CaracterizareaCaracterizarea sistemuluisistemului economic economic mondialmondial

EconomiaEconomia

mondialãmondialã

reprezintãreprezintã

un un sistemsistem

complex, interdependent,complex, interdependent,de de agentiagenti

aiai

vietiivietii

economiceeconomice

--

economiieconomii

nationalenationale, , uniuniuniunieconomiceeconomice

zonalezonale, , regionaleregionale

sisi

transcontinentaletranscontinentale, , companiicompanii

private private sisipublicepublice, , rezidenterezidente

îînn

diferitediferite

tãritãri

ale ale lumiilumii, , îîntrentre

care se care se dezvoltãdezvoltãample ample relatiirelatii

economiceeconomice, , tehnologicetehnologice, , comercialecomerciale, , financiarefinanciare, , monetaremonetareetc. etc. pepe

bazabaza

diviziuniidiviziunii

mondialemondiale

a a munciimuncii, , îîmpreunãmpreunã

cu cu normelenormelejuridicojuridico--legislative legislative sisi

cu cu institutiileinstitutiile

care care reglementeazãreglementeazã

sisi

monitorizeazãmonitorizeazãfunctionareafunctionarea

structurilorstructurilor

componentecomponente

sisi

a a sistemuluisistemului

economiceconomicmondialmondial

îînn

ansamblulansamblul

sãusãu..

CaracteristicileCaracteristicile

sistemuluisistemului economic economic mondialmondial

Celulele de baza sunt inca economiile nationaleCelulele de baza sunt inca economiile nationale

Economia mondiala este un sistem de interdependenteEconomia mondiala este un sistem de interdependente

Economiei mondiale ii este propice concurenta intre Economiei mondiale ii este propice concurenta intre agenti economici. Concurenta duce la progres economicagenti economici. Concurenta duce la progres economic

Economia mondiala este eterogena. Exista diferente de Economia mondiala este eterogena. Exista diferente de dezvoltare intre sistemele economicedezvoltare intre sistemele economice

TransnationalitateaTransnationalitatea

esteeste

pepe

calecale

de a de a devenideveni

vectorulvectorul major al major al integrãriiintegrãrii

economieieconomiei

mondialemondiale

IntrareaIntrarea

îînn

etapaetapa

productieiproductiei

de de masãmasã

executateexecutate

la la comandacomanda

clientuluiclientului

TãrileTãrile

avansateavansate

trectrec

din din sferasfera

geopoliticãgeopoliticã

îînn

era era geoeconomicãgeoeconomicã. . AceastaAceasta

presupunepresupune: : gradulgradul

de de dezvoltaredezvoltare

sisi

nivelulnivelul

de de traitrai

depinddepind

de de gradulgradul

de de stãpânirestãpânire

a a noilornoilor tehnologiitehnologii

((cunostintecunostinte) ) sisi

nu nu maimai

depinddepind

de de abundentaabundenta

resurselorresurselor

de de materiimaterii

prime prime sisi

energieenergie; ;

Era Era capitalistãcapitalistã

a a intratintrat

îînn

alt alt stadiustadiu

al al evolutieievolutiei

sale, sale, bazatbazat pepe

prelucrareaprelucrarea

sisi

transmitereatransmiterea

datelordatelor. . ÎÎnn

triadatriada

JaponiaJaponia

--

SUA SUA --

UE UE procesulprocesul

de de treceretrecere

la la economiaeconomia informationalãinformationalã

se se aflãaflã

îîntrntr--un un stadiustadiu

avansatavansat; ;

ComponentaComponenta

ecologicãecologicã

a a dezvoltãriidezvoltãrii

capãtãcapãtã

o o importantãimportantã din din cece

îînn

cece

maimai

mare. mare. EconomiaEconomia

ecologicãecologicã

presupunepresupune

echilibruechilibru

îîntrentre

crestereacresterea

populaþieipopulaþiei

sisi

resurseleresursele disponibiledisponibile, , protejândprotejând

conditiileconditiile

de de mediumediu; ;

EvolutiaEvolutia sisi progresulprogresul::

AgriculturiiAgriculturii IndustrieiIndustrieiTrasportuluiTrasportului ComertuluiComertului

sisi

turismuluiturismului

AgriculturaAgriculturaAgriculturaAgricultura

esteeste

stiintastiinta, , artaarta

sausau

practicapractica care se care se ocupaocupa

cu cu procesulprocesul

produceriiproducerii

de de hranahrana vegetalavegetala

sisi

animalaanimala, , fibrefibre, ,

respectivrespectiv

diverse diverse materialemateriale

utile utile prinprin

cultivareacultivarea

sistematicasistematica

a a anumitoranumitor

planteplante

sisi

crestereacresterea

animaleloranimalelor..

PastoritulPastoritul NomadNomad

PastoritulPastoritul

nomad nomad reprezintareprezinta

un un stadiustadiu

maimai

evoluatevoluat

al al vanatoriivanatorii

sisi

uneleunele

formeforme

de de pastoritpastorit

suntsunt

chiarchiar

foartefoarte

asemanatoareasemanatoare

cu cu aceasta.Celeaceasta.Cele

maimai

multemulte

triburitriburi

nomadenomade

reusescreusesc

insainsa

chiarchiar

sasa

domesticeascadomesticeasca

animaleleanimalele

printreprintre

care care vitevite, , caprecapre

sisi

oi,alaturioi,alaturi

de de camilecamile, in Africa de N , in Africa de N sisi

SS--E E Asiei,lameAsiei,lame

in in MuntiiMuntii

AnziAnzi

in America de in America de S S sisi

iaciiaci

in in MuntiiMuntii

sisi

PodisurilePodisurile

inalteinalte

din din centrulcentrul

AsieiAsiei..

PastoriiPastorii

nomazinomazi

isiisi

aducaduc

de de obiceiobicei

animaleleanimalele

la la pasunatpasunat

pepe

terenurileterenurile

impropriiimproprii

cultivariicultivarii

plantelor.Eiplantelor.Ei

au au insainsa

nevoienevoie

de de hranahrana

sisi

de de altealte

bunuribunuri

produseproduse

de de agricultoriiagricultorii

stabili,pestabili,pe

care le care le obtinobtin

prinprin

TROC.DreptTROC.Drept

urmareurmare, in mod , in mod normal,comertulnormal,comertul

joacajoaca

un un rolrol

important important in in modulmodul

de de viataviata

NOMAD.NOMAD.

CultivareaCultivarea extensivaextensiva

DupaDupa

cece

oameniioamenii

au au descoperitdescoperit

ca ca anumiteanumite

speciispecii

de de planteplante

pot pot fifi

cultivate in cultivate in numarnumar

mare,eimare,ei

au au cautatcautat

terenuriterenuri

pepe

care care sasa

le le cultive.Candcultive.Cand

au au observatobservat

ca ca solulsolul

uneiunei

regiuniregiuni

impaduriteimpadurite

esteeste

fertilfertil

au au hotarathotarat

sasa

defrisezedefriseze

zonazona

prinprin

ardereardere

sausau

prinprin

taieretaiere

sisi

sasa

cultivecultive

diverse diverse planteplante, , dardar

dupadupa

22--3 3 aniani

solulsolul

nu a nu a maimai

fostfost

productivproductiv

sisi

zonazona

a a fostfost

abandonataabandonata

sisi

cu cu timpultimpul

pepe

acelacel

terenteren

abandonatabandonat

au au inceputinceput

sasa

creascacreasca

copacicopaci

sisi

fertilitateafertilitatea

soluluisolului

a a fostfost

refacutarefacuta

in mare in mare parte.Deseori,acesteparte.Deseori,aceste

zone au zone au pututputut

fifi

refolositerefolosite..

In In zilelezilele

noastrenoastre, cam 200 de , cam 200 de milioanemilioane

de de oamenioameni

traiesctraiesc

din din agriculturaagricultura

extensiva.Acestiaextensiva.Acestia

au au accesacces

la la aproximativaproximativ

3 3 miliardemiliarde

de de hectare de hectare de terenteren, , desidesi

doardoar

o o cincimecincime

din din aceastaaceasta

suprafatasuprafata

esteeste

utilizatautilizata

simultansimultan..

AgriculturaAgricultura

extensivaextensiva, , combinatacombinata

cu cu vanatoareavanatoarea

sisi

culesulculesul

, , necesitanecesita

suprafetesuprafete

marimari

de de padurepadure

pentrupentru

a a sustinesustine

o o populatiepopulatie

mica.Dacamica.Daca

populatiapopulatia

crestecreste, ca , ca atunciatunci

candcand

se se alaturaalatura

taranitarani

lipsitilipsiti

de de pamantpamant, , padureapadurea

esteeste

amenintataamenintata

sisi

esteeste

posibilposibil

ca ca loturileloturile

agricoleagricole

sasa

nu nu maimai

aibaaiba

suficientsuficient

timptimp

pentrupentru

aa--sisi

revenireveni..

AceastaAceasta

forma de forma de agriculturaagricultura

esteeste

uneoriuneori

practicatapracticata

alaturialaturi

de de agriculturaagricultura

stabila.Destabila.De

exempluexemplu, , agricultoriiagricultorii

din Sdin S--E E AsieiAsiei

cultivacultiva

deseorideseori

pepe

terenuriterenuri

joasejoase

orezorez

umedumed

sausau

de de campiecampie..

CulturaCultura de de orezorez

AgriculturaAgricultura stabilastabila

AgriculturaAgricultura

stabilastabila, , necesitanecesita

un grad un grad maimai

mare de mare de tehnologietehnologie

agricolaagricola

decatdecat

ceacea

extensiva.Agricultoriiextensiva.Agricultorii

trebuietrebuie

sasa--sisi

pastrezepastreze

terenurileterenurile

curate , curate , farafara

buruieniburuieni

sisi sasa

le le mentinamentina

fertilitateafertilitatea

prinprin

adaugareaadaugarea

de de balegarbalegar

sausau

prinprin

practicareapracticarea

culturilorculturilor

alternative, alternative, adicaadica

alternareaalternarea culturilorculturilor

de de pepe

un camp un camp pepe

altulaltul, in , in fiecarefiecare

an.Acestan.Acest

gengen

de de agriculturaagricultura

esteeste

practicatpracticat

in in multemulte

partiparti

ale ale lumiilumii, , incluzandincluzand

platourileplatourile

din America din America CentralaCentrala

sisi

de S, o de S, o bunabuna

parte din Africa parte din Africa tropicalatropicala, India , India sisi

regiunileregiunile

caldecalde

sisi umedeumede

din E din E sisi

SS--E E AsieiAsiei..

Cea mai importanta dintre uneltele agricole , plugul a Cea mai importanta dintre uneltele agricole , plugul a facut posibila aparitia agriculturii stabilefacut posibila aparitia agriculturii stabile

UtilajeUtilaje agricoleagricole

IndustriaIndustria

Oamenii au tendinta sa asocieze termenul de Oamenii au tendinta sa asocieze termenul de industrie cu fabrici si bunurile care se produc in ele. industrie cu fabrici si bunurile care se produc in ele. Industria inseamna mult mai multIndustria inseamna mult mai mult--

fermierul care cultiva fermierul care cultiva

plante si creste animale este si el o parte importanta a plante si creste animale este si el o parte importanta a lumii industriale. Industria inseamna utilizarea muncii lumii industriale. Industria inseamna utilizarea muncii umane cu scopul de a produce bunuri si servicii. De umane cu scopul de a produce bunuri si servicii. De obicei se face referire la activitatile specifice pentru a obicei se face referire la activitatile specifice pentru a putea desemna diferitele industrii, ca de exemplu putea desemna diferitele industrii, ca de exemplu industria de automobile, industria miniera, industria industria de automobile, industria miniera, industria ziarelor. Acest fapt subliniaza ca in industrie munca si ziarelor. Acest fapt subliniaza ca in industrie munca si muncitorii au tendinta de a se specializamuncitorii au tendinta de a se specializa

Oamenii implicati in producerea materiilor Oamenii implicati in producerea materiilor

prime, pe care le utilizeaza altii, face parte din prime, pe care le utilizeaza altii, face parte din industria primara. Producatorii principali sunt industria primara. Producatorii principali sunt fermierii, minierii care extrag carbunele, fermierii, minierii care extrag carbunele, muncitorii care exploateaza carierele de piatra, muncitorii care exploateaza carierele de piatra, sau muncitorii forestieri.sau muncitorii forestieri.

Muncitorii care transforma materiile prime in Muncitorii care transforma materiile prime in

bunuri fac parte din industria secundara. Ei bunuri fac parte din industria secundara. Ei proceseaza materiile prime si produc bunuri. proceseaza materiile prime si produc bunuri.

Inainte de revolutia industriala inceputa in 1700 Inainte de revolutia industriala inceputa in 1700 organizarea industriei era foarte simpla. Dar dupa ce organizarea industriei era foarte simpla. Dar dupa ce productia sproductia s--a mutat in fabrici si masinile au crescut a mutat in fabrici si masinile au crescut productia, viata sproductia, viata s--a complicat. Procesul de productie a a complicat. Procesul de productie a devenit o problema de tehnologie aplicarea in practica a devenit o problema de tehnologie aplicarea in practica a proceselor tehnologice asupra materiilor prime pentru a proceselor tehnologice asupra materiilor prime pentru a realiza produse finite. In zilele noastre intreprinderile au realiza produse finite. In zilele noastre intreprinderile au tendinta sa se limiteze la procesele specializate, sau sa tendinta sa se limiteze la procesele specializate, sau sa produca o gama limitata de produse. Ca urmare, o produca o gama limitata de produse. Ca urmare, o industrie de amploare, cum ar fi cea de constructii de industrie de amploare, cum ar fi cea de constructii de automobile, trebuie sa recurga la munca a sute de mici automobile, trebuie sa recurga la munca a sute de mici intreprinderi diferite pentru a produce un automobil. intreprinderi diferite pentru a produce un automobil. Orice industrie are cinci necesitati de baza, sau factori de Orice industrie are cinci necesitati de baza, sau factori de productie: terenul, materialele, forta de munca, capitalul, productie: terenul, materialele, forta de munca, capitalul, cunostiinte de management.cunostiinte de management.

Industrie se poate clasifica in: industria grea, Industrie se poate clasifica in: industria grea,

cum ar fi cea metalurgica, rafinarea petrolului si cum ar fi cea metalurgica, rafinarea petrolului si mineritul carbunelui si industria usoara care nu mineritul carbunelui si industria usoara care nu necesita prelucrarea materiilor prime, ca de necesita prelucrarea materiilor prime, ca de exemplu producerea produselor electronice; exemplu producerea produselor electronice; industria serviciilor care pune la dispozitia industria serviciilor care pune la dispozitia populatiei diverse servicii cum ar fi cele bancare, populatiei diverse servicii cum ar fi cele bancare, de asigurari, transport, turism, cele de reparatii de asigurari, transport, turism, cele de reparatii sau cele de agrement.sau cele de agrement.

ExtragereaExtragerea petroluluipetrolului

Extractia si rafinarea titeiului in cea deExtractia si rafinarea titeiului in cea de--a doua a doua jumatate a secolului 20jumatate a secolului 20--lea a ajuns sa domine lea a ajuns sa domine lumea industriala. Petrolul a inlocuit in multe lumea industriala. Petrolul a inlocuit in multe cazuri carbunele ca si combustibil principal dar si cazuri carbunele ca si combustibil principal dar si ca materie prima de baza pentru scopuri ca materie prima de baza pentru scopuri industriale. Multe dintre cele mai mari campuri industriale. Multe dintre cele mai mari campuri petroliere sunt situate in Europa si America cu petroliere sunt situate in Europa si America cu alte cuvinte in tarile traditional industriale. Multe alte cuvinte in tarile traditional industriale. Multe altele se gasesc si in Orientul Mijlociu, America altele se gasesc si in Orientul Mijlociu, America Latina, Asia sau Africa.Latina, Asia sau Africa.

Industria grea a luat amploare in tarile in care exista si Industria grea a luat amploare in tarile in care exista si tehnologia cat si materiile prime necesare. De exemplu, in Mareatehnologia cat si materiile prime necesare. De exemplu, in Marea

Britanie, a luat amploare industria metalurgica si otelariile daBritanie, a luat amploare industria metalurgica si otelariile datorita torita zacamintelor metalifere si a cocsului necesar prelucrarii zacamintelor metalifere si a cocsului necesar prelucrarii zacamantului in fonte si oteluri. Din aceasi cauza, Franta, Germzacamantului in fonte si oteluri. Din aceasi cauza, Franta, Germania ania si SUA au devenit mari producatoare de fier si otel. Intrepridersi SUA au devenit mari producatoare de fier si otel. Intrepriderile ile matalurgice, producatoare de fier si otel, erau la inceput plasamatalurgice, producatoare de fier si otel, erau la inceput plasate te langa minele de carbuni sau drumurile de acces catre acestea iarlanga minele de carbuni sau drumurile de acces catre acestea iar

mai tarziu in apropierea cailor ferate care duceau spre minele dmai tarziu in apropierea cailor ferate care duceau spre minele de e carbuni.carbuni.

Pana in 1900 Marea Britanie, Franta, Germania si SUA Pana in 1900 Marea Britanie, Franta, Germania si SUA produceau 83% din totalul productiei de otel. In 1940, Uniunea produceau 83% din totalul productiei de otel. In 1940, Uniunea Sovietica producea 13%, iar Marea Britanie, Franta, Germania si Sovietica producea 13%, iar Marea Britanie, Franta, Germania si SUA doar 63%. In 1990, Uniunea Sovietica ajunsese sa produca SUA doar 63%. In 1990, Uniunea Sovietica ajunsese sa produca 20%, fiind secondata de Japonia cu 1420%, fiind secondata de Japonia cu 14

%.%.

ProducereaProducerea oteluluiotelului

Substantele chimice joaca un rol important in Substantele chimice joaca un rol important in aproape toate procesele industriale. De exemplu, soda aproape toate procesele industriale. De exemplu, soda de rufe este utilizata pentru a produce sticla, hartie si de rufe este utilizata pentru a produce sticla, hartie si sapun. Soda caustica este folosita pentru a produce sapun. Soda caustica este folosita pentru a produce hartie si sapun insa si la producerea aluminiului, hartie si sapun insa si la producerea aluminiului, rafinarea titeiului si realizarea unei largi game de rafinarea titeiului si realizarea unei largi game de produse chimice. Una dintre cele mai importante produse chimice. Una dintre cele mai importante substante chimice utilizate in industrie, este acidul substante chimice utilizate in industrie, este acidul sulfuric. Importanta acestei substante a fost subliniata sulfuric. Importanta acestei substante a fost subliniata de omul de stat Benjamin Disraeli( 1804de omul de stat Benjamin Disraeli( 1804--1881) care a 1881) care a declarat ca acidul sulfuric reprezinta barometrul unei declarat ca acidul sulfuric reprezinta barometrul unei natiuni industrializate. natiuni industrializate. AcidulAcidul

sulfuric sulfuric esteeste

foartefoarte

important in important in producereaproducerea

bateriilorbateriilor

autovehiculelorautovehiculelor, a , a vopselelorvopselelor, , medicamentelormedicamentelor, , explozivilorexplozivilor, , fertilizatorilorfertilizatorilor. .

Aceasta industrie a luat nastere in Europa. Procedeul Aceasta industrie a luat nastere in Europa. Procedeul utilizat astazi in intreaga lume pentru producerea sodei utilizat astazi in intreaga lume pentru producerea sodei caustice a fost pusa la punct de doi belgieni, Alexander caustice a fost pusa la punct de doi belgieni, Alexander si Alfred Solvay. Cele doua metode principale de si Alfred Solvay. Cele doua metode principale de producerea acidului sulfuric au fost puse la punct in producerea acidului sulfuric au fost puse la punct in Marea Britanie, Germania si Uniunea Sovietica.Marea Britanie, Germania si Uniunea Sovietica.

TransporturileTransporturile

MultaMulta

vremevreme

omulomul

a a folositfolosit

pentrupentru

deplasaredeplasare

sisi

pentrupentru

transportultransportul

greutatilorgreutatilor

animaleleanimalele

pepe care le care le domesticise.Tainddomesticise.Taind

copaciicopacii

pentrupentru

constructi,auconstructi,au

observatobservat

ca ca trunchiuriletrunchiurile

puteauputeau

fifi transportatetransportate

maimai

usorusor

prinprin

rostogolire.Probabilrostogolire.Probabil

asaasa

lele--au au venitvenit

ideeaideea

construiriiconstruirii

rotii,nascocirerotii,nascocire care a care a deschisdeschis

drumuldrumul

deplasariideplasarii

terestre,caciterestre,caci

de de

la la roataroata

la la primeleprimele

automobile nautomobile n--a a fostfost

decatdecat

un un pas. pas. CeleCele

maimai

vechivechi

informatiiinformatii

despredespre

roataroata

le le avemavem

din din documentedocumente

descoperitedescoperite

in in EgiptEgipt

sisi

in China. in China.

PrimelePrimele

rotiroti

imaginateimaginate

sisi

construiteconstruite

de de omom

erauerau

nisteniste

discuridiscuri

de de lemnlemn, fixate , fixate pepe

o o osie.Eleosie.Ele

erauerau

plasateplasate

la la carutelecarutele

trasetrase

de de boi,caiboi,cai

sausau

chiarchiar

de de oameni.Tabliteleoameni.Tablitele

de de lutlut

descoperitedescoperite

in in IrakIrak

nene

vorbescvorbesc

despredespre

existentaexistenta

carelorcarelor

incainca

din din anulanul

3500 3500 I.HR.LaI.HR.La

inceputinceput

acesteaacestea

erauerau

scobitescobite

in in trunchiuritrunchiuri

de de copaccopac; ; maimai

tirziutirziu

aratauaratau

ca ca nisteniste

roaberoabe

cu cu douadoua

roti,cosurileroti,cosurile

fiindfiind

asezateasezate

direct direct pepe

osii.Oosii.O

data cu data cu dezvoltareadezvoltarea

drumurilordrumurilor, , pentrupentru

a a marimari

confortulconfortul

calatorilorcalatorilor

se se construiescconstruiesc

trasuritrasuri, , diligentediligente

,,calesticalesti

((trasuritrasuri

eleganteelegante

cu cu capotacapota). ).

PrimulPrimul

vehiculvehicul

cu cu

motor a motor a fostfost

construitconstruit in in anulanul

1769, in 1769, in

Franta.SeFranta.Se

deplasadeplasa prinprin

fortaforta

aburuluiaburului

sisi

a a

fostfost

denumitdenumit

""DiavolulDiavolul pufaitorpufaitor". ". DupaDupa

1800 1800

""ZeulZeul

automobilautomobil" se " se impuneimpune

repederepede

in in

lumealumea..

Romania sRomania s--a a numaratnumarat

printreprintre

primeleprimele

10 10 taritari

din din lumelume posesoareposesoare

de automobile. In de automobile. In anulanul

1898, in 1898, in BucurestiBucuresti

circulacircula

un Oldsmobile un Oldsmobile sisi

maimai

multemulte

automobile cu automobile cu aburabur. . In 1904 In 1904 erauerau

inscriseinscrise

in in circulatiecirculatie

maimai

multmult

de 60 de de 60 de

asemeneaasemenea

""carutecarute

farafara

caicai". ". GeniulGeniul

romanescromanesc

sisi--a pus a pus amprentaamprenta

sisi

pepe

istoriaistoria

automobiluluiautomobilului. In 1923 in student . In 1923 in student pepe

numenume

AurelAurel

PersuPersu construiesteconstruieste

primulprimul

automobilautomobil

cu forma cu forma aerodinamicaaerodinamica

din din

lume.Pelume.Pe

locullocul

undeunde

esteeste

astaziastazi

UzinaUzina

AroAro

functionafunctiona

,,incainca din 1954 ,o din 1954 ,o fabricafabrica

cece

realizarealiza

partilepartile

componentecomponente

pentrupentru

un un automobilautomobil. In august 1968 a . In august 1968 a fostfost

construitconstruit, la , la Pitesti,primulPitesti,primul

automobilautomobil

romanescromanesc: Dacia. : Dacia.

Au Au trecuttrecut

de de atunciatunci

37 37 aniani

timptimp

in care sin care s--au au creatcreat

pestepeste

2 2 milioanemilioane

de de automobile,cuautomobile,cu

diverse diverse formeforme

sisi

imbunatatiriimbunatatiri. . SpreSpre

a se a se puteaputea

transportatransporta

maimai

multi multi pasageripasageri, era , era nevoienevoie

de de vehiculevehicule

maimai

mari.Asamari.Asa

au au fostfost

construiteconstruite

primeleprimele

autobuzeautobuze. . EleEle

au au circulatcirculat

in in LondraLondra

sisi

aveauaveau

o capacitate o capacitate necesaranecesara

pentrupentru... 10 ... 10 calatoricalatori. . AstaziAstazi, in , in LondraLondra

circulacircula

autobuzeautobuze

supraetajatesupraetajate, , iariar

Romania are Romania are o o fabricafabrica

de de autobuzeautobuze

in in BucurestiBucuresti. .

Primul tramvai a fost construit in 1775, era tras Primul tramvai a fost construit in 1775, era tras de doi cai, dar nu era folosit in oras. Sde doi cai, dar nu era folosit in oras. S--a mutat a mutat aici dupa ce unui francez iaici dupa ce unui francez i--a venit ideea de a a venit ideea de a incastra sinele de tramvai in pavaj.incastra sinele de tramvai in pavaj.

PrimulPrimul

orasoras

din din taratara

noastranoastra

in care sin care s--a a pututputut

circulacircula

cu un cu un asemeneaasemenea

mijlocmijloc

de transport in de transport in comuncomun

a a fostfost

Timisoara , in 1869. Timisoara , in 1869. Trei ani mai Trei ani mai

tarziu, tramvaiul cu cai devine si atractia tarziu, tramvaiul cu cai devine si atractia Bucurestiului. Nu pentru multa vreme, deoarece Bucurestiului. Nu pentru multa vreme, deoarece in 1894 apar primele tramvaie electrice. in 1894 apar primele tramvaie electrice.

CaileCaile

ferateferate

au au existatexistat

cu cu multmult

inainteainaintea

locomotivelorlocomotivelor

cu cu aburabur, , PePe

eleele

se se transportautransportau, cu , cu ajutorulajutorul

cailorcailor, , pietrepietre

sisi

carbunicarbuni. . O data cu O data cu

aparitia locomotivelor si a trenurilor saparitia locomotivelor si a trenurilor s--a observat a observat ca transportul pe calea ferata era ieftin si rapid. ca transportul pe calea ferata era ieftin si rapid. Ca urmare,liniile ferate sCa urmare,liniile ferate s--au extins foarte mult.au extins foarte mult.

AAstazi, distante uriase sunt strabatute in tot stazi, distante uriase sunt strabatute in tot

mai putin timp cu trenuri moderne,rapide si mai putin timp cu trenuri moderne,rapide si sigure.Este vorba de Intercity. sigure.Este vorba de Intercity.

O data cu dezvoltarea rapida a mijloacelor de O data cu dezvoltarea rapida a mijloacelor de

transport,strazile marilor orase au devenit tot transport,strazile marilor orase au devenit tot mai aglomerate si mai greu de strabatut. mai aglomerate si mai greu de strabatut. Era Era nevoie de un altfel de mijloc de deplasare iar nevoie de un altfel de mijloc de deplasare iar solutia a fost... metroul!solutia a fost... metroul!

AvionulAvionul

esteeste

o mare o mare realizarerealizare

stiintificastiintifica

a a secoluluisecolului

XX. Este XX. Este mijoculmijocul

de transport care de transport care

parcurgeparcurge

distantedistante

marimari

intrintr--un un timptimp

relativrelativ

scurtscurt..

ComertulComertul sisi turismulturismul

PrinPrin

progresulprogresul

tehnictehnic

îînn

comercomerţţ

se se

îînnţţelegeelege

procesulprocesul

de de perfecperfecţţionareionare

a a tehniciitehnicii

şşii

tehnologiilortehnologiilor

comercialecomerciale

şşii

a a

sistemuluisistemului

de de organizareorganizare

a a activităactivităţţiiii

cu cu scopulscopul

crecreşşteriiterii

productivităproductivităţţiiii

munciimuncii. .

AcestaAcesta

devinedevine

astfelastfel

mijloculmijlocul

principal de principal de adaptareadaptare

a a activităactivităţţiiii

comercialecomerciale

la la

cerincerinţţeleele

distribudistribuţţieiiei

eficienteeficiente

a a producproducţţieiiei..

PerfecPerfecţţionareaionarea

oricăreioricărei

tehnologiitehnologii

comercialecomerciale

constăconstă

îînn

raraţţionalizareaionalizarea

lanlanţţuluiului

de de proceseprocese

tehnicotehnico--economiceeconomice

care o care o definescdefinesc

şşii

îînn

promovareapromovarea

progresuluiprogresului

tehnictehnic

sub sub aspectulaspectul

condicondiţţiiloriilor

materialemateriale

de de îînfăptuirenfăptuire

a a acestoraacestora. De . De exempluexemplu, , perfecperfecţţionareaionarea

stocăriistocării

mărfurilormărfurilor

îînn

depozitedepozite

presupunepresupune

folosireafolosirea

de de utilajeutilaje

specificespecifice

modalitămodalităţţilorilor

de de stocarestocare

raraţţionalăională

a a mărfurilormărfurilor

îînn

vracvrac, , îînn

îîncărcăturincărcături

unitareunitare

şşii

îînn

îîncărcăturincărcături

diverse, diverse, paletizareapaletizarea

largălargă

a a mărfurilormărfurilor, , respectivrespectiv

circulacirculaţţiaia

mărfurilormărfurilor

pepe

paletepalete

de la de la furnizorifurnizori

la la depozitedepozite

sausau

formareaformarea

paletelorpaletelor

îînn

momentulmomentul

receprecepţţionăriiionării

mărfurilormărfurilor

la la depozitedepozite; ; amenajareaamenajarea

mărfurilormărfurilor

îînn

stivestive, , pepe

stelajestelaje

sausau

rastelerastele, , dupădupă

procedeeprocedee

care care săsă

permităpermită

identificareaidentificarea

structuriistructurii

sortimentalesortimentale

şşii

,,decideci, , alegereaalegerea

cu cu uuşşurinurinţţăă

a a lorlor

de de cătrecătre

cumpărătoricumpărători; ; utilizareautilizarea

sistemuluisistemului

de de evidenevidenţţăă

dupădupă

principiileprincipiile

şşii

mijloacelemijloacele

informaticiiinformaticii

şşii

altelealtele. . CondiCondiţţiaia

modernizăriimodernizării

acesteiacestei

tehnologiitehnologii

o o constituieconstituie

livrarealivrarea

mărfurilormărfurilor

de de cătrecătre

furnizorifurnizori

îînn

ambalajeambalaje

de de mărimimărimi

care care săsă

permităpermită

paletizareapaletizarea

şşii

asigurareaasigurarea

mijloacelormijloacelor

mecanizatemecanizate

pentrupentru

vehiculareavehicularea

îînn

acestacest

sistemsistem

a a mărfurilormărfurilor

îînn

depozitedepozite..

ProgresulProgresul

tehnictehnic

îînn

comercomerţţ

se se evalueazăevaluează

printrprintr--oo

multitudinemultitudine

de de indicatoriindicatori

datoritădatorită

specificuluispecificului

larglarg

de de proceseprocese

economiceeconomice

la care el la care el se se referăreferă

şşii

formelorformelor

variatevariate

de de manifestaremanifestare

a a luilui. . PrinPrin

aceaceşştiti

indicatoriindicatori

se se măsoarămăsoară

nivelulnivelul

calitativcalitativ

al al bazeibazei

tehnicotehnico--materialemateriale

a a comercomerţţuluiului

şşii

se pot face se pot face comparacomparaţţiiii

cu cu nivelulnivelul

atinsatins

îînn

ţţărileările

dezvoltatedezvoltate

din din punctpunct

de de vederevedere

economic: economic: IndicatoriiIndicatorii

tehnicitehnici

sisi

IndicatoriiIndicatorii

economicieconomici..

Ca Ca fenomenfenomen

social social ––

economic, economic, turismulturismul

îîncepencepe

săsă

fie fie consolidatconsolidat

îînn

EuropaEuropa

îîncăncă

din 1880, din 1880, îînn

1905 1905 conturânduconturându--

se prima se prima definidefiniţţieie

cece

aratăarată

ca ca turismulturismul, , îînn

sensulsensul

modern modern al al cuvântuluicuvântului, , esteeste

un un fenomenfenomen

al al timpurilortimpurilor

noastrenoastre

bazatbazat

pepe

crecreşştereaterea

necesitănecesităţţiiii

de de refacererefacere

a a sănătăsănătăţţiiii

şşii schimbareschimbare

a a mediuluimediului

îînconjurătornconjurător, , pepe

nanaşştereaterea

şşii

dezvoltareadezvoltarea

sentimentuluisentimentului

de de receptivitatereceptivitate

pentrupentru frumusefrumuseţţileile

naturiinaturii..

In In evolutiaevolutia

economieieconomiei

mondialemondiale

de la de la acestacest

inceputinceput

de de mileniumileniu, , turismuluiturismului

ocupaocupa

un loc important, un loc important, atatatat

in in

comertulcomertul

international,catinternational,cat

sisi

in in economiaeconomia

nationalanationala

a a majoritatiimajoritatii

statelorstatelor

lumiilumii. .

TurismulTurismul

a a inregistratinregistrat

in in ultimeleultimele

deceniidecenii

ritmuriritmuri

anualeanuale de de cresterecrestere

foartefoarte

ridicateridicate

la la sosirisosiri

sisi

incasariincasari

turisticeturistice

DatoritaDatorita

moduluimodului

eficienteficient

de de valorificarevalorificare

a a resurselorresurselor

sisi

efectelorefectelor

benefice benefice pepe

plan economic, social plan economic, social sisi

cultural, cultural, guvernelorguvernelor

multormultor

taritari

daudau

turismuluiturismului

atentiaatentia

cuvenitacuvenita

atunciatunci

candcand

stabilescstabilesc

programeleprogramele

de de dezvoltaredezvoltare

macroeconomic.macroeconomic.Conform Conform studiilorstudiilor

realizaterealizate

de de OrganizatiaOrganizatia

MondialaMondiala

a a TurismuluiTurismului

efecteleefectele

turismuluiturismului

se se grupeazagrupeaza

in 3 in 3 categoriicategorii::

efecteefecte

asupraasupra

strategieistrategiei

globaleglobale

a a dezvoltariidezvoltarii

uneiunei

taritari

sausau

efecteefecte

globaleglobale

efecteefecte

partialepartiale

asupraasupra

economieieconomiei

nationalenationale, respective , respective asupraasupra

agentiloragentilor, , sectoarelorsectoarelor, , variabilelorsivariabilelorsi

macrodimensiunilormacrodimensiunilor

fundamentalefundamentale

ale ale economieieconomiei

efecteefecte

externeexterne, in , in domeniuldomeniul

socialsocial--cultural,fiziccultural,fizic

sisi

celcel

al al resurselorresurselor

umaneumane, cu , cu rezultaterezultate

economiceeconomice

indirecteindirecte..

DezvoltareaDezvoltarea

tehnologieitehnologiei

șși a i a infrastructuriiinfrastructurii

de transport ( de transport ( avioaneavioane

cu cu reacreacțțieie, , liniilinii

de de zborzbor

lowlow--cost cost șși i aeroporturiaeroporturi

multmult

maimai

uușșoror

accesibileaccesibile) au ) au făcutfăcut

ca ca multemulte

tipuritipuri

de de turismturism

săsă

devinădevină

multmult

maimai

accesibileaccesibile..

TurismulTurismul in Romaniain Romania

TurismulTurismul

îînn

RomâniaRomânia

se se bazeazăbazează

pepe

un potential un potential turisticturistic

important. important. ÎÎncepândncepând

cu cu varietateavarietatea

formelorformelor

de de

relief ( relief ( izvoareizvoare

de de apaapa

mineralăminerală

sisi

termalătermală, , lacurilacuri

folositefolosite pentrupentru

agrementagrement, , natanatațțieie

sisi

pescuitpescuit

sportivsportiv, un , un valorosvaloros

fond fond cinegeticcinegetic

concentratconcentrat

îînn

păduripăduri

bogatebogate

de de foioasefoioase

șși i conifereconifere, , peisajepeisaje

diverse de la diverse de la celcel

al al crestelorcrestelor

montanemontane

cece

depădepășșescesc

2.000 m la 2.000 m la celecele

de de câmpiecâmpie

îîntinsăntinsă

șși i mănoasămănoasă, , litorallitoral

cu cu plajeplaje

îîmbietoarembietoare

șși i valurivaluri

răcoroaserăcoroase

șși i

zone zone protejateprotejate

ca ca celecele

din Delta din Delta DunăriiDunării) ) șși i continuândcontinuând cu cu istoriaistoria

interesantăinteresantă

a a poporuluipoporului

românromân

cece

se se reflectăreflectă

in in

numeroasenumeroase

mărturiimărturii

materialemateriale

șși i spiritualespirituale

( ( muzeemuzee, , monumentemonumente, , bisericibiserici, , mânăstirimânăstiri, , cetăcetățții

anticeantice

sisi

medievalemedievale, , portulportul

popular, popular, țțesăturiesături, , ceramicăceramică, etc.) , etc.) elementeleelementele

patrimonialepatrimoniale

româneromâneșștiti

atragatrag

atenatențțiaia

a a

numeronumeroșșii

vizitatorivizitatori

din din toatetoate

colcolțțurileurile

lumiilumii..

PesteraPestera

UrsilorUrsilor

LaculLacul

RosuRosu

SfinxulSfinxul

BabeleBabele

ObiectiveObiective turisticeturistice in in lumelume

GrupaGrupa

11EleviElevi::

Moldovan Moldovan CosminaCosmina

NovaceanNovacean

AlinaAlina

JelerJeler

RaduRadu

GurgheanGurghean

RaduRaduClasaClasa

a XIa XI--a Ba B

20122012ProfesorProfesor: : OpreaOprea

MihaelaMihaela