA 100 100 100

Cuza Vodă Suceava centru Sediu APM

Fig. 2.7.2.1. Concentraţii maxime zilnice de NO2 în municipiul Suceava în anul 2007

Concentraţiile medii anuale, raportate la VL+MT pe anul 2007 (50 g/m3), conform Ordinului 592/2002, sunt de peste 2 ori mai mici în cele 3 staţii de monitorizare. De asemenea, acestea s-au încadrat, aşa cum se constată din graficul de mai jos, şi sub PIE raportat la VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane.

0

20

40

60

mg/mc

Medii anuale NO2 10.3 23.85

VLA 50 50

PIE 26 26

PSE 32 32

Cuza Vodă Sediu APM

Fig. 2.7.2.2. Concentraţii medii anuale de NO2 în municipiul Suceava în anul 2007


32

Concentraţiile medii orare de NO2, măsurate automat în staţia Sediu APM (prin metoda de referinţă conform Ordinului 592/2002 - chemiluminiscenţă), au avut valori situate sub VL orară pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2007 (250 g/m3), concentraţia orară maximă înregistrată fiind de 130,5 g/m3.

Au fost măsurate 8641 valori orare la NO2, reprezentând 98,64% din numărul total de ore din anul 2007, fiind deci îndeplinit obiectivul de calitate a datelor cu privire la captura minimă de date pentru măsurătorile continue (90%).

Întrucât nici o valoare orară nu a depăşit PSE raportat la VL orară, faţă de maxim 18 valori admise a depăşi PSE prin Ordinul 592/2002 (140 g/m3), rezultă că valorile orare de NO2 nu au depăşit PSE în 2007.

Întrucât un număr de 24 valori orare au depăşit PIE raportat la VL orară, faţă de maxim 18 valori admise a depăşi PIE prin Ordinul 592/2002 (100 g/m3), rezultă că valorile orare de NO2 au depăşit PIE în 2007.

Măsurătorile nesistematice efectuate în anul 2007, cu autolaboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava (dotat cu analizor NOx – metoda prin chemiluminiscenţă), în diferite perioade ale anului, în diverse puncte mobile din localităţile:- Rădăuţi (în perioada 03.07-13.07.2007) - Vatra Dornei - în incinta SC MINBUCOVINA SA (în perioada 21.02-02.03.2007)- Siret - în incinta uzinei de apă potabilă a SC ACET SA (în perioada 16.04 - 26.04.2007)- Gura Humorului (în perioada 12.10 - 24.10.2007)- Suceava - parcare magazin Bucovina (în perioada 12.10 - 24.10.2007)- Suceava - parcare sediu APM Suceava (în perioada 17.07 - 23.07.2007)- Câmpulung Moldovenesc (în perioada 01.10 – 12.10.2007) au indicat încadrarea concentraţiilor medii orare mult sub VL orară pentru protecţia sănătăţii umane (250 g/m3), în toate zonele în care s-au făcut măsurători, precum şi a concentraţiilor medii zilnice sub CMA conform STAS 12574/1987.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2 în perioada 1999-2007În tabelul 2.7.2.1. este prezentată evoluţia concentraţiilor de dioxid de azot înregistrate

în perioada 1999-2007 în municipiul Suceava, comparativ cu VL conform Ordinului 592/2002, şi cu C.M.A. conform STAS 12574/1987. Din tabel se constată că, în perioada 1999-2007,nici o valoare medie zilnică la NO2 nu a depăşit C.M.A. conform STAS 12574/1987.

Cuza Vodă Suceava centru Sediu APMStaţia/Anul Cmedie

anuală(µg/m3)

Cmaximă

zilnică(µg/m3)

Cmedie

anuală(µg/m3)

Cmaximă

zilnică(µg/m3)

Cmedie

anuală(µg/m3)

Cmaximă

zilnică(µg/m3)

Cmaximă

orară(µg/m3)

1999 10,25 32,5 7,12 26,2 5,90 32,2 -

2000 8,68 39,6 9,34 33,2 10,46 64,8 -

2001 11,71 37,7 17,84 55,1 14,05 39,3 -2002 13,69 39,9 14,27 51,7 10,20 52,4 -

2003 7,33 28,8 11,47 44,6 11,25 53,7 -

2004 8,73 35,5 17,12 40,8 19,26 53,03 123,62005 9,63 33,5 16,76 58,3 19,07 75,94 147,8

2006 10,31 42,5 13,64 38,9 19,73 73,19 113,4

2007 10,3 40,5 15,75 37,9 23,85 85,64 130,5VL anuală

- 2003-2004- la 1.01.2005- la 1.01.2006- la 1.01.2007- la 1.01.2010

6056,6653,33

5040

-

6056,6653,33

5040

-

6056,6653,33

5040

-

6056,6653,33

5040

VL orară- 2003-2004- la 1.01.2005

- - - - - - 300283,33


33

Cuza Vodă Suceava centru Sediu APMStaţia/Anul Cmedie

anuală(µg/m3)

Cmaximă

zilnică(µg/m3)

Cmedie

anuală(µg/m3)

Cmaximă

zilnică(µg/m3)

Cmedie

anuală(µg/m3)

Cmaximă

zilnică(µg/m3)

Cmaximă

orară(µg/m3)

- la 1.01.2006- la 1.01.2007- la 1.01.2010

266,66250200

CMA zilnicăconf.

STAS 12574/1987- 100 - 100 - 100 -

Tabel 2.7.2.1. Concentraţii de NO2 în municipiul Suceava în perioada 1999-2007

În fig. 2.7.2.3. este prezentată grafic evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NO2 în intervalul analizat. Se constată că în tot intervalul de timp analizat, concentraţiile medii anuale s-au încadrat sub VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane, inclusiv sub VL pentru anul 2010, acestea fiind situate de asemenea şi sub PIE raportat la VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane, în toate staţiile de monitorizare.

Se observă fluctuaţii anuale ale concentraţiilor medii anuale de NO2, cu o uşoară tendinţă generală de creştere a concentraţiilor de dioxid de azot, în principal în staţiile Suceava centru şi Sediu APM, ce ar putea fi corelată cu intensificarea traficului auto în aceste zone, în intervalul analizat.

0

10

20

30

40

50

60

70

�g/mc

CMA/VLA 40 40 40 40 60 60 56,66 53,33 50

PSE 32 32 32 32 32 32 32 32 32

PIE 26 26 26 26 26 26 26 26 26

Cuza Vodă 10,25 8,68 11,71 13,69 7,33 8,73 9,63 10,31 10,3

Suceava centru 7,12 9,34 17,84 14,27 11,47 17,12 16,76 13,64 15,75

Sediu APM 5,90 10,46 14,05 10,20 11,25 19,26 19,07 19,73 23,85

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 2.7.2.3. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NO2

în municipiul Suceava în perioada 1999-2007

Notă: În tabelul 2.7.2.1. şi în fig. 2.7.2.3. evoluţia VL se datorează trecerii, de la 1 ianuarie 2003, la alte limite pentru NO2 decât CMA reglementate de STAS 12574/1987, urmare transpunerii directivelor UE în domeniul calităţii aerului, prin Ordinul 592/2002, care stabileşte marje de toleranţă descrescătoare până la momentul conformării cu VL anuale şi orare (1 ianuarie 2010).

Concentraţiile medii orare de NO2 măsurate în perioada 2004-2007 în staţia Sediu APM cu analizorul automat de NO2 (prin metoda de referinţă conform Ordinului 592/2002 -chemiluminiscenţă), s-au încadrat sub VL+MT pentru anii 2004 - 2007 cât şi sub VL pentru anul 2010, stabilite prin Ordinul 592/2002.

De menţionat că în tot intervalul de timp a fost îndeplinit obiectivul de calitate a datelor cu privire la captura minimă de date pentru măsurătorile continue (minim 90%).

Evoluţia valorilor orare maxime înregistrate în perioada 2004-2007 în staţia Sediu APM, comparativ cu VL, PIE şi PSE orare, este reprezentată grafic în fig. 2.7.2.4.


34

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

350.0

mg/mc

Sediu APM 123.6 147.8 113.4 130.5

VL+MT orară 300 283.33 266.66 250

VL orară 2010 200 200 200 200

PSE orară 140 140 140 140

PIE orară 100 100 100 100

2004 2005 2006 2007

Fig. 2.7.2.4. Evoluţia valorilor orare maxime înregistrate la indicatorul NO2

în municipiul Suceava în anii 2004 – 2007

Întrucât nici o valoare orară nu a depăşit PSE raportat la VL orară, faţă de maxim 18 valori admise a depăşi PSE prin Ordinul 592/2002 (140 g/m3), rezultă că valorile orare de NO2 nu au depăşit PSE în 2007.

Întrucât un număr de 24 valori orare au depăşit PIE raportat la VL orară, faţă de maxim 18 valori admise a depăşi PIE prin Ordinul 592/2002 (100 g/m3), rezultă că valorile orare de NO2 au depăşit PIE în 2007.

Se constată că în municipiul Suceava concentraţiile medii orare de NO2 s-au situat sub PSE pentru protecţia sănătăţii umane în intervalul 2004-2007 şi sub PIE în intervalul 2004-2006.

2.7.3. Concentraţii de amoniac (NH3)

Determinările sistematice efectuate de laboratorul APM Suceava la indicatorul NH3, într-un punct de monitorizare din municipiul Suceava (fond urban – Suceava centru, Liceul de Artă) prin probe medii de 24 ore, doar în perioada ianuarie-martie 2008, au indicat o calitate corespunzătoare a aerului în municipiul Suceava în raport cu acest indicator, toate concentraţiile medii zilnice situându-se în această perioadă sub CMA conform STAS 12574/1987 (0,1 mg/m3). Concentraţia maximă înregistrată a fost de 0,0311 mg/m3.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NH3 în perioada 2001-2006

Concentraţiile medii şi maxime anuale, comparativ cu CMA conform STAS 12574/1987, precum şi frecvenţa depăşirilor CMA la acest indicator în perioada de monitorizare 2001-2007, în staţia Suceava centru, sunt prezentate în tabelul 2.7.3.1.

Acest indicator a fost monitorizat în mai multe staţii de monitorizare din municipiul Suceava, dar pe diferite perioade de timp (Sediu APM, Iţcani, Cuza Vodă).

În nici una dintre aceste staţii nu au fost depăşiri ale CMA la amoniac, cu excepţia staţiei Sediu APM – cartier Obcini, unde în anul 2000 frecvenţa depăşirilor a fost de 4,25% şi a staţiei Suceava centru, unde a fost o singură depăşire a CMA, în 2001.

Sursele de emisie ale acestui poluant erau vechile uzine frigorifice ale unităţilor de industrie alimentară din zona industrială Şcheia, zonă situată la cca. 1 km de staţia Sediu APM.

După anul 2001 nu s-au mai înregistrat depăşiri ale CMA la acest indicator, monitorizat în staţia Suceava urmare a măsurilor de eliminare/prevenire a pierderilor de NH3

luate de deţinătorii de instalaţii de refrigerare cu NH3 şi a înlocuirii totale/parţiale ale acestora


35

cu instalaţii ce utilizează agenţi de răcire ecologici.

Suceava centruStaţia/

Anul Cmedie anuală

(mg/m3)

Cmaximă zilnică

(mg/m3)

Frecv dep.

%

2001 0,0313 0,1135 0,47

2002 0,0220 0,0685 0

2003 0,0281 0,0786 0

2004 0,0129 0,0432 0

2005 0,0154 0,0488 0

2006 0,0162 0,0614 0

2007* - 0,0311 0

CMA zilnică - 0,1 -

* Nu s-a monitorizat acest poluant decât în perioada ianuarie-martie 2007, ca atare nu se pot prelucra statistic datele la nivelul anului 2007

Tabel 2.7.3.1. Concentraţii de NH3 şi frecvenţa depăşirilor CMA în municipiul Suceava în perioada 2001-2007

Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale acestui poluant în atmosfera municipiului Suceava este reprezentată grafic în fig. 2.7.3.1. Se constată că la acest indicator concentraţiile în atmosferă sunt în scădere în toate punctele în care a fost monitorizat, de-a lungul perioadei analizate.

0,00

0,01

0,02

0,03

0,04

mg/mc

Cuza Vodă 0,0241 0,0241 0,0133

Suceava centru 0,0313 0,0220 0,0281 0,0129 0,0154 0,0162

Iţcani 0,0302 0,0292 0,0200 0,0242 0,0200 0,0230

Sediu APM 0,0287 0,0415 0,0133 0,0187 0,0165

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 2.7.3.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul NH3

în municipiul Suceava în perioada 1999-2006

În figura de mai jos este prezentată evoluţia concentraţiilor maxime înregistrate anual în perioada 2001-2007 în staţia Suceava centru:

0,00

0,05

0,10

0,15

mg/mc

maxima anuală 0,1135 0,0685 0,0786 0,0432 0,0488 0,0614 0,0311

CMA zilnică 0,1000 0,1000 0,1000 0,1000 0,1000 0,1 0,1

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007*

* Nu s-a monitorizat acest poluant decât în perioada ianuarie-martie 2007

Fig. 2.7.3.2. Evoluţia concentraţiilor maxime anuale la indicatorul NH3 în staţia Suceava centru în perioada 2001-2007


36

2.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)

Ozonul se găseşte în mod natural în concentraţii foarte mici în troposferă (atmosfera joasă). Cele două surse naturale de ozon în atmosfera joasă sunt emisiile de compuşi organici volatili emişi de plante şi sol, şi mici cantităţi de ozon din stratosferă, care migrează, ocazional, spre suprafaţa pământului.

Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează viaţa pe Pământ, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit de toxic şi constituie poluantulprincipal al atmosferei zonelor industrializate şi aglomerărilor urbane, deoarece precursorii acestuia (COV, NOx) provin din activităţi industriale şi trafic rutier.

Ozonul este un poluant secundar, deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, acesta nu este emis direct de vreo sursă de emisie. El se formează prin interacţiunea luminii solare, în principal a radiaţiilor ultraviolete, cu poluanţii primari, compuşi organici volatili şi oxizi de azot, prin reacţii fotochimice în care sunt implicaţi radicali liberi.

Ozonul este generat şi prin descărcări electrice în atmosferă. Are densitatea de 1,66 ori mai mare decât aerul şi se menţine aproape de sol. Este instabil în atmosfera dinamică, se descompune uşor, generând radicali liberi cu putere oxidantă.

Distrugerea ozonului din atmosfera joasă se realizează prin procese de transport şi distrugere chimică, ca urmare a interacţiunii cu alţi compuşi din atmosferă.

Se consideră prin urmare că prezenţa ozonului în troposferă constituie rezultatul a două procese de bază:

schimburile troposferă/stratosferă, care determină transportul către troposferă a aerului stratosferic bogat în ozon; producerea ozonului în atmosfera joasă (troposferă), prin reacţii fotochimice (sub acţiunea radiaţiilor UV), din precursori precum compuşii organici volatili (COV non-metanici şi metanul), alături de oxizii de azot, având ca substrat particulele de aerosoli (particule lichide sau solide din aer).

Ca urmare a faptului că precursorii ozonului pot fi transportaţi de la mare distanţă, ca şi datorită variabilităţii schimburilor dintre stratosferă şi troposferă, concentraţiile de ozon în atmosfera joasă sunt foarte variabile în timp şi spaţiu, fiind totodată dificil de controlat.

Staţiile de monitorizare a acestui poluant trebuie să monitorizeze totodată şi concentraţiile de precursori (NOx şi COV).

Având în vedere impactul compuşilor oxidanţi prezenţi în atmosfera joasă (troposferă), şi anume: efect iritant pentru ochi şi asupra căilor respiratorii la om, intensificarea proceselor oxidative din organismele vii, efect toxic pentru plante, la care determină inhibarea fotosintezei, producerea de leziuni foliare, necroze, concentraţiile în atmosfera joasă ale acestui indicator de poluare sunt reglementate de Directiva UE 2002/3/EC, transpusă în România prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002.

A.P.M. Suceava monitorizează în timp real concentraţiile de ozon troposferic în punctul sediu A.P.M. – cartier Obcini, cu ajutorul unui analizor automat de ozon, începând din luna aprilie 2002.

Metoda utilizată este metoda de referinţă indicată de Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, şi anume metoda fotometrică în UV.

2.7.4.1. Concentraţii de ozon troposferic (O3)

Analiza statistică a rezultatelor obţinute din monitorizarea automată a concentraţiilor de ozon în anul 2007 indică următoarele:

nicio concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă (180 g/m3 şi respectiv 240 g/m3) stabilite prin Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, concentraţia orară


37

maximă înregistrată fiind de 118 g/m3, în 22 iulie 2007.

În medie, cele mai ridicate valori la O3 s-au înregistrat în perioada martie-iulie, perioadă cu temperaturi crescute şi durată mai mare de iluminare diurnă, factori care favorizează reacţiile fotochimice de formare a ozonului, aşa cum se constată şi din graficul de mai jos.

nicio concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore nu a depăşit obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/m3),

PI

PA

0

50

100

150

200

250

300

mg/mc

media 39,53 43,87 53,12 61,58 60,65 59,37 60,32 48,32 34,14 25,29 29,96 31,5

maxima 76 106 112 110 110 102 118 102 76 74 62 72

minima 6 10 12 12 14 12 10 8 8 6 10 6

PI 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180

PA 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240 240

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Fig. 2.7.4.1. Variaţia lunară a concentraţiilor de O3 în anul 2007 – Sediu APM Suceava

La măsurătorile nesistematice efectuate în 2007 cu autolaboratorul APM (analizor O3 – metoda fotometrică în UV) nici o valoare medie orară nu a atins PI (180 g/mc) sau PA (240 g/mc) conform Ordinului MAPM 592/2002, în zonele în care s-au făcut măsurători, şi anume în zona centrală a municipiului Vatra Dornei – incinta SC MINBUCOVINA SA (în perioada 21.02-02.03.2007) şi în oraşul Siret – în incinta uzinei de apă potabilă a SC ACET SA – Agenţia Siret (în perioada 16.04. - 26.04.2007).

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul O3 în perioada 2002-2007

Analiza rezultatelor obţinute din monitorizarea O3 în perioada aprilie 2002 – decembrie 2007, indică următoarele:

Nici o concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă, concentraţiile orare maxime înregistrate anual în această perioadă fiind reprezentate în graficul de mai jos, comparativ cu PI şi PA:

PA

PI

0

100

200

mg/mc

PA 240 240 240 240 240 240

PI 180 180 180 180 180 180

Val. Maximă orară O3 88 120 122 122 146 118

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 2.7.4.2. Concentraţii orare maxime de O3 măsurate în municipiul Suceava în perioada aprilie 2002-decembrie 2007

în intervalul 2003-2007 o singură concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore a


38

depăşit obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 g/m3), aceasta fiind de 139,5 g/m3, înregistrată în data de 4 mai 2006, ora 18. De menţionat că valorile maxime anuale ale acestui parametru sunt totuşi apropiate de OTL, aşa cum se constată şi din fig. 2.7.4.3.

0

100

200

mg/mc

OTL 120 120 120 120 120

Max. zilnică a mediilor de 8 ore 111 118.75 112.75 139.5 106.25

2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 2.7.4.3. Concentraţii maxime zilnice ale mediilor de 8 ore la O3

măsurate în municipiul Suceava în perioada 2003 - 2007

2.7.5. Concentraţii de pulberi în suspensie PM10

Acest indicator a fost monitorizat continuu în staţia Sediu APM – cartier Obcini, considerată staţie de fond urban. Pulberile PM10 au fost prelevate prin metoda de referinţă, cu ajutorul unui prelevator LVS şi determinate conform metodei de referinţă prevăzute de Ordinul 592/2002 (gravimetric).

Staţia de monitorizare a pulberilor PM10 este amplasată în vecinătatea E85, la peste 30 m distanţă, şi a unui drum municipal secundar (cca. 10 m).

În tabelul 2.7.5.1. sunt prezentate sintetic rezultatele monitorizării pulberilor în suspensie PM10 în anul 2007.

Judeţul Suceava

Pulberi PM10VL pentru

protecţia sănătăţii umane: - la 01.01.2007

Punct monitorizare

Valoaremedieanuală

Valoare maximă 24

ore

UM

Medie anuală 24 ore

Frecvenţa depăşirii VL+MT

pe 24 ore(%)

Sediu APM 41,81 126,33 g/m3 40 50 23,3

Tabelul 2.7.5.1. Concentraţii zilnice şi anuale de pulberi PM10 în municipiul Suceava în anul 2007

Concentraţiile medii zilnice de pulberi PM10 determinate în anul 2007 au fost cuprinse între o valoare minimă de 1,54 g/m3 şi o maximă de 126,33 g/m3.

Din cele 352 de concentraţii medii zilnice măsurate în anul 2007, 82 au depăşit VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane pe anul 2007, conform Ordinului 592/2002 (50 g/m3, a nu se depăşi de peste 35 de ori într-un an calendaristic).

Prin urmare putem concluziona că, la indicatorul PM10, VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2007 a fost depăşită.

Concentraţia medie anuală a pulberilor PM10 a depăşit uşor VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru anul 2007.

Măsurătorile nesistematice efectuate la indicatorul PM10 în anul 2007 cu autolaboratorul A.P.M. (măsurare automată), raportate la VL zilnică pentru protecţia sănătăţii umane pe anul 2007 (50 g/m3), au indicat următoarele:

- în mun. Vatra Dornei, în perioada 21.02. – 02.03.2007, pulberile PM0 au înregistrat valori medii zilnice cuprinse între 22,04 µg/mc şi 88,35 µg/mc. Din cele 8 valori medii zilnice a fost înregistrată 2 depăşiri ale VL pentru protecţia sănătăţii umane, în principal datorate


39

încălzirii rezidenţiale pe timp de iarnă, în condiţiile meteo specifice depresiunii în care se află localitatea.

- în oraşul Siret, concentraţiile medii zilnice măsurate în intervalul 16.04-26.04.2007 au fost cuprinse între 11,23 µg/mc şi 38,9 µg/mc, nici una din cele 5 valori medii zilnice nedepăşind VL.

- la măsurătorile indicative efectuate la sediul APM Suceava, în perioada 17-23.07.2007 pulberile PM0 au înregistrat valori medii zilnice cuprinse între 54 µg/mc şi 70,68 µg/mc. Toate cele 5 valori medii zilnice au depăşit valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (50 µg/mc).

- în oraşul Gura Humorului, concentraţiile medii zilnice măsurate în intervalul 12-24.10.2007 au fost cuprinse între 9,74 µg/mc şi 61,75 µg/mc. Valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane (50 µg/mc) a fost depăşită de una din cele 6 valori medii zilnice.

- în mun. Câmpulung Moldovenesc, concentraţiile medii zilnice măsurate în intervalul 01-12.10.2007 au fost cuprinse între 15,65 µg/mc şi 57,94 µg/mc. Din cele 10 valori medii zilnice, 3 au depăşit uşor VL pentru protecţia sănătăţii umane (50 µg/mc).

- nu au existat depăşiri ale valorii limită la măsurătorile efectuate în municipiul Rădăuţi (în perioada 03.07-13.07.2007) şi în parcarea magazinului Bucovina Suceava (12-24.10.2006).

Trebuie precizat că valorile mai scăzute la acest indicator s-au înregistrat în condiţii de precipitaţii (mai ales în oraşul Gura Humorului, unde acestea au fost însemnate cantitativ în ultimele 4 zile ale măsurătorilor), iar cele mai ridicate în principal în condiţii de calm atmosferic.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul PM10 în perioada 2003- 2007

Evoluţia concentraţiilor medii anuale, precum şi a valorilor zilnice maxime înregistrate în perioada de monitorizare mai 2003-decembrie 2007 este prezentată în tabelul 2.7.5.2.

Sediu APM

Staţia/

AnulCmedie

anuală

(g/mc)

VL+MT anuală

Cmaximă

zilnică

(g/mc)

VL+MT zilnică

Nr. depăşiri VL+MT zilnică

Nr. măsurători

Frecvenţa depăşirilor

VL+MT

(%)

2003 41,03* 60 148,63 75 18*/69 220 8,2

2004 40,75 60 172,19 75 25/82 355 7,0

2005 46,90 53,33 157,72 66,67 62/126 323 19,2

2006 49,32 46,66 173,67 58,33 101/144 363 27,8

2007 41,81 40 126,33 50 82 352 23,3

VL la 01.01.2007

40 50max. 35 valori

> VL

min. 90%/an

-

* NOTĂ: În 2003 s-au efectuat măsurători începând din luna mai, obţinându-se doar 220 valori medii zilnice.

Tabel 2.7.5.2. Concentraţii medii şi maxime anuale de PM10 în municipiul Suceava în perioada 2003-2007

În intervalul analizat, VL+MT anuală a fost depăşită doar pentru anul 2006. De remarcat însă că VL anuală valabilă începând din anul 2007 (40 µg/mc) a fost depăşită în toţi anii în care a fost monitorizat acest indicator.

Se constată o evoluţie crescătoare a concentraţiilor medii anuale de pulberi PM10 în intervalul de timp analizat, ca şi a frecvenţei depăşirilor VL+MT zilnice până în 2006, cu o


40

tendinţă de scădere în anul 2007.

Dacă în 2003 şi 2004 valorile zilnice la PM10 nu au depăşit VL+MT pe aceşti ani (doar 18 şi respectiv 25 de valori au depăşit această limită, fiind admise 35 de depăşiri/an),în 2005 şi în 2006 concentraţiile medii zilnice la PM10 au depăşit VL+MT zilnică pentru anul 2005, respectiv 2006 (62 şi respectiv 101 valori au depăşit VL pentru aceşti ani).

În anul 2007 nu a mai existat marjă de toleranţă, iar valoarea limită zilnică de 50 µg/mc a fost depăşită, cu o frecvenţă de 23,3%.

Raportat la VL zilnică valabilă din 01.01.2007 (50 µg/mc), în toţi anii numărul de valori zilnice mai mari de 50 µg/mc a fost mai mare decât 35.

În anul 2007 APM Suceava a elaborat planul cadru de gestionare a calităţii aerului, pentru situaţii de poluări accidentale cu pulberi care depăşesc pragul de alertă şi a iniţiat elaborarea de programe de gestionare a calităţii aerului în zonele în care evaluarea provizorie a calităţii aerului a indicat depăşirea VL la acest indicator. A fost constituită comisia tehnică care va elabora programele, aceasta fiind numită prin Ordinul Prefectului nrr. 403/2007.Din comisia tehnică fac parte reprezentanţi ai APM, autorităţilor administraţiei publice locale, altor autorităţi locale implicate (Garda de Mediu, Autoritatea pentru Sănătate Publică), precum şi reprezentanţi ai principalelor surse de poluare locale.

Nu s-a demarat încă elaborarea programelor, întrucât se aşteaptă rezultatul final al evaluării preliminarii a calităţii aerului efectuată de către ANPM

Nivelul de poluare de fond cu pulberi fracţia PM10 este datorat atât surselor locale punctuale de emisie (diferite activităţi industriale, centrale termice industriale, CET Suceava), cât şi surselor de trafic şi celor de arie (surse difuze, cum ar fi terenurile virane, construcţii şi demolări, depozite de deşeuri, arderea de deşeuri vegetale în aer liber etc.), adică surselor difuze, răspândite pe teritoriul municipiului.

Creşterea continuă a numărului de autovehicule în trafic a condus la evoluţia crescătoare a poluării cu pulberi PM10 a municipiului Suceava, aceasta fiind probabil componenta principală a emisiilor de pulberi PM10 la nivelul municipiului Suceava şi nu numai.

Resuspensionarea de către vânt a pulberilor stradale joacă un rol important în menţinerea unui nivel relativ ridicat de poluare cu pulberi fine în suspensie, alături de insuficienţa spaţiilor verzi, care au rol important în autopurificarea aerului.

Condiţiile meteo contribuie de asemenea decisiv la existenţa unor concentraţii ridicate de pulberi micronice în atmosferă, îndeosebi prin lipsa precipitaţiilor pe perioade lungi de timp.

2.7.6. Concentraţii ale metalelor grele

În 2007 APM Suceava a monitorizat Pb din pulberi în suspensie PM10, conform prevederilor Ordinului 592/2002, doar prin măsurători indicative (o măsurare aleatorie/săptămână), în staţia Sediu APM.

Metoda de prelevare utilizată este metoda de referinţă pentru prelevarea pulberilor PM10, conform Ordinului 592/2002, şi anume colectarea pe filtre conform EN 12341. Metoda de analiză este de asemenea metoda de referinţă prevăzută de Ordinul 592/2002, fiind conformă SR ISO 9855/1999 – spectroscopie cu absorbţie atomică în cuptor de grafit.

Raportat la VL indicativă anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru 2007 (0,5 g/m3), concentraţia medie de Pb pe anul 2007, de 0,0224 g/m3, a fost de cca. 22 ori mai scăzută.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul Pb din PM10 în perioada 2003-2007

Acest indicator a fost monitorizat începând din mai 2003, în staţia Sediu APM. Având în vedere faptul că, în anul 2003, concentraţia medie rezultată în urma

monitorizării continue, prin probe medii zilnice, a concentraţiilor de Pb din fracţia PM10 în


41

perioada mai-decembrie (care a fost de 0,02 g/m3) s-a situat mult sub VL anuală pentru anul 2007 (0,5 g/m3), precum şi mult sub PIE (0,25 g/m3), începând din 2004 APM Suceava a monitorizat acest indicator doar prin măsurători discontinue, cu timp minim acoperit de 14% (o măsurare aleatorie/săptămână), în staţia Sediu APM.

Evoluţia concentraţiilor medii anuale de Pb este reprezentată grafic în fig. 2.7.6.1.Concentraţiile de Pb se menţin, în medie, la un nivel scăzut, relativ acelaşi în perioada 2003-2007, nivel situat mult sub PIE raportat la VL anuală pentru protecţia sănătăţii umane.

0,00

0,10

0,20

0,30

mg/mc

PIE 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25

Medie anuală Pb 0,020 0,016 0,020 0,037 0,0224

2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 2.7.6.1. Concentraţii medii anuale de Pb măsurate în municipiul Suceava în perioada 2003-2007

2.7.7. Concentraţii de hidrogen sulfurat (H2S)

La indicatorul hidrogen sulfurat (H2S), al cărui sursă principală de emisie este fabricarea celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava, nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admise zilnice (0,008 mg/m3) în staţia în care a fost monitorizat acest poluant (Cuza Vodă – Şcoala Miron Costin) în 2007.

Începând din septembrie 2007, această sursă de emisie a fost sistată de către SC AMBRO SA Suceava.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul hidrogen sulfurat în perioada 1999-2007

Concentraţiile medii şi maxime anuale înregistrate în perioada 1999-2007 în staţia Cuza Vodă, comparativ cu CMA conform STAS 12574/1987 sunt prezentate în tabelul 2.7.7.1.

Cuza VodăStaţia/

AnulCmedie anuală

(mg/mc)

Cmaximă zilnică

(mg/mc)

1999 0,00009 0,0017

2000 0,00054 0,0033

2001 0,00022 0,0026

2002 0,00011 0,0014

2003 0,00010 0,0027

2004 0,00024 0,0050

2006 - 0,0028

2007 0,0003 0,0030

CMA zilnică - 0,008

Tabel 2.7.7.1. Concentraţii medii şi maxime anuale de H2S în staţia Cuza Vodă în perioada 1999-2007


42

Nici o valoare zilnică nu a depăşit CMA conform STAS 12574/1987 în acest interval de timp, în nici una din staţiile în care a fost monitorizat în decursul acestor ani.

Evoluţia concentraţiilor medii anuale la acest indicator în toate staţiile în care a fost monitorizat în perioada 1999-2007 este prezentată în fig. 2.7.7.1.

0,0000

0,0002

0,0004

0,0006

0,0008

mg/mc

Cuza Vodă 0,00009 0,00054 0,00022 0,00011 0,00011 0,00025 0,0008 0,0003

Suceava centru 0,00008 0,00031 0,00017 0,00010 0,00009 0,00019

Iţcani 0,00006 0,00043 0,00015 0,00009 0,00009 0,00028

Sediu APM 0,00005 0,00030 0,00006 0,00006 0,00009

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006* 2007

* NOTĂ: Concentraţia medie din 2006 se referă doar la perioada de monitorizare septembrie – decembrie 2006, în care nu sunt incluse zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, când laboratorul nu a funcţionat.

Fig. 2.77.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale la indicatorul hidrogen sulfuratîn municipiul Suceava în perioada 1999-2007

Nivelul concentraţiilor de hidrogen sulfurat în atmosfera municipiului Suceava a fost mai scăzut în perioada 2002-2003, ca urmare a lucrărilor de retehnologizare şi modernizare a fluxului tehnologic, desfăşurate etapizat începând din 1999 până în 2002, care au condus la optimizarea procesului de regenerare a leşiilor, având drept rezultat şi reducerea emisiilorspecifice.

La aceasta a contribuit şi punerea în funcţiune, cu colectarea etapizată a surselor importante de emisie a acestui poluant, în perioada 2002-2003, a instalaţiei de stripare-depoluare a compuşilor cu sulf, gazele evacuate din această instalaţie fiind ulterior incinerate în cuptoarele de var.

În 2004 se constată o creştere uşoară a concentraţiilor de hidrogen sulfurat în toate cele 3 staţii în care acest indicator a fost monitorizat, pentru ca, în perioada de funcţionare a fabricării celulozei din lemn la SC AMBRO SA Suceava din a doua parte a anului 2006, creşterea să fie accentuată în staţia Cuza Vodă, în care indicatorul a fost monitorizat.

Aceasta se datorează modificărilor aduse de SC AMBRO SA în ceea ce priveşte soluţia de eliminare a gazelor cu sulf redus, şi anume colectarea şi incinerarea acestora în cazanul de regenerare. Aceasta este o soluţie care face parte dintre tehnicile BAT în domeniu (cele mai bune tehnici disponibile), dar în prima perioadă de după reluarea activităţii de producere a celulozei din lemn în sept. 2006, această instalaţie a fost în probe tehnologice. Pe de altă parte, ori de câte ori sistemele de protecţie automatizate sesizauneîncadrarea gazelor în anumiţi parametri de proces, acestea erau evacuate direct în atmosferă, neexistând un sistem secundar, de rezervă, pentru procesarea lor. Acest lucru a fost remediat pe parcursul anului 2007, după care activitatea a fost complet oprită în sept. 2007.

2.7.8. Concentraţii de mercaptani

În anul 2007 indicatorul mercaptani, al cărui sursă principală de emisie este fabricarea celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava, a fost monitorizat până în luna septembrie, odată cu încetarea activităţii de fabricare a celulozei şi hârtiei de către SC


43

AMBRO SA în staţia Cuza Vodă, iar în staţia Centru a fost monitorizat doar în perioada ianuarie –martie 2007 (după care staţia a fost desfiinţată).

În perioada ianuarie – septembrie 2007 limita zilnică maximă admisă conform STAS 12574/1987 (0,00001 mg/mc) a fost depăşită în staţia Cuza Vodă – Şcoala Miron Costin la 31,32% din numărul de măsurători, respectiv 35,71 % în staţia Centru (aşa cum rezultă şi din tabelul 2.7.8.1.

Concentraţiile maxime pe 24 ore determinate în 2007 au fost de 0,00210 mg/m3 în staţia Cuza Vodă şi respectiv de 0,00159 mg/m3 în staţia Suceava-centru.

Acest poluant, la concentraţiile mici în care este prezent în atmosferă, este un poluant de disconfort datorită mirosului foarte neplăcut, caracteristic, fapt ce a determinat stabilirea CMA prin STAS 12574/1987 pentru acest poluant la un nivel foarte scăzut (0,00001 mg/mc), apropiat de pragul olfactiv.

Amplasarea sursei în zona depresionară Valea Sucevei, unde condiţiile de microclimat nu sunt favorabile dispersiei poluanţilor, fiind frecvente situaţiile de inversiune termică şi calm atmosferic (manifestări meteo destul de frecvente în perioada toamnă-iarnă, ca şi ceaţa, care este un factor important ce contribuie la creşterea nivelului de poluare în atmosfera joasă), a contribuit şi ea la înregistrarea relativ frecventă de concentraţii de mercaptani peste limita admisă în municipiul Suceava, în perioadele de funcţionare a activităţii de fabricarea celulozei din lemn.

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul mercaptani în perioada 1999-2007Concentraţiile medii şi maxime anuale înregistrate în perioada 1999-2007, comparativ

cu CMA conform STAS 12574/1987, precum şi frecvenţa depăşirilor CMA, sunt prezentate în tabelul 2.7.8.1., pentru cele două staţii în care a fost monitorizat acest indicator inclusiv în anul 2007.

Cuza Vodă Suceava centruStaţia/

Anul Cmedie anuală

(mg/mc)

Cmaximă zilnică

(mg/mc)

Frecv dep.

%

Cmedie anuală

(mg/mc)

Cmaximă zilnică

(mg/mc)

Frecv dep.

%

1999 0,00011 0,00317 7,85 0,00005 0,00276 5,14

2000 0,00058 0,01783 38,35 0,00055 0,01748 30,89

2001 0,00050 0,00712 52,6 0,00056 0,00680 48,37

2002 0,00056 0,00606 57,68 0,00048 0,00625 50,84

2003 0,00038 0,00905 40,06 0,00029 0,00368 36,9

2004 0,00027 0,00398 30,67 0,00012 0,00368 14,83

2005 - 0,00162 - - 0,00136 -

2006 - 0,00526 66,67* - 0,00472 65,06*

2007 0,000179 0,00210 31,32 - 0,00159 35,71**

CMA zilnică - 0,00001 - - 0,00001 -

NOTĂ * Frecvenţa depăşirilor este raportată doar la perioada de monitorizare septembrie – decembrie 2006, în care nu sunt incluse zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, când laboratorul nu a funcţionat. Datorită neacoperirii în timp a întregului an 2006 şi 2005 (când s-au monitorizat mercaptanii doar în perioada ianuarie-iunie, deoarece fabricarea celulozei a funcţionat numai în perioada ianuarie-martie 2005), nu se pot calcula medii anuale.

** Monitorizarea a fost făcută doar în perioada ianuarie-martie 2007Tabel 2.7.8.1. Concentraţii medii şi maxime anuale de mercaptani

şi frecvenţa anuală a depăşirilor CMA zilnică în municipiul Suceava, în perioada 1999-2007


44

Evoluţia concentraţiilor medii anuale ale acestui indicator este prezentată grafic în fig. 2.7.8.1.

0,0000

0,0001

0,0002

0,0003

0,0004

0,0005

0,0006

mg/mc

Cuza Vodă 0,00011 0,00058 0,00050 0,00056 0,00038 0,00027 0,00062 0,000179

Suceava centru 0,00005 0,00055 0,00056 0,00048 0,00029 0,00012 0,00055 0,000195

Iţcani 0,00004 0,00026 0,00032 0,00034 0,00024 0,00015

Sediu APM 0,00006 0,00025 0,00025 0,00027 0,00016

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006* 2007**

NOTĂ *: Media anuală pe 2006 este raportată doar la perioada de monitorizare septembrie – decembrie 2006, în care nu sunt incluse zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, când laboratorul nu a funcţionat. Datorită neacoperirii în timp a întregului an 2006 şi 2005 (când fabricarea celulozei a funcţionat numai în perioada ianuarie-februarie 2005, media nefiind relevantă), mediile anuale pe anul 2006 au doar caracter orientativ.

**În anul 2007 în statia Centru monitorizarea s-a făcut doar în perioada ianuarie-martie 2007 iar în Staţia Cuza Vodă monitorizarea s-a făcut în perioada ianuarie-septembrie 2007.

Fig. 2.7.8.1. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de mercaptani în municipiul Suceava perioada 1999 - 2007

Se constată o evoluţie relativ similară cu cea a concentraţiilor de hidrogen sulfurat, provenit din aceeaşi sursă de emisie, cu creşterea semnificativă a concentraţiei medii în perioada din anul 2006 în care a funcţionat instalaţia de fabricare a celulozei din lemn. În anul 2007 concentraţiile de mercaptani au scăzut.

Explicaţia acestei evoluţii este aceeaşi ca şi în cazul hidrogenului sulfurat.

Din fig. 2.7.8.2. se constată o evoluţie similară în ceea ce priveşte frecvenţa depăşirilor CMA la indicatorul mercaptani ca şi în cazul mediilor anuale la acest indicator.

Astfel, se constată de asemenea o creştere a frecvenţei depăşirilor CMA zilnice începând din anul 2000 până în 2002, în toate punctele de monitorizare, cu reducerea acesteia în perioada 2003-2004, ca urmare a măsurilor menţionate anterior, pentru ca, în perioada septembrie-decembrie 2006, să se atingă cele mai mari niveluri ale frecvenţei depăşirilor CMA din tot intervalul analizat.

0

20

40

60

80

%

Cuza Vodă 7,9 38,4 52,6 57,7 40,1 30,7 66,67 31,32

Suceava centru 5,1 30,9 48,4 50,8 36,9 14,8 65,06 35,71

Iţcani 3,9 26,9 39,6 44,9 30,1 17,6

Sediu APM 5,2 22,2 36,4 39,4 25,2

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006* 2007*

* NOTĂ: Frecvenţa depăşirilor este raportată doar la perioada de monitorizare septembrie – decembrie 2006, în care nu sunt incluse zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, când laboratorul nu a funcţionat. Datorită neacoperirii în timp a anului 2006, frecvenţele depăşirilor CMA în 2006 sunt orientative. Similar, în anul 2007, când în statia Centru monitorizarea s-a făcut în perioada ianuarie-martie 2007 iar în Staţia Cuza Vodă monitorizarea s-a făcut în perioada ianuarie-septembrie.

Fig. 2.7.8.2. Evoluţia frecvenţei depăşirilor CMA zilnice la indicatorulmetilmercaptan în perioada 1999-2007


45

Dacă analizăm evoluţia concentraţiilor maxime de mercaptani înregistrate în intervalul de timp analizat, prezentată grafic în fig. 2.7.8.3., constatăm că vârfurile de poluare cu mercaptani au coborât semnificativ în staţiile Cuza Vodă şi Suceava centru faţă de anul 2000, ca urmare a lucrărilor de retehnologizare efectuate şi măsurilor de depoluare şi incinerare a gazelor reziduale cu conţinut ridicat de mercaptani realizate în acest interval de timp.

În anul 2007 valorile concentraţiilor maxim admise au scăzut ajungând la cel mai scăzut nivel din perioada analizată.

0,000

0,005

0,010

0,015

0,020

mg/mc

Cuza Vodă 0,00317 0,01783 0,00712 0,00606 0,00905 0,00398 0,00526 0,0021

Suceava centru 0,00276 0,01748 0,00680 0,00625 0,00368 0,00368 0,00472 0,00159

Iţcani 0,00213 0,00957 0,00782 0,00368 0,00312 0,00276

Sediu APM 0,00423 0,00680 0,00234 0,00340 0,00252

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006* 2007*

Fig. 2.7.8.3. Evoluţia concentraţiilor maxime anuale de mercaptani înregistrate în municipiul Suceava în perioada 1999-2007

2.8. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimică O3), fiind prezent în proporţie de cca. 90% în stratosferă, la o altitudine între 10 şi 50 km, cu un maxim între 20-35 km, acesta realizând un înveliş protector pentru planeta Pământ care filtrează radiaţiile solare ultraviolete, dăunătoare lumii vii.

Stratul de ozon stratosferic este definit de Convenţia de la Viena ca fiind „Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”.

În atmosfera înaltă (stratosferă), ozonul se formează în mod natural, prin acţiunea radiaţiilor ultraviolete din lumina solară asupra moleculelor de oxigen (O2). Prezenţa lui în stratul limită planetar este indispensabilă pentru existenţa vieţii pe planeta noastră. El joacă rol de ecran filtrant pentru radiaţiile ultraviolete provenite din lumina solară şi în primul rând radiaţiile UV-B, extrem de nocive pentru orice formă de viaţă. Moleculele de ozon absorb radiaţia ultravioletă nocivă (sub 320 nm), constituind un adevărat scut protector pentru orice formă de viaţă de pe pământ.

Distrugerea stratului de ozon stratosferic şi apariţia „găurii” în stratul de ozon a fost una din primele probleme de mediu luate în considerare la nivel mondial. Consecinţele ireversibile ale acestui fenomen atât asupra ecosistemelor terestre, acvatice, asupra sănătăţii umane, cât şi asupra sistemului climatic terestru au condus la necesitatea unui efort concentrat la nivel global, fiind instituit un regim internaţional al protecţiei stratului de ozon.

Concentraţia de ozon din stratosferă este influenţată pe de o parte de o serie de procese chimice terestre, interne, cum ar fi distrugerea de către halogeni, iar pe de altă parte de procese externe, de exemplu variaţiile energiei solare (în special al radiaţiei UV). Totodată însă, ozonul determină în mare măsură structura termală, dinamica şi compoziţia chimică a stratosferei şi troposferei, cu implicaţii directe în condiţionarea circulaţiei atmosferice şi a climei globului terestru.

Halogenii eliberaţi de la sol, în principal sub formă de clorofluorocarboni (CFCs), hidroclorofluorocarboni (HCFCs) şi hidrocarburi cu brom, sunt convertiţi în forme active(radicali liberi de halogeni) în stratosfera medie şi superioară, unde reacţionează cu ozonul,


46

distrugându-l. În atmosfera joasă (troposferă), în prezenţa luminii solare, ozonul se formează, local,

în medii urbane poluate, prin reacţii fotochimice între precursorii săi (hidrocarburi şi oxizi de azot), în principal datorită emisiilor de gaze de eşapament ale autovehiculelor. Aici ozonul este un poluant deosebit de toxic. Ozonul troposferic este influenţat de asemenea, de schimbul stratosferă-troposferă.

În troposferă, ozonul acţionează ca un gaz cu efect de seră, încălzind suprafaţa solului, şi acţionează pentru a răci stratosfera, pe o întindere mică. Scăderea observată a ozonului stratosferic poate conduce la scăderea temperaturilor troposferice prin reducerea fluxului radiativ descendent. Distrugerea ozonului stratosferic este considerată a fi prima cauză a răcirii stratosferei inferioare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra climatului troposferei.

La latitudini medii în emisfera nordică scăderea ozonului total este de aprox. 2-4% pe decadă; în ultimii ani, declinul ozonului a fost mai lent, dar valorile măsurate sunt departe de cele măsurate anterior anului 1980.

Principalele substanţe cu efect de distrugere asupra stratului de ozon, de origine antropică şi naturală

Principalele substanţe supuse controlului Protocolului de la Montreal (1987) şi Amendamentelor la Protocolul de la Montreal (Londra - 1990, Copenhaga – 1992, Montreal –1997, Beijing-1999) privind substanţele care epuizează stratul de ozon sunt : Freoni (CFC, clorfluorocarburi) - agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi

cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producere a spumelor de izolare. Haloni (hidrocarburi total halogenate) – spume utilizate în stingătoarele de incendii,

agenţi de răcire. Solvenţi (tetraclorură de carbon şi metil-cloroform – 1,1,1 tricloretan) – lichide de

spălare–degresare în diverse domenii (curăţătorii chimice, industria electronică, industria construcţiilor de maşini).

HCFC (hidroclorfluorocarburi) şi HBrFC (hidrobromfluorocarburi). Bromura de metil - fungicid în industria agricolă, utilizat în dezinfecţia solului în sere,

dezinfecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor.Convenţia de la Viena (1985) privind protecţia stratului de ozon consideră că şi următoarele substanţe au capacitatea de a modifica proprietăţile fizice şi chimice ale stratului de ozon, alături de substanţele menţionate mai sus:

Monoxidul de carbon, cu rol major în fotochimia troposferică şi cu rol secundar în cea stratosferică

Bioxidul de carbon, care afectează ozonul stratosferic prin influenţarea structurii termice a atmosferei

Metanul, care afectează atât ozonul troposferic cât şi pe cel stratosferic Protoxidul de azot, care este sursa primară a NOx stratosferic, care joacă un rol vital în

controlul abundenţei ozonului stratosferic Oxizii de azot (NOx), rezultaţi la nivelul solului din surse antropice (arderea combustibililor

în scop industrial, casnic şi în transporturi, dinamitările în sectorul minier, activităţilemilitare), care au un rol direct, major, în procesele fotochimice troposferice, au un rol indirect în fotochimia stratosferei (sunt precursori ai reacţiilor fotochimice ce determină distrugerea ozonului). Cei emişi la apropierea tropopauzei pot duce direct la o schimbare a ozonului troposferic şi stratosferic superior.

Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care depreciază stratul de ozon

Substanţele care epuizează stratul de ozon, prevăzute în anexele la Protocolul de la Montreal şi amendamentele la acesta, sunt supuse controlului şi în România, ţară care a


47

aderat la:- Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon, Protocolul de la Montreal şi Amendamentul la Protocol de la Londra – 1990, prin Legea 84/1993, completată şi modificată de Legea 281/2005;- Amendamentul de la Copenhaga – 1992, prin Legea 9/2001 (de aprobare a O.G. nr. 24/2000) - Amendamentul de la Montreal – 1997, prin Legea 150/2001. - Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999, prin Legea nr. 281 din 5 octombrie 2005

Legislaţia română adoptată în vederea implementării prevederilor Protocolului de la Montreal şi a amendamentelor la acesta cuprinde:� Ordonanţa nr. 89/1999, aprobată prin Legea 159/2000 stabileşte regimul comercial şi

introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

� Ordinul MAPM nr. 506/1996 a aprobat Procedura de reglementare a activităţilor de import şi export cu substanţe, produse şi echipamente înscrise în anexele la Protocolul de la Montreal.

� HG 91/1995 completează şi modifică clasificarea şi denumirea mărfurilor în Tariful Vamal de import al României cu descrierea şi clasificarea substanţelor care epuizează stratul de ozon

� Ordinul comun al MAPM (nr. 1112/2002) şi Ministerului Finanţelor Publice (nr. 1610/2002) stabileşte birourile vamale de control şi vămuire la frontieră pentru intrarea/ieşirea din ţară a substanţelor care epuizează stratul de ozon.

� HG 58/2004 privind aprobarea programului naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, actualizat

� Prin ordine anuale, autoritatea centrală pentru protecţia mediului stabileşte contingentarea consumului şi producţiei de substanţe care epuizează stratul de ozon.

Strategia comunităţii internaţionale pentru stoparea degradării stratului de ozon include: Stimularea şi aprofundarea cercetărilor în acest domeniu, pentru elucidarea completă a

mecanismelor reacţiilor fotochimice care au loc în stratosferă. Controlul riguros asupra statelor semnatare ale Protocolului de la Montreal, privind

reducerea şi respectiv eliminarea producţiei, importului şi a consumului de substanţe implicate în degradarea stratului de ozon.

Implementarea unor tehnologii moderne, integrate care nu afectează stratul de ozon. Asistenţa tehnică şi financiară pentru ţările în curs de dezvoltare, prin intermediul

Fondului multilateral creat în acest scop. Încurajarea industriei pentru dezvoltarea de substanţe şi tehnologii ecologice, alternative

pentru cele mai importante substanţe care epuizează stratul de ozon (ODS).

Consumul de ODS-uri în România se regăseşte în 6 sectoare de activitate: refrigerare, spume, aerosoli, stingătoare de incendiu, solvenţi şi fumigene. Urmare a măsurilor incluse în Planul de Acţiune, elaborat în cadrul Programului Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, s-au realizat reduceri substanţiale a consumului de ODS-uri. Strategia de eliminare a ODS-urilor a urmărit realizarea eliminării eşalonate şi fezabile a ODS-urilor rămase în utilizare în România. Pentru perioada urmărită activitatea de service în sectorul refrigerare a fost principalul consumator de ODS-uri, fapt pentru care s-a monitorizat cu precădere această activitate.

2.9. Zone afectate şi zone cu risc de poluare atmosfericăSursele de poluare majore din judeţul Suceava care au funcţionat în 2007 sunt în

principal instalaţiile care intră sub incidenţa OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul


48

integrat al poluării, aprobată prin Legea 84/2006, prezentate în tabelul de mai jos.

JudeţSursele locale

de poluareTipul de activitate

conform OUG 152/2005Principalii poluanţi atmosferici emişi

S.C.TERMICA S.A.Suceava

1.Industria energetică 1.1.Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50MW

SO2, NOx, Pulberi, CO, metale grele

S.C.TERMICA S.A.Suceava

1.Industria energetică 1.1.Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50MW

SO2, NOx, Pulberi, CO, metale grele

Suceava

S.C.AMBRO S.A Suceava*

6.1 Instalaţii industriale pentru producerea de:a) celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase b) hârtie şi carton (capacitate de producţie >20 t/zi)

SO2, NOx, Pulberi, CO, compuşi cu sulf redus

(hidrogen sulfurat, mercaptani)

*NOTĂ: fabrica de celuloză din lemn a SC AMBRO SA Suceava a funcţionat doar până în septembrie 2007.

Tabel 2.9.1. Surse majore de poluare a aerului din judeţul Suceava

Datele rezultate din monitorizarea calităţii aerului în judeţul Suceava indică municipiul Suceava ca zonă critică sub aspectul poluării aerului cu pulberi în suspensie PM10, la nivelul anului 2007.

Întrucât, aşa cum am arătat la pct. 2.7.5., în anul 2007 atât concentraţiile medii zilnice cât şi media anuală au depăşit VL pentru protecţia sănătăţii umane la indicatorul pulberi în suspensie fracţia PM10 măsurat în staţia Sediu APM, se poate concluziona că atmosfera municipiului Suceava este poluată cu pulberi fracţia PM10, cel puţin în zona în care acest indicator este monitorizat, şi anume cartierul Obcini.

Având în vedere concentrarea de surse de emisie industriale din municipiu, traficul rutier tot mai intens, inclusiv cel naţional şi european, care tranzitează prin municipiul Suceava, insuficienţa şi distribuţia neuniformă a spaţiilor verzi, putem considera municipiul Suceava în ansamblu ca fiind o zonă critică sub aspectul poluării cu pulberi PM10.

Activitatea de fabricare a celulozei din lemn de către SC AMBRO SA Suceava în perioada ianuarie – septembrie 2007 a condus la poluarea cu mercaptani a municipiului Suceava, poluant de disconfort datorită mirosului specific foarte neplăcut, frecvenţa depăşirilor CMA fiind mult mai scăzută faţă de perioada când a funcţionat în 2006, respectiv septembrie-decembrie 2006.

În prezent este sistată activitatea de producere a celulozei din lemn şi municipiul Suceava nu mai poate fi considerată zonă afectată din punct de vedere al poluării cu mercaptani.

În urma evaluării calităţii aerului în România şi în conformitate cu Ordinul nr. 346/2007privind aprobarea încadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 1 în liste, listele provizorii cu zonele unde nivelurile concentratiilor pulberilor în suspensie (PM10) sunt mai mari decâtvaloarea limită plus marja de tolerantă în judeţul Suceava sunt localităţile: Fălticeni, Horodnic, Rădăuţi, Suceava.

Zonele unde nivelurile concentratiilor pulberilor în suspensie sunt între valoarea limităşi valoarea limită plus marja de toleranţă sunt localităţile: Boroaia, Bosanci, Buneşti, Câmpulung Moldovenesc, Dărmăneşti, Dolhasca, Dolheşti, Dorna-Arini, Drăguşeni,


49

Dumbrăveni, Fântâna Mare, Fântanele, Forăşti, Frătăuţii Noi, Hârtop, Horodniceni, Ipoteşti, Liteni, Mitocu Dragomirnei, Moara, Museniţa, Pătrăuţi, Pojorâta, Preuteşti, Rădăşeni, Sadova, Salcea, Satu Mare, Şcheia, Siret, Udeşti, Vadu Moldovei, Vatra Dornei, Vereşti, Vulturesti.

Trebuie precizat că evaluarea calităţii aerului s-a realizat pe baza inventarelor de emisii locale, a informaţiilor furnizate pentru anul 2005 şi a datelor meteorologice, uitilizand modele matematice pentru dispersia poluanţilor emişi în atmosferă.

2.10. Obiective şi măsuri privind poluarea aerului

România ca stat membru al Uniunii Europene are obligaţia de implementa şi respecta directivele UE în domeniul calităţii aerului şi angajamentele asumate în acest sens.

În prezent România este în curs de implementare a legislaţiei transpuse la nivel naţional, având ca obiective îmbunătăţirea calităţii atmosferei acolo unde aceasta nu este corespunzătoare, păstrarea calităţii aerului în celelalte zone şi totodată respectarea angajamentelor asumate în acest domeniu până în prezent.

Atingerea acestor obiective implică o serie de costuri, atât pentru autorităţile de mediu, cum sunt cele legate de monitorizarea prin mijloace şi metode conforme cu cerinţele directivelor şi raportarea la UE a calităţii aerului în conformitate cu noile prevederi legale, cât şi pentru agenţii economici poluatori şi autorităţile administraţiei publice locale.

Ţintele avute în vedere sunt: realizarea unor nivele de calitate a aerului înconjurător care să nu aibă impact

sau să nu presupună un risc crescut pentru sănătatea populaţiei şi starea mediului; asigurarea faptului că valorile limită şi pragurile de calitate a aerului, stabilite de

legislaţia în domeniu naţională şi europeană, vor fi atinse până în anul 2007 şi respectiv 2010 şi a faptului că standardele pentru sursele mobile şi punctuale de poluare sunt respectate.

Obiectivele specifice propuse pentru rezolvarea problemelor de mediu cu care se confruntă multe localităţi urbane din judeţul Suceava, în domeniul calităţii aerului, sunt: reducerea poluării cu pulberi în suspensie a atmosferei unor localităţi urbane, din

judeţul Suceava, în care din evaluarea calităţii aerului se constată depăşiri ale VL la PM10;

utilizarea resurselor neconvenţionale de energie şi creşterea eficienţei instalaţiilor generatoare de energie existente;

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul energetic, transporturi, depozitare deşeuri etc.

încadrarea în valorile limită de emisie a instalaţiilor mari de ardere din mun. Suceava (LCP)

Măsurile care trebuie luate pentru realizarea acestor obiective specifice sunt:

punerea în aplicare la termele stabilite a măsurilor din programul de reducere progresivă a emisiilor de oxizi de azot, dioxid de sulf şi pulberi, parte a programului de acţiune aferent autorizaţiei integrate de mediu a SC TERMICA SA Suceava pentru instalaţia CET Suceava;

continuarea modernizării sistemelor centralizate de încălzire a locuinţelor dezvoltarea sistemelor energetice în cogenerare; reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal din mediul urban, ca şi a celui din

mediul rural; realizarea de rute ocolitoare pentru traficul industrial şi de tranzit pentru municipiile

Suceava, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc; fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri unice semaforizate, marcaje


50

stradale, locuri de parcare, piste pentru biciclişti şi artere pietonale; continuarea procesului de modernizare a transportului public urban în mun. Suceava; plantarea de perdele vegetale de protecţie; stimularea populaţiei pentru realizarea lucrărilor de izolare termică a construcţiilor de

locuit.


51

CAPITOLUL 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

3.1. Cadrul general. Cadru legislativ

Schimbările climatice reprezintă în prezent problema de mediu cu cel mai ridicat nivel de globalizare şi complexitate pentru viitor, având implicaţii socio-economice importante la nivel mondial, regional şi local.

Una dintre aceste schimbări climatice este reprezentată de fenomenul încălzirii globale, care a putut fi pus în evidenţă în primul rând prin creşterea temperaturii medii la suprafaţa Pământului. De 3 miliarde de ani această temperatură a oscilat între 10˚C şi 20˚C, iar astăzi ea este de 15˚C, cu prognoze de creştere în viitor, fapt ce a declanşat un puternic semnal de alarmă la nivel mondial.

Încălzirea globală are la bază efectul de seră, care este datorat în mare parte emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, ce determină o încălzire suplimentară a scoarţei terestre, fenomen cu impact nefavorabil asupra climei, a stării ecosistemelor şi a sănătăţii umane.

Eforturile internaţionale în combaterea schimbărilor climatice se desfăşoară sub egida Convenţiei – Cadru a Naţiunilor Unite adoptată în 5 iunie 1992 şi ratificată de România prin nr. Legea 24/1994, precum şi a Protocolului de la Kyoto, adoptat la 11 decembrie 1997, care a fost ratificat de ţara noastră prin Legea nr.3/2001.

Creat în vederea stopării procesului de încălzire globală, Protocolul de la Kyoto obligă ţările semnatare ca, în perioada 2008 - 2012, să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan, oxizi de azot) cu cel puţin 5% sub nivelul emisiilor din 1990. România, care s-a numărat printre primele semnatare ale Protocolului de la Kyoto şi-a luat următoarele angajamente:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră , în perioada de angajare 2008-2012, cu 8% faţă de 1989

crearea până la sfârşitul anului 2007 a unui sistem naţional de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră

elaborarea şi implementarea politicilor în vederea promovării dezvoltării durabile realizarea înainte de anul 2008 a Registrului Naţional de emisii de gaze cu efect

de serăAceste angajamente se regăsesc în Strategia Naţională a României privind

Schimbările Climatice pentru perioada 2005-2007, care a fost aprobată prin H.G. nr. 645/2005 şi au fost puse în aplicare prin măsurile stabilite în Planul Naţional de Acţiune pentru Schimbări Climatice, legiferat prin H.G. nr.1877/2005.

Devenită membră cu drepturi depline a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007, România şi-a onorat angajamentele luate în domeniul schimbărilor climatice în primul rând prin definitivarea transpunerii directivelor europene în legislaţia naţională dar şi prin crearea structurilor necesare implementării acesteia.

Astfel, în cursul anului 2007 a devenit operaţional Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră prin emiterea Ordinului MMDD nr.1474/25.09.2007 pentru aprobarea regulamentului privind gestionarea şi operarea registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, a fost reglementată procedura de estimare la nivel naţional a emisiilor de gaze cu efect de seră prin emiterea H.G. nr. 1570/19.12.2007, privind înfiinţarea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin protocolul de la Kyoto.


52

3.2. Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră

Presiunile asupra echilibrului climatic al Pământului sunt legate de emisiile de gaze cu efect de seră, acele gaze a căror proprietate este de a absorbi radiaţiile infraroşii rezultate în urma încălzirii suprafeţei globului pământesc de către radiaţiile solare.

Protocolul de la Kyoto nominalizează aceste gaze cu efect de seră, de provenienţă antropică, ca fiind: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), protoxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF6).

Protocolul prevede ca totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, exprimate în bioxid de carbon echivalent, să nu depăşească cantităţile atribuite ţărilor semnatare, calculate ca urmare a angajamentelor de limitare cantitativă şi de reducere a emisiei, în scopul reducerii cu cel puţin 5% a emisiilor globale în perioada de angajare 2008-2012 faţă de nivelul anului de referinţă (1990 sau un alt an de referinţă, stabilit de fiecare parte semnatară, conform precizărilor din protocol). Protocolul prevede că părţile incluse în anexa nr. I vor asigura, individual sau în comun, ca totalul emisiilor antropice de gaze cu efect desera, exprimate in bioxid de carbon echivalent, cuprinse in anexa A, sa nu depăşească cantităţile atribuite, calculate ca urmare a angajamentelor de limitare cantitativă şi de reducere a emisiei, înscrise in anexa B.

Cel mai important gaz cu efect de seră dintre gazele emise în atmosferă din procese naturale, ca şi din surse antropice, este bioxidul de carbon. Deşi cu un aport cantitativ mult mai mic faţă de bioxidul de carbon, la creşterea efectului de seră contribuie şi celelalte gaze emise din activităţi antropice, în funcţie de potenţialele lor specifice de gaz cu efect de seră. Astfel, potenţialul de gaz cu efect de seră al metanului este 21, iar al protoxidului de azot este 310, relativ la potenţialul de referinţă, egal cu 1, al dioxidului de carbon.

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava sunt: activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin arderea combustibililor

fosili; arderi în industria de prelucrare; fabricarea varului în industria celulozei şi hârtiei; incinerarea deşeurilor; depozitarea deşeurilor; agricultura, în principal culturile cu fertilizatori; zootehnia – creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor; pădurile şi păşunile; transporturile rutiere.

Inventarierea cantităţilor de gaze cu efect de seră emise la nivel naţional reprezintă atât o obligaţie care decurge din Protocolul de la Kyoto, cât şi un instrument important în cunoaşterea impactului activităţilor socio-economice asupra mediului, creând baza de date necesară pentru formularea şi monitorizarea implementării politicilor şi strategiilor naţionale în domeniul protecţiei mediului şi în special a Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice.

Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Suceava s-au calculat conform metodologiei CORINAIR, în cadrul inventarelor anuale ale emisiilor de poluanţi în atmosferă realizate de APM Suceava, începând din anul 2000.

Activităţile economice incluse în inventarele anuale în perioada 2000-2007 la nivelul judeţului Suceava au fost cele aparţinând grupelor SNAP din tabelul 3.2.1.

Aşa cum am arătat în capitolul 2, nu s-au inventariat până în prezent emisiile de poluanţi din surse mobile, şi nici cele de arie, din lipsa datelor de intrare necesare calculului,


53

deşi şi aceste surse contribuie la nivelul general de poluare cu gaze cu efect de seră de provenienţă antropică.

Grupa SNAP

Denumire activităţi generatoare de emisii de gaze cu efect de seră

(clasificare CORINAIR)

Anul din care se inventariază emisiile/grupa SNAP

01Arderi în energetică şi industrii de transformare

2000*

02 Instalaţii de ardere neindustriale 2000*03 Arderi în industria de prelucrare 2000*04 Procese de producţie 2000*

09 Tratarea şi depozitarea deşeurilor2002* (mai puţin depozitarea deşeurilor, care a fost inventariată din 2003)

10 Agricultura2002* (parţial în 2002 şi 2003, din lipsa datelor necesare privind administrarea de îngrăşăminte cu azot)

11 Alte surse (păduri, fâneţe) 2004*** Datele necesare calculului emisiilor din agricultură au lipsit sau au fost insuficiente în anii 2000-2003.** Începând din anul 2004 au fost inventariate mai complet emisiile din agricultură (pe baza datelor disponibile privind administrarea de îngrăşăminte cu azot) şi, spre deosebire de ceilalţi ani, s-au calculat şi emisiile foliare de protoxid de azot ale pădurilor de răşinoase şi foioase ale judeţului.

Tabel 3.2.1. Activităţi generatoare de emisii de gaze cu efect de seră inventariate în judeţul Suceava, în perioada 2000-2006, după clasificarea SNAP

Nivelul emisiilor totale de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan şi protoxid de azot) în perioada 2000-2007, exprimate ca CO2 echivalent, este prezentat în tabelul 3.2.2. şi grafic în fig. 3.2.1.:

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Emisii brute totale de gaze cu efect de seră din sursele SNAP 01-

04

625,98 783,70 878,95 774,22 808,44 725,20 755,73 709,11


09

- 797,25

906,87 (fără

depozitarea

deşeurilor)

866,67 887,43 802,13 823,34 750,40


10

- -1282,1

(fără depozitarea deşeurilor)

1512,7 1607,7 1545,7 1476,9 1421,1


11

- - - - 2515,2 2477,5 2417,8 2325,4

Tabel 3.2.2. Emisii totale de gaze cu efect de seră din surse staţionare în judeţul Suceava

Se constată o uşoară tendinţă de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2003-2007, mai accentuată în anul 2007.

Această tendinţă este datorată, dacă analizăm evoluţia emisiilor din sectorul energetic, în principal evoluţiei din acest sector de activitate, care a contribuit anual în intervalul analizatcu mai mult de 75% din totalul emisiilor anuale de gaze cu efect de seră ale diferitelor activităţi industriale din judeţ inventariate (în 2007 cu cca. 84,5%).

Se observă că un aport important în emisiile totale de gaze cu efect de seră îl are


54

agricultura (prin emisiile de metan din creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor şi cele de protoxid de azot din culturile agricole), precum şi emisiile de protoxid de azot din fâneţe şi păduri.

Fig. 3.2.2. Evoluţia emisiilor de gaze cu efect de seră provenitedin diferite surse staţionare, punctuale şi de arie, din judeţul Suceava

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Emisii CO2 din sursele SNAP 01-04 584,98 720,93 856,22 754,89 781,13 701,02 731,18 687,22

Emisii CO2 din sursele SNAP 01-09 - 730,57 864,13 765,77 792,37 711,86 739,38 694,75

Emisii CO2 din sursele SNAP 01-10 - - 864,13 765,77 792,37 711,86 739,38 694,75

Emisii CO2 din sursele SNAP 01-11 - - 864,13 765,77 792,37 711,86 739,38 694,75

Tabel 3.3.1. Emisii anuale de CO2 din surse staţionare în judeţul Suceava

Se constată că emisiile de dioxid de carbon reprezintă aproape 97% din totalul emisiilor de gaze ce efect de seră provenite din activităţile industriale (SNAP 01-04), respectiv doar aprox. 30% din emisiile totale de gaze cu efect de seră provenite din toate sursele inventariate (SNAP 01-11).

3.4. Emisii anuale de metan

Potenţialul de gaz cu efect de seră al metanului este 21. Ponderea emisiilor de metan, exprimate ca dioxid de carbon echivalent, provenite din

surse fixe industriale, este de doar 0,51%. În schimb, emisiile din depozitarea deşeurilor reprezintă 8,8% din emisiile totale inventariate în 2007, iar emisiile din agricultură aprox. 90,2%.

Nu au fost incluse în inventar emisiile din extracţia şi transportul gazului metan, din lipsa datelor la nivel de judeţ, care sunt şi ele semnificative.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

mii tone/an

Surse SNAP 01-06 625.988 783.701 878.953 774.225 808.442 725.208 755.738 709.11

Sector energetic 429.348 556.257 623.920 533.362 605.069 570.538 601.638 599.1

Surse SNAP 01-09 730.570 864.137 765.776 792.376 802.136 823.343 750.4

Surse SNAP 01-10 1515.79 1607.73 1545.75 1476.91 1421.1

Surse SNAP 01-11 2515.24 2477.51 2417.82 2325.4

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007


55

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Emisii CH4 din sursele

SNAP 01-04 1,972 1,703 0,970 8,459 5,071 3,482 3,510 1,785


SNAP 01-093.871 3,661

19,163(fără

depozita-rea deş.)

87,536 70,251 67,093 61,039 33,834


SNAP 01-10- -

394,45 (fără

depozita-rea deş.)

386,05 466,20 464,64 370,18 344,44


SNAP 01-11- - - - 466,20 464,64 370,18 344,44

Tabel 3.4.1 Emisii anuale de CH4 din surse staţionare în judeţul Suceava

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot

Potenţialul de gaz cu efect de seră al protoxidului de azot este 310. mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Emisii N2O din sursele

SNAP 01-06 35,238 61,067 21,763 10,874 22,238 20,703 21,048 20,096


SNAP 01-0937,131 63,019 23,573 13,362 24,808 23,180 22,922 21,815


SNAP 01-10- - - 360,96 349,15 369,24 367,35 381,88


SNAP 01-11- - - - 1256,6 1300,9 1308,3 1286,2

Tabel 3.5.1. Emisii anuale de N2O din surse staţionare în judeţul Suceava

Ponderea emisiilor de protoxid de azot, exprimate ca dioxid de carbon echivalent, provenite din surse fixe industriale, este de doar 1,56%. În schimb, emisiile din agricultură şi zootehnie, păduri şi păşuni reprezintă peste 98,3%.

3.6. Emisii anuale de gaze cu efect de seră în sectorul energetic

Evoluţia emisiilor din sectorul energetic, principalul responsabil de emisia gazelor cu efect de seră din judeţ, în principal dioxid de carbon, este prezentată în tabelul 3.6.1.

Această evoluţie se află în legătură cu consumul efectiv anual de combustibili utilizaţi şi cu conţinutul de carbon din combustibili (de ex. mai crescut în huilă, faţă de cel din lignit, care a fost utilizat la SC TERMICA SA Suceava până în anul 2000 inclusiv).


56

mii tone CO2 Eq

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Emisii CO2 echivalent din sectorul energetic

429,348 556,257 623,920 533,362 605,069 570,538 601,638 612,092

Tabel 3.6.1. Emisii anuale de CO2 echivalent din sectorul energetic

Din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră din judeţ (activităţile SNAP 01-10) contribuţia sectorului energetic, constând în principal din emisii de dioxid de carbon, a reprezentat cca. 43 % în anul 2007, în uşoară creştere faţă de 40,7% în anul 2006.

Emisia mai scăzută de gaze cu efect de seră din anul 2000 s-a datorat faptului că în acea perioadă unul din cele două cazane ale CET Suceava aparţinând SC TERMICA SA Suceava se afla în curs de conversie de pe lignit pe huilă, instalaţiile de ardere nefuncţionând la capacitatea normală.

3.7. Emisii totale de gaze cu efect de seră / cap locuitor

Emisiile de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor în judeţul Suceava din toate sursele inventariate au fost în uşoară scădere în perioada 2004-2007, aşa cum se constată din tabelul 3.7.1.

Emisiile totale antropice, şi anume cele provenite din sectorul energetic, arderile în industriile de prelucrare, procese de producţie, tratarea şi depozitarea deşeurilor, agricultura şi zootehnia, raportate pe cap de locuitor al judeţului Suceava, au fost relativ în scădere în ultimii 3 ani.

(tone CO2 eq / cap locuitor)

AnJudeţul

Surse de emisie

inventariate 2003 2004 2005 2006 2007

Emisii CO2 din sursele

SNAP 01-102,14 2,28 2,19 2,09 2,01

SuceavaEmisii CO2 din

sursele SNAP 01-11

- 3,57 3,51 3,43 3,29

Tabel 3.7.1.1. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor în judeţul Suceava, în perioada 2003-2007

3.8. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

3.8.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto

Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice prevede printre obiectivele specifice referitoare la respectarea Protocolului de la Kyoto, participarea la aplicarea mecanismelor flexibile prevăzute în acest document, urmărind maximizarea beneficiilor pentru economie şi mediu.

În prezent România este interesată în aplicarea mecanismului ,,Implementare în comun (Joint Implementation - JI) şi cel referitor la Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET), urmând ca în viitor să se aplice şi Mecanismul Dezvoltării Curate (CDM).

Baza legală în aplicarea acestor mecanisme în România este constituită din HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi Ordinul MMGA nr. 1122/2006 pentru aprobarea Ghidului privind utilizarea mecanismului ,,Implementare in comun (JI)” pe baza modului II (art.6 al Protocolului de la


57

Kyoto). Referitor la aplicarea acestor mecanisme prevăzute de Protocolul de la Kyoto facem

menţiunea că în judeţul Suceava s-a realizat şi pus în funcţiune încă din 2004 o centralătermică pe rumeguş şi deşeuri lemnoase în cadrul unui proiect Joint Implementation de colaborare între România şi Danemarca, intitulat Sawdust 2000. Prin funcţionarea acestei centrale se asigură termoficarea unei treimi din municipiul Vatra Dornei şi se valorifică biomasa (rumeguş şi deşeuri din lemn de la prelucrarea lemnului) de pe o rază de 40 km în jurul localităţii. Din anul 2008 acest obiectiv va începe să returneze partenerului de proiect, pentru o perioada de 10 ani, cotele de emisii de gaze cu efect de seră echivalente investiţiei făcute de Danemarca.

3.8.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Un alt obiectiv specific prevăzut în Strategia Naţională pentru Schimbări Climatice se referă la transpunerea şi implementarea Directivei 2003/87/CE privind înfiinţarea unei scheme de comercializare a permiselor de emisii de gaze cu efect de seră (EU-ETS) şi a Directivei 2004/101/CE - de legătură (linking), prin care se modifică directiva de bază în vederea corelării cu principiile aplicării mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto.

Menţionăm că implementarea acestei directive s-a materializat în judeţul Suceava prin emiterea a 6 autorizaţii pentru emisii de gaze cu efect de seră pentru instalaţii care se încadrează în criteriile prevăzute în anexa 1 din HG 780/2006 şi pentru care s-au prevăzut cote de emisii în Planul Naţional de Alocare.

Cele 6 instalaţii aparţin SC TERMICA SA Suceava, SC AMBRO SA Suceava, SC FACOS SA Suceava, SC SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi şi SC MOBILA SA Rădăuţi şi au fost emise conform prevederilor Ordinului MMGA nr. 1008/2006 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de emitere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră.

Ca urmare a modificărilor apărute în legislaţia europeană privind planurile de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate de la instalaţiile supuse Directivei 2003/87/CE, noile autorizaţii pentru perioada următoare vor fi emise de autorităţile de mediu conform prevederilor Ordinului MMDD nr. 1897/29.11.2007, pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012.

În vederea continuării implementării legislaţiei în domeniul schimbărilor climatice, toate comunităţile, la orice nivel, trebuie să demonstreze prin acţiuni eficiente şi concertate grija lor pentru protejarea mediului şi asigurarea resurselor necesare generaţiilor viitoare, punând accent pe următoarele domenii:

urmărirea realizării angajamentelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform Protocolului de la Kyoto

intensificarea aplicării măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice continuarea implementării acţiunilor şi măsurilor naţionale existente pentru

reducerea intensităţii carbonului în economia României în concordanţă cu acquis-ul de mediu

integrarea obiectivelor privind schimbările climatice în politicile sectoriale în domeniul transporturi, energie, industrie, agricultură, politici regionale

intensificarea cercetării şi îmbunătăţirea accesului publicului şi a sectorului privat la informaţiile din domeniu

creşterea nivelului educaţional, al gradului de conştientizare şi participare a publicului la luarea deciziilor privind adaptarea la schimbările climatice

întărirea capacităţii instituţionale şi financiare a tuturor factorilor cheie implicaţi în domeniul schimbărilor climatice.


58

CAPITOLUL 4. APA

Datele şi informaţiile prezentate în acest capitol sunt furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, aparţinând Direcţiei Apelor „Siret” Bacău, care gestionează resursa „apă” din punct de vedere atât cantitativ, cât şi calitativ, pe întreg bazinul râului Siret.

Informaţiile privind calitatea apei potabile sunt furnizate de Autoritatea de Sănătate Publică Suceava.

4.1. Introducere

Reţeaua hidrografică a judeţului Suceava însumează 3092 km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe tară.

Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul Suceava sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5542,63 ha (reprezintă 0,65% din suprafaţa totală a judeţului), din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.

În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului.

Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană.

Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţa) şi râul Suceava.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrial şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultura etc. Cele mai importante acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.

4.2. Cadrul legislativ

Cadrul legislativ din domeniul apelor este constituit din următoarele acte normative, care în general, sunt transpunerile directivelor Uniunii Europene, din domeniul apelor:

Legea nr. 107/1996 - legea apelor; Legea nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legi nr. 107/1996; Legea nr. 112/ 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 107/1996; Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/ 2002; H.G. nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă; H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare a apelor

uzate în mediul acvatic şi din reţelele de canalizare a localităţilor direct în staţiile de epurare;

H.G. 352/2005 privind modificarea şi completarea H.G. nr. 188/ 2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare a apelor uzate în mediul acvatic şi din reţelele de canalizare a localităţilor direct în staţiile de epurare;


59

H.G. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase;

Ordin nr. 278/1997 privind Metodologia cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale;

Legea nr. 404/2003 pentru aprobarea OUG nr. 107/ 2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”;

OUG nr. 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 107/ 2002 privind înfiinţarea A.N. „Apele Române”;

Ordin nr. 798/2005 privind aprobarea abonamentului- cadru de utilizare/ exploatare; Ordin nr. 1069/2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfăşurarea activităţii

specifice de gospodărire a apelor.

4.3. Resursele de apă

4.3.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile mil m.c.

Resursa de suprafaţă Resursa din subteranJudeţ

Teoretică Utilizabilă Teoretică UtilizabilăSuceava 1920 610 180 142

Tabel 4.3.1.1. Resurse de apă din judeţul Suceava

Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apă din judeţ.

Debitele principalelor râuri în anul 2007

Nr. crt.

Râul Staţie hidrometrică

Debit maxim în anul 2007( m3/ s )

Debit mediu multianual

( m3/ s )

Bazinul hidrografic Siret

Siret 55,3 14,1

Zvoriştea 139 15,51. Siret

Huţani 124 16,0

Brodina 95,8 4,81

Ţibeni 107 11,32. Suceava

Iţcani 136 17,9

Cârlibaba 37,3 7,44

Argestru 61,2 12,03. Bistriţa

Dorna Arini 196 30,5

4. Dorna Dorna Candreni 86,1 7,5

Fundu Moldovei 73,6 3,91

Prisaca Dornei 121 7,945. Moldova

Gura Humorului 332 18,7

Tabel 4.3.1.2. Debitele principalelor râuri din judeţul Suceava

4.3.2. Prelevări de apă

Prelevările de apă în perioada 2004-2007 la nivelul judeţului Suceava, sunt prezentate în tabelul de mai jos:


60

Prelevări de apă ( mil m.c. )Judetul An Din surse de

suprafaţă Din subteranTotal

2004 33,791 21,452 55,243

2005 28,073 21,735 49,808

2006 26,200 20,493 46,693Suceava

2007 26,285 20,372 46,657

Tabel 4.3.2.1. Volume anuale de apă prelevată în judeţul Suceava în perioada 2004-2007

Se constată scăderea treptată, în perioada 2004-2007, a cantităţilor totale de apă prelevate anual, în principal din surse de apă de suprafaţă.

4.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare/ exploatare.

Administraţia Naţională „Apele Române” este operator unic pentru apa de suprafaţă şi subterană şi serviciile specifice de gospodărire a apelor.

Cheltuielile pentru funcţionarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, se asigurădin venituri proprii, rezultate din aplicarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor.

Administraţia Naţională „Apele Române” este singura în drept să aplice sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice gospodăririi apelor, tuturor utilizatorilor de apă, indiferent de deţinătorul amenajării, precum şi din surse subterane, cu excepţia celor pentru care există reglemetări specifice în vigoare.

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi, conform prevederilor Legii nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, se bazează pe principiile recuperării costurilor, pentru cunoaşterea şi gestionarea resurselor de apă – utilizatorul plăteşte – şi –poluatorul plăteşte.

Contribuţiile specifice de gospodărire a resurselor de apă sunt prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă nr.73/29.06.2005 aprobată prin Legea 400/27.12.2005, s-au aplicat începând cu data de 01.08.2005 şi sunt valabile şi în prezent. Cuantumul contribuţiilor este diferenţiat pe categorii de surse şi grupe de utilizatori astfel:

Nr. crt.

Denumirea contribuţiei UM Nivelul contribuţieilei/UM

Suprafaţă

- populaţie mii mc 35

1

- industrie mii mc 35

Subteran

- populaţie mii mc 45

2

- industrie mii mc 45

Tabel 4.3.3.1. Nivelul contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă

Contribuţiile se percep lunar tuturor utilizatorilor de apă.

Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, în anul 2007, a aplicat penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate în valoare de 506.010 lei.

Contravaloarea serviciilor de emitere a avizelor, autorizaţiilor, notificărilor pentru anul 2007 a fost de 177.396 lei.


61

4.4. Ape de suprafaţă

Strategia sistemului naţional de monitoring integrat al apelor presupune o triplă integrare a ariilor protejate, a mediilor investigate (materii în suspensie, biotă) şi a componentelor monitorizate (hidromorfologice, biologice şi fizico-chimice).

Reţeaua de monitoring asigură o vedere generală a stării ecologice şi chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi posibilitatea clasificării corpurilor de apă în cinci clase de calitate.

Pe baza caracterizării şi evaluării impactului, în conformitate cu Legea 310/2004, cu modificările ulterioare, pentru fiecare an calendaristic se stabileşte un program de monitoring de supraveghere şi un program operaţional.

În afară de aceste programe se stabileşte şi un program de monitoring investigativ.

4.4.1. Starea râurilor interioare

Centralizatorul lungimilor principalelor râuri, cumulate pe clase de calitate, conform Ordinului 161/2006, în anii 2005÷2007 este cel din tabelul de mai jos:

Repartiţia lungimilor de râuri pe clase de calitateI II III IV VRâu An

Lungimetronson analizat

(km) Km % Km % Km % Km % Km %

2005 149 - - 149 100 - - - - - -

2006 149 - - 149 100 - - - - - -Siret

2007 149 78 52,35 71 47,65 - - - - - -

2005 89 - - 89 100 - - - - - -

2006 120 52 43,33 31 25,83 37 30,83 - - - -Moldova

2007 120 120 100 - - - - - - - -

2005 173 75 43,35 64 36,99 34 19,65 - - - -

2006 173 - - 139 80,34 34 19,65 - - - -Suceava

2007 173 - - 139 80,34 34 19,65 - - - -

2005 72 - - 60 83,33 12 16,66 - - - -

2006 72 - - 60 83,33 - - 12 16,66 - -Şomuzu Mare

2007 72 - - 60 83,33 12 16,66 - - - -

2005 117 64 54,70 53 45,29 - - - - - -

2006 117 - - 117 100 - - - - - -Bistriţa

2007 117 64 54,7 53 45,29 - - - - - -

Tabel 4.4.1.1. Repartiţia lungimilor de râuri pe clase de calitate în 2007, comparativ cu 2005-2006.

Din analiza comparativă a tronsoanelor de râuri pe clase de calitate, în anii 2005÷2007, se constată că nu s-au produs modificări semnificative, în sensul îmbunătăţirii sau înrăutăţirii calitaţii apei principalelor râuri monitorizate din judetul Suceava, exceptie făcând apa r. Moldova, în anul 2007, care se încadrează în clasa I-a de calitatea, pe întreg tronsonul analizat.

4.4.2 Starea lacurilor

Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri în anul 2007 este prezentată în tabelul 4.4.2.1:


62

LAC Calitatea apei (categoria)

Nume TipCurs de

apă

Volum total (mil.

m3)

Folosinţaprincipală

Nutrienţi(Azot total şi fosfor total)

BiologicSursa de poluare

Rogojeşti Acumulare Siret 37,30Resursă de apă potabilă

Eutrof EutrofS.C. ACET

S.A. Suceava Ag. Siret

Bucecea Acumulare Siret 6,73Apă

potabilăEutrof

Eutrof-Hipertrof

S.C. ACET S:A Suceava

Ag. Siret

Dragomirna Acumularepr. Drago-

mirna10,28

Apă potabilă şi industrială

Eutrof Mezotrof -

Solca Acumularepr.

Solcuţa0.036

Alimentare cu apă

Eutrof Eutrof -

Lala Natural glaciar - - UtraoligotrofUltra-

oligotrof-

Tabel 4.4.2.1 Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri în anul 2007

4.4.2.1 Calitatea principaleler lacuri, în judeţul Suceava, în raport cu gradul detroficitate

Calitatea principaleler lacuri, în anul 2007, în raport cu gradul de troficitate este prezentată în tabelul 4.4.2.1.1:

LAC Gradul de troficitate*

Nume TipBazinul

hidrografic Funcţie. de valoarea nutrienţilor

Funcţie de valoarea biomasei

Rogojeşti Acumulare SiretFosfor total =

0,0617mgP/l Eutrof

Biomasa fitoplanctonică = 2.91mg/l Oligotrof

Bucecea Acumulare SiretFosfor total =

0,0471 mgP/l Eutrof

Biomasa fitoplanctonică =3,65 mg/l Mezotrof

Dragomirna Acumulare SiretFosfor total =

0,0366 mgP/l Eutrof

Biomasa fitoplanctonică =3,67 mg/l Mezotrof

Solca Acumulare SiretFosfor total =

0,0656 mgP/l Eutrof

Biomasa fitoplanctonică =4,80mg/l Mezotrof

Lala Natural SiretFosfor total =

0,0 mgP/l Ultraoligotrof

Biomasa fitoplanctonică =0,68mg/l Ultraoligotrof

Tabel 4.4.2.1.1. Situaţia calităţii apei lacurilor din judeţul Suceava în anul 2007în raport cu gradul de troficitate

4.4.2.2. Calitatea principalelor lacuri, în anul 2007, în raport cu chimismul apei

LAC Clasa de calitate*

Nume TipBazinul

hidrografic Funcţie de valoarea nutrienţilor


Rogojeşti Acumulare Siret

N-NH4+ = 0.092 mg/l - I

N-NO2- = 0.014 mg/l - II

N-NO3- = 0.532 mg/l - I

Fosfor total = 0.0617 mg/l -IOrtofosfaţi=0,0218mg/l - I

Biomasa fitoplanctonică =

2.91mg/l -Oligotrof


63

LAC Clasa de calitate*

Nume TipBazinul

hidrografic Funcţie de valoarea nutrienţilor


Bucecea Acumulare Siret

N-NH4+ = 0,054 mg/l -I

N-NO2- =0,014 mg/l - II

N-NO3- = 0,307 mg/l - I

Fosfor total = 0.0471 mg/l -IOrtofosfaţi=0,0287mg/l - I


3,67mg/l -Mezotrof

Dragomirna Acumulare Siret

N-NH4+ = 0,048 mg/l -I

N-NO2- =0,008 mg/l - I

N-NO3- = 0,221 mg/l - I

Fosfor total = 0.0366 mg/l -IOrtofosfaţi= 0,0188mg/l- I


3.67 mg/l -Mezotrof

Solca Acumulare Siret

N-NH4+ = 0,064 mg/l -I

N-NO2- =0,0158 mg/l - II

N-NO3- = 0,383 mg/l - I

Fosfor total = 0.0656 mg/l -IOrtofosfaţi= 0,0295mg/l- I

Biomasa fitoplanctonică

=4,80mg/l -Mezotrof

Lala Natural Siret

N-NH4+ = 0,0 mg/l -I

N-NO2- =0,001 mg/l - II

N-NO3- = 0,155 mg/l - I

Fosfor total = 0,0 mg/l -IOrtofosfaţi= 0,0 mg/l - I

Biomasafitoplanctonică

=0,68mg/l-Ultraoligo

*clasa de calitate: I, II, III, IV, V, conform OM nr. 161/2006Tabel 4.4.2.2.1. Calitatea principalelor lacuri, în anul 2007, în raport cu chimismul apei

4.5. Ape subterane

În funcţie de obiectivele urmărite, forajele monitorizate pentru supravegherea calităţii apelor subterane în 2007 se pot grupa în:

- Foraje de supraveghere;- Foraje de alimentare cu apă;- Foraje de studiu hidrogeologic.

Menţionăm că interpretarea rezultatelor analizelor de laborator care să conducă la o evaluare a calităţii apelor subterane se face conform Legii nr. 311/ 2004. S-au monitorizat următoarele grupe de indicatori: regim de oxigen şi nutrienţi, substanţe periculoase (anorganice şi organice), alţi poluanţi chimici toxici.

Foraje de supraveghere:- CET Suceava - 11 foraje - s-au înregistrat depăşiri la duritate totală, CCOMn, cloruri,

sulfaţi;- S.C. Ambro S.A. Suceava - 7 foraje – depăşiri la: pH, duritate totală, CCOMn, O2-

dizolvat, sulfaţi, fier.

Foraje de alimentare cu apă:- Siret - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia Siret - depăşiri la duritate totală;- Măneuţi - S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi - depăşiri la duritate totală;- Berchişeşti - S.C. ACET S.A. Suceava - depăşiri la duritate totală;- Baia1+2- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Fălticeni - depăşiri la duritate totală- Sadova - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia C-lung Moldovenesc - depăşiri la duritate

totală;- Aeroport - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia C-lung Moldovenesc - depăşiri la duritate

totală;- Voroneţ - S.C. ACET S.A. Suceava - Agenţia Gura Humorului - depăşiri la duritate

totală.


64

Foraje de studiu hidrogeologic – au fost monitorizate un nr. de 32 foraje.

S-au înregistrat depăşiri la următoarele foraje:- Şaru Dornei - F6; F3 - depăşiri la indice de permanganat şi duritate totală- Botoş Ciocaneşti - F1- depăşiri la indice de permanganat şi duritate totală - Dărmăneşti -F1+F2 - depăşiri la duritate totală - Todireşti - monitorizat un singur foraj- depăşiri duritate totală - C-lung Moldovenesc -F1- depăşiri la duritate totală- Vama - F1- depăşiri la duritate totală; - Păltinoasa - F2, F3- depăşiri la duritate totală;- Iorcani - monitorizat un singur foraj- depăşiri la Ca2+ şi indice de permanganat.

4.6. Apă potabilă

4.6.1. Reţele de alimentare cu apă

Serviciul public de alimentare cu apă cuprinde activităţi de captare, de tratare a apei brute, de transport şi de distribuţie a apei potabile şi industriale la utilizatori.

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, la nivelul anului 2006, doar 44 de localităţi beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 30 de localităţi dispuneau de reţele de canalizare.

Reţele de alimentare cu apă potabilă Reţele de apă menajerăJudeţul

Lungime (km)

Volum distribuit (mii mc)

Număr localităţi

Lungime (km)

Număr localităţi

Populaţie racordată

(nr.)

Suceava 813,478 28927,3 44*În judeţ există numai reţele de alimentare

cu apă potabilă

*-date de la 31.12.2006 – sursa D.J.S. Suceava

Tabel 4.6.1.1. Situaţia reţelelor de alimentare cu apă din judeţul Suceava

Dacă cele 8 localităţi urbane vechi ale judeţului dispun de reţele centralizate de distribuţie a apei potabile şi de canalizare, în schimb asigurarea centralizată a apei potabile în noile localităţi urbane şi în localităţile rurale este încă mult sub nivelul dorit, aici situaţia fiind şi mai nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte existenţa reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare.

Având în vedere dezvoltarea insuficientă şi starea ridicată de uzură a majorităţii reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente, sunt în derulare atât în mediul urban, cât şi în unele localităţi rurale, proiecte ce presupun eforturi financiare substanţiale,atât pentru reabilitarea, cât şi pentru extinderea acestora, atât în mediul urban, cât şi, mai ales, în localităţile rurale.

Conform datelor furnizate de SC ACET SA Suceava, populaţia cu acces la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă, în câteva din principalele localităţi urbane judeţului Suceava, este menţionată în tabelul 4.6.1.2:

nr. locuitoriAnulLocalitate

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Suceava 89204 90197 91112 88396 88380 84407 84509 83271Fălticeni nu se deţin date 30000 30000Siret nu se deţin date 4558 4580 4491Solca 627 653 680 699 734 962 962 923Gura Humorului

nu se deţin date 9057 9040 9032

Câmpulung Moldovenesc

10307 10370 10428 10827 10457 10310 10360 10202


65

AnulLocalitate2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Vatra Dornei nu se deţin date 12161 13960 15705

Tabel 4.6.1.2 Populaţie cu acces la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă

Cantitatea de apă produsă, la nivelul judeţului Suceava, în perioada 2000-2007 este prezentată în tabelul de mai jos.

AnulJudeţulSuceava 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Cantitatea de apă produsă ( mii mc )

58.856 53.787 55.801 67.893 55.243 49.808 46.693 46.657

Tabel 4.6.1.3. Cantitatea de apă produsă la nivelul judeţului Suceava

Un alt indicator specific privind alimentarea cu apă este şi consumul lunar de apă potabilă pe cap de locuitor:

AnulJudeţul Suceava 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Consumul lunar de apă potabilă (mc/cap de

locuitori)3,441 3,128 3,461 3,27 2,67 2,784 2,867 2,84

Tabel 4.6.1.4. Consumul lunar de apă potabilă (mc/cap locuitor)

În vederea creşterii gradului de acces al populaţiei la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare şi a îmbunătăţirii calităţii apei potabile, se pot lua în considerare trei căi principale de atragere a capitalului:

atragerea şi utilizarea fondurilor europene post-aderare; utilizarea creditelor în finanţarea serviciilor publice şi a lucrărilor de investiţii în

infrastructura locală, cu garanţii de stat sau ale autorităţilor locale; stimularea implicării capitalului privat (parteneriat public-privat).

Reţelele publice de alimentare cu apă în mediul rural s-au aflat în extindere continuă în ultimii ani, prin programele guvernamentale şi locale derulate în acest scop.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la sate, prin Programul de alimentare cu apă a satelor, aprobat conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, în cursul anului 2007, s-au derulat 11 proiecte de alimentare cu apă în localităţile Moara, Şcheia, Buneşti, Suceviţa, Fundu Moldovei, Pătrăuţi, Gălăneşti, Comăneşti, Adâncata, Hănţeşti şi în zona Furcoi-Bercheza – Mănăstirea Suceviţa. S-au cheltuit în cadrul acestor proiecte în anul 2007, 3809 mii RON, proveniţi de la bugetul de stat.

În cadrul programului de alimentare cu apă la sate derulat şi în anul 2007, conform Hotărârilor Guvernului nr.687/1997, s-au derulat 5 proiecte de alimentare cu apă în localităţile Liteni, Dolhasca, Siminicea, Pârteştii de Jos şi Păltinoasa. În anul 2007, s-au cheltuit în cadrul acestor proiecte 1718 mii RON proveniţi de la bugetul de stat.

Execuţia propriu zisă a lucrărilor din cadrul proiectului ,,Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă în judeţul Suceava” (localităţile Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Solca) finanţat în cadrul Programului SAMTID, a început în data de 8 august 2006, situaţia realizărilor la sfârşitul anului 2007 fiind de 29,4% din lucrări (12491 mii RON decontaţi).

La Siret a continuat şi s-a finalizat în 2007 proiectul „Îmbunătăţirea sistemului de furnizare a apei potabile prin captare de suprafaţă din râul Siret finanţat prin programul PHARE.


66

Din bugetul local s-au mai reabilitat, s-au extins sisteme de alimentare cu apă în Suceava(sursa Berchişeşti şi comuna Ipotesti) , lucrări ce vor continua şi în anul 2008.

În municipiul Suceava, în anul 2008, se va implementa proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de apă uzată din oraşul Suceava” prin programul ISPA.

4.6.2.Calitatea apei potabile

Calitatea apei potabile furnizate prin sisteme publice este reglementată prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, care transpune Directiva 98/83/CEE – Calitatea apei destinate consumului uman, modificată şi completată de Legea 311/2004. Anterior aceasta era evaluată conform STAS 1342/1991 - Apa potabilă.

Având în vedere costurile ridicate ale investiţiilor necesare în domeniul implementării directivei UE privind calitatea apei potabile destinate consumului uman, România a solicitat şi a obţinut perioade de tranziţie pentru conformarea cu cerinţele directivei privind calitatea apei destinate consumului uman. Acestea sunt diferenţiate în raport de mărimea localităţilor şi indicatorii de calitate, un prim termen fiind 31.12.2010, iar al doilea 31.12.2015.

Supravegherea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice şi individuale de alimentare cu apă potabilă se realizează la nivelul judeţului de către Autoritatea de Sănătate Publică Suceava.

Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în judeţul Suceava a fost monitorizată de către ASP Suceava prin analize fizico-chimice şi bacteriologice, după cum urmează:

Judeţ Nr. total probe Nr. determinărifizico-chimice

Nr. determinări bacteriologice

Suceava 7714 21052 9751

Tabel 4.6.2.1. Număr de determinări privind calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în judeţul Suceava efectuate în anul 2007 de ASP Suceava

Monitorizarea de către ASP a calităţii apei pentru potabilizare la sursă nu a evidenţiat depăşiri ale valorilor limită la indicatorii bacteriologici în 2007:

Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe efectuate(%)

Judeţul

Coliformi totali % Coliformi fecali %

Suceava 0% 0%

Tabel 4.6.2.2. Depăşiri ale VL la indicatori bacteriologici analizaţi la sursă în 2007 în judeţul Suceava

Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă potabilă în anul 2007 a fost monitorizată de A.S.P. prin intermediul unor indicatori chimici generali. Rezultatele sunt prezentate ca procente de probe necorespunzătoare calitativ în tabelul de mai jos:

Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe efectuate(%)JudeţulSubstanţe toxice

%CCO

%Amoniac

%Azotaţi

%

Suceava 0% - 0,4% 0,9%

Tabel 4.6.2.3. Depăşiri ale VL la indicatori chimici analizaţi în apa distribuită prin sisteme publice în 2007 în judeţul Suceava


67

Dintre indicatorii cu impact asupra sănătăţii, pot fi menţionate şi bolile transmisibile, posibil asociate apei, raportate ca număr de cazuri de îmbolnăvire (tabelul 4.6.2.4.– sursa Autoritatea de Sănătate Publică Suceava).

JudetulTuberculoză(nr. cazuri)

Dizenterii(nr.cazuri)

Hepatita A(nr.cazuri)

BDA(nr.cazuri)

Suceava 620 15 169 2257

Tabel 4.6.2.4. Indicatori privind impactul calităţii apei potabile asupra sănătăţii (nr. cazuri de îmbolnăviri hidrice) în anul 2007

4.7. Ape uzate

4.7.1 Surse majore şi grad de epurare

În cursul anului 2007, laboratorul S.G.A. Suceava a efectuat analize pe probe de ape uzate provenite de la un număr de 38 de staţii de epurare, şi anume:

Nr.crt.

UnitateaNr. crt.

Unitatea

1. S.C. ACET S.A. Suceava 20. S.C. Cominco Frasin- Balastiera Plutoniţa2. S.C. ACET S.A.- Agenţia Fălticeni 21. U.M. C- lung Moldovenesc3. S.C. ACET S.A.- Agenţia Gura

Humorului 22. Primăria Frasin

4. S.C. ACET S.A.- Agenţia C-lung Moldovenesc

23. Primăria Ostra

5. S.C. ACET S.A.- Agenţia Vatra Dornei 24. Primăria Vama6. S.C. ACET S.A.- Agenţia Siret 25. Primăria Dolhasca 7. S.C. ACET S.A.- Agenţia Solca 26. U.P. Tarniţa- ape tehnologice8. S.C. APA GRUP S.A. Botoşani

(Bucecea ) 27. Primăria Dumrăveni

9. S.N. a Sării S.A.- Salina Cacica 28. S.C. Dorna Lactate S.A.- Ortoaia10. S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi 29. S.C. Croi Victoriţa Rădăuţi11. S.C. S.A.B. S.A. Rădăuţi 30. S.C. Dorna Lactate S.A. - Floreni12. S.C. Diesel Motor S.A.- Salcea 31. Primăria Iacobeni13. U.M. 01037 Vatra Dornei 32. S.C. Dorna Lactate S.A. - Ortoaia 14. U.M. Argestru 33. S.C. KILLER SRL Horodnic de Jos15. Remiza CFR Dorneşti 34. S.C. Lidana Com SRL- Vama16. S.C. Coca Cola HBC România SRL

Locaţia Dorna- Poiana Negri 35. Primăria Broşteni

17. C.N.U. Crucea- ape menajere 36. Spital de psihiatrie- Secţia Vf. Câmpului18. C.N.U. Crucea- ape tehnologice 37. Mina Tolovanu- ape tehn.19 Primăria Şaru Dornei 38. S.C. Cartel Bau- Perimetru minier

Mestecăniş

Tabel 4.7.1. Staţii de epurare monitorizate în cursul anului 2007

Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi ai căror concentraţii trebuie să se încadreze în limitele maxime admise stabilite prin NTPA- 001/2005, astfel încât acestea să nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii naturali.

Dintre staţiile de epurare monitorizate, în tabelul 4.7.1. sunt prezentate cele municipale şi orăşeneşti, care au un potenţial mai ridicat de poluare, datorită atât volumelor efective de ape uzate evacuate, cât şi datorită cantităţilor mai însemnate de poluanţi evacuate precum şi a eventualelor depăşiri ale limitelor admise.

De menţionat că în cazul acestor surse, gama indicatorilor de calitate monitorizaţi din apelor uzate evacuate este mai extinsă, ca şi frecvenţa de recoltare, care este lunară.


68

Nr. crt.

Surse de poluare

Domeniu de activitate

EmisarVolum de ape

uzate evacuate (mil.m3)

Poluanţi specifici

Gradde

epurare-%-

1.S.C.ACET S.A.

SuceavaCaptare, tratare şi distribuţia apei

r. Suceava

15,107

Suspensii, CBO5, CCOCr, NH4

+, NO2-,

NO3-, fosfor, subst.

extractibile. detergenţi,fenoli, H2S, Cl-, SO4

2-, Na+

65

2.S.C. Servicii

Comunale S.A.Rădăuţi

Producţia şi distribuţia energiei termice şi a apei calde

pr. Pozen

3,038


+, NO2-,


extractibile. detergenţi, H2S, Cl-, SO4

2-, Na+

67

3.S.C. ACET S.A.

Ag. C- lung Moldovenesc

Captare, tratare şi distribuţia apei

r. Moldova

1,452


+, NO2-,

NO3-,fenoli, subst.

extractibile, detergenţi, H2S, Rez. filtrat

70

4.S.C. ACET S.A.

Ag. FălticeniCaptare, tratare şi distribuţia apei

pr. Târgului

1,732


+, NO2-,



2-, Ca2+, CN-, Mg2+, Pb2+

65

5.S.C. ACET S.A.

Ag. Gura Humorului


r. Moldova

1,204


+, NO2-,



2-, Na+

68

6.S.C. ACET.S.A.Ag. Vatra Dornei


r. Bistriţa 1,754


+, NO2-,

NO3-, subst.

extractibile. detergenţi, Rez. filtrat

65

7.S.C.ACET.S.A.

Ag. SiretCaptare, tratare şi distribuţia apei

r. Siret 0,441


+, NO2-,



2-, Ca2+, Mg2+, Na+

62

8. Primăria BroşteniCaptare, tratare şi distribuţia apei

r. Bistriţa 0,189


+, NO2-,

NO3-, subst.

extractibile, detergenţi, Rez. filtrat

45

Tabel 4.7.2. Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2007

De menţionat că în anul 2007 volumul total de ape uzate evacuat a fost de 26,858


69

mil. mc, mai scăzut faţă de anul 2006, când s-a înregistrat un volum de 35,902 mil. mc, situaţie explicabilă datorită restrângerii unor activităţi economice. Având în vedere că volumul de ape uzate evacuat în anul 2007 este mai mic comparativ cu 2006, impactul asupra apelor de suprafaţă poate fi apreciat mai obiectiv pe baza cantităţilor principalilor poluanţi evacuaţi.

Încărcarea apelor uzate cu poluanţi ( tone/ an )

AnulVol.evac

(mil. mc)Susp. CBO5 CCOCr NH4+ NO3

- NO2- Deterg H2S

Subst.Extrac

.CN-

2006 35,902 2145,89 1103,05 3593,81 361,76 83,56 17,50 21,65 6,52 229,00 0,004

2007 26,858 1623,125 906,846 3313,184 325,89 8,657 3,422 30,537 2,82 171,02 0,003

Tabel 4.7.3 Cantităţi anuale de poluanţi evacuate în emisari în judeţul Suceava

Exceptând detergenţii, a căror cantitate a crescut în anul 2007, în general s-a remarcat o scădere a cantităţilor de poluanţi evacuaţi în 2007, situaţie ce se explică prin scăderea volumului de ape uzate evacuat dar şi prin menţinerea unui grad de epurare comparabil cu anul 2006.

4.7.2. Reţele de canalizare

Evoluţia reţelelor de canalizare în judeţul Suceava în perioada 2000-2005, ca rezultat al acţiunilor de extindere a acestora, este prezentată în tabelul de mai jos.

Judeţul AnulLungimea simplă a

reţelei (km)Nr. localităţi racordate la reţeaua

de canalizare2000 544,1 272001 547,3 282002 547,3 282003 554,0 302004 565,1 302005 633,0 30

Suceava

2006 663,0 33

Tabel 4.7.2.1. Evoluţia reţelelor de canalizare în perioada 2000-2006 în judeţul Suceava (Surse: D.J. Statistică Suceava )

În unele localităţi din judeţ s-au desfăşurat tot mai intens în ultimii ani atât lucrări de realizare sau extindere a reţelelor de alimentare cu apă, cât şi lucrări de extindere şi reabilitare a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare, dar costurile ridicate ale acestor tipuri de lucrări nu au permis realizarea de astfel de investiţii în ritmul şi volumul dorit de către autorităţile administraţiei publice locale. Astfel, în anul 2007 s-au realizat lucrări de reabilitare/extindere a sistemelor existente de canalizare în localităţile Siret, Suceava, Ipoteşti şi Berchişeşti.

Costurile ridicate ale investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare, ca şi a staţiilor de epurare existente şi construirea altora noi, estimate în 2004 pentru judeţul nostru la cca. 111,48 mil. euro pentru reţelele de canalizare şi respectiv 146,1 mil. euro pentru staţiile de epurare, au făcut ca România să solicite şi să obţină perioade de tranziţie pentru implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate orăşeneşti. Astfel, pentru reţelele de colectare a apelor uzate, s-au obţinut perioade eşalonate de tranziţie, cel târziu până la 31.12.2015 pentru localităţile cu mai mult de 10.000 l.e. şi respectiv 31.12.2018 pentru cele cu sub 10.000 l.e.


70

În anul 2007 s-au finalizat reabilitarea staţiile de epurare de la Rădăuţi şi Câmpulung Moldovenesc. Cea de la Rădăuţi s-a realizat din fonduri Phare, iar cea de la Câmpulung Moldovenesc s-a realizat prin cofinanţare de la Fondul de Mediu.

4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

- râul Suceava – aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare orăşenească administrată de S.C. ACET S.A. Suceava – tronson Tişăuţi - confluenţă cu râul Siret;

- râul Şomuzu Mare – aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare municipală Fălticeni, administrată de S.C. ACET S.A. Suceava – Agenţia Fălticeni ;

- pr. Pozen – aval evacuare ape uzate provenite de la Staţia de epurare municipalăRădăuţi, administrată de S.C. Servicii Comunale S.A. Rădăuţi;

- Zona Vicov – prezenţa nitraţilor în apele subterane;- Zona Ipoteşti – Lisaura - prezenţa nitraţilor în apele subterane;- Pârteştii de Jos – depăşirea clorurilor în apele subterane.

4.9. Obiective şi măsuri în domeniul protecţiei apelor

Obiectivele şi măsurile în domeniul protecţiei apelor, conform S.G.A. Suceava, sunturmătoarele:

- realizarea monitoringului resurselor de apă de suprafaţă şi subterane – analiza, prelucrarea, validarea şi transmiterea datelor obţinute şi urmărirea infuenţei evacuărilor de ape uzate asupra receptorilor; impunerea utilizatorilor de apă de măsuri pentru remedierea situaţiilor de poluare a receptorilor;

- se vor programa analize şi la folosinţele de apă fără legătură directă la resurse naturale de apă şi la receptorii naturali, fiind branşate respectiv racordate la sisteme hidroedilitare aflate în exploatarea unor agenţi economici, dar care, din punct de vedere calitativ prezintă un impact deosebit asupra sistemului de alimetare cu apă şi evacuare a apelor uzate la care este racordat şi implicit asupra receptorului natural;

- verificarea calitativă a folosinţelor de apă se va face pe baza criteriilor pentru evaluarea impactului surselor de poluare a apelor conform programului de gospodărire integrată cantitativă şi calitativă a apelor: diluţie, calitate efluent, magnitudine impact, risc la poluări accidentale, riscuri de mediu;

- realizarea de prognoze în legătură cu calitatea resurselor de suprafaţă şi subterane.

4.10. Concluzii

În anul 2007, în ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, se poate concluziona că situaţia s-a menţinut în limite comparabile cu cea din anul 2006.


71

Capitolul 5. SOLUL

5.1. Introducere

Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă.

5.2. Fondul funciar

Fondul funciar reprezintă totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate de ape), indiferent de destinaţia acestora, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte.

Indicatorii care evidenţiază resursele naturale exprimă în unităţi fizice mărimea fondului funciar şi utilizarea acestuia, fondul forestier, resursele de apă, floră, faună, precum şi ariile protejate. Indicatorii privind fondul funciar relevă două aspecte: dimensiunea categoriilor de teren şi schimbările apărute în utilizarea terenurilor.

5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în judeţul Suceava în perioada 2003-2007 este cea din tabelul de mai jos:

AnulJudeţul

Repartitia terenurilor

agricole (ha)2002 2003 2004 2005 2006* 2007*

Arabil 179.859 180.494 180.620 180.771 180.623 180.621Păşuni 91.108 90.450 90.430 90.250 90.517 90.565Fâneţe 74.819 75.675 75.700 75.711 75.755 75.681

Vii 0 0 0 0 0 0Livezi şi

pepiniere pomicole

3.345 3.207 3.060 3.030 2.886 2.889Suceava

Total 349.131 349.826 349.810 349.762 349.787 349.756

Tabel 5.2.1.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în perioada 2003-2007(Sursa D.J.S. Suceava – perioada 2002-2006; * sursa D.A.D.R. Suceava – 2007)

Evoluţia suprafeţelor de teren ocupate cu principalele tipuri de culturi în perioada 2003 – 2007 este prezentată în tabelul de mai jos:


72

Tipuri de culturi (ha)An

Supraf. arabilă

(ha)

Supraf. cultivată

(ha)Grâu şi secară

Orz şi orzoaică

Porumb boabe

Cartofi SfeclăFloarea soarelui

Legume

2003 179.859 179.859 23.297 6.008 29.550 27.722 4.992 1.410 6.1102004 180.494 180.494 29.653 6.399 36.509 28.258 3.029 1.761 7.5292005 180.620 180.172 38.894 6.753 32.460 34.140 2.419 2.296 7.5882006 180.623 179.423 25.235 5.286 35.913 30.860 2.127 1.947 7.695

JudeţSuceava

2007 180.621 180.202 245.518 5.030 36.516 30.250 1.719 1.885 7.795

Tabel 5.2.1.2. Terenuri ocupate cu diferite tipuri de culturi în perioada 2003 – 2007

Modul de administrare a îngrăşămintelor chimice şi naturale în perioada 2003 – 2007 pe terenurile agricole din judeţul Suceava rezultă din tabelul de mai jos:

Tipuri de îngrăşăminteAn

naturale chimice

Cantitatea utilizată la hectar

2003 878.991 11.079 27 t/ha - 92 kg/ha2004 837.702 11.407 26 t/ha - 96 kg/ha2005 1.351.043 11.384 25 t/ha - 64 kg/ha2006 1.181.477 16.601 26 t/ha - 112kg/ha

JudeţSuceava

2007 1.424.215 12.184 25 t/ha – 66 kg/ha

Tabel 5.2.1.3. Tipuri de îngrăşăminte utilizate în perioada 2003 – 2007 (Sursa DADR Suceava)

Se remarcă o creştere a cantităţii de îngrăşăminte utilizate, atât a celor naturale cât şi chimice.

În perioada analizată s-au scos din circuitul agricol următoarele suprafeţe de teren:

AnSuprafeţe scoase din circuitul agricol (ha)

Motivaţia

2003 - -2004 - -2005 26,3 construcţii2006 144,0 Investitii +constructii

JudeţSuceava

2007 80,4 Investitii +constructii

Tabel 5.2.1.4. Suprafeţe scoase din circuitul agricol (Sursa D.A.D.R. Suceava)

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare în perioada 2003 - 2007: ha

AnulJudeţul

Factori de degradare2003 2004 2005 2006 2007

suprafaţa 57.196 57.196 57.196 60.278 58.945Eroziune

adâncime 1.467 1.531 1.603 1.786 1.656

Alunecări de teren 19.837 20.063 21.058 23.580 22.335

Inundabilitate 26.138 29.600 33.490 53.470 51.756

Acidifiere 191.033 211.348 218.439 251.051 247.456

Compactare 30.337 30.337 30.337 30.337 29.658

Azot 115.336 119.210 124.700 147.510 145.784

Fosfor 174.751 178.360 181.300 290.100 287.357

Deficit de elemente nutritive

potasiu 139 173 210 300 659

Suceava

Volum edafic redus - - - 16.339 16.058


73

AnulJudeţul

Factori de degradare2003 2004 2005 2006 2007

Sărăturare - - - - -

Exces de umiditate în sol

157.279 160.741 164.631 184.611 181.986

Gleizare 42.002 42.002 42.002 42.002 40.526

Pseudogleizare 89.139 89.139 89.139 89.139 88.662

Secetă periodică - - - - -

Terenuri nisipoase 139 139 139 139 139

Tabel 5.3.1. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor (Sursa D.A.D.R. Suceava)

5.3.1. Îngrăşăminte

Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care contribuie la creşterea productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului. În cazul în care sunt utilizate fără a se ţine cont de natura solurilor, de necesităţile plantelor şi de condiţiile meteorologice, îngrăşămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (în special prin acumularea nitraţilor).

Excesul de azotaţi şi fosfaţi în sol, cauzat de utilizarea neraţională a îngrăşămintelor, dăunează microflorei edafice, duce la acumularea în vegetaţie a acestor elemente, poluarea pânzei freatice precum şi la eutrofizarea apelor de suprafaţă.

Privatizarea în agricultură a condus iniţial la un grad mare de fărămiţare a suprafeţelor agricole, astfel încât micii proprietari nu au putut beneficia de tehnologii performante şi eficiente în cultivarea pământului, ulterior apărând treptat exploataţii agricole mai mari, care pot practica o agricultură mai modernă şi mai eficientă.

Cantităţile de îngrăşăminte naturale şi chimice aplicate în anul 2007 sunt evidenţiate în tabelul următor:

Îngrăşăminte chimice folosite(tone substanţă activă)

N+P2O5+K2O(kg/ha)

An

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

2007 7.679 2.944 1.561 12.184 65 66

Tabel 5.3.1.1 Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2007, în judeţul Suceava.(Sursa D.A.D.R. Suceava)

5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor

În tabelul 5.3.2.1 se remarcă o fluctuaţie în ceea ce priveşte consumul total de pesticide pentru perioada 2003 – 2007 datorită utilizării tehnologiilor în agricultură:

Consum total pesticide

( t substanţă activă )Kg substanţă activă / ha arabil

Judeţ Anul

Total Insecticide Fungicide Erbicide Total Insecticide Fungicide Erbicide

2003 63,20 9,71 42,53 10,96 1,73 0,16 0,81 0,76

2004 59,99 8,81 30,08 21,10 1,64 0,17 0,58 0,89

2005 80,73 7,54 49,18 24,01 1,80 0,18 0,86 0,76

2006 90,81 10,94 54,57 25,30 2,09 0,33 1,08 0,69Suceava

2007 100,16 6,37 63,54 30,25 2,19 0,19 1,22 0,78

Tabel 5.3.2.1. Produse pentru protecţia plantelor aplicate în perioada 2003-2007(Sursa DADR Suceava)


74

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Depozitarea dejecţiilor animale pe sol, sau administrarea acestora în agricultură în exces faţă de necesarul de nutrienţi sau în mod incorect conduce la poluarea solului cunitraţi, fosfaţi, poate conduce de asemenenea la poluarea pânzei freatice, ca şi la acumularea în exces a unor substanţe în plante.

În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia efectivelor de animale pe categorii, în perioada 2003-2007.

Efective (mii de capete)Nr.

crt.

Categorii de

animale 2003 2004 2005 2006 2007

1. Bovine total 169 170 175 179 182

2. Vaci lapte 118 112 110 117 112

3. Alte bovine(bubaline) 0 0 0 0 0

4. Ovine total 192 223 233 233 233

5. Caprine 7 7 7 7 10

6. Porcine 103 115 146 145 77

7. Păsări total 1394 1450 1470 1495 1505

8. Găini ouătoare 1000 1000 1000 1000 1098

9. Cabaline 72,7 72,98 43,1 43,24 36,49

10. Animale blanã 0,500 0,600 0,500 0,342 -

Tabel 5.3.3.1. Evolutia şeptelului în perioada 2003-2007

D.A.D.R. Suceava nu a furnizat date privind solurile afectate de reziduurile zootehnice.

5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole

Acest atribut este parte componentă din activitatea D.A.D.R., fiind consemnate în toate tehnologiile cadru promovate pentru menţinerea fertilităţii solului, a conservării structurilor, profilelor, texturii şi rezervei de humus din complexul organo-mineral existent în judeţul Suceava. În anul 2007, D.A.D.R. Suceava a avut în vedere următoarele obiective:

- suprafeţe amenajate pentru irigaţii ;- suprafaţe amenajate cu lucrări de desecare;- suprafaţe amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului;- suprafeţele cu locaţiile perimetrelor de ameliorare stabilite in 2007;- situaţia formaţiunilor torenţiale şi estimarea valorică a lucrărilor de amenajare a

acestora pe perioade de urgenţă.

a) Irigaţii În judeţul Suceava D.A.D.R. Suceava a identificat următoarele sisteme de irigaţii amenajate:

Nr. crt Denumire sistem amenajat Suprafaţa ( Ha) Situaţia actuală

1 BĂIŞEŞTI 777 Dezafectat2 GRIGOREŞTI - VEREŞTI 702 Dezafectat3 DRAGOMIRNA 610 Conservat4 BOSANCI 573 Dezafectat5 LITENI - HUMOR 431 Conservat6 GRĂNICEŞTI 361 Dezafectat

Tabel 5.3.4.1. Sisteme de irigaţii amenajate în judeţul Suceava


75

Din analiza acestei situaţii se desprinde concluzia că, suprafaţa totală amenajată este de 3.454 ha, din care suprafaţa de 2.413 ha este dezafectată, iar suprafaţa de 1.041 ha este în conservare.

b) DesecăriÎn judeţul Suceava D.A.D.R. Suceava a identificat un număr de 44.904 ha desecate,

din care, dacă se înlătură suprafeţele ocupate de canale deschise, drumuri, dotări etc., rezultă că există desecate 41.986 ha teren agricol întreţinute şi funcţionale în 2006.

c)Combaterea eroziunii solului În judeţul Suceava D.A.D.R.Suceava a identificat un număr de 85.189 ha teren agricol amenajate antierozional, din care, în anul 2006, 81.064 ha au fost întreţinute şi funcţionale, după cum urmează:- arabil 57.446 ha- păşuni 15.744 ha- fâneţe 5.152 ha- livezi 2.722 ha (suprafaţă diminuată dar netrecută la alte categorii).

d)Perimetre pentru ameliorarea solului Prin aceste identificări D.A.D.R.Suceava a urmărit luarea în calcul a perimetrelor cu gradul cel mai mare de erodare şi cu periculozitate mare de alunecări. În aceste condiţii au fost stabilite pentru anul 2006 următoarele perimetre:

- Dragomirna cu 30,16 ha şi valoarea de 244.110 RON- Suceviţa cu 43,75 ha şi valoarea de 25.473 RON- Putna cu 33,61 ha si valoarea de 78.218 RON şi s-au făcut studii de fezabilitate pentru următoarele perimetre:- Slatina 30,68 ha - Râşca 37,43 ha

În anul 2007, D.A.D.R. Suceava a derulat, în colaborare cu alte unităţi deconcentrate, acţiunea de inventariere a formaţiunilor torenţiale din judeţul Suceava. În acest context, s-au identificat un număr de 193 torenţi într-un număr de 28 localităţi. S-au făcut studii şi s-a stabilit un necesar de 312.910 mii RON, valoare necesară lucrărilor de regularizări, desecări, stabilizare torenţi şi alunecări, combaterea eroziunii solului, etc, în vederea stabilizării torenţilor în judeţul Suceava.

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

Din punct de vedere al activităţilor industriale, principala cauză de deteriorare a calităţii solului în judeţul Suceava o constituie degradarea solului prin lucrările de exploatare şi explorare a resurselor de substanţe utile (minereuri neferoase, nemetalifere, mangan, sulf), depozitarea inadecvată, timp de zeci de ani, a deşeurilor rezultate din unele procese tehnologice specifice industriei energetice, celulozei şi hârtiei, prelucrarea lemnului.

În judeţul Suceava, presiunile industriei asupra stării de calitate a solului sunt rezultate în principal din activitatea de minerit.

Rezultatele analizelor efectuate în anul 2007 la metalele grele Pb, Cu, Zn şi Cd din probe de sol recoltate din zonele de impact ale activităţilor miniere, anterioare şi/sau prezente, din zona CET Suceava, precum şi din zona haldelor de deşeuri industriale aparţinând SC AMBRO SA Suceava, pe adâncimile 0-5 şi 5-30 cm, sunt prezentate în tabelul de mai jos:


76

Parametru statistic Pb Cu Zn Cd

Loc prelevare (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.)

Adâncime prelevare 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30

Intrare sat Prelipca-3 km de coş CET Suceava 16,25 20,28 36,88 47,30 107,44 138,93 SLD SLD

Pe direcţia predominantă a vântului-500 m de coş CET Suceava 10,43 8,72 23,01 19,93 65,77 45,95 SLD SLD

Pe direcţia predominantă a vântului-1 km de coş CET Suceava 8,07 7,78 17,96 17,65 42,47 42,61 SLD SLD

Limitrof haldă CET -cca 20 m râu Suceava 7,78 12,43 49,15 47,88 53,94 48,57 SLD SLD

Martor-mal râu Suceava 11,43 42,39 31,88 27,11 140,94 90,77 SLD SLD

Limitrof haldă şlam Ambro Suceava 20,81 14,37 25,07 12,86 57,11 31,63 SLD SLD

Limitrof haldă nămol Ambro Suceava 8,03 7,04 11,24 11,69 29,79 33,66 SLD SLD

Limitrof drum transport minereu Ciocăneşti 44,83 40,82 77,66 65,19 172,29 157,39 0,58 0,54

PA pt. folosinţe sensibile 50 50 100 100 300 300 3 3

PI pt. folosinţe sensibile 100 100 200 200 600 600 5 5

Limitrof groapă gunoi Suceava 74,11 103,05 119,58 112,68 334,24 1447,0 1,48 1,91

Limitrof groapă gunoi Fălticeni 17,39 15,13 46,72 27,58 80,01 82,2 SLD SLD

Limitrof groapă gunoi Gura Humor 17,65 20,38 42,98 45,12 101,38 107,41 SLD SLD

Limitrof groapă gunoi Siret 7,88 11,59 17,21 26,02 33,02 47,51 SLD SLD

Limitrof groapă gunoi Rădăuţi 30,42 39,03 59,78 58,20 122,67 502,97 SLD 0,68

Aval haldă minieră UP Iacobeni 53,41 63,11 101,17 73,39 159,61 225,26 SLD SLD

Aval haldă minieră Mănăila 28,02 27,86 25,74 29,21 65,39 58,93 SLD SLD

Aval haldă minieră Oiţa 21,47 18,37 43,04 31,24 92,13 91,53 SLD SLD

Aval haldă Ulm 27,58 23,2 17,26 15,13 67,51 62,03 SLD SLD

Aval haldă Isipoaia 47,69 35,98 271,95 33,72 317,15 112,69 SLD SLD

PA pt. folosinţe mai puţin sensibile250 250 250 250 700 700 5 5

PI pt. folosinţe mai puţin sensibile1000 1000 500 500 1500 1500 10 10

Tabel 5.3.5.1. Rezultate ale determinărilor conţinutului principalelor metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) în judeţul Suceava în anul 2007

Legendă: depăşiri PI

depăşiri PA


77

Suprafeţele de teren din judeţul Suceava poluate datorită activităţilor economice, în principal prin depozitarea deşeurilor, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Ramura Econo- mică

Substanţăpoluantă (ha)

Total judeţ

Industria energiei

electrice şi termice

Ind.extrac-

tivă

Industria metalur-

gică feroasă

Ind.chimică

Industria alimentară

Agricultură Gospodăria comunală

Alte ramuri

Total, din care:449,16 49 305,02 0 0 0 0 81,81 13,33

Cenuşă 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deşeuri

menajere

77,61 0 0 0 0 0 0 75,09 2,52

Nămoluri 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Dejecţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Şlamuri 105,43 0 94,62 0 0 0 0 0 10,81Nămoluride epurare 6,72 0 0 0 0 0 0 6,72 0

Noroaie 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Steril 210,4 0 210,4 0 0 0 0 0 0

Zgură 49 49 0 0 0 0 0 0 0

Tabel 5.3.5.2. Suprafeţe de teren poluate în judeţul Suceava

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune

Emisiile de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) şi pulberi din arderea combustibililor fosili, în principal cărbuni, reprezintă surse de poluare nu doar a aerului, dar şi, indirect, a solului din jurul sursei de emisie. Pulberile conţin, alături de particule de carbon, metale grele, hidrocarburi, dintre care periculoase sunt hidrocarburile policiclice aromatice, diferiţi alţi compuşi organici volatili adsorbiţi. Precipitaţiile, vântul, gravitaţia, transferă aceşti poluanţi din atmosferă pe sol, unde, acumulându-se, pot conduce la poluarea şi acidifierea solului.

CET Suceava reprezintă o astfel de sursă de emisie la nivelul judeţului Suceava.Probele de sol prelevate din zonele de impact potenţial al emisiilor de pulberi ale SC

TERMICA SA – CET Suceava:- intrare sat Prelipca – la 3 km de coşul CET Suceava- pe direcţia predominantă a vântului – 500 m de coşul CET Suceava- pe direcţia predominantă a vântului – 1 km de coşul CET Suceava

în strat sol 0-5 cm şi strat sol 5-30 cm, s-au încadrat sub pragurile de alertă (PA) şi intervenţie (PI) la toate metalele grele analizate (Cu, Zn, Fe, Mn, Co, Cd, Cr, Pb, Ni, As)

În tabelul de mai jos sunt menţionate sursele principale de poluare a solului din cadrul CET Suceava:

Surse de poluareAnul Agenţi econom. deţinători

Nr. de instalaţii directe indirecte

2004 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum2005 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fumJudeţul

Suceava 2006 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum2007 SC TERMICA SA 1 depozit de zgură şi cenuşă coş de fum

Tabel 5.3.6.1. Surse de poluare a solului în jud. Suceava


78

5.4. Calitatea solurilor

5.4.1. Repartitia terenurilor pe clase de calitate. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Suceava.

Din punct de vedere pedologic, terenurile variază de la cele mai bune şi uşor utilizabile terenuri în agricultură, până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri.

Diversitatea condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităţii solurilor pentru agricultură.

Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate, diferenţiate după nota medie de bonitare. Cele cinci clase de calitate indică pretabilitatea terenurilor pentru folosinţele agricole. Numărul punctelor de bonitare exprimă favorabilitatea terenului faţă de cerinţele de viaţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.

Suprafata Clasa de calitate

I II III IV V

Clasa de

calit.medie

Nr.

crt

Folosinta

Reala Cartata

cls NB cls NB cls NB cls NB cls NB cls NB

1 Arabil 177.801 177.801 2785 83 41.325 70 71556 54 42432 35 18983 15 III 49

2 Pasune 93.440 93.440 3.045 82 13.766 67 30.682 54 27.813 34 18.134 16 III 43

3 Faneata 74.791 74.791 1.518 85 3.336 67 16.968 50 32.995 33 19.974 14 IV 34

4 Livada 3.470 3.470 1 81 20 65 3.035 55 199 29 215 15 III 51

5 Agricol 349.502 349.502 7.349 83 58.447 69 122.241 53 103.439 34 57.306 15 III 44

6 Neproductiv 1.080 - - - - - - - - - - - - -

7 Total 350.582

Tabel 5.4.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri de folosinţe în judeţul Suceava(Sursa: D.A.D.R. Suceava)

Din datele furnizate de DADR Suceava , resursele de sol din judetul Suceava sunt următoarele:

Protisoluri - 70.104 ha, din care - Litosoluri 5.622 ha - Regosoluri 11.004 ha - Psamosoluri 122 ha - Aluviosoluri 52.861 ha - Entiantrosoluri 495 ha

Cernisoluri - 66.394 ha, din care - Kastanoziomuri - ha - Cernoziomuri - ha - Faeoziomuri 65.173 ha - Rendzine 1.221 ha

Umbrisoluri - 650 ha, din care - Nigrosoluri 650 ha - Humosiosoluri - ha

Cambisoluri -71.183 ha, din care -Eutricambosoluri 30.211 ha -Districambosoluri 40.972 ha


79

Luvisoluri -106.306 ha - Preluvosoluri 63.005 ha - Luvosoluri 43.301 ha

Spodosoluri - 6.151 ha, din care - Prepodzoluri 6.248 ha - Podzoluri 303 ha - Criptopodzoluri - ha

Pelisoluri - 280 ha, din care

- Pelosoluri - ha

- Vertisoluri 280 ha

Andisoluri - 1.587 ha

- Andosoluri 1.587 ha

Hidrisoluri - 24.730 ha, din care -Gleiosoluri 18.576 ha - Stagnosoluri 6.154 ha - Limnosoluri - ha

Histisoluri - 105 ha - Histosoluri 105 ha - Foliosoluri - ha

Antrisoluri - 2.692 ha, din care

- Erodosoluri 2.692 ha

- Antrosoluri - ha.

Dintre resursele de sol se pot remarca faeoziomurile ( 65.173 ha ) pentru potenţialul lor productiv ridicat, parţial eutricambosolurile ( 30.211 ha ) şi preluvosolurile ( 63.005 ha ). Deasemeni, o parte a aluviosolurilor (52.861 ha), nu prea mare însă, este constituită din soluri fertile, cu puţine restricţii pentru agricultură.

Pe de altă parte, soluri cu potenţial productiv scăzut şi care prezintă multiple restricţii sunt litosolurile (5.622 ha), regosolurile (11.004 ha), districambosolurile (40.972 ha), o bună parte a luvosolurilor (43.301 ha), prepodzolurile si podzolurile (6.551 ha), gleiosolurile şi stagnosolurile nedrenate (24.730 ha), precum şi histosolurile (105 ha) şi erodosolurile (2.692 ha).

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Suceava

Clase de bonitare ale solurilorNr. crt.

Specif.U.M.(ha) I II III IV V VI

1 Arabil 177.801 157 15.368 80.279 47.036 32.504 2.457

2 Păşune 168.231 241 66.156 57.477 35.332 8.656 369

3 Vii - - - - - - -

4 Livezi 3.470 - - 867 1.132 1.055 416

5 Agricol 349.502 - - - - - -

Tabel 5.4.1.1 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Suceava(Sursa: D.A.D.R. Suceava)

Din datele furnizate de D.A.D.R. Suceava rezultă următoarele:

Pentru arabil, media este de 49 de puncte, ceea ce incadreaza aceasta folosinta la


80

clasa a III-a de calitate. Dintre comunele cu suprafete mai mari cuprinse in clasa a I-a si a II-a de calitate,se remarca : Adancata, Bosanci, Ciprian Porumbescu, Cornu Luncii, Dolhasca, Dumbraveni, Granicesti, Liteni, Milisauti, Musenita, Radaseni, Salcea, Scheia,Udesti, Veresti. Aici predomina faeoziomurile tipice,greice, argice si stagnice, preluvosoluri molice si pe suprafete mai mici, eutricambosoluri tipice si molice. Pentru fâneaţă, media este de 34 puncte, cu clasa a IV-a de calitate. Se remarcăcomunele Horodniceni, Malini, Marginea, Slatina, Scheia, Zvorastea, precum si o buna parte a pasunilor din comunele zonei montane. Pe suprafetele ce apartin claselor a I-a si a II-a apar mai ales eutricambosoluri tipice si molice, districambosoluri tipice si umbrice,preluvosoluri si luvosoluri tipice si stagnice, stagnosoluri luvice si albice.

Pentru păsune, media este de 43 puncte,cu clasa a III-a de calitate.Dintre comunele cu suprafete mai mari cuprinse in clasele I si II se remarca : Campulung,Radauti, Siret, Solca,Bunesti,Calafindesti,Ciprian Porumbescu,Dragoiesti, Fintinele, Granicesti, Izvoarele Sucevei, Liteni, Mălini, Museniţa,Rădăşeni, Slatina, Şcheia, Todiresti. Suprafete cu clasele a I-a si a II-a mai apar in majoritatea comunelor de munte. Acestea se suprapun peste aceleasi tipuri si subtipuri enumerate la folosinta faneata,cu exceptia subtipurilor stagnice si a stagnosolurilor.

Pentru livezi, media este de 51 de puncte ( clasa a III-a de calitate ). Mici suprafete de teren cu livezi in clasele I si II de calitate există în Adîncata, Ciprian Porumbescu, Şcheia.

5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, (agricole şi industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Pierderea stratului de sol fertil este o criză tăcută, un proces lent, care nu este perceput ca atare pe scară largă, putând trece mult timp neobservat. Deşi eroziunea solului este un proces fizic, ea are numeroase consecinţe economice, afectând productivitatea, creşterea economică, bunăstarea. Acolo unde eroziunea începe să depăşească ritmul de formare a solului, stratul de sol fertil se subţiază şi, treptat, dispare cu desăvârşire.

Din datele furnizate de D.A.D.R. Suceava rezultă următoarele:

a) Exces de umiditate in sol : 181.986 ha. In aceasta categorie intra excesul de umiditate permanent (gleizarea) si temporar

(pseudogleizarea). Dintre arealele cu exces de umiditate permanent remarcam partea coborata a depresiunii Radauti (Volovat, Rădăutţi, Horodnic, Fratautii Vechi, partial Vicovu de Sus , Granicesti), iar din cele cu exces de umiditate temporar bordura piemontana a Obcinei Mari, cu luvosoluri tipice si albice : Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia, Marginea, Botosana, Arbore, Casvana ; apoi in Podisul Dragomirnei :Siret, Musenita, Calafindesti, Balcauti, Gramesti, etc dar si in Podisul Falticenilor.

b) Eroziunea prin apăb’) eroziunea de suprafaţă – totalizeaza 58.945 ha. Include mai ales zone din podisul Falticenilor : Dolhasca , Vulturesti, Forasti, Preutesti, Dolhesti, dar si in podisul Dragomirnei :Adancata, Suceava, Bosanci, Salcea.In aceste suprafete sunt incluse si areale incadrate la eroziune slaba pana la foarte puternica.b’’) eroziunea de adancime – se intinde pe 1.656 ha, in zona de podis a judetului Suceava, mai ales la Todireşti, Udeşti, Vultureşti, Preuteşti, Liteni, Gălăneşti, Cornu Luncii. Se remarcă o predominare a terenurilor afectate de eroziune în adâncime ( ca şi cazul eroziunii în suprafaţă) în podişul Fălticenilor.


81

c) Alunecările de teren Ocupă 22.335 ha, in cadrul lor predominând alunecările stabilizate (18.949 ha), mai

ales la Cacica, Botoşana, Cajvana, Todireşti, şi in partea vestica a podişului Dragomirnei spre Valea Sucevei la Dărmaneşti şi in podişul Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni. Alunecările active ( 3386 ha) sunt predominante în Podişul Fălticenilor (Preuteşti, Radăşeni, Fălticeni, Forăşti) şi în Podişul Dragomirnei (Adâncata).

d) Compactarea solurilorOcupă 29.658 ha. Acest fenomen este prezent în toate teritoriile comunale situate în

zona de podiş colectivizată. Fenomenul de tasare contribuie la reducerea producţiei prin micşorarea volumului util al porilor prezenţi în masa solului, implicit reducându-se volumul de apa util plantelor şi accesibilitatea ei pentru consum. Fenomenul se intâlneşte mai ales in Rădăuţi, Siret, Dornesti, Drăguşeni, Grămeşti, Volovăţ, Vereşti, Grăniceşti, dar şi în alte zone ale judeţului, în proporţii variabile.

e) Aciditate puternică şi moderatăSe întâlneşte răspăndită pe aproximativ 247.456 ha, în toate zonele judeţului. Se

remarcă zona montană, cu teritorii ce au peste 80-90 % din suprafaţa afectata de acidifiere (Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Breaza, Brodina, Brosteni, Carlibaba, Dorna Arini, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Iacobeni, Moldovita, Ostra, Panaci, Pojorata, etc), dar si in zonele piemontane (Solca, Baia, Horodnic, Vicovu de Jos, Vadu Moldovei) ca si in cele de podis (Ciprian Porumbescu, Preutesti, Radaseni, etc.). Cea mai eficienta metoda de combatere este aplicarea de amendamente precedate de efectuarea unor studii agrochimice care sa fundamenteze aplicarea lor.

f) InundabilitateaAfecteaza o suprafata de 51.756 ha. Se pot deosebi 2 situatii,si anume inundabilitatea

cauzata de raurile mari ale judetului (Suceava, Moldova, Siret) in luncile proprii, inundabilitate ce afecteaza de obicei soluri cu un grad redus de fertilitate (litosoluri eutrice- prundice ;aluviosoluri eutrice si litice). Aceasta se poate reduce partial prin cresterea numarului de baraje pe raurile mari cu scopul de a regulariza debitul cursurilor de apa precum si acolo unde se impune executia de diguri de protectie pentru apararea constructiilor.In cea dea doua situatie se afla raurile mici din zona piemontana de contact dintre podisul Dragomirnei si Obcina Mare, rauri tributare mai ales Sucevei, responsabile pentru calamitatile petrecute in ultimii 2 ani pe raza comunelor Arbore, Gura Humorului (Voronet) si Solca . Aici conditiile de relief sunt cele care permit pe de o parte precipitatii abundente intr-un timp foarte scurt, dar si o scurgere foarte rapida a apei din cauza pantei mari a terenului.Viiturile sunt mai bruste si mai violente, impunandu-se redimensionarea podetelor precum si evitarea locuirii in zonele afectate.

g) Volum edafic redus Sunt solurile cu mult schelet din zona montana si din luncile raurilor , care ocupa

16.058 ha. Nu se poate actiona asupra lor, singura masura fiind folosirea lor ca pasuni si fanete.

h) Deficit de elemente nutritive Este una din marile probleme cu care se confrunta agricultura suceveana atat in zona de munte dar si in cea de deal. Daca problemele legate de aprovizionarea cu potasiu nu sunt semnificative (659 ha) , legat de faptul ca rocile mama ale solului sunt bogate in potasiu, in schimb pentru azot (145.784 ha) si mai ales fosfor (287.357 ha) situatia este mult mai grava, din cauza lipsei de fertilizanti naturali si artificiali, si de amendamente. Se impune utilizarea de ingrasaminte chimice complexe.


82

5.5. Monitorizarea calităţii solului

În decursul anului 2003, D.A.D.R. Suceava a procedat la recoltarea de probe pedologice şi de plante, din 22 de situri de nivel I situate pe folosinţă agricolă pe teritoriul judetului Suceava, situate într-o reţea fixă de 16 x 16 km. Periodicitatea determinarilor este de 4 ani, prin acest monitoring urmărindu-se supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea şi intervenţia operativă cu privire la starea actuala a calităţii solurilor.

Siturile de ordin I monitorizate de D.A.D.R. Suceava sunt următoarele : 1014 Brodina, 1018 Vicovu de Jos, 1021 Rădăuţi, 1025 Grăniceşti, 1030 Zvorâştea, 1033 Moldoviţa, 1037Vatra Moldoviţei, 1042 Solca, 10048 Todireşti, 1051 Moldova Sulita, 1053 Su0ceava, 1056 Sadova, 1058 Veresti, 1061 Frumosu, 1078 Horodniceni, 1081 Pojorâta, 1083Preuteşti, 1092 Stulpicani, 1107 Vatra Dornei, 1109 Boroaia, 1090 Dolhasca.

O.S.P.A. Suceava s-a ocupat de recoltarea de probe pedologice,agrochimice, cilindri pentru densitate aparentă, plante, precum şi trimiterea lor la I.C.P.A. Bucureşti. De diagnoză,analiză şi prelucrarea datelor obţinute ocupându-se forul coordonator stiintific al ICPA.

5.5.1 Monitorizarea solurilor la nivel local

Rezultatele analizelor la probele de sol recoltate de APM Suceava în 2007 din probe de sol recoltate din zonele de impact ale activităţilor miniere, anterioare şi/sau prezente, din zona CET Suceava, precum şi din zona haldelor de deşeuri industriale aparţinând SC AMBRO SA Suceava, pe adâncimile 0-5 şi 5-30 cm sunt prezentate în tabelul 5.5.1.1.

Rezultatele analizelor efectuate în anul 2007 la metalele grele Pb, Cu, Zn şi Cd, au fost prezentate în subcapitolul 5.3.5.


83

pH Corganic SO42- Fe Mn Co Cr Ni As

Sb. extr. în eter depetrol

Loc prelevareAdân-cime (cm)

Tip solunit. pH

(g/kg sol uscat)

(mg/kg sol uscat)

(mg/kg sol uscat)

(mg/kg sol uscat)

(mg/kg sol uscat)

(mg/kg sol uscat)

(mg/kg sol

uscat)

(mg/kg sol uscat)

(ppm)

0-5 7,05 25350 591,74 10,94 47,25 45,15 7,78Intrare sat Prelipca-3 km de coş CET Suceava 5-'30

folosinţe sensibile

6,86 26573 681,34 13,32 56,70 58,86 11,65

0-5 7,31 21212 605,63 9,11 32,90 33,20 2,90Pe direcţia predominantă a

vântului -500 m de coş CET Suceava

5-'30


7,85 20674 650,15 8,76 30,94 35,88 2,94

0-5 7,79 17110 592,17 7,97 29,47 29,91 2,28Pe direcţia predominantă a

vântului -1 km de coş CET Suceava

5-'30


8,07 16678 560,23 7,20 27,26 34,16 2,18

0-5 8,35 24695 286,77 9,61 38,59 50,15Limitrof haldă CET -cca 20 m râu Suceava 5-30


8,41 15329 265,04 9,94 42,92 49,19

0-5 8,78 26,36 28,76 13529 458,5 6,02 35,78 25,70 2,46Martor-mal râu Suceava 5-'30


8,74 18,36 14,13 19476 645,6 10,36 49,72 43,74 2,82

0-5 8,80 17,83 44,32 19913 788,3 9,23 47,25 43,14 3,17Limitrof haldă şlam Ambro

Suceava 5-'30


9,29 20,97 52,14 10440 373,3 5,24 33,80 25,46 1,65

0-5 9,08 19,13 71,82 10083 365,9 4,92 26,18 20,52 1,73Limitrof haldă nămol Ambro

Suceava 5-'30


8,76 23,38 63,37 10727 303,4 6,06 53,25 27,79 1,26

0-5 8,42 33,60 13120,45Cartier Iţcani-martor

5-30


8,39 20,91 8699,29

0-5 8,01 68,81 13488,73Limitrof zonă uscare uzină

impregnat traverse Suceava

5-30

folosinţe mai puţin

sensibile 8,0 116,13 10563,46

0-5 8,60 23710 366,17 8,96 50,73 39,58 2,73Limitrof groapă gunoi Suceava 5-30

folosinţe mai puţin

sensibile 8,40 24986 799,48 9,05 57,82 63,37 3,44


84

pH Corganic SO42- Fe Mn Co Cr Ni As

Sb. extr. în eter depetrol

0-5 6,11 20411 1000,03 13,84 41,74 46,48 1,71Limitrof groapă gunoi Fălticeni 5'-30 6,36 19510 925,94 11,21 38,38 50,18 2,66

0-5 8,2 18778 1081,45 11,54 43,39 54,12 2,09Limitrof groapă gunoi Gura Humor 5'-30

folosinţe mai puţin sensibile

7,63 18213 1247,58 11,78 44,94 59,21 4,44

0-5 6,67 18250 629,28 7,78 24,03 25,72 1,79Limitrof groapă gunoi Siret 5'-30 6,74 24149 1009,58 12,61 35,3 41,78 2,10

0-5 8,4 24413 1574,37 14,15 48,67 64,67 2,53Limitrof groapă gunoi Rădăuţi 5'-30


8,02 22635 1633,11 13,38 58,27 65,01 2,55

0-5 7,45 73823 349835 54,43 86,79 114,62 50,30Aval haldă minieră UP Iacobeni 5'-30 7,46 67711 208713 49,57 60,87 105,04 59,13

0-5 5,06 26858 2177,7 13,07 66,84 36,84 34,12Aval haldă minieră Mănăila 5'-30


5,49 30604 1596,78 13,62 70,08 45,72 39,86

0-5 6,62 29606 21242 20,34 56,54 57,77 27,62Aval haldă minieră Oiţa 5'-30 6,56 31510 10607 18,27 63,91 66,87 29,87

0-5 7,68 20775 7179,03 9,78 43,67 37,37 20,67Limitrof drum transport minereu

Ciocăneşti 5'-30


7,57 19847 5780,68 10,98 44,57 43,55 23,28

0-5 5,49 26550 1728,82 13,79 65,69 36,88 34,45Aval haldă Ulm

5'-30 5,45 24790 1678,94 14,63 49,44 44,49 39,60

0-5 7,69 20908 1667,18 14,3 53,6 40,43 60,35Aval haldă Isipoaia 5'-30


6,88 19753 964,52 15,11 68,27 57,27 25,71

Tabel 5.1. Rezultatele analizelor la probe de sol recoltate în 2007 din judeţul Suceava

Legendă: depăşiri PI

depăşiri PA ; SLD sub limita de detecţie


85

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

Din datele furnizate de DADR Suceava alunecările de teren din judeţul Suceava ocupă 22.335 ha. În cadrul lor predomină alunecările stabilizate (18.949 ha), mai ales la Cacica, Botoşana, Cajvana, Todireşti, şi in partea vestica a podişului Dragomirnei spre Valea Sucevei la Dărmaneşti şi in podişul Fălticeni la Udeşti şi Fălticeni. Alunecările active (3386 ha) sunt predominante în Podişul Fălticenilor (Preuteşti, Radăşeni, Fălticeni, Forăşti) şi în Podişul Dragomirnei (Adâncata).

5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

Judeţ

Numele propr./admin./deţinătorului

sitului contaminat

Tipul activ.ce a provocat poluarea

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilor

Supr. contami-

nată(ha)

Localizarea sitului

contaminat

depozite de steril uzinal metale grele,

ape acide 18,16ha

com. Fundu Moldovei

depozite de steril uzinal, instalaţii care

utilizează în fluxul tehnologic substanţe

periculoase

metale grele, ape acide,

cianuri 64,77 ha com. Ostra

depozite de steril uzinal metale grele,

ape acide9,33 ha

com. Şaru Dornei

SC

MINBUCOVIN

A SA

industria minieră

-preparareminereuri

depozitare steril uzinal metale grele 2,36 ha com. Iacobeni

depozite de steril de la exploatarea

minereurilor neferoase

metale grele 179,443 ha

com. Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni,

Dorna Arini, Şaru Dornei,

Crucea, Broşteni,

Ostra, Fundu Moldovei

CNU SA –Suc. Crucea

ind. minieră

depozite de steril de la exploatarea minereului

uranifer

metale grele, elemente

radioactive 105,591 haCrucea,

StulpicaniMEF Bucureşti (fost operator economic SC

GEOMOLD SA Câmpulung

MOldovenesc)ind.

minieră

depozite de steril de laexplorarea geologică a

zăcămintelor de minereuri metale grele 22,59 ha jud. Suceava

SC GOSCOM SA

depozit deşeuri menajere 0,5 ha Fălticeni

Primăria Gura Humorului

depozit deşeuri menajere 2,126 ha

Gura Humorului

Prim C. Moldovenesc

depozit deşeuri menajere 1,62 ha

C. Moldovenesc

Siretdepozit deşeuri

menajere 0,8 ha SiretSC Test Prima

SRLdepozit deşeuri

menajere 12,5 ha SuceavaSC TERMICA

SA depozit de cenuşă şi

zgură 49 ha Suceava

Suceava

SC AMBRO SA

depozitare neconform

ă de deşeuri

menajere şi ind.

halde de şlam organic şi anorganic 10,74ha Suceava

Tabel 5.6.1.1. Situaţia siturilor contaminate din judeţul Suceava


86

Situaţia zonelor cu alunecări de teren din Judeţul Suceava este prezentată în tabelul următor:

JudeţAnul

Tipuri de

alunecări

Suprafaţa

(ha)Măsuri de consolidare si prevenire

De adâncime 7,00 Lucrări de stabilizare:foraje drenante,

ziduri de sprijin, plantaţii

Suceava 2007 De suprafaţă 230,3 Lucrări de stabilizare: foraje drenante,

ziduri de sprijin, plantaţii

Tabel 5.6.1.2 Situaţia zonelor cu alunecări din jud. Suceava

5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţie ecologică a terenurilor de degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

Anul Teren degradat prinSupr.(ha)

Modalitati de investigare si evaluare a poluării

sol/subsolului

2003Steril

Perimetrul Dadu-Carlibaba3,25 Bilanţ de mediuI

depozite de steril uzinalUP.Fundu Moldovei 18,16 Bilanţ de mediuI

Depozite de steril uzinal, instalaţii care utilizează în fluxul tehnologic

substanţe periculoasePerimetrul Cariera Ostra

64,77Bilanţ de mediu

şlam rezultat din instalaţia de purificare, epurare a saramurii

Salina. Cacica

6,2Studiu de impact

SterilPerimetrul Tolovanu-Iacobeni

1,03 Bilanţ de mediu

SterilPerimetrul Dl. Negru inferior


SterilPerimetrul Dl. Rusului superior


2004

SterilPerimetrul Alunis


Depozite de steril uzinal, instalaţii care utilizează în fluxul tehnologic

substanţe periculoasePerimetrul Lesu Ursului, inclusiv UP

Tarnita


SterilPerimetrul Colacu-Oita


SterilPerimetrul Mandrileni


2005

SterilPerimetrul Arsita-Argestrut-Capraria


2006Depozite de steril uzinal

UP.Calimani9,33

Studiu de impact

Carieră Ostra 107,5 Studiu de impact

Judeţ Suceava

2007

Industria miniera

Dealu Negru inf. 21,8 Studiu de impact

Tabel 5.7.1. Modalităţi de investigare şi evaluare a poluării solului/subsolului în judeţul Suceava


87

5.7.1. Modalităţi de investigare Programe intreprinse pentru reconstructia/remedierea ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Anul Zona contaminată

Suprafaţă

(ha)

Program de remediere/reconstructie ecologica

Surse de finantare

2003 - - -

2004 - - -

Perimetrul Pr. Ursului -Isipoaia com. Broşteni

26,798 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare (gărduleţe de coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa, demolări

Banca Mondiala

Perimetrul Puzdra Broşteni

5,425 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare (gărduleţe de coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa, demolari.

Buget national

Perimetrul Pr Cainelui Broşteni

15,8 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare (gărduleţe de coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa,

Banca mondiala

2005

Perimetrul Delnita (SC GEOMOLD SA


Buget national

Perimetrul Puiu-Suharzel


Buget national

Perimetrul Colacu-Orata

0,5036 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare (gărduleţe de coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa

Buget national

Perimetrul Nepomuceni-Arsita


Buget national

Judet Suceava

2005

Perimetrul Crucea –Adancime

5,0571 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare (gărduleţe de

Buget national


88

Anul Zona contaminată

Suprafaţă

(ha)

Program de remediere/reconstructie ecologica

Surse de finantare

coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa

Perimetrul Lesu Ursului-Put 6


Buget national

Perimetrul Alunisu Mare-Alunisu Mic


Buget national

Perimetrul Colbu Bistritei


Buget national

Salina Cacica com. Pârteştii de Jos

6,2 dezafectarea şi ecologizarea haldei de şlam, cu depozitarea şlamului în golurile subterane ale minei Cacica,demolare instalaţie de preparare incinta Cacica

Buget national

2006

Perimetrul Valea Putnei-Prasca

4,1 reprofilare taluze, nivelarea platformelor haldelor, şanţuri de gardă pentru colectarea apelor pluviale de pe versanţi, lucrări de ecologizare (gărduleţe de coastă, plantări de puieţi, nivelări şi înierbări), închidere lucrări de legătură cu suprafaţa, canalizarea pr. Prasca, inchidere galerii si put extractie

Buget national

2007

Sunt în derulare lucrări de reabilitare ecologică la perimetrul minier Holdiţa – Pârâul Casei (situl se află în intravilan) din oraşul Broşteni şi lucrări de refacere la halda de steril ecologizată în anul 2001 de la perimetru minier Crucea Adâncime din comuna

Crucea

Tabel 5.7.1.1. Programe intreprinse pentru recostrucţia/remediereaecologică a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor


89

CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR

6.1. Biodiversitatea.

Condiţiile fizico-geografice reflectă marea varietate a lumii vegetale şi animale aspect edificat de către numeroase studii ştinţifice care au dus la declararea în judeţul Suceava aunui număr important de arii naturale protejate. Dintre acestea se remarcă rezervaţiile de turbă (Tinovul Mare Poiana Stampei, Tinovul Găina-Lucina, Tinovul Şaru Dornei), care conservă specii rare de plante, precum şi relicte glaciare (mesteacăn pitic, răchiţele, muşchiul Sphagnum, roua cerului), la acestea se adaugă rezervaţiile de codri seculari (Codrul secular Slătioara şi Codrul secular Giumalău), care sunt dovada ultimilor trupuri de păduri virgine şi cvasivirgine. La toate aceste rezervaţii se alătură rezervaţiile de chei (Moara Dracului, Cheile Zugrenilor, Cheile Lucavei), geologice (Pietrele Doamnei-Rarău, Doisprezece Apostoli), care sunt de o mare valoare peisagistică şi recreativă. Foarte importante sunt rezervaţiile botanice în care şi-au făcut studiile cercetători renumiţi şi careau dus la descoperirea de noi specii importante pentru ştiinţă şi pentru flora României (Fâneţele seculare Ponoare, Fâneţele seculare Frumoasa, Răchitişul Mare, Fâneţele montane Todirescu).

Fig. 6.1.1. Pietrele Doamnei - Rarău

6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică

În tabelul de mai jos este reliefată componenţa habitatelor de interes comunitar care se regăsesc pe teritoriul judeţului Suceava. Din analiza datelor se constată că cele mai frecvente habitate întâlnite sunt cele de pajişti şi tufărişuri, respectiv de pădure, iar starea acestora de conservare este foarte bună.


90

Stare de conservareNr. crt.

Denumire categorie de habitat

Număr tipuri habitate Favorabilă Nefavorabilă

1 Habitate de ape dulci 1 1 -2 Habitate de pajişti şi tufărişuri 6 6 -3 Habitate din turbării şi mlaştini 1 1 -4 Habitate de stâncării şi peşteri 3 3 -5 Habitate de pădure 5 5 -

TOTAL 16 16 -

Tabel 6.1.1.1. Habitate naturale de interes comunitar

Fig. 6.1.1.1. Peştera liliecilor

În tabelele 6.1.1.2.A şi 6.1.1.2. B sunt reliefate numeric speciile de plante care se întâlnesc pe teritoriul judeţului Suceava, conform anexelor Ordonanţei nr.57/2007 în care se regăsesc specii de importanţă comunitară, respectiv naţională.

Stare de conservareNr.crt.

Tip Numărspecii F V R P

1 Plante superioare menţionate în anexele 3b, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

11 4 3 2 2

2 Plante inferioare menţionate în anexele: 3b, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

4 2 1 1 -

TOTAL 15 6 4 3 2

Tabel 6.1.1.2. A. Flora sălbatică de interes comunitar identificată pe teritoriul jud. SuceavaStare de conservareNr.

crt.Tip Număr

specii F V R P1 Plante superioare menţionate în anexa 3b din O.U.G. nr.

57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

8 3 2 1 2

2 Plante superioare endemite 7 1 - 3 3 3 Monumente ale naturii 14 7 2 2 3

4 Alte categorii de plante ocrotite care nu se găsesc în anexele menţionate, nu sunt endemite sau monumente ale naturii

36 11 14 5 6

TOTAL 50 22 18 11 14

Tabel 6.1.1.2. B. Flora sălbatică de interes naţional identificată pe teritoriul jud. Suceava


91

În tabelele 6.1.1.3.A şi 6.1.1.3. B sunt reliefate numeric speciile de animale care se întâlnesc pe teritoriul judeţului Suceava conform anexelor Ordonanţei nr.57/2007 în care se regăsesc specii de importanţă comunitară, respectiv naţională.



1 Mamifere menţionate în anexele 3a, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

13 8 2 - 3

2 Păsări menţionate în anexele 3a din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

141 68 37 30 6

3 Reptile menţionate în anexele 3a si 4A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

4 2 2 - -

4 Amfibieni menţionaţi în anexele 3a, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

13 2 6 5 -

5 Peşti menţionaţi în anexele 3a, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

10 4 4 - 2

6 Nevertebrate (exceptând insectele) menţionate în anexele 3a, 4A şi 5A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

4 4 - - -

7 Insecte menţionate în anexele 3a si 4A din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

8 4 2 2 -

TOTAL 193 92 53 37 11

Tabel 6.1.1.3. A. Fauna sălbatică de interes comunitar identificată pe teritoriul jud. Suceava



Mamifere menţionate în anexele 4B şi 5B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

12 10 1 1 -1

Alte mamifere ocrotite - - - - -Păsări menţionate în anexa 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

25 19 3 1 22

Alte păsări ocrotite - - - - -Reptile menţionate în anexa 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

1 - - 1 -3

Alte reptile ocrotite - - - - -Amfibieni menţionaţi în anexa 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

4 2 2 - -4

Alţi amfibieni ocrotiţi - - - - -Peşti menţionaţi în anexele 4B şi 5B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

3 - 1 1 15

Alţi peşti ocrotiţi - - - - -6 Nevertebrate (exceptând insectele) menţionate în anexa 4B

din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

- - - - -


92

Stare de conservaresalbaticeAlte nevertebrate (exceptând insectele) ocrotite - - - - -Insecte menţionate în anexele 4B din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice

- - - - -7

Alte insecte ocrotite - - - - -TOTAL 35 31 7 4 3

6.1.1.3. B. Fauna sălbatică de interes naţional identificată pe teritoriul jud. Suceava

6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Cantitate (kg)

Nr. crt.

Specie (denumire populară si ştiinţifică)

Autorizată Recoltată1. Hribi (Boletus sp.) 130.000 130.0002. Gălbiori (Catharellus cibarius) 52.200 52.2003. Ghebe (Armillaria mellea) 118.600 118.6004. Râşcovi (Lactarius deliciosus) 34.300 34.3005. Fragi (Fragaria vesca) 3.000 3.0006. Afine (Vaccinium myrtillus) 5.000 5.0007. Zmeură (Rubus idaeus) 5.000 5.000

Tabel 6.1.2.1. Specii din flora sălbatică valorificate economic

Cantitate (număr exemplare)

Nr.crt. Specie (denumire populară si ştiinţifică)

Autorizată pt. sezonul

2007/2008

Capturată

1 Urs (Ursus artos) 9 22 Lup (Canis lupus) 43 353 Râs (Lynx lynx) 12 14 Cerb comun (Cervus elaphus) 223 875 Cerb lopătar (Dama dama) - -6 Căprior (Capreolus capreolus) 262 817 Mistreţ (Sus scrofa) 341 1128 Iepure (Lepus europaeus) 2370 869 Pisică sălbatică (Felis sylvestris) 11 -10 Vulpe (Vulpes vulpes) 1418 18611 Viezure (Meles meles) 75 812 Bizam (Ondrata zibethica) 121 -13 Cocoş de munte (Tetrao urogallus) 59 4314 Fazan (Fazianus colchicus) - -15 Potârniche (Perdix perdix) 290 3016 Becaţine (Galinago galinago) 290 -17 Prepeliţe (Coturnix coturnix) 730 -18 Sitari (Scolopax rusticola) 285 -19 Grauri (Sturnus vulgaris) 2030 -20 Sturzi (Turdus iliacus) 1555 -21 Gâşte sălbatice (Branta sp.) 25 -22 Raţe (Anas plathyrhyncos) 2665 -23 Lişiţe (Fulica atra) 150 -24 Porumbei sălbatici (Coulumba sp.) 1210 -25 Turturică (Streptopelia turtur) 255 -26 Stăncuţă (Corvus monedula) 130 -27 Găinuşă de baltă (Gallinula chlorhopus) 70 -28 Cioara de semănătură (Corvus sp.) 315 -


93

Cantitate (număr exemplare)

29 Cioara griva (Corvus sp.) 310 -30 Coţofană (Pica pica) 370 -31 Gaiţă (Garullus glandarius) 51 -32 Jder de copac (Martes martes) 24 -33 Jder de piatră (Martes foina) 6 -34 Dihor (Putorius putorius) 73 -35 Nevăstuică (Mustela nivalis) 19 -36 Hermelină (Mustela erminea) 10 -

Tabel 6.1.2.2. Specii din fauna sălbatică valorificate economic

6.1.3. Starea ariilor naturale protejate*

Pe teritoriul judeţului Suceava au fost declarate în decursul timpului un număr de 26 de arii naturale protejate în care se identifică următoarele categorii: 6 rezervaţii botanice, 11 rezervaţii forestiere, 5 rezervaţii geologice, 2 rezervaţii mixte, 1 paleontologică, precum şi Parcul Naţional Călimani cu o suprafaţă de 24.041ha din care 10.775 ha pe teritoriul judeţului Suceava.

Statut legalNr.crt.

Denumire Categ. ANP Suprafaţă(ha)

Ponderea ANP din

suprafaţa României

( % )

Interes naţ. (Lg.5/2000

H.G. 2151/2004

Interesjudeţean

(HCJ/HCL)

1 Parcul Naţional Călimani

Parc Naţional 24.041 0,000456 Leg. 5/2000

2 Fâneţele seculare Ponoare

Rezervaţie Botanică

24,50 0,000001 Leg. 5/2000 1149/1932

3 Fâneţele seculare Frumoasa


9,50 0,0000004 Leg. 5/2000 1149/1932

4 Pietrele Doamnei Rarău

Rezervaţie mixtă

973,00 0,000039 Leg. 5/2000 1625/1955

5 Cheile Zugrenilor Rezervaţie mixtă

314,00 0,00001 Leg. 5/2000 492/1973

6 Codrul secular Slătioara

Rezervaţie forestieră

1064,20 0,000045 Leg. 5/2000 284/1941

7 Codrul secular Giumalău


309,50 0,000013 Leg. 5/2000 284/1941

8 Tinovul Poiana Stampei


681,8 0,000028 Leg. 5/2000 1625/1955

9 Tinovul Şaru Dornei Rezervaţie forestieră

36,0 0,0000015 Leg. 5/2000 492/1973

10 Pădurea Zamostea Luncă


107,6 0,000004 Leg. 5/2000 492/1973

11 Pădurea (Quercetumul) Crujana


39,40 0,0000016 Leg. 5/2000 492/1973

12 Făgetul Dragomirna Rezervaţie forestieră

139,40 0,000006 Leg. 5/2000 492/1973

13 Răchitişul Mare Rezervaţie Botanică

316,4 0,000005 Leg. 5/2000 433/1971

14 Tinovul Găina Lucina Rezervaţie Botanică

1,00 0,00000004 Leg. 5/2000 433/1971

15 Fâneţele montane Todirescu


38,10 0,0000016 Leg. 5/2000 284/1941

16 Cheile Lucavei Rezervaţie geologică

33,00 0,000001 Leg. 5/2000 492/1973

17 Piatra Pinului şi Piatra Şiomului

Rezervaţie geologică

0,50 0,00000002 Leg. 5/2000 433/1971


94

Statut legalNr.crt.

Denumire Categ. ANP Suprafaţă(ha)

Ponderea ANP din

suprafaţa României

( % )

Interes naţ. (Lg.5/2000

H.G. 2151/2004

Interesjudeţean

(HCJ/HCL)

18 Piatra Ţibăului Rezervaţie geologică

20,30 0,0000008 Leg. 5/2000 433/1971

19 Cheile Moara Dracului Rezervaţie geologică

1,30 0,00000005 Leg. 5/2000 433/1971

20 Stratele cu Apttyvhus de la Pojorâta

Rezervaţie paleontologică

1,00 0,00000004 Leg. 5/2000 433/1971

21 Doisprezece Apostoli (PN-K)

Rezervaţie geologică

200,00 0,000008 Leg. 5/2000 433/1971

22 Jnepeniş cu Pinus cembra


384,20 0,00002 Leg. 5/2000 433/1971

23 Fâneţele seculare de la Calafindeşti


7,00 0,0000003 Leg. 5/2000 -

24 Pădurea Roşoşa Rezervaţie forestieră

204,80 0,000008 H.G.1143/2007 -

25 Pădurea Loben Rezervaţie forestieră

483,00 0,00002 H.G.1143/2007 -

26 Pădurea Voievodeasa Rezervaţie forestieră

101,90 0,000005 H.G.1143/2007 -

Tabel nr. 6.1.3.1. Arii naturale protejate de interes naţional/judeţean din judeţul Suceava

Fig. 6.1.3.1. Piatra Pinului şi Piatra Şoimului


95

FIG. 6.1.3.2. Piatra Pinului şi Piatra Şoimului FIG. 6.1.3.3.Moara Dracului

Ariile naturale protejate protejate au fost date în custodie în cursul anului 2004, către cei doi custozi Direcţia Silvică Suceava pentru rezervaţiile aflate în fond forestier şi Academia Română – filiala Iaşi pentru Fâneţele seculare Ponoare şi Fâneţele seculare Frumoasa.Rezervaţiie sunt bine administrate, nu s-au constatat abateri de la normele în vigoare privind protecţia ariilor naturale protejate.

Convenţie de custodiecrt. Denumire ANP Nr. Zi Luna An

Custode/administrator

Plan de management

1 Fâneţele seculare Ponoare 10073 15 09 2004 Academia Română filiala Iaşi

2 Fâneţele seculare Frumoasa 10073 15 09 2004 Academia Română filiala Iaşi

3 Pietrele Doamnei Rarău 10073 15 09 2004 D.S.Suceava4 Cheile Zugrenilor 10073 15 09 2004 D.S.Suceava5 Codrul secular Slătioara 10073 15 09 2004 D.S.Suceava6 Codrul secular Giumalău 10073 15 09 2004 D.S.Suceava7 Tinovul Poiana Stampei 10073 15 09 2004 D.S.Suceava8 Tinovul Şaru Dornei 10073 15 09 2004 D.S.Suceava9 Pădurea Zamostea Luncă 10073 15 09 2004 D.S.Suceava10 Pădurea (Quercetumul) Crujana 10073 15 09 2004 D.S.Suceava11 Făgetul Dragomirna 10073 15 09 2004 D.S.Suceava12 Răchitişul Mare 10073 15 09 2004 D.S.Suceava13 Tinovul Găina Lucina 10073 15 09 2004 D.S.Suceava14 Fâneţele montane Todirescu 10073 15 09 2004 D.S.Suceava15 Cheile Lucavei 10073 15 09 2004 D.S.Suceava16 Piatra Pinului şi Piatra Şiomului 10073 15 09 2004 D.S.Suceava17 Piatra Ţibăului 10073 15 09 2004 D.S.Suceava18 Cheile Moara Dracului 10073 15 09 2004 D.S.Suceava19 Stratele cu Aptyvhus de la

Pojorâta10073 15 09 2004 D.S.Suceava

20 Doisprezece Apostoli (PN-K) 10073 15 09 2004 D.S.Suceava21 Jnepeniş cu Pinus cembra 10073 15 09 2004 D.S.Suceava


96

Convenţie de custodiecrt. Denumire ANP Nr. Zi Luna An

Custode/administrator

Plan de management

22 Fâneţele seculare de la Calafindeşti

735 23 01 2006 Primăria Calafindeşti

24 Pădurea Roşoşa25 Pădurea Loben26 Pădurea Voievodeasa

Urmează a se demara procedura de acordare în custodie în cursul anului 2008.

Tabel nr. 6.1.3.2. Administrarea ariilor naturale protejate

6.1.4. Rezervaţii ale Biosferei

6.1.5. Situri Ramsar Situri Ramsar şi rezervaţii ale Biosferei nu se regăsesc pe teritoriul jud. Suceava.

6.1.6. Situri Natura 2000

Propunerile de Situri de protecţie avifaunistică s-au făcut de O.N.G.-urile Milvus şi Grup Speo Bucovina.

Suprafaţa (ha)Nr.crt. Denumire Localizare Totală

Pe terit. judetuluiSuceava

Suprafaţa suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafaţa ocupată din

supraf. Judeţului

(%)1 Lacurile

FălticeniFălticeni, Buneşti, Rădăşeni

659,8 659,8 Nu e cazul 0,08

2 Obcina Feredeului

Breaza, Brodina, Cîmpulung Moldovenesc, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Moldova Suliţa, Moldoviţa, Sadova, Ulma, Vama, Vatra Moldoviţei

63.983,3 63.983,3 17,81 7,5

TOTAL 64.643,1 64.643,1 17,81 7,58

Tabel 6.1.6.1.A. Propunerile de Situri de Protecţie Avifaunistică din jud. Suceava

Prin HG.1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România au fost declarate următoarele situri:

Suprafaţa (ha)Nr.crt. Denumire Localizare Totală

Pe terit. judetului


Suprafaţa ocupată din

supraf. Judeţului (%)

1 Lacurile Fălticeni

Fălticeni, Buneşti, Rădăşeni 659,8 659,8 Nu e cazul 0,08

2 Obcina Feredeului

Breaza,Brodina, Cîmpulung Moldovenesc, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Moldova Suliţa, Moldoviţa, Sadova, Ulma, Vama, Vatra Moldoviţei

63.983,3 63.983,3 1140,1 7,5

3 Munţii Rarău Giumalău

Cîmpulung Moldovenesc, Crucea, Dorna Arini, Stulpicani

2.157,3 2.157,3 1282,50 0,15

TOTAL 66.800,4 66.800,4 2422,6 7,73

Tabel 6.1.6.1.B. Situri de Protecţie Avifaunistică din jud. Suceava declarate prin H.G. 1284/2007


97

Suprafaţa (ha)Nr.crt.

Denumire LocalizareTotală

Pe terit. judetului


Suprafaţa ocupată

din supraf. judeţului

1 Fâneţele Seculare de la Calafindeşti

Calafindeşti 7,00 7,00 100 7,00

2 Răchitişul Mare Breaza 316,4 316,4 100 316,43 Bistriţa Aurie Cârlibaba,

Ciocăneşti, Iacobeni375 375 Nu este

cazul375

4 Tinovul Şaru Dornei Şaru Dornei 38 38 100 385 Fâneţele seculare Ponoare Bosanci 35 35 71,4 356 Fâneţele seculare Frumoasa Moara 25 25 40 257 Făgetul Dragomirna Dragomirna 134 134 100 1348 Găina – Lucina Moldova Suliţa,

Breaza836 836 100 836

9 Pădurea Zamostea – Lunca Zamostea 135 135 100 13510 Pietrosul Broştenilor – Cheile

Zugrenilor Crucea, Dorna Arini 458 458 100 458

11 Rarău – Giumalău Cîmpulung Moldovenesc, Crucea, Dorna Arini, Pojorâta Stulpicani

2498 2498 100 2498

12 Tinovul de la Româneşti Coşna 20 20 100 2013 Tinovul Mare Poiana Stampei Poiana Stampei 644 644 100 644

TOTAL 5521,4 5521,4 5521,4

Tabel 6.1.6.2.A. Propuneri de Situri de Importanţă Comunitară

Suprafaţa (ha)Nr.crt.

Denumire LocalizareTotală

Pe terit. judetului


Suprafaţa ocupată

din supraf. judeţului

1 Bistriţa Aurie Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni

375 375 Nu este cazul

375

2 Fâneţele seculare Ponoare Bosanci 35 35 100 353 Fâneţele seculare Frumoasa Moara 25 25 100 254 Făgetul Dragomirna Dragomirna 134 134 100 1345 Găina – Lucina Moldova Suliţa,

Breaza836 836 0,12 836

6 Pădurea Zamostea – Lunca Zamostea 135 135 100 1357 Pietrosul Broştenilor – Cheile

Zugrenilor Crucea, Dorna Arini 458 458 90 458

8 Rarău – Giumalău C-lung Moldovenesc, Crucea, Dorna Arini, Pojorâta Stulpicani

2498 2498 95,7 2498

9 Tinovul de la Româneşti Coşna 20 20 Nu este cazul

20

10 Tinovul Mare Poiana Stampei Poiana Stampei 644 644 100 64411 Tinovul Şaru Dornei Şaru Dornei 38 38 100 38

TOTAL 5.198 5.198 - 5.198Tabel 6.1.6.2.B. SCI - declarate prin Ordin MMDD 1964/2007 privind declararea siturilor de

importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

Siturile de importanţă comunitară aprobate prin ordin al ministrului s-au făcut la propunerea Agenţiei pentru protecţia Mediului Suceava, prin compartimentul Protecţia Naturii, Biodiversităţii, Solului şi Subsolului, precum şi a unui O.N. G. (W.W.F).


98

6.1.7. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Pădurea este parte intrinsecă a mediului de viaţă a societăţii omeneşti care are şi un important rol de creare şi conservare a acestuia. Împreună cu alte tipuri de ecosisteme tereste, pădurea intră în alcătuirea mediului de viaţă terestru, în care trăieşte şi se dezvoltă şi omul. Prezenţa şi înfăţişarea pădurii imprimă nota caracteristică multor zone climatice, iar defrişarea ei masivă poate duce la schimbări radicale de relief, ale caracteristicilor termice şi hidrice ale teritoriilor în cauză, ale solurilor, la o modificare pronunţată a mediului în ansamblu. Acest lucru este legat de rolul deosebit de mare pe care îl are pădurea în evoluţia reliefului, în formarea însuşirilor stratului de aer de lângă sol şi a solului însuşi precum şi în conservarea acestora, de-a lungul unor perioade lungi de timp.

Un teren neîmpădurit este supus degradării continue. În schimb, versanţii împăduriţi, nu numai că schimbă total înfăţişarea locului, dar au un rol important în filtrarea apelor. Pădurea contribuie la formarea şi conservarea mediului dar ea însăşi , în lumea de astăzi are nevoie permanentă de ocrotire din partea omului pentru a-şi exercita în bune condiţii funcţiile legate de mediu. Cunoaşterea ecologică a pădurilor, preocuparea pentru o fundamentare ecologică a măsurilor silvotehnice şi a altor măsuri de gospodărire, constituie mijloacele cele mai eficiente de a dirija intervenţiile în sensul de a evita degradarea treptată a ecosistemelor forestiere, prin recoltarea produselor pădurii, de a menţine capacitatea lor mediogenă şi conservatoare de mediu.În legătură cu rolul păduri în formarea şi conservarea mediului şi a necesităţii de a fi ocrotită este deosebit de important un alt aspect: raportul pădurii cu poluarea. Pădurea este considerată astăzi o barieră biologică împotriva poluării, dar ea este adesea şi foarte puternic afectată de aceasta. Pădurile constituie adevărate filtre în fixarea pulberilor industriale, metabolizarea substanţelor chimice care impurifică aerul din aşezările umane. În proporţii diferite, pădurea acţionează pozitiv asupra radiaţiilor luminoase şi solare, temperaturii aerului şi solului, asupra vântului, umidităţii atmosferice, precipitaţiilor, evaporaţiei, transpiraţiei şi regimului hidric.

Asupra climei în general, pădurea exercită o influenţă modelatoare: ea micşorează extremele de temperatură, menţine în interiorul ei o umiditate atmosferică mai ridicată decât aerul din afară, reduce viteza vântului şi deci puterea de antrenare a prafului, contribuind totodată la purificarea aerului prin fixarea pulberilor din atmosferă în cantitate de 3-6 ori mai mare decât suprafeţele goale. Vara, aerul din pădure este mai răcoros decât cel din exterior, mai ales când pădurea este deasă şi întunecoasă, situaţie în care temperatura aerului este cu 2-3ºC mai scăzută decât în terenul deschis, iar umiditatea relativă este mai ridicată. În zonele păduroase, regimul precipitaţiilor este mai bogat, cantitatea de apă ce ajunge la sol este înmagazinată în acesta prin retenţie şi este mai mare, iar scurgerile de suprafaţă sunt mai reduse decât pe terenurile descoperite, ceea ce confirmă că pădurea îndeplineşte funcţia fundamentală de regularizare a regimului apelor, caracterizată prin debite constante şi mai ridicate ale reţelei hidrografice faţă de regiunile cu procent redus de pădure. Când se vorbeşte de dezvoltarea unei anumite regiuni, nu poate fi neglijat aspectul legăturii strânse între factorii socio-economici pe de o parte şi factorii geo-morfologici şi ecologici pe de altă parte. Prin însăşi existenţa lor, pădurile oferă adăpost unei largi game de specii din fauna cinegetică, dar oferă posibilitatea recoltării şi altor produse în afara lemnului, ca fructele de pădure, ciupercile din flora spontană, specii ierbacee folosite în scop medicinal sau ornamental, răşini. Cu certitudine, pădurea este componenta indispensabilă a universului nostru pământean, dar este expusă mereu dezavantajului dat de dorinţele noastre cotidiene. Gestionarea durabilă a pădurilor asigură realizarea funcţiilor lor multiple de natură, economică, socială şi ecologică.


99

6.2. Biosecuritatea

6.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii

Legislaţia Europeană în domeniul organismelor modificate genetic: - Regulamentul CE nr. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic; - Regulamentul CE nr. 1830/2005 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea produselor destinate alimentaţiei umane sau animale, produse din organisme modificate genetic; - Regulamentul CE nr. 18/2002 privind diseminarea deliberat în mediu a organismelor modificate genetic şi de abrogare a Directivei CEE 220/1990.

Legislaţia naţională în domeniul organismelor modificate genetic:- Ordinul nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic ;- Ordinul MAPDR nr. 471/2006 pentru completarea şi modificarea Ordinului nr. 237/2006

privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic;- OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberat în mediu şi introducerea pe piaţa

organismelor modificate genetic;- OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu

modificările şi completările ulterioare;- Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea OG nr. 49/2000 privind regimul de obtinere,

testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea;

- Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea;

- HG nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic;

- OUG nr. 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;

- OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberat în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic;

- Ordinul MMGA nr. 1295/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea deliberat în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă;

- Ordinul MMGA nr. 838/2005, pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea anexei nr.122 "Planul de monitoring" la Ordonan a Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobatcu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002;

- Legea nr. 3/2008 pentru aprobarea OUG nr.44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;

- Ordinul MMGA nr. 606/2005, privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă;

- Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologica (semnata la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29.01.2000.


100

6.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii

6.2.2.1. Cadrul instituţional

Cadrul instituţional este asigurat de: 1. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca autoritate responsabilă cu emiterea autorizaţiilor/acordurilor şi controlul activităţilor reglementate; 2. Comisia pentru Securitatea Biologică , ca autoritate ştiinţifică cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor de către MMDD; 3. Autorităţile publice centrale din domeniile: agricultură, alimentaţie, sănătate şi Autoritatea Naţională pentru protecţia Consumatorilor, cu responsabilităţi în avizarea şi controlul activităţilor reglementate.

6.2.2.2. Procedura de autorizare

Conform Ordinului MAPDR nr. 471 din 14 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Ordinului MAPDR nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic, plantele modificate genetic se cultivă numai de către cultivatori autorizaţi de MAPDR prin Direcţiile de Agriculturi Dezvoltare Rurale judeţene şi a municipiului Bucureşti.

În vederea autorizării cultivatorii trebuie să depună în fiecare an la DADR din judeţul pe raza căruia intenţionează să cultive plante modificate genetic o cerere, insoţită de următoarele documente: a) documente de identificare: - pentru persoane fizice - copie după buletinul/cartea de identitate; - pentru persoane juridice - copii după certificatul de înmatriculare şi certificatul de înregistrare fiscală; b) documente care să ateste înregistrarea în Registrul fermelor;

c) o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului (Anexa 2 la Ordinul 237/2006 ) d) schiţa de amplasament a culturii pe care o va înfiinţa;

6.2.2.3. Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscului se face pe baza anexei 121 prin Legea nr. 214/2002 şi a tuturorreglementărilor privind evaluarea riscului, apărute la nivelul Uniunii Europene.

Obiectivul evaluării riscurilor asupra mediului (ERM) îl constituie identificarea şi evaluarea posibilelor efecte negative pe care organismul modificat genetic (OMG) le poate avea asupra sănătăţii umane sau asupra mediului pe parcursul introducerii deliberate în mediu sau pe piaţă, efecte ce pot fi directe sau indirecte şi care pot apărea imediat sau cu întârziere. ERM trebuie realizată pentru a se stabili dacă este necesară sau nu dezvoltarea unui plan de management al riscurilor, iar în cazul în care acesta este necesar, trebuie precizate cele mai bune metode de aplicare a acestuia.

Strategia de monitorizare trebuie să identifice modul în care vor fi confirmate sau infirmate estimările obţinute din evaluarea de risc, privind utilizarea respectivului OMG şi mediul receptor. Aceasta trebuie să ia în considerare concluziile şi ipotezele evaluării de risc, bazate pe o evaluare ştiinţifică şi pe recomandările comitetelor de experţi. În plus, poate fi necesară includerea în strategia de monitorizare, a acelor aspecte din evaluarea de risc, care prezintă un anumit nivel de incertitudine, cum ar fi efecte posibile care pot să apară numai în cazul unei introduceri în mediu la scară mare.

În acord cu principiul precauţiei, în realizarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie să se urmărească următoarele reguli generale:

1. caracteristicile identificate ale OMG şi care pot determina efecte negative în timpul utilizării acestuia trebuie să fie comparate cu caracteristicile organismului nemodificat genetic din care derivă şi pentru utilizări similare;


101

2. studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat într-un mod ştiinţific şi transparent, bazat pe datele existente;

3. studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat pentru fiecare caz, deoarece informaţiile pot varia în funcţie de tipul de organism modificat genetic,de scopul utilizării şi de caracteristicile mediului în care este introdus, ţinându-se seama, inter alia, de rezultatele introducerilor anterioare în mediu ale organismuluimodificat genetic;

4. în momentul în care apar noi informaţii privind organismul modificat genetic şi efectele acestuia asupra mediului, studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie revăzut pentru a se stabili dacă:

a) riscurile se modifică;b) este necesară modificarea planului de management al riscurilor.

6.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente

Planul de monitorizare include conform Ordinului MAPM nr. 838/2005, pentruprobarea Îndrumarului privind aplicarea anexei nr. 12 "Planul de monitoring" la Odonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 214/2002, o monitorizare caz-specifică şi o supraveghere generală.

Monitorizarea caz-specifică urmăreşte confirmarea faptului că presupunerile cu privire la posibilitatea producerii unor efecte dăunătoare asociate OMG sau utilizării lor, presupuneri menţionate în ERM, sunt corecte, în timp ce, supravegherea generală urmăreşte identificarea unor efecte dăunătoare ale OMG sau ale utilizării acestora, asupra sănătăţii omului sau asupra mediului ce nu au fost anticipate în ERM.

O condiţie esenţială a Planului de monitorizare constă în luarea în calcul a unorelemente nespecifice ca:- efecte asupra organismelor nevizate care rezultă din modificarea genetică, inclusiv

apariţia rezistenţei la rudele sălbatice sau la organismele dăunătoare, schimbarea spectrului de gazde, sau modificarea răspândirii organismelor dăunătoare şi virusurilor, apariţa de noi virusuri

- fecundarea liberă/ încrucişarea plantelor transgenice cu speciile cu care sunt compatibile din populaţile naturale;

- modifcări neintenţionate în comportamentul organismului care a făcut obiectul modificării genetice, de exemplu, schimbări în privinţa reproducerii, a numărului de descendenţi, a creşterii capacităţii de supravieţuire a seminţelor;

- răspândirea, fixarea şi persistenţa OMG în medii nevizate sau ecosisteme- schimbări ale biodiversităţii

6.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMG

În conformitate cu HG 173/2006, trasabilitatea OMG reprezintă capacitatea de a urmări OMG şi produsele provenite din OMG în toate stadiile introducerii pe piaţă a acestora în cadrul lanţurilor de producţie şi de distribuţie. În prima etapă a introducerii pe piaţă a unui produs constituit din organisme modificate genetic sau care conţin astfel de organisme, inclusiv în vrac, operatorii trebuie să se asigure că urmatoarele informatii sunt transmise în scris operatorului care primeşte produsul: a) produsul conţine sau este constituit din OMG; b) codul/codurile unice de identificare atribuit/atribuite acestor OMG.

În toate etapele ulterioare introducerii pe piata a produselor din OMG operatorii trebuie sa se asigure ca informatiile menţionate mai sus sunt transmiseîn scris operatorilor care primesc produsele.


102

În cazul produselor constituite din sau care conţin amestecuri de OMG, care urmeazăsă fie folosite numai şi direct ca alimente, hrana pentru animale sau pentru prelucrare, informatiile menţionate mai sus pot fi înlocuite de o declaraţie de utilizare formulată de operator, însoţită de o listă cu codurile unice de identificare pentru toate aceste OMG care au fost utilizate pentru a constitui amestecul.

Pentru produsele constituite din sau conţinând OMG, operatorii trebuie să se asigure că: a) pentru produsele preambalate constituite din sau conţinând OMG trebuie sa fie înscrisăpe eticheta menţiunea "Acest produs contine organisme modificate genetic" sau menţiunea "Acest produs contine „numele organismului/organismelor” modificat/modificate genetic"; b) pentru produsele nepreambalate, oferite consumatorului final, mentiunea "Acest produs contine organisme modificate genetic" sau mentiunea "Acest produs contine „numele organismului/organismelor” modificat/ modificate genetic" trebuie să apară pe un afiş, care să însoţeasca expunerea la vânzare a produsului.

Prevederile menţionate nu se aplica produselor care contin urme de OMG într-o proportie mai mica de 0,9%, cu conditia ca aceste urme de OMG sa fie intamplatoare sau inevitabile din punct de vedere tehnic. Deasemeni, nu se aplica produselor care contin urme de OMG din produsele destinate utilizarii directe ca alimente, hrana pentru animale sau pentru prelucrare, într-o proportie mai mica de 0,9% din fiecare ingredient sau aliment constituit dintr-un singur ingredient, cu conditia ca aceste urme de OMG sa fie intamplatoare sau inevitabile din punct de vedere tehnic.

6.2.5. Controlul implementării legislaţiei Verificarea respectării măsurilor din dosarul tehnic privind plantarea şi monitorizarea

culturilor s-a efectuat conform tematicei transmise de MAPDR.Nu s-au încheiat procese verbale de constatare şi/sau sancţionare în anul 2007,

conform tematicii transmise de MAPDR.

6.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic DADR Suceava nu deţine date.

6.2.7. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic şi operatorii în domeniu

Legat de organismele modificate genetic, in anul 2007, D.A.D.R Suceava a monitorizat suprafetele cultivate cu soia conventionala, deoarece soia modificata genetic este interzisa a fi cultivata. Porumb modificat genetic nu s-a cultivat în judeţ.

6.2.8. Perspective Conform Ordinului MAPDR nr. 730/2006 şi legislatiei europene este interzisă

cultivarea de soia modificată genetic, se permite cultivarea porumbului modificat genetic conform Deciziei 98/294/EC - porumbul MON810.

6.3. Starea pădurilor

6.3.1. Fondul forestier

Situaţia pădurilor, conform datelor primite de la Direcţia Silvică Suceava, se prezintă conform datelor următoare:


103

Judeţ Suprafaţa totală fond forestier (FF)

(ha)

Suprafaţă pădure (P)(ha)

% FF/P din suprafaţa totală a

RomânieiSuceava 362.521 350.492 2/1

Tabel 6.3.1.1. Suprafaţa fondului forestier în judeţul Suceavaha

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007615 778 683 682 664 818 994 968 1028

Tabel 6.3.1.2. Evolutia suprafeţelor împădurite la nivelul judeţului Suceava

Din tabelul 6.3.1.2. se observă că în intervalul 1999 – 2007 suprafeţele împădurite au crescut relativ constant, astfel că în 2007 suprafaţa împădurită a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare faţă de suprafaţa împădurită în 1999.

6.3.2. Funcţia economică a pădurilor

Obiectivele social – economice şi ecologice ale pădurii reflectă cerinţele societăţii faţă de produsele şi serviciile oferite de natură. Printre obiectivele economice ale pădurii amintim:producţia de lemn gros şi de calitate superioară, valorificarea eficientă a lemnului şi a produselor naturii. Tot de factură economică sunt şi obiectivele sociale de genul: recrearea prin vânătoare şi asigurarea cadrului natural pentru destinderea cetăţenilor.

6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2007Judeţ Masa lemnoasă (mii mc)

Suceava 1.402,8

Tabel 6.3.3.1. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2007

6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de reliefMunte Deal CâmpieJudeţ

ha (%) ha (%) ha (%)Suceava 227.154 65 105.183 30 18.155 5

Tabel 6.3.4.1. Distribuţia pădurilor după principalele forme de reliefAceasta reflectă situaţia reliefului judeţului Suceava, care mai mult de jumătate este

constituită din munţi.

6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor

Starea de sănătate a pădurilor este evaluată prin sistemul de monitoring forestier (suprafeţe afectate de fenomenul de uscare, pe stadii şi compoziţie, suprafeţe afectate de delicte silvice, incendii, păşunat ilegal).

6.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Judeţ Tip lucrare Suprafaţa(ha)

Tăieri de regenerare în codru 2.870Tăieri de conservare 539

Suceava Tăieri de produse accidentale 125.255


104

Judeţ Tip lucrare Suprafaţa(ha)

Tăieri de igienă 51.134Tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţituri,rărituri) 10.029

Tabel 6.3.6.1. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Localitate Suprafaţă (ha)Suceava 850

Tabel 6.3.7.1. Disponibilităţi de împădurire

6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Judeţ Localitate Suprafaţă(ha)

Oraşul Frasin 2,6728Oraşul Solca 0,0100Comuna Cacica 0,0225Comuna Crucea 0,9897Comuna Dărmăneşti 0,0001Comuna Dorna Arini 0,9819Comuna Ostra 0,00001

Suceava

Comuna Păltinoasa 0,6217TOTAL 1,8600

Tabel 6.3.8. 1.Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări în jud. Suceava

6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007

Judeţ Suprafaţă (ha)Suceava 1028

Tabel 6.3.9.1. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

Aproximativ 35% din teritoriul Europei este acoperit de păduri. În România procentul este de aproximativ 26%, fiind incluse unele dintre cele mai frumoase păduri naturale de pe continent, cu cea mai mare densitate de carnivore mari (urs,lup şi râs) şi o floră extrem de bogată. În Europa, astfel de pădurisunt supuse în prezent unor restricţii drastice şi sunt fragmentate, de aceea viitorul loreste foarte important pentru reţeaua Natura 2000.

Conservarea pădurilor reprezintă o parte a ecologiei, al cărui obiect îl constituie folosirea raţională a resurselor forestiere, salvarea ecosistemelor de distrugere prin acţiuni greşite, precum şi limitarea efectelor dăunătoare ale factorilor naturali asupra pădurii, în vederea păstrării echilibrului natural şi satisfacerii pe termen lung a cerinţelor societăţii în produse şi servicii utile ale pădurii. Ea poate fi înţeleasă şi ca o ecologie politică aplicată în domeniul gestionării pădurii.

Conservarea pădurilor se înscrie în sfera preocupărilor majore de optimizare a raportului între om şi mediul de viaţă. Fără să constituie o frână în dezvoltarea economică, această disciplină caută să creeze acele modele ecologico – economico - sociale pentru o dirijare optimă a proceselor de valorificare complexă a polifuncţionalităţii pădurilor, care să


105

reflecte deopotrivă atât procesele ce au loc în subsistemul ecologic cât şi în cel social şi economic, în vederea adoptării unor decizii de natură să asigure un efect social-economic maxim, în condiţiile diminuării sau anihilării consecinţelor negative ale gestionării pădurii asupra calităţii factorilor de mediu şi asupra ei însăşi. Conservarea pădurilor se integrează în acţiunile umanitare de salvgardare şi ameliorare a calităţii mediului de viaţă a omului.

6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Conservarea pădurilor reprezintă o parte a ecologiei, al cărui obiect îl constituie folosirea raţională a resurselor forestiere, salvarea ecosistemelor de distrugere prin acţiuni greşite, precum şi limitarea efectelor dăunătoare ale factorilor naturali asupra pădurii, în vederea păstrării echilibrului natural şi satisfacerii pe termen lung a cerinţelor societăţii în produse şi servicii utile ale pădurii. Ea poate fi înţeleasă şi ca o ecologie politică aplicată în domeniul gestionării pădurii.

Conservarea pădurilor se înscrie în sfera preocupărilor majore de optimizare a raportului între om şi mediul de viaţă.

Fără să constituie o frână în dezvoltarea economică, această disciplină caută să creeze acele modele ecologico – economico - sociale pentru o dirijare optimă a proceselor de valorificare complexă a polifuncţionalităţii pădurilor, care să reflecte deopotrivă atât procesele ce au loc în subsistemul ecologic cât şi în cel social şi economic, în vederea adoptării unor decizii de natură să asigure un efect social-economic maxim, în condiţiile diminuării sau anihilării consecinţelor negative ale gestionării pădurii asupra calităţii factorilor de mediu şi asupra ei însăşi. Conservarea pădurilor se integrează în acţiunile umanitare de salvgardare şi ameliorare a calităţii mediului de viaţă a omului.


105

CAPITOLUL 8. DEŞEURI.

8.1.Date generale. Cadrul legislativ

Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte pe care deţinătorul le înlătură, are intenţia ori obligaţia de a le înlătura. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când acesta devine deşeu).

Gestionarea deşeurilor reprezintă una din problemele cele mai acute ale protecţiei mediului. Practicile neconforme, dar încă actuale, de gestionare a deşeurilor, precum depozitarea acestora direct pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în cursurile de apă, şi arderea necontrolată reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei.

De aceea se impune o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a influenţei negative asupra mediului produsă de deşeuri.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi monitorizarea depozitelor după închiderea lor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare revine generatorilor de deşeuri. Gestionarea deşeurilor trebuie să aibă în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător.

Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt:

a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora prin:

dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de

fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare;

dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelorpericuloase din deşeurile destinate valorificării;

b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Astfel, se asigură protejarea resurselor naturale prin folosirea materiilor prime secundare din deşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.

La nivel naţional gestionarea deşeurilor este reglementată prin două documente strategice, aprobate prin HG nr. 1470/2004: Strategia Naţională şi Planul Naţional de gestionare a deşeurilor – instrumente de bază prin care se asigură implementarea politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.

În anul 2006 au fost elaborate şi aprobate prin Ordinul comun al MMGA şi al MIE


106

1364/1499/2006, Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor, care au intrat în vigoare in aprilie 2007, odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

În conformitate cu prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificările ulterioare, şi pe baza Metodologiei de elaborare a Planurilor Regionale şi Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, aprobată prin Ordinul MMDD nr. 951/2007, în anul 2007 Consiliul Judeţean Suceava, în colaborare cu APM Suceava, sub coordonarea ARPM Bacău a demarat realizarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.

Scopul PJGD este de a crea o bază solidă de dezbatere şi selectare a acelor opţiuni care permit realizarea unui sistem integrat de management durabil al deşeurilor municipale. Planul identifică punctele sensibile ale actualelor practici de gestionare a deşeurilor şi propune căile eficiente de îmbunătăţire a acestora prin măsuri care să permită atingerea obiectivelor şi ţintelor asumate şi conformarea cu cerinţele legislaţiei de mediu.

Începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică şi agenţiile judeţene pentru protecţia mediului realizează ancheta statistică privind generarea şi gestionarea deşeurilor, atât pentru necesităţile interne de raportare cât şi pentru elaborarea raportărilor către EUROSTAT, responsabilul european cu statistica deşeurilor. Această aplicaţie realizează anual rapoarte la nivel naţional, regional şi judeţean.

Inventarul generării şi gestionării deşeurilor se realizează pe trei tipuri de chestionare, funcţie de activitatea desfăşurată:

- AS-GD-PRODDES „Cercetare statistică privind gestiunea deşeurilor, pentru generatorii de deşeuri”. În acest caz operatorii economici chestionaţi sunt selectaţi prin metode statistice.- AS-GD-MUN „Cercetare statistică pentru primării sau unităţi specializate în servicii de salubritate”. In acest caz cercetarea statistică se realizează exhaustiv, incluzând toţi operatorii implicaţi în astfel de activităţi.- AS-GD-TRAT „Cercetare statistică privind tratarea deşeurilor”, realizată tot exhaustiv.

Ancheta statistică aferentă anului 2007 nu s-a realizat încă, astfel încât redăm mai jos datele aferente anului 2006, cu menţiunea că, aceste informaţii provin de la un număr limitat de operatori economici din judeţ, care au fost selectaţi statistic, nefiind realizată extinderea statistică a acestor date decât la nivel naţional şi regional.

Deşeuri generate Cantitate

- tone -

Procent

Deşeuri generate din industria extractivă 686119,64 67%

Deşeuri generate din alte activităţi industriale 141307,27 14%

Deşeuri municipale 197043 19%

TOTAL 1024469.91 100%

Tabel 8.1.1.Deşeuri generate pe principalele categorii, în anul 2006


107

Deseuri din ind. Extractiva

67%

Deseuri al te act. Industriale

14%

Deseuri municipale

19%

Fig. 8.1.1. Deşeuri generate pe principalele categorii, în anul 2006

8.2. Deşeuri municipale

Prin deşeurile municipale înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii - demolări şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, trebuie să asigure colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.

În prezent, colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul întregului judeţ, în anul 2006 fiind conectaţi la servicii de salubritate doar 56,1 % din populaţia urbană, respectiv 6,98% din populaţia din mediul rural.

În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, reflectate şi în planurile de gestionare a deşeurilor, un accent deosebit trebuie pus pe extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubritate, concomitent cu selectarea la sursă a deşeurilor recuperabile din deşeurile menajere, în scopul valorificării lor materiale sau energetice. În acelaşi timp trebuie organizate şi implementate sisteme de colectare separată a deşeurilor periculoase de la populaţie în vederea valorificării sau eliminării lor în condiţii de siguranţă pentru om şi mediu.

8.2.1. Generarea deşeurilor

Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de operatorii de salubritate şi administratorii depozitelor de deşeuri pe baza chestionarelor de anchetă statistică, fiind bazate pe estimări şi nu pe date precise obţinute prin cântăriri.

Calitatea datelor privind gestionarea deşeurilor depinde în mare măsură de o serie de condiţii existente la nivelul unităţilor raportoare şi anume:

- existenţa condiţiilor tehnice pentru înregistrarea deşeurilor. Nici unul din depozitele municipale de deşeuri nu dispune de cântar;

- organizarea managementului deşeurilor;- competenţa şi angajamentul persoanelor responsabile de completarea

chestionarelor statistice.

Deşeurile municipale generate cuprind atât deşeurile generate care sunt colectate de serviciile de salubrizare, cât şi deşeurile generate care nu sunt colectate (populaţia din mediul urban şi rural neconectată la serviciile de salubrizare).

Evoluţia cantitativă a deşeurilor municipale generate şi a celor colectate anual, este redată în tabelul 8.2.1.1, cu următoarele observaţii:

- cantităţile de deşeuri colectate se referă, în general, la principalele localităţi din mediul urban, aşa cum au fost raportate de către operatorii de salubritate şi administratorii


108

depozitelor de deşeuri;- nu toţi locuitorii din mediul urban, în special cei care deţin gospodării, au încheiat

contract de salubritate;- în majoritatea localităţilor urbane noi (foste comune devenite oraşe în anul 2004),

nu au fost organizate serviciile de salubritate, transportul deşeurilor la locurile de depozitare fiind realizat în mod individual de către generatori;

- depozitele de deşeuri municipale din judeţ nu sunt dotate cu cântar, estimarea cantităţilor realizându-se funcţie de volumul containerelor sau a mijlocului de transport, sau după volumul din contract;

- cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări reprezintă doar cele colectate de operatorii de salubritate;

- cantitatea de deşeuri generate şi necolectate a fost calculată pe baza populaţiei nedeservite de servicii de salubritate, utilizându-se următorii indici de generare: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban; 0,2 kg/loc/zi în mediul rural, în intervalul 2002-2004, respectiv 0,4 kg/loc/zi în intervalul 2005 -2006. În cazul noilor oraşe s-a considerat ca indice de generare a deşeurilor 0,9 kg/locuitor/zi.

Cantitate (tone)Tip de deşeu municipal2002 2003 2004 2005 2006

1.Deşeuri menajere şi asimilabile - Total, din

care:128.662 98.875 75.895 64.178 84.393

1.1.deşeuri menajere de la populaţie, în amestec

103.485 75.956 57.311 48.394 56.608

1.2. deşeuri menajere şi asimilabile de la unităţi economice, comerciale,

instituţii

25.177 22.878 18.413 15.348 26.225

1.3. Deşeuri menajere colectate separat (fără cele din construcţii) *

0 41 171 386 1.552

1.4. deşeuri voluminoase din deşeurile menajere

0 0 0 50 8

2. Deşeuri din servicii municipale **

13.142 11.539 10.256 9.341 8.618

3. Deşeuri din construcţii, demolări

2.856 248 11.788 4.891 5.766

4. Total deşeuri municipale colectate

144.660 110.662 97.939 78.410 98.777

5 Deşeuri generate şi necolectate

50.127 59.128 67.763 100.396 98.266

6. Total deşeuri municipale generate

194.787 169.790 165.702 178.806 197.043

* reprezintă cantităţile colectate selectiv de operatorii de salubritate** deşeuri stradale, din pieţe, grădini şi parcuri

Tabel 8.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în jud. Suceavaîn perioada 2002-2006


109

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

tone

Deşeuri menajere de la populaţie 103485 75956 57311 48394 56608

Deşeuri menajere de la agenţieconomici

25177 22878 18413 15348 26225

Deşeuri din servicii municipale 13142 11539 10256 9341 8618

Deşeuri generate şi necolectate 50127 59128 67763 100396 98266

Deşeuri din construcţii, demolări 2856 248 11788 4891 5766

2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 8.2.1.1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale generate în jud. Suceava

Deşi în unele localităţi rurale sunt organizate în stadiu incipient servicii de salubritate, acestea au fost incluse în ancheta statistică abia în anul 2006 din cauza lipsei înregistrărilor cantitative şi a unei organizări corespunzătoare a acestor servicii. Totuşi aceste activităţi contribuie la educarea populaţiei din localităţile respective, cu atât mai mult cu cât până cel târziu la data de 16.07.2009 spaţiile de depozitare a deşeurilor municipale din mediul rural trebuie să-şi înceteze activitatea.

După provenienţa lor deşeurile municipale includ (tabelele 8.2.1.2 şi 8.2.1.3.)- deşeuri menajere de la populaţie şi deşeuri menajere de la operatorii economici;- deşeuri din servicii municipale (stradale, din pieţe, spaţii verzi);- deşeuri din construcţii demolări

Deşeuri colectate Cantitate colectată

- tone -

Procent

Deşeuri menajere 84393 85,45%

Deşeuri din servicii municipale 8618 8,72%

Deşeuri din construcţii /demolări 5766 5,83%

TOTAL 98777 100%

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică

Tabel 8.2.1.2. Deşeuri municipale colectate în anul 2006


110

Deseuri menajere85%

Deseuri din servicii municipale

9%

Deseuri din constructii/demolari

6%

Fig. 8.2.1.2. Deşeuri municipale colectate în anul 2006

Distribuţia cantităţilor de deşeuri colectate în amestec de la populaţie şi operatorii economici este redată în tabelul 8.2.1.3

Deşeuri menajere Cantitate colectată- tone -

Procent

Deşeuri menajere de la populaţie 56608 68,33%

Deşeuri menajere de la agenţi economici

26225 31,67%

TOTAL 82833 100%

Tabel 8.2.1.3. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2006

Deseuri menajere de la populatie

68%

Deseuri menajere de la agenti economici

32%

Fig.8.2.1.3. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2006

Conform estimărilor operatorilor de salubritate din judeţul Suceava, compoziţia medie a deşeurilor menajere şi asimilabile pe care le-au colectat în anul 2006 este redată în tabelul următor:

Anul 2006 Cantitate (tone) %

Hârtie şi carton 8270 9,80

Sticlă 9489 11,24

Metal 2493 2,95

Plastic 3052 3,62

Textile 4510 5,34

Deşeuri biodegradabile 45370 53,76

Alte deşeuri (inclusiv deşeurile inerte)

11210 13,28

Total 84393 100

Tabel 8.2.1.4. Compoziţia medie a deşeurilor menajere şi asimilabile colectatede agenţii de salubritate din judeţul Suceava în anul 2006


111

Hârtie şi carton 10%

Sticlă11%

Metal3%

Plastic4%

Deş. biodegr.54%

Alte deş.(incl. inerte)13%

Textile5%

Fig. 8.2.1.4. Compoziţia medie a deşeurilor menajere şi asimilabile colectatede agenţii de salubritate din judeţul Suceava în anul 2006

Potrivit politicilor actuale de dezvoltare durabilă s-a conturat necesitatea stabilirii unor indicatori de mediu care să reflecte tendinţele stării mediului şi să monitorizeze progresele făcute în domeniul respectiv. Şi în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor s-au stabilit astfel de indicatori statistici, pentru a evidenţia cantitatea anuală de deşeuri municipale generate, funcţie de populaţia totală şi progresele înregistrate în atingerea obiectivelor privind colectarea, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Datele s-au obţinut urmare anchetelor statistice anuale privind gestionarea deşeurilor şi a estimării cantităţilor de deşeuri generate şi necolectate, pe baza informaţiilor din tabelul 8.2.1.1.

Indicatorul de generare a deşeurilor se obţine prin raportul dintre cantitatea totală de deşeuri municipale şi numărul de locuitori:

Indicator de generare a deşeurilor 2002 2003 2004 2005 2006Tone/locuitor 0,275 0,240 0,234 0,253 0,279

Tabelul 8.2.1.5. Evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale în jud. Suceava

0.2

0.22

0.24

0.26

0.28

0.3

tone/loc. 0.275 0.240 0.234 0.253 0.279

2002 2003 2004 2005 2006

Fig. 8.2.1.5. Evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale în jud. Suceava

Se observă variaţia neuniformă a acestui indicator, o posibilă explicaţie fiind calitatea precară a datelor raportate privind cantităţile de deşeuri municipale colectate, care sunt bazate pe estimări şi nu pe date precise obţinute din cântăriri.

8.2.2. Deşeuri biodegradabile

Prin deşeuri biodegradabile înţelegem acele deşeuri organice care pot fi descompuse de către diverse organisme. Fracţiunea biodegradabilă din deşeurile municipale, care în România reprezintă o componentă majoră, include:

deşeuri biodegradabile rezultate din gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;


112

deşeuri vegetale din parcuri şi grădini; deşeuri biodegradabile din pieţe; componenta biodegradabilă din deşeurile stradale; nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; deşeurile de hârtie/carton de proastă calitate, care nu poate fi reciclată.

Conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune Directiva UE nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor, şi a Angajamentelor asumate de România în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană, cantitatea de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare finală trebuie redusă treptat, astfel încât până cel târziu la data de 16.07.2016 cantitatea depozitată să se reducă cu cel puţin 65% din cantitatea totală exprimată gravimetric produsă în anul 1995.

Ca alternativă la eliminarea prin depozitare a deşeurilor biodegradabile, valorificarea acestora se poate realiza fie prin procedee aerobe (compostare), fie prin procedee anaerobe (digestie anaerobă).

Pentru asigurarea materiei prime necesare realizării compostului şi pentru o calitate cât mai bună a acestuia este indicată o colectare separată a deşeurilor organice. Aceasta deoarece deşeurile municipale colectate în amestec au un conţinut ridicat de metale grele, iar compostul rezultat ar fi inutilizabil în agricultură.

In vederea atingerii ţintelor prevăzute de legislaţie cu eforturi tehnice şi investiţionale minime trebuie să ne concentrăm asupra acelor cantităţi de deşeuri care pot fi uşor transferate în noul sistem de gestionare a deşeurilor. De exemplu, pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate se pot utiliza cantităţile de deşeuri colectate separat din parcuri, grădini, pieţe precum şi nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti (care corespund cerinţelor OM 344/708/2005).

Cu toate că cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile ar putea fi colectat în mediul rural, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor recomandă evitarea acestui lucru, deoarece populaţia din mediul rural practică metode ecologice de valorificare a materiilor biodegradabile din propria gospodărie.

În aceste condiţii se va introduce colectarea separată a fracţiei biodegradabile din deşeurile menajere în zonele verzi a marilor oraşe şi în unele zone rurale limitrofe.

Digestia anaerobă este un proces anaerob din care rezultă compost, utilizat în agricultură, şi biogaz, care poate fi utilizat pentru încălzire, producere de electricitate şi încălzire, sau drept combustibil pentru vehicule.

Cum această tehnică are ca scop doar reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, nu exista cerinţe speciale pentru calitatea materialului de intrare şi prin urmare gradul de colectare separată poate fi mai redus decât în cazul compostării.

Până în prezent, în judeţul Suceava nu sunt facilităţi pentru colectarea selectivă şi tratarea fracţiunii biodegradabile din deşeurile municipale.

Conform datelor furnizate de operatorii de salubritate, în cursul anului 2006, s-au eliminat prin depozitare cca. 45.370 tone deşeuri biodegradabile, provenite din deşeurile menajere.

8.2.3. Deşeuri din ambalaje

Directiva privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje este transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 621/2005, cu modificările ulterioare (HG nr. 1872/2006).

Acest act normativ stabileşte obligaţia agenţilor economici şi ai administraţiei publice locale de a asigura colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje în scopul valorificării şi de a raporta anual autorităţilor de mediu informaţii referitoare la gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Conform prevederilor HG nr. 621/2005, obiectivul anual de valorificare a


113

deşeurilor de ambalaje a fost, în anul 2007, de 34% din greutatea deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţa naţională, din care minim 28% trebuie valorificate pin reciclare.

Începând cu anul 2007, trebuie asigurat un procent minim de reciclare pe tip de material de: 5 % pentru lemn, 10% pentru plastic, 15% pentru hârtie/carton, metal, 22% pentru sticlă.

Realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje este responsabilitatea agenţilor economici care introduc pe piaţă produse ambalate (importatori, producători sau ambalatori de produse ambalate), sau ambalaje de desfacere (importatori şi producători de pungi de plastic, hârtie, farfurii şi pahare de unică folosinţă, filme aderente, pungi pentru sandvişuri, folie de aluminiu, etc.).

Această obligaţie legală poate fi realizată de către agenţii economici individual sau prin transferarea responsabilităţii către un operator economic autorizat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, şi anume: SC ECO-ROM AMBALAJE SA – asociaţia producătorilor de ambalaje şi produse ambalate, deţinătoare a licenţei „Punctul Verde”; SC ECOLOGIC 3R SRL; SC INTERSEROH SRL.

O parte din agenţii economici din judeţul Suceava, care introduc pe piaţa naţională ambalaje, au încheiat contract pentru transferarea responsabilităţii, alţii îndeplinesc această obligaţie în mod individual. Sunt şi agenţi economici care realizează doar parţial obiectivele de recuperare/reciclare, plătind diferenţele la Fondul pentru mediu, conform prevederilor legale.

Pentru anul 2007 au fost încheiate 12 contracte pentru transfer de responsabilitate cu firmele SC ECO-ROM AMBALAJE SA si SC ECOLOGIC 3R SRL iar pentru anul 2008 s-au încheiat 14 astfel de contracte cu aceleaşi firme.

Începând din anul 2004 autorităţile de mediu realizează o bază de date anuală privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

În tabelele de mai jos este prezentat modul de gestionare, cantitativ, al ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje în anul 2006.

Ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introduse pe

piaţa internă (tone)

Deşeuri de ambalaje proprii valorificate prin mijloace proprii sau încredinţate spre valorificare (tone)

Din care: Toxice sau periculoaseTotalAmbalaje primare

Ambalaje reutilizabile

Total ReciclateTotal Reciclate

2737,74 1627,73 1121,65 1007,27 864,85 0,60 0,60

Tabel 8.2.3.1. Cantitatea de ambalaje corespunzătoare produselor ambalate introdusă pe piaţă în judeţul Suceava – 2006

Cantitate de deşeuri de ambalaje valorificată (tone)Cantitate de deşeuri de ambalaje preluată (tone) Total Reciclate Toxice sau periculoase

10178,75 10122,87 10103,56 1,50

Tabel 8.2.3.2 Deşeuri preluate de operatori specializaţi în judeţul Suceava - 2006

Cantitate deşeuri de ambalaje preluată (tone)

Cantitate deşeuri de ambalaje valorificată (tone) Cantitate deşeuri de ambalaje eliminată (tone) prin:

Din careTotal

Din care toxice sau periculoase

TotalReciclată

Valorificare energetică

Alte forme de reciclare

Incinerare Depozitare controlată

15314,16 0,0 696,94 645,63 0,0 51,31 0,0 14617,22

Tabel 8.2.3.3 Deşeuri de ambalaje gestionate de consiliile locale din jud. Suceava în anul 2006


114

8.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

În general colectarea selectivă a deşeurilor municipale în scopul valorificării materialelor reciclabile (hârtie-carton, sticlă, metale, materiale plastice) se realizează încă la scară mică, astfel încât cantităţi importante de materii prime secundare sunt eliminate prin depozitare finală.

OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare, stabileşte responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a organiza colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, precum şi informarea locuitorilor asupra sistemului de gestionare a deşeurilor pe care l-au organizat.

Deşeurile reciclabile colectate separat sunt tratate prin sortare, debitate, mărunţire, presare, în vederea optimizării transportului spre unitatea de reciclare.

Avantajele reciclării sunt conservarea resurselor naturale şi reducerea spaţiului de depozitare, valorificarea materială şi energetică a deşeurilor fiind una din opţiunile prioritare de gestionare a acestora.

Dezvoltarea infrastructurii de colectare trebuie să urmărească cerinţele pieţei, astfel încât valoarea materialelor valorificate să poată acoperi costurile de colectare, prelucrare şi transport. Din păcate în prezent acest lucru nu este posibil pentru toate deşeurile valorificabile, în unele situaţii neexistând practic opţiuni viabile de valorificare pe plan naţional (ex sticla colorată). Modul de organizare a sistemului de colectare selectivă precum şi gradul de conştientizare a persoanelor implicate îşi pune amprenta asupra calităţii deşeului colectat, cu influenţă directă asupra posibilităţilor de valorificare ulterioară a acestuia.

Din categoria deşeurilor care trebuie colectate selectiv fac parte deşeurile deambalaje, a căror gestionare este reglementată prin HG nr. 621/2005, cu modificările ulterioare.

Conform acestui act normativ, autorităţilor administraţiei publice locale le revine responsabilitatea organizării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, a asigurării spaţiilor necesare pentru depozitarea temporară a deşeurilor colectate selectiv şi a organizării valorificării acestor deşeuri. În acelaşi timp au un rol important în acţiunile de sensibilizare a factorilor implicaţi în colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje.

În principalele localităţi urbane ale judeţului sunt amenajate spaţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, şi în special a deşeurilor de ambalaje. Deşi în unele cazuri nu se înregistrează rezultatele aşteptate, totuşi la nivelul judeţului cantităţile de deşeuri reciclabile colectate separat de operatorii de salubritate au crescut de la 41 t în anul 2003, 1552 t în anul 2006, după cum se poate observa în tabelul 8.2.1.1.

În anul 2007 sisteme de colectare selectivă a deşeurilor erau implementate în următoarele localităţi:

Numărul locuitorilor arondaţi sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de :Localitate

Hârtie-carton plastic sticlă

Observaţii

Suceava 20000 85000 0Rădăuţi 13150 13150 0Fălticeni 22500 22500 11000 Parteneriat cu SC ECO

ROM AMBALAJE SACâmpulung 10800 10800 0Vatra Dornei 1150 1150 0Gura Humorului 0 8500 0Siret 0 2100 0Total 67.600 143.200 11.000

Tabelul 8.2.4.1 Sisteme de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile


115

Sunt şi localităţi urbane mai mici, precum şi localităţi din mediul rural care au predat spre valorificare deşeuri de ambalaje chiar dacă nu au implementat propriu zis sisteme de colectare selectivă a acestor deşeuri de la populaţie (vizând în principal instituţiile publice, operatorii economici, sau sortare de pe depozitele de deşeuri), şi anume: oraşul Vicovu de Sus şi comunele: Boroaia, Bogdăneşti, Bălăceana, Baia, Bilca, Todireşti, Grăniceşti, Gălăneşti şi Vama.

Pentru implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje, municipalităţile pot colabora cu organizaţiile colective autorizate pentru preluarea responsabilităţilor producătorilor de ambalaje şi produse ambalate.

Rezultate deosebite s-au obţinut în cadrul colaborărilor dintre municipalităţi, operatori de salubritate şi SC ECO ROM AMBALAJE SA, iniţiate încă din anul 2005 care au continuat, în cazul municipiului Fălticeni, şi în 2007. La începutul anului 2008 primăria municipiului Suceava a semnat protocolul de colaborare cu SC ECO ROM AMBALAJE SA.

În vederea facilitării unor astfel de parteneriate în ianuarie 2008, din iniţiativa SC ECO ROM AMBALAJE SA, în colaborare cu autorităţile de mediu, a fost organizată o masă rotundă la care au participat reprezentanţii primăriilor şi operatorii de salubritate din localităţile urbane ale judeţului. Cu acest prilej a fost reiterată importanţa colectării selective a deşeurilor, cu atât mai mult cu cât în anul 2008 trebuie valorificate prin reciclare 60% din deşeurile de ambalaje de hârtie/carton introduse pe piaţa naţională.

Pentru reflectarea acestui obiectiv la nivel judeţean, în PJGD, a fost estimată populaţia care ar trebui să participe la sisteme de colectare selectivă a deşeurilor de hârtie/carton şi s-a apreciat că în anul 2008 aproximativ 50% din populaţia judeţului trebuie să colecteze selectiv deşeuri de ambalaje de hârtie/carton. Cu alte cuvinte şi populaţia din mediul rural trebuie antrenată în colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile.

Pe lângă operatorii de salubritate cantităţi semnificative de deşeuri reciclabile sunt colectate de operatorii economici tip REMAT autorizaţi pentru colectarea /valorificarea acestor deşeuri. În ultima perioadă se constată creşterea numerică a operatorilor economici specializaţi în astfel de activităţi.

În judeţul Suceava SC AMBRO SA reciclează deşeurile de hârtie - carton într-o instalaţie cu capacitatea de 50.000 tone pe an. Scăderea cantităţii de deşeuri colectate în vederea reciclării a fost cauzată de restrângerea activităţii productive din anul 2005.

Cantităţile de deşeuri preluate din ţară de către SC AMBRO SA au evoluat astfel: tone-

Agent economic 2002 2003 2004 2005 2006 2007

SC AMBRO SA Suceava

13.472 29.904 43.340 25.279 40.808 40.637

Tabelul 8.2.4.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri preluate din ţară de către SC AMBRO SA Suceava

SC PRESCONT SRL Fălticeni a reciclat cioburi de sticlă transparentă dar din păcate spre sfârşitul anului 2006 şi-a încetat activitatea.

Conform cerinţelor Uniunii Europene şi legislaţiei de mediu serviciul public de salubritate cuprinde şi colectarea selectivă a fracţiei periculoase din deşeurile domestice, precum şi a deşeurilor voluminoase – altele decât DEEE - uri, astfel încât APM Suceava a notificat autorităţile administraţiei publice locale să organizeze aceste servicii în raza lor de responsabilitate.

Până în prezent, nu se asigură colectarea separată a deşeurilor periculoase şi a celor voluminoase – altele decât DEEE - uri.


116

În prezent în judeţul Suceava nu sunt instalaţii de sortare, compostare, tratare mecano -biologică a deşeurilor.

8.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

În România, depozitarea constituie principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. Incinerarea nu reprezintă încă o metodă uzuală pentru tratarea/eliminarea deşeurilor municipale. Puterea calorică a deşeurilor este scăzută, făcând ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie. În prezent, în România nu există instalaţii de incinerare a deşeurilor municipale.

8.2.5.1. Depozitele de deşeuri municipale

Nici unul din cele 7 depozite de deşeuri municipale din judeţ, clasificate după tipurile de deşeuri depozitate ca depozite nepericuloase (clasa b), nu este conform prevederilor Directivei nr. 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor.

Potrivit angajamentelor asumate de România în procesul de negociere al Capitolului 22 – Mediu, cu privire la implementarea Directivei pentru depozitarea deşeurilor, transpusă în legislaţia noastră prin H.G. nr. 349/2005, s-au obţinut perioade de tranziţie pentru depozitele municipale neconforme, după cum urmează:

Nr crt. Judeţ Denumire depozit Suprafaţă

(ha)

Anul programat pentru sistarea

activităţii1 Depozit orăşenesc Siret 0,8 20082 Depozit orăşenesc Buliceni/Vatra

Dornei1,7 2008

3 Depozit orăşenesc Suceava 11,5 20084 Depozit orăşenesc Rădăuţi 4,43 20095 Depozit orăşenesc Antileşti/Fălticeni 1 20106 Depozit orăşenesc Hurghiş/ Câmpulung

Moldovenesc1,62 2011

7

Suceava

Depozit orăşenesc Gura Humorului 2,12 2011

Tabelul 8.2.5.1.1 Depozite de deşeuri municipale din judeţul Suceavacare au obţinut perioadă de tranziţie

Închiderea depozitelor de deşeuri se va realiza conform prevederilor HG nr. 349/2005 şi Ordinului M.M.G.A. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.

În conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG nr. 1470/2004, în judeţul Suceava se vor construi două depozite zonale de deşeuri.

În acest scop s-a realizat asocierea Consiliilor locale cu Consiliul Judeţean şi s-au identificat posibile amplasamente pentru cele două depozite zonale. Având în vedere faptul că trei din depozitele actuale de deşeuri municipale trebuie să sisteze activitatea la 31.12.2008, data la care nu va exista o alternativă viabilă, trebuie găsită o soluţie urgentă pentru rezolvarea acestei situaţii.

Judeţul Suceava beneficiază de asistenţă tehnică pentru proiectarea unui sistem de management integrat al deşeurilor, asistenţă cofinanţată de Uniunea Europeană şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (ISPA 2005). Proiectul a fost lansat în luna noiembrie 2007, preconizându-se a se finaliza în cursul anului 2009. În prezent este în curs de derulare prima etapă a acestui proiect - analiza infrastructurii actuale de management a deşeurilor.

Condiţionat de construirea celor două depozite zonale şi a staţiilor de transfer


117

aferente, spaţiile pentru depozitarea deşeurilor din mediul rural trebuie desfiinţate şi ecologizate, dar nu mai târziu de 16.07.2009. În acest sens, punctele de colectare pentru aceste zone vor fi realizate prin racordarea la staţiile de transfer. În judeţ există 177 spaţii de depozitare a deşeurilor din mediul rural, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 51,62 ha.

Primăriile din zona rurală au fost notificate de către APM Suceava cu privire la necesitatea închiderii/ecologizării treptate a spaţiilor de depozitare, precum şi cu privire la necesitatea educării populaţiei în domeniul gestionării deşeurilor.

8.3. Deşeuri de producţie

Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor generate din diferite activităţi economice, acestea putând fi deşeuri nepericuloase sau periculoase.

Distribuţia generării deşeurilor de producţie pe ramuri de activitate economică, aşa cum au fost raportate de operatorii economici în chestionarele statistice anuale este redată în tabelul 8.3.1. cu menţiunea că aceste informaţii provin de la un număr limitat de operatori economici care au fost selectaţi statistic, aleatoriu, nefiind realizată extensia statistică a datelor la nivel judeţean (ci doar regional şi naţional)

Activitate economică Cantitate- tone-

Procent

Extracţie şi preparare minereuri metalifere 685851,4 82,889%Alte activităţi extractive 373,54 0,045%Industrie alimentară şi băuturi 7484,6 0,304%Fabricare produse textile 1334,34 0,161%Fabricare şi finisarea pieilor 39,43 0,004%Fabricare lemn şi produse din lemn şi plută 47327,13 5,719%Fabricare celuloză, hartie şi produse din hartie 31063,51 3,754%Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 553,42 0,066%Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 659,03 0,079%Industria de maşini şi echipamente 1609,21 0,194%Industria mijloacelor de transport rutiere 219,42 0,026%Producţie din mobilier şi alte activităţi industriale 15301,67 1,849%Recup. deşeurilor şi resturilor de materiale recic. 891,3 0,107%Producţie şi furnizare de energ. electrică şi termică, gaze şi apă

27387,22 3,309%

Captarea, tratarea şi distribuirea apei 7288,61 0,880%Construcţii 42,49 0,005%Eliminare deşeuri şi ape uzate 3,59 0,0004%TOTAL 827426,91 100%

Tabel 8.3.1. Deşeuri generate pe activităţi economice în anul 2006


118

83%

6%4% 2% 3% 2%

Extr. Si prelucrare min. metalifere Fabric. Lemn si prod. Lemn

Fabric. Celuloza si hartie Prod. Mobilier, altele

Prod. Si furnizare energ. Alte ramuri ind.

Fig.8.3.1.Deşeuri generate pe activităţi economice în anul 2006

8.3.1. Deşeuri periculoase

Deşeurile periculoase sunt definite conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată de OUG nr 61/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 27/2007.

Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact potenţial asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei, astfel încât gestionarea acestora trebuie abordată în mod riguros.

Conform raportărilor statistice anuale, principalele tipuri de deşeuri periculoase generate de operatorii economici incluşi în cercetarea statistică în anul 2006 sunt redate în tabelul 8.3.1.1:

Activitatea economică Cantitate- tone -

Extracţie şi preparare minereuri metalifere 96611,54Alte activităţi extractive 0,87Industrie alimentară şi băuturi 4,29Fabricare şi finisarea pieilor 0,01Fabricare lemn şi produse din lemn şi plută 5,18Fabricare celuloză, hartie şi produse din hartie 0,70Industria de maşini şi echipamente 41,68Industria mijloacelor de transport rutiere 0,80Producţie din mobilier şi alte activităţi industriale 7,22Recup. deşeurilor şi resturilor de materiale recic. 4,45Producţie şi furnizare de energ. electrică şi termică, gaze şi apă 0,34Captarea, tratarea şi distribuirea apei 0,96Construcţii 3,87Eliminare deşeuri şi ape uzate 1,79Total 96683,7

Tabel 8.3.1.1.Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în anul 2006

8.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie:

Deşeurile industriale generate de agenţii economici sunt depozitate în general în spaţii de depozitare proprii, situate în incintă sau în afara unităţilor. Acestea nu au fost realizate conform prevederilor Directivei 1999/31/CE, nici din punctul de vedere al deşeurilor admise la depozitare şi nici din punct de vedere constructiv. Depozitele de


119

deşeuri industriale neconforme se vor închide, în concordanţă cu calendarul de sistare a activităţii din anexa nr. 5 la HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, costurile de închidere şi reabilitare a zonei urmând să fie suportate de agenţii economici.

Depozitele de deşeuri industriale neconforme de pe teritoriul judeţului Suceava care se regăsesc în anexa nr. 5 la HG nr. 349/2005 sunt prezentate în tabelul 8.3.2.1.

Nr.crt. Judeţ

Nume agent economic/depozitClasa depozit conform HG

349/2005

Suprafaţa ocupată (ha)

Anul programat pentru închidere sau conformare

1SC AMBRO SA depozit de nămol organic

b 2,78 31.12.2006(i)

2SC AMBRO SA depozit de nămol anorganic

b 7,62 31.12.2006(i)

3SC REGNAFOR SA depozit de coajă şi rumeguş Chilia

b 0,85 31.12.2006(i)

4SC DORNAFOR SA depozit de coajă şi rumeguş

b 0,5 până la 16.07.2009(i)

5SC TERMICA SA Suceava (M.A.I) depozit de zgură şi cenuşă

b 49 31.12.2009(c)

6

Suceava

Ostra -Valea Straja-MINBUCOVINA Vatra Dornei iaz de decantare

b 0,11 31.12.2010(i)

Tabel 8.3.2.1. Depozitele de deşeuri industriale din judeţul Suceava

Până la sfârşitul anului 2005, s-au realizat bilanţuri de mediu pentru fiecare depozit de deşeuri industriale.

Depozitul de zgură şi cenuşă al SC TERMICA SA Suceava se va conforma până la data de 31.12.2009, ceea ce implică schimbarea tehnologiei de hidrotransport a deşeurilor la depozit şi în acelaşi timp, intensificarea eforturilor de valorificare a acestor deşeuri, conform prevederilor BAT. În acest sens a fost elaborat studiul de fezabilitate şi proiectul de execuţie: „ Epurarea şi evacuarea apelor uzate provenite din procesele tehnologice de la CET Suceava, pe cărbune/huilă. Captarea şi evacuarea reziduurilor solide din apele uzate”. De asemenea, a fost elaborat studiul de fezabilitate şi proiectul de execuţie privind modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui sistem de captate a cenuşii într-un siloz de cenuşă.

Potrivit Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE, reabilitarea fiecărui amplasament care sistează depozitarea se va realiza prin următoarele activităţi, funcţie de natura şi volumul deşeurilor depozitate, respectiv suprafaţa depozitului:

- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materială sau energetică şi reabilitarea amplasamentului respectiv, în cazul sistării activităţii economice generatoare;

- valorificarea materialelor depozitate prin recuperare materială şi/sau energetică şi transformarea amplasamentului în instalaţie de stocare în vederea recuperării, în cazul în care activitatea economică generatoare va continua;

- închiderea depozitului şi monitorizarea post-închidere conform cu prevederile Directivei 1999/31/CE.

Depozitele de deşeuri cu termen limită de sistare a activităţii 31.12.2006, au respectat această obligaţie, obţinând aviz de mediu la încetarea activităţii de eliminare a deşeurilor.

Astfel, SC AMBRO SA depozitează în prezent nămolul anorganic într-o celulă ecologică cu suprafaţa de 0,41ha, pentru construcţia căreia a obţinut acordul de mediu nr. 18/27.07.2006, încercând între timp să găsească soluţii viabile de valorificare a acestor deşeuri.

Nămolul organic, provenit de la staţia de preepurare a apelor uzate este deshidratat într-o instalaţie cu capacitatea de 900 mc/zi, căutându-se soluţii de valorificare materială


120

sau energetică.SC REGNAFOR SA a renunţat la decojirea buştenilor în procesul tehnologic,

depozitul de coajă al societăţii fiind acoperit cu pământ, conform avizului de mediu.

Referitor la iazul de decantare Valea Străjii, aparţinând SC MINBUCOVINA SA Vatra Dornei, deoarece actul de reglementare comunitar în domeniul gestiunii deşeurilor din industria extractivă nu este încă în vigoare, eliminarea prin depozitare a acestor deşeuri cade sub incidenţa Directivei 1999/31/CE, până la intrarea în vigoare a reglementării specifice, care va completa prevederile Directivei cadru privind deşeurile.

In anul 2005 a fost emis avizul de mediu pentru sistarea activităţii la Uzina de Preparare Tarniţa, în cadrul căreia este şi iazul Valea Straja şi o fost emisă Hotărârea de Guvern pentru sistarea definitivă a activităţii. De asemenea a fost depusă documentaţia tehnică pentru obţinerea acordului de mediu pentru lucrările de închidere/ecologizare a perimetrului minier respectiv, inclusiv a iazului de decantare.

Redăm mai jos câteva fluxuri de deşeuri de producţie nepericuloase, din judeţul Suceava:

Deşeuri din prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobileiDezvoltarea sectorului privat în domeniul prelucrării lemnului a condus la creşterea

numărului de instalaţii de debitat material lemnos în anii de după 1990, acestea concentrându-se mai ales în zona de munte. În paralel, cererea de rumeguş a scăzut în unele perioade, din cauza sistării unor activităţi ce foloseau drept materie primă sau resursă energetică rumeguşul.

Din această cauză, în judeţul Suceava exista în zona de munte un excedent de rumeguş care a determinat crearea unor depozite necontrolate în anii anteriori. Prin demersurile autorităţilor locale şi a celor de protecţie a mediului acestea au fost în parte desfiinţate şi ecologizate în anii 2002-2004, fiind căutate soluţii pentru valorificarea energetică a acestei resurse secundare.

În municipiul Vatra Dornei cantităţile generate de deşeuri lemnoase sunt valorificate prin Centra Termică a localităţii, cu o capacitate de 18 MW energie termică, care a fost realizată printr-un proiect J.I. cu Danemarca. Aceasta colectează rumeguşul din întreg bazinul Dornelor din judeţul Suceava. In anul 2007 s-au ars in centrala termica aprox. 24.560 tone rumeguş pentru producerea de căldură şi apă caldă pentru locuitorii din mun. Vatra Dornei.

Cantităţile generate de deşeuri lemnoase din municipiul Rădăuţi şi Fălticeni vor fi valorificate prin instalaţia de peletizare a deşeurilor lemnoase care se realizează în localitatea Dorneşti.

Firma EGGER Rădăuţi, firma de producere a plăcilor aglomerate din lemn şi-aînfiinţat o reţea de preluare a rumeguşului şi a celorlalte deşeuri lemnoase. In acest scop, a încheiat contracte cu societăţile de exploatare si prelucrare a lemnului, din zonă.

Pentru zonele Câmpulung Moldovenesc, Vama, Moldoviţa, Pojorâta, Stulpicani Sadova, Fundul Moldovei, Breaza, cantităţile de deşeuri din lemn generate sunt valorificate doar parţial, existând încă un surplus de astfel de deşeuri.

O parte a cantităţii de deşeuri lemnoase generate sunt valorificate pentru producerea de energie termică în centralele termice pe rumeguş şi uscătoarele de cherestea.

În perioada de iarnă deşeurile sunt folosite în totalitate, probleme apărând doar în sezonul cald, când 20% din rumeguşul produs nu se foloseşte, deoarece centralele termice proprii sunt folosite mai redus, populaţia foloseşte mai puţin.

De asemenea, în prezent sunt în funcţiune un număr de aproximativ 11 instalaţii de brichetat rumeguş uscat provenit de la prelucrarea secundară a lemnului. SC SWEEDWOOD SA Siret - Fabrica de mobila, are 6 instalaţii de brichetat rumeguş uscat. Pentru 2007 s-a obţinut o producţie de 8796 tone brichete din care: 4407 t au fost valorificate pe piaţa internă iar 4389 to la export. Ceilalţi agenţi economici care au instalaţii


121

de brichetat si care produc brichete le valorifica numai pe plan intern, ca agent termic. O parte din agenţii economici din judeţ care debitează sau prelucrează secundar

lemnul au incluse în programele de conformare măsuri privind achiziţionarea unor instalaţii pentru brichetat sau peletizat rumeguş.

In prezent exista cca 65 centrale termice pe rumegus care valorifica deşeurile rezultate din prelucrarea lemnului şi aprox. 23 uscătoare pentru lemn .

Capetele, calotele şi marginile sunt tocate şi livrate la fabricile de celuloză din ţară.

Anvelope uzateÎn conformitate cu prevederile HG nr.170/12.02.2004, privind gestionarea

anvelopelor uzate, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, persoanele juridice care introduc pe piaţă anvelope noi sau uzate destinate reutilizării, au obligaţia să asigure colectarea anvelopelor uzate în limita cantităţilor introduse pe piaţă în anul precedent.

Obiectivele de recuperare se realizează etapizat astfel: în anul 2005 trebuiau colectate 60% din cantitatea introdusă pe piaţă în 2004, în anul 2006, 70% din întreaga cantitatea introdusă pe piaţă în anul 2005, iar în anul 2007 procentul de recuperare a crescut la 80% din cantităţile introduse pe piaţă în anul 2006.

Persoanele juridice care introduc pe piaţa naţională anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării au obligaţia de a plăti suma de 1 RON/kg anvelope la Fondul pentru Mediu. Suma menţionată se va plăti numai în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în anexa nr. 3 din HG nr.170/2004. Plata se face pe diferenţa dintre obligaţiile anuale prevăzute şi obligaţiile realizate efectiv de persoanele juridice responsabile. Obligaţiile pot fi îndeplinite individual sau prin transferarea responsabilităţii către persoane juridice autorizate, potrivit Ordinului comun MMGA nr. 243/2004 şi MEC nr. 386/2004

În cursul anului 2005 au apărut noi agenţi economici care colectează deşeurile din anvelope uzate din judeţul Suceava, cum ar fi: SC CETA SA Bucureşti - Sucursala Bacău, SC SUPERMAG IMPERIAL SRL Câmpulung. În anul 2006 CETA SA a mai deschis un punct de lucru la Suceava (Agenţia Suceava), autorizat pentru colectarea anvelopelor uzate.

În anul 2006 s-au colectat astfel 2175 tone anvelope uzate din care au fost valorificate 537 tone prin incinerare în fabricile de ciment din ţară şi o mică parte pentru diguri de siguranţă. Stocul rămas la sfârşitul anului, de 2361,5 tone, este păstrat de către SC SUPERMAG IMPERIAL SRL în vederea valorificării prin mărunţire şi fabricare articole tehnice din cauciuc, într-o linie tehnologică nouă, pentru care s-a obţinut finanţare si de la Fondul pentru Mediu, în noul amplasament al agentului economic, din loc. Slobozia, com. Grăniceşti.

În anul 2007 s-au colectat din judetul Suceava o cantitate de 2273,0 tone anvelope uzate, din care au fost valorificate 532,0 tone: prin incinerare în fabricile de ciment din ţară ( 528,0 tone) şi o mică parte pentru diguri de siguranţă ( 4,0 tone). Anvelopele au fost colectate de 2 firme : SC CETA SA Bucureşti - Agenţia Suceava, si SC SUPERMAG IMPERIAL SRL Câmpulung.

La sfarsitul anul 2007 SC SUPERMAG IMPERIAL SRL a ramas cu un stoc de 4101,0 tone, care urmeaza sa fie valorificat la punerea in functiune a instalatiei de reciclare.

In prezent, in cadrul firmei SC SUPERMAG IMPERIAL SRL se deruleaza proiectul „Colectarea si reciclarea anvelopelor uzate din regiunea de N-E”, proiect inceput din Iulie 2006 si cu finalizare până în mai 2008 , cu o valoare totala de 2559 mii euro. Sursa de finanţare este asigurata din fonduri europene, împrumut extern, fonduri proprii şi Fondul de Mediu. Stadiul de realizare a proiectului a ajuns la 85% si constă in achiziţionarea părţilor componente ale utilajului de reciclare, urmând asamblarea lor şi punerea în funcţiune până la sfârşitul lunii mai 2008.


122

8.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

Diferite fluxuri de deşeuri periculoase sunt reglementate prin prevederi legale specifice, cum ar fi uleiurile uzate, acumulatorii uzaţi, echipamentele cu conţinut de compuşi desemnaţi, deşeuri de echipamente electrice şi electronice.

În tabelele următoare sunt redate fluxurile anumitor categorii de deşeuri periculoase, care sunt monitorizate lunar de către APM Suceava şi pentru care sunt puse la punct sisteme de colectare şi valorificare.

Condensatoare electrice cu conţinut de bifenili şi trifenili policloruraţi (PCB şi PCT).Conform prevederilor HG nr.173/2000, pentru reglementarea regimului special

privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a altor compuşi similari, au fost inventariate echipamentele cu compuşi desemnaţi din judeţul Suceava şi au fost întocmite planurile de eliminare a acestora de către agenţii economici deţinători, în perioada 2001-2002. În anul 2004 au fost eliminaţi 35 condensatori electrici, conform planurilor de eliminare întocmite anterior.

În perioada 2004 - 2005 au fost reinventariate echipamentele cu compuşi desemnaţi evaluându-se cantitatea de ulei impregnat conţinut de acestea. Astfel, în judeţul Suceava exista în stoc la începutul anului 2005 cantitatea de 43314 litri ulei impregnat cu PCB, din care 12944 litri în echipamentele scoase din uz, şi 30320 litri în echipamentele în funcţiune.

Prevederile HG nr. 173/2000 au fost modificate şi completate de HG nr. 291/2005, care a stabilit obligaţia eliminării până la data de 31.12.2010, doar a echipamentelor scoase din uz (care nu mai pot fi utilizate de agentul economic), eliminarea echipamentelor în funcţiune urmând a se realiza la sfârşitul existenţei lor utile. Agenţii economici deţinători au revizuit planurile de eliminare conform noilor prevederi legale.

În cursul anului 2005 au fost eliminaţi 232 bucăţi (respectiv 2680 litri uleiuri cu conţinut de PCB), dintre care doar 100 bucăţi au avut ca termen de eliminare 31.12.2005, conform planurilor de eliminare, iar în cursul anului 2006 un număr de 237 bucăţi condensatori, respectiv 2763 litri, care aveau ca termen de eliminare intervalul 2007, 2010.

Ca urmare a revizuirii inventarului, pentru anul 2007 agenţii economici din jud. Suceava şi-au propus un plan de eliminare de 82 buc. condensatori cu PCB/PCT .

Planul propus pentru 2007 a fost realizat integral şi în avans. În afară de cei planificaţi, s-au mai eliminat în avans 276 buc. de condensatori electrici cu conţinut de PCB/PCT. Astfel au fost eliminaţi, in cursul anului 2007, un număr total de 358 buc condensatori (respectiv 3552 litri uleiuri cu conţinut de PCB), din care 293 buc scoşi din uz şi 65 buc in funcţiune care aveau ca termen de eliminare intervalul 2007, 2010 respectiv, sfârşitul existentei lor utile – în cazul condensatorilor aflaţi în funcţiune, care au fost înlocuiţi.

Calendarul de eliminare a echipamentelor ce conţin compuşi desemnaţi a fost realizat integral şi în avans de către 8 agenţi economici. Dezafectarea, incinerarea şi transportul acestora s-a făcut de către SC PRO AIR CLEAN SRL Timişoara, SC SETCAR SRL Brăila şi SC APISORELIA Piatra Neamţ pentru SC SALUBRITATEASlobozia .

În concluzie nu au fost cazuri de nerespectare a planurilor de eliminare aprobate de APM.

Cantităţi de PCB (litri)Anul

Gestionare2004 2005 2006 2007

Stoc initial 0 43314 41118 38479Colectat 0 484 124 -5673***Eliminat 380* 2680 2763 3792Stoc final 43314** 41118 38479 29014****

Tabel 8.3.3.1. Evoluţia cantităţilor de PCB în jud. Suceava


123

*Cantitate eliminată prin incinerare în cursul anului 2004** Cantitatea de 43314 litri reprezintă stocul rezultat în urma reinventarierii, conform HG nr. 173/2000 modificată si completată de HG nr.291/2005*** Modificarea inventarului (colectat)pentru anul 2007 s-a facut pe baza adresei E-On nr. 219/22.02.2007. In urma rezultatelor efectuate de catre ICECHIM s-a constatat că într-un condensator sunt în medie 5 litri ulei PCB împreuna cu o cantitate de ulei impregnata în izolaţia condensatorului.**** Cantitatea de 29014 litri ulei se află în 621 buc echipamente scoase din uz şi în 2580 buc echipamente în functiune.

- bucăţi -Tip echipament În funcţiune Scoase din uz TOTAL

Transformatoare 0 0 0Condensatoare 2580 621 3201

Total 2580 621 3201

Tabel 8.3.3.2. Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT la sfârşitul anului 2007

Acumulatori auto uzaţiPrin aplicarea HG nr. 1057/18.10.2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor

care conţin substanţe periculoase, s-a îmbunătăţit modul de gestionare a acestora şi a crescut semnificativ cantitatea de acumulatori auto colectaţi, atât de la persoane fizice cât şi de la persoane juridice.

Hotărârea de guvern stipulează obligativitatea persoanelor fizice sau juridice de a preda la schimb acumulatorii auto uzaţi, la achiziţionarea unor acumulatori noi. În caz contrar comerciantul va încasa „taxa depozit”, pe care o va utiliza pentru finanţarea sistemului de colectare a acumulatorilor uzaţi.

Cea mai mare parte din acumulatorii uzaţi colectaţi în judeţul Suceava sunt predaţi spre valorificare la SC ROMBAT SA Bistriţa.

Acumulatori auto uzaţi (tone) Anul

Gestionare2002 2003 2004 2005 2006 2007

Stoc initial 0 7,34 0 0 0 25,16Colectat 302,60 303,27 307,20 211,90 557,00 699,488Valorificat 295,26 310,61 307,20 211,90 531,84 708,379Stoc final 7,34 0 0 0 25,16 16,269

Tabel 8.3.3.3. Evoluţia cantităţilor de acumulatori uzaţi în judeţul Suceava în perioada 2002-2007

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Colectat

Valorificat

Stoc

Fig. 8.3.3.3. Evoluţia cantităţilor de acumulatori uzaţi în judeţul Suceava în perioada 2002-2007


124

8.4. Deşeuri generate din activităţi medicale

Deşeurile rezultate din activităţile medicale sunt deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale umane şi veterinare etc. şi se împart în două categorii:

- Deşeuri medicale periculoase (infecţioase, înţepătoare, anatomopatologice etc.)- Deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere

În anul 2007, la nivelul judeţului Suceava s-a continuat implementarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor şi realizarea obiectivelor stabilite prevăzute în H.G. 128//2002 privind incinerarea deşeurilor modificată şi completată prin H.G. 268/2008.

Deşeurile medicale periculoase provenite din unităţi sanitare se elimină prin incinerare la SC MONDECO SRL Suceava şi SC SUPER STAR SRL Rădăuţi, care deţin autorizaţie de mediu. Conform Angajamentelor asumate, până la finele anului 2006 toate spitalele din judeţ au sistat activitatea de incinerare în instalaţii proprii a deşeurilor periculoase, având încheiate contracte de prestări servicii cu una din cele două firme specializate în incinerarea deşeurilor.

Cei doi agenţi economici asigură eliminarea deşeurilor medicale periculoase şi pentru unităţi sanitare din alte judeţe (Iaşi, Bacău, Botoşani).

În cursul anului 2007 s-a dat in funcţiune o nouă instalaţie pentru eliminarea sau valorificarea deşeurilor periculoase cu o capacitate de peste 10t/zi. Vechea instalaţie de incinerare aparţinând lui S.C. MONDECO S.A. Suceava şi-a sistat activitatea, agentul economic desfăşurându-şi activitatea numai la noul amplasament pentru care :

- obiectul autorizării: Staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, industriale si spitaliceşti, de tip MERI FM – 6G500, cu o capacitate proiectata de 10.800t deşeuri/an, care se va atinge începând cu decembrie 2007.

- activitatea principală IPPC: incinerarea deşeurilor periculoase industriale şi spitaliceşti: alimentarea

automată a deşeurilor solide, lichide şi nămoluri, arderea propriu-zisă, recuperarea căldurii, răcirea şi epurarea gazelor arse.

- activităţi IPPC conexe: depozitarea temporară a deşeurilor periculoase - sub incidenţa OUG 152/2005 şi sub incidenţa HG 856/2002, privind evidenta gestiunii deşeurilor).

Deşeuri periculoase industriale si spitaliceşti incinerate în noua instalaţie a lui S.C MONDECO S.A., precum si deşeurile nepericuloase, în conformitate cu anexa 2 a HG 856/2002 aparţin următoarelor categorii de deşeuri: 02 deşeuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vânătoare, pescuit, de

la prepararea si procesarea alimentelor; 03 deşeuri de la prelucrarea lemnului si producerea plăcilor si a mobilei,

hârtiei,cartonului; 04 deşeuri ind.pielăriei , blanăriei si textila; 05 deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale, tratarea pirolitică a

cărbunilor; 06 deşeuri din produse chimice anorganice; 07deseuri din proc.chim.organice; 08 deşeuri de la producerea ,prepararea,furnizarea si utilizarea straturilor de acoperire

(vopsele,lacuri,emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor si cernelurilor tipografice; 09 deşeuri din ind. fotografica; 10 deşeuri din procese termice; 12 deşeuri de la modelarea, tratarea mecanica si fizica a suprafeţelor metalelor si

materialelor plastice;


125

13 deşeuri uleioase deşeuri de comb. lichizi(cu excepţia uleiurilor comestibile si a celor din capitolele 05,12,19);

14 deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire si carburanţi (cu excepţia 07,08); 15 deşeuri de ambalaje, materiale absorbante, materiale de lustruire,filtrante si

îmbracăminte de protecţie, nespecificate in alta parte; 16 deşeuri nespecificate in alta parte; 18 deşeuri din activitaţi de ocrotire a sănătăîii umane sau din activitati veterinare si/sau

cercetări conexe(cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei in bucătarii sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a sănătăţii);

20 deşeuri municipale si asimilabile din comerţ, industrie,instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat; deşeurile de ambalaje uzate inclusiv amestecurile de ambalaje din materiale diferite încadrate la cod 15.01 pot fi supuse incinerării cu excepţia celor cu urme de substanţe explozive sau radioactive;

Deşeuri spitaliceşti:a) deşeuri nepericuloase;ambalaje materiale sterile, flacoane de perfuzie fără contact de sânge sau cu alte lichide, hârtie, resturi alimentare, saci si alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticla care nu au avut contact cu sângele sau cu alte lichide biologice;b) deşeuri periculoase specificate de Catalogul European al deşeurilor/ deşeuri periculoase

18.00.00-deseuri din maternităţi , unităţi de ocrotire a sănătăţii ,de diagnostic, tratament, prevenirea bolilor:

18.01.02-deseuri anatomo-patologice si parţi anatomice considerate infecţioase; 18.01.02-deseuri infecţioase care conţin sau au venit in contact cu sângele sau alte

fluide biologice, precum si cu viruşi, bacterii,paraziţi si/sau toxinele microorganismelor; 18.01.01-deseuri intepatoare care rezulta din activitati de diagnostic si tratament;

18.01.03- seringi; 18.01.04-imbracaminte, aparate gipsate, scutece, deseuri chimice si farmaceutice

includ serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamente expirate, reziduuri de substante chimio-terapice, reactivi si substante folosite in laboratoare, substante de curatenie si dezinfectie deteriorate sau depasite ca termen de valabilitate, substante dezinfectante.

Nu pot fi incinerate deşeuri radioactive si explozibile.În incinerator se vor arde in principal deşeuri periculoase.Deşeurile nepericuloase vor fi acceptate la incinerare numai in condiţiile în care

acestea nu se pot valorifica .

Autoritatea de Sănătate Publică Suceava a monitorizat respectarea obligaţiilor asumate privind închiderea crematoriilor de către toate unităţile sanitare, termenele de conformare fiind cele din tabelul de mai jos:

2004 2005 2006 2007 2008Total crematorii existenţe în judeţ existente / închise până la 31.12.

10 10/3 7/2 5/5 - -

Tabel 8.4.1. Termenele de închidere ale crematoriilor neconforme existente prevăzute în HG 268/2005

Unităţile sanitare elaborează şi aplică cu prioritate programe, strategii de management şi proceduri medicale care să prevină generarea de deşeuri periculoase sau să reducă pe cât posibil cantităţile produse. Unităţile sanitare elaborează şi aplică planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamentele interne şi cu codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare.


126

Cantitate de deşeuri medicale periculoase (tone)Judeţ2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Suceava 449 382 291,1 287,39 234,56 175,56 178 195,993

Tabel 8.4.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate în judeţul Suceava în perioada 2000-2007

8.5. Nămoluri8.5.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Potrivit prevederilor Ordinului M.M.G.A. nr. 708/2004, pentru aprobarea „Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură”, se impune folosirea nămolurilor în agricultură, acolo unde aceasta este posibil. Normele prevăzute în Ordinul nr. 708/2004 au ca scop valorificarea potenţialului agrochimic al nămolurilor de epurare, prevenirea şi reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaţiei, animalelor şi omului, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestor nămoluri.

În acest sens, toţi operatorii de la staţiile de epurare municipale au obligaţia de a efectua analize specifice pentru nămolul produs. Pentru valorificare în agricultură este necesar ca generatorul de nămoluri să obţină de la APM permisul de aplicare a nămolului pe terenul agricol, pe baza unor studii pedologice ale solurilor respective.

Se fac următoarele precizari:- la staţia de epurare a municipiului Suceava o parte din nămolul produs este

fermentat în metantancuri şi deshidratat pe platformele de deshidratare a nămolului, fiind depozitat ulterior pe halda din apropiere;

- nămolul provenit de la staţia de epurare a municipiului Fălticeni, după ce este parţial deshidratat, este depozitat într-o haldă.

Numărul staţiilor Denumirea operatorului staţiei de epurare S.C. ACET S.A. Suceava S.C. ACET S.A.- Agenţia Fălticeni S.C. ACET S.A.- Agenţia Gura Humorului S.C. ACET S.A.- Agenţia C-lung Moldovenesc S.C. ACET S.A.- Agenţia Vatra Dornei

S.C. ACET S.A.- Agenţia Siret S.C. ACET S.A.- Agenţia Solca S.C. SERVICII COMUNALE S.A. Rădăuţi Primăria FrasinPrimăria Broşteni

în localităţi urbane - 11

Primăria DolhascaPrimăria DumbrăveniPrimăria VereştiPrimăria IacobeniPrimăria Şaru DorneiPrimăria Ostra

în localităţi rurale - 6

Primăria VamaTotal judeţ - 17

Tabel 8.5.1.1. Staţiile de epurare menajere existente în judeţul Suceava

Cantitatea de nămol generată (tone s.u.)JUDEŢSUCEAVA 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

13.264 13.312 13.631 9.336 10.545 5686 3720Tabel 8.5.1.2. Cantitatea totală de nămoluri provenite de la staţiile de epurare municipale din

judeţul Suceava, în perioada 2000-2006


127

Fig. 8.5.1.2. Cantităţile de nămol provenit de la staţiile de epurare municipale din judeţul Suceava în perioada 2000-2006

toneTip de namol Namol

primarNamol secundar

Namol chimic

Namol mixt Total

Nămol umed (tone/an)

94341 12546 106887

Nămol uscat (tone/an)

2397,5 1322,5 3720

Tabel 8.5.1.3 Nămoluri generate de staţiile de epurare a apelor uzate municipale-2006

Tip de namol Namol primar Namol secundar

Namol chimic Namol mixt Total

Depozitare la depozitul de deşeuriIncinerare Depozitare în stocul propriu

x x

Alte forme de eliminare

Folosite în agricultură

Tabel 8.5.1.4.Gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare municipale 2006

Totuşi şi în anul 2006 s-a observat o scădere semnificativă a cantităţii de nămol generat pe raza judeţului Suceava faţă de anii 2004, 2003 fapt explicat prin aceea că societatea S.C. AMBRO S.A. Suceava nu a mai desfăşurat activitatea de fabricare a celulozei din lemn la nivelul anilor menţionaţi anterior când unitatea contribuia semnificativ la cantitatea de nămol biologic din staţia de epurare a municipiului Suceava, prin apele uzate tehnologice specifice procesului de fabricare a celulozei din lemn.

Menţionăm că S.C. ACET S.A. Suceava a preluat în administrare în anul 2005 toate staţiile de epurare municipale, de pe teritoriul judeţului Suceava, mai puţin staţia de epurare a municipiului Rădăuţi, care este administrată în continuare de SC SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi. De asemenea menţionăm că Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava nu a realizat în cursul anului 2007 nici un studiu pedologic special al terenurilor pe care s-ar putea utiliza nămol provenit de la staţiile de epurare şi nu s-a înregistrat nici o solicitare din partea agricultorilor prin care să se ceară consultanţă în vederea folosirii

0

5000

10000

15000

tone

tone 13264 13312 13631 9336 10545 5686 3720

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


128

nămolurilor ca îngrăşământ organic.

8.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Nămoluri de la epurarea/preepurarea apelor uzate industriale provin din unităţi aparţinând unor ramuri economice precum: industria celulozei şi hârtiei, industria alimentară (alcool, lactate, prelucrare carne etc.), industria minieră etc.

Staţiile de epurare ape uzate industriale din judeţul Suceava sunt prezentate în tabelul 8.5.2.1.De asemenea, o altă parte din operatorii economici din judeţ deţin staţii de preepurare a apelor uzate.

Judeţul Denumirea operatorului staţiei de epurare SC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - U.P. Tarniţa –staţie epurare ape tehnologiceSC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - Platforma IacobeniSC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei Mina Dorna Iacobeni, Sector Minier TolovanuSC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei - E.M. Leşu Ursului- Sector IsipoaiaSC MIN BUCOVINA SA Vatra Dornei, Sector minier Pr. UrsuluiMEC - Perimetru Minier MestecănişC.N.U. Crucea – staţie epurare ape tehnologiceC.N.U. Crucea - Sector minier BotuşanaS.C. PRODMIXT GălăneştiSC CROI VICTORIŢA SRL RădăuţiS.C. SPIT Bucovina S.A.S.C. S.A.B. S.A. Rădăuţi S.N.P. PETROM S.A. – Depozit PECO Pojorâta S.C. DORNAFOR S.A.- Vatra DorneiS.C. KILLER SRL Horodnic de Jos S.C. DIESEL MOTOR S.A.- Salcea REMIZA CFR Dorneşti S.C. COCA COLA HBC România SRL Locaţia Dorna- Poiana Negri S.C. DORNA LACTATE S.A.- Vatra Dornei

Suceava

STAŢIE SORTARE PLUTONIŢA

Tabel 8.5.2.1. Staţii de epurare industriale din judeţul Suceava

SC AMBRO SA SUCEAVA, principala sursă de nămoluri industriale din judeţ, are o staţie de preepurare a apelor industriale care sunt epurate apoi în treapta biologică a staţiei de epurare municipale Suceava.

Ca urmare a sistării activităţii de fabricare a celulozei din lemn în perioada martie 2005 – august 2006, se observă şi o scădere a cantităţilor de nămol generate anual .

Cantităţile de nămol generate (tone)2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

JUDEŢSUCEAVA

1842 2406 5331 7174 7177 2217 3208 4010

Tabel 8.5.2.2. Cantităţile de nămol provenit de la apele industriale în perioada 2000-2007


129

0

2000

4000

6000

8000

tone

tone 1842 2406 5331 7174 7177 2217 3208 4010

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 8.5.2.2. Cantităţile de nămol provenit de la apele industriale în perioada 2000-2007

toneTip de namol Nămol

primarNămol secundar

Nămol chimic

Nămol mixt Total

Nămol umed (tone/an)

3208,42 3208,42

Nămol uscat (tone/an)

96,644 96,644

Tabel 8.5.2.3 Nămoluri generate de staţiile de epurare a apelor uzate industriale în anul 2006

toneTip de namol Nămol

primarNămol secundar

Nămol chimic Nămol mixt

Total

Depozitare la depozitul de deşeuriIncinerare Depozitare în stocul propriu

x 96,644

Alte forme de eliminareFolosite în agricultură

Tabel 8.5.2.4. Gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare industriale în anul 2006

8.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice(DEEE)

Potrivit prevederilor HG nr. 448/2005 prin deşeuri de echipamente electrice şi electronice provenite de la gospodăriile particulare se înţeleg DEEE de la gospodăriile populaţiei, dar şi din surse comerciale, industriale, instituţionale şi alte surse care, datorită naturii şi cantităţii lor sunt similare celor provenite din gospodăriile particulare.

Producătorii de echipamente electrice şi electronice sunt definiţi, conform aceloraşi prevederi legale, ca persoanele fizice sau juridice care, indiferent de tehnica de vânzare utilizată (inclusiv vânzare la distanţă), produc şi comercializează sub propria marcă echipamente electrice şi electronice sau revând, sub propria marcă, echipamente produse de alţi furnizori, ori importă sau exportă cu titlu profesional, echipamente electrice şi electronice din sau în România. Un revânzător nu este considerat producător atunci când marca producătorului figurează pe echipament.

Producătorii de echipamente electrice şi electronice trebuie să se înscrie în Registrul naţional al producătorilor de echipamente electrice şi electronice, care este gestionat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Numărul de înregistrare primit trebuie comunicat tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute produsele electrice


130

şi electronice, în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la primirea acestuia. Producătorii care nu deţin număr de înregistrare în Registru naţional nu pot introduce pe piaţă echipamente electrice şi electronice.

Pentru colectarea separată a DEEE şi atingerea obiectivelor naţionale de colectare stabilite prin negocieri, au fost înfiinţate la nivel judeţean, precum şi în localităţile cu peste 20.000 locuitori, puncte de colectare selectivă a acestor deşeuri. În acelaşi timp distribuitorii de DEEE –uri sunt obligaţi să primească la schimb, în regim unu la unu deşeuri electrice şi electronice echivalente cu echipamentul cumpărat.

DEEE provenite din alte surse (care nu pot fi asimilate celor din gospodăriile populaţiei) vor fi predate producătorilor.

Până la data de 31.12.2007 rata minimă de colectare trebuia să fie de cel puţin 3kg DEEE/locuitor, fiind stabilite şi obiective de valorificare/reciclare a DEEE, pe tip de echipament.

Responsabili de atingerea acestor obiective naţionale sunt producătorii de echipamente electrice şi electronice. Ei pot îndeplini această obligaţie în mod individual sau prin transfer de responsabilitate, către o organizaţie colectivă legal constituită, autorizată de către ANPM. Producătorii se pot asocia şi în alte tipuri de organizaţii, astfel încât procesul de gestionare a DEEE să nu fie prea costisitor.

În cursul anului2007 au primit licenţa de operare următoarele organizaţii colective:a) Asociaţia ECOTIC - Licenţa de Operare nr. RO – ANPM – DEEE – 001/2007 valabilă până la 02.04.2009, pentru categoriile 3,4,7,9.b)Asociaţia RoREC: Licenţa de Operare nr. RO – ANPM – DEEE – 002/2007 valabilă până la 11.09.2009, pentru categoriile 1-10, cu excepţia categoriei 5 literele b-f.c) Asociaţia RECOLAMP: Licenţa de Operare nr. RO – ANPM – DEEE – 003/2007 valabilă până la 11.09.2009, pentru categoria 5 literele b-f.d) Asociaţia ENVIRON: Licenţa de Operare nr. RO – ANPM – DEEE – 004/2007 valabilă până la 23.11.2009, pentru categoriile 1-10, cu excepţia categoriei 5 literele b-f.

Din judeţul Suceava s-au înregistrat în Registrul Naţional 35 agenţi economici producători de EEE. Majoritatea acestora au optat pentru atingerea obiectivelor naţionale prin transfer de responsabilitate şi au fost notificaţi de APM Suceava asupra faptului că organizaţiile colective au obţinut licenţa de operare astfel încât pot încheia contracte cu acestea.

În judeţul Suceava, au fost înfiinţate punctele de colectare selectivă a DEEE în toate localităţile urbane cu peste 20.000 locuitori, astfel încât în prezent funcţionează pe raza judeţului următoarele centre de colectare DEEE:

Administrator Amplasament Amenajare Observaţii

Punct de colectare DEEE judeţeanSC GOSCOM SA Fălticeni

Fălticeni - Str. 13 Decembrie, nr. 25 (incinta SC GOSCOM SA)

Magazie betonată200 mp,utilităţi, cântar

Punct de colectare judeţean comun cu punct de colectare localitate cu peste 20.000 locuitori

Punct de colectare DEEE localităţi cu peste 100.000 locuitoriSC DIASIL SERVICESRL Suceava

Suceava - Str. GrigoreAlexandru Ghica, nr.18 bis(incinta SC DIASIL SERVICE SRL Suceava)

Suprafaţă 340 mp, betonată, acoperităutilităţi, cântar

A fost desemnat de Primăria Suceava ca punct de colectare în anii 2005, 2006. Începând cu luna mai 2007 a devenit punct de colectare DEEE privat.


131


SC ROSAL GRUPSRL Suceava

Suceava - Calea Unirii, nr.31A (incinta SC ROSAL GRUP SRL)

Magazie betonată 40 mp. utilităţi,cântar

Începând cu data de 24.05.2007 este punctul de colectare DEEE desemnat de Primăria Suceava

SC CNDPI ROMSOFT SA –magazin Suceava

Suceava – Str. Universităţii, nr. 27

Suprafaţă 100 mp, betonată, acoperită

Punct de colectare privat aparţinând unui producător de EEE. Colectează doar DEEE din categoria 3

Puncte de colectare DEEE – oraşe cu peste 20.000 locuitoriSC SERVICII COMUNALESA Rădăuţi

Rădăuţi - Str. Grănicerului, nr. 4(incinta punctului termic nr. 3)

Magazie betonata 20 mp, acces la utilitati: cântar

Punct de colectare desemnat de Primăria Rădăuţi

SC FLORCONSTRUCT SRLSuceava - Agentia Câmpulung

Câmpulung Moldovenesc - Str.Uzinei, nr. 6 (incinta SC FLORCONSTRUCT SRL)

Magazie betonată, 50 mp, cântar

Punct de colectare desemnat de Primăria Câmpulung

SC ECOPAPER SRLCâmpulung

Câmpulung Moldovenesc - Str.Şandrului, nr. 2

Magazie betonată 100 mp

Punct de colectare privat

SC GOSCOM SA Fălticeni

Falticeni - Str.13Decembrie, nr. 25 (incinta SC GOSCOM SA)

Magazie betonată 200 mp, utilităţi cântar

Punct de colectare judeţean comun cu punct de colectare local

Tabel 8.6.1. Puncte de colectare DEEE în judeţul Suceava

Autorităţilor administraţiei publice locale le revine sarcina organizării serviciului de salubrizare a localităţii, care include şi colectarea selectivă a DEEE. Astfel în judeţ mai sunt operaţionale următoarele puncte de colectare DEEE:


Primăria Vatra Dornei prinDirecţia AdministrăriiDomeniului Public

Vatra Dornei - Str. Dornelor, nr. 20incinta DADP

Magazie betonată, 20 mpcântar

Punct de colectare desemnat de primărie

Primaria Gura Humorului, prinServiciul Public de Salubritate

Gura Humorului - Str. MânastireaHumorului, nr. 105 la sediul DirectieiPublice de Servicii Edilitare

Magazie betonată, 25 mpCântar


Primăria Siret prin serviciulpublic de salubrizare

Siret – Str. Castanilor, fn

Magazie betonata cu suprafata de 16 mp


Tabel 8.6.2. Alte puncte de colectare DEEE- oraşe cu mai puţin de 20.000 locuitori

Acestea sunt administrate de operatori de salubritate din localităţile respective şi au fost autorizate pe linie de mediu.

S-au derulat şi campanii de informare a populaţiei, instituţiilor, agenţilor economici


132

cu privire la obligaţia pe care o au, în calitate de deţinător de DEEE, de a asigura colectarea selectivă a acestora şi de a le preda unităţilor autorizate pentru colectare/reciclare DEEE.

Cu toate eforturile depuse, în anul 2006 s-au colectat 8,1 t DEEE, iar în anul 2007 58,21 t de DEEE, nereuşindu-se atingerea obiectivelor naţionale.

Creşterea semnificativă a cantităţii de DEEE colectate în anul 2007 se datorează şi campaniei naţionale de colectare a DEEE- urilor, din data de 3 noiembrie, campanie în care municipiul Suceava se situează pe locul 4 la nivel naţional.

8.7. Vehicule scoase din uz(VSU) - agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, numar de vehicule colectate şi dezmembrate.

Gestionarea vehiculelor scoase din uz este reglementată prin HG nr. 2406/ 2004, cu modificările ulterioare, care transpune Directiva nr. 2000/53/CE.

Principalele obiective ale acestei Directive sunt canalizate spre prevenireaproducerii de deşeuri provenite de la VSU precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a VSU şi a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării.

De asemenea activitatea de colectare şi tratare VSU trebuie să se desfăşoare conform prevederilor legale pentru a se preveni impactul negativ asupra mediului.

Directiva prevede responsabilitatea producătorului, care încă de la faza de proiectare a produsului trebuie să acorde atenţie limitării utilizării unor substanţe periculoase şi să prevadă posibilităţile de dezmembrare, reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor. În acest sens se va utiliza o anumită codificare în conformitate cu standardele de referinţă în vigoare şi se va asigura furnizarea de informaţii unităţilor de tratare VSU.

Agenţii economici producători de vehicule, aşa cum sunt definiţi în HG 2406/2004, au avut obligaţia conform art. 9 să-şi constituie o “reţea naţională de colectare VSU uniform răspândită în teritoriu”. Din informaţiile primite de la dealerii din judeţul Suceava, s-a constatat că această reţea s-a constituit, punctele la care se face colectarea fiind afişate la punctele de vânzare ale vehiculelor.

Pe raza judeţului Suceava funcţionează 15 firme, autorizate conform prevederilor legale, ce au ca obiect de activitate colectarea şi dezmembrarea VSU. Aceşti agenţi economici au fost informaţi cu privire la obligaţiile ce le revin în conformitate cu HG 2406/2004, art. 15 în vederea realizării obiectivelor de reutilizare, valorificare şi reciclare, acordându-se întâietate reutilizării şi reciclării. In cursul anului 2007 s-a realizat baza de date cu privire la fluxul de deseuri rezultate din dezmembrarile vehiculelor scoase din uz, colectate in anul 2006.

În judeţul Suceava s-a realizat un progres în anul 2007 faţă de anii precedenţi cu privire la numărul de vehicule predate în vederea dezmembrării, în mare parte datorat Programului de reînoire a parcului auto desfăşurat în România.

La primirea vehicului uzat agentul economic eliberează certificatul de distrugere pe baza căruia se realizează radierea vehicului. Se urmăreşte ca stocarea temporară şi tratarea vehiculelor să se desfăşoare conform prevederilor legale, pentru a se preveni impactul negativ asupra mediului.

Nr.crt.

Denumire Adresa sediu social Adresa punct de lucru

1 PF MUHA TRAIAN Suceava, str. Gheorghe Doja, nr. 61D

Suceava, str. Gheorghe Doja fn.

2 SC TRANSFOREST SA Vatra Dornei, str. Argestru, nr. 3

Vatra Dornei, str. Argestru, nr. 3

3 SC OMT METAL SRL Gura Humorului, str. Gura Humorului, str.


133

Nr.crt.

Denumire Adresa sediu social Adresa punct de lucru

Păltinoasa, fn. Păltinoasa.4 SC AUTOLINE SRL Suceava, str Humorului nr.

89CSuceava, str Humorului, nr. 89C

5 SC ROLEX SRL Suceava, str. Cernăuţi, nr. 112B.

Suceava, str. Cernăuţi, nr. 112B

6 SC MARICOL SRL Suceava, str. Luceafărului, nr. 12, bloc T62, sc. A, ap. 40

Suceava, str, Calea Unirii, nr. 35

7 SC CONEXIUNI IMPEX SRL Suceava str. Gheorghe Doja, nr. 111

Suceava str. Gheorghe Doja, nr. 111

8 A.F. STĂNESCU CODRUŢ Suceava, oras Salcea, str. Poştei, nr. 298

Suceava, oras Salcea, str. Poştei, nr. 299

9 AF SENCIUC ION Suceava, comuna Ipotesti, str. Mihai Viteazu, nr. 553

Suceava, comuna Ipotesti, str. Bisericii, nr. 613

10 SC TIGER COM SRL Suceava, mun. Falticeni, str. Plutonier Ghiniţă, nr.1,

Suceava, mun. Falticeni, str. Plutonier Ghiniţă, nr.1

11 SC EXPERT AUTO SRL Suceava, str. Gheorghe Doja, nr. 61D

Suceava, str. Gheorghe Doja nr.61D

12 SC REMAT SA Botosani, str. Manoleşti Deal, nr. 3A

Suceava, str. Garii, fn. Iţcani

13 SC ALIN FOR YOU SRL Suceava, str. Gh Doja, nr.135 A

Suceava, str. Gh Doja, nr.135 A

14 SC COM REMAT SRL Iasi , B-dul Chimiei, nr.14 Suceava, str.Calea Unirii, nr.31 A

15 SC DOREL MARIUS AUTO SRL Suceava, loc. Ipotesti Suceava, loc. Ipotesti,

Tabel 8.7.1. Agenţi economici autorizaţi pentru colectare şi tratare VSU din judeţul Suceava(bucăţi)

Tabel 8.7.2. Gestiunea VSU in judeţul Suceava

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2003 2004 2005 2006 2007

Colectat

Valorificat

Stoc

Fig. 8.7.2. Gestiunea VSU in judeţul Suceava

Anul

Gestionare

2003 2004 2005 2006 2007

Stoc iniţial 0 4 4 78 132 Colectare 118 142 344 836 1453Tratare 114 142 270 782 1497Stoc final 4 4 78 132 88


134

8.8. Uleiuri uzate

Gestionarea uleiurilor uzate este reglementată de HG 235/2007, privind gestionarea uleiurilor uzate.

Agenţii economici producători sau importatori de uleiuri au obligaţia de a organiza recuperarea uleiurilor uzate, în limita cantităţilor introduse pe piaţă.

Colectarea uleiurilor uzate în scopul valorificării se realizează pe 3 categorii de colectare conform HG 235/2007, iar livrarea cantităţilor colectate se realizează pe baza unei declaraţii, conform HG 1159/2003.

Potrivit prevederilor legale menţionate, valorificarea uleiurilor uzate se va realiza cu prioritate prin regenerare, iar când aceasta nu este posibilă se admite valorificarea energetică.

În judeţul Suceava, SN PETROM SA - Sucursala PECO Suceava, a amenajat spaţii de colectare a uleiurilor uzate pe tipuri de uleiuri comercializate, fiind autorizată de APM pentru activitatea de colectare şi gestionare a uleiurilor uzate. Cantităţile colectate de PETROM au crescut în ultimii ani, tot mai mulţi generatori de uleiuri uzate, devenind conştienţi de obligaţiile ce le revin potrivit prevederilor legale.

Unii agenţi economici din judeţ valorifică intern uleiurile uzate prin reutilizare sau alte forma de valorificate (ungere pânze gatere, completări diferenţiale la tractoare, ungere cofraje în construcţii, gresare buloane, macazuri etc). În anul 2007 au fost valorificate intern 18.683 t uleiuri uzate.

Lipsa facilităţilor de regenerare face ca valorificarea uleiurilor uzate să se deruleze mai greu, astfel încât în judeţ există stocuri destul de mari de uleiuri uzate, după cum se poate observa din tabelul nr. 8.8.1.

Este de menţionat faptul că în anul 2007 s-a extins baza de date privind gestionarea uleiurilor uzate, fiind inventariaţi în plus şi alti agenţi economici generatori de astfel de deşeuri.

toneUleiuri uzate Anul

Gestionare2002 2003 2004 2005 2006 2007

Stoc iniţial 0,45 3,38 14,05 29,04 27,14 88,72Colectat 46,20 163,60 85,58 74,45 215,78 70,358Valorificat 41,92 153,38 70,59 76,35 154,20 68,179Stoc final 3,83 14,05 29,04 27,14 88,72 90,899

Tabelul 8.8.1.Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate în judeţul Suceava în perioada 2002-2007

0

50

100

150

200

250

2002 2003 2004 2005 2006 2007

Colectat

Valorificat

Stoc final

Fig. 8.8.1. Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate în judeţul Suceava în perioada 2002-2007


135

8.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu si sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, sunt:

modificări de peisaj şi disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă şi subterane; modificări ale fertilităţii solurilor

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. Autoaprinderea şi arderea deşeurilor menajere este o sursă importantă de poluare a aerului. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii.

Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (20-30 ani), refacere ecologică şi post-monitorizare (minimum 30 ani).

Din cauza exploatării necorespunzătoare multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile, fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, astfel încât posibilitatea recuperării şi valorificării acestora este mult diminuată.

Depozitele de deşeuri industriale şi urbane din judeţul Suceava constituie surse de poluare a factorilor de mediu, şi anume: Zgura şi cenuşa depozitate în depozitul SC TERMICA SA Suceava (49 ha) provoacă

uneori poluarea cu pulberi a zonelor locuite din preajmă, din cauza antrenării de către curenţii de aer. A rămas în funcţiune un singur compartiment al depozitului, la celelalte două realizându-se lucrări de ecologizare. Potrivit Angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al capitolului 22 - Mediu, până la data de 31.12.2009, depozitul de zgură şi cenuşă se va conforma, sistându-se depozitarea deşeurilor prin hidro-transport şi căutându-se soluţii de valorificare a acestor deşeuri conform prevederilor din BAT.

Au fost întreprinse următoarele măsuri de conformare: o staţie de epurare şi evacuarea a apelor uzate, cu studiu de fezabilitate „ Epurarea şi evacuarea apelor uzate provenite din proceserle tehnologive de la CET Suceava, pe cârbune-huilă. Captarea şievacuarea rezuduurilor solide din apele uzate” şi proiectul de execuţie.

Modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui sistem de captate a cenuşii într-un siloz de cenuşă cu studiu de fezabilitate(realizat) şi (proiect de execuţie).

Haldele de nămol şi şlam mineral ale SC AMBRO SA Suceava, reprezintă o sursă de poluare a solului, pânzei freatice şi a râului Suceava. Potrivit Angajamentelor rezultate din procesul de negocieri al capitolului 22 – Mediu, pe cele două depozite s-a sistat activitatea la data de 31.12.2006, urmând a fi efectuate lucrări de ecologizare a acestor perimetre.

S-au realizat proiectele de execuţie privind închiderea haldelor de către SC CEPROHART SA (Brăila) şi s-au depus documentaţiile la DAS Bacău pentru emiterea avizului de gospodărire a apelor şi acord de mediu.


136

Depozitele de deşeuri urbane nu sunt amenajate ecologic, constituind surse de poluare a mediului, provocând disconfort pentru populaţie şi afectând peisajul zonei.

O situaţie deosebită este cea a depozitului de deşeuri menajere şi industriale a municipiului Suceava, care este amplasat necorespunzător, pe malul drept al râului Suceava, existând pericolul ca la viituri deşeurile să fie antrenate în apă. De asemenea, există scurgeri de levigat din depozit spre râul Suceava, care contribuie la alterarea calităţii râului, iar arderea deşeurilor în depozit constituie o sursă de poluare a aerului şi de disconfort a populaţiei.

Rezultatele analizelor efectuate în anul 2007 la metalele grele Pb, Cu, Zn şi Cd din probele de sol recoltate din zonele limitrofe gropilor de gunoi din judeţul Suceava sunt următoarele:

Parametru statistic Pb Cu Zn Cd

(mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.)Loc prelevare

0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30

Limitrof groapă gunoi Rădăuţi30,42 39,03 59,78 58,20 122,67 502,97 SLD 0,68

Limitrof groapă gunoi Siret7,88 11,59 17,21 26,02 33,02 47,51 SLD SLD

Limitrof groapă gunoi Fălticeni17,39 15,13 46,72 27,58 80,01 82,2 SLD SLD

Limitrof groapă gunoi Gura Humorului

17,65 20,38 42,98 45,12 101,38 107,41 SLD SLD

Limitrof groapă gunoi Suceava74,11 103,05 119,58 112,68 334,24 1447,0 1,48 1,91

Tabel 8.9.1 Parametri statistici ai conţinutului principalelor metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) în judeţul Suceava în anul 2007

8.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Comparativ cu anii anteriori, se observă creşterea gradului de conştientizare a autorităţilor administraţiei publice locale şi intensificarea eforturilor acestora pentru realizarea la termen a măsurilor stabilite prin Angajamentele asumate de România în procesul de aderare.

De asemenea, se derulează, atât de către autoritatea de mediu, cât şi de către autorităţile administraţiei publice locale, ONG-uri etc., tot mai intense acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei cu privire la responsabilităţile care-i revin în calitate de consumator de bunuri - generator de deşeuri.

Rezultatele acestor acţiuni s-au concretizat în tendinţa de creştere a gradului de colectare selectivă şi valorificare a unor fluxuri specifice de deşeuri, concomitent cu reducerea cantităţilor de deşeuri reciclabile eliminate prin depozitare.

8.11. Tendinţe privind generarea deşeurilor

8.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Pornind de la situaţia actuală privind gestionarea deşeurilor municipale şi de implementare a legislaţiei Uniunii Europene în domeniu, este imperios necesară adoptarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor atât la nivel local cât şi regional.

Cantitatea de deşeuri urbane generată, considerată ca fiind un indicator al consumului populaţiei, va avea în următorii ani o evoluţie crescătoare, dar nu spectaculoasă. Creşterea cantităţilor de deşeuri se va datora atât măririi consumului de produse, cât şi mai ales extinderii serviciilor de salubritate în zonele rurale.

Compoziţia acestor deşeuri se va modifica, urmând să crească procentul deşeurilor de ambalaje (materiale plastice, sticlă, hârtie şi carton, etc.) în detrimentul fracţiei


137

biodegradabile. În urma dezvoltării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, promovat şi prin diverse programe desfăşurate la nivel naţional, a proiectelor de management integrat, a campaniilor de conştientizare a populaţiei, se va micşora cantitatea deşeurilor depozitate şi va creşte cantitatea valorificată. De asemenea, promovarea compostării va contribui nu numai la reducerea cantităţilor depozitate ci şi la îndepărtarea tuturor problemelor pe care fermentarea acestora în depozitele neconforme actuale le presupune (levigatul, degajările de gaz cu fenomenele de autoaprindere, mirosuri, insecte, etc.)

Se estimează ca prin punerea în practică a unor proiecte privind construirea unor noi staţii de epurare în localităţile rurale, modernizarea staţiilor de epurare urbane şi extinderea reţelelor de canalizare, va creşte cantitatea de nămol generată.

În urma extinderii zonelor rezidenţiale din intravilan prin realizarea de locuinţe individuale, se estimează şi o creştere a cantităţii de deşeuri rezultate din construcţii şi demolări.

8.11.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

Cantităţile de deşeuri de producţie variază de la an la an, funcţie de variaţia producţiei realizate în diferite sectoare de activitate, de utilizarea de noi tehnologii şi de creşterea preocupării agenţilor economici pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate.

Se estimează că în viitor creşterea cantităţilor de deşeuri de producţie care trebuie eliminate va fi mai mică decât creşterea producţiei industriale, ca rezultat al prevenirii apariţiei deşeurilor şi al aplicării măsurilor de reciclare.

În aceste condiţii se va pune accent mai mare pe gestionarea corectă a deşeurilor periculoase care au cel mai mare impact asupra mediului şi sănătăţii. Generarea deşeurilor periculoase va scădea substanţial chiar şi în condiţiile creşterii producţiei de bunuri.

8.11.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestiune a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG nr. 1470/2004, este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.

În vederea implementării prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, în judeţul Suceava se va urmări realizarea următoarelor măsuri:

construirea celor două depozitelor zonale de deşeuri; închiderea depozitelor existente potrivit calendarului aprobat în procesul de

negociere al capitolului 22 - Mediu; realizarea staţiilor de transfer; închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor din zonele rurale şi

realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer;

dezvoltarea sistemul de colectare selectivă a deşeurilor; extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate; asigurarea colectării întregii cantităţi de deşeuri generate; reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, potrivit prevederilor HG

349/2005; valorificarea deşeurilor de construcţii şi demolări prin implicarea autorităţilor

administraţiei publice locale, din faza de obţinere a autorizaţiei de construcţiei; închiderea crematoriilor din unităţile medicale potrivit calendarului stabilit şi

incinerarea deşeurilor medicale periculoase în incineratoare autorizate de mediu; realizarea colectării cantităţii de cel puţin 2 kg deşeu EEE/locuitor/an înfiinţarea punctelor de colectare deşeuri EEE în fiecare judeţ, conform HG nr.


138

448/2005; supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri potrivit prevederilor ordinului

comun 2/211/118/2004; urmărirea reutilizării, reciclării şi valorificării componentelor vehiculelor scoase din

uz pentru atingerea obiectivului de 85% până la 31.12.2006; continuarea eliminării în instalaţii autorizate a echipamentelor ce conţin

bifenilipolicloruraţi; creşterea cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate; începerea utilizării nămolului de la staţiile de epurare orăşeneşti la fertilizarea unor

suprafeţe agricole, potrivit prevederilor Ordinului MMGA nr. 344/2004; colectarea şi valorificarea anvelopelor uzate conform HG nr.170/2004; organizarea de campanii de informare şi de conştientizare / educare a populaţiei.


139

CAPITOLUL 9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

9.1 Introducere

Chimicalele joacă un rol esenţial în societatea zilelor noastre. Le folosim în fiecare zi, de la medicamente, la maşini şi de la materiale de construcţii, la jucării. În acelaşi timp, ne găsim şi în situaţia de a găsi chimicale care sunt nocive pentru mediul înconjurător chiar în organismul nostru. Industria Uniunii Europene produce 31% din totalul chimicalelor la nivel mondial (în timp ce Statele Unite produc 28%). Industria chimicalelor din Uniunea Europeană este a treia industrie în lume ca mărime, generând direct deşeuri de substanţe şi preparate chimice periculoase.

Conceptul de dezvoltare durabilă a ajuns astăzi departe, fiind acum citat în toatălumea, atât la nivel global, cât şi la nivel local. Definiţia originară a dezvoltării durabile „întrunirea nevoilor prezentului fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a avea acces la propriile lor nevoi” s-a dovedit iniţial a fi dificilă din punct de vedere operaţional.Dezvoltarea durabilă s-a dovedit a fi esenţială nu numai în domeniile producţiei şi consumului, dar şi cu privire la mecanismele pieţelor de desfacere. Aşa cum şi evaluările de mediu abordează acum întregul ciclu de viaţă, şi piaţa de desfacere trebuie privită ca un sistem integral.

În continuare, paşii următori i-au reprezentat: identificarea tendinţelor privind dezvoltarea reglementărilor cu privire la piaţa

produselor chimice în Europa evaluarea stadiului actual privind cadrul legislativ european şi naţional referitor

la produse chimice.

9.2 Cadrul legislativ

Una dintre cele mai importante strategii în vederea atingerii obiectivelor unei dezvoltări durabile este promovarea unui sistem legislativ coerent la nivelul Uniunii Europene care constituie legislaţia orizontală şi legislaţia verticală în domeniul protecţiei mediului la nivelul Uniunii Europene. S-a efectuat o:

analiză a măsurilor orizontale care cuprind acele reglementări ce au în vedere transparenţa şi circulaţia informaţiei, facilitarea procesului de luare a deciziei, dezvoltarea activităţii şi implicarea societăţii civile în protecţia mediului.

analiză a măsurilor procedurale (legislaţia verticală) de aproximare a legislaţiei referitoare la substanţe şi preparate chimice care cuprinde sectoarele ce fac obiectul politicii de mediu şi care sunt: gestionarea deşeurilor, poluarea sonoră, poluarea apei, poluarea aerului, conservarea biodiversităţii şi protecţia solului. Directivele referitoare la controlul chimicalelor reglementează domeniile de producţie, comercializare, formulare, ambalare, clasificare şi etichetare a chimicalelor. Directivele Uniunii Europene nu reglementează „calitatea” sau performanţa produselor. Pentru multe domenii industriale (în special cele dinamice) nu este fezabilă definirea noţiunii de performanţă în termeni care să poată permite efectuarea unor controale eficiente. Reglementările referitoare la performanţă, atunci când sunt aplicate în mod necorespunzător, pot conduce la încetinirea sau chiar la blocarea inovaţiilor tehnologice şi a dezvoltării industriale. În plus, forţele unei pieţe libere,


140

concurenţiale garantează o înaltă calitate şi performanţă. Reglementările moderne referitoare la domeniul industrial, aşa cum sunt directivele europene, evită în mod voit, conştient, controlul performanţei, promovând în acest fel la nivel optim dezvoltarea economică. Directivele europene, ca şi alte sisteme de reglementare ale societăţilor puternic industrializate, pun accent în primul rând pe securitatea omului şi protecţia mediului, oferind pe de altă parte o libertate cât mai mare pentru dezvoltarea tehnologică. Sistemul european este unul dintre cele mai bune în a recunoaşte că timpurile se schimbă şi că ştiinţa avansează. În acest sens, fiecare directivă are o prevedere referitoare la „adaptarea la progresul tehnic”. De asemenea, s-a efectuat o:

analiză a impactului politicii integrate a produsului şi a programelor de acţiune în domeniul mediului înconjurător asupra pieţei europene a produselor chimice.Politica integrată a produsului reprezintă unul dintre elementele inovative ale actualei strategii la nivel european şi urmăreşte îmbunătăţirea performanţelor din punct de vedere al mediului în toate etapele ciclului de viaţă al produsului. Dezvoltarea standardelor de sistem a fost. condusă de Organizaţia Internaţională pentru Standarde care a emis standarde tehnice cu caracter voluntar în vederea armonizării standardelor la nivel internaţional. Seria ISO 14000 se referă la aspecte ale managementului de mediu cu privire la: sisteme de management de mediu, investigaţii de mediu, declaraţii şi etichetări de mediu, evaluarea performanţei de mediu, evaluarea ciclului de viaţă al produselor şi aspecte de mediu în standardele de produs.

O atenţie deosebită a fost acordată şi urmatoarelor aspecte: efectelor implementării noului sistem legislativ REACH în domeniul chimicalelor

şi identificării argumentelor în favoarea acestei noi politici a Uniunii Europene în

domeniul chimicalelor.Principalul scop al noii politici comunitare în domeniul substanţelor şi preparatelor

chimice este dezvoltarea durabilă şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie a sănătăţii, securităţii omului şi a mediului înconjurător prin menţinerea şi dezvoltarea competitivităţii industriale, prin prevenirea fragmentării pieţei comunitare şi prin dezvoltarea unui sistem unic pentru substanţele chimice noi şi pentru cele existente.

În acest moment este sigur că peisajul legislativ european în domeniul managementului produselor chimice va fi amendat în mod semnificativ iar industria va trebui să facă faţă unor responsabilităţi mai mari decât înainte pentru asigurarea fabricării şi utilizării de produse chimice în conformitate cu standarde înalte de protecţie a sănătăţii umane şi securităţii mediului.

Un element fundamental al revizuirii legislaţiei chimice se referă şi la dimensiunea sa internaţională. Restructurarea acestei legislaţii va trebui să ţină pasul cu iniţiativele internaţionale similare. Acele probleme care sunt esenţial internaţionale prin natura lor necesită o soluţie internaţională. Dificultatea constă şi în găsirea echilibrului între necesitatea unei abordări globale pentru produsele chimice şi dorinţa legitimă a Comisiei Europene de a dezvolta propria sa politică modernă în acest domeniu. Sistemul de control REACH integrează şi principiile Sistemului Global de Armonizare (GHS – Global Harmonised System for Chemicals Classification) care reprezintă baza programelor globale de securitate a substanţelor şi preparatelor chimice.

Industria, consumatorii, guvernanţii, au împreună responsabilitatea de a se asigura că produsele chimice sunt sigure în folosire pentru om şi mediu de-a lungul întregului ciclu de viaţă şi, de asemenea, de a sprijini continuu inovaţiile pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Pentru acest lucru sunt necesare o piaţă liberă, reglementată legislativ şi un mediu care să permită şi să conducă la inovaţii. Inovaţiile reprezintă cheia îmbunătăţirii calităţii vieţii şi fac posibil progresul social, economic şi în domeniul protecţiei mediului înconjurător. Progresul economic şi calitatea mediului sunt interdependente şi industria trebuie să fie un exemplu în acest sens. Cetăţenii trebuie să ia decizii în cunoştinţă de cauză şi să aibă acces la libera


141

alegere, deoarece oamenii ştiu cel mai bine cum să-şi îmbunătăţească propria viaţă, în cadrul legii şi în spiritul respectului faţă de ceilalţi.

9.3 Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase

Legislaţia europeană în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase se referă nu numai la aspecte legate de clasificare, etichetare, ci şi la punerea pe piaţă (import/export), protecţia consumatorului, protecţia civilă.

Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase sunt reglementate prin H.G. 305/2007, care aprobă Procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – Procedura PIC. Legislaţia românească transpune prevederile Regulamentului 304/2003 importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase.

Obiectivele legislaţiei în vigoare sunt:a) aplicarea prevederilor Convenţiei privind procedura de consimţământ prealabil în

cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998, la care România a aderat prin Legea nr. 91/2003;

b) încurajarea răspunderii comune pe care o au exportatorii şi importatorii şi sprijinirea eforturilor acestora de cooperare în vederea asigurării unui control asupra circulaţiei internaţionale a produselor chimice periculoase;

c) utilizarea corectă a produselor chimice periculoase în vederea asigurării protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului;

d) asigurarea că se aplică dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu modificări prin Legea nr. 451/2001, precum şi ale Hotărârii de Guvern nr. 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, când acestea sunt introduse pe piaţa internă şi atunci când sunt exportate către alte ţări.

În judeţul Suceava, în cursul anului 2007 s-au efectuat importuri/transporturi de substanţe chimice periculoase supuse procedurii PIC.

Judeţ Agent economic Importator/exportator

Date de contact

Preparate/substanţă Cantitate Kg

Observaţii

Suceava S.C. AMBRO S.A. Suceava Calea Unirii nr. 24 0230/205127 Ing. Marilena Vlaic-

import Turcia

Acrilamidă cationică Agent de fixare

Praetofix

120

Suceava S.C. AKROM AKAL S.A. Suceava

Str. Traian Vuia nr.18 ing. A Murărescu-

export Turcia

Agenz organic –dimetilformamidă

42 Unitatea si-a sistat

activitatea în anul 2007

9.3.1 Cantităţile de substanţe/preparate chimice importate-exportate în anul 2007 în judeţul Suceava


142

9.4. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului

Legislaţia europeană în domeniul agenţilor chimici periculoşi se referă nu numai la punerea pe piaţă (import, export), protecţia consumatorului, protecţia mediului, protecţia civilă ci şi la aspecte legate de clasificare, etichetare a substanţelor chimice periculoase.

Prin Legea 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, completată şi modificată de Legea 263/2005, este stabilit cadrul normativ general pentru controlul efectiv şi supravegherea eficientă a acestora.

Regulamentul 793/93/CE privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existenteşi Regulamentul 1488/94/CEE privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a substanţelor existente sunt transpuse în legislaţia românească prin HG 2167/2004privind stabilirea principiilor de evaluare a riscului pentru om şi mediu ale substanţelor notificate.

Evaluarea riscului substanţelor chimice periculoase se realizează în conformitate cu prevederile HG nr. 803/2007, care alături de întreaga legislaţie privind substanţele chimice periculoase au următoarele obiective:

crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscului substanţelor existente, produse sau importate, pentru îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului;

stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru populaţie şi pentru mediu asociate substanţelor existente;

stabilirea unui cadru administrativ şi legislativ care să permită aplicarea de către România a legislaţiei europene privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente, de la data aderării.

Substanţele chimice şi periculoase pot să prezinte riscuri majore pentru mediu şi pentru fiinţele umane prin însuşi caracterul lor, dăunător vieţii: inflamabile, radioactive, corozive, explozive, infecţioase, iritante, mutagene, cancerigene, etc.

În prezent se caută soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluante, care utilizează substanţe cu efecte nocive asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului. În acest sens se acţionează cu efort comun al tuturor factorilor implicaţi, într-o transparenţă totală şi în deplină cooperare.

Conform unui prim inventar activităţile economice care pot utiliza sau comercializa substanţe care prezintă risc pentru sănătatea omului şi a mediului, la nivelul judeţului Suceava sunt:

fabricarea sticlei şi a obiectelor din sticlă prin folosirea biflorurii de amoniu; comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar; comercializarea şi transportul carburanţilor; utilizarea lacurilor şi vopselelor în industria mobilei; realizarea de acoperiri de protecţie; depozitarea şi comercializarea azotatului de amoniu.

În cursul anului 2007 s-a făcut o inventariere a agenţilor economici importatori/exportatori/utilizatori de substanţe chimice în cantităţi mai mici de o tonă pe an. Inventarierea s-a făcut la solicitarea A.N.P.M. Bucureşti. Pentru anul 2006 A.N.P.M. nu a solicitat date pentru comercializare/producţie.


143

ActivitateNr. operatori economici

Cantitate preparate

-anul 2006-kg

Cantitate preparate şi substanţe până la

01.08.2007kg

Import 4 9563,5 1388,3Export 1 - 42

Comercializare/distribuţie 3 -24609-substanţe şi produse folosite în

agriculturăProducţie 1 - 22,27

Cercetare 1 77,562 73,165

Tabel 9.4.1 Inventarul operatorilor economici din judeţul Suceava care desfăşoară activităţii cu substanţe chimice, în cantităţi mai mici de o tonă pe an

În anul 2007 o parte din unităţile de învăţământ au primit fonduri pentru achiziţionarea de materiale şi reactivi chimici ceea ce explică faptul că bilanţul pe substanţe nu se respectă. De asemenea, multe unităţi de învăţământ au substanţe care au devenit deşeuri, inspectoratul şcolar caută o metodă de eliminare a stocurilor de deşeuri periculoase.

Activitate Nr. instituţii şcolare/sanitare

Substanţe şi preparate utilizate în anul 2006

Substanţe şi preparate

utilizate până la 01.08.2007

Stoc la 01.08.2007

Învăţământ Universitatea “Ştefan cel Mare

Suceava”Inspectoratul

Şcolar Judeţean Suceava

229,36 180,35 2721

Activităţi sanitare

12 1651,1 945,1 131,53

Tabel 9.4.2. Inventarul instiţuţiilor şcolare/sanitare din judeţul Suceava care desfăşoară activităţi cu substanţe chimice, în cantităţi mai mici de o tonă pe an

9.5. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest – inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agenţii economici şi instituţii publice

În conformitate cu prevederile H.G. 124/2003 modificată şi completată de H.G. 734/2006 privind „Prevenirea, reducerea şi controlul poluării cu azbest”, de la 1 ianuarie 2007 se interzic toate activităţile de comercializare şi utilizare a azbestului şi a produselor care conţin azbest, exceptând de la aceste prevederi diafragmele care conţin azbest alb, instalaţii de electroliză, care pot fi utilizate până la încheierea ciclului de viaţă al acestora, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2008.

Utilizarea azbestului se face în condiţiile aplicării unor măsuri şi proceduri care să asigure atât reducerea la sursă, cât mai mult posibil, a emisiilor de azbest în aer sau în mediul acvatic şi a cantităţilor de deşeuri solide care conţin azbest, cât şi prevenirea apariţiei unor astfel de emisii. Măsurile trebuie să aibă în vedere utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile care nu presupun costuri excesive, inclusiv utilizarea operaţiilor de reciclare şi epurare a apelor uzate în toate situaţiile în care acestea sunt posibile.

În urma inventarului efectuat la nivelul judeţului Suceava în anul 2007, cantitatea estimată de azbest la agenţii economici este de:


144

Utilizare azbest Deşeuri cu azbest

JudeţClădiri publice

(suprafaţa mp)

Clădiri industriale (suprafaţa

mp)

Tipuri articole

cu azbest

kg

Alternative pr. azbest (material

non-azbest)

Cantitate generată (t/2006)

Mod de gestionare

(depozitare…)

Suceava - 68370 mp - tablă

ferodouri – 7kg,

garnituri – 3kg.

-

Tabel 6.12.3.1. Cantităţi de azbest/deşeuri azbest raportate de agenţi economici în 2007

La societatea S.C. STIMAS S.A. Suceava azbestul a fost înlocuit cu tablă in sem II 2006, astfel că înlocuirea azbestului cu tablă s-a raportat în anul 2007.

Menţionăm că nu s-au inventariat cantităţile de azbest/deşeuri azbest utilizate în construcţiile civile, clădiri publice.

9.6 Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)

În categoria ODS - substanţă chimică care epuizează stratul de ozon sunt incluse o serie de substanţe cu proprietăţi chimice şi fizice diferite, conform O.G. nr. 89/99 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon:

- C.F.C.-uri (clorofluorocarburi utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producere a spumelor de izolare);

- Haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor);- Tetraclorura de carbon (solvent industrial);- Metilcloroform (1,1,1, tricloretan-solvent);- Bromura de metil (utilizată în dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de

depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor).

Începând cu anul 2006 s-au înregistrat şi unităţi care au început să asigure şi service auto la instalaţiile de aclimatizare ale maşinilor, aceştia utilizând în special freoni ecologici. În ansamblu, doar unităţile mai mari şi care au instalaţii de frig care necesită freoni de tipul R12, R22, mai utilizează aceste tipuri de freoni pentru reumplerea instalaţiilor.

Persoanele fizice, în majoritate, datorită sistemelor avantajoase de rate la procurarea obiectelor electro-casnice au preferat achiziţionarea unor frigidere noi decât reumplerea celor vechi. Situaţia utilizării şi recuperării ODS în judeţul Suceava este redată în tabelele de mai jos:

Cantitate utilizată / recuperată (kg)Agenţi frigorifici

Judeţul CFC-12 CFC-13 HCFC-22 HCFC-123

HCFC-141b Alţi HCFC

Clorura de metil

Suceava 290/ 57,4 - 210/ 19 - - - -

Tabel 9.6.1. Cantităţi de agenţi frigorifici utilizate şi recuperate la nivelul jud. Suceava în anul 2006

Freoni ecologici – cantităţi utilizate (kg) -2006Judeţul

R 134a R404 R404a R407 R600Suceava 1088,36 426,76 - 46,2 27,4

Tabel 9.6.2. Cantităţi de freoni ecologici utilizate şi recuperate la nivelul jud. Suceava în anul 2006


145

Faţă de anii anteriori se observă o scădere a folosirii freonilor neecologici şi o creştere a freonilor ecologici.

Anul Cantităţi utilizateR12 (kg)

Cantităţi utilizateR22 (kg)

2003 1481 23862004 546 3002005 332,95 2862006 290 210

Tabel 9.6.3. Evoluţia cantităţilor de R12, R22 la nivelul judeţului Suceava în perioada 2003-2006

Strategia comunităţii internaţionale pentru stoparea degradării stratului de ozon are ca unul din obiectivele importante, încurajarea industriei pentru dezvoltarea de substanţe şi tehnologii ecologice, alternative, pentru cele mai importante substanţe care epuizează stratul de ozon.

Anul Freon R134

Freon 404

2004 84 5852005 508,1 1303,722006 1088,36 426,76

Tabel 9.6.4 Evoluţia agenţilor frigorifici Stoc/Recuperare ecologici în judeţul Suceava

Agent frigorific HCFCStoc la

1.01.2007 Kg.

Cantitate recuperată Kg

Stoc la 1.01.2007

Kg

Cantitate recuperată

Kg260 76,7 578,63 50,2

Solvenţi(percloretilena) SpumeStoc la

1.01.2007-kg.


Kg

Stoc la 1.01.2007

Kg


1750 - 5 -

Tabel 9.6.5 Evoluţia solvenţilor/spume Stoc/Recuperare în judeţul Suceava

Referitor la agenţii frigorificii ecologici cantitatea raportate ca recuperate este de fapt cantitatea recirculată în instalaţiile de aer condiţionat iar unităţile care au instalaţii mari de frig consideră agentul frigorific din instalaţii ca fiind pe stoc şi recirculat în acelaşi timp. Spumele folosite la încărcarea stingătoarelor sunt spume aeromecanice spumele chimice fiind interzise conform legislaţiei în vigoare.

Ca în fiecare an şi în anul 2007 cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaţionale a Protecţiei Stratului de Ozon - 16 Septembrie, A.P.M. Suceava a editat afişe şi pliante şi de asemenea s-a popularizat în mass-media locală importanţa protejării stratului de ozon.

În cursul anului 2005, S.C. TERMICA S.A. a înlocuit tetraclorura de carbon folosită ca agent de degresare în instalaţii, cu alcool etilic, substanţă recomandată ca fiind ecologică. Pe parcursul anului 2006 S.C. TERMICA S.A. a utilizat alcool etilic ca degresant.


146

Anul CCl4 (kg)2004 222005 10

Tabel 9.6.6. Cantitate de CCl4 utilizată de S.C. TERMICA S.A. Suceava în perioada 2004-2005

Cantitatea de alcool etilic folosită de S.C. TERMICA S.A. ca alternativă la tetraclorura de carbon este redată în tabelul de mai jos:

Anul C2H5-OH (kg)2006 102007 221

Tabel 9.6.7. Cantitatea de alcool etilic folosită de S.C. TERMICA S. A. Suceava

Alcoolul etilic se utilizează la degresarea instalaţiei de la staţia de producere H2. Unitatea are ca obiect de activitate producerea energiei electrice şi termice.

Anul Stoc la 1.01.2006

(kg)

Cantitate utilizată în

2006

Stoc la 1.01.2007

(kg)2006 1458 2637 1458

Tabel 9. 6.8 Cantităţile de percloretilena vehiculate în judeţul Suceava

În judeţul Suceava percloretilena este folosită în maşinile de curăţat al spălătoriilor chimice. Maşinile de curăţat au circuit închis de recirculare a percloretilenei.

9.7. Situaţia biocidelor ( utilizare, import, export )

CADRUL LEGAL EU PENTRU PLASARE PE PIATA A PRODUSELOR BIOCIDE:- Directiva 98/8/EC “Directiva pentru produsele biocide-BPD” şi” reglementările revizuite”

relevante- Directiva 67/548/EEC “Clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor periculoase”- Directiva 99/45/EEC “Clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase”- Directiva 76/769/EEC “Restricţii în comerţul şi utilizarea substanţelor şi preparatelor

periculoase”- Directiva 2001/58/EC “Informaţii în fişele tehnice de securite”

DIRECTIVA 98/8/EC-BIOCIDELE

Directiva se referă la:- autorizarea şi plasarea pe piaţă pentru utilizarea produselor biocide în cadrul statelor

membre- recunoaştrea mutuală a autorizărilor în cadrul comunităţii - infiinţarea la nivel de comunitate a unei liste pozitive de substanţă activă care pot fi

folosite în produsele biocide.

Biocidele sunt grupe de substanţe folosite pentru dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare. În prezent este permisă utilizarea produselor încadrate în grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate (pesticide utilizate pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor şi biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse alimentare sau furajere).


147

1.Grupul 1 principal: Dezinfectanţi şi produse biocide în general*Tipul de produs 1: Produse biocide de igienă umană*Tipul de produs 2: Dezinfectanţi pentru spaţii publice şi private şi alte produse biocide*Tipul de produs 3: Produsele biocide de igienă veterinară*Tipul de produs 4: Dezinfectanţi pentru industria alimentară si a furajelor *Tipul de prdus 5: Dezinfectanţi pentru apa potabilă.

DIRECTIVA 98/8/EC-BIOCIDELEANEXA V LISTA CELOR 23 DE PRODUSE TIP (PT)2. Grupul 2 principal: CONSERVANTI *Tipul de produs 6: Conservanţi pentru produse îmbuteliate*Tipul de produs 7: Conservanţi pentru pelicule *Tipul de produs 8: Conservanţi pentru lemn *Tipul de produs 9: Conservanţi pentru fibre, piele, cauciuc şi produse polimerizate*Tipul de produs 10: Conservanţi pentru zidărie*Tipul de produs 11: Conservanţi pentru lichide de răcire şi pentru sistemele de procesare *Tipul de produs 12: Slimicide*Tipul de produs 13: Conservanţi pentru fluidele utilizate în industria metalurgică

DIRECTIVA 98/8/EC-BIOCIDELEANEXA V LISTA CELOR 23 DE PRODUSE TIP (PT)3.Grupa principală 3:PESTICIDELE NON AGRICOLE*Tipul de produs 14:Rodencide*Tipul de produs 15:Avicidele*Tipul de produs 16 : Moluscoidele*Tipul de produs 17: Pesticidele *Tipul de produs 18: Insecticide, acaricide si produse pentru controlul altor artropode*Tipul de produs 19: Produse de respingere/ indepartare si atrager

DIRECTIVA 98/8/EC-BIOCIDELEANEXA V LISTA CELOR 23 DE PRODUSE TIP (PT)4. Grupa principală 4: Alte produse biocide*Tipul de produs 20: Conservanti pentru produse alimentare şi furajere *Tipul de produs 21: Produse pentru îndepărtarea mirosurilor*Tipul de produs 22: Conservanţi pentru îmbălsămare şi pentru fluide taxidermice

În anul 2007 în judeţul Suceava nu s-a utilizat sau importat bromură de metil, insecticid din categoria fumiganţilor, încadrat în grupa a II-a de toxicitate.

Biocide /Unitate Importatekg

Utilizate kg

S.C. AMBRO S.A. Suceava 37150 24366

Tabel 9.7.1 Cantitate de biocide importate /utilizate în judeţul Suceava în anul 2007

9.8 Poluanţi organici persistenţi

Poluanţii organici persistenţi (POP) sunt substanţe chimice care persista perioade lungi în mediul înconjurător, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscuri pe perioade lungi, pentru oameni, mediu şi animale.


148

Principala sursă directă de POP-uri este folosirea în agricultură a pesticidelor.O formă deosebit de periculoasă de producere a dioxinelor şi furanilor este constituită

de arderea miriştilor .Alte procese din care pot rezulta dioxine şi furani, PCB sunt următoarele:

Procese de fabricare: producere de chimicale clorurate, obţinerea de clor cu folosirea electrolizei;

Procese termice: cuptoare de ciment, instalaţii de preparare la cald a mixturilor asfaltice, incinerarea deşeurilor;

Procese de reciclare: reciclarea metalelor, reciclarea hârtiei.

Conform datelor transmise de către agenţii economici din judeţ, în 2007 nu s-au înregistrat operaţiuni de import/export de poluanţi organici persistenţi.

9.9 Produse fitosanitare – pesticide

Produsele fitosanitare sunt reglementate de Directiva 79/117/CEE privind interzicerea introducerii pe piaţă şi folosirii produselor care conţin anumite substanţe active care a fost transpusă în legislaţia românească prin Ordinul comun nr. 396/707/1944/2002 al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerului Sănătaţii şi Familiei, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active.

Sub denumirea de produse de uz fitosanitar sunt cuprinse toate produsele de natură chimică, biologică sau biotehnică, destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenţii patogeni, dăunători, buruieni şi alte organisme dăunătoare culturilor agricole şi vegetaţiei forestiere, precum şi produselor agricole depozitate. Sub aceeaşi denumire sunt cuprinse şi alte produse, precum cele cu efect regulator de creştere, cu efect desicant, repelent, adjuvanat, sinergic, inclusiv capcanele feromonale, chromo-atractive sau fago-atractive, alte produse a căror utilizare are ca scop îmbunătăţirea stării fitosanitare a culturilor agricole, vegetaţiei forestiere şi a produselor depozitate.

La nivelul judeţului Suceava s-au folosit pesticide, dar care nu sunt supuse Procedurii de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – Procedura PIC.

De menţionat este faptul că, deşeurile de pesticide rămase în stoc din anii anterior la Direcţia Fitosanitară Suceava au fost reambalate şi transportate în vederea eliminării în cursul anului 2006, în cadrul unui proiect derulat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu finanţare din fonduri PHARE. La ora actuală, în judeţul Suceava nu se mai înregistrează deşeuri de pesticide, iar reevaluările făcute în 2007 au demonstrat că în judeţul Suceava nu mai există deşeuri de pesticide.

9.10. Mercurul

Mercurul se poate găsi în : surse de iluminat (tuburi fluorescente, lămpi cu vapori de mercur de înaltă

presiune, etc.); aparate de măsură şi control (termometre, manometre, etc.); dispozitive electrice şi electronice (baterii, acumulatori, întrerupătoare, etc.),

alte componente cu conţinut de mercur (vehicule uzate); deşeuri contaminate rezultate din demolări; reziduuri provenite din arderea combustibililor fosili; filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu conţinut de mercur; deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur, etc.

La nivelul judeţului Suceava s-a efectuat inventarierea cantităţilor de mercur existente la nivelul anului 2005, rezultatele fiind cele din tabelul de mai jos.


149

Mercur (Hg) pe stoc Deşeuri ce conţin mercur

Judeţ Metalic (kg)

(Hg) în compuşi (kg)

(kg) Hg pe fiecare tip de deşeu

Observaţii

Suceava/2004 60,8 2,037 70,986** Cod 160108*

Suceava/2005 60,8 2,222 70,986** Cod 160108*

Tabel 9.10.1. Centralizator privind cantităţile de mercur din judeţul Suceava* Deşeu periculos** SC MINBUCOVINA SA are încredinţate spre custodie de către Inspectoratul Judeţean de

Poliţie Suceava cantitatea de 69,449 kg mercur (din confiscări).

Cantităţile de mercur au rămas şi în cursul anului 2007 în custodia S.C. MINBUCOVINA S.A. nemaiavând loc nici un fel de inventarieri.

În judeţul Suceava nu există în prezent agenţi economici care să utilizeze în procesul tehnologic materii prime cu conţinut de mercur.

9.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor

A fost elaborată HG nr. 658 din 27 iunie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind detergenţii.

Regulamentul 648/2004 abrogă legislaţia existentă în materie de detergenţi: Directivele 73/404/EEC, 73/405/EEC, 82/242/EEC, 82/243/EEC, 86/94/EEC şi Recomandarea 89/524/EEC.

Regulamentul se aplică la: Substanţele sau preparatele conţinând săpunuri şi/sau alţi surfactanţi

destinaţi proceselor de spălare sau curăţare, sub orice formă (lichide, pulberi, paste, calupuri, blocuri modelate etc) şi comercializate pentru uz domestic sau industrial

Preparate auxiliare pentru spălare, balsam de rufe, preparate pentru spălare şi curăţare de orice tip,aşa cum sunt definite de Regulament .

Statele membre vor desemna Autoritatea competentă în domeniul aplicării Regulamentului şi vor informa Comisia asupra numelui, adresei şi detaliilor de comunicare ale Autorităţii competente.

Fiecare Stat membru va informa celelalte State membre şi Comisia asupra laboratoarelor aprobate, capabile să efectueze testele cerute de acest Regulament, ca şi informări asupra laboratoarelor care nu posedă capacitatea necesară

Regulamentul 648/2004 acoperă detergenţii şi surfactanţii. Regulamentul 648/2004 are o adresare mai largă decât legislaţia existentă, prin includerea surfactanţilor amfoterici şi cationici, dar micro-organismele nu sunt incluse.


150

CAPITOLUL 10. RADIOACTIVITATEA

10.1. Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM)

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, fiind coordonată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului (LNRM).

Înfiinţată încă din anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea radioactivităţii mediului, în scopul detectării, avertizării şi alarmării factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava şi-a început activitatea în 1963. În prezent staţia RA Suceava efectuează măsurători ale activităţii beta globale pentru

factorii de mediu: aerosoli atmosferici depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice ape de suprafaţă apă potabilă sol vegetaţie

Începând din luna noiembrie 2007, măsurătorile activităţii beta globale au fost efectuate cu un sistem modern de măsurare, achiziţionat la finele anului 2006, ceea ce a condus la rezultate uşor diferite faţă de situaţia anterioară, datorită sensibilităţii şi limitelor diferite de detecţie a noului echipament de măsurare faţă de cel utilizat anterior.

De asemenea staţia de radioactivitate măsoară sistematic un alt indicator important al radioactivităţii atmosferei, şi anume debitul dozei gamma în aer – valori orare.

Din luna martie 2007 funcţionează o staţie automată de monitorizare continuă a debitului dozei gamma amplasată în vecinătatea sediului APM Suceava, datele măsurate fiind transmise on-line la LNRM.

Determinările de concentraţii ale izotopilor radioactivi din factorii de mediu prin măsurători gamma spectrometrice se efectuează la alte laboratoare din reţea, care au dotarea necesară, probele de mediu fiind prelevate, pregătite şi trimise lunar la aceste laboratoare de către staţia RA Suceava. Rezultatele acestor determinări sunt centralizate de către LNRM.

10.2. Programul Naţional de monitorizare a radioactivităţii mediului. Situaţia radioactivităţii factorilor de mediu în judeţul Suceava, în anul 2007

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor nivelurilor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.


151

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum şi fluxul de date în cazul sesizării unei depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.

Măsurarea activităţii beta globale a probelor de mediu se realizează în două etape: măsurare imediată a probelor de mediu, care are drept scop detectarea rapidă

a oricăror creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate a mediului măsurare întârziată, la 5 zile de la colectarea probelor, în scopul determinării

nivelului global al radioactivităţii artificiale din mediu.

10.2.1. Radioactivitatea aerului

10.2.1.1. Aerosoli atmosferici

A. Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice beta globale medii şi maxime anuale – măsurători imediate

Evoluţia valorilor medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale imediate (radioactivitatea naturală) la aerosoli atmosferici este prezentată în tabelul 10.2.1.1.1. şi în figurile 10.2.1.1.1. a (aspiraţia 02:00 -07:00) şi 10.2.1.1.1. b (aspiraţia 08:00 -13:00).Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

asp 02-07 2,9 2,6 3,0 3,3 3,0 2,9 3,3asp 08-13 1,6 1,4 1,5 1,8 1,6 1,6 1,5

Tabel 10.2.1.1.1. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de aerosoli atmosferici, măsurate imediat (Bq/m3)

0

5

10

15

Bq/mc

Media anuală 2.9 2.6 3.0 3.3 3.0 2.9 3.3

Maxima anuală 9.8 7.2 9.2 9.3 9.7 8.9 9.3

Limita deatenţionare

10 10 10 10 10 10 10

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 0

5

10

15

Bq/mc

Media anuală 1.6 1.4 1.5 1.8 1.6 1.6 1.5

Maxima anuală 9.3 6.7 8.4 8.9 7.5 8.6 5.6


10 10 10 10 10 10 10

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

a. Aspiraţia 02:00 – 07:00 b. Aspiraţia 08:00-13:00

Fig 10.2.1.1.1. Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate- valori medii şi maxime în anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006

Nici o valoare măsurată imediat nu a depăşit limita de atenţionare în intervalul analizat (10 Bq/m3). Cea mai ridicată valoare a activităţii beta globale imediate în anul 2007 s-a înregistrat în luna iulie, pe intervalul de aspiraţie 02:00-07:00, iar pe intervalul de aspiraţie 08:00-13:00, maxima anuală, înregistrată în luna decembrie, este cea mai mică valoare înregistrată în perioada 2001 - 2007.

De asemenea, în anul 2007, ca şi în anii precedenţi, s-au înregistrat valori mai ridicateale activităţi beta globale imediate în cursul nopţii, pe intervalul de aspiraţie 02:00-07:00, faţă de cele înregistrate pe intervalul de aspiraţie diurn, 08:00-13:00.

B. Radonul şi Toronul în atmosferă liberă

Concentraţiile medii şi maxime (Bq/m3 aer) ale descendenţilor gazelor radioactive Radon (Rn-222) şi Toron (Rn-220) în atmosfera liberă, pentru fiecare aspiraţie în parte,înregistrate în anul 2007 comparativ cu anii 2001 - 2006 sunt prezentate mai jos:


152

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

asp 02-07 7967,2 6995,1 8253,0 9445,2 * 8456,4 8385,0 8525,6asp 08-13 4255,7 3728,9 4048,2 5138,7 * 4544,0 4761,6 4620,1

* Nu s-au inclus în prelucrare datele din luna decembrie 2004

Tabel 10.2.1.1.2. Activităţile specifică medie a Radonului în atmosferă liberă

0

50

100

150

Bq/mc

Media anuală 8.0 7.0 8.3 9.4 8.5 8.4 8.5

Maxima anuală 180.2 22.3 28.2 29.0 26.9 44.6 26.4

2001 2002 2003 2004 2005 2006 20070

10

20

30

40

Bq/mc

Media anuală 4.3 3.7 4.0 5.1 4.5 4.8 4.6

Maxima anuală 40.6 21.3 24.6 25.6 22.1 24.6 15.2

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007


Fig. 10.2.1.1.2. Concentraţii medii şi maxime de Radon (Rn-222) în anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006

0

5

10

15

Bq/mc

Media anuală 0.29 0.29 0.27 0.28 0.24 0.21 0.28

Maxima anuală 7.44 15.65 1.21 1.38 0.91 1.03 1.13

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

Bq/mc

Media anuală 0.16 0.15 0.14 0.11 0.12 0.11 0.14

Maxima anuală 0.85 0.73 0.67 0.75 0.54 0.95 0.54

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007


Fig. 10.2.1.1.3. Concentraţii medii şi maxime de Toron (Rn-220) în anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006

În cursul anului, nivelele de Rn-222 şi Rn-220 variază sezonier, depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează atât rata de emanaţie a gazelor radioactive din sol cât şi rata diluţiei acestora în atmosferă, concentraţiile cele mai mari fiind observate în orele dimineţii (aspiraţia 02:00 – 07:00).

C. Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice beta globale medii anuale – măsurători întârziateEvoluţia valorilor medii şi maxime anuale ale activităţilor specifice beta globale

întârziate (radioactivitatea artificială) la aerosoli atmosferici este prezentată în fig. 10.2.1.1.4a. (aspiraţia 02:00 -07:00) şi în figura 10.2.1.1.4 b. (aspiraţia 08:00 -13:00).

0

20

40

60

mBq/mc

Media anuală 8.14 7.18 14.90 11.30 8.20 14.00 22.6

Maxima anuală 10.81 18.56 48.03 26.60 11.20 20.70 31.3

2001 2002 2003 2004 2005 2006 20070

20

40

60

mBq/mc

Media anuală 9.28 7.84 14.29 15.40 7.20 10.7 22.7

Maxima anuală 51.37 29.43 40.80 26.50 8.30 21.3 38.4

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

a. Aspiraţia 02:00 – 07:00 b. Aspiraţia 08:00-13:00Fig 10.2.1.1.4 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale întârziate, aspiraţia 02:00-07:00 -

valori medii şi maxime în anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006


153

Se constată că în tot intervalul 2001-2007 valorile medii anuale au fluctuat în limite normale, în funcţie de condiţiile meteo specifice din fiecare an, atât în cazul măsurătorilor imediate, cât şi a celor întârziate, la ambele aspiraţii zilnice.

10.2.1.2. Debitului dozei gamma absorbite în aer

În anul 2007, ca şi în anii anteriori, nici o valoare orară nu a depăşit nivelul de atenţionare (0,250 Gy/h) la debitul dozei gamma, iar maxima anuală a fost înregistrată în luna octombrie.

Valorile medii anuale pentru 2007 comparativ cu anii 2001-2006 sunt prezentate în tabelul 10.2.1.2.

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Medie anuală

0,083 0,072 0,073 0,073 0,082 0,074 0,092

Tabelul 10.2.1.2. Debitul mediu anual al dozei gamma absorbite în aer în perioada 2001-2007

Nivelele medii şi maxime anuale ale dozei gamma absorbite în aer în perioada 2001-2007 sunt prezentate în fig. 10.2.1.2., constatându-se valori relativ apropiate, fluctuând în limite normale, uşor mai ridicate în 2007.

0.000

0.050

0.100

0.150

0.200

0.250

0.300

µGy/h

Media anuală 0.083 0.072 0.073 0.073 0.082 0.074 0.092

Maxima anuală 0.118 0.094 0.103 0.100 0.127 0.12 0.147

Limita de atenţionare 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250 0.250

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 10.2.1.2.Debitul dozei gamma în aer ( µGy/h ), valori medii şi maxime pe anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006

10.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Valorile obţinute în urma măsurătorilor imediate la activitatea beta globală a depunerilor atmosferice s-au situat în anul 2007 mult sub limita de atenţionare (200 Bq/m2/zi).

În tabelul 10.2.1.3. sunt prezentate valorile medii ale radioactivităţii artificiale beta globale pentru probele de depuneri atmosferice, măsurate întârziat în anul 2007, comparativ cu anii 2001-2006.

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Medie anuală 0,5 1,2 0,6 0,5 0,5 0,6 0,6

Tabel 10.2.1.3. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de depuneri atmosferice, măsurate la 5 zile

În cursul anului 2007 nivelul radioactivităţii naturale şi artificiale beta globale în probele de depuneri, a avut cele mai mari valori în luna august, când cantitatea de precipitaţii a fost de 37,9 litri.

Nivelul radioactivităţii naturale şi artificiale beta globale în probele de depuneri,


154

recoltate din municipiul Suceava, pentru anul 2007, comparativ cu anii 2001, 2002, 2003,2004, 2005 şi 2006 este prezentat în fig. 10.2.1.3. a (măsurători imediate), respectiv in fig. 10.2.1.3. b. (măsurători după 5 zile).

0

20

40

60

Bq/m2/zi

Media anuală 1.9 2.1 1.7 1.3 1.7 1.5 2.4

Maxima anuală 36.9 25.6 34.3 17.8 63.8 60.5 48.0

2001 2002 2003 2004 2005 2006 20070.0

2.0

4.0

6.0

8.0

Bq/m2/zi

Media anuală 0.5 1.2 0.6 0.5 0.5 0.6 0.6

Maxima anuală 4.4 3.4 2.7 4.5 8.3 4.2 3.7

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

a. Măsurători imediate b. Măsurători întârziate

Fig. 10.2.1.3. Depuneri atmosferice, activităţi specifice beta globale medii anuale 2007 comparativ cu anii 2001-2006

10.2.2. Radioactivitatea apelor

10.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri din jud. Suceava

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava a efectuat măsurători zilnice ale radioactivităţii beta globale la apa brută prelevată din râul Suceava în secţiunea Mihoveni, aval de municipiul Suceava.

Toate măsurătorile s-au încadrat sub valoarea limitei de atenţionare, de 2000 Bq/m3.

În tabelul 10.2.2.1. sunt prezentate valorile medii anuale înregistrate în perioada 2001-2007.

Mediile şi maximele anuale pe perioada analizată la apa brută din râul Suceava –secţiunea Mihoveni sunt prezentate în figura 10.2.2.1.a. (măsurători imediate) şi b. (măsurători întârziate).

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Râu Suceava

(Mihoveni)250,2 199,3 195,0 188,3 235,3 190,6 208,5

Tabelul 10.2.2.1. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de apă brută (râu Suceava -Mihoveni), măsuraţi imediat

0

500

1000

1500

2000

Bq/mc

Media anuală 250.2 199.3 195.0 188.3 235.3 190.6 208.5

Maxima anuală 1108.2

868.7 946.1 672.3 884.0 795.2 866.3


2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

0

250

500

750

1000

Bq/mc

Media anuală 149.8 159.4 119.8 135.6 136.2 128.7 130.1

Maxima anuală 558.7 929.9 795.1 648.5 637.6 896.5 713.3

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

a. Măsurători imediate b. Măsurători întârziate

Fig. 10.2.2.1. Apă brută (râu Suceava - Mihoveni), activităţi specifice beta globale medii şi maxime în anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006

În 2007 s-au înregistrat valori comparabile cu cele înregistrare în perioada 2001 –2006, atât pentru probele măsurate imediat, cât şi pentru cele măsurate la 5 zile.


155

De asemenea, staţia a efectuat şi măsurători beta globale lunare la probe de apă brută prelevate din râurile Moldova, Bistriţa şi Siret.

Nici pe aceste cursuri de apă nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei de atenţionareîn anul 2007, mai mult chiar, doar pentru un număr de 4 probe din 12 prelevate s-au înregistrat valori semnificative, restul de 8 fiind sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare în cazul probelor din râurile Bistriţa şi respectiv Moldova, iar în cazul probelor din râul Siret, 5 probe din 12 prelevate au înregistrat valori semnificative.

10.2.2.2. Apă potabilă

Zilnic, Staţia de Radioactivitatea Mediului Suceava a măsurat beta global probe de apă potabilă prelevate din reţeaua de alimentare a municipiului Suceava.

În cursul anului 2007 nu a fost înregistrată nici o valoare care să depăşească limita admisă care este de 1000 Bq/m3 conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările aduse prin legea 311/2004. În anul 2007 s-au efectuat un număr de 365 măsurători, din care 269 au înregistrat valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare (73,7%).

Maxima anuală a fost înregistrată în luna septembrie. Valorile medii şi maxime obţinute pe anul 2007, comparativ cu anii 2001- 2006 sunt

prezentate în fig. 10.2.2.2.

0

250

500

750

1000

1250

Bq/mc

Media anuală 148.9 129.8 139.7 159.7 184 136.3 150.6

Maxima anuală 248.8 929.8 220.9 377.0 823.5 311.9 354.2

Limita maximadmisă

1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 10.2.2.2. Apă potabilă, activităţi specifice beta globale (măsurate imediat), medii şi maxime în anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006

10.2.2.3. Apă subterană

În anul 2007 s-au efectuat măsurători beta globale la probe de apă subterană, recoltate dintr-o fântână din municipiul Suceava. Cea mai ridicată valoare înregistrată în anul 2007 a fost în luna septembrie. În anul 2007 s-au efectuat un număr de 300 măsurători, din care 159 au înregistrat valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare (53%).

Rezultatele măsurătorilor din 2007, comparativ cu cele din perioada 2004-2006 sunt prezentate în graficul de mai jos.

0

250

500

750

1000

Bq/mc

Media anuală 182.2 194.2 140.4 155.1

Maxima anuală 452.1 938.7 394.0 382.8

2004 2005 2006 2007

Fig. 10.2.2.3. Apă subterană, activităţi specifice beta globale (măsurate imediat), medii şi maxime în anul 2007 comparativ cu anii 2004, 2005 şi 2006


156

10.2.3. Radioactivitatea solului

Probele de sol necultivat au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, din perimetrul amplasamentului staţiei de radioactivitate Suceava, determinându-se activitatea beta globală.

Valoarea maximă pe anul 2007 s-a înregistrat în luna decembrie.În tabelul 10.2.3. sunt prezentate valorile medii anuale înregistrate în perioada 2001-

2007.

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Sol necultivat(A.P.M. Suceava)

559,3 548,0 888,0 1037,4 637,5 657,1 656,6

Tabelul 10.2.3. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de sol necultivat (punct de recoltare A.P.M. Suceava), măsurate la 5 zile

Valorile maxime şi medii înregistrate pe anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006 suntprezentate în fig. 10.2.3.

Media anuală înregistrată în 2007 este comparabilă cu cea înregistrată în 2006.

0

500

1000

1500

Bq/Kg

Media anuală 559.3 548.0 888.0 1037.4 637.5 657.1 656.6

Maxima anuală 827.9 1049.2 1615.2 1594.8 1342.6 1055.1 1244.1

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 10.2.3. Sol necultivat, activităţi beta globale în anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006

10.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei

Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, în perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie) din perimetrul amplasamentului staţiei de radioactivitate Suceava.

În tabelul 10.2.4. sunt prezentate valorile medii anuale înregistrate în perioada 2001-2007.

Staţia RA Suceava

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Vegetaţie spontană

(A.P.M. Suceava)285,3 299,9 318,6 254,5 233,8 182,7 196,3

Tabelul 10.2.4. Activităţile specifice beta globale medii a probelor de vegetaţie spontană (punct de recoltare – A.P.M. Suceava), măsurate la 5 zile

Radioactivitatea artificială beta globală la probele de vegetaţie, medie şi maximă pe anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006 este prezentată în fig. 10.2.4.


157

0

150

300

450

600

Bq/kg

Media anuală 285.3 299.9 318.6 254.5 233.8 182.7 196.3

Maxima anuală 471.2 446.2 600.4 452.1 488 251.1 299.0

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 10.2.4. Vegetaţie spontană, activităţi beta globale în anul 2007 comparativ cu anii 2001-2006

Se observă o uşoară scădere a mediei anuale în 2007, precum şi a maximei anuale(valoare înregistrată în luna mai 2007), faţă de mediile şi maximele anuale înregistrate în perioada 2001-2005, dar o uşoară creştere faţă de cele înregistrate în 2006.

10.3. Programul de supraveghere a activităţilor cu impact radiologic din jud. Suceava

Staţia de radioactivitate Suceava a desfăşurat în anul 2007, în paralel cu programul standard de supraveghere, un program special de control al radioactivităţii mediului în zone de exploatare, transport şi încărcare a minereului uranifer din judeţul Suceava, precum şi în zona depozitului de zgură şi cenuşă a SC TERMICA SA Suceava.

În cadrul Programului au fost investigate zonele miniere Crucea şi Botuşana, zona Argestru, unde se află staţia tehnică de încărcare-transport minereu uranifer şi zona depozitului de zgură şi cenuşă a CET Suceava.

Au fost prelevate probe de apă de suprafaţă, apă subterană, vegetaţie spontană şi sol necultivat. Probele au fost analizate beta global la sediul Staţiei RA Suceava şi au fost prelucrate şi expediate la LRM – ANPM Bucureşti şi APM Constanţa pentru determinări gamma spectrometrice.

În cursul anului 2007 Laboratorul de Radioactivitate al APM Suceava a executat, în cadrul Programului de supraveghere a radioactivităţii mediului în zona de influenţă a unor activităţi cu impact potenţial radioactiv din judeţul Suceava, analize beta globale pe un număr total de 39 probe de mediu. Distribuţia analizelor in funcţie de tipul de probă investigat este prezentat în fig. 10.3.1.

2,56%

17,95%

17,95%5,13%

30,77%

10,26%15,38%

ape de suprafata

ape uzate

ape subterane

sol necultivat

vegetatie spontana

steril

zgură

Fig. 10.3.1. Distribuţia procentuală a analizelor beta globale efectuate în 2007 pe tipuri de probe

A. Ape de suprafaţă şi ape uzate

În anul 2007, cursurile de apă din judeţ, şi mai ales afluenţii acestora, care ar putea fi afectate de impactul activităţii de exploatare a minereului de uraniu, au fost verificate suplimentar, în cadrul programului special de monitorizare a surselor radioactive.

S-a verificat totodată şi apa de mină la intrarea şi la ieşirea din staţia de depoluare Crucea, care depoluează apele de mină provenite atât din sectorul de exploatare Crucea cât şi Botuşana (tabelul 10.3.1.).


158

Nr.crt. Denumire punct de prelevare

Sursa potenţială de poluare

Nr. prelevări/ an

Ape de suprafaţă

1Pr. Troaca Găvanului, ieşire subtraversare haldăGaleria 8, Găvanu

3

2Pr. Troaca Găvanului, amonte subtraversare haldă Galeria 8, Găvanu

3

3 Pr. Crucea, aval staţie depoluare Crucea 14 Pr. Crucea, amonte staţie depoluare Crucea

Sector exploatare minereu uraniu Crucea

15 Pr. Botuşana, aval perimetru Botusana 16 Pr. Stoluri, aval halde sector Botuşana 17 R.Suha, aval confl. cu Pr. Botuşana

Sector exploatare minereu uraniu

Botuşana 1

8Râu Suceava, aval haldă CET Halda de zgură şi

cenuşă a SC TERMICA SA Suceava

1

Ape de mină (uzate)

9Intrare staţie depoluare Crucea

2

10Ieşire staţie depoluare Crucea

Sectoare exploatare minereu uraniu Crucea

– ape de mină 2

TOTAL MĂSURĂTORI LA APE DE SUPRAFAŢĂ ŞI UZATE 16

Tabel 10.3.1. Ape de suprafaţă şi uzate - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare

Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de apă de suprafaţă recoltate în cadrul programului special în anul 2007 a variat între 193,0 – 461,8 Bq/m3.

S-au efectuat un număr de 12 măsurători, din care 10 au înregistrat valori semnificative (87,5%).

Cea mai ridicată valoare înregistrată a fost în luna octombrie 2007 în punctul pr. Crucea, amonte staţie depoluare Crucea (461,8 Bq/mc), iar cea mai scăzută valoaresemnificativă a fost înregistrată în luna aprilie 2007 în punctul Pr. Troaca Găvanului, amonte haldă Gal. 8, Găvanu (193,0 Bq/mc).

Nivelul mediu al radioactivităţii beta globale pentru probele de apă de suprafaţă din zona Crucea, măsurate în 2007, comparativ cu media măsurătorilor beta globale înregistrate la probele din 2003 - 2006, recoltate din aceleaşi puncte, este prezentat în figura de mai jos:

0

200

400

600

800

Bq/mc

2003 326.2 - 227.5 218.9

2004 141.8 - 271.6 257.1

2005 449 455.3 425 207.8

2006 478.5 233.7 98.7 91.7

2007 400.9 256.9 461.8 379.7

Pr.Troaca Găvanului,ieşire subtraversare halda Tr. Găv.

Pr. Troaca Găvanului, amonte subtraversare haldă

Pr. Crucea, amonte staţie depoluare Crucea

Pr. Crucea, aval staţie depoluare Crucea

Fig.10.3.2. Activitatea beta globală medie anuală - apă de suprafaţă zona Crucea -


159

Evoluţia nivelului radioactivităţii beta globale medii pentru probele de apă de suprafaţăprelevate din zona minieră Botuşana, în perioada 2003-2007, este prezentată în figura 10.3.3.

În punctele de prelevare pr. Botuşana, aval perimetru Botuşana şi în punctul de prelevare râu Suha, aval confl. cu pr. Botuşana, la probe recoltate în noiembrie 2007, s-au înregistrat valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare.

În punctul de prelevare pr. Stoluri, aval haldă sect. Botuşana, în anul 2006 s-a înregistrat o activitate beta globală medie mai mică de 1,9 ori faţă de cea înregistrată în anul 2006.

0

200

400

600

Bq/mc

2003 450.7 81.2 321.5

2004 105 132.1 124.5

2005 211.9 224.4 148.8

2006 145.3 531.4 312

2007 md 276.7 md

Pârâu Botuşana, aval perimetru Botuşana

Pârâu Stoluri,aval haldă sect. Botuşana

Râu Suha, aval confl. pârâu Botuşana

Obs: md – valori minim detectabile (valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare)

Fig.10.3.3. Activitatea beta globală medie anuală – apă de suprafaţă zona Botuşana -

Nivelul mediu al radioactivităţii beta globale la probele de apă de suprafaţă - râu Suceava, din zona CET Suceava, măsurat în 2007, comparativ cu cele măsurate în perioada2004 - 2006 este prezentat în figura de mai jos:

0

50

100

150

200

250

Bq/mc

2003 -

2004 94.4

2005 128.9

2006 103.4

2007 221.3

Râu Suceava, aval zonă CET

Fig. 10.3.4. Activitate beta globală medie anuală- apă de suprafaţă zona CET Suceava -

În zona CET Suceava, activitatea beta globală a apei râului Suceava prelevată în zona haldei de zgură şi cenuşă a CET în anul 2007 a fost de cca. 2,2 ori mai mare faţă de cea înregistrată în 2006.

Evoluţia mediilor anuale ale probelor de apă de mină prelevate şi măsurate în perioada 2003-2007 sunt prezentate în fig. 10.3.5.


160

Media anuală înregistrată în 2007 la apa de mină la intrarea în staţia de depoluare a fost mai mică de 1,4 ori faţă de media înregistrată din anul 2006, iar la ieşirea din staţia de depoluare în 2007 a fost de 2,2 ori mai mică faţă de cea înregistrată în 2006.

0

300

600

900

Bq/mc

2003 - 584.5

2004 384.9 256.9

2005 524.5 237.1

2006 775.5 592.2

2007 557.3 265.3

Intrare staţie depoluare Crucea Ieşire staţie depoluare Crucea

Fig. 10.3.5. Activitatea beta globală medie anuală- apă de mină zona Crucea -

B. Ape subteraneÎn anul 2007 s-au prelevat ape subterane din fântâni situate în apropierea sectoarelor

de exploatare a minereului uranifer şi a staţiei tehnice Argestru. Punctele de prelevare şi sursele potenţiale de poluare a acestora sunt prezentate în tabelul 10.3.2.

Nr.crt.

Denumire punct de prelevare

Sursa potenţială de poluareNr. fântâni

monitorizateNr.prelevări /

an

1 Fântâni zona CruceaSector exploatare minereu uraniu

Crucea1 2

2 Fântâni zona BotuşanaSector exploatare minereu uraniu

Botuşana1 2

3 Fântâni zona Argestru Staţia tehnică Argestru 1 2

TOTAL MĂSURĂTORI LA APE SUBTERANE 6

Tabel 10.3.2. Ape subterane - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare

Procentul valorilor semnificative înregistrate la probele de apă de subterană, din numărul total de probe de apă măsurate în anul 2007 este de 66,7%.

Radioactivitatea artificială beta globală maximă la probele de apă subterană a fost de 195,5 Bq/mc, înregistrată în luna august 2007, în punctul “Fântână Crucea (fam. Droşman M.)”, valoare de 1,3 ori mai ridicată faţă de valoarea maximă înregistrată, în acelaşi punct, în luna aprilie 2006 (151,8 Bq/mc).

0

75

150

225

300

375

450

Bq/mc

2003 md md 77.2

2004 md md 148.6

2005 md md 286.9

2006 151.8 md 333.5

2007 195.5 116.8 129.5

Fântână Crucea (fam. Droşman)

Fânână Botuşana (fam. Chimina)

Fânână Argestru (fam. Carpea)

Fig. 10.3.6. Activitate beta globală medie anuală


161

– fântâni din zona Crucea, Botuşana şi Argestru -

Probele de apă de adâncime prelevate din punctul “Fântână Botuşana (fam. Chimina)”, au înregistrat în 2007 valori semnificative faţă de perioada 2003 – 2006, în care valorile înregistrate au fost sub limita de detecţie a aparaturii utilizate, într-un procent de 100%.

Probele de apă de adâncime prelevate din punctul “Fântână Argestru (fam. Carpea)” au înregistrat o valoare a radioactivităţii artificiale beta medie anuală de 2,6 ori mai mică decât media înregistrată în 2006.

C. Sol necultivat

În anul 2007 s-au efectuat măsurători ale activităţii beta globale ale solului necultivat (strat superficial, adâncime 0 – 5 cm) din zonele aflate în aval de haldele de steril din sectoarele Crucea şi Botuşana de exploatare a minereului de uraniu, precum şi din zonele locuite limitrofe acestor două perimetre miniere. De asemenea, s-au recoltat şi măsurat beta global probe de sol din zona limitrofă staţiei tehnice Argestru şi haldei de zgură şi cenuşă a CET Suceava, precum şi din zone limitrofe drumului de transport a minereului uranifer către staţia tehnică Argestru (pod Zugreni) (tabel 10.3.3.).

Nr.crt.

Denumire punct de prelevare Sursa potenţială de poluareNr.prelevări/

an

1 Aval haldă Gal. 8 (25 m de bază) 1

2Zonă locuită Crucea, limitrof perimetru exploatare Crucea


1

3Aval haldă Gal. 3, sector Botuşana (25 m de bază)

1

4Zonă locuită, limitrof perimetru exploatare Botuşana

Sector exploatare minereu uraniu Botuşana

1

5Limitrof incintă staţie tehnică Argestru

1

6Limitrof drum transport minereu, pod Zugreni

Staţia tehnică Argestru1

7 Limitrof haldă CET SuceavaHalda de zgură şi cenuşă a CET

Suceava1

TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE SOL NECULTIVAT 7

Tabel 10.3.3. Sol necultivat - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare

Valorile obţinute s-au încadrat în intervalul 567,8 – 1244,8 Bq/kg sol uscat, cu o maximă de 1244,8 Bq/kg pentru solul recoltat limitrof drum transport minereu – pod Zugreni, în luna iunie 2007, iar valoarea minimă a fost de 567,8 Bq/Kg, înregistrată în luna mai 2007, în com. Crucea – zonă locuită, limitrof exploatare Crucea.

Rezultatele măsurătorilor beta globale medii anuale la probele de sol necultivatrecoltate din zonele aflate sub impactul activităţilor de exploatare, transport, manipulare minereu de uraniu, comparativ cu mediile anuale înregistrate la solul recoltat din municipiul Suceava (martor), sunt reprezentate grafic în figurile de mai jos, comparativ cu valorile medii din anii anteriori, 2003-2006.

În zona Crucea, aval haldă Troaca Găvanului (25 m de bază), în 2007 s-a înregistrat o valoare medie a radioactivităţii artificiale apropiată de cea înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), dar de aproape 2 ori mai mică faţă de media înregistrată în 2006 în acelaşi punct.

În zona locuită Crucea, în anul 2007 s-a înregistrat o medie uşor mai mică decâtmedia înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), şi de 1,2 ori mai mică faţă de media


162

înregistrată în 2006 în acelaşi punct.

0

500

1000

1500

Bq/Kg dw

2003 1251.36 1017.12 888.03

2004 1008.5 1374.7 1037.4

2005 605.1 770.1 637.5

2006 1329.6 718.2 657.1

2007 682.3 567.8 656.6

Aval halda Tr. Găv. (25 m de bază)

Zonă locuită, lim. perim. expl. Crucea

Probă martor (sol mun. Suceava)

Fig. 10.3.7. Activitatea beta globală medie anuală - sol necultivat zona Crucea -

În zona minieră Botuşana, aval haldă Gal.3 (25 m de bază), s-a înregistrat, în 2007 o valoare medie a radioactivităţii artificiale de 1,2 ori faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), dar uşor mai scăzută faţă de media înregistrată în 2006 în acelaşi punct.

Radioactivitatea artificială medie din zona locuită din apropiere de perimetrul minier Botuşana (com. Ostra) a prezentat o valoare uşor sub media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) dar în oarecare creştere (de 1,2 ori) faţă de media anuală înregistrată în anul 2006.

0

300

600

900

1200

1500

1800

Bq/Kg dw

2003 1261.44 659.58 888.03

2004 1526.5 1060.4 1037.4

2005 892.4 486.7 637.5

2006 871.6 488.4 657.1

2007 785.8 604.4 656.6

Aval halda gal. 3 Botuşana (25 m de bază)

Zonă locuită lim. perim. expl. Botuşana


Fig. 10.3.8. Activitatea beta globală medie anuală- sol necultivat zona Botuşana -

Cea mai mare valoare înregistrată în 2007 la probele de sol necultivat a fost detectată în luna iunie în punctul limitrof drum transport minereu – pod Zugreni (1244,8 Bq/kg dw).

Radioactivitatea artificială înregistrată în acest punct, a înregistrat în 2007 o valoare medie de 1,9 ori mai mare faţă de media înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) dar uşor scăzută faţă de valoarea medie înregistrată în 2006, în acelaşi punct.

Radioactivitatea artificială din zona limitrofă staţiei tehnice Argestru a prezentat o valoare medie de 1,5 ori mai mare faţă media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), dar de 1,7 ori mai scăzută faţă de media anuală înregistrată în acelaşi punct, în 2006.


163

0

500

1000

1500

2000

2500

Bq/Kg dw

2003 2502.7 602.96 888.03

2004 1328 658.2 1037.4

2005 701.1 1292.5 637.5

2006 1732.4 1310.8 657.1

2007 1007.8 1244.8 656.6

Limită incintă staţie tehnică Argestru

Limitrof drum transport minereu- pod Zugreni


Fig. 10.3.9. Activitatea beta globală medie anuală- sol necultivat zona Argestru -

Evoluţia radioactivităţii artificiale din zona limitrofă haldei CET Suceava este prezentată în figura de mai jos:

0

300

600

900

1200

1500

Bq/Kg dw

2003 -

2004 1167 1037.4

2005 888.5 637.5

2006 839.4 657.1

2007 881.6 656.6

Limitrof haldă CET SuceavaProbă martor (sol

mun. Suceava)

Fig. 10.3.10. Activitatea beta globală maximă anuală- sol necultivat zona CET Suceava -

Se observă că în zona limitrofă haldei CET Suceava valoarea medie înregistrată în 2007 a prezentat o valoare medie de 1,3 ori faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) şi de 1,1 ori faţă de valoarea medie înregistrată în 2006.

D. Vegetaţie spontană

Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat vegetaţie spontană din puncte adiacente zonelor de pe care s-au executat prelevările de sol (tabel 10.3.4.).

Nr.crt.


Sursa potenţială de poluare Tip vegetaţieNr.prelevări/

an

1Limitrof drum transport minereu, pod Zugreni

1

2Limită incintă staţie tehnică Argestru

Staţia tehnică Argestru –transport minereu

Iarbă1

3Aval haldă Gal. 8 (25 m de bază)

1

4Zonă locuită Crucea, limitrof perimetru exploatare Crucea


Iarbă1


164

Nr.crt.


Sursa potenţială de poluare Tip vegetaţieNr.prelevări/

an

5Zonă locuită, limitrof perimetru exploatare Botuşana 1

6Aval haldă Gal. 3, sector Botuşana (25 m de bază)

Sector exploatare minereu uraniu Botuşana

Iarbă1

7 Limitrof halda CET Suceava halda CET Suceava Iarbă 1TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE VEGETAŢIE SPONTANĂ 7

Tabel 10.3.4. Vegetaţie spontană - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare

Radioactivitatea artificială beta globală în probele de vegetaţie spontană a variat în intervalul 128,9 – 323,3 Bq/kg masa verde, în funcţie de punctul de prelevare; toate valorile înregistrate au fost semnificative.

Activitatea maximă s-a înregistrat la vegetaţia din punctul haldă Troaca Găvanului (25 m de bază) – sector minier Crucea (323,3 Bq/kg masă verde, în data de 15.05.2007), iar minima s-a înregistrat în punctul limitrof haldei CET Suceava (128,9 Bq/kg masă verde, în data de 18.09.2007).

Rezultatele obţinute la măsurătorile activităţii beta globale întârziate la probele de vegetaţie recoltate din zonele de impact, comparativ cu valorile mediile anuale înregistrate lavegetaţia spontană recoltată din municipiul Suceava (martor) în perioada 2003-2007, sunt reprezentate grafic în figurile de mai jos.

0

200

400

600

800

1000

Bq/Kg

2003 203.42 178.9 318.57

2004 267.6 247.3 254.5

2005 257.8 149.7 233.8

2006 822.2 147.7 182.7

2007 323.3 174.3 196.3

Aval halda Tr. Găv. (25 m de bază)

Zonă locuită, lim. perim. expl. Crucea


Fig.10.3.11. Activitatea beta globală media anuală- vegetaţie spontană zona Crucea -

În zona Crucea, aval haldă Tr. Găvanului (25 m de bază), s-a înregistrat în anul 2007o valoare a radioactivităţii artificiale medii de 1,7 ori mai mare faţă de media anualăînregistrată în municipiul Suceava (proba martor), dar o scădere de 2,5 ori faţă de media înregistrată în 2006 în acelaşi punct.

În zona locuită Crucea s-a înregistrat o valoare uşor scăzută a radioactivităţii artificiale medii faţă de media anuală înregistrată în 2007 în municipiul Suceava (proba martor), dar încreştere (de 1,2 ori) faţă de valoarea la probele de vegetaţie spontană recoltate din acelaşi punct în 2006.

Radioactivitatea artificială medie, la vegetaţia limitrofă drumului de transport minereu, în zona podului Zugreni, a înregistrat în 2007 o valoare crescută atât faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) (de 1,2 ori), cât şi faţă de valoarea medie înregistrată în 2006 în acelaşi punct (de 2,1 ori).

În 2007, în punctul de recoltare limită incintă Staţie Tehnică Argestru s-a înregistrat o valoare apropiată de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) şi în uşoară scădere faţă de valoarea înregistrată în acelaşi punct în 2006.


165

0

200

400

600

800

Bq/Kg

2003 236.56 - 318.57

2004 193.1 213.6 254.5

2005 430.4 144.9 233.8

2006 106.9 226.8 182.7

2007 225.2 200.6 196.3

Limitrof drum transport minereu - Zugreni

Limită incintă staţie tehnică Argestru


Fig.10.3.12. Activitatea beta globală medie anuală - vegetaţie spontană zona Argestru

0

100

200

300

400

500

600

Bq/Kg

2003 274.6 359.5 318.57

2004 201 175.1 254.5

2005 227.5 144 233.8

2006 158.4 194.4 182.7

2007 173.8 289.6 196.3

Aval Galeria 3 Botusana (25 m de bază)

Zonă locuită, lim. perim. expl. Botusana


Fig.10.3.13. Activitatea beta globală media anuală - vegetaţie spontană zona Botuşana

În zona minieră Botuşana, aval haldă Gal.3 (25 m de bază), în 2007 s-a înregistrat o valoare a radioactivităţii artificiale de 1,1 ori mai mică faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), dar o uşoară creştere faţă de cea înregistrată în 2006 înacelaşi punct.

În zona locuită Botuşana s-a înregistrat o valoare de 1,5 ori mai mare a radioactivităţii artificiale atât faţă de media înregistrată în municipiul Suceava (proba martor) în 2007, cât şi faţă de media anuală înregistrată în 2006 a probelelor recoltate din acelaşi punct.

În zona limitrofă haldei CET Suceava valoarea înregistrată în 2007 a fost de 1,5 ori mai scăzută faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (proba martor), apropiată de valoarea medie înregistrată în 2006 recoltată în acelaşi punct.

0

100

200

300

400

500

600

Bq/Kg

2003 - -

2004 337.8 254.5

2005 125.6 233.8

2006 121.5 182.7

2007 128.9 196.3

Limitrof haldă CET SuceavaProbă martor (sol

mun. Suceava)

Fig.10.3.14. Activitatea beta globală medie anuală - vegetaţie spontană zona CET Suceava


166

E. Deşeuri: steril exploatare minereu uraniu şi zgură şi cenuşă CET Suceava:

Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat steril de pe principalele halde din sectoarele miniere Crucea şi Botuşanu şi de pe halda CET Suceava (tabel 10.3.5.).

Nr.crt.


Sursa potenţială de poluare Nr.prelevări/ an

1 Steril haldă Gal. 8 Sector exploatare minereu uraniu Crucea 1

2 Steril haldă Gal. 3 Sector exploatare minereu uraniu Botuşana

1

3 Zgură haldă CET Suceava Halda CET Suceava 1

TOTAL MĂSURĂTORI LA PROBE DE STERIL 3

Tabel 10.3.5. Deşeuri - puncte de prelevare şi surse potenţiale de poluare

Rezultatele mediilor anuale obţinute la măsurătorile activităţii beta globale întârziate la probele de steril / zgură recoltate din zonele de impact sunt reprezentate grafic în figura de mai jos:

Fig. 10.3.15. Activitatea beta globală media anuală– deşeuri cu conţinut radioactiv ridicat (steril şi zgură) -

Radioactivitatea artificială înregistrată la probe de steril recoltate de pe halda Troaca Găvanului - exploatarea minieră Crucea, a prezentat în 2007 o scădere de 1,1 ori faţă de ceaînregistrată în 2006, iar la probele recoltate de pe halda Gal.3 - exploatarea minieră Botuşana, a fost de asemenea mai scăzută (de 1,2 ori) faţă de media înregistrată în 2006.

Radioactivitatea artificială medie înregistrată pe probe de zgură recoltate de pe haldaCET Suceava a prezentat în 2007 o valoare în uşoară creştere (de 1,1 ori) faţă de media înregistrată în 2006.

0

1000

2000

3000

4000

Bq/kg dw

2003 4023.5 1499.7 -

2004 1873.1 1381.4 1991.5

2005 2989.7 1334.3 1428.3

2006 1696.9 1418.8 1271

2007 1538.3 1159.7 1448.7

Crucea, haldă Troaca Găvanului (steril)

Botuşana, haldă Gal.3 (steril) Haldă CET Suceava (zgură)


167

CAPITOLUL 11. MEDIUL URBAN

Industrializarea, urbanizarea, valorificarea intensivă a resurselor naturale din zonele intens populate reprezintă elemente care, cumulate, pot conduce, pe termen scurt, mediu sau lung, la modificări cantitative şi calitative importante ale factorilor de mediu, care determină, la rândul lor, degradarea condiţiilor de viaţă şi chiar la consecinţe negative asupra stării de confort şi sănătate umană.

Localităţile urbane sunt mari consumatoare de resurse naturale şi generatoare de emisii poluante şi de deşeuri în mediu, exercitând o continuă presiune asupra mediului.

Ca atare, activităţile economico-sociale trebuie controlate şi reglementate de aşa manieră încât să se reducă la minim impactul acestora asupra calităţii mediului şi a sănătăţii umane.

11.1. Aşezările urbane

Aşezările urbane sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale, administrative, ştiinţifice, de învăţămînt, comerciale, având căi de comunicaţie interne şi externe complexe.

Figura 11.1.1. Vedere din oraşul Suceava

Aşezările umane reprezintă o categorie specială de ecosisteme, acele ecosisteme create de om care consumă resurse, precum energie, apă şi alte materii prime, pe care le transformă într-o mare varietate de produse finite şi de deşeuri, procese cu atât mai intense cu cât gradul de urbanizare şi de industrializare sunt mai avansate.

Prin aceste procese, aşezările umane produc impact asupra mediului înconjurător, diferit ca tip şi mărime, în funcţie de stadiul lor de dezvoltare economico-socială, de natura şi gradul de dezvoltare al activităţilor industriale care se desfăşoară pe teritoriul lor, de numărul populaţiei etc.

Prin urmare, referitor la nivelul impactului activităţilor antropice asupra mediului, este relevantă evoluţia aşezărilor umane, care este strâns legată de evoluţia numerică şi mişcarea populaţiei, de construirea şi utilizarea spaţiilor de locuit, de gradul de dezvoltare socio-economică a localităţilor etc.

Variaţia numărului populaţiei are influenţă asupra cerinţelor de locuinţe, de asigurare a infrastructurii şi a serviciilor, care, la rândul lor, conduc la modificări ale habitatului uman.

Pentru populaţie, mai ales pentru locuitorii oraşelor şi municipiilor, calitatea vieţii este


168

strict condiţionată în primul rând de calitatea serviciilor publice, alături de calitatea mediului ambiental.

În structura serviciilor şi utilităţilor publice sunt incluse componente ca: Alimentarea cu energie electrică şi gaze naturale; Producţia şi distribuţia apei potabile; Canalizarea şi epurarea apelor uzate şi meteorice; Producţia şi distribuţia energiei termice pentru încălzire şi apă caldă; Salubritatea şi gestiunea deşeurilor urbane; Întreţinerea străzilor, spaţiilor verzi şi obiectivelor din domeniul public; Transportul public local; Administrarea, întreţinerea şi repararea fondului locativ de stat.

Toate acestea alcătuiesc un tablou complex, important în aprecierea stadiului de dezvoltare a localităţilor, care concură la atingerea unui anumit nivel de trai al locuitorilor acestora.

Calitatea vieţii este şi trebuie să fie o componentă esenţială în politicile de dezvoltare socio-economică locale, regionale şi naţionale. În acest sens, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor publice la nivelul tuturor localităţilor, atât urbane cât şi rurale, trebuie să reprezinte un obiectiv major pentru factorii de decizie la nivel local, care trebuie să gestioneze în mod adecvat şi echilibrat resursele locale limitate, încât să obţină maxim de rezultate cu minim de resurse.

Totodată însă, creşterea nivelului de educaţie, a gradului de civilizaţie a populaţiei reprezintă căi necostisitoare, dar extrem de eficiente, de păstrare a unui mediu ambiental corespunzător, de utilizare raţională a resurselor comunităţilor şi de menţinere în bună stare a infrastructurii publice existente.

În domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, în scopul creşterii calităţii vieţii la nivelul judeţului Suceava, principalele lucrări de investiţii realizate în ultimii ani au vizat în principal domenii ca:

- reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare;- extinderea reţelelor de gaze naturale;- întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor;- reabilitarea reţelelor de termoficare;- executarea de locuinţe sociale.

11.1.1. Amenajarea teritorială

Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local, pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea.

Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:a) dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu

respectarea specificului acestora;b) îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane;c) gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;d) utilizarea raţională a teritoriului.

În funcţie de specificul şi de ponderea activităţii economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit, densitatea populaţiei şi a locuinţelor, de nivelul de dotare social-culturală şi de echipare tehnică, localităţile se împart în două mari grupe: localităţi urbane şi localităţi rurale.

Reţeaua naţională de localităţi este compusă din localităţi urbane şi din localităţi rurale, ierarhizate pe ranguri. Potrivit Legii 351/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ierarhizarea localităţilor pe ranguri este următoarea:


169

a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană;b) rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;c) rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în

reţeaua de localităţi;d) rangul III - oraşe;e) rangul IV - sate reşedinţă de comună;f) rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.

Ca urmare a trecerii în ultimii ani a unora dintre localităţile rurale din judeţ în rândul oraşelor, respectiv a unor sate în rândul comunelor, la nivelul judeţului Suceava s-au produs modificări importante în structura reţelei de localităţi urbane şi rurale, aşa cum se constată din tabelul 11.1.1.1., unde sunt prezentate caracteristicile administrative ale judeţului Suceava, la data de 31.12.2007. (Sursa: D.J.S. Suceava).

JudeţSuprafaţa

totală (km2)

Numărul

municipiilor

Numărul

oraşelor

Numărul

comunelor

Numărul

satelor

Suceava 8553,5 5 11 98 379

Tabel 11.1.1.1 Caracteristicile administrativ-teritoriale ale judeţului Suceava la 31.12.2007

Comparativ cu datele rezultate în urma recensământului din anul 2002, în perioada 2002 – 2007, în judeţul Suceava a crescut numărul de localităţi urbane (oraşe şi municipii), de la 8 la 16, şi a scăzut numărul de sate, de la 396 la 379, ca rezultantă a punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu toate acestea, există şi în prezent în judeţ municipii, oraşe şi comune, inclusiv dintre cele vechi, anterioare anului 1989, în care nu sunt atinşi indicatorii cantitativi şi calitativi minimali stabiliţi prin lege.

Ca urmare, sunt necesare eforturi susţinute ale comunităţilor locale pentru a se realiza dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale aşa încât să se atingă, cât mai curând posibil, stadiul de dotare tehnico-edilitară, culturală etc. aferent statutului dorit de localităţi, urbane sau rurale, mai mari sau mai mici, dar europene.

În prezent judeţul Suceava are următoarea organizare administrativ - teritorială: 5 municipii: Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung-Moldovenesc, Vatra-Dornei; 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,

Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus; 98 comune 379 sate.

Dezvoltarea zonelor comerciale

Odată cu dezvoltarea zonelor de locuinţe în localităţile urbane s-au prevăzut şi utilităţile sociale necesare: comerţ, servicii, şcoli, cultură etc., conforme cerinţelor din perioadele respective.

În general, se pot face următoarele aprecieri cu privire la aspectele legate de evoluţia zonelor comerciale după anul 1989 în localităţile urbane din judeţ:

- Tendinţa din primii ani de concentrare a activităţilor de comerţ în zona pieţelor agroalimentare, care a condus la solicitări excesive ale acestor zone, cu implicaţii în salubritatea, igiena şi estetica zonei.

- Desfăşurarea în primii ani din deceniul trecut a activităţilor comerciale în principal în amplasamente mai mult sau mai puţin improvizate (apartamente din blocuri de


170

locuinţe, chioşcuri rudimentare, curţi proprietate privată), situate în zone rezidenţiale şi centrale ale localităţilor urbane, magazine mici care ulterior fie au evoluat sub aspect calitativ şi estetic, fie au dispărut, dar în mai mică măsură. Acestea erau în mare măsură responsabile de diferite disconforturi produse populaţiei din zonă, începând de la zgomotul datorat aprovizionării şi deservirii acestora şi până la gestionareanecorespunzătoare a deşeurilor produse, în principal din ambalaje.

- Treptat, s-au dezvoltat o serie de centre comerciale corespunzător amenajate, care asigură atât eliminarea corespunzătoare, controlată a deşeurilor rezultate din astfel de activităţi, cât şi o creştere a calităţii deservirii populaţiei prin aceste tipuri de activităţi.Activităţile comerciale se desfăşoară încă preponderent în zonele rezidenţiale şi

centrale ale localităţilor urbane, în spaţii comerciale mici şi mijlocii, mai mult sau mai puţin fericit integrate în ansamblul arhitectonic şi estetica zonelor respective.

În ultimii ani însă, în special în zonele periferice ale oraşelor, s-au dezvoltat o serie de spaţii comerciale en-gros, altele de tip supermarket şi chiar hipermarket, îndeosebi în municipiul Suceava, reşedinţă de judeţ.

În conformitate cu PUG-urile localităţilor, autorităţile administraţiei publice locale şi sectorul privat au procedat la modernizarea centrelor comerciale existente, a pieţelor agroalimentare, primăriile insistând tot mai mult pe latura calitativă (reutilizarea, reconversia spaţiilor comerciale existente, amenajarea lor corespunzătoare, organizarea eliminării deşeurilor rezultate din aceste activităţi).

În municipiul Suceava, reşedinţă de judeţ, s-a pus în ultimii ani un accent deosebit pe extinderea şi modernizarea zonelor având ca funcţiune predominantă comerţul, pentru a se crea condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ la standarde de calitate europene.

Un obiectiv important în activitatea comercială îl constituie Bazarul Suceava, unde îşi desfăşoară activitatea ponderea cea mai însemnată dintre comercianţi ambulanţi ai municipiului Suceava. În anul 2007, administraţia municipiului Suceava a alocat fonduri pentru lucrări la reţelele de utilităţi, care lipseau din această zonă, precum şi pentru realizarea structurii unui corp de clădire. Deşi comerţul în mediul urban tinde să se modernizeze şi în localităţile urbane din judeţul Suceava, prin crearea de supermarket-uri şi hipermarket-uri care concentrează o mare gamă de produse în acelaşi spaţiu comercial, el se desfăşoară încă în bună măsură prin unităţi mici, dispersate printre blocuri, cu diverse stiluri constructive, de multe ori mai puţin integrate în arhitectura zonei. Se remarcă totuşi o îmbunătăţire de la an la an a esteticii acestor unităţi comerciale mici şi mijlocii, disipate pe teritoriul localităţilor urbane.

La mijlocul lunii aprilie 2008, în municipiul Suceava va fi deschis supermarketul Carrefour, de pe strada Unirii, pe locaţia fostului Mobstrat. Acesta este cel de al patrulea supermarket inaugurat în Suceava în ultimii ani, după Metro, Kaufland şi Selgros. În construcţie, pe platforma fostei IFA se află megacomplexul Iullius, cel mai de proporţii din reţeaua din ţară, iar pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 se ridică un alt centru comercial de amploare, „Galleria”.

Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare

Urbanizarea este un proces continuu, dinamic, care a apărut prin concentrarea unei populaţii într-un anumit spaţiu şi s-a extins prin procese de migrare, sporul natural al populaţiei şi prin transformarea treptată a unor zone rurale în oraşe. Astăzi, zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale, administrative, ştiinţifice, de învăţământ, comerţ, având complexe căi de comunicaţie interne şi externe.

Urbanizarea prezintă o tendinţă generală de creştere în prezent, deoarece aduce o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, printr-un acces mai larg şi calitativ crescut al populaţiei la serviciile publice (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, epurare a apelor uzate, sisteme de management al deşeurilor etc.).


171

Oraşul însă reprezintă un ecosistem specific, un complex de factori naturali si artificiali, care asigură o serie de facilităţi pentru desfăşurarea mai comodă a vieţii, dar, în acelaşi timp, expun populaţia la diverse riscuri şi disconforturi, în funcţie de modul de organizare şi folosire, mai mult sau mai puţin echilibrată, al acestora. Adesea, în sistemele urbane, factorii artificiali se extind din ce în ce mai mult, în detrimentul celor naturali.

Dezvoltarea unei aşezări umane este determinată semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară. Ea este în mod substanţial influenţată de aplicarea unui management administrativ adecvat, care trebuie să fie axat pe patru ţinte principale:

Dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului populaţiei la aceasta; Asigurarea accesului la locuinţă; Protecţia mediului ambiant; Diminuarea sărăciei.

Dezvoltarea unui sistem urban trebuie să ţină seama însă de caracterul limitat al resurselor (de capitalul uman, natural şi financiar disponibil la nivel local), urmărindu-se alocarea echilibrată şi eficientă a acestora de către autorităţile publice. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să încurajeze responsabilitatea civică comunitară şi individuală, parteneriatul în realizarea proiectelor de dezvoltare locală, iniţiativele private.

Relevante pentu evoluţia procesului de urbanizare la nivelul judeţului sunt datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, privind evoluţia procentelor de populaţie din mediul urban faţă de populaţia totală a judeţului Suceava, în perioada 2003-2007, prezentate în tabelul 11.1.1.3.

Nr. locuitori mediu urban/ Populaţia totală stabilă la 1 iulie (%)Judeţ

2003 2004 2005 2006 2007Suceava 33,5 43,4 43,3 43,3 42,9

Tabel 11.1.1.3. Evoluţia structurii populaţiei în mediul urban în judeţul Suceava

Comparativ cu ponderea medie pe ţară a populaţiei urbane, conform recensământului din anul 2002, de 53,3%, constatăm că în judeţul Suceava această pondere este cu 10,4% mai scăzută chiar şi la nivelul anului 2007, populaţia judeţului fiind în continuare preponderent rurală, deşi între timp, în ultimii ani s-au înfiinţat 8 noi oraşe. Disproporţia este şi mai accentuată în raport cu ponderea populaţiei urbane din ţările dezvoltate, care era în 1990 de 73%, acest procent fiind estimat să crească la 78% în 2010.

11.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Vegetaţia, element fundamental al mediului natural, reprezintă un factor important în autopurificarea atmosferei, acesta fiind şi motivul pentru care nu se poate concepe lipsa ei din cadrul amenajărilor urbanistice. Prin urmare, principalul scop al amenajării spaţiilor verzi în mediul urban îl constituie ameliorarea stării mediului înconjurător, acestea având însă şi un important rol estetic şi social, având în vedere funcţia lor de mijloc de deconectare şi destindere a omului.

Spaţiul verde este o categorie funcţională din cadrul aşezărilor umane care se caracterizează prin:

existenţa unui cadru vegetal natural sau amenajat; existenţa unui cadru construit, cuprinzând amenajări şi dotări corespunzătoare

unor activităţi ale populaţiei, recreative sau cultural-educative, sportive, în aer liber.

Caracterizându-se prin suprafeţe, amplasări, amenajări şi folosinţe diferite, spaţiile verzi se grupează în două categorii distincte:

- spaţii verzi de folosinţă generală sau publice care cuprind: parcuri, grădini, scuaruri, accesibile întregii populaţii;


172

- spaţii verzi de folosinţă limitată, aferente locuinţelor, dotărilor social-culturale, zonelor industriale, căilor de comunicaţie, zonelor de protecţie sanitară, grădinilor botanice şi zoologice etc.

Datorită rolului lor în îmbunătăţirea microclimatului urban şi în curăţarea şi împrospătarea aerului urban, zonele verzi sunt supranumite „plămâni ai oraşelor”, având funcţii sanitaro-igienice şi de protecţie a factorilor climatici, alături de funcţiile recreative şi estetico-peisagistice.

Zonele verzi reprezintă o condiţie indispensabilă a unei vieţi citadine normale, atât prin rolul estetic, cât mai ales prin contribuţia la atenuarea poluării mediului; neutralizează unii poluanţi, filtrează pulberile în suspensie, reduc nivelul de poluare fonică (coroanele arborilor absorb cca. 26% din energia sonoră). De asemenea, au un rol important în regularizarea temperaturii şi umidităţii aerului. Totodată, ele reprezintă habitate pentru o serie de specii de faună sălbatică.

Autorităţile publice locale au obligaţia, prin lege, să asigure integritatea, refacerea, îngrijirea, protecţia şi conservarea spaţiilor verzi din zonele urbane.

În conformitate cu OUG 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată de Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare în documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.

Suprafaţa spaţiilor verzi aparţinând municipalităţilor din oraşele şi municipiile judeţului Suceava, conform datelor furnizate de către autorităţile locale la nivelul anului 2007, este prezentată în tabelul 11.1.2.

Municipiu / Oraş Suprafaţa totală spaţii verzi

(ha)

Suprafaţa spaţiu verde (mp/locuitor)

Zone de agrement

Municipiul Suceava 237,38 22,31

Muzeul Satului BucovineanParcul CentralParc AreniParcul DrapeluluiParcul Şipote

Municipiul Câmpulung Moldovenesc

16 7,94Parc dendrologic Lic. Dragoş VodăParc M. EminescuParc B.T.T.

Municipiul Fălticeni 17,5 5,77 Parcul Nada Florilor

Municipiul Rădăuţi 24 8,17Parc ZooGrădina de Tir

Municipiul Vatra Dornei 37 22

Parcul Staţiunii, Pârtii de schi, Parc şi zona verde de pe Dealul Măgura(Runc), zona Sport şi Lunca Dornei, Zona plantată Deal Bârnărel

Oraş Gura Humorului 28,81 18,37Parc DendrologicParc CentralParc “Club Şcolar”

Oraş Siret 19,60 20,67 Grădina de Vară

Oraş Solca 18 38,38Parcul Balnear, Parcul Central, Spaţiu de joacă pentru copii, Stadionul”Victoria”, Teren de spo

Oraş Broşteni 2 3,06


173

Municipiu / Oraş Suprafaţa totală spaţii verzi

(ha)

Suprafaţa spaţiu verde (mp/locuitor)

Zone de agrement

Oraş Frasin 9,33 14,1Tabăra BucşoaiaParc Moldova

Oraş Salcea 1,6 1,72

Oraş Vicovu de Sus 4,0 2,73

Oraşul Liteni 1,7 1,67

Oraşul Dolhasca 1,56 1,38

Judeţ Suceava – total urban

418,48 -

Tabel 11.1.2.1 Situaţia spaţiilor verzi în localităţile urbane din judeţul Suceava

Având în vedere prevederile Ordonanţei de Urgenţă 114/2007, prin care autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pînă la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, se poate constata că majoritatea localităţilor nu îndeplinesc această obligaţie. Atfel că, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a întocmi, un program în care vor fi evidentiate etapele de realizare a acestei obligatii, cu indicarea termenelor intermediare propuse.

Suprafaţa spaţii verzi/Suprafaţa totala a mediului urban (%)

Unitate administrativ teritoriala 2003 2004 2005 2006

judeţulSuceava

0,91* 0,37* 0,37 0,16

Tabel 11.1.2.2 Ponderea spaţiilor verzi din localităţile urbane din suprafaţa totală a localităţilor urbane (*Sursă: Anuarul statistic al judeţului Suceava ediţia 2005 – D.J.S. Suceava)

Direcţia Domeniului Public a Primăriei municipiului Suceava a realizat în domeniul spaţiilor verzi în anul 2007 următoarele lucrări:

- supraînsămânţări : 1500 kg;- plantat arbori ornamentali: 1000 buc;- plantat trandafiri: 1000 buc;- plantat gard viu: 5.000 ml; 60.000 fire;- produs în seră proprie: 540.000 fire flori care s-au plantat pe o suprafaţă de 18.0000

mp;

11.1.2.1 Parcuri

Din totalitatea spaţiilor verzi ce aparţin zonei urbane, cea mai importantă categorie o reprezintă parcurile.

Conform Legii nr. 24/2007, privind reglementarea şi administrarea spaţilor verzi din zonele urbane, parcul este un spaţiu verde, cu suprafaţa de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populaţie.

Judeţ Suceava Parcuri Număr Suprafaţă (ha)Parcuri naturale Nu existăParcuri naţionale Parcul Naţional Călimani 1 24.041 (din care 10.775,5 ha

pe teritoriul jud. Suceava)Fâneţele seculare Ponoare 24,50Fâneţele seculare Frumoasa 9,50Pietrele Doamnei Rarău 973,00


174

Judeţ Suceava Parcuri Număr Suprafaţă (ha)Cheile Zugrenilor 314,00Codrul secular Slătioara 1064,20Codrul secular Giumalău 309,50Tinovul Poiana Stampei 681,8Tinovul Şaru Dornei 36,0Pădurea Zamostea Luncă 107,6Pădurea (Quercetumul) Crujana 39,40Făgetul Dragomirna 139,40Răchitişul Mare 316,4Tinovul Găina Lucina 1,00Fâneţele montane Todirescu 38,10Cheile Lucavei 33,00Piatra Pinului şi Piatra Şiomului 0,50 Piatra Ţibăului 20,30Cheile Moara Dracului 1,30Stratele cu Apttyvhus de la Pojorâta 1,00Doisprezece Apostoli (PN-K) 200,00Jnepeniş cu Pinus cembra 384,20Fâneţele seculare de la Calafindeşti 7,00Pădurea Roşoşa 204,80Pădurea Loben 483,00

Rezervaţii naturale

Pădurea Voievodeasa

26

101,90Rezervaţii ştiinţifice

Peştera Liliecilor (În cadrul Rezervaţiei Pietrele Doamnei-Rarău)

1 6,00

Tabel 11.1.2.1.1 Parcuri din judeţul Suceava

Din datele furnizate de Primăria Municipiului Suceava, parcurile publice din municipiul Suceava ocupă o suprafaţă de 686.030 m2.

Cel mai adesea, spaţiile verzi nu alcătuiesc un sistem unitar din punct de vedere spaţial. Mai mult, acestea sunt complet izolate de teritoriul extraurban.

Situaţia este relativ similară şi în celelalte localităţi urbane din judeţ, zonele ocupate de spaţii verzi şi parcuri sunt relativ reduse şi neuniform distribuite, deficitare fiind, ca şi în municipiul Suceava, mai ales cartierele de locuinţe construite în ultimii ani ai comunismului.

Parcuri se mai găsesc în municipiile Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, precum şi în oraşele Gura Humorului, Solca, etc.

Fig. 11.1.2.1.1. Parc Vatra Dornei Fig. 11.1.2.1.2. Parc Lac Rădăuţi

11.1.2.2 Scuaruri

Scuarurile fac şi ele parte din categoria spaţiilor verzi aparţinând mediului urban.


175

Scuarul este spaţiu verde, cu suprafaţa mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, social-culturale, de învăţământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii şi tineret sau în alte locaţii;

Din datele furnizate de Primăria Municipiului Suceava, în municipiul Suceava acestea ocupă o suprafaţă de 326.475 m2.

În primul deceniu de după 1990, multe zone verzi au fost transformate mai întâi în construcţii provizorii de proastă calitate – chioşcuri, garaje etc., cu largul „concurs” al administraţiilor locale, o mare parte dintre acestea devenind apoi construcţii definitive.

S-a accentuat totodată fenomenul de degradare a spaţiilor verzi care s-au menţinut totuşi, în special în cartierele de locuinţe de la periferia localităţilor, având loc atât o scădere a suprafeţei, cât şi o deteriorare treptată a stării acestora, cu afectarea tuturor funcţiilor lor complexe.

11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi în mediul urban, cu combaterea şi evitarea tendinţei de insularizare, de izolare a lor de teritoriile extraurbane, reprezintă o cerinţă esenţială în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, ca şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi sănătăţii umane.

Concomitent, este necesară o mult mai bună întreţinere a spaţiilor verzi existente, aşa încât acestea să îşi îndeplinească cu adevărat funcţiile multiple. Municipalităţile ar trebui să-şi îndrepte atenţia nu doar asupra întreţinerii spaţiilor verzi din centrul zonelor urbane, ci şi asupra întreţinerii şi dezvoltării celor din cartierele periferice.

Cetăţenii ar trebui totodată să se preocupe şi ei de aspectul zonelor din jurul blocurilor de locuinţe, aşa încât acestea să dobândească funcţii estetice şi de protecţie prin amenajarea lor ca spaţii verzi, plantare de arbori şi arbuşti, şi nu să rămână locuri virane, zone de depozitare şi staţionare a gunoaielor, aşa cum încă se mai poate constata în multe dintre cartierele oraşelor.

În prezent, Primăria municipiului Suceava este preocupată de modernizarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi la standarde europene şi îmbunătăţirea calităţii acestora.

În acest sens: s-a adoptat Proiectul de Hotărâre pentru stabilirea cadrului juridic unitar privind

suprafeţele minimale de spaţii verzi necesare a fi realizate la construirea de obiective şi locuinţe pe raza municipiului Suceava(HCL 184/30.08.2007), astfel în funcţie de destinaţia construcţiei se vor realiza spaţii verzi în suprafaţă cuprinsă între 5% - 25% din suprafaţa totală a terenului;

în bugetul local aferent anului 2008 s-au propus şi aprobat resurse financiare de aprox. 4 mil. RON pentru categorii de lucrări specifice spaţilor verzi.

s-a iniţiat promovarea unei Hotărâri de Guvern pentru preluarea din administraţia Direcţiei Silvice Suceava în administrarea Consiliului Local Suceava a suprafeţei de 30 ha situată în zona de protecţie a Cetăţii de Scaun a Sucevei şi s-a întocmit un proiect de reabilitare a Cetăţii de Scaun şi a zonei de protecţie a acesteia.

s-au efectuat demersurile necesare pentru preluarea de la R.A.P.P.S. a suprafeţei de aprox. 6 ha situată în intravilanului municipiului Suceava, str. Izvoarele Cetăţii, în scopul amenajării unei zone de agrement.Primăria oraşului Gura Humorului îşi propune pentru anul 2008 următoarele obiective:

reabilitarea şi extinderea spaţiului verde lunca Moldovei; reabilitarea parcului dendrologic Ariniş.

Autorităţile locale din oraşul Siret, pentru perioada 2008-2013, şi-au propus amenajarea şi plantarea de puieţi pe o suprafaţă de 2.220.000 m2, astfel încât la sfârşitul acestei perioade să se poată realiza o suprafaţă de minim 26 m2 spaţiu verde/locuitor.


176

11.3 Poluarea sonoră

Zgomotul constituie unul din factorii perturbatori ai mediului, care influenţează ambianţa în care se desfăşoară activitatea şi viaţa omului.

Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni etc.

Zgomotul are o acţiune complexă asupra organismului în funcţie de frecvenţă, tărie şi poziţia surselor.

Efectele zgomotului asupra sănătăţii umane pot varia de la un individ la altul, de la tulburări auditive sau psihologice până la perturbări ale somnului.

Tipurile de zgomot sunt clasificate după activităţile umane care îl provoacă: trafic rutier, feroviar, aerian, industrie, construcţii. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică o deţin, în localităţile urbane din judeţul Suceava, sursele mobile, în principal traficul rutier.

Hărţi de zgomot

Având la bază ideea că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii şi ţinând cont de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice sunt considerabile, politica guvernamentală în domeniul mediului a avut în această perioadă printre obiectivele prioritare şi integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale. În acest sens, problemele legate de evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului, au fost reglementate la nivel naţional prin transpunerea legislaţiei europene şi implementarea acesteia, în paralel cu derularea unor activităţi susţinute pentru întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor implicate în aplicarea acestor dispoziţii.

Obiectivul activităţii desfăşurate de APM în domeniul zgomotului ambiental a fost implementarea Directivei 2002/49/CE privind evaluarea şi managementul zgomotului în mediul înconjurător, transpusă în legislaţia naţională prin HG nr.321/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care a fost republicată la data de 10.01.2008.

În cursul anului 2007, conform obligaţiilor asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană, legislaţia a fost completată cu reglementări specifice privind hărţile strategice de zgomot, acestea fiind cuprinse în Ghidul pentru realizarea, analiza şi evaluarea hărţilor strategice de zgomot, aprobat prin Ordinul MMDD nr. 1830/21.11.2007.

Conform prevederilor HG nr. 321/2005 republicată, în prima etapă de realizare a cartării zgomotului şi elaborare a hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune (cu termenele 30.06.2007 şi respectiv, 18.07.2008) au fost incluse aglomerările urbane cu o populaţie mai mare de 250000 locuitori.

Municipiul Suceava, având o populaţie sub această limită, este planificat conform legislaţiei în vigoare să realizeze harta strategică de zgomot şi planul de acţiune în etapa a doua, respectiv la termenele 30.06.2012 şi 18.07.2013.

De asemenea, menţionăm că nu au fost identificate în judeţul Suceava nici alte sectoare din infrastructura de transport care să aibă indici de trafic majori (6 milioane treceri vehicule/an, 60000 treceri de trenuri/an, 50000 mişcări de aeronave/an) şi care să impună realizarea hărţilor de zgomot sectoriale în prima etapă de aplicare a legislaţiei.

Conform prevederilor legislaţiei în vigoare evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant se realizează prin implementarea următoarelor măsuri:

- determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului

- asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire zgomotul ambiant, potrivit prevederilor HG nr.878/2005 referitoare la accesul publicului la informaţia de mediu


177

- adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi reducerea nivelurilor de zgomot

În anul 2007 s-au efectuat 228 măsurători de nivel de zgomot echivalent, din care 125 au prezentat depăşiri ale nivelurilor maxime admise conform STAS 10009/88, ce reprezintă 54,82 %.

În tabelul 11.3.1 sunt prezentate desfăşurat, pe tipuri de măsurători şi puncte de măsurare, rezultatele monitorizării nivelului de zgomot echivalent în anul 2007:

Tip măsurătoare zgomot Punct de măsurareNumăr

măsurători

Maxima măsurată

(dB)% Depăşiri

1.G.Humorului – Parc Central (vizavi de Primarie)

8 56,78 100

2. V.Dornei – Parc Central 9 58,98 88,89

3. Fălticeni –Parc Cental 7 54,05 100

4. Rădăuţi – Parc Central 9 59,25 100

5. Siret – Parc Primărie 8 61,15 100

6. C-lung.Mold. – Parc Central 8 64,55 100

7. Suceava - Cetate 9 48,90 100

Parcuri, zone de recreere şi odihnă

TOTAL 58 64,55 98,28

1. Suceava – S.C. STARMOD 9 71,13 44,44

2. C-lung.Mold. – S.C. SUPERMAG IMPERIAL

9 64,70 0Incinte industriale

TOTAL 18 71,13 22,22

1.Suceava -Parcare Bucovina (Altex)

9 74,50 0

Parcaje auto

TOTAL 9 74,50 0

1. Vatra Dornei – Str.Dornelor (“Clubul Copiilor”) (trafic feroviar)

9 71,53 11,11

2. Câmpulung Moldovenesc –Str.Gării, Bl.6 (trafic feroviar)

2 69,85 0

3. Rădăuţi – intersecţie C.F. cu şosea Suceava-Rădăuţi, zonă locuită (trafic feroviar)

0 - -

Zone rezidenţiale amplasate lângă căile ferate (la limita sau în interiorul zonei feroviare – 25 m de axa liniei ferate celei mai apropiate) – măsurători la 2 m de faţada clădirii

TOTAL 11 71,53 9,09

1.Câmpulung Moldovenesc –E576 (Fabrica de mobilă)

8 71,20 0Stradă de categorie tehnică I,

magistrală

2.Suceava – Intersecţie Centru (McDonalds)

10 78,03 60


178

Tip măsurătoare zgomot Punct de măsurareNumăr

măsurători

Maxima măsurată

(dB)% Depăşiri

3.Suceava -Intersecţie Burdujeni 9 76,60 22,22

4.Suceava – Inters. Areni 9 75,73 11,11

5.Gura Humorului – Intersecţie Centru (Best Western)

9 74,90 0

TOTAL 45 78,03 20,00

1.G.Humorului– Str. M. Kogălniceanu (trafic greu)

8 71,03 12,50

2. Câmpulung Moldovenesc –Str.Gării, Bl.6 (trafic greu)

5 67,40 0

3. Vatra Dornei – Piaţă Centrală (trafic greu)

9 72,15 11,11

4. Rădăuţi - Str.Gen. I. Zadik, bl.31 (trafic greu)

9 72,13 22,22

Stradă de categorie tehnică II, de legătură

TOTAL 31 72,15 12,90

1. Suceava – B-dul “G.Enescu” (Magazinul Plus)

9 74,78 100

2. Fălticeni – Intersecţie Centru 7 68,10 100

3. Fălticeni – Magazin “Nada Florilor”

7 67,75 100

4. Rădăuţi – Intersecţie Centru 9 74,90 100

5. Rădăuţi – intersecţie C.F. cu şosea Suceava-Rădăuţi, zonă locuită (trafic rutier)

9 73,03 77,78

6. Siret – Inters. Centru 8 71,13 50

Stradă de categorie tehnică III, de colectare

TOTAL 49 74,90 87,76

1. Suceava – Inters. Obcini 7 74,40 100Stradă de categorie tehnică IV,

de deservire localăTOTAL 7 74,40 100

TOTAL 2007 228 78,03 54,82

Tabel 11.3.1.Rezultatele monitorizării nivelului de zgomot echivalent în judeţul Suceava, în anul 2007

În urma măsurătorilor efectuate s-a constatat că zonele cu poluare sonoră semnificativă sunt străzile de categorie tehnică IV, de deservire locală, a căror depăşiri au fost pe tot parcusul anului 2007 de 100%. Depăşiri semnificative s-au mai înregistrat şi pe străzi de categorie tehnică III, de colectare, precum şi în parcuri, zone de recreere şi odihnă din jud. Suceava.

11.4. Mediul şi sănătatea


179

Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de mediu: aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp.

Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt legaţi de: calitatea aerului citadin; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei; accidentele de trafic; stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă.

Acţiunea factorilor de mediu asupra sănătăţii este foarte diversă. Atunci când intensitatea poluării este mai mare, acţiunea organismelor este imediată. Cel mai frecvent însă, acţiunea factorilor de mediu are intensitate redusă determinând o acţiune cronică, de durată, cuantificarea efectului fiind greu de evaluat.

Aprecierea stării de sănătate se face pe baza unor indicatori, cum ar fi: sporul natural; rata brută a mortalităţii; durata medie a vieţii; mortalitatea infantilă.

Pentru urmărirea impactului poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei este necesară urmărirea acestor indicatori de sănătate, care pot scoate în evidenţă gradul în care sănătatea populaţiei poate fi influenţată în urma expunerii de scurtă durată sau a expunerilor pe perioade mai lungi la factorii de risc (poluanţi) din mediul înconjurător.

În acest sens, este relevantă şi mişcarea naturală a populaţiei, a cărei situaţie în anul 2007 la nivelul judeţului Suceava este prezentată în tabelul 11.4.1.

Judeţul Indice de natalitate(‰ loc)

Indice de mortalitate(‰ loc)

Spor natural

Suceava 11,27 10,29 0,98

Tabel 11.4.1. Mişcarea naturală a populaţiei în 2007 (rata la 1000 de locuitori) (sursa: s-au făcut calcule pe baza datelor furnizate de ASP Suceava)

11.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Principalele surse de poluare a aerului în mediul urban sunt: transporturile, sistemele individuale de încălzire şi sursele industriale.

Efectele poluării aerului pot fi directe, afectând starea de confort şi sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la poluanţii atmosferici, dar şi indirecte care sunt datorate efectelor poluării atmosferice asupra mediului, care se reflectă indirect şi în starea de sănătate a populaţiei, cum sunt: schimbările climatice, încălzirea globală, deprecierea stratului de ozon stratosferic.

Unii poluanţi atmosferici nu au acţiune directă asupra sănătăţii umane, la concentraţiile în care sunt prezenţi în atmosferă, dar produc disconfort (ex. poluanţii urât mirositori).

Poluarea atmosferei poate produce în principal efecte negative asupra sistemului respirator, dar poate conduce şi la afecţiuni ale sistemului digestiv, osteo-muscular, sistemului nervos, boli infecţioase şi parazitare.


180

Evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele în suspensie

Expunerea îndelungată la particule în suspensie (TSP, PM10, PM2,5) în concentraţii relativ crescute are impactul cel mai mare asupra stării de sănătate a populaţiei, aceasta favorizând în general diverse boli, în principal cele respiratorii.

Sursele de poluare cu pulberi în suspensie pot fi: naturale (erodarea straturilor superficiale ale solului, incendii din cauze naturale etc.) artificiale sau antropice (combustii, diferite procese industriale, traficul rutier,

activităţile miniere, industria materialelor de construcţii etc.)Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane diferă atât funcţie de

compoziţie, cât şi de dimensiunile particulelor. În funcţie de compoziţia lor chimică, pulberile pot fi toxice (determinând manifestări

patologice specifice substanţei toxice componente) sau netoxice. Pulberile netoxice fac parte în principal dintre poluanţii iritanţi, având efect de iritant al

sistemului respirator şi al mucoasei oculare. Ele pot determina însă, funcţie de natura lor, şi efecte cancerigene, alergizante, fotodinamice, infectante şi fibrozante.

Pulberile fine în suspensie determină modificări la nivelul căilor respiratorii, reducând capacitatea de apărare a sistemului respirator. Ca urmare, ele favorizează bronho-pneumopatiile cronice obstructive (bronşita cronică, astmul bronşic şi emfizemul pulmonar). Totodată, sunt incriminate şi ca agenţi agravanţi ai infecţiilor respiratorii acute microbiene şi virotice, prin scăderea rezistenţei organismului la infecţii.

Cele mai periculoase pentru sănătatea umană sunt pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 microni (PM10). Pulberile cu dimensiuni mai mici de 10 m (micronice şi submicronice – PM10 şi PM2,5) sunt considerate ca având efecte negative asupra sănătăţii umane, datorită faptului că, în timp ce particulele cu dimensiuni mai mari de 10 m se reţin, în cursul respiraţiei, în căile respiratorii superioare, fiind rapid eliminate din organism, cele cu dimensiuni de sub 10 m pot ajunge până la nivelul alveolei pulmonare, unde se depun. Atunci când cantitatea de pulberi inhalată într-un interval de timp depăşeşte cantitatea ce poate fi eliminată în mod natural, apar disfuncţii ale plămânilor, începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene favorizează instalarea sau cronicizarea afecţiunilor cardiace.

În funcţie de compoziţia lor chimică, pulberile pot face parte şi din grupa poluanţilor cancerigeni. Este cazul pulberilor care adsorb la suprafaţa lor substanţe organice carcinogene, cum sunt hidrocarburile policiclice aromatice (PAH), printre care benzo(a)pirenul, benz(a)antracenul. Benzo(a)pirenul, cel mai răspândit poluant din grupa PAH, ia naştere în principal din procese de combustie, atât fixe cât şi mobile. El se volatilizează la temperaturile ridicate, condensând rapid la suprafaţa particulelor în suspensie. Prezenţa în aer a acestei substanţe recunoscute ca având efect cancerigen conduce la un risc crescut de cancer pulmonar.

Dintre poluanţii cancerigeni anorganici fac parte pulberile de azbest, precum şi cele care conţin arsen, crom, cobalt, beriliu, nichel şi seleniu.

La nivelul judeţului Suceava nu s-au realizat studii privind impactul poluării cu pulberi în suspensie asupra sănătăţii umane. Rezultatele monitorizării de către APM Suceava a concentraţiilor de pulberi totale şi PM10 în municipiul Suceava, precum şi măsurătorile indicative ale acestui poluant în alte localităţi urbane din judeţ pot constitui date de plecare pentru fundamentarea unor astfel de studii.

Starea de sănătate a segmentelor de populaţie cu risc crescut la expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto

Traficul rutier constituie o sursă de poluare importantă în judeţul Suceava datorită numărului mare de autovehicule existente, precum şi faptului că, datorită absenţei drumurilor


181

ocolitoare ale localităţilor, traficul de tranzit, are loc în interiorul ariilor locuite.Efectele asupra sănătăţii umane sunt legate de nocivitatea gazelor de eşapament care

conţin NOx, CO, SO2, CO2, compuşi organici volatili, particule încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc). Aceste noxe împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca probleme respiratorii acute si cronice, precum şi agravarea altor afecţiuni. Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii, precum şi fondul sonor permanent determină condiţii de apariţie a stresului, cu implicaţii uneori majore asupra stării de sănătate.

Sursele de emisie ale plumbului, la nivelul judeţului Suceava, sunt: autovehiculele care utilizează benzină cu plumb, surse în scădere în ultimii ani, prin creşterea ponderii autovehiculelor care utilizează benzină fără plumb şi motorină, procesele de combustie acombustibililor fosili (cărbunii şi păcura) în cazane energetice sau industriale, activităţile miniere de exploatare şi preparare a minereurilor, în scădere de asemenea în ultimii ani.

Eliminat în aer, plumbul contaminează elementele ce compun mediul ambiant. Din aerul pătruns în plămâni este absorbit în organism circa 40-50% din totalul plumbului conţinut. Din alimente şi apă plumbul este absorbit la nivelul tubului digestiv, în proporţie de 3-10%. Absorbţia plumbului este mai mare la copii decât la adulţi, deoarece metabolismul lor este mai intens. In urma intoxicaţiei cu plumb pot suferi tulburări sistemul nervos, aparatul renal, tractul gastro-intestinal, ficatul, aparatul cardiovascular şi glandele endocrine.

Întrucât rezultatele monitorizării de către A.P.M. Suceava a concentraţiilor de plumb în aer (prezent în pulberile atmosferice fracţia PM10) în municipiul Suceava, în staţia Sediu A.P.M., situată în cartierul Obcini, în apropiere de E85 (cca. 60 m), indică concentraţii foarte scăzute ale acestui poluant în atmosferă, se poate aprecia că în prezent nu există risc crescut de expunere cronică a populaţiei municipiului Suceava la plumbul atmosferic generat de traficul auto.

Totuşi, având în vedere că acţiunea acestui poluant sistemic este cumulativă şi de lungă durată, acţiunea plumbului atmosferic adăugându-se altor surse (apa, alimentele), în lipsa unei evaluări a plumbemiei şi a stării de sănătate pe segmente de populaţie cu risc crescut, nu se poate evalua corespunzător starea de sănătate a populaţiei în corelaţie cu acest factor de risc.

11.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Apa poate influenţa sănătatea populaţiei fie în mod direct prin calităţile sale biologice, chimice şi fizice, fie indirect.

Astfel cantitatea insuficientă de apă duce la menţinerea unei stări insalubre, a deficienţelor de igienă corporală, a locuinţei şi a localităţilor, rezultând răspândirea unor afecţiuni digestive (dezinteria si hepatita endemică) a unor boli de piele, etc.

Bolile umane produse ca urmare directă a calităţii apei, pot fi clasificate în: - boli cauzate de infecţii răspândite prin consum de apa infectată (diareea, febra tifoida,

hepatita A, salmoneloza, etc.). - boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice - boli cauzate de infecţii răspândite prin insecte cu stagii acvatice (ex. malarie). - boli cauzate de infecţii transmise prin animale acvatice nevertebrate

O alta influenţă directă a apei asupra sănătăţii populaţiei se produce prin calităţile sale, respectiv prin compoziţia sa chimică.

O serie întreagă de boli netransmisibile sunt considerate ca fiind determinate sau favorizate de compoziţia chimică a apei: guşa endemică, caria dentară şi fluoroza endemică, afecţiunile cardiovasculare, methemoglobinemia, intoxicaţiile cu plumb, intoxicaţiile cu cadmiu, crom, cianuri etc.

Acţiunea unor poluanţi organici pot produce totodată la modificări organoleptice ceea ce duce la limitarea utilizării apei, mai ales ca apă potabilă. Dintre aceşti poluanţi sunt consideraţi ca principali pesticidele, dintre care cele organoclorurate ocupă primul loc


182

datorita degradării lor biologice încete şi remanenţei prelungite în apă. Datorita solubilităţi hidrice reduse şi tendinţei de absorbţie pe suspensii, de asemeni reduse, acestea se găsesc în concentraţii de obicei scăzute. Ele au efecte ecologice pronunţate dar se pot manifesta şi asupra organismului uman, concentrându-se în ţesutul adipos, de unde, periodic, se pot mobiliza - mai ales în perioade de slăbire bruscă. Acţiunea lor este complexă şi se manifestă asupra ficatului, asupra sistemului nervos, asupra unor glande endocrine, asupra unor enzime etc.

Deasemenea, sistemele de alimentare învechite pot permite contaminarea microbiologică a apei (bacterii, viruşi, protozoare) prin eventualele fisuri sau neetanşeităţi existente. Pentru apa potabilă o sursă de poluare o reprezintă apa subterană contaminată şi utilizarea ei din puţuri/fântâni fără luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie. Având în vedere numărul locuitorilor expuşi, riscul este evaluat ca fiind semnificativ.

JudeţulDizenterii(nr.cazuri)

Hepatită A(nr.cazuri)

BDA(nr.cazuri)

Tuberculoză(nr.cazuri)

Suceava 15 169 2257 620

Tabel 11.4.2.1. Indicatori cu impact asupra sănătăţii la nivelul judeţului Suceava în anul 2007(date furnizate de Autoritatea de Sănătate Publică Suceava)

Monitorizarea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice de aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice se face de către Autoritatea de Sănătate Publică Suceava.

11.4.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate

Depozitele vechi de gunoi ale localităţilor urbane reprezintă atât surse de poluare a factorilor de mediu, neavând amenajările necesare pentru prevenirea poluării mediului, dar şi surse potenţiale de risc pentru sănătatea umană, îndeosebi prin acţiunea agenţilor patogeni. Acesta este cu atât mai crescut cu cât încă este permis accesul unor persoane „recuperatoare” de deşeuri reciclabile pe rampele de gunoi, cu riscurile îmbolnăvirilor datorate factorilor patogeni asociaţi depozitelor necorespunzătoare de deşeuri organice (în care proliferează diverse organisme şi microorganisme dăunătoare sănătăţii umane), dar şicontaminării chimice cu diverşi poluanţi proveniţi din diferitele tipuri de deşeuri industriale depozitate pe rampe. De asemenea, riscurile sunt datorate şi creşterii de animale domestice (porci, oi) pe rampele de deşeuri (îndeosebi municipiul Suceava).

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate duce la contaminarea cu diferite substanţe, precum şi la contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane.

Depozitele de deşeuri amenajate şi administrate necorespunzător, precum şi depozitarea necontrolată a deşeurilor afectează valorile estetice ale peisajului, determină un disconfort pentru populaţie, determină creşterea costurilor pentru refacerea mediului şi pentru îngrijirea sănătăţii.

În cazul depozitelor sau a containerelor pentru deşeuri menajere contaminarea microbiologică a atmosferei generează riscul unor boli infecţioase pentru locuitorii din vecinătate.

tone/cap de locuitorJudeţul 2003 2004 2005 2006

Suceava 0,240 0,234 0,253 0,279Tabel 11.4.3.1 Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor

11.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

În prezent, zgomotul reprezintă, la nivel european, o problemă generală, care afectează calitatea vieţii şi poate afecta chiar sănătatea umană, prin creşterea stress-ului, modificarea dinamicii somnului şi creşterea probabilităţii apariţiei afecţiunilor cardiace.


183

Poluarea fonică reprezintă principala sursă de disconfort reclamată de populaţia din mediul urban. Zgomotul determină un disconfort psihic care, în timp, poate conduce chiar la afectarea stării de sănătate

Surse de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezintă una din sursele cele mai importante de zgomot şi vibraţii din centrele populate. Alte surse sunt compresoarele şi ciocanele pneumatice, utilizate la construcţii şi întreţinerea reţelei stradale, comerţul stradal sau din pieţe, terasele în aer liber, discotecile, alte activităţi. În blocurile de locuinţe: lifturile, aparatele radio şi televiziune, maşinile electrocasnice, reprezintă tot atâtea surse de zgomot în cazul utilizării neraţionale.

Nu în ultimul rând, la poluarea sonoră, participă şi zgomotul produs de diferitele obiective industriale amplasate în perimetrul centrelor populate, mai ales dacă sunt la distanţă mică de centrele de locuit.

Dintre efectele zgomotului în exces asupra sănătăţii umane, fac parte: a) Iritarea. Deşi iritarea nu este un aspect al stării de sănătate, ea poate declanşa procese de degradare a stării de sănătate. Zgomotul este definit ca un „sunet nedorit”. Efectul cel mai obişnuit asupra omului este stimularea reacţiei de iritare. b) Pierderea sau diminuarea auzului: domeniul dinamic maxim al auzului este mai mare de 120 dB, variabil la diferiţi indivizi; pragul de iritare a urechii mijlocii este de 120-130 dB, iarpragul de durere 140 dB, acestea variind în funcţie de frecvenţa sunetului. Expunerea prelungită la niveluri foarte crescute de zgomot poate conduce la pierderea sau diminuarea auzului.c) Alte efecte. Multe studii europene indică corelaţia dintre expunerea cronică la zgomotul industrial şi de mediu şi creşterea incidenţei bolilor cardiovasculare, ulcerelor gastrice, sindromului de stres.

11.4.5. Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră

Se impun anumite măsuri pentru combaterea zgomotului în zonele urbane Aceste măsuri sunt:

- interzicerea claxonării în unele centre populate, remedierea defecţiunilor ivite în cazul mijloacelor de transport în comun şi al celor de mărfuri: tramvaie, autobuze, camioane grele, tractoare;

- întreţinerea reţelei stradale; - reglementarea circulaţiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferenţiate pe categorii de

vehicule, care să evite zonele compacte de locuinţe; - izolarea clădirilor de locuit, prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, cu calităţi

superioare.

11.4.6. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei

Abandonul, conform Legii 205/2004 completată şi modificată de Legea 9/2008, constă în lăsarea unui animal aflat în proprietatea şi îngrijirea omului pe domeniul public fără hrană, adăpost şi tratament medical.

În cazul în care au fost depistate animale abandonate inspectorii DSVA şi reprezentanţi ai IPJ dispun măsuri de sancţionare contravenţională a proprietarilor acestor animale în colaborare cu reprezentanţii organizaţiilor de protecţia animalelor care monitorizează aplicarea prezentei legi. În acelaşi timp este anunţat Consiliul local(pe raza căruia s-au depistat animalele abandonate) care are obligaţia să preia cu echipa proprie aceste animale, să efectueze tratamente de urgenţă cu personal sanitar veterinar propriu, să cazeze şi să hrănească aceste animale în adăposturi proprii, în vederea adopţiei sau valorificării în condiţiile legii.

În anul 2007 s-au înregistrat 1286 animale abandonate pe raza municipiului Suceava, din care aproximativ 800 câini se află în îngrijirea Depozitului de câini comunitari înfiinţat de


184

Primăria municipiului Suceava în anul 2005, în zona industrială Burdujeni (fosta IFA), din aceştia aproximativ 200 de câini au fost adoptaţi. Primăria municipiului Suceava, prin angajaţii Direcţiei Domeniului Public asigură următoarele servicii: strângerea câinilor abandonaţi, hrană, asistenţă medicală (inclusiv sterilizare), publicitate pentru adopţie.

În oraşul Gura Humorului, în anul 2007, s-au identificat 56 câini abandonaţi.

Bolile ce pot fi transmisibile de la animalele abandonate, conform datelor furnizate de la Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, sunt:

- la carnasiere (câine, pisică) boli de natură infecţioasă: turbarea, antraxul, leptospiroza, pasteureloza,

boala zgârâieturii de pisică; boli de natură parazitară: - ectoparazitoze: dermatofitoze

- endoparazitoze: echinococoza, toxoplasmoza, giardoza, toxocaroza

- la cabaline: boli de natură parazitară: endoparazitoze: trichineloza boli de natură infecţioasă: morva, antraxul, leptospiroza

11.5. Obiective şi măsuri

În zonele urbane, în ultimele decenii, datorită schimbărilor fundamentale în sferele instituţionale, spaţiale, sociale, economice şi tehnologice, problemele de mediu s-au accentuat, afectând tot mai mult calitatea vieţii cetăţenilor.

Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zonele urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătăţirii calităţii acestui mediu revine autorităţilor locale. În prezent edilii oraşelor trebuie să înţeleagă că este necesară dezvoltarea funcţiei urbane, adoptând decizii şi programe ţinând cont de Documentul fundamental al dezvoltării durabile la nivel naţional şi global, adoptat la Rio de Janeiro (1992) de către 178 de state. Aceştia, trebuie să mai ţină seama şi de prevederile celui de-al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu (6th Environmental Action Programme), care a făcut apel la dezvoltarea unei Strategii Tematice pentru Mediul Urban, având ca obiectiv general “contribuţia pentru o mai bună calitate a vieţii prin abordarea integrată a zonelor urbane” şi care să contribuie “la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi bunăstării sociale pentru cetăţeni printr-un mediu urban în care nivelul de poluare nu produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi asupra factorilor de mediu, încurajând dezvoltarea urbană durabilă”.

Problema cheie a dezvoltării urbane durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea continuării dezvoltării economice şi sociale, dar fără a ignora îmbunătăţirea stării mediului, singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare. Dezvoltarea durabilă este strategia care stabileşte direcţia şi obiectivele necesare corelării corespunzătoare dezvoltării economice şi sociale cu aspectele de protecţie a mediului. Strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu în cadrul unui judeţ, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, este Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului iar în cadrul unui oraş poate fi Planul Urban de Management al Mediul sau Agenda Locală 21.

În cursul anului 2007, a demarat acţiunea de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Suceava, elaborarea Planului Urban de Management al Mediului (PUMM) pentru municipiul Suceava şi a continuat derularea acţiunilor cuprinse în Agenda Locală 21 pentru municipiile Vatra Dornei, Fălticeni şi pentru oraşul Gura Humorului.

Prin analiza SWOT, care s-a efectuat în cadrul procesului de revizuire a PLAM al jud. Suceava, cât şi în procesul de elaborare a PUMM al mun. Suceava, au fost identificare următoarele probleme de mediu pentru zonele urbane: diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane din municipiile şi

oraşele din judeţul Suceava; modificarea folosinţei unor terenuri naturale, în sensul antropizării;


185

insuficienţa infrastructurii stradale urbane (din punct de vedere al capacităţii de preluare a traficului şi a stării carosabilului);

nivelul scăzut de educaţie ecologică a populaţiei şi gradul redus de implicare a publicului în luarea deciziilor;

poluarea sonoră; deficienţe în dezvoltarea urbanistică, peisagistică şi estetică a localităţilor din judeţ; nivelul scăzut al eficienţei energetice şi de izolare fonică a clădirilor; lipsa şoselelor de centură pentru traficul de tranzit urban si pentru traficul industrial.

Obiectivele specifice propuse pentru rezolvarea problemelor de mediu identificate în zonele urbane sunt: amenajarea de noi spaţii verzi; reabilitarea parcurilor şi spaţiilor verzi existente; asigurarea dezvoltării şi organizării zonelor de locuit, cu respectarea normelor

prevăzute pentru spaţiile verzi; reabilitarea şi reamenajarea zonelor de agrement existente în localităţile urbane; dezvoltarea unor noi parcuri de cartier şi amenajarea spaţiilor de joacă pentru copii; reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal; fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri unice semaforizate, marcaje

stradale, locuri de parcare, piste pentru biciclişti şi artere pietonale; respectarea delimitărilor urbanistice privind dezvoltarea zonelor industriale; realizarea unor drumuri ocolitoare; informarea şi conştientizarea publicului cu privire la problemele de mediu specifice

zonelor urbane; realizarea / modernizarea sistemelor centralizate de încălzire a locuinţelor şi

dezvoltarea sistemelor de cogenerare; stimularea populaţiei pentru realizarea lucrărilor de izolare termică a construcţiilor de

locuit.

11.5.1. Poluarea aerului

România a transpus în legislaţia internă actele normative europene din domeniul calităţii aerului, fiind în prezent în curs de implementare a acestora.

Obiectivul general este cel de îmbunătăţire a calităţii atmosferei şi respectarea obligaţiile asumate de România în cadrul negocierilor capitolului 22 „Mediu” la acest capitol şi care trebuie realizate în termenele negociate. Acestea implicând o serie de costuri, atât pentru autorităţile de mediu, cum sunt cele legate de monitorizarea şi raportarea la UE acalităţii aerului în conformitate cu noile prevederi legale, cât şi pentru agenţii economici poluatori şi autorităţile administraţiei publice locale.

Măsurile care trebuie luate în acest domeniu vizează: realizarea unor nivele de calitate a aerului care să nu aibă impact sau să nu

presupună un risc crescut pentru sănătatea populaţiei şi starea mediului; asigurarea faptului că noile standarde de calitate a aerului, inclusiv standardele pentru

particule, dioxid de sulf, monoxid de carbon, metale grele şi hidrocarburi aromatice, vor fi atinse până în anul 2007 şi respectiv 2010 şi a faptului că standardele pentru sursele mobile şi punctuale de poluare sunt respectate.Obiectivele specifice propuse pentru rezolvarea problemelor de mediu cu care se

confruntă multe localităţi urbane din judeţul Suceava, din domeniul calităţii aerului, sunt: reducerea poluării cu pulberi în suspensie a atmosferei unor localităţi urbane, din

judeţul Suceava; utilizarea resurselor neconvenţionale de energie şi creşterea eficienţei instalaţiilor

generatoare de energie existente;


186

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul energetic, transporturi, depozitare deşeuri etc.

încadrarea în valorile limită de emisie a instalaţiilor mari de ardere din mun. Suceava (LCP)

Măsurile care trebuie luate pentru realizarea acestor obiective specifice sunt: reabilitarea şi modernizarea sistemului stradal; fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri unice semaforizate, marcaje

stradale, locuri de parcare, piste pentru biciclişti şi artere pietonale; continuarea procesului de modernizare a transportului public urban în mun. Suceava; realizarea de rute ocolitoare pentru traficul industrial şi de tranzit pentru municipiile

Suceava, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc; plantarea de perdele vegetale de protecţie; realizarea/modernizarea sistemelor centralizate de încălzire a locuinţelor şi

dezvoltarea sistemelor de cogenerare; stimularea populaţiei pentru realizarea lucrărilor de izolare termică a construcţiilor de

locuit.

11.5.2. Poluarea apei

În procesul de revizuire a PLAM, în domeniul Apă, au fost identificate următoarele problemele cu care se confruntă mediul urban:- poluarea apelor datorită neepurării sau epurării insuficiente a apelor reziduale menajere şi industriale;- lipsa infrastructurii pentru alimentarea cu apă/canalizare a unor localităţi sau starea tehnică necorespunzătoare a acesteia din alte localităţi.

Obiectivul general este îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane.Pentru rezolvarea problemelor identificate s-au propus mai multe obiective specifice

dintre care menţionăm:- reducerea poluării apelor prin creşterea gradului de epurare a apelor reziduale menajere şi industriale;- creşterea numărului de populaţie care să beneficieze de infrastructura de apă/canal.

Măsurile care trebuie luate pentru realizarea acestor obiective sunt:- realizarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în oraşele noi;- modernizarea staţiilor de epurare existente pentru apele reziduale menajere şi

industriale;- extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în toate municipiile şi oraşele

din judeţ;- modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în oraşele judeţului.Astfel în mun. Suceava se va implementa proiectul ISPA “Reabilitarea si optimizarea

sistemelor de alimentare cu apa, canalizare şi modernizare a Staţiei de epurare Suceava” al cărui beneficiar este Consiliul Local Suceava. De asemenea, va continua Programul SAMTID – Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în 7 localităţi urbane, din jud. Suceava: Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului,Rădăuţi, Siret, şi Solca.

Se vor căuta fonduri pentru a finanţa astfel de lucrări în toate localităţile urbane din judeţ.

11.5.3. Deşeuri

La domeniul Deşeuri, în procesul de revizuire a PLAM, au fost identificate următoarele probleme: Lipsa depozitelor zonale de deşeuri, staţiilor de transfer şi facilităţilor de tratare a

deşeurilor biodegradabile; Insuficienta dezvoltare a sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor;


187

Grad scăzut de conştientizare a populaţiei, a autorităţilor şi a operatorilor economici cu privire la managementul deşeurilor;

Poluarea factorilor de mediu în vecinătatea depozitelor de deşeuri municipale şi industriale din judeţul Suceava.Obiectivul general care se impune din problemele identificate şi care coincide cu cel al

strategiei şi programelor naţionale, regionale şi locale, din domeniul deşeurilor, este Reducerea efectelor negative ale deşeurilor asupra calităţii mediului şi a sănătăţii umane.

Îmbunătăţirea calităţii mediului prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din localităţile urbane este un obiectiv specific care rezultă din problemele identificate.

În vederea atingerii acestui obiectiv au fost propuse mai multe măsuri. Consiliul Local Suceava, în Planul de Management al Mediului Urban al municipiului Suceava a propus următoarele măsuri/acţiuni: Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în

municipiul Suceava; Închiderea depozitului de deşeuri municipale „Mirăuţi” – municipiul Suceava şi

ecologizarea zonei; Implementarea sistemului de colectare, depozitare şi gestionare a deşeurilor de

echipamente electrice şi electronice; Sistem integrat de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări.

De asemenea, vor continua demersurile pentru Înfiinţarea a două depozite ecologice, unul la Suceava şi unul la Câmpulung Moldovenesc, cu infrastructura necesară pe teritoriul întregului judeţ Suceava, inclusiv organizarea colectării, transportării, revalorificării resturilor menajere, proiect aflat în atenţia Consiliului Judeţean Suceava.

Consiliul Local Gura Humorului va continua implementarea proiectului „Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de transfer pentru deşeuri urbane/comunale la nivelul zonei acoperite de oraşul Gura Humorului şi loc. Ostra, M-rea Humorului, Stulpicani, Frasin, Valea Moldovei din jud. Suceava” iar Consiliul Local Vatra Dornei continuă derularea proiectului „Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi realizarea unei staţii de transfer a deşeurilor municipale”.

Se va continua acţiunea de identificare de fonduri pentru realizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare a vechilor depozite de deşeuri municipale din municipiile Fălticeni, Vatra Dornei şi Suceava.

11.5.4. Poluarea sonoră

Prin Directiva 2002/49/CE a Parlamentului şi Consiliului European, referitoare la evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, sunt prevăzute măsuri şi iniţiative specifice privind reducerea zgomotului ambiental, care completează şi dezvoltă măsurile comunitare privind zgomotul emis de sursele majore: vehicule rutiere, feroviare, aviaţie, echipamente utilizate în exterior.

În prezent, reglementarea în domeniul zgomotului ambiental este realizată prin H.G. 321/2005, cu completările şi modificările ulterioare, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, care transpune Directiva UE nr. 2002/49/CE. Acest act normativ are drept obiectiv evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri: determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin întocmirea hărţilor de zgomot; punerea la dispoziţie publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele

sale; adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune, având ca

scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în special a nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane.Planurile de acţiune se elaborează pentru prevenirea creşterii sau reducerea

nivelurilor zgomotului ambiental, acolo unde acesta depăşeşte limitele maxim admise, şi


188

pentru a menţine calitatea mediului din punct de vedere al zgomotului ambiental, acolo unde acesta are niveluri acceptabile.

Această hotărâre de guvern reprezintă cadrul general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului emis de sursele majore, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale şi mecanismele mobile. Ea vizează zgomotul ambiental la care este expusă populaţia, în special din: zonele urbane construite, mai ales pentru cele construite pe verticală; parcurile şi grădinile publice; zonele liniştite din aglomerări şi din spaţiile deschise; apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la

zgomot.Autorităţile administraţiei publice locale din judeţul nostru urmează să elaboreze,

potrivit prevederilor HG 321/2005, pentru localităţile aflate în administrarea lor, mai mici de 250.000 de locuitori, hărţi de zgomot, hărţile strategice de zgomot şi planurile de acţiune aferente acestora, începând cu anul 2011.

Pentru ca acţiunile de implementare să fie corect orientate, este necesară colectarea, compararea şi raportarea datelor privind nivelul de zgomot ambiental în conformitate cu criterii comparabile, stabilite prin această directivă. Aceasta implică folosirea indicatorilor armonizaţi de zgomot şi a metodelor de evaluare, ca şi a criteriilor ce trebuie avute în vedere în cazul întocmirii hărţilor de zgomot. Indicatorii de zgomot sunt: nivelul de presiune sonoră continuu echivalent, ponderat A, zi-seara-noaptea, pentru

a evidenţia disconfortul nivelul de presiune sonoră continuu echivalent noaptea, pentru a evalua perturbarea

somnului.

Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii adecvate, susţinută de reglementări legislative corespunzătoare.

Conform prevederilor legislaţiei în vigoare evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant se realizează prin implementarea unor măsuri: determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului; asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiant, potrivit

prevederilor HG nr. 878/2005 referitoare la accesul publicului la informaţia de mediu; adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru

prevenirea şi reducerea nivelurilor de zgomot.

11.5.5. Animale abandonate

Autorităţile publice locale au ca şi obiectiv reducerea numărului de câini fără stăpân care circulă pe străzi şi agresează cetăţenii şi conştientizarea proprietarilor de câini asupra respectării prevederilor legale cu privire la circulaţia câinilor precum şi constituirea unei baze de date privind populaţia canină de pe raza municipiilor şi oraşelor.

Prinderea şi transportul câinilor fără stăpân de pe străzile, din pieţele şi parcurile municipiilor şi oraşelor, sancţionarea proprietarilor de câini care circulă cu aceştia pe domeniul public fără botniţă şi lesă, inventarierea după metodologia stabilită a numărului de câini existenţi în gospodăriile populaţiei, costituie o necesitate pentru localităţile urbane din judeţ.

Ca obiectiv, Primaria oraşului Gura Humorului îşi propune achiziţionarea unui teren situat în extravilanul oraşului – zona lunca Moldovei, în vederea amenajării unui adăpost cu o capacitate de cca 40 de locuri, echipat cu fosă septică, apă curentă şi cuşti individuale, pentru câinii abandonaţi.

Pentru anul 2008, Primăria municipiului Suceava doreşte dezvoltarea parteneriatelor cu asociaţiile pentru protecţia animalelor şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru câinii


189

comunitari capturaţi pe raza municipiului Suceava.

11.5.6. Transportul

O sursă de poluare a mediului, tot mai importantă şi în localităţile urbane din judeţul nostru, o reprezintă transportul, în special transporturile rutiere. Creşterea numărului de autovehicule de la an la an, corelată cu calitatea tehnică scăzută a multora dintre ele şi cu starea tot mai precară a drumurilor/străzilor, determină agravarea impactului negativ asupra factorilor de mediu.

Cel mai afectat factor de mediu este aerul, datorită emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2, CH4, N2O), a gazelor acidifiante (NOx, SO2), CO, compuşi organici volatili, hidrocarburi policiclice aromatice, pulberi, Pb. Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului folosit şi de condiţiile tehnice de funcţionare.

Un factor agravant al impactului asupra mediului urban şi sănătăţii umane datorat transportului rutier îl reprezintă faptul că emisiile se fac la nivelul solului, adică al respiraţiei umane, şi sunt difuze, adică sunt răspândite pe tot teritoriul localităţilor.

Transportul urban reprezintă sursa principală de poluare a aerului, de poluare sonoră şi principalul factor de stres pentru locuitorii oraşelor, care poate afecta destul de grav sănătatea populaţiei.

De aceea se impun o serie de măsuri concertate care să conducă la reducerea impactului negativ al acestuia asupra mediului urban.

Există mai multe soluţii pentru rezolvarea problemelor cauzate de transport cum ar fi: utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaţional; implementarea măsurilor preventive pentru limitarea poluării (de exemplu inspecţia şi

controlul în trafic a stării tehnice a autovehiculelor rutiere, licenţierea agenţilor economici pentru efectuarea de servicii sau activităţi conexe transporturilor, promovarea mecanismelor financiare menite să favorizeze utilizarea modurilor de transport mai puţin poluante şi care presupun un consum redus de combustibil);

aplicarea tehnologiilor de depoluare specifice, cum ar fi utilizarea convertoarelor catalitice;

interzicerea traficului în unele zone ale oraşelor; încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun; încurajarea mersului pe jos şi pe bicicletă.

Problemele de mediu cu privire la transport identificate în cadrul mediului urban al judeţului Suceava sunt următoarele: Insuficienţa infrastructurii stradale urbane (din punct de vedere al capacităţii de

preluare a traficului şi a stării carosabilului); Poluarea sonoră şi poluarea cu pulberi a aerului datorită traficului; Lipsa şoselelor de centură pentru traficul de tranzit urban si pentru traficul industrial.

Obiectivul principal care se desprinde din problemele identificate este Reducerea poluării aerului, a poluării sonore şi a stresului, datorită transportului urban.

Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare mai multe măsuri dintre care amintim:

Modernizarea sistemului stradal şi fluidizarea circulaţiei rutiere în toate municipiile şi oraşele judeţului;

Salubrizarea corespunzătoare a străzilor; Modernizarea parcului auto; Fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri unice semaforizate /marcaje

stradale; Dirijarea traficului greu pe trasee periferice; Limitarea efectuării transportului industrial prin zone rezidenţiale; Crearea de căi de acces pentru pietoni şi biciclişti; Plantarea de perdele vegetale de protecţie.


190

Majoritatea municipalităţilor din judeţ au stabilit în strategiile lor de dezvoltare astfel de măsuri, care să conducă la un transport durabil. Primăria municipiului Suceava se preconizează achiziţia a 5-6 autobuze (euro 3 şi euro 4).

11.5.7. Spaţiile verzi

Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale din ultimii anii, nu a ţinut seama şi de aspectele de mediu, contribuind la o degradarea a spaţiilor verzi sau chiar la distrugerea acestora, în multe localităţi din judeţul Suceava.

Pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a calităţii vieţii, prin creşterea suprafeţelor de spaţii verzi din localităţi, protejarea şi gestionarea durabilă a acestora, precum şi creşterea standardelor de viaţă ale locuitorilor şi lipsa unor reglementări în domeniu, au condus la apariţia Ordonanţei de urgenţă nr. 114/2007, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.

Astfel, schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013. Autorităţile administraţiei publice locale mai au şi obligaţia de a întocmi un program, în care vor fi evidenţiate etapele de realizare a obligaţiei privind asigurarea normei de spaţiu verde/locuitor, cu indicarea termenelor intermediare propuse.

Obiectivele pe care trebuie să le realizeze fiecare localitate urbană trebuie să fie cele din legislaţia în vigoare respectiv, cele menţionate mai sus.

Prezenţa spaţiilor verzi pe teritoriul localităţilor urbane, destinate să suplinească deficitul de habitate naturale rezultat ca urmare a ocupării teritoriului cu construcţii cu diverse funcţiuni, constituie o necesitate atât sub aspectul asigurării confortului psihic al populaţiei, a satisfacerii cerinţelor de ordin estetic, cât şi al protecţiei sănătăţii umane şi mediului.

Pentru extinderea/menţinerea şi întreţinerea spaţiilor verzi în mediul urban, sunt necesare acţiuni cum sunt: Inventarierea şi analiza suprafeţelor cu spaţii verzi intraurbane şi periurbane existente,

reglementarea şi monitorizarea atentă a acestora; Stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane; Conservarea suprafeţei spaţiilor verzi existente şi realizarea de noi spatii verzi; Reabilitarea zonelor intra şi periurbane verzi degradate; Extinderea perdelelor de protecţie în zonele industrializate şi pe marginea drumurilor

intens circulate; Eliminarea construcţiilor ilegale intraurbane şi redarea terenurilor în circuitul spaţiilor

verzi, recreative sau de joacă; Amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joacă, bănci; Continuarea acţiunilor de plantare a arborilor şi arbuştilor în parcuri.

Primăria Municipiului Suceava îşi propune pentru anul 2008- producerea în seră proprie a cca 650.000 fire flori, plantarea a 30.000 fire arbuşti pentru gard viu/3.600 ml, refacerea gazonului distrus prin lucrări de reabilitare termică, plantarea a 1500 arbori ornamentali, plantarea a 1500 buc de rabori şi arbuşti în spaţiile verzi din cadrul imobilelor de locuit.

11.5.8. Agenda Locală 21

Conform prevederilor stabilite în cadrul Conferinţei de la Rio de Janeiro, fiecare autoritate locală are obligaţia de a elabora propria strategie locală de dezvoltare durabilă.

În cel de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene – „Către


191

Durabilitate” – se recunoaşte faptul că „autorităţile locale deţin un rol deosebit de important în asigurarea durabilităţii dezvoltării, prin exercitarea funcţiilor lor statutare de autorităţi competente faţă de multe din directivele şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a principiului subsidiarităţii”.

Ghidul de implementare a conceptului unanim acceptat de „dezvoltare durabilă”, care a fost definit, dezvoltat şi adoptat oficial la nivel planetar, în 1992, la întâlnirea de la Rio de Janeiro şi care reprezintă „capacitatea de a satisface necesităţile generaţiei actuale fără a compromite şansa generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi” este Agenda 21 Locală.

Agenda 21 reflectă un consens global, voinţa politică la cel mai înalt nivel pentru dezvoltare şi cooperare în probleme de mediu, arătând că populaţia, consumul şi tehnologia sunt forţe primare ale schimbărilor de mediu. Este un ghid care oferă politici şi programe care permit realizarea unui echilibru viabil între consum, populaţie şi capacitatea pământului de a întreţine viaţa.

Prin implementarea Agendei 21 Locale se urmăreşte integrarea problemelor de protecţie a mediului în procesul de luare a deciziei la nivel local în sectoarele social şi economic, formându-se astfel un parteneriat strategic.

De asemenea, se urmăreşte şi implicarea publicului în monitorizarea şi raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplicării Agendei 21 Locale încurajează participarea întregii comunităţi (mediu de afaceri, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale şi chiar participarea individuală a cetăţenilor), întrucât dezvoltarea durabilă presupune o planificare pe termen lung, cu recunoaşterea interdependenţei dintre factorii sociali, economici şi de mediu care afectează sănătatea şi calitatea vieţii.

Implementarea Agendei 21 Locale va avea efecte economico-sociale ce vor duce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale întregii populaţii. De aceea, participarea cetăţenilor este foarte importantă, întrucât ei trebuie să fie conştienţi că este necesar să îşi asume responsabilitatea efectelor imediate sau viitoare ale acţiunilor lor.

Începând din anul 2000, România a început implementarea Agendei 21 locale cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Guvernului Marii Britanii şi Guvernului Canadei, prin proiectul „Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă”.

În anul 2003, urmare rezultatelor obţinute prin acest proiect-pilot, prin care s-a realizat Agenda Locală 21 în 9 municipii din ţară, s-a decis extinderea Programului în alte 40 de municipalităţi în perioada 2003-2007. Această extindere a avut loc urmare unui Protocol de colaborare între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Federaţia Autorităţilor Locale din România şi Centrul Naţional de Dezvoltare Durabilă (CNDD).

Faza de extindere a acestui program va întări parteneriatul public-privat, iniţiat la nivel local, care va transforma priorităţile identificate de comunităţi în proiecte demonstrative şi de investiţii, care vor fi totodată obiective prioritare în Planul local de acţiune pentru mediu al judeţului.

În judeţul Suceava au fost selectate municipiile Vatra Dornei şi Fălticeni pentru a începe realizarea Agendei 21 Locale în anul 2003, iar în luna mai 2005 şi oraşul Gura Humorului.

În portofoliul de proiecte cuprinse în aceste agende se regăsesc proiecte vizând rezolvarea aproximativ a aceloraşi probleme de mediu, în principal legate de dezvoltarea infrastructurii privind alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, managementul deşeurilor în conformitate cu prevederile directivelor europene, dezvoltarea spaţiilor verzi, ameliorarea calităţii aerului etc.

Dintre proiectele prioritare de protecţia mediului identificate în cadrul programului Agenda Locală 21 în municipiul Fălticeni, în anul 2007, au fost în derulare proiectele:

- Reabilitare reţea alimentare apă în mun. Fălticeni – prin programul SAMTID – stadiul fizic de realizare 50%; este încă în derulare.


192

- Realizare studii pentru reabilitare şi extindere sistem de canalizare şi furnizarea de facilităţi pentru epurarea apelor uzate la standarde de mediu europene în mun. Fălticeni –prin programul PHARE CES 2005; este încă în derulare.

În conformitate cu prevederile strategiei municipale, în Fălticeni, se practică o colectare selectivă a deşeurilor şi această acţiune va continua. Conform Strategiei Regionale de Gestiune a Deşeurilor, corelată cu strategia locală, municipiul Fălticeni trebuie să-şi construiască o Staţie de Sortare şi Transfer pentru deşeurile menajere din zona municipiului. Realizarea acestei staţii are ca termen de realizare perioada 2008-2009.

Dintre proiectele prioritare de protecţia mediului identificate în cadrul programului Agenda Locală 21 în municipiul Vatra Dornei, în anul 2007, au fost în derulare proiectele:

- Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în mun. Vatra Dornei – prin programul SAMTID – stadiul fizic de realizare 60%; este încă în derulare.

- Reabilitarea sistemului de colectare, transport şi realizarea unei staţii de transfer a deşeurilor municipale – prin programul PHARE – stadiul fizic de realizare: în urma licitaţiilor au fost atribuite contractele pentru echipamente, utilaje, proiectare staţie de transfer.

- Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică, respectiv CT1 şi CT2 – în cadrul proiectului Utilităţi şi mediu la standarde europene – stadiul fizic de realizare 100%.

De asemenea s-au identificat surse de finanţare pentru proiectele:- Reabilitarea Parcului municipal Vatra Dornei prin proiectul PHARE – Refacerea şi

dezvoltarea infrastructurii pentru turism în Parcul balnear Vatra Dornei; proiectul se va implementa în perioada 2008-2010.

- Retehnologizarea Staţiei de epurare a apelor uzate precum şi reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare – finanţare prin programul PHARE; proiectul se va implementa în perioada 2008 – 2009.

Dintre proiectele prioritare de protecţia mediului identificate în cadrul programului Agenda Locală 21 în oraşul Gura Humorului, în anul 2007, au fost în derulare proiectele: Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă în oraşul Gura

Humorului - prin programul SAMTID – stadiul fizic de realizare 20%; este încă în derulare.

Sistem de colectare selectivă şi amenajare staţie de transfer pentru deşeuri în zona localităţii Gura Humorului – în derulare, realizat în proporţie de 44%.

Reabilitare şi extindere alimentare cu apă potabilă, extindere reţea de canalizare menajeră şi pluvială, construcţie staţie de epurare a apelor uzate în cartierul Voroneţ –proiect realizat în proporţie de 20%.

Reabilitare şi extindere spaţiu verde Lunca Moldovei – Faza I – prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi –proiect realizat în proporţie de 20%.

APM Suceava a făcut parte din Comitetele locale de coordonare a proiectelor Agenda 21 Locală a celor trei localităţi şi din grupurile de lucru privind protecţia mediului. De asemenea, monitorizează derularea proiectelor de mediu cuprinse în portofoliile de proiecte aferente strategiilor de dezvoltare din Agenda Locală 21.


193

CAPITOLUL 12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

12.1 Agricultura

12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul

Agricultura, alături de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenţi poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental. Este practic unanim acceptat faptul că agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi a apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări.

Gradul înalt de fragmentare al proprietăţii agricole determinat de punerea în posesie, orientarea parcelelor din deal în vale, slaba dotare cu utilaje agricole a deţinătorilor de teren, lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unei fertilizări raţionale bazate pe studii agrochimice a solurilor, au creat şi încă mai creează probleme în practicarea unei agriculturi durabile la nivelul judeţului Suceava.

Dezvoltarea durabilă a sectorului agricol presupune elaborarea unor politici menite să asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocupările privind protecţia mediului, astfel încât să se realizeze concomitent bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială.

Pentru a descrie interacţiunea agriculturii cu mediul sunt utilizaţi următorii indicatori:

a) Consumul de îngrăşăminte chimiceConsumul de îngrăşăminte chimice reprezintă intensitatea utilizării fertilizanţilor chimici

asupra suprafeţei agricole şi se calculează ca un raport între consumul de îngrăşăminte chimice (azotoase, potasice şi fosfatice) şi suprafaţa totală agricolă.

În tabelul 12.1.1.1. este prezentată o evoluţie a consumului de îngrăşăminte chimice în judeţul Suceava, în perioada 2003-2007. Se constată o creştere semnificativă la consumul de îngrăşăminte chimice potasice în 2006, comparativ cu 2003 :

Consumul de îngrăşăminte chimice (kg/ha) Judeţul Tip 2003 2004 2005 2006 2007

Azotoase 63 66 40 43 42Fosfatice 22 22 16 33 16Potasice 7 8 8 36 8

Suceava

Total 92 96 64 112 66

Tabel 12.1.1.1 Consumul de îngrăşăminte chimice în perioada 2003-2007 (Sursa D.A.D.R. )

b) Consumul de pesticide:Acest indicator reprezintă intensitatea utilizării pesticidelor în agricultură. În categoria

pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele. Utilizarea pesticidelor in agricultură este măsurată în kg de substanţă activă pe unitatea de suprafaţă agricolă (hectare):

Consumul de pesticide (kg/ha)JudeţulTip 2003 2004 2005 2006 2007

Insecticide 0,39 0,54 0,68 1,11 0,77Fungicide 1,48 1,04 1,48 1,85 2,01SuceavaErbicide 1,49 1,90 1,41 1,32 1,34

Tabel 12.1.1.2. Consumul de pesticide în perioada 2003-2007(Sursa D.A.D.R. )

În anul 2007, se constată o creştere de 2 ori a consumului de insecticide faţă de anul


194

2003. Consumul de fungicide în agricultura judeţului Suceava este de 1,35 ori mai mare faţă de consumul din anul 2003, în timp ce consumul de erbicide a fost mai mic decât cel din 2003.

12.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfectionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

În judeţul Suceava, sectorul privat deţine cea mai mare parte a suprafeţei agricole. În ultimii ani producătorii agricoli înclină spre o eficientizare a folosirii terenului, prin comasări de suprafeţe, în sensul creerii de exploataţii cu dimensiuni optime care să le permită folosirea tehnologiilor specifice fiecărei culturi.

Evoluţia suprafeţelor de teren introduse şi respectiv scoase definitiv din circuitul agricol în perioada 2003-2007, conform datelor furnizate de D.A.D.R. Suceava, este prezentată în tabelul 12.1.2.1.

Evoluţia suprafeţei agricole (ha)Supraf.(ha) introdusă in

circuitul agricolSuprafaţa (ha) scoasă din circuitul agricolJudeţul

2003 2004 2005 2006 2003 2004 2005 2006 2007Suceava - - - 7,1 - - 26,31 144,0 80,4

Tabel 12.1.2.1. Evoluţia suprafeţei agricole în judeţ în perioada 2003-2007

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe, în judeţul Suceava în perioada 2002-2007 este cea din tabelul de mai jos:

AnulJudeţul

Repartitia terenurilor

agricole (ha)

2002 2003 2004 2005 2006 2007*

Arabil 179.859 180.494 180.620 180.771 181.316 180.621Păşuni 91.108 90.450 90.430 90.250 89.888 90.565Fâneţe 74.819 75.675 75.700 75.711 75.057 75.681Vii 0 0 0 0 0 0Livezi şi pepiniere pomicole

3.345 3.207 3.060 3.030 3049 2.889Suceava

Total 349.131 349.826 349.810 349.762 349.310 349.756

Tabel 12.1.2.2. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în perioada 2003-2006 (Sursa DJS Suceava – per. 2002-2006; * sursa DADR Suceava –2007)

Rezultă o creştere a terenurilor agricole din 2002 în 2007 cu 625 ha.

12.1.2.1. Evoluţia utilizǎrii solului în agriculturǎ

Pentru a descrie evoluţia utilizării solului în agricultură se foloseşte indicatorul intensitatea agriculturii. Acesta are drept scop evidenţierea schimbărilor survenite în utilizarea productivă sau neproductivă a terenurilor agricole şi se calculează ca raport între suprafaţa agricolă din anul curent şi suprafaţa agricolă dintr-un an de referinţă. Considerând ca an de referinţă anul 2003, constatăm, din tabelul de mai jos, creşterea intensităţii agriculturii cu 0,179% în 2007.

Intensitatea agriculturii %Judet 2003 2004 2005 2006 2007

Suceava 100 100,199 100,194 100,188 100,179

Tabel 12.1.2.1.1. Intensitatea agriculturii în perioada 2003-2007


195

12.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Anual sunt retrase din circuitul agricol suprafeţe arabile variabile, în scopul utilizării terenurilor pentru construcţii de locuinţe, desfăşurarea unor activităţi economice etc..

Evoluţia suprafeţelor de teren scoase definitiv din circuitul agricol în perioada 2003-2007, conform datelor furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava în anul 2007, este prezentată în tabelul 12.1.2.2.1.

Judeţul Anul Suprafaţa (ha)

2003 8,91852004 10,72792005 26,62912006 206,288

Suceava

2007 120,400

Tabel 12 .1.2.2.1. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol în judeţul Suceava în perioada 2003-2007

12.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite şi a suprafeţelor de păduri regenerate

Suprafata impădurită (ha)Judet

2002 2003 2004 2005 2006 2007Suceava 1071 731 918 1039 1375 1028*

Tabel 12.1.2.3.1. Evoluţia suprafeţelor impădurite la nivel de judet(Sursa D.J.S. Suceava – 2002 – 2006, * 2007 - Sursa Direcţia Silvică Suceava )

Suprafata de pădure regenerată (ha)Judet2003 2004 2005 2006 2007

Suceava 446 248 1094 1894 1028

Tabel 12.1.2.3.2. Situaţia suprafeţelor de păduri regenerate în perioada 2003-2007(Sursa Direcţia Silvică Suceava)

12.1.2.4. Evolutia şeptelului (bovine, porcine, păsări)

Judeţul Suceava avea înainte de 1989 o bogată tradiţie în domeniul zootehnic, domeniu foarte bine reprezentat în judeţ. După 1989 s-a înregistrat o scădere importantă a şeptelului la nivelul judeţului, prin desfiinţarea fostelor unităţi de stat.

Treptat, această activitate a început să se dezvolte din nou, în zona privată, aşa încât se constată o evoluţie pozitivă în domeniul zootehnic în ultimii ani, conform datelor furnizate de D.A.D.R. Suceava.

- mii capete -Efective (nr. de capete)Nr.

crt.Categorii de

animale 2003 2004 2005 2006 20071. Bovine total 169 170 175 179 1822. Vaci lapte 118 112 110 117 1203. Alte bovine(bubaline) 0 0 0 0 04. Ovine total 192 223 233 233 2335. Caprine 7 7 7 7 106. Porcine 103 115 146 145 1487. Păsări total 1394 1450 1470 1495 15008. Găini ouătoare 1000 1000 1000 1000 11009. Cabaline 72,7 72,98 43,1 43,24 36,4910. Animale blanã 0,500 0,600 0,500 0,342 1,8

Tabel 12.1.2.4.1. Evolutia şeptelului în perioada 2003-2007


196

12.1.2.5. Agricultura ecologică

În conformitate cu Ordinul MAPDR 219/2007 pentru aprobarea Regulilor privind înregistararea operatorilor în agicultura ecologică, în anul 2007 s-au înregistrat la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava un număr mare de operatori pe piaţa produselor ecologice şi anume :

- 3 procesatori de lapte ecologic ce produc caşcaval, şvaiţer, lapte consum, unt, alte brânzeturi ;

- 2 exportatori de produse lactate ecologice ;- 1 fermă mixtă (legume şi animale) ;- 2296 mici producatori de lapte ecologic, în creştere cu 5,5% faţă de anul 2006 ;- 46 ferme, in principal de bovine ;- 17 apicultori cu un total de 1687 stupi.

După centralizarea datelor din Fişele de înregistrare privind suprafeţele de teren şi număr de animale în sistem ecologic, pentru anul 2007, în judeţul Suceava situaţia este următoarea:

1. Suprafaţa in agricultura ecologica : total 13 845 ha, din care : - fâneţe : 7690 ha, - păşune : 5385 ha, - arabil : 770 ha.2. Bovine : total 10171 capete, din care : - vaci de lapte : 6271 capete3. Ovine şi caprine : 752 capete4. Porcine : 1223 capete5. Ecvine : 864 capete6. Cantitatea estimată de produse lactate ecologice : - brânzeturi : 900 t, - lapte de consum : 5000 mii l, - unt : 80000 pachete.

12.1.2.6. Impactul activitatii din sectorul agricol asupra mediului

Agricultura, prin particularităţile sale (utilizarea solului, întreţinerea proceselor biologice naturale), reprezintă una din activităţile economice cu influenţă directă asupra mediului.

Impactul negativ al agriculturii asupra mediului este consecinţa următoarelor practici agricole, atunci când acestea sunt folosite excesiv şi iraţional, fără respectarea bunelor practici agricole:

- utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor- cultivarea plantelor modificate genetic- creşterea animalelor şi mangementul dejecţiilor- arderea miriştilor

Oferind resursele de bază necesare vieţii, solul este cel mai preţios capital al sistemelor biologice, fiind primul afectat de activităţile agricole neraţionale. Una din cele mai importante cauze de degradare a solului o constituie utilizarea şi administrarea neraţională a terenurilor agricole.

Starea de fertilitate a solurilor reprezintă factorul esenţial pentru practicarea unei agriculturi durabile şi performante. Fertilitatea, însuşire extrem de complexă, este capacitatea solului de a asigura condiţii fizico-chimice şi biologice optime pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor şi de a pune la dispoziţia acestora, continuu şi simultan, apa şi elementele nutritive necesare pe tot parcursul perioadei de vegetatie.

Odată cu formarea sa, solul este supus unui proces continuu de degradare, atât sub acţiunea factorilor naturali, cât mai ales a celor antropici. Degradarea solului nu a fost privită


197

cu foarte multă atenţie în decursul timpului, solul fiind mult timp considerat o resursă inepuizabilă, însă evoluţiile din ultimele decenii au determinat o revizuire a atitudinii omenirii faţă de suportul său de viaţă, solul.

Agricultura a contribuit şi încă mai contribuie la poluarea mediului natural prin utilizarea excesivă de îngrăşăminte chimice şi pesticide. Aceste substanţe ajung, prin intermediul scurgerii de pantă, în lacuri şi cursuri de apă, determinând poluarea acestora şi afectarea ecosistemelor acvatice. Totodată, administrarea neraţională de îngrăşăminte şi produse fitosanitare conduce la transmiterea, prin intermediul plantelor, de-a lungul lanţului trofic plante – animale - om, a unor substanţe dăunătoare pentru sănătatea umană. Aceste substanţe, administrate în exces, se acumulează şi în apa subterană, care nu mai poate fi utilizată, fără riscuri pentru sănătate, în scopuri potabile.

Exploatarea neraţională a pamântului şi chiar irigaţiile, atunci când sunt efectuate incorect sau exagerat, pot să ducă la degradarea solului şi la pierderea în timp a unor suprafeţe din circuitul agricol.

Fermele zootehnice necorespunzător amenajate sunt importante surse de poluare a mediului. Creşterea animalelor şi mai ales managementul dejecţiilor reprezintă surse de emisie a unor gaze cu efect de seră şi a amoniacului, gaz eutrofizant.

Pentru ca un animal să câştige în greutate 1 kg, el elimină 6-25 kg reziduuri; incorect eliminate, aceste reziduuri ajung să polueze grav apele de suprafaţă, pânza freatică, solul.

Spre deosebire de industrie, agricultura este deosebit de vulnerabilă la schimbările climatice. Capriciile climatice constituie unul dintre factorii ce influenţează puternic producţia agricolă şi alimentară, prin afectarea fluxurilor energetice naturale către sistemele de lucru ale plantei. Trebuie subliniat că energia înglobată în produsul agricol provine 95% din mediu şi numai 5% din surse conventionale de energie.

În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.P.D.R. nr. 196/2005, judeţul Suceava, respectiv agricultura judeţului Suceava, nu face parte din zonele vulnerabile la nitraţi proveniţi din activităţile specifice. Din acest motiv, pentru prevenirea poluării cu nitraţi şi nitriţi se impune o tematică obligatorie de cercetare la S.C.D.A. Suceava pentru păstrarea acestor calităţi ale solului, aceasta fiind o necesitate.

Legat de combaterea bolilor şi distrugerea dăunătorilor în judeţul Suceava s-au comercializat şi se comercializează doar produse corespunzătoare, ambalate, etichetate, licenţiate şi recunoscute, sub directa monitorizare de către U.F. Suceava. În principiu, substanţele necesare bolilor şi dăunătorilor de carantină, precum şi executarea efectivă a tratamentelor în teritoriu au fost asigurate asfel încât, să se evite incălcarea principiilor de conservare şi protecţie a mediului. Astfel, la nivelul judeţului Suceava s-a elaborat o strategie de combatere a bolilor şi dăunătorilor, în scopul reducerii folosirii excesive a substanţelor chimice şi utilizării resurselor naturale ale ecosistemului, ce ar conduce la reducerea riscurilor de îmbolnăvire şi de perturbare a echilibrului ecosistemelor cauzate de utilizarea neraţională a pesticidelor.

Legat de organismele modificate genetic, in anul 2007, D.A.D.R Suceava a monitorizat suprafetele cultivate cu soia conventionala, deoarece soia modificata genetic este interzisa a fi cultivata. Porumb modificat genetic nu s-a cultivat în judeţ. Pentru a reduce la minimum influenţele negative ale agriculturii asupra mediului, în judeţul Suceava, D.A.D.R. a pus la dispoziţia celor care gestionează fondul funciar şi cel forestier tehnologii agricole adecvate, denumite tehnologii agricole cadru, pentru fiecare cultură şi exploataţie în parte, în vederea gestionării cât mai bune a posibilităţilor agro-pedologice disponibile.

12.1.4. Utilizarea durabilă a solului

Utilizarea durabilă a solului implică anumite acţiuni pe termen lung prin care să se asigure, în paralel cu obţinerea unor rezultate economice pozitive, şi conservarea şi ameliorarea calităţii solului. Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rotaţia culturilor,


198

utilizarea biofertilizatorilor, promovarea lucrărilor de îmbunătăţire calitativă a solului) reprezintă premizele asigurării unei dezvoltări durabile a acestui sector.

Utilizarea durabilă a solului implică menţinerea celor trei funcţii ecologice ale acestuia: producţia de biomasă; filtrarea, tamponarea, transformarea materiei şi a apei pătrunse în sol, pentru

asigurarea circuitului acestora în natură; habitat pentru organisme.

Una dintre direcţiile de orientare a agriculturii Uniunii Europene, în contextul promovării noului model european de agricultură, este promovarea agriculturii durabile bazată pe o producţie intensivă de produse competitive, dar care se află în armonie cu mediul înconjurător.

Agricultura durabilă presupune utilizarea ştiinţifică, armonioasă, a tuturor componentelor tehnologice specifice: lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, creşterea animalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc, pentru realizarea unor producţii ridicate şi stabile, fără însă a afecta mediul înconjurător.

Promovarea unei agriculturi durabile implică necesitatea unei caracterizări exhaustive a solurilor sub toate aspectele, asigurându-se un inventar cât mai detaliat şi actual al resurselor de sol, validarea în vederea utilizarii tehnicilor de protectie si ameliorare a solului, de prevenire si combatere a poluarii solului sub toate ipostazele.

De-a lungul timpului, cererea de alimente şi-a sporit presiunea asupra posibilităţilor de producţie agricolă şi, în consecinţă, agricultorii au pus la punct tehnici ingenioase pentru extinderea culturilor pe terenuri care fuseseră anterior considerate neproductive, evitând în acelaşi timp eroziunea solului şi menţinând productivitatea acestuia. Printre aceste tehnici se numără terasarea, rotaţia culturilor, lăsarea terenului în pârloagă.

Amenajarea de terase permite cultivarea terenurilor în pantă, care altfel şi-ar pierde rapid stratul fertil.

Prin rotaţia culturilor prăşitoare (porumbul) cu cele dense (fânul), ritmul mediu anual de eroziune a solului se menţine la un nivel tolerabil. Rotaţia culturilor nu numai că asigură o buna acoperire a solului, dar face ca volumul de materii organice care leagă particulele de sol între ele să fie mult mai mare comparativ cu realizarea continuă a unor culturi prăşitoare.

Pentru terenurile agricole afectate de secete periodice este indicată menţinerea de perdele de protecţie forestiere care constituie elemente de frânare a eroziunii.

În vederea utilizării durabile a solului în contextul sistemelor de agricultură durabilă, se impun o serie de măsuri cum sunt: diversificarea culturilor în vederea îmbunătăţirii şi conservării structurale a solului;

respectarea rotaţiei culturilor în asolamente; selectarea speciilor de plante care se potrivesc tipului de sol, climei şi care rezistă la

boli; extinderea, promovarea şi generalizarea cultivării unor soiuri de hibrizi rezistenţi la atacul bolilor şi dăunătorilor; utilizarea de materiale organice reziduale, provenite de regulă din sectorul zootehnic, în

combinaţie cu îngrăşaminte minerale pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solului; utilizarea unor noi substanţe fertilizante în vederea menţinerii stratului fertil al solului;

folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie, îmbinarea raţională a mijloacelor chimice şi biologice; utilizarea fertilizanţilor şi a pesticidelor potrivit potenţialului productiv al solului; limitarea

utilizării produselor chimice (îngrăşăminte chimice, pesticide) şi excluderea celor dăunătoare pentru om şi mediu, prin acumularea de reziduuri în sol, produse agroalimentare, furaje şi în organismul uman administrarea uniformă şi echilibrată a îngrăşămintelor naturale şi chimice, în

conformitate cu recomandările studiilor agrochimice a solurilor;


199

tratarea seminţelor şi a materialului săditor pentru toate culturile; efectuarea în perioada optimă de lucrabilitate şi traficabilitate (în funcţie de conţinutul

de apă din sol pe adâncimea de lucrare) a tuturor lucrărilor solului precum şi a celor de recoltat şi transport, pentru protecţia solului împotriva degradării fizice.

Pentru utilizarea durabilă a solului se impune implementarea acţiunilor şi măsurilor de protecţie, ameliorare şi valorificare a resurselor solului. În acest sens DADR Suceava a avut în vedere:

Dezvoltarea unor sisteme de agricultură care să se poată autosusţine prin conservarea resurselor şi îmbunătăţirea continuă a fertilităţii solului Asigurarea resurselor în primul rând prin regenerarea lor internă Respectarea înainte de toate a principiilor biologice şi ecologice care se manifestă în ecosistemele naturale.

12.2. Industria

12.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Industria reprezintă sectorul economic cu cel mai mare impact negativ asupra mediului, ca urmare a utilizării intensive de către acest sector a resurselor naturale, a consumului mare de energie, a proceselor de producţie generatoare de emisii poluante în aer, apă, sol şi de diverse tipuri de deşeuri, dintre care unele periculoase pentru mediu şi sănătatea umană.

Activităţile industriale pot afecta calitatea tuturor factorilor de mediu prin generarea unor emisii de noxe în aer şi ape; producerea unor deşeuri de diverse tipuri, ocupând suprafeţe mari de teren pentru depozitarea acestora, utilizarea unor resurse naturale şi energetice, ceea ce face necesară reglementarea şi controlul acestora astfel încât să se asigure respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a principiilor dezvoltării durabile.

Impactul sectorului industrial asupra factorilor de mediu a fost tratat mai pe larg la cap. 2 „Aer”, cap. 3 „Schimbări climatice”, cap. 5 „Solul” , cap. 8 „Deşeuri” şi cap. 9. „Substanţe şi preparate chimice periculoase”.

12.2.1.1. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale

Sectoarele industriale ale judeţului Suceava care se supun prevederilor Directivei IPPC privind prevenirea şi controlul poluării industriale sunt reprezentate prin următoarele domenii de activitate:- fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului ondulat (SC AMBRO SA Suceava);- producerea de energie termică şi electrică (SC TERMICA SA – CET pe huilă);- incinerarea deşeurilor periculoase ;- instalaţii chimice pentru producerea substanţelor chimice de bază: hidrocarburi ce conţin oxigen şi anume, esteri.

12.2.1.2. Registrul EPER - instrument de monitorizare a poluării industriale şi de încurajare a agenţilor economici pentru aplicarea măsurilor de protecţie a mediului

În scopul prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării s-a înfiinţat Registrul poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa Directivei UE şi include, conform Ordinului nr.1144/2002, emisiile în aer şi apă pentru toţi poluanţii pentru care valorile de prag sunt depăşite.

Pentru anul 2006 Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava a întocmit registrul poluanţilor emişi în aer şi apă la următorii agenţi economici:


200

- La SC TERMICA SA Suceava, centrală termică pe huilă, s-au înregistrat depăşiri ale valorii de prag conform Ordinului nr. 1144/2002 pentru unele noxe gazoase şi pulberi emise în aer, cum ar fi: oxizi de sulf, oxizi de azot, pulberi tip PM 10, dioxid de carbon, compuşi organici volatil, acid clorhidric, acid fluorhidric, arsen şi nichel. Astfel la dioxid de sulf s-au înregistrat depăşiri de 4,2 ori valoarea de prag, la oxizii de azot (NOx) s-a depăşit de 7,39 ori valoarea de prag, pentru pulberi sub formă de PM10 s-au înregistrat depăşiri de 5,12 ori valoarea de prag, la dioxid de carbon de 4,82 ori valoarea de prag, la acid clorhidric de 10,3 ori limita admisă, iar pentru COV de 1,51 ori limita admisă.- La SC AMBRO SA Suceava, la instalaţia de fabricare a celulozei şi hârtiei prin metoda sulfat, pe factori de mediu s-au înregistrat următoarele depăşiri ale valorilor de prag, conform Ordinului nr. 1144/2002 : la emisiile în aer, pentru pulberi sub formă de PM 10 s-au înregistrat depăşiri de 4,46

ori limita admisă; pentru emisiile în apă nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii de prag la niciun indicator

notificat în Ordinul 1144/2002.

12.2.3. Măsuri şi acţiuni înteprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

În scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale, în anul 2007 APMSuceava a realizat o serie de acţiuni cum ar fi: activităţi de reinventariere şi reglementare a activităţilor economice cu impact asupra mediului şi de control al conformării cu prevederile legale şi din autorizaţiile de mediu.

Dintre aceste acţiuni pot fi enumerate:- reinventarierea instalaţiilor/obiectivelor din judeţ care intră sub incidenţa Directivei IPPC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;- reinventarierea instalaţiilor/obiectivelor din judeţ care intră sub incidenţa Directivei SEVESO II privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;- reinventarierea instalaţiilor/obiectivelor din judeţ care intră sub incidenţa Directivei COV privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii. În judeţul Suceava astfel de activităţi sunt cele de fabricare a mobilei, încălţămintei, de impregnare lemn cu creozot, pentru degresare piese metalice, curăţătorii chimice etc.).- efectuarea unor acţiuni de verificare în teren şi controale în comun cu reprezentanţi ai Comisariatului Suceava al GNM şi ale altor autorităţi, la societăţi economice din judeţul Suceava privind verificarea stadiului de îndeplinire a măsurilor asumate prin programele pentru conformare aferente autorizaţiilor de mediu, inclusiv la instalaţii care intră sub incidenţa Directivelor IPPC, SEVESO, LCP, ca şi pentru verificarea unor sesizări primite de la cetăţeni.

În anul 2007, s-au emis de către ARPM Bacău autorizaţiile integrate de mediu pentru instalaţiile IPPC din judeţul Suceava, pentru Combinatul de fabricare a celulozei şi hârtiei SC AMBRO SA Suceava, pentru SC MONDECO SRL Suceava, având drept activitate eliminarea sau valorificarea deşeurilor periculoase şi pentru SC BORDIANU PROD COM SRL Suceava, instalaţie pentru producerea substanţelor chimice de bază: hidrocarburi ce conţin oxigen şi anume, esteri (fabricarea carburanţilor biodiesel).

În anul 2007, în evidenţa APM Suceava sunt inregistrate un număr 10 instalaţii/obiective care intră sub incidenţa Directivei COV privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili, 6 dintre acestea s-au reautorizat în anul 2007:- 2 curăţătorii chimice uscate ( SC LA NIGRA IMPEX SRL Vatra Dornei şi

Cooperativa Meşteşugărească UNIREA Suceava);- 2 fabrici de încălţăminte (SC MODIN SA Suceava şi SC DENIS SRL Suceava ;- 3 fabrici de mobilă (SC MOBILA SA Suceava, SC MOBAR SA Rădăuţi şi SC MOLDOMEX SRL Suceava) ;


201

- 1 fabrică de impregnare lemn (SC IMPREGNAT TRAVERSE DIN LEMN SA Suceava) ;- SC URB RULMENŢI SA Suceava- curăţarea suprafeţelor metalice.

De asemenea, în evidenţa APM Suceava pentru anul 2007 există înregistrate 10 obiective care se supun Directivei SEVESO II: 4 obiective sunt de risc major: pentru producerea energiei termice şi electrice - SC Termica SA Suceava; pentru depozitare şi comercializare produse petroliere - SC UNICOM TRANZIT SA Bucureşti (locaţia Dorneşti din judeţul Suceava) şi SN PETROM SA Bucureşti, locaţia Suceava şi pentru depozitare şi pentru îmbuteliere butan şi propan – SC PROGAS SA Vereşti; 6 obiective de risc minor: - pentru producerea celulozei şi hârtiei- SC AMBRO SA Suceava; - pentru depozitare şi comercializare azotat de amoniu –SC RAI 88 IMPEX SRL Bucureşti, locaţia Dorneşti, SC FEROMAT SRL Suceava şi SC GRUP K.M.S. SRL Dorneşti; - pentru depozitare şi comercializare produse petroliere – SC ROMPETROL ROMOIL SA Braşov, locaţia Argestru şi pentru depozitare;- îmbuteliere GPL- SC DOMAROM STAR SRL Fundu Moldovei.

Sintetic, situaţia activităţii de reglementare pe linie de protecţie a mediului desfăşurată de APM Suceava în anul 2007 se prezintă astfel:

- 1569 autorizaţii de mediu emise, din care 18 cu program pentru conformare;- 797 vize anuale ale autorizaţiilor de mediu;- 4 acorduri de mediu;- notificări pentru obţinerea Acordului Unic – 335 solicitări din care: 188 solicitări cu ştampila A (nu face obiectul procedurii de mediu - se supune

CAU), 147 solicitări cu ştampila B (se supune CAU - face obiectul procedurii de mediu

cu/fără acord de mediu);- 2 avize de mediu pentru privatizare;- 15 alte tipuri de avize.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava monitorizează activitatea agenţilor economici potenţiali poluatori din jud. Suceava şi în mod deosebit a instalaţiilor/activităţilor care intră sub incidenţa Directivelor UE: LCP, IPPC, SEVESO II. Agenţii economici care intră sub incidenţa acestei directive au elaborat Raportul de securitate conform HG nr. 804/2007încă din anul 2006.

Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în procesul de integrare europeană, APM a intreprins în 2007 o vastă acţiune de mediatizare a legislaţiei UE în ceea ce priveşte protecţia mediului, a angajamentelor asumate de România ca membru al UE.

12.2.3.1. Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC

Ordonanţa de Urgenţă nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării , industriale, aprobată prin Legea 84/2006, urmăreşte ca, prin măsurile luate de titularii de activităţi şi instalaţii care intră sub incidenţa acesteia, să se realizeze următoarele :- să se prevină poluarea, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;- să nu se producă nici o poluare semnificativă;- să se evite producerea de deşeuri, iar în cazul în care se produc deşeuri, ele sunt valorificate, iar dacă acest lucru nu este posibil tehnic sau economic, sunt eliminate, astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;- să se utilizeze eficient energia;


202

- să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitareaconsecinţelor acestora;- să fie luate măsurile necesare pentru ca, în cazul încetării definitive a activităţii, să se evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare.

În anul 2007, s-au emis de către ARPM Bacău autorizaţiile integrate de mediu pentru instalaţiile IPPC din judeţul Suceava, pentru: Combinatul de fabricare a celulozei şi hârtiei SC AMBRO SA Suceava, SC MONDECO SRL Suceava, având drept activitate eliminarea sau valorificarea deşeurilor periculoase şi SC BORDIANU PROD COM SRL Suceava, instalaţie pentru producerea substanţelor chimice de bază: hidrocarburi ce conţin oxigen şi anume, esteri (fabricarea carburanţilor biodisel).

Cu privire la condiţiile din planurile de acţiuni, stabilite prin autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC, în anul 2007 s-au realizat o serie de acţiuni.

Astfel, în anul 2007 SC AMBRO SA Suceava a realizat următoarele măsuri:- achiziţionarea, montarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei pentru colectarea, recuperarea şi monitorizarea scurgerilor accidentale de leşie neagră, realizat 100% (termen de conformare - 31.12.2007 );- realizarea unei instalaţii de mare eficienţă pentru spălarea celulozei (care are drept scop reducerea cu 50% a numărului de poluări accidentale), în procent de 95% (termen de conformare 30.06.2008);- realizarea proiectului pentru închiderea haldelor (anorganică şi organică), pentru conformarea legislativă privind închiderea depozitelor de deşeuri nepericuloase, s-a relizat 100% ( termen de conformare – 30.09.2007).

Măsurile tehnologice de reducere progresivă a emisiilor de poluanti ce sunt incluse în planul de acţiuni al SC TERMICA SA – CET pe huilă sunt următoarele:- reabilitarea şi modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420

t/h , realizat 99% (termen de conformare - 31.12.2010);- modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui

sistem de captare a cenuşii în stare uscată într-un siloz de cenuşă, realizat 84% (termen de conformare - 31.12.2009);

- realizarea studiului de prefezabilitate pentru instalaţia de desulfurare gaze de ardere aferente cazanelor nr. 1 şi 2, realizat 10% /termen de conformare 31.12.2007);- proiectarea unei staţii de preepurare ape uzate, realizat 100% (termen de conformare 31.12.2008).

12.2.3.2. Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT

Un element esenţial al Directivei IPPC este cerinţa aplicării "celor mai bune tehnici disponibile" (BAT) ca fiind cel mai eficient şi înaintat stadiu de dezvoltare a activităţilor şi a metodelor de funcţionare corespunzatoare, a tehnicilor speciale, fiind considerat în principal ca bază pentru stabilirea valorilor limită de emisie pentru a preveni în general emisiile şi efectele asupra mediului său, iar dacă acest lucru nu este posibil, atunci să fie reduse. Argumentul ce sprijină tehnica sub forma de BAT poate veni de la una sau mai multe instalaţii ce aplică tehnica undeva în lume.

În sectorul industrial, rezultatele cele mai bune în reducerea impactului asupra mediului le au aşa numitele tehnologii „curate”, adică acele tehnologii moderne, care reduc substanţial pierderile de materii prime şi auxiliare în mediu, sub formă de emisii în aer, apă, sol sau sub formă de deşeuri şi care astfel poluează mediul, dar economisesc resursele de materii prime şi energie, conducând astfel la micşorarea costurilor specifice, astfel că, deşi iniţial costul investiţiei poate fi important, costul pe unitatea de produs pe parcursul funcţionării este mai mic, activitatea mai eficientă şi „prietenoasă” pentru mediu.


203

APM Suceava urmăreşte şi este informată de către agenţii economici cu privire la progresul înregistrat în legătură cu cele mai performante tehnici disponibile pentru domeniile de activitate enumerate în directiva IPPC cu privire la tehnicile BAT, astfel au fost implementate înacest scop următoarele acţiuni:- crearea sistemului de evaluare a BAT şi a valorilor limită de emisie ;- stabilirea de valorilor limită de emisie şi parametrii tehnici pe baza BAT;- introducerea sistemului de schimb de informaţii privind dezvoltarea celor mai

bune tehnici disponibile.

BREF-le reprezintă documente de referinţă, ce conţin elemente ce conduc la concluziile ce sunt considerate a fi "cele mai bune tehnici disponibile" (BAT) pentru sectorul considerat.

Acţiunile privind BAT, conform Ordinul MAPM nr. 37/2003 pentru aprobarea Ghidului privind cele mai bune tehnici disponibile pentru activitatea de producere a celulozei şi hârtiei, sunt :- reactualizarea inventarelor activităţilor şi instalaţiilor la nivel local;- parcurgerea unor etape din cadrul procedurii de emitere a autorizaţiilor integrate de mediu pe baza delegării de competenţă acordată de ARPM Bacău;- realizeaza controlului conformarii activităţilor pentru care au fost emise autorizaţii integrate de mediu începand din anul 2006 ;

- determinarea valorilor de emisie şi compararea acestora cu valorile recomandate de BREF, precum şi o analiză generală a condiţiilor specifice de mediu a amplasamentului instalaţiilor ;- asigurarea monitorizării activităţilor care intră sub incidenţa directivei IPPC şi a Ord. MMGA 169/2004 privind BAT;- asigurarea accesului publicului la informaţia de mediu şi la luarea deciziilor de mediu la nivel local;- cooperarea cu alte autorităţi la nivel local şi societatea civilă.

Conform Ordinului MAPM nr. 169/2004 de aprobare a Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), ARPM Bacău a emis pentru judeţul Suceava 2 autorizaţii integrate de mediu cu măsuri stabilite în planurile de acţiuni cu referire la BAT: SC AMBRO SA Suceava care produce celuloză şi hârtie şi SC AKROM AK-AL SA Suceava –fabrica de textile.

În trimestrul I 2007, fabrica SC AKROM AK-AL Suceava şi-a întrerupt activitatea, iar începând cu luna septembrie 2007 activitatea de la secţia de obţinere a celulozei prin metoda sulfat a combinatului SC AMBRO SA Suceava a intrat în conservare.

Pentru activitatea de producere a celulozei şi hârtiei, conform Ordinul MAPM nr. 37/2003 pentru aprobarea Ghidului privind cele mai bune tehnici disponibile, acţiunile Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava privind BAT sunt:- reactualizarea inventarelor activităţilor şi instalaţiilor la nivel local;- parcurgerea unor etape din cadrul procedurii de emitere a autorizaţiilor integrate de mediu pe baza delegării de competenţă acordată de ARPM Bacău;- realizarea controlului conformarii activităţilor pentru care au fost emise autorizaţii integrate de mediu începand din anul 2006 ;- stabilirea valorilor de emisie şi compararea acestora cu valorile recomandate de BREF, precum analiza generală a condiţiilor specifice de mediu a amplasamentului instalaţiilor ;- asigurarea monitorizării activităţilor care intră sub incidenţa directivei IPPC şi a Ord. MMGA 169/2004 privind BAT;- asigurarea accesului publicului la informaţia de mediu şi la luarea deciziilor de mediu la nivel local;


204

- organizarea dezbaterilor publice la nivel local pentru obiectivele autorizate conform IPPC, cu referire la activităţile nominalizate în Ordinul MAPM nr. 169/2004 de aprobare a Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF);- cooperarea cu alte autorităţi la nivel local şi societatea civilă.

Conform OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării industriale, măsurile stabilite în planul de acţiuni pentru SC AMBRO SA Suceava cu referire la BAT, cu perioada de tranziţie până la data de 30.10. 2013, sunt:- instalarea de scrubere performante pentru spălarea gazelor reziduale de la cuptoarele de var (câte un scruber pentru fiecare cuptor cu randament min. de 95%) pentru reducerea simultană a pulberilor şi dioxidului de carbon, cu dată de finalizare anul 2009, eficienţa măsurii fiind înscrierea în valorile limită de emisie din BAT pentru indicatorii pulberi şi dioxid de sulf începând cu data de 30.06.2009;- reducerea emisiilor de NOx la cazanele auxiliare prin montarea de arzătoare cu emisii reduse de NO2, ca dată de finalizare fiind 30.06.2010, cu efect privind eficientizarea arderii şi înscrierea în valorile limită de emisie din BAT;- realizarea unei conexiuni între instalaţia de incinerare a gazelor necondensabile pe cazanul de regenerare şi cuptorul de var, care să permită spălarea gazelor sulfuroase şi micşorarea emisiilor de dioxid de sulf în aer cu termen de realizare 30.06.2009, cu înscrierea în valorile limită de emisie din BAT pentru indicatorul sulf total rezidual (TRS);- modernizarea staţiei de preepurare a apelor uzate de la SC AMBRO SA Suceava: studiu de soluţii privind aplicarea tehnologiei celei mai avansate şi eficiente pentru

epurarea apelor uzate tehnologice, cu termen de realizare la 30.09.2009; realizarea unei staţii proprii de epurare a apelor uzate, ca urmare a Studiului de soluţii

efectuat, termenul de finalizare pentru proiectarea staţiei fiind 30.12.2010 şi punere în funcţiune până la 30.10.2013, după acest termen măsura conducând la înscrierea în valorile limită de emisie din BAT.

12.3. Energie

12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: extracţia şi prepararea cărbunelui, extracţia petrolului şi gazelor naturale, extracţia şi prepararea minereurilor radioactive, industria de prelucrare a ţiţeiului, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze naturale şi apă caldă. Unităţile de producţie a energiei sunt: centralele electrice şi termoelectrice, termocentralele, hidrocentralele şi centralele electrice nucleare.

Ritmul de consum al resurselor energetice convenţionale a crescut alarmant în ultimul secol, punând în pericol rezervele viitorului şi determinând, printre altele, odată cu conştientizarea pericolului epuizării resurselor naturale, şi apariţia conceptului de utilizare durabilă.

În scopul producerii energiei electrice şi/sau termice, prin arderea combustibililor fosili (cărbuni, păcură, gaze naturale etc.) centralele electrice şi termoelectrice fac ca sectorul energetic să contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, metan.

De asemenea, ele reprezintă surse de emisie în aer a unor micropoluanţi periculoşi pentru sănătate umană şi mediu, cum ar fi: particule de metale grele, unii compuşi organici volatili, printre care şi hidrocarburi policiclice aromatice. Totodată, emisiile de ape de răcire cu temperaturi ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de apă receptoare, iar depozitele de zgură şi cenuşă rezultate din ardere afectează calitatea solului şi pânzei freatice.

Emisiile cele mai importante şi în acelaşi timp cele mai nocive sunt cele provenite din arderea cărbunilor, îndeosebi a cărbunilor inferiori. Şi arderea păcurii este o sursă importantă


205

de emisii, în principal de acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de azot). Arderea gazului natural, deşi reprezintă o sursă importantă de dioxid de carbon şi oxizi de azot, este arderea cea mai completă, care generează emisii reduse de monoxid de carbon, oxizi de sulf şi pulberi.

Centralele nuclearo-electrice afectează mediul prin cantităţile foarte mari de apă necesare în sistemele de răcire, prin conţinutul în radionuclizi al emisiilor în aer şi în apă, ca şi prin deşeurile radioactive produse. Apa caldă evacuată poate determina poluarea termică a cursurilor de apă receptoare, ducând la înmulţirea unor specii de alge şi respectiv dispariţia altor specii acvatice, în timp ce deşeurile radioactive trebuie tratate şi eliminate, cu costuri mari şi riscuri ridicate pentru mediu şi sănătatea umană.

În prezent, energia nucleară furnizează, la nivel global, o proporţie redusă din cantitatea totală de energie necesară omenirii.

Evoluţia continuă a sectorului energetic a determinat creşterea importantă în ultimul secol a emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile de fenomenul de încălzire globală, a gazelor acidifiante - cauză a precipitaţiilor acide, a altor emisii cu efect dăunător asupra mediului şi sănătăţii umane.

Sectorul energetic joacă deci un rol determinant în punerea în practică a conceptului de dezvoltare durabilă. Problemele majore pe care le ridică producţia şi consumul de energie în implementarea acestui concept, se referă, pe de o parte, la utilizarea durabilă a resurselor energetice neregenerabile (combustibilii fosili), iar pe de altă parte la presiunile considerabile exercitate asupra mediului, şi anume: contribuţia la schimbările climatice deteriorarea ecosistemelor naturale deteriorarea mediului urban, construcţiilor etc. efecte adverse asupra sănătăţii umane ploi acide

Conservarea şi valorificarea eficientă şi ecologică a resurselor energetice, utilizarea durabilă a acestor resurse, reprezintă în ultimele decenii o preocupare majoră pe plan mondial.

Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului presupune recurgerea la energii regenerabile, printre care biomasa, energia solară, cea eoliană şi hidroenergia. Acestea ar trebui să joace un rol esenţial în viitor.

Este necesar să se facă eforturi pentru utilizarea mai eficientă a energiei, atât în sectoarele industriale, cât şi la consumatorii publici şi privaţi, ca mijloc relativ uşor de utilizat pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.

Sectorul energetic poate să beneficieze de oportunitatea creată de potenţialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin mecanismele create de Protocolul de la Kyoto la Convenţia – cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ratificat de România prin Legea nr. 3/2001.

Valorificarea acestui potenţial prin proiecte tip „Joint Implementation” sau „comerţ cu emisii” reprezintă o importantă resursă de finanţare a procesului de eficientizare şi dezvoltare durabilă a sectorului energetic.

La nivelul judeţului Suceava, sectorul energetic este reprezentat de: extracţia gazelor naturale, extracţia minereurilor radioactive, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze naturale şi apă caldă.

Pentru reducerea impactului sectorului energetic asupra calităţii aerului, România a transpus în legislaţia românească, în anul 2003, Directiva 2001/80/CE pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, prin H.G. nr. 541/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Acest act normativ vizează limitarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi


206

din instalaţiile mari de ardere, şi anume din instalaţiile care au putere termică mai mare de 50 MW termici.

Unităţile de producţie a energiei din judeţul nostru sunt: centrale termoelectrice (SC TERMICA SA şi SC AMBRO SA), termocentralele (orăşeneşti, de zonă/cartier, industriale) şi hidrocentralele.

Impactul sectorului energetic asupra calităţii aerului este decisiv şi la nivelul judeţului Suceava. Astfel, acesta contribuie cu 70-80% la emisiile de gaze cu efect de seră şi de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) din totalul emisiilor provenite din surse fixe.

În judeţul Suceava, funcţionează în prezent 4 instalaţii mari de ardere, aparţinând SC TERMICA SA, pe cele două amplasamente din municipiul Suceava, CET (o instalaţie cu 2 cazane energetice pe huilă) şi CT2 (3 instalaţii care includ 4 cazane, pe gaz şi respectiv pe combustibil mixt, gaz şi păcură).

Pentru CT2, SC TERMICA SA a solicitat derogare de la respectarea valorilor limită de emisie, fiind permisă funcţionarea fiecăreia din 3 cele instalaţii un număr redus de ore în perioada 2008-2015 (20.000 ore cumulat), după care aceste instalaţii îşi vor înceta activitatea.

Pentru instalaţia CET, unitatea are obligaţia reducerii progresive a emisiilor de dioxid de sulf, până la 31.12.2013, iar a oxizilor de azot şi pulberilor până la 31.12.2010, conform programului de conformare care constituie parte a autorizaţiei integrate de mediu.Neconformarea la termenele sus-menţionate conduce la suspendarea autorizaţiei de mediu şi a activităţii instalaţiei.

Emisiile în aer ale poluanţilor NOx, SO2 şi pulberi provenite de la centrala termoelectrică pe huilă a SC TERMICA SA Suceava depăşesc V.L. admise de HG 541/2003 pentru instalaţii mari de ardere de tip I. De aceea, agentul economic va trebui să realizeze, etapizat, măsurile din Programul pentru conformare şi programul de modernizare, care constituie parte a autorizaţiei integrate de mediu, în termenele stabilite prin negocierile cap. 22 MEDIU.

Măsurile tehnologice de reducere progresivă a emisiilor de poluanti ce sunt incluse în programul pentru conformare şi programul pentru modernizare al SC TERMICA SA - CET pe huilă sunt următoarele:

utilizarea păcurii cu conţinut redus de sulf (S <1%) (termen de conformare - 1.01.2007);

reabilitarea şi modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h ( termen de conformare - 31.12.2010);

reabilitarea şi modernizarea arzătoarelor cu NOx aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h (termen de conformare - 31.12.2010);

realizare Instalaţie de desulfurare gaze de ardere aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h ( termen de conformare - 31.12.2013);

măsuri secundare de reducere emisii NOx aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h ( termen de conformare - 31.12.2017);

realizarea unei staţii de preepurare a apelor uzate (termen de conformare - 31.12.2009);

modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui sistem de captare a cenuşii în stare uscată într-un siloz de cenuşă (termen de conformare - 31.12.2009).

În anul 2007, SC TERMICA SA - CET pe huilă a realizat lucrări de reabilitare a electrofiltrelor, în vederea creşterii eficienţei de reţinere a pulberilor. De asemenea, a realizat lucrări de reabilitare şi modernizare a arzătoarelor cu NOx , lucrări pentru realizarea instalaţiei de desulfurare gaze de ardere, lucrări necesare realizării unei staţii de preepurare


207

a apelor uzate şi lucrări pentru modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui sistem de captare a cenuşii în stare uscată într-un siloz de cenuşă

Ca urmare a prevederilor HG 541/2003, pentru monitorizarea permanentă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi de la CET Suceava, unitatea a achiziţionat şi pus în funcţiune, în noiembrie 2004, un sistem de monitorizare automată, continuă a concentraţiilor acestor poluanţi în gazele arse evacuate în atmosferă.

Datele rezultate din automonitorizarea continuă a emisiilor de către SC TERMICA SA Suceava în perioadele de funcţionare a CET în cursul anului 2007, comparativ cu valorile limită stabilite prin HG 541/2003, cu modificările şi completările ulterioare sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Concentraţii medii lunare (mg/Nm3)Poluant VL (mg/Nm3) Ianuarie Februarie Martie Aprilie Octombrie Noiembrie Decembrie medie

2007

SO2 400 690 718 580 565 676 580 568 625

NOx 500 538 573 489 657 567 593 505 560

Pulberi 50 530 492 209 147 71 148 127 246

Tabel 12.3.1.1. Concentraţii medii lunare ale emisiilor în atomosferă ale CET Suceava în 2007

12.3.2. Consumul brut de energie

Resursele de energie primară sunt purtătorii de energie primară: cărbune, ţiţei, gaze naturale, lemne de foc, energie hidroelectrică, energie nuclearo-electrică.

În judeţul Suceava, principalele resurse energetice utilizate sunt: huila, lemnul (inclusiv deşeurile din lemn), produsele petroliere şi gazul natural.

Consumul de energie primară se împarte în două categorii importante, şi anume: consumul de energie electrică consumul de energie termică.

Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava nu dispune de date privind consumul brut de energie în judeţul Suceava.

mii tep

Energie termicăJudeţulSuceava Lemn Cărbune Păcură

Gaze

naturale

Energie

electricătotal

2005 272,833 111,116 6,883 102,695 59,217 552,694

2006 271,38 119,606 8,357 87,272 57,304 543,919

2007 280,166 121,718 2,512 99,283657,285 560,96

Tabel 12.3.2.1. Consumul brut de energie la nivelul jud. SuceavaCantităţile de combustibil sunt preluate din inventarul CORINVENT, iar cantitatea de energie electrică rezultă din datele transmise de E ON Moldova Furnizare SA (principalul furnizor de energie electrică în judeţul Suceava)şi Elcomex.

Se constată din tabelul de mai sus că la nivelul judeţului Suceava au fost distribuiţi aprox. 0,8 tep/cap locuitor energie în anul 2007.


208

12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative

Din datele furnizate de Direcţia de Statistică Suceava, situaţia privind încălzirea la nivelul unităţilor administrative din judeţul Suceava, la nivelul anului 2007, comparativ cu perioada 2003-2006, este prezentată în tabelul de mai jos:

Volumul gazelor naturale distribuite

(mii mc)

Judeţ Anul Localităţi în care se distribuie

energie termică

(nr.)

Localităţi în care se distribuie gaze

naturale

(nr.)Total Din care pentru uz

casnic

2003 6 8 139.988 31.661

2004 6 10 151.956 31.214

2005 10 118.948 33.913

2006 5 12 117.144 32.378

Suceava

2007 15* 115.834* 27.424*

*date furnizate de E ON GAZ şi SC NORD GAZ SRLTabel 12.3.3.2. Încălzirea la nivelul unităţilor administrative din judeţul Suceava

În judeţul Suceva gaze naturale distribuie EON GAZ, SC NORD GAZ SRL şi GDRBucureşti. Acesta din urmă furnizează gaz natural în oraşul Siret . Nu deţinem date asupra cantităţii de gaz natural distribuite de GDR Bucureşti.

Numărul de localităţi în care se distribuie energie termică în sistem centralizat şi gaze naturale în judeţul Suceava este foarte scăzut.

În judeţul Suceava, singurul producător de energie electrică furnizată în Sistemul Energetic Naţional, este SC TERMICA SA Suceava.

SC TERMICA SA Suceava reprezintă totodată furnizorul de energie termică (abur tehnologic, apă caldă şi căldură) în sistem centralizat pentru o mare parte a populaţiei şi agenţilor economici din municipiul Suceava.

Centrala termoelectrică (CET) aparţinând SC TERMICA SA Suceava este o instalaţie de cogenerare (producţie de energie electrică şi termică), care utilizează drept combustibil huila. Cazanele CET Suceava au fost retehnologizate în perioada 1999-2001, când s-a realizat atât conversia acestora de pe lignit pe huilă, cât şi modernizarea cazanelor şi a instalaţiilor aferente lor: instalaţia de preparare a prafului de cărbune, instalaţia de aer şi gaze arse, înlocuirea arzătoarelor cu arzătoare cu NOx redus, instalaţia de zgură şi cenuşă. A fost modernizat totodată şi sistemul de automatizare şi control a cazanelor.

Toate acestea au condus la:- creşterea eficienţei energetice şi reducerea costurilor de exploatare- reducerea emisiilor poluante: oxizi de azot, oxizi de sulf, monoxid de carbon- reducerea cantităţilor de zgură şi cenuşă produse şi depozitate la halda unităţii SC TERMICA SA mai deţine 4 cazane, în amplasamentul CT2, care constituie 3

instalaţii mari de ardere ce produc energie termică (în principal apă caldă în perioada de vară) pentru municipiul Suceava.

Energia hidroelectrică este produsă pe teritoriul judeţului de către HIDROELECTRICA SA – Sucursala hidrocentrale Bistriţa, în microhidrocentrale de pe cursurile de apă din judeţ.

În celelalte localităţi urbane din judeţ, generarea de energie termică, atât pentru populaţie (apă caldă şi căldură), cât şi pentru diverse activităţi economice, s-a realizat prin


209

arderea, în centrale termice de zonă şi în centralele termice ale unităţilor economice, a diverse tipuri de combustibili fosili: gaz metan, păcură, CLU, mai puţin cărbuni, precum şi, în mare măsură, deşeuri lemnoase şi rumeguş.

În ultimii ani, o parte din instalaţiile de ardere pe combustibili lichizi sau solizi au fost modificate pentru arderea de gaz natural, pe măsură ce s-a realizat extinderea reţelei de gaze naturale (ex. în mun. Rădăuţi).

Din anul 2002, municipiul Fălticeni a renunţat la producerea şi furnizarea energiei termice şi apei calde în sistem centralizat, încălzirea şi prepararea apei calde fiind realizate individual, prin: centrale termice de cvartal, de bloc sau apartament şi sobe pe gaz natural, sobe cu lemn, motorină etc.

Şi în localităţile urbane care dispun de reţele de termoficare, în ultimii ani s-a manifestat fenomenul de debranşare a populaţiei sau a unor agenţi economici (sedii administrative, comercianţi etc.) de la sistemul centralizat de încălzire, aceştia trecând la încălzirea în sistem individual, în marea lor majoritate utilizând centrale termice pe gaz natural.

Deşi emisiile rezultate de la arderea gazului natural sunt mai scăzute faţă de arderea combustibililor fosili solizi sau lichizi, dispersia mare pe teritoriul localităţilor a acestor surse de emisie şi înălţimea scăzută la care se produc emisiile fac ca acest tip de surse (de arie) să aibă un aport din ce în ce mai mare la emisiile totale de dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot şi totodată să crească riscul efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei.

12.3.4. Impactul consumului de energie asupra mediului

Creşterea vertiginoasă a necesarului de energie, o componentă de bază în evoluţia omenirii s-a realizat în decursul mai multor generaţii, prin ignorarea totală a efectului pe care îl are asupra mediului, înregistrându-se numeroase accidente ecologice, unele cu efecte iremediabile.

Energia este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială, cu toate acestea producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, cum ar fi contribuţia la schimbările climatice, deteriorarea mediului construit, producerea de efecte

Distribuţia şi consumul de energie electrică pot crea impact asupra mediului prin:

- scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice (transformatoare de putere, întrerupătoare de înaltă şi joasă tensiune, bobine de stingere, reductori de tensiune şi curent) aflate în exploatare sau mentenanţă;

- declanşarea de incendii ca urmare a funcţionării defectuoase a echipamentelor electroenergetice cu ulei electroizolant şi a liniei electrice aeriene;

- scurgeri accidentale de electrolit datorate manipulării defectuoase a bateriilor de acumulatori staţionari din staţiile de transformare.

Din analiza categoriilor de impact negativ al câmpului electromagnetic, creat de elementele reţelei electrice de foarte înaltă tensiune, rezultă că în România nu se depăşesc limitele normale sau recomandate de standardele internaţionale. Singurele categorii care ar putea afecta populatia, câmpul magnetic şi ionizarea creată de descărcarea de tip corona şi descărcările parţiale, nu sunt clarificate pe plan international, cercetările ştiinţifice desfăşurându-se în continuare.

Pentru diminuarea aproape de zero a nivelului de radiaţii emise în mediu, instalaţiile


210

sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de sol, clădiri.

Nivelul de zgomot şi vibraţii produs este în limitele normate (STAS 10009/88).Echipamentele care produc zgomot sunt ecranate, fiind amplasate în clădiri zidite, iar staţiile de distribuţie a energiei electrice amplasate la distanţe de protecţie faţă de zonele de locuit.

Producerea de energie prin arderea combustibililor fosili reprezintă însă o sursămajoră de poluare a aerului, prin:

emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan), sectorul energetic deţinând ponderea majoră din emisiile totale din surse fixe (centrale termolelectrice şi termice, diverse activităţi industriale) la nivelul judeţului Suceava;

emisiile de gaze acidifiante (oxizi de azot şi oxizi de sulf) emisiile de pulberi (îndeosebi din arderea cărbunilor şi a păcurii). Dintre acestea, o

pondere mare o au în general pulberile micronice, periculoase pentru sănătatea umană. Procentele acestor emisii au fost prezentate în capitolul 2 „AER”.

Este evident, prin urmare, că aportul sectorului energetic la emisiile de gaze cu efect de seră, acidifianţi atmosferici, pulberi, precum şi alte noxe (metale grele, hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi organici volatili), este unul major.

Măsurile de reconversie a cazanelor CET Suceava de pe lignit pe huilă şi de modernizare a acestora, au condus la creşterea eficienţei energetice şi la reducerea emisiilor de poluanţi, fără însă a asigura încadrarea în valorile limită de emisie admise conform reglementărilor naţionale şi europene privind emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi (directiva LCP). Realizarea măsurilor stabilite prin programul de conformare aferent autorizaţiei integrate de mediu a SC TERMICA SA – CET pe huilă Suceava, va conduce la diminuarea semnificativă a emisiilor de noxe din această sursă. Costurile ridicate necesare realizării acestor măsuri au determinat obţinerea de către unitate a unei perioade de tranziţie, aşa cum am arătat în capitolele precedente.

Scenariul energetic mondial pe termen lung, care este cel mai favorabil dezvoltării durabile este cel în care se realizează un echilibru cu mediul: stocuri stabile şi relativ limitate de deşeuri nucleare şi emisii de gaze cu efect de seră suficient de reduse încât să fie resorbite natural în mediu.Aceasta presupune recurgerea la energii regenerabile, printre care biomasa, energia solară, cea eoliană şi hidroenergia ar trebui să joace un rol esenţial în viitor.

Pe de altă parte, este necesar să se facă eforturi pentru îmbunătăţirea utilizării eficiente a energiei, ca şi pentru dezvoltarea energiilor regenerabile, ca mijloace relativ uşor de utilizat. Totuşi utilizarea energiilor verzi nu rezolvă ea singură problemele de mediu şi în particular pe cele privind schimbările climatice.

12.3.5. Energii neconvenţionale

Găsirea de soluţii viabile pentru problemele cu care se confruntă omenirea în prezent în domeniul energetic, este imperios necesară datorită:

creşterii în ritm accentuat a emisiilor de gaze cu efect de seră, gaze acidifiante, pulberi şi alţi poluanţi atmosferici;

epuizării treptate a resurselor energetice tradiţionale (petrol, cărbuni, gaze naturale); extinderii centralelor nucleare, cu consecinţa creşterii volumului de deşeuri

radioactive.

Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic presupune:


211

reducerea emisiilor din acest sector promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor

regenerabile de energie (energie neconvenţională) luarea în considerare la dezvoltarea acestui sector a impactului asupra mediului promovarea şi stimularea producerii de energie din surse neconvenţionale

regenerabile luarea în considerare a producerii combinate (cogenerare) a energiei electrice şi

termice, în măsură tot mai mare

valorificarea energetică a deşeurilor, prin incinerarea acestora cu producerea de energie electrică şi/sau termică.

Referitor la utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor regenerabile de energie, se consideră că una dintre cele mai promiţătoare surse de energie neconvenţională este biomasa.

Biomasa cuprinde următoarele categorii de combustibil:

- reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc; - deşeuri de la prelucrarea lemnului - rumeguş şi alte resturi de lemn; - deşeuri agricole; - biogaz; - deşeuri şi reziduuri menajere urbane.

În jud. Suceava, în cadrul unui proiect de tip JI (Joint Implementation) vizând implementarea în comun a Protocolului de la Kyoto, derulat în parteneriat cu Danemarca, a fost finalizată şi pusă în funcţiune în anul 2004 în municipiul Vatra Dornei, o centrală termică, cea mai mare de acest tip din România, care utilizează biomasă (rumeguş, alte deşeuri lemnoase). Aceasta furnizează căldură pentru cca. o treime din municipiul Vatra Dornei şi conduce la o reducere importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu arderea combustibililor fosili. De asemenea, energia termică obţinută are costuri mai mici în raport cu cea pe bază de combustibili fosili.

În judeţul Suceava în prezent nu se utilizează energia biogazului produs de staţiile de epurare, şi nici nu se recuperează şi valorifică energetic biogazul produs în depozitele de deşeuri menajere.

Conform Strategiei energetice privind sursele de energie neconvenţională, s-a constatat că pentru România cele mai pretabile astfel de forme de energie sunt biomasa, microcentralele, energia geotermală, energia eoliană şi cea solară fotovoltaică.

Energia solară

Potenţialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenită din radiaţia solară incidentă în plan orizontal care, în România, este de circa 1 100 kWh/mp-an.

În condiţiile climatice din România, un captator solar – termic funcţionează, în condiţii normale de siguranţă, pe perioada martie–octombrie, cu un randament de 40–90%. Utilizarea energiei solare se regăseşte, în mod curent, la prepararea apei calde menajere din locuinţele individuale.

În prezent, există două tehnologii de bază pentru producerea de electricitate din energie solară:- celulele fotovoltaice confecţionate din siliciu care transformă direct energia solară în energie electrică; - tehnologiile termoelectrice solare care captează energia solară şi o folosesc pentru a


212

produce abur, care, la rândul său, pune în mişcare turbina şi generatorul. Cea de a treia abordare este reprezentată de eleşteele solare: o suprafaţă mare de apă sărată care este atent controlată, astfel încât energia termică ce a fost captată să rămână la fund, fiind izolată de straturile de apă superioare. Apa fierbinte din straturile inferioare poate fi utilizată pentru generarea de electricitate.

Energia solară, în toate variantele de utilizare are şi avantajul de a fi inepuizabilă, abundentă, cu un cost neglijabil în forma sa brută şi, mai ales, nepoluantă, acestea fiind aspecte de mare importanţă pentru valorificarea ei în viitor.

Totuşi, faptul că numeroase metode de valorificare a acestei energii sunt încă în stadiul de experiment se datorează unor dificultăţi inerente: densitatea slabă a fluxului energetic, intermitenţa datorată alternanţei între zi şi noapte, nebulozitatea, preţul ridicat al instalaţiilor de captare şi conversie, pierderea de energie prin conversie, etc.

Astfel se explică numărul redus de instalaţii de captare şi conversie a energiei solare a căror producţie de energie electrică este încă foarte mică şi, chiar la nivelul actual, nu acoperă mai mult de 2% din consumul de energie al statelor industriale dezvoltate.

Unităţile geografice ale Regiunii de Dezvoltare 1 Nord-Est înregistrează valori reduse ale radiaţiei solare globale în Podişul Sucevei între râurile Suceava şi Moldova – 111 – 115 kcal/cmp/an, durata anuală de strălucire a soarelui 1 800 – 2 000 ore.

Energia eoliană Deşi anumite tipuri de instalaţii puse în mişcare de vânt au fost folosite de peste un

mileniu pentru ridicarea apei de la adâncime, atât pentru agricultură, cât şi pentru utilizarea în gospodărie, valorificarea enegiei eoliene a fost dominată în ultimele decenii de apariţia unui nou tip de instalaţie: sistemele eolino – electrice sau “fermele eoliene” – grupuri de turbine conectate la reţeaua electrică. Efectele asupra mediului înconjurător ale folosirii instalaţiilor eoliene constituie un element restrictiv potenţial asupra viitorului acestei surse regenerabile de energie, datorită zgomotelor şi vibraţiilor pe care le produc. Disponibilitatea unor terenuri ieftine situate la distanţă faţă de zonele locuite reprezintă un factor cheie pentru acceptabilitatea fermelor eoliene. O “fermă” care generează o energie egală cu cea produsă de o centrală de 1 000 MW ar acoperi o suprafaţă de teren de cca. 82 kmp.

O planificare corespunzătoare a utilizării terenurilor poate preveni apariţia unor asemena probleme. Din studiile realizate la nivel naţional, rezultă că zona Podişului Moldovei şi zona montană au un potenţial energetic eolian ridicat.

12.3.6. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2007 şi tendinţele generale în următorii ani

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă prevede o serie de măsuri care vor contribui la reducerea impactului asupra mediului în sectorul energetic. Acestea sunt: reducerea emisiilor în acest sector; promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor regenerabile de energie; evaluarea şi luarea în considerare, la analiza soluţiilor energetice, a costului impactului acestora asupra mediului; promovarea şi stimularea producerii de energie din surse regenerabile; luarea în considerare a producerii de energie electrică şi căldură prin incinerarea deşeurilor, cu efecte asupra reducerii poluării prin depozitarea acestora.

Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic presupune satisfacerea necesarului de energie la un preţ competitiv, în condiţii de calitate, de siguranţă în alimentare şi de utilizare eficientă a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului.

Opţiunile de dezvoltare durabilă în viitor a sectorului energetic sunt:- dezvoltarea resurselor energetice convenţionale (combustibili fosili, nucleari,


213

hidroenergie);- valorificarea potenţialului de eficienţă energetică, atât prin creşterea eficienţei instalaţiilor de producere a energiei electrice şi termice, cât şi prin reducerea pierderilor de căldură (în clădiri, locuinţe etc.), utilizarea mai eficientă a energiei- dezvoltarea surselor regenerabile de energie.

Din datele furnizate în 2007 de E ON MOLDOVA SA – Sucursala Suceava şi SC ELCOMEX Bucureşti, evoluţia consumului anual total de energie electrică în judeţul Suceava, între anii 1999-2007, a fost următoarea:

MWh1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Consum total de energie electrică

620.050 640.051 679.054 720.005 752.227 765.411 688.566 666.586665.638

Tabel 12.3.6.1. Consumuri anuale de energie electrică în judeţul Suceava

Consumul anual de energie electrică pe cap de locuitor (tone echivalent petrol/cap locuitor), în jud. Suceava este prezentat în tabelul următor:

tep/cap locuitor

Judeţ 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Suceava 0,075 0,077 0,081 0,088 0,092 0,093 0,084 0,081 0,081

Tabel 12.3.6.2. Consumul anual de energie electrică pe cap de locuitor

Se constată că în perioada analizată a avut loc o creştere a consumului total de energie electrică între anii 1999-2004, urmată de o scădere în perioada 2005-2007.

Menţionăm că pe teritoriul judeţului Suceava mai furnizează energie electrică şi firmele: SC ENET Bucureşti şi SC FIDELIS Iaşi. De asemenea, în cantităţile de energie electrică consumate la nivelul judeţului, din tabelul 12.3.6.1. şi 12.3.6.2 nu sunt incluse nici consumurile de energie electrică ale SC AMBRO SA Suceava şi SC TERMICA SA Suceava, din producţie proprie, astfel că datele nu sunt complet reprezentative.

Din datele furnizate de Direcţia de Statistică Suceava, disponibile doar până la nivelul anului 2006, cantităţile de energie termo şi hidroelectrică produse în judeţ sunt prezentate în tabelul 12.3.7.1.

mii KWh

Anul 2002 2003 2004 2005 2006

Energie electrică (la bornele generatoarelor electrice), din care:

197178 341857 358608 336728 383347

Energie electrică produsă în termocentrale 178091 313586 326838 302736 352658

Energie electrică produsă în hidrocentrale 19087 28271 31770 33992 30689

Tabel 12.3.7.1. Producţia de energie electrică la nivelul jud. Suceava în perioada 2002 - 2006

Se constată că energia hidroelectrică (produsă de MHC-uri din judeţ) reprezintă doar cca 8% din energia electrică totală produsă în judeţ, în anul 2006. De asemenea se constată o creştere semnificativă a energiei electrice produse în termocentrale în 2006 faţă de 2002.

În judeţul Suceava în perioada analizată s-au petrecut o serie de modificări în structura resurselor energetice utilizate, ca şi a producţiei, respectiv consumului de energie, care au modificat şi impactul sectorului energetic asupra mediului.

Astfel, principala unitate din sectorul energetic şi-a modernizat şi modificat instalaţiile, trecând de la utilizarea unui combustibil inferior, lignitul, la utilizarea huilei, concomitent cu


214

implementarea de măsuri vizând creşterea eficienţei energetice şi măsuri primare de reducere a formării oxizilor de azot (arzătoare cu NOx redus), în perioada 1999-2001, ceea ce a condus la:

- creşterea fiabilităţii şi a randamentelor cazanelor;- scăderea consumurilor specifice de combustibili;- reducerea emisiilor, în principal a celor de dioxid de sulf şi pulberi, prin utilizarea

huilei, cu conţinut mai redus de sulf şi cenuşă şi cu putere calorifică superioară faţă de combustibilul utilizat anterior, lignitul;

- reducerea emisiilor de oxizi de azot prin instalarea de arzătoare cu NOx redus;- scăderea cantităţii anuale de zgură şi cenuşă evacuată din cazane şi depozitată pe

halda de zgură şi cenuşă proprie. Ca urmare, a fost posibilă, în 2002-2003, închiderea şi ecologizarea (prin acoperire cu pământ vegetal şi înierbare cu ierburi perene) a 2 din cele 3 compartimente ale haldei de zgură şi cenuşă, având ca efect pozitiv stoparea antrenării de pe haldă a pulberilor de către vânt, care constituia o problemă în perioada anterioară pentru locuitorii din vecinătatea haldei.

Producţia de energie termică a SC TERMICA SA Suceava a scăzut în această perioadă aproape la jumătate(tabel 12.3.7.2.). Scăderea producţiei de energie termică a SC TERMICA SA Suceava în această perioadă s-a datorat atât reducerii cerinţelor de energie termică ale consumatorilor economici (fie datorită restrângerii activităţii, fie datorită punerii în funcţiune de centrale termice proprii), cât şi ale populaţiei municipiului (fie prin debranşarea unei părţi a populaţiei municipiului Suceava de la reţeaua de termoficate, produsă treptat în ultimii ani, fie prin montarea de repartitoare care permit economii substanţiale de energie termică la consumatorii finali).

Gcal

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007SC

TERMICA SA

Suceava 560785 464912 515557 512306 510386 496052 477965 414646 376681

Tabel 12.3.7.2. Energie termică produsă la SC TERMICA SA Suceava

La nivelul judeţului, în această perioadă, prin extinderea reţelei de alimentare cu gaz natural a localităţilor, o parte din centralele termice au fost modificate sau înlocuite cu centrale termice pe gaz metan, cu consecinţe benefice asupra nivelului emisiilor poluante în atmosferă.

Continuarea implementării proiectului Consiliului Judeţean Suceava, „Suceava -Utilităţi şi mediu la standarde europene”, va conduce în viitor la convertirea de noi instalaţii de producere a energiei termice, care funcţionează actualmente pe combustibili fosili lichizi sau solizi, la funcţionarea cu gaz metan, combustibil cu emisii mult mai puţin nocive şi mai reduse (în special cele de dioxid de sulf şi pulberi).

De asemenea, proiectul vizează reabilitarea reţelelor de termoficare din 7 oraşe (fără oraşul Siret, care are un proiect separat), ceea ce va conduce la reducerea pierderilor de agent termic la cca. 2-5%, lucru care implicit va determina creşterea eficienţei energetice, cu reducerea emisiilor de poluanţi în mediu prin diminuarea consumurilor de combustibili (premisă a dezvoltării durabile).

Având în vedere cantităţile importante de deşeuri de lemn şi rumeguş produse în judeţul nostru, o parte din agenţii economici, în principal cei care generează astfel de deşeuri, s-au dotat în ultimii ani cu centrale termice pe deşeuri lemnoase şi rumeguş, astfel de investiţii fiind cea de la SC AMBRO SA Suceava, destinată incinerării cu valorificare energetică a rumeguşului şi cojii, pusă în funcţiune în 2002. Centrala termică pe rumeguş a municipiului Vatra Dornei, pusă în funcţiune în 2004, este un alt exemplu de valorificare energetică a biomasei (proiect JI).


215

Acestea s-au adăugat instalaţiilor existente anterior (în special la fabricile mari de cherestea şi de mobilă), determinând pe de o parte valorificarea energetică a unui deşeu al cărui eliminare ridica probleme, iar pe de altă parte, utilizarea unui combustibil cu emisii de noxe mai reduse decât, de exemplu, păcura sau cărbunii.

12.4. Transporturile

12.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului

Traficul rutier reprezintă cel mai utilizat mod de transport, atât de persoane cât şi de mărfuri. Impactul acestuia asupra mediului rezidă din:

- consum de resurse energetice (carburanţi)- emisii de poluanţi atmosferici, în special gaze cu efect de seră- ocuparea spaţiului cu căi de transport- poluare fonică- antrenarea de pericole grave pentru om şi mediu, generate de lipsa de securitate a

transporturilor de persoane şi mărfuri sau de conţinutul mărfurilor transportate (substanţe inflamabile, toxice).

Traficul urban reprezintă o sursă liniară de emisii la joasă înălţime de poluanţi ca: dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi, plumb, compuşi organici volatili.

Poluarea aerului din localităţile urbane ca urmare a traficului rutier este influenţată şi de factorii geografici şi urbanistici specifici acestora, corelându-se cu condiţiile de microclimat astfel create, care în multe cazuri împiedică dispersia poluanţilor, astfel încât are loc o concentrare a acestora, îndeosebi în zonele intens circulate, pe străzile de tip „canion”.

Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai mare prin creşterea numărului de autovehicule. Străzile construite cu zeci de ani în urmă nu mai corespund din punct de vedere al capacităţii portante şi nici din punct de vedere al elementelor geometrice în plan şi în profil transversal pentru a asigura trecerea volumului actual de trafic.

Lipsa informaţiilor şi datelor necesare pentru calculul emisiilor din traficul auto la nivel de judeţ a împiedicat până în prezent estimarea emisiilor totale provenite din trafic în judeţul Suceava.

Totuşi, în localităţile urbane din judeţul Suceava poluarea atmosferei datorată traficului urban nu ridică probleme deosebite, cu excepţia pulberilor PM10, al căror nivel ridicat îşi aduce contribuţia traficul auto.

Pe plan global însă, aportul acestor surse la emisiile totale de gaze cu efect de seră, precursori ai ozonului şi de acidifianţi atmosferici este semnificativ, depăşind în unele mari aglomerări urbane aportul celorlalte surse de emisie (industrie etc.)

În schimb, transportul rutier şi cel feroviar sunt în cea mai mare măsură responsabile de poluarea sonoră a localităţilor urbane din judeţ. Măsurătorile de nivel de zgomot efectuate sistematic la zgomotul exterior urban au indicat, că în intersecţiile şi pe străzile cu trafic rutier intens, dar şi în parcuri, zone de recreere, nivelurile de zgomot echivalent ating şi chiar depăşesc, în unele cazuri sistematic, limitele maxime admise conform STAS 10009/1988 (vezi subcapitolul 11.3. Poluarea sonoră).

Din păcate, sistematizarea defectuoasă a localităţilor moştenită din trecut este unadintre cauzele care, alături de creşterea continuă a numărului de autovehicule rutiere aflate în trafic, determină menţinerea poluării sonore.

Luarea de măsuri, de către autorităţile locale, de restrângere şi deviere a traficului rutier, în special în centrele civice ale localităţilor urbane, este singura soluţie viabilă care ar putea reduce presiunea exercitată de zgomotul urban.

De asemenea, măsurile de protecţie antifonică cu perdele verzi de protecţie a căilor


216

rutiere şi feroviare intravilane ar fi de natură să contribuie atât la reducerea disconfortului produs de zgomotul urban, cât şi la ameliorarea calităţii aerului.

Dezvoltarea traficului aerian, tot mai accentuată în ultimele decenii, duce la un imapct asupra mediului prin:

- emisiile de dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră- zgomotele şi vibraţiile din vecinătatea aeroporturilor.-consumul de energie

- pierderile posibile de kerosen care afectează apa, solul.În judeţul Suceava există un singur aeroport, amplasat în comuna Salcea, la distanţă

de cca. 10 km de municipiul Suceava, cu un număr redus de curse pe săptămână, transportul aerian neconstituind o sursă de presiune asupra mediului importantă, la nivelul judeţului nostru, în raport cu celelalte activităţi umane.

12.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, volumul total al transportului de pasageri în perioada 2003-2006 este prezentat în tabelul următor:

mii călătoriJudeţul Suceava

2003 2004 2005 2006

Călători transportaţi

3500,9 8895,6 7668,5 8242

Tabel 12.4.2.1. Transportul urban de pasageri în perioada 2003-2006

În plin proces de restructurare economică şi profunde transformări sociale, s-a înregistrat o creştere permanentă a nevoii de mobilitate, ce a exercitat presiune asupra mediului înconjurător. În sensul contracarării efectelor negative ale dezvoltării economice locale necontrolate, administraţia publică locală desfăşoară activităţi care favorizează progresul socio-economic general, în concordanţă cu principiile conceptului de dezvoltare durabilă.

În domeniul transportului, eforturile sunt focalizate pe promovarea şi eficientizarea transportului public de călători şi facilitarea accesului la informaţiile legate de funcţionarea acestuia, măsuri a caror impact pe termen lung va fi creşterea calităţii vieţii în oraşul Suceava şi contribuţia adusă la asigurarea respectării liniilor de politică energetică ale Uniunii Europene.

Orientarea spre moduri de transport mai durabile necesită mijloace de transport mai eficiente din punct de vedere energetic şi mai puţin dăunător pentru mediu şi sănătate publică.

Modificările aduse motoarelor şi convertorii catalitici sunt, în prezent, principalele strategii folosite pentru limitarea emisiilor de poluanţi. Prin aplicarea acestor metode se reduc, pe durata de funcţionare a unui autovehicul, emisiile de hidrocarburi, în medie cu 87 %, cele de dioxid de carbon cu cca. 85 % şi oxizii de azot cu 62 %. Eficacitatea acestor măsuri este, însă limitată de numărul tot mai mare de autovehicule.

In ultimul timp, pe plan european se pune tot mai mult accentul pe coordonarea politicilor de transport ale ţărilor dezvoltate cu acelea ale celor aflate în tranziţie, pentru a elimina dereglările cauzate de acest sector de activitate, în ceea ce priveşte efectul de seră şi poluarea mediului înconjurător.

Dezvoltarea căii ferate, un mod de transport ecologic, este una dintre cele mai eficiente măsuri în vederea reducerii poluării şi aduce rezultate pozitive atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu. Cel mai concret exemplu la care s-a apelat în vederea susţinerii acestei teze, în ceea ce priveşte impactul ecologic al transportului feroviar asupra mediului faţă de cel rutier, este următorul: un marfar cu 30 de vagoane echivalează cu 60 de


217

camioane. Pentru diminuarea impactului asupra mediului urban se are in vedere :-realizarea de rute ocolitoare pentru traficul industrial şi de tranzit pentru municipiul

Suceava;- realizarea studiului de trafic în municipiul Suceava;- crearea de facilităţi pentru pietoni şi biciclişti;- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin plantare de perdele vegetale de

protecţie;- realizarea spaţiilor de parcare subterană în municipiul Suceava;

Beneficiind de sprijin financiar, de experienţa şi expertiza acumulată de alte oraşe europene, Primăria Municipiului Suceava derulează activităţi în cadrul proiectului cu cofinanţare din partea Uniunii Europene, SMILE - “Alternative ecologice pentru o dezvoltare durabilă a oraşelor Europei”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Cercetare Dezvoltare 6, prin Direcţia Generală “Transport - Energie”, Iniţiativa CIVITAS II

Proiectul “SMILE” are ca obiective următoarele: Îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor municipiului prin reducerea nivelului poluării

urbane şi a emisiilor cu efect de seră, cauzate de traficul rutier şi scăderea nivelului de zgomot;

Modernizarea transportului public local, în scopul operării unei modificări a diviziunii modale a transportului urban în favoarea transportului în comun şi a mersului pe jos;

Informarea cetăţenilor cu privire la problemele actuale ale societăţii, la măsurile care se iau în vederea contracarării efectelor negative, consultarea şi implicarea activă a acestora în găsirea soluţiilor de rezolvare a problemelor.

În cadrul acestui proiect, cele mai importante acţiuni realizate sunt: achiziţionarea a 30 de autobuze noi, marca Irisbus Iveco, echipate cu motoare cu normă de poluare EURO 3, spaţioase, confortabile, eficiente din punct de vedere energetic şi economice; elaborarea unui plan de transport public local, materializat într-o hartă a oraşului pe care se pot consulta traseele, orarul de funcţionare şi staţiile, pentru valorificarea şi maximizarea potenţialului noii flote de autobuze; rutele pe care operează autobuzele noi ale societăţii de transport public local au fost desemnate Eco-rute, deoarece, în aceste zone, impactul asupra mediului înconjurător datorat parcului de autovehicule TPL s-a redus considerabil (s-a decis semnalizarea acestor rute, prin montarea unor panouri informative); demararea procesului de transformare demonstrativă a unuia din motoarele autobuzelor, din funcţionare pe combustibil motorină în funcţionare alternativă pe combustibil tip GPL şi motorină. campanii de informare ale tuturor categoriilor de cetăţeni asupra necesităţii reducerii consumului de combustibili fosili şi a adoptării unor resurse energetice alternative; campanii de promovare a combustibilului alternativ GPL. extinderea reţelei de străzi adiacente şoselei principale din centrul istoric al oraşului, cu o rută alternativă menită să devieze o parte din traficul intens caracteristic zonei; organizarea de evenimente locale preponderent în această zonă, pentru a-i spori popularitatea, ocazii cu care s-au făcut diseminări ale proiectului realizarea de pliante şi distribuirea lor prin campaniile de marketing şi informare. Aceste pliante oferă date despre conceptul de dezvoltare durabilă, performanţele combustibililor alternativi, noua imagine a transportului public urban sucevean şi despre proiectul SMILE.

12.4.3. Situaţia parcului auto


218

Tip vehicul 2002 2003 2004 2005 2006

Proprietate personală

63954 70479 72796 77711 82829

AutomobileTotal automobile

96031 100613 104238 104571 110647

Tabel 12.4.3.1.Evoluţia parcului auto în judeţul Suceava în perioada 2002 -2006(Sursa D.J.S. Suceava)

Evoluţia numărului de automobile , proprietate personală la 1000 de locuitori este prezentată în tabelul 12.4.3.2:

nr. automobile la 1000 locuitoriAutomobile proprietate personală pe cap de

locuitor

2002 2003 2004 2005 2006Judeţ Suceava

90,42 99,89 103,22 110,11 117,36

Tabel 12.4.3.2.Evoluţia automobilelor , proprietate personală la 1000 locuitori în judeţul Suceava în perioada 2002 -2006

(Sursa D.J.S. Suceava)

12.5. Turismul

Pe teritoriul judeţului Suceava se practică o diversitate de forme de turism, în strânsă interdependenţă cu resursele turistice existente.

Caracteristic pentru Bucovina este turismul cultural-religios, favorizat de existenţa mănăstirilor şi ale celorlalte lăcaşe de cultură şi care este practicat în cea mai mare măsură de turiştii străini, atraşi de frumuseţea şi de încărcătura cultural-istorică a obiectivelor turistice (mănăstiri, biserici, muzee, etc.).

O pondere considerabilă o are deasemenea turismul rural respectiv, agroturismul. Acesta este concentrat în jurul zonelor Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi în general în localităţile învecinate mănăstirilor.

Turismul rural din judeţul Suceava se caracterizează prin mai mulţi factori determinanţi: dintre care am putea aminti calitatea peisajului natural şi numeroasele obiective turistice de factură religioase. La acestea se adaugă calitatea aerului şi a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apă minerală. Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, această trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni.

Se foloseşte tot mai des noţiunea de ecoturism, ca fiind turismul în zone relativ neafectate de activităţile umane: arii protejate, zone rurale pitoreşti, zone montane sălbatice, fiind practicat fie ca turism de recreere, de observare a naturii, florei şi faunei sălbatice, cât şi sportiv sau chiar de aventură: schi, alpinism etc.

O altă formă de turism, cu tradiţie pentru Suceava, este turismul în scop terapeutic practicat în special în depresiunea Dornelor şi Câmpulungului. Mulţi turişti vin în această zonă fiind atraşi de facilităţile terapeutice, de apele minerale, aerul ozonat, de alte resurse utilizate în tratarea unor afecţiuni.

Potenţialul turistic al judeţului Suceava, alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone, cu peisaje pitoreşti, precum şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei, renumite pe plan internaţional: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore etc., la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee, case şi fonduri memorial-documentare), reprezintă o activitate economică din ce în ce mai dezvoltată în judeţul Suceava.

12.5.1. Potenţialul turistic al judeţului Suceava


219

Judeţul Suceava atrage ca un magnet călători români şi străini, pentru că are ce arăta, pentru că dincolo de vestigiile istoriei există un imens creuzet al mestesugurilor, al arhitecturii populare, al datinilor încă bine păstrate în multe locuri de la munte şi din vale. Zona montană şi de deal îşi găsesc o foarte bună exprimare în arta populară. Oamenii locului sunt plini de credinţă faţă de Dumnezeu. (Cornel SECU)

Nu este alt loc mai desăvârşit pentru turism ca Bucovina - "Ţara Fagilor". Peisaje deosebite, aer curat, arta tradiţională românească arhaică, ospitalitatea localnicilor sunt deja suficiente motive de a vizita judeţul Suceava.

Judeţul Suceava se recomandă, ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan, potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea, densitatea si valoarea monumentelor de cult si arhitectura, cât şi prin rezervaţii naturale şi zone etnografice, multe dintre ele unicat pe plan mondial.

Mai mult, acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. Frescele de pe pereţii exteriori păstrând nealterate minunatele culori, sunt simbolul sufletului românesc.

Începând din secolul trecut, mulţi turişti au început să fie atraşi de aceste locuri şi au poposit aici pentru a se bucura de frumuseţea naturii, de apele minerale, de aerul curat şi de proprietăţile curative ale nămolului. Asemănarea de peisaj şi climat cu zone turistice faimoase ale Europei a încântat întotdeauna turiştii. Nu trebuie să uităm rezervaţiile geologice, faunistice şi rezervaţiile floristice Răchitişul Mare, Lucina si Ponoarele, pădurea Valea Putnei, Codrii seculari de la Slătioara, fâneţele naturale de la Frumoasa ş.a.

Obiective de interes regional şi naţional

Judeţul Suceava este pentru vizitatorii acestei părţi a României, cunoscut sub numele de Bucovina, un loc unde istoria este omniprezentă. Loc de naştere a unei vechi civilizaţii, judeţul Suceava ocupă unul dintre primele locuri în ceea ce priveşte potenţialul turistic.

Relieful este de o mare varietate şi cu o densă reţea hidrografică, cu ape limpezi şi repezi.

Aici se găsesc facilităţi pentru sporturile de vară şi de iarnă, pentru pescuit şi vânătoare, cât şi pentru odihnă. Relieful din judeţul Suceava este variat şi cu locuri atractive, cu masive muntoase ce oferă minunate privelişti. Privelişti minunate sunt oferite şi de cheile râurilor Bistriţa Aurie, Moldova şi Suceava.

O staţiune cu tradiţie de pe teritoriul judeţului Suceava este municipiul Vatra Dornei, staţiune balneară unde se practică şi sporturi de iarnă. Municipiul Câmpulung Moldovenesc a obţinut şi el statutul de staţiune turistică de interes local, din anul 2002, iar în 2005 a fost declarat staţiune turistică de interes naţional. De asemenea, oraşul Gura Humorului a fost atestat ca staţiune turistică de interes local şi naţional în anul 2006.

Judeţul are 22 de rezervaţii naturale, cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani, respectiv din Parcul Rodna, precum şi specii variate de floră, endemice şi rare, ca şi de faună (vezi capitolul 6 „Biodiversitate”).

Potecile din masivele Călimani, Rarău - Giumalău, Suhard şi Obcinele Bucovinei sunt marcate pentru turiştii amatori de drumeţii montane.

Printre vestigiile istorice şi culturale perfect integrate în natura de o frumuseţe aparte a judeţului Suceava, trebuie menţionate monumentele pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii. De asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) a decernat Premiul Internaţional POMME D"OR în 1975


220

acestei zone, cunoscută în întreaga lume.

Printre aceste monumente se remarcă în mod deosebit mănăstirea Voroneţ (1488). La mica distanţă una de alta, se găsesc mănăstirile ortodoxe: Humor (1530), Moldoviţa (1532), Suceviţa (1584), frecvent vizitate de iubitorii de artă şi istorie. De asemenea se mai remarcă mănăstirea Dragomirna (1609), o broderie în piatră, mănăstirea Putna (1469), construită de Voievodul Ştefan cel Mare, care adăposteşte mormântul acestui mare om de stat, recent sanctificat. Alte mănăstiri şi biserici de mare valoare istorică şi religioasă, cum sunt Probota, Pătrăuţi, Arbore, Cacica etc. se adaugă celor deja menţionate, făcând din judeţul Suceava un loc de mare interes turistic.n posibil traseu turistic poate cuprinde şi Cetatea de Scaun din municipiul reşedinţă de judeţ, Suceava, Muzeul Naţional Bucovina, cu exponate arheologice şi istorice valoroase, Muzeul Satului Bucovinean, Mănăstirea Zamca, Biserica Turnu Roşu etc.

Fig. 12.5.1.1. Mănăstirea Rîşca Fig. 12.5.1.2. Mănăstirea Moldoviţa

Fig. 12.5.1.3. Mănăstirea Dragomirna

Traseele turistice ce pot fi parcurse pe teritoriul judeţului Suceava sunt într-un număr impresionant. Vom schiţa în continuare două trasee considerate ca fiind relevante pentru demonstrarea potenţialului turistic al zonei.

Un prim traseu turistic ar fi Suceava – Arbore – Rădăuţi – Putna – Suceviţa –Moldoviţa – Gura Humorului (Voroneţ) – Suceava.

Traseul acesta are ca obiective principale vizitarea bisericii Pătrăuţi, ctitorie a lui Ştefan cel Mare din anul 1487, a mănăstirii Arbore, zidită în 1503, mănăstirii Bogdana –Rădăuţi, zidită în perioada 1359-1365, precum şi a muzeului Tehnicii Populare din Bucovina – Rădăuţi şi centrului de ceramică Colibaba - Rădăuţi.


221

Urmează vizitarea celebrei mănăstiri Putna, unde odihneşte marele voievod “Ştefan cel Mare şi Sfânt”.

Pe traseu poate fi vizitată comuna Marginea, cunoscută în întreaga lume pentru ceramica neagră unică şi pentru lucrurile de artizanat deosebite lucrate aici. Traseul continuă cu mănăstirea Suceviţa, zidită în perioada 1582-1584, mănăstire cu fresce exterioare de o frumuseţe deosebită, înscrisă în patrimoniul UNESCO.

Urmează vizitarea Mănăstirii Moldoviţa, ctitoria lui Petru Rareş, zidită în 1532, lăcaş de cult care deţine premiul „Mărul de aur”, acordat de UNESCO pentru toate cele cinci mănăstiri cu fresce exterioare din Bucovina. Mănăstirea se remarcă prin culoarea galbenă şi este considerată a fi una din bijuteriile artei vechi moldoveneşti. Comuna Vatra Moldoviţei este amplasată pe valea râului Moldoviţa, separată de Suceviţa printr-un pasaj de legătură, „Pasul Ciumârna”, la 1100 metri altitudine.

Urmărind traseul, ajungem la oraşul Gura Humorului, în apropierea căruia avem alte două lăcaşuri de cult celebre. Este vorba de mănăstirea Voroneţ supranumită şi “Capela Sixtină a Orientului” – binecunoscută pentru acea culoare extraordinară care apare în fresce, denumită „albastrul de Voroneţ”. Interesant este şi târgul de artă populară din faţa mănăstirii.

La 6 km de Gura Humorului este o altă biserică cu fresce exterioare, construită în anul 1530, Mănăstirea Humor, roşul fiind culoarea specifică a acestei mănăstiri. Pe aceeaşi rută se găseşte muzeul “Ciprian Porumbescu” în comuna cu acelaşi nume, unde se poate vizita casa muzeu a compozitorului Ciprian Porumbescu, autor al “Baladei” şi al vechiului imn naţional, “Tricolorul”.

Punctul terminus al acestui traseu este oraşul Suceava, unde se pot vizita mănăstirea Sfântul “Ioan cel Nou”, care adăposteşte moaştele sfântului cu acelaşi nume, ruinele cetăţii de Scaun, Mănăstirea Zamca - cel mai important edificiu religios construit de colonia armeană din Suceava, Biserica Mirăuţi, cel mai vechi monument religios din Suceava, Muzeul Naţional al Bucovinei, Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Muzeul Etnografic al Bucovinei.

Un traseu în care vor ieşi în evidenţă frumuseţile naturale ale Bucovinei ar putea fi Suceava – Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Poiana Stampei şi retur. Acest traseu se adresează mai cu seamă celor care iubesc natura, dar şi mişcarea, drumeţiile pe poteci de munte, sporturile de iarnă şi, de ce nu, şi aventura.

Astfel, la Câmpulung Moldovenesc, putem descoperi muntele Rarău. Aventura de a cunoaşte şi de a descoperi acest masiv montan de 1651 m altitudine în Pietrele Doamnei este deosebită. Cu peisajul lui carpatic excepţional – păduri, chiar codri seculari - Slătioara, stânci calcaroase cu forme ciudate, peşteri sălbatice, văi spectaculoase cu sectoare de chei -Moara Dracului şi nu în ultimul rând flora şi fauna cu numeroase specii rare, va face ca acest traseu să rămână în memorie o perioadă îndelungată. Descoperind acest masiv montan, în special pădurile care-l îmbracă frumos, se poate înţelege mai bine de ce în această regiune există o adevărată „civilizaţie a lemnului”.

Ajungem apoi la Vatra Dornei, staţiune balneară cu diverse izvoare minerale, care oferă şi posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă. Se prezintă ca o „oază” de linişte şi calm şi de aceea este preferată de cei care doresc să se odihnească şi în acelaşi timp să urmeze diferite tratamente. Primăria staţiunii se află într-o clădire stil florentin de acum 100 de ani, care găzduieşte şi un mic muzeu etnografic de un pitoresc particular.

Finalul acestui traseu este Poiana Stampei – localitate montană, amplasată într-o zonă deosebit de frumoasă, spre judeţul Bistriţa Năsăud, care se remarcă printr-o rezervaţie naturală de turbării cu floră rară, precum şi prin izvoarele cu ape minerale carbogazoase.

12.5.2 Impactul turismului asupra mediului Indiferent de forma de turism practicată, în general rezultă o serie de impacturi

resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediului natural. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei


222

rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă, a resurselor naturale care constituie atracţia principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.

Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului.

Turismul poate influenţa pozitiv mediul, prin stimularea eforturilor de protejare a cadrului natural, în cadrul unor parcuri naţionale, arii protejate, a unor monumente ale naturii şi unor situri cu valoare istorică.

În acelaşi timp însă, turismul poate reprezenta, atunci când este practicat excesiv şi în mod necivilizat, o presiune cu impact negativ asupra mediului, care ar putea suferi, în timp, deteriorări şi chiar daune ireversibile.

Toate aceste valori, resurse, naturale sau istorice, care constituie baza de dezvoltare a industriei turismului, fac parte din patrimoniul umanităţii, fiind necesar a se lua toate măsurile pentru prezervarea lor şi transmiterea lor generaţiilor viitoare.

Educaţia ecologică a populaţiei are o importantă contribuţie în acest sens, ea fiind strâns legată de practicarea unui turism „prietenos” faţă de mediu.

În ultimii ani, urmare a fluxului în continuă creştere de turişti, în judeţul Suceava a crescut continuu numărul locurilor de cazare şi alimentaţie publică de pe traseele turistice, îndeosebi în sectorul privat, astfel încât rezultă o accentuare a presiunilor asupra mediului ca urmare a desfăşurării acestor activităţi.

Principalii factori de stres legaţi de practicarea turismului sunt legaţi de poluarea rezultată din transportul spre siturile de interes turistic, managementul deşeurilor şi educaţia ecologică.

Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

12.5.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului în judeţului Suceava. Obiective. Măsuri.

Obiectivele specifice avute în vedere pentru dezvoltarea turismului în judeţul Suceavasunt:- reamenajarea zonelor de agrement din municipiul Vatra Dornei; Acest obiectiv se va realiza prin implementarea proiectului „Parcul de distracţii „Luna Dornei” şi Runc”;- mărirea şi modernizarea domeniului schiabil în Vatra Dornei; Realizarea acestui obiectiv se va realiza prin implementarea proiectului „Amenajarea pârtiei de schi Veveriţa”. Valoarea totală a proiectului este de 9,4 milioane de Euro.

În Gura Humorului pentru promovarea şi dezvoltarea turismului este în desfăşurare proiectul „P.O.P.A.S” ce are printre alte obiective şi realizarea unei pârtii de schi.

12.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În anul 2007 nu s-au produs poluări accidentale cu impact major asupra calităţii mediului. A existat însă o poluare cu pulberi a aerului de origine transfrontalieră.

Inventarul poluărilor accidentale este în prezentată în tabelul de mai jos:


223

Nr.crt.

Data / ora

Localizareafenomenu-lui

Agentul poluator;

Cauza poluării

Factorii demediu afectaţi

Modul demanif. al

fenomenuluiMăsuri luate Sancţiuni

1

În noaptea de 23 spre 24.03.2007

mun. Suceava şi alte localităţi din judeţul Suceava

pulberi/ poluare transfronta-lieră, în condiţii meteo ce au favorizat producerea fenomenului: vânt puternic, direcţia vântului Est, precipitaţii.

aer

vânt puternic, urmat de precipitaţii, aer încărcat cu particule, cu depunere semnificativă de pulberi atmosferice începând din jurul orei 22 în 23.03.Fenomenul a avut o arie de manifestare extinsă la nivelul mai multor judeţe din regiunea NE.

Au fost convocate imediat la serviciu persoane din cadrul lab. chimic şi RA.S-au efectuat măsurători beta globale la pulberea depusă din atmosferă şi măs. de debit doză gamma din aer, valorile încadrându-se în limite normale. S-au efectuat măsurători de pulberi PM10, SO2, NOx, CO cu autolaboratorul: analize de pulberi sulfat din PM10 şi pH-ul soluţiei de pulbere PM10 recoltată în intervalul 9.30 - 0.45 la sediul APM, prelevare pulberi depuse cu det. ulterioară de metale la lab. Univ. Ştefan cel mare Suceava (%), SAA al APM nefiind disponibil în acea perioadă. Nu s-au constatat depăşiri la pulberile sulfat, pH-ul soluţiei a fost neutru (6,42) dar s-au înregistrat concentraţii de pulberi PM10 foarte ridicate pe parcursul a câteva ore (max. 925 mg/mc în intervalul orar 2-3 din noaptea de 23/24.03.). A doua zi valorile s-au normalizat. Media de 24 ore a fost de 171,72 mg/mc. Compoz. de metale a pulberii diferea de cea de pe un filtru cu pulberi prelevate anterior episodului de poluare, fiind mai bogată în siliciu (71,99%, faţă de 60,64%) şi fier (2,575%, faţă de 0,509%).

-

2.

20- 21.07. 2007 orele 20,00.

Pr. Vătafu- amonte staţie sortare balast Flor Construct

- S.C. AMBRO S.A. Suceava- Avarierea canalului colector care transporta ape puternic impurificate de la S.C. AMBRO S.A. către staţia de preepurare a S.C. Ambro în zona de subtraversare a liniilor de cale ferată.

apa pr. Vătafu

Nu s-a înregistrat mortalitate piscicolă sau alte efecte ale poluării pe râul Suceava

- s-au oprit instalaţiile S.C. Ambro S.A. începând cu data de 20.07.2007 orele 22,30.- s-a suplimentat debitul pe r. Suceava cu 6,10 mc/s începând cu data de 21.07. 2007 orele 02,30.

- amendă cotravenţională de 35.000 lei aplicată

de către DAS Bacău.


224

12.7. Concluzii

În general orice activitate antropică are efecte asupra calităţii mediului.Comparativ cu anul anterior nu a crescut numărul surselor de presiune asupra

mediului şi nici intensitatea impactului pe care îl au aceste surse asupra calităţii mediului.

S-au facut lucrări semnificative pentru prevenirea poluării şi reducerea impactului activităţilor antropice asupra mediului în special în contextul angajamentelor asumate în procesul de negociere a aderării la Uniunea Europeană.


225

CAPITOLUL 13. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU

13.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului

Cheltuielile pentru protecţia mediului includ cheltuielile efectuate pentrudesfăşurarea activităţilor de supraveghere şi protecţie a mediului cât şi cele care se referăla prevenirea sau repararea pagubelor aduse mediului.

Cheltuielile pentru protecţia mediului reflectă fluxurile financiare alocate la nivel de agenţi economici, servicii publice locale etc. pentru acţiuni care au drept scop prevenirea, reducerea sau combaterea daunelor aduse mediului.

Cheltuielile totale pentru protecţia mediului includ investiţiile pentru mijloacele tehnice adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces şi cheltuielile curente interne sau externe unităţii.

Investiţiile pentru protecţia mediului pot fi pentru mijloacele tehnice adăugate şi respectiv pentru mijloacele tehnice integrate în proces.

Mijloacele tehnice pentru protecţia mediului includ echipamente, utilaje, instalaţii, proceduri, tehnologii pentru protecţia mediului, clasificându-se în:

- Mijloacele tehnice adăugate, aflate la sfârşitul procesului tehnologic, de tip „end of pipe” (staţii de epurare, instalaţii de depoluare a emisiilor în atmosferă, coşuri de dispersie etc.). Acestea sunt destinate reţinerii poluanţilor în vederea reducerii emisiilor poluante în mediu şi nu afectează procesul de producţie propriu-zis, sau sunt facilităţi asimilate acestora, în cazul activităţilor nelegate strict de un proces de producţie.

- Mijloacele tehnice integrate în proces, care realizează adaptarea sau schimbarea unui proces sau a unei instalaţii de producţie, astfel încât să genereze mai puţine emisii de poluanţi sau deşeuri, cu efecte directe atât în îmbunătăţirea performanţelor industriale ale procesului sau a instalaţiei de producţie, cât şi asupra reducerii poluării. Acestea poartă denumirea generică de procese/instalaţii cu „tehnologii curate”.

Investiţiile pentru protecţia mediului includ bunurile de capital tangibile noi sau existente cumpărate de la terţi sau produse pentru utilizări proprii, având o durată de funcţionare mai mare de un an, cu scopul de protecţie a mediului. Acestea includ şi bunurile tangibile cum ar fi terenurile, precum şi adăugările, renovările şi îmbunătăţirile care prelungesc durata de viaţa sau capacitatea echipamentelor.

Cheltuielile curente pentru protecţia mediului cuprind acele cheltuieli care sunt necesare pentru operarea, repararea şi întreţinerea echipamentelor şi utilajelor pentru protecţia mediului. Acestea includ cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi pentru servicii, alte cheltuieli curente şi pot fi interne sau externe unităţii, cheltuieli curente de exploatare, întreţinere şi de achiziţie a unor servicii de mediu. Acestea includ cheltuielile curente interne (pentru activităţi proprii) şi cheltuieli curente externe (pentru activităţi cumpărate de la terţi).

Dintre cheltuielile pentru protecţia mediului efectuate anual la nivelul judeţului Suceava, APM Suceava nu deţine decât date privind investiţiile realizate în domeniul protecţiei mediului, în cadrul unor proiecte aflate în derulare sau demarate în 2007, de către agenţi economici, Consiliul Judeţean Suceava şi consiliile locale.


226

- mii RON-Judeţ Agenţi economici Consiliul Judeţean Consilii Locale

Suceava 51.125 43.778 17.795

Tabel 13.1.1. - Cheltuieli şi investiţii in anul 2007

Agenţii economici au realizat investiţii de mediu pentru realizarea lucrărilor stabilite prin Programele de conformare, ca şi pentru realizarea angajamentelor rezultate din negocierile cap. 22 MEDIUL cu Uniunea Europeană.

În tabelul de mai jos sunt trecuţi agenţii economici care au realizat în 2007, cheltuieli şi investiţii cuprinse în Programul pentru Conformare la autorizaţia de mediu.

Un număr de 13 agenţi economici au realizat lucrări de mediu conform programelor pentru conformare, în anul 2007. Valoarea investiţiilor realizate de aceştia a fost de 51.125mii RON.

Cele mai mari investiţii de mediu le-a realizat SC AMBRO SA Suceava, pentru lucrarea “Realizarea unei instalaţii de mare eficienţă pentru spălarea celulozei” - valoarea investiţiei a fost de 15.696, realizând totodată şi alte cheltuieli, pentru studii monitorizarea scurgerilor accidentale de leşie neagră, colectarea şi recuperarea lor şi pentru realizarea proiectului de execuţie pentru închiderea haldelor.

Investiţii mari a realizat şi SC TERMICA SA Suceava, pentru lucrările: “Reabilitarea şi modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h” - valoarea investiţiei fiind de 4.779 mii RON şi „Modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui sistem de captare a cenuşii în stare uscată într-un siloz de cenuşă„ -valoarea investiţiei fiind de 4.376 mii RON. De asemenea, societatea a mai realizat şi alte cheltuieli pentru alte lucrări. În tabelul de mai jos sunt redate investiţiile realizate de agenţii economici pentru lucrările de mediu incluse în programul pentru conformare la autorizaţia de mediu, în anul 2007:

- mii RON-Nr.crt.

Agentul economic Valoare prevăzută în PC

Valoarea programată în

2007

Valoare realizată în

20071. S.C. ACET S.A. Suceava 173 592,000 53 119,000 0,0002. S.C. ACET S.A. Suceava –

Agenţia Fălticeni5 388,250 5 318,250 3 248,250

3. S.C. ACET S.A. Suceava –Agenţia Siret

24 957,100 24 957,100 5 197,500

4. S.C. ACET S.A. Suceava –Agenţia Solca

2 670,500 2 635,500 1 178,500

5. S.C. ACET S.A. Suceava –Agenţia Gura Humorului

9 093,000 9 093,000 4 045,000

6. S.C. ACET S.A. Suceava –Agenţia CâmpulungMoldovenesc

25 721,500 25 721,500 7 315,700

7. S.C. ACET S.A. Suceava –Agenţia Vatra Dornei

10 088,050 10 028,550 4 128,250

8. S.C. AMBRO S.A. Suceava 46 462,500 822,500 15 835,2009. S.C.TERMICA S.A. Suceava

CET pe huilă110 774,021 3 716,794 9 296,150

10. SC IMPREGNAT TRAVERSE SA Suceava

225,000 225,000 226,320

11. SC CAMYLACT SRLVatra Dornei

329,000 329,000 329,000


227

Nr.crt.

Agentul economic Valoare prevăzută în PC

Valoarea programată în

2007

Valoare realizată în

200712. SC PANALPIN SRL

Cornu Luncii376,633 312,963 312,963

13. SC LAGAN MOBILEX SRLSadova

70,000 12,250 12,250

Total 409 747,554 136 221,407 51 125,083

Tabel nr.13.1.2. – Realizarea investiţiilor cuprinse în programul pentru conformare la autorizaţia de mediu în anul 2007

Consiliul Judeţean Suceava a continuat şi în 2007 derularea proiectului „Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene” cu valoarea totală de 53.403 mii euro (186.912 mii RON), din care, în 2007, s-au realizat lucrări în valoare de 7.360 mii euro (25.760 mii RON). Finanţarea acestui proiect este asigurată prin credit extern de la Deutsche Bank Londra, garantat prin HG 484/2002.

De asemenea prin Consiliul Judeţean s-au derulat şi 11 proiecte de alimentare cu apă a satelor conf.H.G. nr.577/1997, cu valoarea totală de 8.984 mii euro (31.446 mii RON), din care, în 2007, s-au realizat lucrări în valoare de 1.088 mii euro (3.809 mii RON)şi 5 proiecte de alimentare cu apă la sate, proiecte finanţate cu credit extern garantat prin HG 687/1997, cu valoarea totală de 3.613 mii euro (12.647 mii RON), din care, în 2007, s-au realizat lucrări în valoare de 491 mii euro (1.718 mii RON).

În tabelul de mai jos prezentăm situaţia investiţiilor pe linie de protecţia mediului realizate de către Consiliul Judeţean Suceava:

- mii RON-Plan investiţii 2007 Realizat total în 2007

ProiectTotal

Bugetlocal

Buget de stat

Alte surse

TotalBugetlocal

Buget de stat

Alte surse

A. Lucrări de alimentare cu apă a satelor conf.H.G. nr.577/1997Alimentare cu apă a satelor: Moara, Moara Carp şi Liteni, com. Moara.

70 - 70 - 70 - 70 -

Alimentare cu apă sat Mihoveni , com. Şcheia.

120 - 120 - 120 - 120 -

Alimentare cu apă sat Buneşti, com. Buneşti, a II a distribuţie.

153,75 - 153,75 - 153,75 - 153,75 -

Alimentare cu apă sat Suceviţa com.Suceviţa.

484,25 - 484,25 - 484,25 - 484,25 -

Alimentare cu apă sat Fd.Moldovei, com.Fd.Moldovei.

404,6 - 404,6 - 404,6 - 404,6 -

Alimentare cu apă sat Pătrăuţi, com.Pătrăuţi.

404,6 - 404,6 - 404,6 - 404,6 -

Alimentare cu apă a satelor Gălăneşti şi Hurjueni, com.Gălăneşti

350,37 - 350,37 - 350,37 - 350,37 -

Alimentare cu apă a satelor:

452,7 - 452,7 - 452,7 - 452,7 -


228

Plan investiţii 2007 Realizat total în 2007Proiect

TotalBugetlocal

Buget de stat

Alte surse

TotalBugetlocal

Buget de stat

Alte surse

A. Lucrări de alimentare cu apă a satelor conf.H.G. nr.577/1997Comăneşti şi Humoreni, com.Comăneşti.Alimentare cu apă sat Adîncata, com.Adîncata

416,5 - 416,5 - 416,5 - 416,5 -

Alimentare cu apă sat Hînţeşti , com. Hînţeşti.

616,5 - 616,5 - 616,5 - 616,5 -

Finalizare lucrări de alimentare cu apă în zona Furcoi – Bercheza – M-rea Suceviţa, com. Suceviţa.

335,58 - 335,58 - 335,58 - 335,58 -

TOTAL Lucrări de alimentare a satelor conf.H.G. nr.577/1997

3.808,85 - 3.808,85 - 3.808,85 - 3.808,85 -

B. Lucrări de alimentare cu apă conf.H.G. nr.687/1997Alimentare cu apă sat Corni,com.Liteni

34,9 - 34,9 - 34,9 - 34,9 -

Alimentare cu apă Dolhasca.

99,0 - 99,0 - 99,0 - 99,0 -

Alimentare cu apă sat Siminicea, com Siminicea.

133,7 - 133,7 - 133,7 - 133,7 -

Alimentare cu apă sat Pîrteşti de Jos, com.Pîrteşti de Jos.

666,7 - 666,7 - 666,7 - 666,7 -

Alimentare cu apă sat Păltinoasa, com.Păltinoasa.

783,6 - 783,6 - 783,6 - 783,6 -

TOTAL Lucrări de alimentare cu apă conf.H.G. nr.687/1997

1.717,9 - 1.717,9 - 1.717,9 - 1.717,9 -

C. „Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene”Reţele de termoficare, conducte de transport gaze naturale, transformare CT în PT, modernizări PT, centrale de cogenerare, contorizări scări blocuri şi racorduri electrice.

81.671,0 - - 81.671,0 25.760,0 - - 25.760,0

TOTAL Utilităţi şi mediu la standarde europene

81.671,0 - - 81.671,0 25.760,0 - - 25.760,0


229

Plan investiţii 2007 Realizat total în 2007Proiect

TotalBugetlocal

Buget de stat

Alte surse

TotalBugetlocal

Buget de stat

Alte surse

A. Lucrări de alimentare cu apă a satelor conf.H.G. nr.577/1997D. Program SAMTIDReabilitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă din municipiile Fălticeni,C-Lung Moldovenesc, Vatra-Dornei şi oraşele Gura Humorului, Siret şi Solca.

42.381,0 - 5.298,0 37.083,0 12.491,0 - 1.561,0 10.930,0

TOTAL Program SAMTID

42.381,0 - 5.298,0 37.083,0 12.491,0 - 1.561,0 10.930,0

Total general 129.578,75 - 10.824,75 118.754,0 43.777,75 - 7.087,75 36.690,0

Tabel nr.13.1.3. - Situaţia investiţiilor pe linie de protecţia mediului realizate de către Consiliul Judeţean Suceava

Un număr total de 15 proiecte s-au derulat de către consiliile locale, în valoare totală de 10.173 mii euro (35.605 mii RON). Din această valoare, în anul 2007, s-au realizat lucrări în valoare de 5.084 mii euro (17.795 mii RON).

Dintre acestea, un număr de 4 proiecte, în valoare totală de 2.298 mii euro (8.042mii RON) au demarat în anul 2007. Din această valoare, în anul 2007, s-au realizat lucrări în valoare de 424 mii euro (1.485 mii RON).

Proiectele au vizat, în principal, realizarea de lucrări de:- reabilitarea/extinderea sistemelor existente de alimentare cu apă (Siret, Suceava,

Ipoteşti)- reabilitarea/extinderea sistemelor existente de canalizare (Siret, Suceava, Ipoteşti,

Berchişeşti)- reabilitarea staţiilor de epurare (Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Berchişeşti)- colectare selectivă a deşeurilor (Baia)- consolidare maluri (Suceava)

În tabelul de mai jos este prezentată situaţia derulării proiectelor de mediu, pentru anul 2007, pe consilii locale din judeţul Suceava:

Consiliul localNr.

proiecteValoare totală

(mii euro)

Realizat în 2007

(mii euro)Consiliul Local Suceava 6 4.723 1616Consiliul Local Siret 2 1.384 1162Consiliul Local C-lung Moldovenesc

1 1.246 1310

Consiliul Local Rădăuţi 1 591 414Consiliul Local Ipoteşti 2 302 159Consiliul Local Şaru Dornei 1 169 54Consiliul Local Baia 1 658 197Consiliul Local Berchişeşti 1 1.100 172

TOTAL 15 10.173 5.084

Tabel nr. 13.1.4. - Proiecte de mediu derulate de Consilii locale în 2007


230

De menţionat că investiţiile C.L. Rădăuţi şi Siret s-au realizat prin cofinanţare în cadrul programului PHARE, iar cea a C.L. Câmpulung Moldovenesc prin cofinanţare din Fondul de Mediu. Proiectul C.L. Baia - Implementarea sistemului de colectare şi transport deşeuri menajere – se realizează în cadrul programului PHARE.

13.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici şi înregistrate de Garda Naţională de Mediu

Conform informaţiilor furnizate de Comisariatul judeţean Suceava al GNM, investiţiile de mediu realizate de agenţii economici din judeţul Suceava în anul 2007, înregistrate de această instituţie sunt redate în tabelul de mai jos:

- mii RON-Plan investiţii 2007 Realizat 2007Jud.

Suceava Total Bugetlocal

Buget destat

Surse proprii

Altesurse

Total Bugetlocal

Buget de stat

Surse proprii

Alte surse

Agenţi economici

5391,947 - - 1429,726 3962,221 19222,348 - - 9022,917 10199,431

Tabel nr. 13.2.1. - Investiţii de mediu înregistrate la Comisariatul Suceava al GNM, realizate de agenţii economici din judeţul Suceava în anul 2007

Dintre lucrările mai importante în domeniul mediului, raportate la Comisariatul judeţean Suceava al GNM, menţionăm pe cele efectuate de către SC TERMICA SA Suceava – “Reabilitarea şi modernizarea electrofiltrelor şi arzătoarelor NOx aferente cazanelor 1 şi 2”, SC MONDECO SRL Suceava – “Montarea şi punerea în funcţiune a primei linii de incinerare deşeuri periculoase” şi SC ROMTRANSPETROL SA Botoşani –“Modernizare staţie distribuţie carburanţi Drăguşeni”.

13.3. Fondul de MediuFondul pentru mediu este un instrument economico - financiar destinat susţinerii şi

realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului. Fondul pentru mediu este un fond public, deductibil din punct de vedere fiscal, iar veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite printr-o lege specială care stabileşte şi destinaţiile acestora (O.U.G.196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006).

Din datele furnizate de Administraţia Fondului pentru Mediu, în cursul anului 2007contribuţiile la Fondul de Mediu, provenite din judeţul Suceava, sunt cele prezentate în tabelul următor:

- mii RON-Judeţ Categorie Suma plătită

Deşeuri 66,117Emisii poluanţi 130,623Terenuri 0,000Ambalaje 48,846Substanţe chimice 0,215Pesticide 0,000Masă lemnoasă 85,549Anvelope 0,197Vânătoare 1,813

Suceava

Nedefalcate 760,018TOTAL 1.093,378

Tabel nr. 13.3.1. - Contribuţia la Fondul de Mediu în anul 2007 – judeţul Suceava


231

Numărul contribuabililor înregistraţi la Fondul pentru Mediu din judeţul Suceava, în anul 2007, a fost de 1138.

Propuneri de proiecte depuse spre finanţare la Administraţia Fondului pentru Mediu în anul 2007 la nivelul judeţului Suceava

În anul 2007, Administraţia Fondului pentru Mediu a organizat 3 sesiuni de depunere de cereri de finanţare, în următoarele perioade:

- 20.12.2006 – 15.02.2007- 01.05. 2007 – 31.05.2007- 15.08.2007 – 10.09.2007.

APM Suceava a întocmit referate favorabile pentru 12 propuneri de proiecte în cele trei sesiuni de depunere a cererilor de finanţare de proiecte din Fondul pentru Mediu.Solicitările au venit din partea a trei consilii locale, a şapte agenţi economici, a unui ONG şi a unei instituţii de învăţământ.

Consiliul Local al mun. Rădăuţi a solicitat finanţare pentru proiectul „Staţia de transfer deşeuri municipale în zona Rădăuţi, judeţul Suceava”, Consiliul Local Iacobeni pentru proiectul „Implementare staţie de epurare a apelor uzate – com. Iacobeni, jud. Suceava”, iar Consiliul Local Sadova pentru proiectul “Regularizarea pârâului Sadova etapa a III-a din localitatea Sadova, judeţul Suceava”.

Agenţii economici care au solicitat finanţare sunt: S.C. INFOMENTOR S.R.L. Gura Humorului – pentru proiectul „Apărări de maluri râu

Voroneţ în zona Infomentor, din cartierul Voroneţ, oraş Gura Humorului, jud. Suceava”, care a fost aprobat pentru finanţare;

S.C. GERFOR S.R.L. Sebeş – pentru proiectul “Centrală termică pe combustibil biomasă” în mun. Rădăuţi, jud. Suceava, care a fost aprobat pentru finanţare;

S.C. RADIO – TEL S.R.L. Rădăuţi – pentru proiectul ,,Producerea de energie termică pe bază de biomasă lemnoasă din produse de silvicultură şi industrializarea lemnului ”,

S.C. SPLENDID S.R.L. Fălticeni – pentru proiectul „Vopsitorie auto ecologică şi staţie de preepurare”, care a fost aprobat pentru finanţare;

S.C. TIMIS FOREST IMPEX S.R.L. Borşa – pentru proiectul „Construire linie automată de peletizare rumeguş verde” în loc. Vama, jud. Suceava;

S.C. TERMICA S.A. Suceava – pentru proiectul „Epurarea şi evacuarea apelor uzate provenite din procesele tehnologice de la CET Suceava pe cărbune /huilă. Captarea şi evacuarea reziduurilor solide din apele uzate”;

S.C. FONTUR S.R.L. Suceava – pentru proiectul „Reducerea efectelor negative asupra mediului prin achiziţionarea de tehnologii curate conform BAT”.

Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” Suceava a solicitat şi a obţinut finanţare pentru proiectul “Exerciţii cu natura – Program de educaţie a adulţilor de către liceeni în beneficiul protecţiei mediului”.

Asociaţia GEC Bucovina Suceava a solicitat şi a obţinut finanţare pentru proiectul “Să ocrotim arborii Bocovinei”.

În anul 2007, Administraţia Fondului pentru Mediu a încheiat 8 contracte cu beneficiari din judeţul Suceava, contracte aflate în curs de finanţare. Printre acestea se află atât proiecte pentru care s-a solicitat finanţare în anul 2007 cât şi în anul 2006.

Nr. crt.

Beneficiar Titlul proiectului Categorie de

proiecte

Valoare contract

(lei)

Suma finanţată în 2007 (lei)

1 S.C.SPLENDID S.R.L. Fălticeni

Vopsitorie auto ecologică şi staţie de preepurare

B 182.581 0


232

Nr. crt.

Beneficiar Titlul proiectului Categorie de

proiecte

Valoare contract

(lei)

Suma finanţată în 2007 (lei)

2 S.C.MONDECO S.R.L.

Staţie de incinerare deşeuri periculoase, capac. 10.800t/an

E 3.958.959 2.127.854

3 S.C. SUPERMAGIMPERIAL SRL, Câmpulung Moldovenesc

Colectarea şi reciclarea anvelopelor uzate din regiunea nord-est

E 3.742.560 0

4 Consiliul Local Şaru Dornei

Modernizare staţie de epurare loc. Neagra Şarului

F 256.800 256.800

5 SC ECOLACT CO SA, com. Milişăuţi

Modernizare staţie de epurare ape industriale

F 104.560 84.609,47

6 Universitatea Stefan cel Mare, Suceava

Ansamblu de măsuri privind educarea şi conştientizarea populaţiei, privind necesitatea sortării şi reciclării deşeurilor

J 48.000 46.209,86

7 Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare", Suceava

Exerciţii cu natura -Program de educaţie a adulţilor de către liceeni, în beneficiul protecţiei mediului

J 191.835 157.086,81

8 Asociaţia Grupul Ecologic de Colaborare GEC Bucovina, Suceava

Să ocrotim arborii Bucovinei

J 111.503,58 0

9 Consiliului Local al Comunei Stulpicani

Amenajarea unui spaţiu de agrement şi loc de joaca pentru copii în comuna Stulpicani

B 500.000 0

10 Consiliul Local Gura Humorului

Reabilitarea şi extinderea spaţiului verde Lunca Moldovei, faza I

B 500.000 0

11 Consiliul Local al Municipiului Câmpulung Moldovenesc

Reabilitarea şi extinderea de spaţii verzi în municipiul Câmpulung Moldovenesc

B 500.000 0

Tabel nr. 13.3.2. – Proiecte pentru care Administraţia Fondului pentru Mediu a încheiat contracte de finanţare, în anul 2007, în judeţul Suceava

Consiliul Local al Comunei Stulpicani, Consiliul Local Gura Humorului, Consiliul Local al Municipiului Câmpulung Moldovenesc au semnat contractele de finanţare pentru proiectele menţionate în tabelul de mai sus, în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.

Tot în anul 2007 s-au finalizat, în judeţul Suceava, proiectele:

“BUCOVINA ÎNTRE ACQUIS ŞI PRAXIS" - Proiect semnal pentru implementarea acquis-ului comunitar, privind protecţia mediului, al Grupului Ecologic de colaborare Bucovina (GEC Bucovina) Suceava, suma finanţată: 57.868,67 lei;


233

Reabilitarea şi modernizarea sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate, al Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, suma finanţată: 2.703.180 lei;

Implementare staţie de epurare a apelor uzate - S.C.CAMY LACT SRL - comuna Panaci, judeţul Suceava, al S.C. CamyLact, Vatra Dornei, suma finanţată: 95998,6 lei;

13.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

13.4.1. Programul PHARE

În anul 2007, în judeţul Suceava s-au aflat în derulare 4 proiecte prin Programul PHARE, cu valoarea totală de 2633 mii euro, contribuţia PHARE fiind de 2062 mii euro. Aceste proiecte sunt:

- Retehnologizare Staţie epurare ape uzate Rădăuţi, al cărui beneficiar este Consiliul Local Rădăuţi,a demarat în 2005 şi s-a finalizat în anul 2007;

- Îmbunătăţirea sistemului furnizare apă potabilă, prin captarea de suprafaţă din r. Siret (PHARE 2001) al cărui beneficiar este Consiliul Local Siret, a demarat în 2006 şi s-a în finalizat în anul 2007;

- Modernizare străzi, extindere reţea canalizare în cartierele Tatarcina, Ruina (PHARE 2001) al cărui beneficiar este Consiliul Local Siret, a demarat în 2006 şi s-a finalizat în anul 2007;

- Implementarea sistemului de colectare şi transport deşeuri menajere al cărui beneficiar este Consiliul Local Baia, a demarat în anul 2007 şi s-a realizat în proporţie de 30%.

13.4.2. Programul ISPA

Prin Programul ISPA în 2005 s-a solicitat finanţare pentru proiectul “Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de apă uzată din oraşul Suceava” al cărui beneficiar este Consiliul Local Suceava. Pentru acest proiect s-au făcut demersurile necesare, s-au obţinut avizele şi s-a aprobat finanţarea în anul 2006.

Proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de apă uzată din oraşul Suceava”, localizat în judeţul Suceava, România, îşi propune ca obiectiv rezolvarea problemelor legate de alimentarea cu apă şi epurarea apelor uzate din mun. Suceava. Acest proiect se va finanţa prin programul ISPA. Se va derula în perioada 2007-2011. Măsura ISPA din Suceava, include următoarele trei contracte de lucrări descrise în tabelul de mai jos:

Oferta Nr.

Descrierea proiectului Tipul contractului

Finanţat de Metoda de achiziţie

CL-1 Reabilitarea si optimizarea sistemelor de alimentare cu apă (inclusiv rezervoare, Staţii de Pompare, Puţuri si Conducte de Transport)

LucrăriFIDIC Roşu

ISPA/KW PRAG + FIDIC

CL-2 Reabilitarea şi optimizarea reţelei de canalizare (inclusiv bazine de retenţie, staţii de pompare)

LucrăriFIDIC Roşu

ISPA/KfW PRAG + FIDIC


234

CL-3 Reabilitarea şi modernizarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate

LucrăriFIDIC Galben

ISPA/KfW PRAG + FIDIC

Tabel 13.4.1 - Contracte de Lucrări - ISPA

Componentele tehnice ale Măsurii ISPA Contractul CL-1: Alimentarea cu apăA1: Îmbunătăţirea calităţii alimentării cu apă

Alimentarea cu apă este realizată la ora actuală din 3 surse diferite: captaresubterană (puţuri) Berchişeşti, Staţia de Tratare Mihoveni care tratează apa captată din Râul Suceava şi Statia de Tratare Dragomirna care tratează apa de suprafaţă din Lacul Dragomirna.

Măsura are în vedere alimentarea consumatorilor casnici cu apă potabilă doar din sursa Berchişeşti, care are o calitate foarte bună a apei, în timp ce Staţia de tratare a apei Mihoveni urmează să alimenteze cu apă doar consumatorii industriali. O utilizare eficientă a apei din sursa Berchişeşti, face ca alimentarea cu apa din Lacul Dragomirna prin Staţia de tratare a apei Dragomirna să nu mai fie necesară.

In acest scop, următoarele elemente sunt incluse în aceasta măsură:

Regenerarea şi reabilitarea a 45 puţuri de captare a apei de la Berchişeşti, a unităţii de dezinfecţie, regenerarea puţurilor prin adăugarea de substanţe chimice cu PH neutru, instalarea unui nou echipament electric si achiziţionarea şi montarea unui grup electrogen în vederea evitării întreruperii alimentării cu apă din cauza întreruperilor în alimentarea cu energie electrică;

Reabilitarea conductei de aducţiune a apei Φ600 de la Berchişeşti la Suceava, inclusiv montarea unui debitmetru pentru măsurarea precisă a cantităţii de apa transportate precum şi reabilitarea unui rezervor de rupere a presiunii de pe traseu (Corlata);

Înfiinţarea şi dotarea cu echipamente adecvate a unui laborator central de analiză a calităţii apei la rezervorul din Sfântu Ilie, în vederea efectuării analizei calităţii apei în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

A2: Îmbunătăţirea eficienţei alimentării cu apă

Măsura ISPA are în vedere creşterea eficienţei activităţii de furnizare a apei prin reducerea costurilor energetice odată cu reorganizarea reţelei în zone de presiune clar definite şi înnoirea echipamentului depăşit, prin reducerea pierderilor cât şi prin extinderea zonei de acoperire a alimentării cu apă în zone nedeservite actual. În acest scop, următoarele elemente sunt incluse în această măsură:

Reabilitarea a cinci rezervoare de apă, inclusiv instalarea de noi vane, echipamente şi conducte, în vederea asigurării unei întreţineri/curăţări corecte a rezervoarelor

Montarea unei vane de reducere a presiunii în zona Zamca;

Construirea unui nou rezervor de apă de mici dimensiuni (500 m3), în vederea alimentării cu apă, gravitaţional, a unei zone nedeservite actual din cartierul Burdujeni;

Instalarea de noi aparate de măsurare a debitului, echipamente electrice noi, sisteme de control automatizate si unităţi de clorinare la rezervoare şi staţii de pompare în vederea unei bune operări şi a unui control eficient;


235

Scoaterea din funcţiune a 3 staţii de pompare şi reabilitarea altor două, adaptate noilor cerinţe de apă, în vederea reducerii costurilor de exploatare;

Construirea a 2 staţii de pompare de mici dimensiuni, în vederea alimentării cu apă a unei zone mai înalte, actualmente nealimentată din cartierul Burdujeni;

Înlocuirea a circa 12 km de conducte din reţea în corelare cu rezultatele modelului hidraulic, în vederea reducerii presiunii din zonele cu presiune ridicată;

Împărţirea reţelei pe zone de presiune, cu posibilitatea izolării acestora prin vane amplasate în mod adecvat, care să-i permită operatorului să asigure furnizarea apei în aceste zone la un anumit nivel de presiune (3-6 bar), pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă şi pentru reducerea pierderilor din reţea;

Înlocuirea a circa 14 km de conducte cu avarii frecvente, inclusiv a branşamentelor şi a apometrelor aferente în vederea îmbunătăţirii serviciului de alimentare cu apă a populaţiei;

Creşterea gradului de acoperire a serviciilor de furnizare a apei potabile de la 75% în prezent la aproximativ 85%, prin amplasarea a circa 22 km de conducte noi (inclusiv conducte de branşament);

Asigurarea a circa 30 de aparate de măsurare a debitului pe reţea şi a 8000 de apometre de mici dimensiuni pentru branşamente, în vederea creşterii gradului de acoperire a contorizării apei, cât şi înlocuirea a circa 1000 de apometre uzate, în vederea îmbunătăţirii facturării apei la consumatori şi reducerii pierderilor din reţea.

Contractul CL-2: Sistemul de canalizare

Reţeaua de canalizare din Suceava cuprinde actualmente circa 264 km de conducte de canalizare in sistem mixt. Nivelul de infiltraţii, de aproximativ 47%, este relativ mare in special din cauza presiunii ridicate a apei freatice. O cantitate semnificativa de ape uzate rezulta din activitatea industriala (7.712 m3/zi), alţi 5011 m3/zi provin din sistemul de încălzire centralizata si o cantitate similara provine din activităţile comerciale si publice. Debitul de ape uzate provenite de la consumatorii casnici este de 10.420 m3/zi. Debitul total pe vreme uscata este de aprox. 53.000m3/zi.

Datorita investiţiilor in sistemul de canalizare, nivelul infiltraţiilor va fi redus cu până la 10-15%. In afara acestei măsuri de reducere şi a protecţiei nivelului apelor de suprafaţă, măsura mai are in vedere o creştere a gradului de acoperire a serviciilor de la 65% la 73 % si îmbunătăţirea capacitaţii hidraulice a conductelor de canalizare (masuri de protecţie împotriva refulărilor pe perioada de ploi abundente), cât şi o mai bună operare şi întreţinere a reţelei de canalizare. In consecinţă, principalele componente ale reabilitării sistemului de canalizare sunt rezumate după cum urmează:

Curăţarea si inspecţia TV a conductelor de canalizare, in vederea facilitării întreţinerii reţelei de canalizare precum si curăţarea si îndepărtarea depunerilor din 22 km de conducte.

Înlocuirea a aproximativ 23 km de reţele de canalizare si guri de canal avariate si subdimensionate, înlocuirea in conformitate cu rezultatele analizei hidraulice a aprox. 23 km conducte de canalizare si extinderea cu aprox.10 km a reţelei in zonele fără canalizare (in special in cartierul Burdujeni);

Reabilitarea unei staţii existente de pompare a apelor uzate (Mirăuti);

Construirea unor bazine de reţinere a apele uzate din reţelele de canalizare pentru preluarea cantităţilor suplimentare de ape pluviale (construirea a 2 bazine de retenţie cu preaplin cu o capacitate totala de circa 10.000 m3 in cartierul Burdujeni si zona Mirăuţi)


236

Componenta CL - 3: Staţia de epurare a apelor uzate

Staţia de epurare a apelor uzate este situata pe malul sting al Râului Suceava. Apele uzate tratate sunt deversate in Râul Suceava. Staţia de Epurare nu respectă la momentul actual standardele Directivei de Tratare a Apelor Uzate din Sectorul Urban 91/271/EEC. Staţia de Epurare este supradimensionata având in vedere nevoile municipiului Suceava iar echipamentul existent are o eficienta de tratare scăzuta si utilizează o mare cantitate de energie.

Noua staţie de epurare a apelor uzate va genera o cantitate de 6.200 tone de nămol stabilizat si deshidratat pe an, care poate fi reutilizat ca fertilizator sau depozitat in noua groapa de gunoi ce va fi construita in viitor prin fonduri de coeziune. Analiza nămolului a arătat ca poate fi utilizat in sectorul agricol ca fertilizator natural.

Având in vedere reducerea consumului de apa potabila pe cap de locuitor, Staţia de Epurare va fi reabilitata in funcţie de debitul mediu pe vreme uscata de 28.319 m³/zi (adică, 328 l/s). In ceea ce priveşte încărcătura biologică, staţia va fi reabilitata pentru circa 140 000 P.E.(populaţie echivalenta), alcătuita din 84 000 P.E. de la consumatori casnici, 40 000 P.E. (ca. 30 %) de la consumatorii industriali si 16 000 P.E. (ca. 11%) de la agenţii comerciali.

Stabilizarea nămolului se va face intr-o etapa separata intr-un digestor anaerob (metantanc). Biogazul produs va fi utilizat la incalzirea anexelor de la staţia de epurare şi ulterior, la generarea de energie cu ajutorul unui generator electric pe biogaz.

Staţia de epurare, odată reabilitată, va respecta standardele stabilite de Directiva Uniunii Europene privind Epurarea Apelor Uzate şi deversarea în ape senzitive (tratare terţiară -denitrificare şi tratare chimică şi biologică a fosforilor).

Odată reabilitată, staţia de epurare va beneficia şi de un echipament modern de Control, Supervizare şi de Achiziţie Automată de Date (SCADA), care va putea fi de asemenea folosit şi pentru controlul automat al staţiilor de pompare a apelor uzate.

Surse de finanţare:Valoarea totală a investiţiei 46.990.000 EURO/ 169.760.773 RON din care :Valoare eligibila (fără taxe) 44.590.000 EURO/ 161.090.613 RON- finanţare externă 33.442.500 EURO/ 120.817.720 RON - grant ISPA

6.688.500 EURO / 24.163.544 RON - împrumut KFW - finanţare internă 6.859.000 EURO / 24.779.509 RON din care: - de la bugetul de stat 4.459.000 EURO / 16.109.029 RON - Fondul Naţional

de Preaderare – Guvern- de la bugetul local 2.400.000 EURO / 8.670.480 RON - Bugetul local (taxe , TVA)

13.5. Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PLAM)

Programul pe termen scurt şi mediu pentru soluţionarea problemelor de mediu în cadrul unui judeţ, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, este Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Suceava, a fost elaborat în cursul anului 2004, prima versiune fiind finalizată în data de 01.10.2004, aceasta fiind supusă dezbaterii publice şi adoptată ca formă finală în şedinţa publică din data de 18.11.2004. PLAM a fost adoptat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava nr. 12/24.02.2005.

În cadrul PLAM s-au identificat 10 problemele majore de mediu ale judeţului, care


237

au fost ierarhizate prin analiza SWOT. Acestea sunt, în ordinea importanţei:1. Poluarea apelor de suprafaţă – PM-012. Calitatea şi cantitatea apei potabile – PM-023. Poluarea atmosferei – PM-034. Gestiunea deşeurilor – PM-045. Poluarea solului şi a apelor subterane – PM-056. Degradarea mediului natural şi construit – PM-067. Urbanizarea mediului – PM-078. Transporturile – PM-089. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale – PM-0910.Turism şi agrement – PM-10De asemenea în PLAM s-au stabilit obiective generale şi specifice, ţinte şi

măsuri/acţiuni, pe termen scurt şi mediu, care să conducă la rezolvarea problemelor de mediu identificate.

Realizarea măsurilor/acţiunilor cuprinse în PLAM conduc la atingerea ţintelor şi obiectivelor propuse.

Monitorizarea şi evaluarea stadiului de implementare a PLAM s-a făcut de către Echipa de Monitorizare şi Evaluare a PLAM, care cuprinde reprezentanţi ai următoarelor instituţii implicate în procesul PLAM:

1. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava - instituţia coordonatoare a procesului de monitorizare a implementării PLAM şi de evaluare a rezultatelor

2. Consiliul Judeţean Suceava 3. Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Suceava 4. Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava 5. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava 6. Autoritatea de Sănătate Publică Suceava 7. Direcţia Silvică Suceava

În anul 2007 monitorizarea şi evaluarea stadiului de implementare a PLAM s-a făcut semestrial.

PLAM-ul judeţului Suceava cuprinde un număr de 247 măsuri/acţiuni. Stadiul realizării acestora, la finele anului 2007, este redat în tabelul de mai jos:

PLAM (număr de acţiuni)

Termen de realizare

RealizateRealizate în avans

In curs de

realizareNerealizate Amânate Anulate Total

Permanente 12 - - 1 - - 13≤ 2007 48 - 33 18 9 4 112> 2007 - 9 39 71 2 1 122Total 60 9 72 90 11 5 247

Tabel nr. 10.5.1. – Stadiul realizării măsurilor/acţiunilor cuprinse în PLAM-ul judeţului Suceava, la sfârşitul anului 2007.

Analizând pe fiecare problemă în parte stadiul realizării acţiunilor se prezintă astfel:

POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ PM-01 La această problemă generală s-au identificat 13 probleme specifice, pentru a căror

rezolvare au fost stabilite un număr total de 45 de acţiuni din care 30 de acţiuni au termene de realizare până în 2007 şi 15 acţiuni cu termen de realizare după 2007.

Dintre cele 30 de acţiuni care aveau termen de realizare până în anul 2007, stadiul de realizare se prezintă astfel:

- 11 realizate- 3 în curs de realizare


238

- 6 nerealizate- 7 amânate - 3 anulateCele mai multe dintre acţiunile realizate, sau în curs de realizare fac parte din lucrările

de Execuţie/reabilitare reţea canalizare şi staţii de epurare (ape menajere şi ape industriale), atât în mediul urban cât şi rural.

Cele mai multe dintre acţiunile nerealizate, fac parte din categoria lucrărilor miniere, lucrări de stabilizare şi ecologizarea fostelor perimetre miniere, dar şi Execuţie/reabilitare reţea canalizare şi staţii de epurare din anumite localităţi, care din lipsa fondurilor nu au putut fi realizate.

Dintre acţiunile amânate 6 sunt lucrări de extindere/reabilitare sisteme de canalizare din localităţi rurale, pentru care, în negocierile cu Uniunea Europeană, termenele pentru realizarea acestor lucrări au fost stabilite pentru perioada 2010 - 2015 şi de aceea aceste lucrări au fost amânate, nefiind o prioritate, iar o altă acţiune amânată este în responsabilitatea SC AMBRO SA Suceava respectiv, Execuţie staţie tratare secundară a apelor uzate, acţiune care a fost amânată, pentru anul 2013, conform autorizaţiei integrate de mediu emise în anul 2007.

Acţiunile anulate sunt: Extindere reţea canalizare şi Realizare instalaţii clorinare la Spitalul oraşului Gura Humorului şi Execuţie instalaţii clorinare la Spitalul mun. Fălticeni, deoarece conform Ordinului 713/2004 al M.S. nu mai este nevoie de instalaţii de clorinare la aceste spitale.

CALITATEA ŞI CANTITATEA APEI POTABILE PM – 02La această problemă generală au fost identificate 9 probleme specifice, pentru a

căror rezolvare au fost stabilite un număr total de 52 de acţiuni din care 31 de acţiuni au termene de realizare până în 2007 şi 21 acţiuni cu termen de realizare după 2007.

Dintre cele 31 de acţiuni care aveau termen de realizare până în anul 2007, stadiul de realizare se prezintă astfel:

- 15 realizate- 7 în curs de realizare- 8 nerealizate - 1 anulată

Cele mai multe dintre acţiunile realizate sunt lucrări de realizare a sistemelor de alimentare cu apă în localităţi rurale.

În curs de realizare sunt lucrări de reabilitare/extindere sisteme de alimentare cu apă în localităţi urbane şi lucrări de regularizare a unor râuri/pâraie.

Acţiunile nerealizate, fac parte din categoria lucrărilor de realizare / extindere alimentare cu apă în unele localităţi (Frasin, Dorneşti, Vereşti, Ilişeşti, Dorna Candreni, Hânţeşti, Vadu Moldovei) şi lucrări de protecţie sanitară a unor surse de apă ( Baia 1 şi 2 -Fălticeni).

Acţiunea amânată este Forarea a 5 puţuri de captare noi la staţiile Baia 1 şi 2, lucrare care nu se mai justifică, deoarece consumul de apă pe mun. Fălticeni a scăzut.

GESTIUNEA DEŞEURILOR PM – 03La această problemă generală au fost identificate 12 probleme specifice, pentru a

căror rezolvare au fost stabilite un număr total de 30 de acţiuni din care 16 acţiuni au termene de realizare până în 2007 şi 14 acţiuni cu termen de realizare după 2007.

Dintre cele 16 acţiuni care aveau termen de realizare până în anul 2007, stadiul de realizare se prezintă astfel:

- 8 realizate- 6 în curs de realizare- 2 amânate


239

Printre acţiunile realizate se numără închiderea crematoriilor, execuţia unei instalaţiipentru dezhidratarea nămolurilor organice la SC AMBRO SA Suceava, eliminarea deşeurilor de pesticide care au existat în stoc la Unitatea Fitosanitară Suceava, eliminarea deşeurilor de acetoncianhidrină de la fosta SC METADET SA Fălticeni şi reconstrucţia zonei afectate şi anumite acţiuni de educare şi conştientizare a colectării selective a deşeurilor. De asemenea a fost realizată acţiunea Reautorizarea incineratorului SC MONDECO SRL Suceava şi asigurarea condiţiilor de realizare a instalaţiei de depoluare şi de automonitorizare gaze evacuate, conform legislaţiei în vigoare.

În curs de realizare sunt acţiuni de dezvoltare a sistemelor de colectare selectivă şi valorificare a deşeurilor reciclabile, retehnologizare staţii de epurare a apelor uzate şi asigurarea unui management corespunzător al nămolurilor, acţiuni de valorificare a deşeurilor lemnoase. Tot în curs de realizare sunt acţiunile de realizare a unor sisteme de colectare selectivă a deşeurilor şi lucrări de închidere/ecologizare a unor iazuri de decantare.

Amânate pentru perioada 2008-2013 sunt două acţiuni ale SC AMBRO SA Suceava respectiv, Incinerarea materialelor organice nepericuloase într-un cazan termic auxiliar special şi Amenajarea şi impermeabilizarea haldelor de şlam mineral şi organic.

PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE / FENOMENE NATURALE PM 04

Pentru rezolvarea acestei probleme au fost stabilite un număr total de 21 de acţiuni din care 10 acţiuni au termene de realizare până în 2007 şi 11 acţiuni cu termen de realizare după 2007.



Acţiunile întreprinse până în prezent (limitate de posibilităţile financiare reduse) nu sunt suficiente, atât cele realizate cât şi cele în curs de realizare se referă la lucrări de stabilizare/protejare a unor zone afectate de alunecări de teren şi lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor. Menţionăm că a crescut procentul de realizare la acţiunile în curs de realizare la lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor, în bazinele hidrografice Bistriţa, Moldova şi Suceava care intră în responsabilitatea DA Siret Bacău – SGA Suceava.

POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE PM 05

O mare parte sunt comune cu cele identificate la problema PM01, POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ, sursele de poluare şi degradare a solului şi apelor subterane fiind majoritatea şi surse de poluare a apelor de suprafaţă. Astfel:

Există un impact negativ asupra calităţii solului şi apelor freatice datorat actualelor depozite de deşeuri menajere. Toate depozitele de deşeuri municipale din localităţile urbane sunt vechi, necorespunzător amenajate, având un impact negativ asupra calităţii mediului. Termenele propuse pentru realizarea acestei probleme au fost stabilite în anii 2008-2009, corespunzător calendarului de sistare a depozitării pe aceste depozite vechi, neconforme.

Solul şi apele subterane sunt afectate datorită utilizării în agricultură a îngrăşămintelor şi pesticidelor. Pentru a preveni administrarea în mod necorespunzător a îngrăşămintelor şi pesticidelor, ca şi alte practici agricole dăunătoare, DADR Suceava a organizat instruiri pentru fermieri, conform Programului propriu stabilit prin Acquis-ul comunitar, în vederea aplicării Codului de bune practici agricole, acţiuni care au fost cuprinse în PLAM, la această problemă.


240

POLUAREA ATMOSFEREI PM 06La această problemă generală s-au identificat 6 probleme specifice, pentru a căror

rezolvare au fost stabilite un număr total de 23 de acţiuni din care 10 acţiuni au termene de realizare până în 2007 şi 13 acţiuni cu termen de realizare după 2007.



Printre acţiunile realizate se numără Colectarea şi incinerarea gazelor urât mirositoare în cazanul de regenerare de la SC AMBRO SA Suceava, promovarea utilizării combustibililor alternativi, derularea unor proiecte de transport ecologic, montare instalaţii pentru recuperare COV, realizarea măsurilor de retehnologizare şi înlocuire a solvenţilor, la agenţii economici aflaţi sub incidenţa HG 699/2003.

În curs de realizare sunt acţiunile de monitorizare a emisiilor în atmosferă din sursele SC AMBRO SA Suceava şi derularea unor proiecte pilot privind folosirea de tehnologii neconvenţionale în domeniul energetic şi proiectul „Suceava – Utilităţi şi mediu la standarde europene”, care contribuie la gradul de reducere a emisiilor de CO2

echivalent şi acţiuni de montare şi purificare gaze evacuate.

URBANIZAREA MEDIULUI PM 07Pentru rezolvarea acestei probleme au fost stabilite un număr total de 15 de acţiuni

din care 7 acţiuni au termene de realizare până în 2007 şi 8 acţiuni cu termen de realizare după 2007.


- 1 realizate- 4 în curs de realizare- 2 nerealizate

Aici au fost stabilite şi acţiuni cu termen de realizare anual, precum plantări de flori şi copaci, care sau realizat, în multe localităţi.

Acţiunea realizată este cea de reamenajare a bazei de agrement Nada Florilor şi a Parcului Prefecturii din Fălticeni. În curs de realizare sau nerealizate sunt lucrări de amenajare a unor parcuri şi a unor noi spaţii de joacă pentru copii, în unele localităţi urbane.

TRANSPORTURILE PM 08Pentru rezolvarea acestei probleme au fost stabilite un număr total de 17 de acţiuni

din care 2 acţiuni au termene de realizare până în 2007 şi 15 acţiuni cu termen de realizare după 2007.

Cele 2 acţiuni care aveau termen de realizare până în anul 2007 au fost realizate. Aceste acţiuni sunt proiectul - CATCH - Crearea de facilităţi ecologice pentru traficul rutier şi pentru transportul în comun în mun. Suceava şi proiectul Lucrări de modernizare străzi, reabilitare extindere reţele canalizare în cart. Tartacina şi Ruina din oraşul Siret.

Au demarat şi proiecte care au termen 2008-2010 cum ar fi cele de realizare de lucrări de infrastructură rutieră în unele zone rurale şi lucrări de modernizare străzi în unele oraşe, sau lucrări de reabilitare drumuri naţionale.

DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT PM 09Pentru reducerea/stoparea degradării mediului natural şi construit în PLAM s-au

stabilit ca obiective specifice:- asigurarea conservării şi protecţiei ariilor naturale protejate, în conformitate cu

prevederile acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei naturii;- gestionarea durabilă a pădurilor şi a resurselor cinegetice şi piscicole;


241

- dezvoltarea ecoturismului.La această problemă termenele de realizare a acţiunilor sunt permanent sau anual.Progresele înregistrate în implementarea acţiunilor cuprinse la acest capitol sunt

următoarele:- atribuirea în custodie a rezervaţiilor naturale – realizat - întocmirea şi aplicarea planurilor de management în rezervaţiile naturale – realizat- în perioada 2004 şi 2006 s-au plantat circa 1800 ha, majoritatea dintre cele

calamitate în anul 2002 (doborâturi de vânt) .- execuţie măsuri tehnologice de curăţire, degajare, rărituri în arboretele tinere -

acţiuni permanente- creşterea acţiunilor de colaborare în cadrul Programului ECO – ŞCOALA şi

implicarea elevilor în programele de colectare selectivă a deşeurilor; s-au încheiat parteneriate între APM Suceava şi numeroase instituţii de învăţământ (universitar, şcolar şi preşcolar), cele mai multe dintre acestea referindu-se la colaborarea în derularea unor acţiuni specifice Programului internaţional ECO-ŞCOALA, respectiv ECO-GRĂDINIŢA. Judeţul Suceava deţine în prezent locul I în ceea ce priveşte numărul de Steaguri

Verzi acordate Eco-Şcolilor (15) şi de asemenea, tot în judeţul nostru s-a înfiinţat prima ECO-ŞCOALĂ din România – Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 9, Eco – Şcoala „Ion Creangă” Suceava.

În data de 1 iunie 2007, au mai fost evaluate 7 şcoli în vederea acordării statutului de Eco-Şcoală şi a Steagului Verde şi au devenit eco-şcoli.

TURISM ŞI AGREMENT PM -10Pentru atingerea obiectivului Asigurarea condiţiilor necesare practicării turismului

ecologic şi valorificarea cadrului natural existent în PLAM s-au stabilit mai multe acţiuni, dintre care în perioada 2005 - 2007 s-au realizat următoarele:

- lucrări de modernizare pt. accesul la mănăstirile Moldoviţa, Suceviţa şi Putna;- realizare/modernizare infrastructură de acces spre unele zonele cu potenţial turistic - acţiuni educative derulate de ONG-uri şi instituţii de învăţământ, în parteneriat cu

APM Suceava, privind dezvoltarea ecoturismului şi protecţia biodiversităţii; printre acestea putem nominaliza:

- Proiect „Dezvoltarea durabilă şi conservarea biodiversităţii în Masivul Rarău -Giumalău„ ( sectorul: protecţia biodiversităţii)

Perioada: 2005 - 2006 - realizat Sursa finanţare: GEF – SGP UNDP- Proiect ,,Protecţia Liliecilor din Peştera Liliecilor - Masivul Rarău (sectorul: protecţia

biodiversităţii) Perioada: 2005 - 2006 - realizatSursa finanţare: Fundaţia pentru parteneriat Miercurea - Ciuc- „ECONET – dezvoltarea durabilă a Carpaţilor Orientali” – proiectul: Dezvoltarea

ecoturistică a Văii Bistriţei (sectoarele: protecţia biodiversităţii; educaţie ecologică) Perioada: 2005 – 2006 - realizat Sursa finanţare: Programul GEF –UNDP granturi mici

Majoritatea acţiunilor nerealizate şi a problemelor nerezolvate se datorează, în principal, lipsei sau insuficienţei fondurilor necesare la nivelul autorităţilor/instituţiilor/ agenţilor economici responsabili cu implementarea acestora.

Autorităţile publice locale şi agenţii economici care nu au realizat anumite acţiuni, din lipsa fondurilor necesare, au fost şi sunt în permanentă căutare de surse de finanţare, externe sau interne.

Pentru a facilita accesarea diferitelor fonduri de finanţare interne şi externe, Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava informează autorităţile administraţiei publice locale şi


242

agenţii economici despre programele de finanţare care pot fi accesate în anumite perioade (ex. Fondul pentru Mediu, PHARE, POS Mediu), colaborând cu acestea, în limita competenţelor proprii, la demersurile necesare solicitării fondurilor.

Raportul de evaluare a stadiului de implementare a PLAM concluzionează că, deşi nu au fost atinse toate obiectivele şi ţintele de mediu vizate şi nu s-au realizat integral acţiunile propuse care au avut termene scadente până în anul 2007, s-au făcut în limita resurselor financiare disponibile, o serie de progrese în rezolvarea problemelor de mediu majore identificate.

Începând din luna iunie 2007 au demarat acţiunile necesare revizuirii PLAM. În data de 21.06.2007, s-a solicitat instituţiilor care ar trebui să facă parte din

structurile funcţionale de revizuire a PLAM, acceptul de participare la procesul de revizuire şi numele persoanelor care vor face parte din Grupul de Lucru.

În data de 16.07.2007, după ce s-au primit acordurile instituţiilor şi nominalizările persoanelor care vor face parte din Grupul de Lucru, s-a solicitat aprobarea prin Ordin al Prefectului judeţului Suceava componenţa Comitetului de Coordonare pentru revizuirea PLAM şi a Grupului de Lucru.

Structurile pentru revizuirea PLAM au fost aprobate prin Ordinul prefectului nr. 315/03.08.2007, privind constituirea Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru pentru elaborarea şi revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava.

În ziua de 05.10.2007, a avut loc prima întâlnire a Grupului de Lucru pentru revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava, în care s-a constatat că Direcţia Silvică Suceava nu dispune de toate datele şi competenţele necesare procesului de revizuire şi că o parte din acestea sunt deţinute de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Suceava. De aceea în data de 25.10.2007, după primirea acceptului primit de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Suceava, am propus Instituţiei Prefectului, completarea Ordinului nr. 315 din 03.08.2007, privind constituirea Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru pentru elaborarea şi revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava, adăugând şi această instituţie în structurile de revizuire. Propunerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava a fost acceptată de Instituţia Prefectului Judeţului Suceava şi în consecinţă a fost emis Ordinul nr. 418 din 30 octombrie 2007, privind completarea cu noi membri a Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru pentru elaborarea şi revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava.

La întâlnirea Grupului de Lucru, din 05.10.2007, s-a prezentat şi analizat conţinutul PLAM revizuit, s-au stabilit responsabilităţi pentru elaborarea capitolelor/subcapitolelor şi atermenelor. De asemenea au fost prezentate spre analiză modele de matrice care să fie utilizate în conceperea planului revizuit.

Prin adresa nr. 11823 din 24.10.2007, au fost solicitate autorităţilor şi instituţiilor care fac parte din structurile de revizuire a PLAM, informaţii şi date referitoare la starea actuală a factorilor de mediu, o analiză SWOT pe domenii şi problemele de mediu identificate pentru fiecare domeniu.

La întâlnirea Grupului de Lucru, din 07.12.2007, s-a prezentat şi dezbătut analiza SWOT pe domenii, care ulterior, după ce a fost îmbunătăţită, a fost acceptată de toate instituţiile din structurile de revizuire a PLAM. S-au identificat problemele de mediu, pe domenii, care au fost ierarhizate.

În prezent se colectează date, informaţii şi propuneri de proiecte pentru a fi incluse în PLAM.

Concluziile care se desprind din acest capitol sunt:În judeţul Suceava, în cursul anului 2007, volumul total al investiţiilor pentru

protecţia mediului a fost de 112.698 mii RON, după cum urmează:


243

- agenţii economici: 51.125 mii RON- Consiliul Judeţean Suceava: 43.778 mii RON- Consilii locale: 17.795 mii RON

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, a promovat 12 propuneri de proiecte pentru finanţare din Fondul pentru Mediu, dintre care au fost selectate pentru finanţare un număr de 6.

Suma plătită la Fondul pentru Mediu în 2007, de la agenţii economici din judeţul Suceava, a fost de 1.093,378 mii RON.

Principalele categorii de probleme identificate din punct de vedere al complexităţii şi/sau a impactului unor activităţi socio-economice asupra factorilor de mediu sunt poluarea apelor de suprafaţă, gestiunea deşeurilor şi transportul rutier.

Cele mai multe probleme legate de aspecte de mediu specifice identificate în judeţul Suceava, au fost în domeniul gestiunii deşeurilor, urbanizării mediului şi degradarea mediului natural şi construit.

Majoritatea acţiunilor/măsurilor nerealizate şi a problemelor nerezolvate se datorează, în principal, lipsei sau insuficienţei fondurilor necesare la nivelul autorităţilor/instituţiilor/ agenţilor economici responsabili cu implementarea acestora.

Au fost şi sunt în permanenţă preocupări, din partea tuturor factorilor interesaţi, pentru identificarea de surse de finanţare, externe sau interne.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava aduce la cunoştinţă autorităţilor administraţiei publice locale şi agenţilor economici, direct sau prin intermediul presei, oportunităţile de finanţare pentru proiectele de mediu, pe parcurs ce acestea apar.


Abrevieri

ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

APM Agenţia pentru Protecţia Mediului

AFM Administraţia Fondului pentru Mediu

ANM Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti

DSP Direcţia de Sănătate Publică Suceava

DADR Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava

DAS Bacău Direcţia Apelor „Siret” Bacău

SGA Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava

MAPDR Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

UE Uniunea Europeană

EMEP Co-operative Programme for Monitoring and Evaluation of the

Long-range Transmission of Air pollutants in Europe

CORINAIR Metodologie europeană de inventariere a emisiilor de poluanţi în

atmosferă, dezvoltată începând din 1986 în cadrul programului CORINE

(CO-oRdinated INformation on the Environment in the European

Community – AIR)

DEEE Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

EEE Echipamente electrice şi electronice

PRGD Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor

PLAM Planul Local de Acţiune pentru Mediu

EN Normă Europeană

SR Standard român

ISO Oficiul de Standardizare Internaţional

VL Valoare limită conform Ordinului 592/2002

VLA Valoare limită anuală conform Ordinului 592/2002

MT Marjă de toleranţă conform Ordinului 592/2002

OTL Obiectiv pe termen lung conform Ordinului 592/2002

PI Prag de informare conform Ordinului 592/2002

PA Prag de alertă conform Ordinului 592/2002

PIE Prag inferior de evaluare a calităţii aerului conform Ordinului 592/2002

PSE Prag superior de evaluare a calităţii aerului conform Ordinului 592/2002

CMA Concentraţie maximă admisă conform STAS 12574/1987 „Aer din

zonele protejate – Condiţii de calitate”

TSP Pulberi totale în suspensie


2

PM10 Pulberi în suspensie fracţia sub 10 microni

NOx Oxizi de azot

NO2 Dioxid de azot

SO2 Dioxid de sulf

NH3 Amoniac

CO2 Dioxid de carbon

O3 Ozon

CH4 Metan

N2O Protoxid de azot

COV Compuşi organici volatili

MNVOC Compuşi organici volatili nemetanici

CO Monoxid de carbon

Pb Plumb

Cd Cadmiu

Zn Zinc

Cr Crom

Ni Nichel

Cu Cupru

Se Seleniu

As Arsen

Hg Mercur

Mn Mangan

Co Cobalt

POPs Poluanţi organici persistenţi

PCDD/PCDF Derivaţi policloruraţi ai dibenzo p-dioxinelor şi dibenzofuranilor

PCB Bifenili policloruraţi

PAH Hidrocarburi policiclice aromatice

JI Joint Implementation

ODS Ozone Depletion Substances – Substanţe care degradează stratul de

ozon

OMG Organisme modificate genetic

VSU Vehicule scoase din uz

s.u. substanţă uscată

Documents

Caracteristicile fizico-geografice ale judeţului Suceava