Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008 Romania

Text of Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008

  • 5/20/2018 Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008

    1/16 1

    Caracterizarea hidrologica a anului 2008

    Din punct de vedere hidrologic, anul 2008 s-a caracterizat prin valori ale

    debitelor sub mediile multianuale in partea de vest si de sud a tarii, iar in bazinele

    raurilor din Banat,i in cea mai mare parte a bazinului raului Mures si in nordul tarii

    aceste valori s-au situat peste mediile multianuale.

    Fenomene hidrologice periculoase s-au inregistrat in luna iulie 2008 cand

    s-au produs viituri importante pe raurile Tisa, Viseu, Bistra, Crasna, Suceava, cursurile

    superioare si mijlocii ale Moldovei si Siretului, pe Prutul superior si pe afluentii sai.

    Aceste viituri au fost determinate de cantitatile insemnate de precipitatii cazute in

    nordul tarii si in Ucraina, nivelurile si debitele inregistrate pe cursurile de apa afectate

    depasind la unele statii hidrometrice valorile maxime istorice.

    Scurgerea medie

    Regimul hidrologic in anul 2008 la statiile hidrometrice analizate s-a situat in cea

    mai mare parte a teritoriului tarii sub valorile medii multianuale.

    In cursul anului 2008 regimul hidrologic a prezentat valori ale debitelor medii

    peste cele multianuale (coeficienti moduli >1.00) in bazinele hidrografice Iza, Viseu, Tur,

    Somesul Mare, Lapus, Mures, pe cursul inferior al Somesului, pe raurile din Banat, peraurile Bistrita, Moldova, Suceava, Prut, pe Siretul superior si mijlociu si in bazinele

    superioare ale Oltului, Barladului, Trotusului si (Fig.1).

    Fig. 1. Scurgerea medie anuala (coeficienti moduli)

  • 5/20/2018 Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008

    2/16 2

    Valori subunitare ale coeficientilor moduli au fost determinate pe celelalte rauri:

    Crisuri, Jiu, Vedea, Arges, Ialomita, Buzu, Rm. Srat, Putna, pe cursurile mijlocii i

    inferioare ale Oltului, Barladului si Trotusului si pe raurile din Dobrogea.

    Repartitia scurgerii lunare si anuala a debitelor medii inregistrate in anul 2008

    raportate la valorile medii multianuale ( coeficienti moduli-K) la statii hidrometrice dindiverse bazine hidrografice, este prezentata in figura 2.

    Fig 2. Repartitia debitelor medii lunare si anuale la statii hidrometrice din principalele zone

    geografice ale tarii (coeficienti moduli )

    S.H. BISTRA- RAU L: VISEU

    0. 0

    0. 5

    1. 0

    1. 5

    2. 0

    2. 5

    3. 0

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

    Luna

    K

    Kmed lun

    Kme d a n u a l

    S. H. PODARI - RAUL: J I U

    0. 0

    0. 5

    1. 0

    1. 5

    2. 0

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

    Luna

    K

    Kme d lu n

    Kme d a n u a l

    S.H. SATU MARE- RAUL: SO MES

    0.0

    0.5

    1.0

    1.5

    2.0

    2.5

    3.0

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

    Luna

    K

    Kme d lu n

    Kme d a n u a l

    S. H. HOGHI Z- RAU L: OLT

    0. 0

    0. 5

    1. 0

    1. 5

    2. 0

    2. 5

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

    Luna

    K

    Kme d lu n

    Kme d a n u a l

    S.H. CHISINEU CRIS - RAUL: C RISUL ALB

    0. 0

    0. 5

    1. 0

    1. 5

    2. 0

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

    Luna

    K

    Kme d lu n

    Kme d a n u a l

    S . H . B U D E S T I - R A U L : A R G E S

    0. 0

    0. 5

    1. 0

    1. 5

    2. 0

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

    Luna

    K

    Kme d lu n

    Kme d a n u a l

    S.H. ZERIND- RAUL: CRISUL NE GRU

    0.0

    0.5

    1.0

    1.5

    2.0

    2.5

    3.0

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

    Luna

    K

    Kmed lun

    Kmed anual

    S.H. SLOBOZIA - RAUL: IALOMITA

    0. 0

    0. 2

    0. 4

    0. 6

    0. 8

    1. 0

    1. 2

    1. 4

    1. 6

    1. 8

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

    Luna

    K

    Kme d lu n

    Kme d a n u a l

    S.H. ARAD- RAUL: MUR ES

    0.0

    0.5

    1.0

    1.5

    2.0

    2.5

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

    Luna

    K

    Kme d lu n

    Kme d a n u a l

    S.H. LUNG O CI - RAUL: S IRET

    0. 0

    0. 5

    1. 0

    1. 5

    2. 0

    2. 5

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

    Luna

    K

    Kme d lu n

    Kme d a n u a l

    S.H. LUGOJ- RAUL: TIMIS

    0. 0

    0. 5

    1. 0

    1. 5

    2. 0

    2. 5

    3. 0

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

    Luna

    K

    Kme d lu n

    Kme d a n u a l

    S.H. OANCEA- RAUL: PR UT

    0. 0

    0. 5

    1. 0

    1. 5

    2. 0

    2. 5

    3. 0

    3. 5

    4. 0

    1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 11 12

    L u n a

    K

    Kme d lu n

    Kme d a n u a l

  • 5/20/2018 Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008

    3/16 3

    In ceea ce priveste scurgerea sezoniera, in lunile de iarna, debitele medii pe

    cursurile interioare au prezentat valori sub mediile multianuale in bazinul inferior al Jiului,

    pe Vedea, pe cursul mijlociu si inferior al Argesului, pe cursul superior si mijlociu al

    Ialomitei si in bazinele raurilor din partea vestica a tarii. In celelalte zone ale tarii valorilecoeficientilor moduli au fost supraunitare (Fig.3.a.).

    Fig. 3.a. Scurgerea medie de iarna (coeficienti moduli)

    In primavara anului 2008 regimul hidrologic al raurilor din Romania s-a situat

    peste mediile lunare multianuale in bazinele Iza, Viseu, Tisa, Somes, Muresul superior

    si inferior, Crisul Alb si pe raurile din Banat. In restul teritoriului tarii coeficientii moduli ai

    scurgerii medii sezoniere au avut valori subunitare. (Fig.3.b).

    Fig. 3.b. Scurgerea medie de primavara (coeficienti moduli)

  • 5/20/2018 Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008

    4/16 4

    In sezonul de vara s-au inregistrat valori ale debitelor medii mai mici decat

    normalele in bazinul Muresului, al Siretului inferior si in bazinele din jumatatea de sud a

    tarii. (Fig.3.c).

    In luna iulie regimul hidrologic s-a situat peste mediile multianuale lunare, cele

    mai mari valori inregistrandu-se pe raurile din nordul tarii, in Maramures, in bazinele

    superioare ale Siretului si Prutului si pe afluentii lor.

    Fig. 3.c. Scurgerea medie de vara (coeficienti moduli)

    Fig. 3.d. Scurgerea medie de toamna (coeficienti moduli)

    In sezonul de toamna (lunile septembrie - noiembrie) debitele raurilor au

    prezentat valori sub media multianuala in cea mai mare parte a teritoriului. In partea de

    est a tarii si in bazinele inferioare ale raurilor Mures, Bega Veche, Bega, Timis, Barzava

  • 5/20/2018 Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008

    5/16 5

    s-au determinat coeficienti moduli supraunitari la statiile hidrometrice situate pe

    cursurile de apa din aceste zone (Fig 3.d.).

    In figura 4 se prezinta curbele de durata ale valorilor medii zilnice inregistrate in

    cursul anului 2008 raportate la debitul mediu multianual (coeficienti moduli) la statii

    hidrometrice din bazinele Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Jiu, Arges, Siret si Prut.

    Fig. 4. Curbele de durata la diferite statii hidrometrice (coeficienti moduli)

    S.H. BISTRA - RAUL: VISEU

    0.01

    0.1

    1

    10

    100

    0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

    p%

    K

    S.H. PODARI - RAUL: JIU

    0.01

    0.1

    1

    10

    0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

    p%

    K

    S.H. SATU MARE - RAUL: SOMES

    0.01

    0.1

    1

    10

    0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

    p%

    K

    S.H. BUDESTI- RAUL: ARGES

    0.01

    0.1

    1

    10

    0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

    p%

    K

    S.H. ZERIND - RAUL: CRISUL NEGRU

    0.01

    0.1

    1

    10

    0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

    p%

    K

    S.H. LUNGOCI - RAUL: SIRET

    0.01

    0.1

    1

    10

    0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

    p%

    K

    S.H. ARAD - RAUL: MURES

    0.01

    0.1

    1

    10

    0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

    p%

    K

    S.H. OANCEA - RAUL: PRUT

    0.01

    0.1

    1

    10

    0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

    p%

    K

  • 5/20/2018 Caracterizarea Hidrologica a Anului 2008

    6/16 6

    Scurgerea maxima

    In anul 2008 cele mai mari valori ale debitelor s-au inregistrat in lunile de

    primavara (martie-mai) in bazinele raurilor Somes, Mures, Crisuri, pe cursuri din Banat,

    pe Oltul mijlociu si inferior, in bazinele Arges-Vedea, Ialomita, Buzau, Putna, Rm. Sarat,

    Siretul inferior si rauri din Dobrogea. Viiturile produse la sfarsitul iernii si cele din prima

    jumatate a primaverii au o origine mixta (pluvio-nivala), iar cele din sezonul de vara si

    toamna au origine pluviala. Efectul combinat al precipitatiilor si cedarii de apa din

    stratul de zapada datorat conditiilor meteorologice a determinat cresteri ale valorii

    debitelor de apa in lunile martie si aprilie.

    In luna iulie s-au produs viituri importante pe raurile Tisa, Bistra, Crasna, Oltul si

    Jiul superior, Siret, Barlad, Prut si afluentii sai.

    In luna decembrie s-au inregistrat cele mai mari valori ale debitelor in bazinul

    mijlociu si inferior al Jiului si pe raul Cerna (Fig. 5.).

    Dunarea

    Mures

    Olt

    Sire

    t

    PrutVII

    IV-VXII

    III-IV

    VII

    Fig. 5. Scurgerea maxima. Luna producerii viiturilor.

    Cele mai importante fenomene hidrologice s-au produs in ultima decad a lunii

    iulie (23-31 iulie) cand s-au inregi