Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008

5/20/2018 Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008

1/16 1

Caracterizarea hidrologica a anului 2008

Din punct de vedere hidrologic, anul 2008 s-a caracterizat prin valori ale

debitelor sub mediile multianuale in partea de vest si de sud a tarii, iar in bazinele

raurilor din Banat,i in cea mai mare parte a bazinului raului Mures si in nordul tarii

aceste valori s-au situat peste mediile multianuale.

Fenomene hidrologice periculoase s-au inregistrat in luna iulie 2008 cand

s-au produs viituri importante pe raurile Tisa, Viseu, Bistra, Crasna, Suceava, cursurile

superioare si mijlocii ale Moldovei si Siretului, pe Prutul superior si pe afluentii sai.

Aceste viituri au fost determinate de cantitatile insemnate de precipitatii cazute in

nordul tarii si in Ucraina, nivelurile si debitele inregistrate pe cursurile de apa afectate

depasind la unele statii hidrometrice valorile maxime istorice.

Scurgerea medie

Regimul hidrologic in anul 2008 la statiile hidrometrice analizate s-a situat in cea

mai mare parte a teritoriului tarii sub valorile medii multianuale.

In cursul anului 2008 regimul hidrologic a prezentat valori ale debitelor medii

peste cele multianuale (coeficienti moduli >1.00) in bazinele hidrografice Iza, Viseu, Tur,

Somesul Mare, Lapus, Mures, pe cursul inferior al Somesului, pe raurile din Banat, peraurile Bistrita, Moldova, Suceava, Prut, pe Siretul superior si mijlociu si in bazinele

superioare ale Oltului, Barladului, Trotusului si (Fig.1).

Fig. 1. Scurgerea medie anuala (coeficienti moduli)


2/16 2

Valori subunitare ale coeficientilor moduli au fost determinate pe celelalte rauri:

Crisuri, Jiu, Vedea, Arges, Ialomita, Buzu, Rm. Srat, Putna, pe cursurile mijlocii i

inferioare ale Oltului, Barladului si Trotusului si pe raurile din Dobrogea.

Repartitia scurgerii lunare si anuala a debitelor medii inregistrate in anul 2008

raportate la valorile medii multianuale ( coeficienti moduli-K) la statii hidrometrice dindiverse bazine hidrografice, este prezentata in figura 2.

Fig 2. Repartitia debitelor medii lunare si anuale la statii hidrometrice din principalele zone

geografice ale tarii (coeficienti moduli )

S.H. BISTRA- RAU L: VISEU

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

2. 5

3. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kme d a n u a l

S. H. PODARI - RAUL: J I U

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kme d lu n

Kme d a n u a l

S.H. SATU MARE- RAUL: SO MES

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kme d lu n

Kme d a n u a l

S. H. HOGHI Z- RAU L: OLT

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

2. 5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kme d lu n

Kme d a n u a l

S.H. CHISINEU CRIS - RAUL: C RISUL ALB

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kme d lu n

Kme d a n u a l

S . H . B U D E S T I - R A U L : A R G E S

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kme d lu n

Kme d a n u a l

S.H. ZERIND- RAUL: CRISUL NE GRU

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. SLOBOZIA - RAUL: IALOMITA

0. 0

0. 2

0. 4

0. 6

0. 8

1. 0

1. 2

1. 4

1. 6

1. 8

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kme d lu n

Kme d a n u a l

S.H. ARAD- RAUL: MUR ES

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kme d lu n

Kme d a n u a l

S.H. LUNG O CI - RAUL: S IRET

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

2. 5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kme d lu n

Kme d a n u a l

S.H. LUGOJ- RAUL: TIMIS

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

2. 5

3. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kme d lu n

Kme d a n u a l

S.H. OANCEA- RAUL: PR UT

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

2. 5

3. 0

3. 5

4. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

L u n a

K

Kme d lu n

Kme d a n u a l


3/16 3

In ceea ce priveste scurgerea sezoniera, in lunile de iarna, debitele medii pe

cursurile interioare au prezentat valori sub mediile multianuale in bazinul inferior al Jiului,

pe Vedea, pe cursul mijlociu si inferior al Argesului, pe cursul superior si mijlociu al

Ialomitei si in bazinele raurilor din partea vestica a tarii. In celelalte zone ale tarii valorilecoeficientilor moduli au fost supraunitare (Fig.3.a.).

Fig. 3.a. Scurgerea medie de iarna (coeficienti moduli)

In primavara anului 2008 regimul hidrologic al raurilor din Romania s-a situat

peste mediile lunare multianuale in bazinele Iza, Viseu, Tisa, Somes, Muresul superior

si inferior, Crisul Alb si pe raurile din Banat. In restul teritoriului tarii coeficientii moduli ai

scurgerii medii sezoniere au avut valori subunitare. (Fig.3.b).

Fig. 3.b. Scurgerea medie de primavara (coeficienti moduli)


4/16 4

In sezonul de vara s-au inregistrat valori ale debitelor medii mai mici decat

normalele in bazinul Muresului, al Siretului inferior si in bazinele din jumatatea de sud a

tarii. (Fig.3.c).

In luna iulie regimul hidrologic s-a situat peste mediile multianuale lunare, cele

mai mari valori inregistrandu-se pe raurile din nordul tarii, in Maramures, in bazinele

superioare ale Siretului si Prutului si pe afluentii lor.

Fig. 3.c. Scurgerea medie de vara (coeficienti moduli)

Fig. 3.d. Scurgerea medie de toamna (coeficienti moduli)

In sezonul de toamna (lunile septembrie - noiembrie) debitele raurilor au

prezentat valori sub media multianuala in cea mai mare parte a teritoriului. In partea de

est a tarii si in bazinele inferioare ale raurilor Mures, Bega Veche, Bega, Timis, Barzava


5/16 5

s-au determinat coeficienti moduli supraunitari la statiile hidrometrice situate pe

cursurile de apa din aceste zone (Fig 3.d.).

In figura 4 se prezinta curbele de durata ale valorilor medii zilnice inregistrate in

cursul anului 2008 raportate la debitul mediu multianual (coeficienti moduli) la statii

hidrometrice din bazinele Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Jiu, Arges, Siret si Prut.

Fig. 4. Curbele de durata la diferite statii hidrometrice (coeficienti moduli)

S.H. BISTRA - RAUL: VISEU

0.01

0.1

1

10

100

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. PODARI - RAUL: JIU

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. BUDESTI- RAUL: ARGES

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRU

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRET

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. ARAD - RAUL: MURES

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K

S.H. OANCEA - RAUL: PRUT

0.01

0.1

1

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

p%

K


6/16 6

Scurgerea maxima

In anul 2008 cele mai mari valori ale debitelor s-au inregistrat in lunile de

primavara (martie-mai) in bazinele raurilor Somes, Mures, Crisuri, pe cursuri din Banat,

pe Oltul mijlociu si inferior, in bazinele Arges-Vedea, Ialomita, Buzau, Putna, Rm. Sarat,

Siretul inferior si rauri din Dobrogea. Viiturile produse la sfarsitul iernii si cele din prima

jumatate a primaverii au o origine mixta (pluvio-nivala), iar cele din sezonul de vara si

toamna au origine pluviala. Efectul combinat al precipitatiilor si cedarii de apa din

stratul de zapada datorat conditiilor meteorologice a determinat cresteri ale valorii

debitelor de apa in lunile martie si aprilie.

In luna iulie s-au produs viituri importante pe raurile Tisa, Bistra, Crasna, Oltul si

Jiul superior, Siret, Barlad, Prut si afluentii sai.

In luna decembrie s-au inregistrat cele mai mari valori ale debitelor in bazinul

mijlociu si inferior al Jiului si pe raul Cerna (Fig. 5.).

Dunarea

Mures

Olt

Sire

t

PrutVII

IV-VXII

III-IV

VII

Fig. 5. Scurgerea maxima. Luna producerii viiturilor.

Cele mai importante fenomene hidrologice s-au produs in ultima decad a lunii

iulie (23-31 iulie) cand s-au inregistrat cresteri deosebite ale nivelurilor si debitelor pe

raurile Tisa, Viseu, Vaser, pe cursul superior si mijlociu al Siretului, pe Suceava, pe

Prutul superior si pe cursul superior si mijlociu al Moldovei.

Variatia scurgerii maxime in cursul anului 2008 se poate evidentia si prin

reprezentarea grafica a coeficientilor moduli determinati la statii hidrometrice din diverse

bazine hidrografice (Fig. 6).


7/16 7

Fig. 6. Variatia scurgerii maxime in cursul anului 2008 (coeficienti moduli)

S.H. BISTRA- RAUL: VISEU

0.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. PODARI- RAUL: JIU

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. SATU MARE- RAUL: SOMES

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. HOGHIZ- RAUL: OLT

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. CHISINEU CRIS- RAUL: CRISUL ALB

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. BUDESTI- RAUL: ARGES

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. ZERIND- RAUL: CRISUL NE GRU

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. SLOBOZIA- RAUL: IALOMITA

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. ARAD- RAUL: MUR ES

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1.4

1.6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. LUNGOCI- RAUL: SIRET

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. LUGOJ- RAUL : TIMIS

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual

S.H. OANCEA- RAUL: PR UT

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmax lun

Kmax anual


8/16 8

In intervalul 23-31 iulie 2008 s-au inregistrat cresteri deosebite de niveluri si

debite, la nceput datorita precipitatiilor insemnate din nordul tarii si din Ucraina care au

avut ca efect in prima parte a acestui interval formarea de viituri puternice, cu niveluri

situate peste cotele de pericol pe cursul superior al Moldovei si pe afluentul sau

Moldovita, pe Suceava si afluentii sai, pe Siretul superior si mijlociu, pe Prutul superior,pe Tisa, Viseu si Crasna, iar apoi datorita propagarii acestor viituri si pe cursurile mijlocii

ale Siretului si Prutului. De asemenea au fost depasite si cotele de inundatie i cele de

atentie pe multe ruri din nordul tarii.

Precipitatiile, care au generat aceste viituri majore au totalizat n intervalul 22-27

iulie cantitati ntre 150-250 l/m2, avand doua nuclee, care au produs doua viituri

succesive la interval de o zi. Debitele maxime au avut valori foarte mari, n unele

seciuni de ru din bazinele menionate depasind debitele istorice inregistrate n mai1970 sau n martie 2001pentru bazinele rurilor Vieu si Iza - sau cele din iulie 1969

inregistrate in bazinul Siretului i Prutului si au avut probabilitati de depasire mici, de

1% (o dat la o sut de ani) i 2% (o dat la50 de ani).

O particularitate a viiturilor succesive din bazinul Siretului a fost c maximele au

avut valori apropiate. De exemplu:

- pe rul Suceava la staia hidrometric ibeni: prima viitur a avut un debit

maxim de 858 m3/s - 25.07. ora 10.00, iar cea de-a doua viitur un debit

maxim de 966 m3/s- 26.07. ora 21-27.07. ora 1

- pe rul Suceava la staia hidrometric Icani : prima viitur a avut un debit

maxim de 1640 m3/s -25.07. ora 16.00, iar cea de-a doua viitur un debit

maxim de 1946 m3/s -27.07. ora 4.00

- pe rul Siret la staia hidrometric Lespezi: prima viitur a avut un debit

maxim de 1561 m3/s - 26.07.ora 2.00, iar cea de-a doua vi itur un debit

maxim de 1855 m3/s - 27.07 orele 16-17

- pe rul Siret la staia hidrometric Drgeti: prima viitur a avut un debit

maxim de 2410 m3/s - 28.07 orele 7-9 i cea de-a doua viitur un debit

maxim de 2676 m3/s - 29.07. ora 2.00.

Caracteristica viiturilor succesive produsein bazinele Viseului si Izei a constat n

faptul c cea de-a doua viitura a avut un debit maxim aproape dublu fata de prima.

Intensitatea viiturilor produse in bazinele afectate de inundatii se poate constata

si din amplitudinea diferentei dintre nivelul maxim atins si coat de pericol, precum si de

durata n care nivelurile s-au situat peste cotele de inundatie.


9/16 9

Astfel:

- pe rul Vieu n seciunea staiei Bistranivelul maxim inregistrat in data de

27.07 ora 1 a depit cu 2m cota de pericol, iar cota de inundatie a fost

depasita timp de 18 ore;

- pe rul Iza la Strmtura cota de pericol a fost depasita cu 1.05 min data de

27.07 ora 1, iar cota de inundatie a fost depasita timp de 14 ore;

- pe rul Suceava n seciunea statiei Icaninivelul maxim inregistrat n data de

27.07 ora 4 a depasit cu 1.7 m cota de pericol, iar cota de inundatie a fost

depit timp de 40 ore;

- pe rul Siretn seciunile staiiilorhidrometrice

o Lespezi, nivelul maxim inregistrat in data de 27.07 orele 16-17 a

depit cu 1.05 m cota de pericol, iar cota de inundatie a fost depasita

timp de 42 ore

o Nicolae Balcescu, nivelul maxim nregistrat n data de 28.07 orele 15-

16 a depit cu 2.25 m cota de pericol, iar coat de inundatie a fost

depit timp de 130 ore

o Dragetinivelul maxim nregistrat n data de 29.07 ora 2 a depit cu

0.94 m cota de pericol, iar cota de inundatie a fost depasita timp de

126 ore

- pe Prut n sectiunea statieiOrof t iana nivelul maxim inregistrat in data de

26.07 orele 13-15 a depasit cu 2.17 m cota de pericol, iar cota de inundatie a

fost depasita timp de 136 ore, iar in sectiunea Rdui-Prut, nivelul maxim

inregistrat in data de 28.07 orele 21-24 a depit cu 5.3 m cota de pericol, iar

cota de inundatie a fost depit timp de 116 ore.

Viiturile majore produse in cea de-a treia decada a lunii iulie 2008 care au produs

inundarea multor localitati si terenuri din bazinele rurilor Viseu, Iza, Suceava, cursul

superior al Moldovei, cursul superior si mijlociu al Siretului si cursul superior al Prutului

au inregistrat in unele sectiuni de ru, debite maxime mai mari decat debitele istorice si

au avut valori a cror probabilitate de depasire a fost de o data la 100 de ani.

In figura 7 se prezinta harta cu probabilitatile scurgerii maxime determinate la

statiile hidrometrice selectate. Probabilitati de depasire cuprinse intre 1% si 10% s-au

determinat in partea de nord si de est a tarii, la statii hidrometrice situate pe raurile Iza,

Viseu, Siret, Prut, Suceava si Moldovita.


10/16 10

Fig. 7. Scurgerea maxima. Probabilitati (%)

Scurgerea minima

Cele mai mici valori ale debitelor s-au nregistrat in lunile august si

septembrie in cea mai mare parte a tarii. In lunile noiembrie si decembrie s-au produs

valori minime ale debitelor in partea de nord-est a tarii, in bazinele raurilor Siret si

Prut, pe Oltul superior si mijlociu si in bazinele raurilor Vedea si Arges (Fig. 8).

Due

nara

Mures

Olt

Sir

et

Prut

XI-XII

IX

VIII

VIII

VIII-IX

Fig. 8. Scurgerea minima. Luna in care s-a produs.


11/16 11

In ceea ce priveste scurgerea medie lunara minima anuala in cea mai mare parte

a teritoriului tarii valorile debitelor medii lunare se situeaza sub probabilitatea de 75%.

Valori ale probabilitatilor debitelor minime lunare cuprinse intre 75% si 95% s-au

determinat la statiile hidrometrice situate pe cursul inferior ale Vedei si pe raurile din

Banat: Nera, Caras si Barzava (Fig. 9).Debitele medii minime zilnice au valori ale probabilitatilor peste 80% pe raurile

Crisul Repede, Nera, Caras, Gilort, Bistrita (b.h. Olt), in bazinul superior al Dambovitei,

pe Doftana si pe cursul inferior al Buzaului (Fig. 10.).

Fig. 9. Scurgerea minima lunara. Probabilitati (%)

Fig.10. Scurgerea minima zilnica. Probabilitati (%)


12/16 12

In figura 11 sunt prezentate graficele coeficientiilor moduli rezultati din valorile

celor mai mici debite medii minime zilnice ale fiecarei luni din cursul anului 2008 precum

si media minima zilnica anuala raportate la valorile multianuale ale debitelor medii

minime zilnice la statii hidrometrice din principalele zone geografice ale tarii.

Fig. 11. Variatia scurgerii medii minime zilnice (coeficienti moduli)

S . H . B IS T R A - R A U L : V IS E U

0 .0

1 .0

2 .0

3 .0

4 .0

5 .0

6 .0

7 .0

8 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

L u n a

K

K m i n lu n

K m i n an u a l

S . H . P O D A R I - R A U L : J I U

0. 0

1. 0

2. 0

3. 0

4. 0

5. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

L u n a

K

Km in lun

Kmin anua l

S . H . S A T U M A R E - R A U L : S O M E S

0 .0

1 .02 .0

3 .0

4 .0

5 .0

6 .0

7 .0

8 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

L u n a

K

K m i n lu n

K m i n a n u al

S . H . H O G H I Z - R A U L : O L T

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

2. 5

3. 0

3. 5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

L u n a

K

Kmin lun

Kmin anua l

S . H . C H IS I N E U C R I S - R A U L : C R I S U L A L B

0 .0

1 .0

2 .0

3 .0

4 .0

5 .0

6 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

L u n a

K

K m i n lu n

K m i n a n u a l

S . H . B U D E S T I - R A U L : A R G E S

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

2. 5

3. 0

3. 5

4. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

L u n a

K

Kmin lun

Kmin anua l

S . H . Z E R IN D - R A U L : C R I S U L N E G R U

0 .0

1 .0

2 .0

3 .0

4 .0

5 .0

6 .07 .0

8 .0

9 .0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

L u n a

K m i n

K m i n lu n

K m i n a n u a l

S . H . S L O B O Z I A - R A U L : I A L O M IT A

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

2. 5

3. 0

3. 5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

L u n a

K

Kmin lun

Kmin anua l

S . H . A R A D - R A U L : M U R E S

0. 0

1. 0

2. 0

3. 0

4. 0

5. 0

6. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

L u n a

K

K m i n l un

K m i n a n ua l

S . H . L U N G O C I - R A U L : S I R E T

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

2. 5

3. 0

3. 5

4. 0

4. 5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

L u n a

K m i n

Kmin lun

Kmin anua l

S . H . L U G O J - R A U L : T I M IS

0. 0

1. 0

2. 0

3. 0

4. 0

5. 0

6. 0

7. 0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

L u n a

K

K m i n l un

K m i n a n ua l

S . H . OA N C E A I - R A U L : P R U T

0. 0

0. 5

1. 0

1. 5

2. 0

2. 5

3. 0

3. 5

4. 0

4. 5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

L u n a

K m i n

Kmin lun

Kmin anua l


13/16 13

Scurgerea de aluviuni in suspensie

Scurgerea medie anuala de aluviuni in suspensie, raportata la valorile medii

multianuale prezinta coeficienti moduli subunitari in cea mai mare parte a teritoriului

Romniei.

Cele mai mari valori ale debitelor medii de aluviuni in suspensie s-au produs

pe cursuri de apa din nordul tarii pe cursuri de apa din Maramures, din bazinul

superior al Somesului, Siretului si pe afluentii Prutului si pe cursul superior si mijlociu al

Muresului, iar cele mai mici valori ale coeficientilor modului (


14/16 14

Fig. 13. Variatia scurgerii medii de aluviuni in suspensie (coeficienti moduli)

S.H. BISTRA - RAUL: VISEU

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. PODARI - RAUL: JIU

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. SATU MARE - RAUL: S OMES

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. CORNET - RAUL: OLT

0.0

0.5

1.0

1.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. CHISINEU C RIS - RAUL: CRISUL ALB

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

5.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. BUDESTI - RAUL: ARGES

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. ZERIND - RAUL: CR ISUL NEGRU

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. SLOBOZIA - RAUL: IALOMITA

0.0

0.5

1.0

1.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. ARAD - RAUL: MURES

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRET

0.0

0.2

0.4

0.6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. LUGOJ - RAUL: TIMIS

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual

S.H. OANCEA - RAUL:P RUT

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

K

Kmed lun

Kmed anual


15/16 15

Fenomene de iarna

In cursul anului 2008 formatiunile de iarna s-au manifestat in lunile ianuarie-

februarie si foarte putin in ultima parte a anului fiind caracteristice fenomenele de

gheata la maluri, sloiuri, naboi, ace de gheata.

Durata fenomenelor de iarna s-a situat in general mult sub valoarea medie

multianuala. Fenomenele de iarna au fost prezente mai mult pe cursuri de apa cu

bazine de receptie mici si in zone ale tarii cu altitudine mare.

Cele mai timpurii aparitii ale formatiunilor de iarna au fost inregistrate in ultima

decada a lunii noiembrie.

Formatiunile de gheata (gheata la maluri) au fost in extindere si intensificare in

zilele de 23 -25 noiembrie si au fost prezente pe cursurile superioare ale Muresului,

Oltului, Ialomitei, Bistritei, Moldovei, Trotusului, Putnei, Buzaului si pe unii afluenti ai lor.

S-a inregistrat curgere de nboi (zapada inghetata in albie) in bazinul superior si

mijlociu al Bistritei si pe unii afluenti ai Oltului si Argesului.

In luna decembrie formaiunile de gheata (gheata la maluri, pod de gheata,

naboi, sloiuri) au fost in extindere si intensificare, astfel ca la sfarsitul lunii erau prezente

pe raurile din toate bazinele hidrografice, predominand gheata la maluri si curgerile

frecvente de nboi pe Vieu, Some, Lpu, Mures, Aries, Trnava Mare, Oltul mijlociui pe afluenii lui, pe Ialomia, Bistrita si pe cursurile superioare ale Crisului Repede si

Timisului.

Cele mai tarzii disparitii ale fenomenelor de gheata s-au produs in general la

sfarsitul lunii februarie iar pe cursurile de apa mici din zonele montane in cursul lunii

martie.

Podul de gheata a fost un fenomen foarte slab reprezentat la majoritatea statiilor

hidrometrice in cursul iernii anului 2008, durata acestuia fiind in general sub media

multianuala .

In tabelul nr.1 sunt prezentate spre exemplificare date si informatii privind

fenomenele de iarna inregistrate la statii hidrometrice situate pe rauri din diverse zone

ale tarii.


16/16 16

Tabel nr.1

Fenomene de inghet produse in iarna anului 2008

Nr

crt

Raul

Statia

hidrometrica

Durata fenomenelor

de iarna

(zile)

Cea mai timpurie

aparitie a

fenomenelor de iarna

Cea mai tarzie

disparitie

a fenomenelor

de iarna

Durata podului de

gheata

(zile)

Produse

2008

Medie

multianuala

Produse

2008

Din

perioada

de obs.

Produse

2008

Din

perioada

de obs.

Produse

2008

Medie

multian.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Somes Satu Mare 18 45 28.12 16.11 20.02 26.03 - 19

2 Cr. Negru Tinca 3 29 - 16.11 07.01 16.03 - 21

3 Mures Alba Iulia 30 49 29.12 09.11 19.02 20.03 - 28

4 Olt Hoghiz 25 44 28.12 18.11 19.02 19.03 4 34

5 Arges Malu Spart 12 35 - 09.11 16.01 30.03 - 26

6 Siret Lungoci 16 58 - 09.11 18.01 30.03 - 18

7 Buzau Nehoiu 36 65 23.11 09.11 21.02 27.03 - 27

8 Prut Radauti 28 82 28.12 03.11 24.01 06.03 18 57

Documents

Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008