Carta Alba a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

2010

AgenŃia de Implementare a Programelor şi Proiectelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii

CARTA ALBĂ

a IMM-urilor din

REGIUNEA NORD-VEST

CNIPMMR

CARTA ALBĂ a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

CARTA ALB Ă – O ANALIZĂ COMPLEXĂ A FENOMENULUI INTREPRENORIAL ROMÂNESC

În contextul crizei şi a ultimelor evoluŃii economice din România, ediŃia din 2010 a Cartei Albe a IMM-urilor, a VIII-a, prezintă o utilitate aparte în investigarea stării şi perspectivelor fenomenului intreprenorial în România şi în descifrarea perspectivelor evoluŃiei sectorului de IMM-uri.

EdiŃia 2010 a Cartei Albe a IMM-urilor incorporează următoarele categorii principale de analize: a) analiza aprofundat ă a situaŃiei IMM-urilor din România pentru anul 2010 la nivel:

naŃional, sectorial, regional şi judeŃean b) analiza situa Ńiei IMM-urilor în viziune contextual ă:

• a tuturor întreprinderilor • a economiei româneşti în ansamblul său • a economiei în condiŃiile recentei aderări a României la Uniunea Europeană

c) analiza fenomenului intreprenorial în dinamic ă, pornind din 1990 şi până în prezent, cu accent asupra evoluŃiilor din 2008 - 2010

d) analiza IMM-urilor şi a celorlalte întreprinderi cu accent asupra performan Ńelor: • de ansamblu • comerciale

• financiare • inovaŃionale

• sociale

e) analiza esen Ńializat ă a problematicii IMM-urilor , fiecare capitol finalizându-se cu o selecŃie de aspecte semnificative

În mod deosebit dorim să relevăm abordarea în cadrul lucrării a două categorii de probleme majore deosebit de actuale:

• perceperea fenomenului crizei de către întreprinzătorii din România • caracterizarea întreprinzătorilor din România Cu certitudine aceste două categorii de analize, introduse în anul 2009, aduc un plus

de utilitate şi valoare adăugată lucrării.

Prin prisma acestor elemente se poate afirma că prezenta lucrare, Carta Albă a IMM-urilor 2010 – realizată de Consiliul NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi AgenŃia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM) – reprezint ă studiul aprofundat a IMM-urilor din România, care oferă elemente esenŃiale necesare cunoaşterii şi valorificării marelui lor potenŃial economic şi social în vederea accelerării depăşirii crizei actuale.

Grupurile Ńintă cărora le este destinată Carta Albă a IMM-urilor 2010 sunt:

• întreprinzătorii şi managerii din IMM-uri, care găsesc în cadrul lucrării numeroase informaŃii privind mediul intreprenorial şi bunele practici manageriale, utile creşterii funcŃionalităŃii şi performanŃelor firmelor în care lucrează

• organismele administraŃiei centrale şi locale cu atribuŃii în domeniul economic



• organizaŃiile de IMM-uri, celelalte organizaŃii patronale şi sindicale, naŃionale, de ramură şi locale, camerele de comerŃ şi industrie etc.

• liderii politici la nivel naŃional şi local, interesaŃi în realizarea unui mediu de afaceri favorizant agenŃilor economici

• mass-media naŃională, regională şi judeŃeană care abordează problematica economico-socială

• organizaŃiile şi organismele internaŃionale interesate în starea şi evoluŃia mediului de afaceri din România şi în creşterea performanŃelor agenŃilor economici

Mul Ńumim în mod special autorilor lucr ării , cadrelor didactice de la ASE – prof. univ. dr. Alexandru Isaic-Maniu, conf. dr. Dr ăgan Irina-Maria, lector dr. Ciprian Nicolescu şi asist. univ. dr. Florin Anghel, precum şi drd. Oana Bâra şi drd. Mirabela Borco ş - experte CNIPMMR, care au efectuat analizele cuprinse în lucrare şi au redactat capitolele lucrării. O contribuŃie importantă la realizarea acestui volum din punct de vedere informaŃional, organizatoric şi redacŃional a avut Departamentul Proiecte al CNIPMMR prin Oana Mihaela Bâra, Lavinia Mirabela Borco ş şi Simona C ăruntu, Departamenul Contabilitate prin Octavia Ionescu, Dumitri Ńa Voinescu şi Departamentul Imagine prin Florin M ăciuc ă cărora le mulŃumim în mod deosebit.

În mod firesc, adresăm mulŃumirile noastre şi celor 25 de studen Ńi ai Facult ăŃii de Management anul II şi anul III din cadrul Academiei de Studii Economice Bucure şti , care au realizat efectiv chestionarea a 1485 de întreprinzători din toate judeŃele Ńării (vezi anexa 2). Fără contribuŃia lor şi a întreprinzătorilor chestionaŃi şi fără sprijinul membrilor Consiliului Permanent al CNIPMMR, în special al dom nului vicepre şedinte Florin Jianu , preşedintele Patronatului Tinerilor Intreprinzători din România, această lucrare, esenŃială pentru dezvoltarea IMM-urilor, nu ar fi fost posibilă.

În mod firesc este necesar să menŃionăm implicarea următorilor sponsori:

• CECCAR • BCR • SODEXO PASS ROMANIA

care au asigurat o parte apreciabilă din resursele financiare necesare realizării acestei complexe lucrări. Mogoşoaia, Iunie, 2010 Prof. univ. dr. O VIDIU NICOLESCU Preşedinte Consiliul Na Ńional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România



O RADIOGRAFIE NECESARĂ A

SECTORULUI IMM DIN ROMÂNIA

Profesionalismul şi experienŃa, efortul susŃinut şi străduinŃa echipei Consiliului NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania se coaguleaza an de an, rezultând cea mai cuprinzătoare analiză a IMM-urilor, realizată în Romania - Carta Albă a IMM-urilor.

Carta Alba a IMM-urilor reprezintă deja un titlu de referinŃă în literatura de specialitate atât în Romania cât şi la nivelul Uniunii Europene, sintetizând surse de informaŃii valoroase şi combinând analize cantitative şi calitative ale mediului de afaceri românesc. Cea de-a VIII-a ediŃie a lucrării de faŃă se constituie astfel ca o radiografie precisă a stării evolutive a IMM-urilor din România, cât şi a contextului socio-economic în care acestea îşi desfăsoară activitatea, surprinzând totodată şi efectele crizei economice asupra acestui sector. De aceea, afirm cu toată convingerea că această analiză exhaustivă a mediului de afaceri românesc reprezintă un instrument şi totodată o bază fundamentată pentru dezvoltarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a IMM-urilor din România. Pe această cale, imi exprim bucuria ca instituŃia pe care o reprezint – AgenŃia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri- a contribuit la elaborarea acestei lucrări de anvergură, şi dorinŃa ca aceasta să fie de o utilitate reală atât pentru mediul de afaceri românesc cât şi pentru instituŃiile publice cu rol în dezvoltarea şi stimularea IMM-urilor.

Ioan Cristian Haiduc

Preşedinte

Agen Ńia pentru Implementarea Proiectelor

şi Programelor pentru IMM-uri



CARTA ALBĂ A IMM-urilor,

O PREMIERĂ PENTRU

REGIUNEA NORD-VEST

junsă la cea de-a VIII-a ediŃie, CARTA ALBĂ A IMM-urilor, investigare statistică a stării fenomenului

antreprenorial în România, este un ghid necesar în descifrarea cauzalităŃii situaŃiilor tensionate din economia Ńării, sugerând totodată posibile căi de acŃiune pentru o redresare a sectorului IMM-urilor.

rima ediŃie regională a lucrării CARTA ALBĂ a IMM-urilor constituie evenimentul editorial al anului atât pentru APM Cluj, în calitate de editor, cât şi pentru FederaŃia

Patronatelor Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Regiunea Nord - Vest (FPIMM NV), exponentul intereselor celor peste 100.000 de firme micro, mici şi mijlocii care activează în regiune.

ai întâi de toate, ne-am dorit să oferim mediului de afaceri, celui universitar, dar şi administraŃiilor publice locale, un instrument util de evaluare a stării IMM-urilor din

economia regională. Totodată ne dorim ca această premieră editorială să constituie argumentul fundamentării unui parteneriat activ între principalii actori sociali din Regiunea Nord-Vest atât pentru sondarea periodică a stării economiei regionale cât, mai ales, pentru identificarea unor soluții reale de ieşire din criză şi aplicarea acestora în cadrul unor proiecte comune destinate redresării economice şi, în perspectivă, dezvoltării regionale durabile.

onsiliul NaŃional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, promotorul şi editorul celor opt ediŃii de până acum a CARTEI ALBE a IMM-urilor, este singura

confederaŃie patronală naŃională care a reuşit să ofere un instrument eficient de analiză economică a sectorului IMM-urilor. Suntem onoraŃi de preluarea acestei iniŃiative pentru implementarea sa la nivel regional şi sperăm ca această primă ediŃie regională a Cartei Albe a IMM-urilor să fie de bun augur pentru toate patronatele active din regiune.

Ec. Augustin Fene şan,

Preşedinte APM Cluj Preşedinte FPIMMRNV

A

P

M

C

Carta Albă a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest

Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj

PARTEA I

MEDIUL DE AFACERI,

SITUAŢIA ŞI PERFORMANŢELE

IMM-URILOR ÎN 2010





Capitolul 1

DIMENSIUNEA ŞI STRUCTURA EŞANTIONULUI DE IMM-URI

Ancheta a fost efectuată pe un eşantion de 1485 de IMM-uri - micro, mici şi mijlocii – din

toate ramurile de activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare, fiind considerat reprezentativ pentru obiectivele cercetării şi situaţia sectorului de IMM-uri din România.

Având în vedere vârsta IMM-urilor, după cum se observă şi în figura de mai jos, cea mai mare parte dintre firmele care au făcut obiectul investigaţiei au sub 5 ani vechime (34,83%), fiind urmate de companiile mai vechi de 15 ani (26,75%), întreprinderile cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani (22,67%) şi cele de 10-15 ani (15,75%).

34,83%

22,67%

15,75%

26,75%

Sub 5 ani

5-10 ani

10-15 ani

Peste 15 ani

Structura e şantionului în func ţie de vârsta firmelor

Repartiţia firmelor mici şi mijlocii pe regiunile de dezvoltare din România este următoarea: regiunea Bucureşti-Ilfov – 22,93%, regiunea Sud – 16,25%, regiunea Nord Est – 15,31%, regiunea Sud Vest – 12,88%, regiunea Centru – 9,78%, regiunea Nord Vest – 8,63%, regiunea Sud Est – 7,22% şi regiunea Vest – 7,01%.

15.31%

7.22%

16.25%

12.88%7.01%8.63%

9.78%

22.93%

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Bucureşti-Ilfov

Structura e şantionului pe regiuni de dezvoltare



Luând în considerare dimensiunea întreprinderilor (figura), microfirmele reprezintă 66,20% din totalul IMM-urilor anchetate, cele mici au o pondere de 24,32%, iar companiile mijlocii deţin un procent de 9,48%.

66,20%

24,32%

9,48% Microîntreprinderi

Întreprinderi mici

Întreprinderi mijlocii

Structura e şantionului în func ţie de dimensiunea IMM-urilor

În ceea ce priveşte forma de organizare juridic ă, 92,66% din firme sunt societăţi cu răspundere limitată, 4,31% din companii sunt societăţi pe acţiuni şi 3,03% dintre IMM-uri au alte forme de organizare juridică.

92,66%

3,03%

4,31%

SRL

SA

Altă formă deorganizare

Structura e şantionului în func ţie de forma de organizare juridic ă a IMM-urilor Dacă încadrăm întreprinderile pe ramuri de activitate , structura IMM-urilor este următoarea: 35,60% dintre companii îşi desfăşoară activitatea în comerţ, 23,51% sunt din domeniul serviciilor, 19,48% sunt întreprinderi industriale, 8,88% activează în turism, 6,79% sunt din construcţii şi 5,75% operează în transporturi. Multe dintre întreprinderi vizează mai multe domenii de activitate, datorită faptului că se focalizează pe identificarea şi valorificarea oportunităţilor de afaceri, care reprezintă o caracteristică de bază a IMM-urilor, atât în România cât şi în alte ţări. Menţionăm că pentru fiecare firmă a fost luată în considerare activitatea principală, respectiv activitatea care contribuie în cea mai mare măsură la valoarea adăugată a unităţii. Reprezentarea grafică a distribuţiei întreprinderilor pe domenii de activitate este realizată în figura.



19,48%

6,79%

35,60%8,88%

23,51%

5,75%

Industrie

ConstrucţiiComerţTurism

Transporturi

Servicii

Structura e şantionului pe domenii de activitate

Elementele prezentate evidenţiază principalele caracteristici ale eşantionului investigat, care-l fac să fie reprezentativ pentru sectorul de IMM-uri din România.

Capitolul 2 CARACTERISTICILE ESENŢIALE

ALE ÎNTREPRINZĂTORILOR INVESTIGAŢI

Potrivit cercetării noastre, întreprinzătorii români prezintă următoarele

caracteristici:

Pe grupe de vârst ă, cele mai ridicate procentaje le deţin întreprinzătorii de 45-60 de ani (35,40%) şi cei între 35 şi 45 de ani (32,54%), iar la polul opus se află persoanele care au peste 60 de ani (3,76%) De asemenea, vârsta medie a întreprinzătorilor este de: 42,78 ani la nivelul eşantionului, 42,91 ani pentru persoanele de sex masculin şi de 42,14 de ani pentru femei. Structura pe vârste este favorizantă dezvoltării sectorului de IMM-uri, întrucât aproximativ 60% din întreprinzători au mai puţin de 45 de ani, având deci în faţă cel puţin două decenii de activitate intreprenorială. În acest context menţionăm şi ponderea foarte ridicată a întreprinzătorilor tineri, (28,29%), care este superioară mediei europene de circa 24%.

4,88%

23,41%

32,54%

35,40%

3,76%

P ână în 25 de ani

25 - 35 de ani

35 - 45 de ani

45 - 60 de ani

P este 60 de ani



Structura întreprinz ătorilor în func ţie de vârst ă Având în vedere pregătirea profesională, se observă că persoanele cu pregătire tehnică

deţin cea mai mare pondere (39,98% din total), devansând considerabil numărul întreprinzătorilor instruiţi în domeniul economic (22,92%). Această situaţie reflectă diferenţele dintre România şi U.E. în ceea ce priveşte opţiunile populaţiei referitoare la natura pregătirii universitare.

22,92%

39,98%

37,10%Pregătire economică

Pregătire tehnică

Alte profesii

Structura întreprinz ătorilor în func ţie de preg ătirea profesional ă

Din punctul de vedere al studiilor realizate, cei mai mulţi întreprinzători au pregătire superioară (64,78%), dintre care 10,20% au urmat diverse studii postuniversitare, 9,41% au absolvit masteratul, iar 1,81% au doctoratul. Această situaţie denotă un grad ridicat de intelectualizare a întreprinzătorilor, ceea ce reprezintă o premisă favorabilă pentru amplificarea performanţelor IMM-urilor în perioada următoare şi pentru trecerea la economia bazată pe cunoştinţe.

0.94%

32.73%

64.78%

elementare

medii (liceu)

univers itare ş i postunivers itare

Structura întreprinz ătorilor în func ţie de studii



1.81%

9.41%10.20%

0.00%

2.00%

4.00%

6.00%

8.00%

10.00%

12.00%

doctorat masterat alte s tudiipos tunivres itare

Frecven ţa întreprinz ătorilor cu studii postuniversitare

Încadrarea întreprinzătorilor după programele de training urmate relevă că 5,93% dintre aceştia s-au pregătit în România şi 3,16% au participat la programe de instruire în străinătate, evidenţiind disponibilitatea scăzută a oamenilor de afaceri români pentru perfecţionarea prin training în diverse domenii de activitate.

5.93%

3.16%

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%

T raining în R omânia

T raining în s trăinătate

Structura întreprinz ătorilor în func ţie de programele

de training urmate

Din punctul de vedere al vechimii ca întreprinzător, se observă că cele mai mari procentaje le deţin persoanele care au iniţiat activităţi intreprenoriale în ultimii 5 ani (31,30%) şi, respectiv, cei care au între 15 şi 20 ani de vechime ca întreprinzători. Ponderea cea mai mică revine întreprinzătorilor care au peste 20 ani vechime – 1,96%. La nivelul eşantionului vechimea medie ca întreprinzător este de 10,3 ani.



31.30%

23.41%17.83%

25.51%

1.96%

0- 5 ani

5 - 10 ani

10 - 15 ani

15 - 20 ani

peste 20 de ani

Structura întreprinz ătorilor în func ţie de vechimea ca întreprinz ător

Din informaţiile prezentate putem contura un portret robot al întreprinzătorului

român - persoană matură, cu pregătire tehnică, de sex masculin, căsătorit, cu copii, cu o vechime medie de 10,3 ani ca întreprinzător şi având studii superioare.

Capitolul 3

MEDIUL DE AFACERI

Aprecieri ale întreprinz ătorilor cu privire la evolu ţia de ansamblu a mediului de afaceri din

România Situaţia de ansamblu a mediului economic din România în perioada actual ă a

fost apreciată ca fiind stânjenitoare dezvolt ării în 78,13% din firme, neutr ă în 17,96% IMM-uri şi favorabil ă afacerilor în 3,91% dintre întreprinderi . Dacă comparăm aceste percepţii cu cele din anii precedenţi (de exemplu mediul era apreciat ca fiind favorabil afacerilor la nivelul anilor 2009 şi 2008 în 17,13% şi respectiv 51,61% dintre de companii) se poate constata că tot mai mulţi întreprinzători/manageri din IMM-uri sunt nemulţumiţi de mediul în care îşi desfăşoară activitatea, situaţie care se datorează crizei economice interne şi internaţionale începută la sfârşitul anului 2008.

3,91%17,96%

78,13%

Favorabil ă afacerilor

Neutră

Stânjenitoare dezvolt ăriiafacerilor

Evaluarea situa ţiei de ansamblu a mediului economic actual de c ătre întreprinz ători



Luând în considerare evolu ţia mediului pân ă la sfâr şitul anului 2010 şi în 2011, în aproximativ 78% dintre întreprinderile investigate se estimează că mediului economic românesc va stânjeni dezvoltarea companiilor şi numai în circa 3,79% din IMM-uri se consideră că acesta va fi favorabil afacerilor, ceea ce reflectă neîncrederea întreprinzătorilor într-o redresare/evoluţie economică pozitivă pe termen scurt şi mediu.

3,79%18,14%

78,07%


Neutră


Estimarea de c ătre întreprinz ători a evolu ţiei mediului economic în cursul anului 2010

3,75%18,19%

78,06%


Neutră


Estimarea evolu ţiei în anul 2011 a mediului economic de c ătre întreprinz ători

Examinarea IMM-urilor în func ţie de vechime , relevă că aprecierile cu privire la

situaţia actuală şi evoluţia viitoare a mediului de afaceri sunt asemănătoare. Astfel firmele cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani înregistrează proporţiile cele mai ridicate de companii în care se consideră că mediul actual, din 2010 şi 2011 este/va fi favorabil dezvoltării, întreprinderile de 10-15 ani vechime deţin procentaje mai mari a agenţilor economici în care se apreciază că mediul existent şi viitor stânjeneşte/va influenţa negativ afacerile, iar în rândul IMM-urilor înfiinţate în ultimii 5 ani se indică mai frecvent un mediu neutru pentru anul acesta şi 2011. Detalii în tabelele de mai jos.



Diferen ţierea aprecierii mediului actual de afaceri în func ţie de vârsta IMM-urilor

Nr. Situa ţia de ansamblu a mediului economic

actual

Vârsta IMM -urilor:

Sub 5 ani 5-10 ani 10-15 ani Peste 15 ani

1. Favorabil ă afacerilor 3,41% 4,98% 3,64% 3,95% 2. Neutră 22,49% 14,95% 14,09% 16,84% 3. Stânjenitoare

dezvolt ării afacerilor

74,10% 80,06% 82,27% 79,21%

Diferen ţierea aprecierii evolu ţiei în anul 2010 a mediului economic în func ţie de vârsta IMM-urilor

Nr. Starea viitoare a

mediului economic





74,18% 80,13% 81,94% 79,03%

Diferen ţierea aprecierii evolu ţiei în anul 2011 a mediului economic în func ţie de vârsta IMM-urilor


mediului economic





74,39% 80,07% 82,16% 78,69%

Diferen ţierea aprecierii de c ătre întreprinz ători a situa ţiei actuale a mediului economic

Nr. Situa ţia de ansamblu a

mediului economic

actual

IMM-uri regiunea Nord Vest

Nord Vest

1. Favorabil ă afacerilor

1,61%

2. Neutră 18,55%

3. Stânjenitoare dezvolt ării afacerilor

79,84%



Diferen ţierea aprecierii de c ătre întreprinz ători a evolu ţiei în anul 2010 a mediului economic

Diferen ţierea aprecierii de c ătre întreprinz ători a evolu ţiei în anul 2011 a mediului economic

Analiza percepţiei mediului de afaceri actual şi a evoluţiei acestuia pentru anul

2010 şi 2011 în funcţie de forma de organizare juridic ă a IMM-urilor , evidenţiază procentajele mai mari existente în cadrul SA-urilor a organizaţiilor în care au fost făcute estimări favorabile, proporţiile mai crescute consemnate în companiile altfel organizate juridic, dacă luăm în considerare evaluările negative, precum şi frecvenţele mai ridicate vizavi de aprecierile mediului ca fiind neutru înregistrate în rândul SRL-urilor.

Diferen ţierea aprecierii mediului de afaceri actual în func ţie de forma de organizare juridic ă a IMM-urilor

Nr.

Starea actual ă a mediului economic

IMM-urile dup ă forma de organizare juridic ă

SA SRL Alte forme de organizare juridic ă

1. Favorabil ă afacerilor 12,07% 3,45% 7,50%

2. Neutră 17,24% 18,30% 7,50%

3. Stânjenitoare dezvolt ării afacerilor 70,69% 78,24% 85,00%

Nr.

Starea viitoare a mediului economic


Nord Vest

1. Favorabil ă afacerilor 1,64%

2. Neutră 18,85%

3. Stânjenitoare dezvolt ării afacerilor

79,51%

Nr. crt. Starea viitoare a mediului economic


Nord Vest

1. Favorabil ă afacerilor 1,68%

2. Neutră 19,33%

3. Stânjenitoare dezvolt ării afacerilor 78,99%



Distribuind aprecierile întreprinderilor pe ramuri de activitate se remarcă următoarele diferenţieri mai mari faţă de media eşantionului, atât în ceea ce priveşte aprecierile mediului actual, cât şi estimările pentru perioadele următoare:

- companiile care activează în servicii ies în evidenţă prin cele mai mari procentaje de

unităţi economice în care s-a indicat un mediu favorabil afacerilor în prezent, pentru 2010 şi 2011;

- întreprinderile din transporturi înregistrează proporţii mai ridicate, iar cele din industrie consemnează procente mai scăzute ale IMM-urilor în care s-a apreciat că mediul economic este şi va fi neutru;

- firmele din industrie deţin cele mai mari ponderi de IMM-uri în care s-a considerat că mediul stânjeneşte/va afecta negativ dezvoltarea economică, iar la polul opus se situează companiile din transporturi.

Diferen ţierea aprecierii mediului de afaceri actual în func ţie de domeniile de activitate

Diferen ţierea estim ării evolu ţiei în anul 2010 a mediului de afaceri dup ă domeniile de activitate

Diferen ţierea estim ării în anul 2011 a mediului de afaceri în func ţie de domeniile de activitate

Nr. Situa ţia de ansamblu a mediului economic

actual

IMM-urile pe ramuri de activitate

Industrie Construc ţii Comer ţ Transporturi Turism Servicii

1. Favorabil ă afacerilor 3,98% 4,60% 2,38% 5,31% 2,60% 5,57%

2. Neutră 12,35% 16,09% 18,83% 21,24% 18,18% 19,67% 3. Stânjenitoare


83,67% 79,31% 78,79% 73,45% 79,22% 74,75%


mediului economic



1. Favorabil ă afacerilor 3,69% 4,82% 2,20% 5,41% 2,63% 5,67% 2. Neutră 12,70% 15,66% 19,12% 21,62% 18,42% 19,67% 3. Stânjenitoare dezvolt ării

afacerilor 83,61% 79,52% 78,68% 72,97% 78,95% 74,67%


mediului economic



1. Favorabil ă afacerilor 3,35% 4,88% 2,45% 5,50% 2,63% 5,69% 2. Neutră 12,55% 15,85% 19,15% 21,10% 18,42% 19,73% 3. Stânjenitoare dezvolt ării

afacerilor 84,10% 79,27% 78,40% 73,39% 78,95% 74,58%



3.2. Oportunit ăţi de afaceri În cele mai multe dintre întreprinderile mici şi mijlocii care au făcut obiectul

anchetei (68,01%) s-a considerat că una din principalele oportunit ăţi în afaceri pentru anul 2010 o constituie creşterea vânz ărilor pe pia ţa intern ă, relevând că, în ciuda crizei economice actuale întreprinzătorii mizează în continuare pe puterea de cumpărare a populaţiei şi a agenţilor economici interni. Celelalte oportunităţi importante evidenţiate sunt: asimilarea de noi produse (indicată în 51,38% din IMM-uri), penetrarea pe noi pie ţe (46,94%), realizarea unui parteneriat de afaceri (33,27%), utilizarea de noi tehnologii (26,40%), obţinerea unui grant (16,43%) şi sporirea exporturilor (9,97%). De remarcat că în 2,56% din IMM-uri se identifică pentru anul în curs şi alte surse ale oportunităţilor economice, dintre care exemplificăm: corectitudinea şi transparenţa licitaţiilor, subcontractarea de activităţi în cadrul unor proiecte cu finanţare de la U.E., deschiderea de noi locaţii/spaţii comerciale, cedarea unor comisioane pentru primirea spre executare a lucrărilor, oferirea spre închiriere a spaţiilor, reorganizarea/lichidarea unor activităţi, atragerea de noi clienţi, obţinerea unor spaţii şi utilaje prin închiriere, relansarea creditării, realizarea unor investiţii pentru modernizare, etc. Vezi figura.

2,56%

9,97%

16,43%

26,40%

33,27%

46,94%

51,38%

68,01%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Altele

Sporirea exporturilor

Obţinerea unui grant

Folosirea de noi tehnologii

Realizarea unui parteneriat de afaceri

Penetrarea pe noi pie țe

Asimilarea de noi produse

Creșterea vânz ărilor pe pia ța intern ă

Frecven ţa oportunit ăţilor de afaceri accesibile IMM-urilor din România

Analizând oportunităţile economice în funcţie de grupele de vârst ă din care fac parte IMM-urile , evidenţiem următoarele: creşterea vânzărilor pe piaţa internă, folosirea de noi tehnologii şi sporirea exporturilor sunt consemnate mai frecvent în rândul IMM-urilor în vârstă de peste 15 ani. Penetrarea pe noi pieţe este o oportunitate manifestată mai des la firmele care au sub 5 ani vechime, iar asimilarea de noi produse şi realizarea unui parteneriat de afaceri este indicată în proporţii mai mari de întreprinderile cu vârsta cuprinsă între 10 şi15 ani.



Frecven ţa oportunit ăţilor de afaceri în func ţie de vârsta IMM-urilor Nr.

Oportunit ăţi de afaceri pentru anul 2009

Vârsta IMM-urilor:


1. Creşterea vânz ărilor pe pia ţa intern ă

68,03% 64,37% 69,40% 70,56%

2. Sporirea exporturilor 9,55% 10,18% 6,90% 11,68% 3. Folosirea de noi tehnologii 27,29% 25,15% 21,98% 29,44% 4. Penetrarea pe noi pie ţe 49,51% 48,20% 44,83% 43,40% 5. Asi milarea de noi produse 53,61% 46,11% 53,88% 51,52% 6. Realizarea unui parteneriat de

afaceri 36,06% 31,14% 36,64% 29,19%

7. Obţinerea unui grant 13,84% 19,76% 17,67% 16,75%

Luând în considerare reparti ţia diverselor categorii de oportunit ăţi de

afaceri pe regiuni de dezvoltare , se observă următoarele diferenţe mai mari faţă de situaţia pe ansamblul eşantionului: în firmele din regiunea de Centru au fost semnalate mai des creşterea vânzărilor pe piaţa internă (82,07%) şi penetrarea pe noi pieţe (60,00%). Companiile din regiunea Nord Est deţin cele mai mari proporţii de IMM-uri care consemnează utilizarea de noi tehnologii (35,24%), realizarea unui parteneriat de afaceri (45,37%) şi obţinerea de granturi (28,19%), dar se afla pe ultimele locuri în ceea ce priveşte intrarea pe noi pieţe (39,65%) şi asimilarea de noi produse (39,21%). Regiunea Nord Vest este mai slab reprezentat ă de firme care au indicat implicarea într-un parteneriat econ omic (12,50%), ob ţinerea unui grant (9,38%) şi creşterea exporturilor (3,91%), dar de ţine cea mai bun ă pozi ţie în ceea ce prive şte întreprinderile care vizeaz ă asimilarea de produse noi (63,28%). IMM-urile din Sud înregistrează o pondere mai redusă de organizaţii în care a fost indicată creşterea vânzărilor pe piaţa internă (54,77%) şi un procentaj mai ridicat al unităţilor economice în care s-a făcut referire la amplificarea exporturilor (16,60%).

Frecven ţa oportunit ăţilor de afaceri din regiunea Nord Vest Nr.



Nord Vest

1. Creşterea vânz ărilor pe pia ţa intern ă

78,91%

2. Sporirea exporturilor 3,91% 3. Folosirea de noi tehnologii 26,56% 4. Penetrarea pe noi pie ţe 57,81% 5. Asimilarea de noi produse 63,28% 6. Realizarea unui parteneriat de

afaceri 12,50%

7. Obţinerea unui grant 9,38%



Încadrarea IMM-urilor în func ţie de m ărime , relevă în principal faptul că proporţional cu sporirea dimensiunii IMM-urilor, se înregistrează creşterea ponderii întreprinderilor în care se indică drept oportunităţi de afaceri sporirea exporturilor, utilizarea de noi tehnologii şi obţinerea unui grant. Această situaţie se explică prin faptul că mărirea dimensiunii firmei este însoţită de regulă şi de creşterea forţei sale economice, care amplifică potenţialul de desfacere a produselor/serviciilor pe pieţe internaţionale şi capacitatea de retehnologizare/accesare fonduri nerambursabile. Creşterea vânzărilor pe piaţa internă şi asimilarea de noi produse sunt întâlnite într-o frecvenţă invers proporţională cu mărimea IMM-urilor, penetrarea pe noi pieţe este vizată mai des în cadrul întreprinderilor mijlocii (49,26%), iar realizarea unui parteneriat de afaceri este semnalată mai mult în rândul microfirmelor (33,89%). Vezi tabelul.

Diferen ţierea oportunit ăţilor de afaceri pe clase de m ărime ale IMM-urilor

3.3. Dificult ăţi în activitatea IMM-urilor

Întreprinzătorii/managerii investigaţi au indicat că în perioada actuală se confruntă

cu următoarele dificultăţi: scăderea cererii interne (semnalată în 66,20% din IMM-uri), fiscalitatea excesiv ă (54,61%), birocra ţia (47,07%), infla ţia (36,70%), corup ţia (36,09%), accesul dificil la credite (30,51%), întârzierile la încasarea facturilor de la firmele private (26,80%), controalele excesive (26,13%), costurile ridicate ale creditelor (25,86%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (20,34%), angajarea, pregătirea şi men ţinerea personalului (19,06%), instabilitatea relativ ă a monedei naţionale (18,25%), concuren ţa produselor din import (18,11%), calitatea slab ă a infrastructurii (15,35%), neplata facturilor de c ătre institu ţiile statului (12,32%), scăderea cererii la export (6,94%), obţinerea consultan ţei şi trainingului necesare firmei (3,50%), cunoa şterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (2,90%). În 1,35% dintre firmele mici şi mijlocii au fost identificate şi alte dificult ăţi, cum ar fi concurenţa neloială, accesul greoi la informaţii concrete cu privire la accesarea fondurilor UE, scăderea nivelului de trai al populaţiei, costurile ridicate ale materialelor şi echipamentelor, instabilitatea legislativă, lipsa de lichidităţi, întârzierile la rambursarea TVA-ului etc. Tabloul complet al dificultăţilor pe care le întâmpină IMM-urile în anul 2009 este reprezentat grafic în figura.

Nr.


Dimensiunea firmelor

Micro- întreprinderi

Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii

1. Creşterea vânz ărilor pe pia ţa intern ă 69,79% 67,62% 59,56% 2. Sporirea exporturilor 6,32% 14,61% 22,06% 3. Folosirea de noi tehnologii 22,21% 34,10% 35,29% 4. Penetrarea pe noi pie ţe 46,95% 46,42% 49,26% 5. Asimilarea de noi produse 54,11% 47,56% 40,44% 6. Realizarea unui parteneriat de afaceri 33,89% 28,94% 33,09% 7. Obţinerea unui grant 14,74% 17,48% 23,53%



În ceea ce priveşte intensitatea manifest ării acestor dificult ăţi, se constată că, pe o

scară de la 1 la 5, pe primul loc se situează scăderea cererii interne cu o medie de 4,11, urmată de concuren ţa produselor din import (3,39), infla ţia (3,36), întârzierile la încasarea facturilor de la întreprinderile private (3,22), neplata facturilor de c ătre institu ţiile statului (3,21), costurile mari ale creditelor (3,13), reducerea cererii la export (2,93), accesul dificil la credite (2,89), obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei (2,85), angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (2,79), alte dificultăţi (2,70), corupţia (2,69), fiscalitatea excesivă (2,66), instabilitatea relativă a monedei naţionale (2,66), controalele excesive (2,61), cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (2,60), calitatea scăzută a infrastructurii (2,60), birocraţia (2,59), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (2,56).

1.35%2.90%3.50%

6.94%12.32%

15.35%18.11%18.25%19.06%20.34%

25.86%26.13%26.80%

30.51%36.09%36.70%

47.07%54.61%

66.20%

0.00% 20.00% 40.00% 60.00%

altelecunoa şterea şi adoptarea acquis -ului comunitar

ob ţinerea consultan ţei şi trainingului necesar firmeiscăderea cererii la export

neplata facturilor de c ătre institu ţiile statuluicalitatea slab ă a infrastructurii

concuren ţa produselor din importinstabilitatea relativ ă a monedei na ţionale

angajarea, preg ătirea şi men ţinerea personaluluicreşterea nivelului cheltuielilor salariale

costurile ridicate ale creditelorcontroalele excesive

întârzieri la încasarea facturilor de la firme priv ateaccesul dificil la credite

corup ţiainfla ţia

birocra ţiafiscalitatea excesiv ă

scăderea cererii interne

2,562,592,602,602,612,662,662,692,70

2,792,852,892,93

3,133,213,22

3,363,39

4,11

2,50 3,50 4,50

cre ş terea nivelului cheltuielilor salariale

birocra ţia

calitatea slab ă a infrastructurii

cunoa şterea ş i adoptarea acquis-ului comunitar

controalele excesive

instabilitatea relativ ă a monedei na ţionale

fiscalitatea excesiv ă

corup ţia

altele

angajarea, preg ătirea ş i men ţinerea personalului

ob ţinerea consultan ţei ş i trainingului necesarfirmei

accesul dificil la credite

scăderea cererii la export

costurile ridicate ale creditelor

neplata facturilor de c ătre institu ţiile statului

întârzieri la încasarea facturilor de la firme priv ate

infla ţia

concuren ţa produselor din import

scăderea cererii interne



Dificult ăţile cu care se confrunt ă IMM-urile in

regiunea de dezvoltare Nord Vest

Nr. Dificult ăţi în activitatea actual ă a firmei IMM-uri din regiunea Nord Vest

Nord Vest

1. Scăderea cererii interne 72,66% 2. Concuren ţa produselor din

import 18,75%

3. Scăderea cererii la export 4,69% 4. Costurile ridicate ale creditelor 10,16% 5. Infla ţia 44,53% 6. Accesul dificil la credite 38,28% 7. Corup ţia 39,06% 8. Birocra ţia 48,44% 9. Controalele excesive 24,22% 10. Fiscalitatea excesiv ă 46,88% 11. Neplata facturilor de c ătre

institu ţiile statului 14,84%

12. Întârzieri la încasarea facturilor de la firme private

17,97%

13. Obţinere a consultan ţei şi trainingului necesar

firmei 2,34%

14. Angajarea, preg ătirea şi men ţinerea personalului

20,31%

15. Instabilitatea relativ ă a monedei naţionale

12,50%

16. Cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar

1,56%

17. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale

12,50%

18. Calitatea slab ă a infrastructurii 10,16%

Analizând dificultăţile firmelor pe clase de m ărime , evidenţiem următoarele:

- concurenţa produselor din import, scăderea cererii la export, costurile ridicate ale creditelor, neplata facturilor de către instituţiile statului, întârzieri la încasarea facturilor de la firme private, obţinerea consultanţei şi trainingului necesare firmei, instabilitatea relativă a monedei naţionale şi calitatea slabă a infrastructurii sunt percepute ca dificultăţi în desfăşurarea activităţilor într-o frecvenţă care creşte odată cu mărimea întreprinderilor;

- scăderea cererii interne, inflaţia, accesul dificil la credite, corupţia, controalele exagerate birocraţia şi fiscalitatea excesivă sunt semnalate ca dificultăţi într-o frecvenţă invers proporţională cu dimensiunea întreprinderilor, întrucât, de regulă, odată cu creşterea mărimii firmelor se amplifică şi forţa economică a acestora şi ca atare, se reduce gradul în care resimt influenţa negativă exercitată de aceşti factori exogeni;

- creşterea nivelului cheltuielilor salariale şi cunoaşterea/adoptarea acquis-ului comunitar afectează într-o măsură mai redusă firmele de dimensiune mică.



Diferen ţierea dificult ăţilor în func ţie de m ărimea IMM-urilor

Nr. crt.

Dificult ăţi în activitatea actual ă a firmei


Microîntreprinderi Întreprinderi Mici


1. Scăderea cererii interne 67,26% 64,47% 61,76% 2. Concuren ţa produselor din import 16,74% 19,77% 20,59% 3. Scăderea cererii la export 4,53% 12,32% 12,50% 4. Costurile ridicate ale creditelor 23,58% 27,51% 37,50% 5. Infla ţia 39,37% 33,24% 24,26% 6. Accesul dificil la credite 33,47% 25,50% 22,06% 7. Corup ţia 39,26% 30,66% 23,53% 8. Birocra ţia 52,00% 37,82% 36,03% 9. Controalele excesive 27,05% 25,50% 19,12% 10. Fiscalitatea excesiv ă 56,32% 52,72% 49,26% 11. Neplata facturilor de c ătre

institu ţiile statului 10,00% 16,05% 22,06%

12. Întârzieri la încasarea facturilor de la firme private 22,32% 35,82% 37,50%

13. Obţinerea consultan ţei şi trainingului necesar firmei 2,84% 2,87% 9,56%

14. Angajarea, preg ătirea şi men ţinerea personalului

17,05% 23,21% 22,79%

15. Instabilitatea relativ ă a monedei naţionale 16,74% 17,48% 30,15%

16. Cunoaşterea şi adoptarea acquis -ului comunitar 2,42% 2,29% 6,62%

17. Creşterea nivelului cheltuielilor salariale 20,74% 18,05% 25,00%

18. Calitatea slab ă a infrastructurii 14,63% 15,19% 20,59% 3.4. Principalele evolu ţii contextuale cu influen ţă negativ ă asupra activit ăţii IMM-urilor

Dintre evoluţiile contextuale care se consideră că vor influenţa negativ activitatea

şi performanţele IMM-urilor în anul acesta, cele mai frecvent semnalate au fost criza economic ă mondial ă (în 68,08% din totalul întreprinderilor anchetate) , insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a co ntracara efectele crizei (55,35%), evolu ţia cadrului legislativ (45,39%), birocra ţia excesiv ă (38,52%) şi corup ţia (33,33%). Această situaţie se explică prin evoluţiile economice imprevizibile generate de criza internaţională, neadoptarea unui program anticriză coerent, instabilitatea/incoerenţa legislativă, coroborată cu existenţa într-o mică măsură a unei legislaţii care să stimuleze în mod real şi substanţial activităţile IMM-urilor, proliferarea funcţionarismului şi intensitatea deosebită a fenomenului de corupţie din România. Urmează politicile băncilor din România fa ţă de firme (29,29%), insuficienta predictibilitate a mediului pentru întreprinderi (24,92%), climatul şi tensiunile sociale (18,25%), schimb ările politice în conducerea statului (15,82%) şi politica FMI şi a Băncii Mondiale fa ţă de ţara noastr ă (9,36%). Evenimentele care afectează negativ în cea mai mică măsură activitatea IMM-urilor sunt tensiunile interetnice (3,03%) şi existenţa unor conflicte militare în zonele apropiate României (1,62%). Trebuie menţionat că 0,27% dintre întreprinzători/manageri percep şi alte evoluţii cu influenţă nefastă pentru companiile lor, cum ar fi politica fiscală, infrastructura slab dezvoltată, modul defectuos în care se desfăşoară licitaţiile etc.



Diferen ţierea percep ţiilor influen ţelor negative ale evolu ţiilor contextuale ale IMM-urilor din

regiunea Nord Vest

Examinarea factorilor contextuali cu impact negativ asupra IMM-urilor în funcţie de

ramurile de activitate , relevă următoarele elemente semnificative: - criza economică mondială, corupţia, politica FMI/BM faţă de România şi schimbările

politice în conducerea ţării sunt indicate în proporţii mai ridicate în rândul unităţilor din sectorul transporturilor;

- evoluţia cadrului legislativ şi climatul/tensiunile sociale sunt consemnate mai frecvent în rândul firmelor din turism;

- tensiunile interetnice, birocraţia excesivă, insuficienta capacitate a Guvernului, Parlamentului etc. de a contracara efectele crizei economice şi conflictele militare din zone apropiate României sunt semnalate cel mai des de către companiile din sectorul serviciilor;

- politicile băncilor din România faţă de firme şi insuficienta predictibilitate a mediului vor fi resimţite mai frecvent în cadrul unităţilor economice din sectorul industrial;

- IMM-urile din turism deţin procentaje mai reduse de întreprinderi care vor fi afectate de insuficienta capacitate a conducerii statului de a face faţă recesiunii, corupţie, birocraţia exagerată şi politica FMI/BM faţă de România şi nu înregistrează firme în

Nr.

Evenimente ce afecteaz ă negativ activitatea şi performan ţele firmelor


Nord Vest

1. Evolu ţia cadrului legislativ 55,47% 2. Politicile b ăncilor din România fa ță de firme 26,56% 3. Climatul şi tensiunile sociale 14,84% 4. Criza economic ă mondial ă 84,38% 5. Corup ţia 27,34% 6. Tensiunile interetnice 1,56% 7. Birocra ţia excesiv ă 22,66% 8. Politica FMI şi BM fa ţă de România 3,13% 9. Insuficienta capacitate a guvernului, parlamentului

etc. de a contracara criza economic ă 60,94%

10. Schimb ările politice în conducerea ţării 9,38% 11. Insuficienta predictibilitate a mediului pentru fir me 25,78% 12. Conf lictele militare din zone apropiate României 0,00%

68.08%

55.35%

45.39%

38.52%

33.33%

29.29%

24.92%

18.25%

15.82%

9.36%

3.03%

1.62%

0.27%

0% 10%20%30%40%50%60%70%80%

criza economic ă mondial ă

evolu ţia cadrului legislativ

birocra ţia excesiv ă

corup ția

politicile b ăncilor din România …

insuficienta predictibilitate a …

climatul şi tensiunile sociale

schimb ările politice în conducerea …

politica FMI şi BM fa ţă de România

tensiunile interetnice

conflictele militare din zone …

altele



care să se facă referire la influenţele nefavorabile ale tensiunilor interetnice şi conflictelor armate din zone apropiate ţării noastre.

Informaţii suplimentare sunt cuprinse în tabel. Diferen ţierea percep ţiei influen ţelor negative ale evolu ţiilor contextuale asupra IMM-urilor

grupate în func ţie de ramura de activitate

Nr. Evenimente ce vor afecta negativ activitatea şi performan ţele firmelor

IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie Construc ţii Comer ţ Transporturi Turism Servicii

1. Evolu ţia cadrului legislativ 41,38% 47,25% 44,86% 41,18% 53,25% 51,11% 2. Politicile b ăncilor din România fa ță

de firme 32,95% 31,87% 29,14% 22,69% 31,17% 25,40%

3. Climatul şi tensiunile sociale 18,77% 17,58% 18,66% 11,76% 20,78% 18,10% 4. Criza economic ă mondial ă 66,67% 60,44% 69,81% 76,47% 75,32% 67,94% 5. Corup ţia 35,63% 32,97% 31,87% 40,34% 31,17% 31,43% 6. Tensiunile interetnice 3,07% 3,30% 2,52% 0,84% 0,00% 3,49% 7. Birocra ţia excesiv ă 40,61% 37,36% 37,11% 31,93% 27,27% 43,49% 8. Politica FMI şi BM fa ţă de România 8,43% 5,49% 8,81% 12,61% 2,60% 11,75% 9. Insuficienta capacitate a guvernului,

parlamentului etc. de a contracara criza economic ă

50,96% 51,65% 56,60% 56,30% 45,45% 60,32%

10. Schimb ările politice în conducerea ţării

18,77% 9,89% 14,05% 19,33% 12,99% 17,46%

11. Insuficienta predi ctibilitate a mediului pentru firme

29,12% 24,18% 23,69% 19,33% 24,68% 28,57%

12. Conflictele militare din zone apropiate României

0,77% 2,20% 1,26% 0,84% 0,00% 2,86%

3.5. Influen ţa Agen ţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru

Întreprinderile Mici şi Mijlocii asupra mediului intreprenorial

Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AIPPIMM) este instituţia publică din subordinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, care realizează politica Guvernului în domeniul implementării proiectelor şi programelor pentru IMM-uri, de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării acestora.

Dacă examinăm companiile în funcţie de domeniul de activitate, constatăm

următoarele aspecte mai importante: - companiile în cadrul cărora nu se cunoaşte incidenţa AIPPIMM asupra mediului

economic sunt mai des întâlnite în domeniul comerţului (59,22%); - întreprinzătorii din domeniul serviciilor apreciază mai frecvent că instituţia publică a avut

o influenţă benefică moderată asupra mediului de afaceri din România (26,83%);

Nr.

Aprecieri cu privire la impactul activit ăţii AIPPIMM asupra mediului de afaceri


Nord Vest

1. Influen ţă pozitiv ă semnificativ ă 1,90%

2. Influen ţă pozitiv ă moderat ă 27,62%

3. Fără influen ţă pozitiv ă 16,19%

4. Nu exist ă evalu ări 54,29%



41,55% 58,45%

31,00% 69,00%

22,81% 77,19%

60,47% 39,53%

27,27% 72,73%

28,80% 71,20%

20,00% 80,00%

17,70% 82,30%

0,00% 40,00% 80,00%

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Bucureşti-Ilfov

Se consideră oportună

desfiinţarea MIMMCMA

NU se consideră

oportună desfiinţarea

MIMMCMA

- IMM-urile care-şi desfăşoară activitatea în transporturi consemnează cele mai mari proporţii de unităţi în care s-a considerat că nu există un impact favorabil (20,00%);

- întreprinderile industriale înregistrează o pondere mai mare de firme în care s-a opinat că agenţia a exercitat o influenţă pozitivă semnificativă (14,66%).

Nr.

Aprecieri cu privire la impactul activit ăţii AIPPIMM asupra

mediului de afaceri



1. Influen ţă pozitiv ă semnificativ ă 14,66% 6,90% 4,15% 3,16% 5,80% 8,36% 2. Influen ţă pozitiv ă moderat ă 22,84% 26,44% 22,12% 23,16% 18,84% 26,83% 3. Fără influen ţă pozitiv ă 13,36% 8,05% 14,52% 20,00% 18,84% 12,54% 4. Nu exist ă evalu ări 49,14% 58,62% 59,22% 53,68% 56,52% 52,26%

3.6. Percep ţii ale întreprinz ătorilor privind oportunitatea desfiin ţării Ministerului

Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comer ţului şi Mediului de Afaceri

Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri era organismul guvernamental din România specializat în domeniul IMM-urilor, a cărui misiune consta în promovarea dezvoltării acestui sector deosebit de important, luând în considerare necesităţile sale specifice. Acest minister a fost desfiinţat la sfârşitul anului 2009, atribuţiile acestuia fiind preluate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (prin Direcţia Generală IMM-uri Cooperaţie şi Mediul de Afaceri) şi de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii

Diferen ţierea percep ţiilor cu privire la oportunitatea desfiin ţării MIMMCMA în func ţie de apartenen ţa regional ă a firmelor

3.7. Recomand ări ale întreprinz ătorilor/managerilor cu privire la activitatea Agen ţiei pentru

Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

Având în vedere problemele asupra cărora întreprinzătorii şi managerii consideră că AIPPIMM ar trebui să se concentreze în viitor, rezultatele investigaţiei reliefează următoarele:

Facilitarea accesului la credite, granturi, fonduri structurale/ de garantare, subven ţii

şi alte surse de finan ţare reprezintă recomandarea făcută cel mai frecvent de către factorii de decizie din IMM-uri (16,36% din totalul aspectelor semnalate). Aceasta se datorează faptului că



dobânzile şi garanţiile pentru obţinerea creditelor în România sunt mult mai mari decât în ţările Uniunii Europene, iar celelalte forme de susţinere financiară sunt accesibile într-o mică măsură IMM-urilor

14,89% dintre sugestii se refer ă la implicarea agen ţiei în diminuarea fiscalit ăţii ,

justificate prin nivelul ridicat al impozitelor, taxelor, contribuţiilor, etc. şi parafiscalităţii din România.

Diseminarea informa ţiilor c ătre IMM-uri a fost indicat ă în propor ţie de 10,82% ,

deoarece unii oameni de afaceri resimt insuficienţa/ lipsa acestora în în timp real/ util, 10,48% dintre propunerile f ăcute de persoanele anchetate se refer ă la reducerea birocra ţiei , datorită proliferării considerabile a elementelor funcţionăreşti cu caracter neconstructiv în toate instituţiile statului, iar acordarea de asisten ţă şi consultan ţă IMM-urilor a fost semnalat ă în procentaj de 10,39% , întrucât o parte din întreprinzătorii români nu posedă unele competenţe necesare derulării/ dezvoltării activităţilor.

Urmează adoptarea de măsuri anticriză (7,62%), eliminarea impozitului minim1 (7,45%),

asigurarea coerenţei şi stabilităţii legislative (4,94%), eradicarea corupţiei (3,90%), operaţionalizarea mai rapidă a proiectelor şi programelor gestionate de AIPPIMM (2,60%), mai buna cooperare între agenţie şi IMM-uri (2,25%), trainingul resurselor umane (1,73%), asigurarea transparenţei şi mediatizarea mai bună a activităţii AIPPIMM (1,56%), încurajarea tinerilor întreprinzători (0,87%), înlăturarea controalelor excesive (0,87%) şi combaterea concurenţei neloiale (0,69%).

Remarcăm faptul că 2,60 % din sugestii s-au referit la alte aspecte pe care AIPPIMM

trebuie să le ia în considerare în perioada următoare, dintre care enumerăm: realizarea de prognoze, implementarea unor noi instrumente manageriale şi de marketing, efectuarea de cercetări de piaţă, realizarea unor studii de oportunitate, implementarea de noi tehnologii, etc.

16,36%

14,89%

10,82%

10,48%

10,39%

7,62%

7,45%

4,94%

3,90%

2,60%

2,60%

2,25%

1,73%

1,56%

0,87%

0,87%

0,69%

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16% 18%

Facilitarea accesului la credite, granturi, fonduri structurale/ degarantare, subvenţii şi alte forme de finanţarentare

Diminuarea fiscalităţii

Diseminarea promtă a informaţiilor către IMM-uri

Reducerea birocratiei

Acordarea de consultanţă şi asistenţă IMM-urilor

Adoptarea de măsuri anticriză

Eliminarea impozitului minim obligatoriu

Asigurarea coerenţei şi stabilităţii legislative

Eradicarea coruptiei

Operaţionalizarea mai rapidă şi eficace a programelor pe carele gestionează

Altele

Cooperare mai bună cu IMM-urile

Implicarea în trainingul resurselor umane

Asigurarea transparenţei şi mediatizarea activităţilor AIPPIMM

Încurajarea tinerilor întreprinzători

Înlăturarea controalelor excesive

Combaterea concurenţei neloiale

1 A fost evidenţiat distinct de celelalte elemente cu caracter fiscal



Capitolul 4

IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE ASUPRA IMM-URILOR

4.1. Dinamica activit ăţii IMM-urilor în perioada octombrie 2008 - martie 2 010

Criza economică mondială declanşată în 2008, s-a resimţit, cum este normal şi în România. O bună parte a specialiştilor sunt de părere că este vorba despre o criză economică internaţională de anvergură, cu multiple efecte negative asupra economiilor lumii. În acest context, evidenţierea impactului recesiunii economice interne/ internaţionale asupra activităţii IMM-urilor din România prezintă o însemnătate deosebită. Datorită faptului că întreprinzătorii din cadrul firmelor falimentare nu au putut fi abordaţi (au închis companiile sau nu şi-au manifestat disponibilitatea pentru a furniza informaţii), prezentăm două categorii de rezultate ale sondajului: - o primă categorie se referă la evoluţia în perioada octombrie 2008 - martie 2010 a

activităţilor din cadrul IMM-urilor investigate (figura 4.1). Ancheta relevă că 49,71% dintre companii şi-au diminuat activitatea, 42,99% din unit ăţile economice activeaz ă la aceeaşi parametrii, iar 7,30% dintre întreprinderi au avu t o evolu ţie ascendent ă.

- a doua categorie de rezultate au în vedere aprecierile întreprinzătorilor cu privire la evoluţia IMM-urilor a c ăror activitate este cunoscut ă foarte bine (furnizori, clienţi, firme ale prietenilor etc.), în perioada octombrie 2008 - martie 2010. Sondajul evidenţiază că 43,95% dintre întreprinderi şi-au redus afacerile, 27,91%% dintre companii au dat faliment sau se afl ă în situa ţie falimentar ă, 20,82% din firme func ţionează la aceeaşi parametrii, iar 7,32% dintre agen ţii economici şi-au amplificat activitatea. Vezi figura.

Deşi informaţiile furnizate de către întreprinzători cu privire la alte firme, pot fi

afectate de subiectivismul aferent perceperii stării altor organizaţii, considerăm că situaţia prezentată este relevantă în vederea formării unei imagini de ansamblu cu privire la evoluţia sectorului de IMM-uri în perioada octombrie 2008 - martie 2010. Se poate trage concluzia că o parte considerabilă din întreprinderile mici şi mijlocii româneşti se confruntă cu mari probleme, datorită declinului economic accentuat. Ca şi în alte ţări din lume şi U.E, acestea au făcut greu faţă crizei economice până în prezent, situaţie care se explică prin faptul că IMM-urile sunt în general mai vulnerabile la turbulenţele contextuale decât firmele mari.

Dinamica activit ăţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 2008 - martie 2010

49,71%

42,99%

7,30%

IMM-uri care şi-au redus activitatea

IMM-uri care funcţionează la aceiaşi parametri

IMM-uri care şi-au amplificat activitatea



Dinamica activit ăţii IMM-urilor a c ăror activitate este cunoscut ă foarte bine de întreprinz ători, în perioada octombrie 2008 - martie 2010

Examinarea IMM-urilor în func ţie de apartenen ţa regional ă, relevă următoarele aspecte mai importante: - firmele din regiunea Sud Est înregistrează proporţii mai ridicate, atât de întreprinderi

care au avut o evoluţie descendentă (58,97%), cât şi de companii care şi-au sporit activitatea (8,97%);

- IMM-urile care au menţinut acelaşi nivel al afacerii sunt mai frecvente în rândul firmelor din Sud-Vest (54,20%);

- unităţile economice din regiunea Nord Vest consemnează cel mai redus procentaj al întreprinderilor aflate în recesiune (38,33%), iar organizaţiile din Vest deţin o pondere mai scăzută a organizaţiilor care s-au dezvoltat în perioada octombrie 2008 - martie 2010 (3,13%).

Dinamica activit ăţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 200 8 - martie 2010

Gruparea IMM-urilor pe clase de m ărime evidenţiază că amplificarea afacerii şi menţinerea

volumului de activităţi sunt înregistrate în frecvenţe direct proporţionale cu dimensiunea firmelor, iar ponderile companiilor aflate în declin cresc invers proporţional cu talia întreprinderilor, situaţie ce se explică prin faptul că, de regulă, amplificarea mărimii organizaţiei are drept efect diminuarea vulnerabilităţii sale la evoluţiile contextuale nefaste.

Nr. Dinamica activit ăţii firmelor în perioada octombrie 2008 -

martie 2010

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare:

Nord Vest

1. IMM-uri care şi-au redus activitatea

38,33%

2. IMM-uri care func ţioneaz ă la aceiaşi parametri

53,33%

3. IMM-uri care şi-au amplificat activitatea

8,33%

27,91%

43,95%

20,82%

7,32%

IMM-uri în situaţie fal imentară/care au dat fal imentIMM-uri care şi-au redusactivitateaIMM-uri care funcţionează laaceiaşi parametriIMM-uri care şi-au amplificatactivitatea



Diferen ţierea dinamicii activit ăţii firmelor investigate în perioada octombrie 2008 - martie

2010 în func ţie de m ărimea acestora

Nr. Dinamica activit ăţii întreprinderilor în

perioada octombrie 2008 - martie 2010


Microîntreprinderi Întreprinderi mici


1. IMM-uri care şi-au redus activitatea 51,66% 46,69% 40,43%

2. IMM-uri care func ţioneaz ă la aceia şi

parametri 41,84% 44,49% 47,87%

3. IMM-uri care şi-au amplificat

activitatea 6,51% 8,82% 11,70%

Analiza agen ţilor economici în func ţie de domeniul în care activeaz ă, reliefează

în principal următoarele elemente: - IMM-urile care activează în turism înregistrează proporţii mai ridicate de firme care s-

au dezvoltat (10,77%) şi care activează la aceeaşi parametrii (49,23%), deţinând şi un procentaj mai redus de companii aflate în regres (40%);

- întreprinderile din construcţii consemnează o frecvenţă mai redusă a organizaţiilor în ascensiune (3,03%), datorită declinului drastic din ultima perioadă al acestui sector, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei şi restricţiilor de creditare;

- unităţile din industrie deţin ponderea cea mai mare de IMM-uri care şi-au restrâns afacerea (52,53%), iar entităţile din servicii ies în evidenţă prin procentul mai redus de agenţi economici care funcţionează la acelaşi nivel (40,46%).

Dinamica activit ăţii IMM-urilor investigate în perioada octombrie 200 8 - martie 2010 în

func ţie de ramurile de activitate

4.2. Impactul psihologic al crizei economice asupra întreprinz ătorilor

Având în vedere că dimensiunea psihologică a crizei are un impact major asupra derulării activităţilor economice, este important să ne facem o imagine cu privire la măsura în care întreprinzătorii români sunt influenţaţi în plan psihologic de recesiunea drastică din ultima perioadă. Ancheta a relevat că 41,77% din întreprinz ători sunt destul de mult afecta ţi de criz ă, 20,85% dintre ace ştia se simt amenin ţaţi într-o propor ţie mic ă sau foarte mic ă, 18,10% din oamenii de afaceri resimt declinul

Nr. Dinamica activit ăţii IMM-urilor în perioada octombrie 2008 - martie 2010



1. IMM-uri care şi-au redus activitatea

52,53% 51,52% 49,49% 52,48% 40,00% 49,24%

2. IMM-uri care func ţioneaz ă la aceiaşi parametri

40,91% 45,45% 43,85% 41,58% 49,23% 40,46%

3. IMM-uri care şi-au amplificat activitatea

6,57% 3,03% 6,67% 5,94% 10,77% 10,31%



economic la un nivel ridicat, 13,95% dintre factori i de decizie sunt afecta ţi în foarte mare m ăsur ă, iar 5,33% din persoane nu se tem de recesiune . Vezi figura.

Impactul psihologic al crizei economice asupra într eprinz ătorilor

Impactul psihologic al crizei economice asupra într eprinz ătorilor din regiunea Nord Vest

După cum se poate vedea şi în tabel, încadrarea IMM-urilor după domeniul de

activitate relevă în principal că: - companiile din turism se remarcă prin procentajele mai crescute de întreprinzători

care sunt puţin/foarte puţin şi mult afectaţi de criză (24,64%, respectiv 23,19%) şi ponderea mai redusă de persoane care se simt ameninţate de recesiunea severă în măsură destul de mare (36,23%);

- IMM-urile care activează în industrie deţin o proporţie mai ridicată a persoanelor cu putere de decizie care resimt foarte amplu declinul economic (16,74%);

- firmele din construcţii înregistrează procentul cel mai ridicat de întreprinderi în cadrul cărora oamenii de afaceri sunt afectaţi în măsură destul de ridicată de evoluţiile macro şi mondoeconomice nefaste (47,14%), iar organizaţiile din sectorul serviciilor consemnează o frecvenţă ridicată a întreprinzătorilor asupra cărora recesiunea nu are niciun efect (8,82%).

Nr.

Impactul psihologic al crizei asupra întreprinz ătorilor


Nord Vest

1. Foarte mare 10,48%

2. Mare 16,94%

3. Destul de mare 36,29%

4. Redus sau foarte redus 26,61%

5. Fără impact 9,68%

13,95%

18,10%

41,77%

20,85%

5,33%

foarte mare

mare

destul de mare

redus sau foarte redus

fară impact



Influen ţa crizei economice asupra întreprinz ătorilor în func ţie de domeniile de activitate

ale IMM-urilor

Diferen ţierea influen ţei crizei economice asupra întreprinz ătorilor în func ţie de

performan ţele ob ţinute în anul 2009 comparativ cu 2008

4.3. Percep ţiile întreprinz ătorilor cu privire la apogeul crizei

După cum se ştie, evoluţiile economice la nivel naţional şi mondial au un caracter ciclic, perioadele de creştere/expansiune alternând la diverse intervale de timp cu perioade de regres şi uneori chiar de criză. Cel mai frecvent crizele economice evoluează în formă de „V”, ce indică faptul că imediat după declin începe expansiunea economică şi în formă de „U”, care descrie existenţa unei perioade de stagnare între recesiune şi reluarea ascensiunii. În ceea ce priveşte actuala criză economică, există foarte multe opinii ale specialiştilor referitoare la punctul culminant al acesteia, atât pe plan intern cât şi internaţional. Unii dintre experţi au avansat ideea unei evoluţii de tip „D”, care semnifică trecerea printr-o scurtă perioadă de creştere economică, subsecventă stopării recesiunii, după care are loc intrarea din nou în criză.

Luând în considerare percepţiile întreprinzătorilor cu privire la apogeul crizei în

România, situaţia se prezintă astfel: 65,97% din oamenii de afaceri estimeaz ă că nivelul cel mai ridicat al recesiunii va fi atins î n 2010, 24,17% dintre cei investiga ţi prevăd un maxim al declinului în 2011 , 5,08% dintre factorii de decizie sunt de părere că intensitatea cea mai mare a regresului va fi în anul 2012, iar 4,78% din persoane opinează că punctul culminant al căderii economice va fi în altă perioadă.

Nr. Impactul psihologic al crizei asupra

întreprinz ătorilor



1. Foarte mare 16,74% 8,57% 16,51% 13,59% 10,14% 8,82%

2. Mare 16,29% 21,43% 17,22% 18,45% 23,19% 16,18% 3. Destul de mare

47,06% 47,14% 39,15% 46,60% 36,23% 42,28%

4. Redus sau foarte redus 15,38% 21,43% 22,88% 16,50% 24,64% 23,90%

5. Fără impact 4,52% 1,43% 4,25% 4,85% 5,80% 8,82%

Nr. Impactul

psihologic al crizei asupra

întreprinz ătorilor

Performan ţele firmei în 2009 comparativ cu 2008

Mult mai bune

Mai

bune La fel Puțin mai

slabe Mult mai slabe

1. Foarte mare 12,20% 6,37% 7,69% 9,16% 30,77% 2. Mare 24,39% 12,74% 15,00% 18,80% 20,74% 3. Destul de mare 19,51% 41,40% 50,38% 46,75% 33,44% 4. Redus sau

foarte redus 31,71% 30,57% 20,38% 20,96% 12,04%

5. Fără impact 12,20% 8,92% 6,54% 4,34% 3,01%



65,97%

24,17%

5,08% 4,78%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

2010 2011 2012 Altă perioadă

Percep ţiile întreprinz ătorilor cu privire la anul punctului culminant al crizei

Aprecierea întreprinz ătorilor din regiunea Nord Vest

cu privire la anul în care criza va atinge apogeul

Analiza companiilor pe domenii de activitate reliefează următoarele: - companiile din turism au înregistrat o proporţie superioară a oamenilor de afaceri care

sunt de părere că intensitatea cea mai mare recesiunii va fi în 2010 (76,00%) şi cele mai reduse procentaje de persoane care consideră că nivelul maximal va fi în 2011 (18,67%) şi după 2012 (1,33%);

- întreprinzătorii care activează în domeniul construcţiilor consideră mai des că punctul culminant al regresului va fi în 2011 (31,33%), dar estimează într-o frecvenţă mai redusă că vârful crizei va fi în 2010 (61,45%).

- IMM-urile din industrie deţin ponderea cea mai mare a factorilor de decizie care anticipează că apogeul declinului economic va fi atins în 2012 (6.01%).

Percep ţiile întreprinz ătorilor cu privire apogeul crizei

în func ţie de domeniile în care activeaz ă IMM-urile

Nr.

Anul în care criza va atinge apogeul

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord Vest

1. 2010 76,86%

2. 2011 18,18%

3. 2012 2,48%

4. Alt ă perioad ă 2,48%

Nr.

Anul în care criza va atinge apogeul



1. 2010 65,67% 61,45% 69,15% 64,29% 76,00% 62,24% 2. 2011 22,75% 31,33% 22,76% 26,79% 18,67% 25,17% 3. 2012 6,01% 4,82% 5,03% 3,57% 4,00% 5,44% 4. Alt ă perioad ă 5,58% 2,41% 3,06% 5,36% 1,33% 7,14%



Având în vedere percepţiile cu privire la punctul culminant al crizei în funcţie de performan ţele ob ţinute de IMM-uri în anul 2009 fa ţă de 2008, remarcăm faptul că întreprinzătorii cu rezultate mult mai bune consideră mai frecvent că apogeul recesiunii va fi atins in 2010 (68,89%), iar firmele cu realizări mult mai slabe deţin o proporţie mai mare a persoanelor care apreciază că nivelul maximal va fi în 2012 (9,24%) şi ponderi mai reduse a factorilor de decizie care estimează că vârful declinului va fi în 2010 (63,70%) şi 2011 (21,12%).

Percep ţiile întreprinz ătorilor cu privire apogeul crizei în func ţie de performan ţele

ob ţinute de IMM-uri în 2009 fa ţă de 2008

Nr. Anul în care consider ă

că anul va atinge apogeul

Performan ţele economice 2009/2008

Mult mai bune

Mai bune

La fel Puțin mai slabe

Mult mai slabe

1 2010 68,89% 64,00% 67,17% 67,93% 63,70% 2 2011 22,22% 23,43% 24,15% 25,17% 21,12% 3 2012 4,44% 6,29% 4,53% 2,67% 9,24% 4 Alt ă perioad ă 4,44% 6,29% 4,15% 4,23% 5,94%

4.4. Aprecieri cu privire la capacitatea guvernului de contracarare a crizei economice

În perioadele de recesiune/ criză economică guvernul fiecărei ţări trebuie să joace un rol major în combaterea efectelor negative şi revigorarea economică, prin realizarea şi aplicarea unor programe ferme care să aibă la bază realităţile economice interne şi externe.

Analiza percepţiilor întreprinzătorilor cu privire la capacitatea guvernului de a contribui la ieşirea rapidă din criză relevă următoarele: - 43,29% dintre oamenii de afaceri consideră că organul de stat care exercită puterea

executivă are forţă redusă de a face faţă crizei; - 42,00% din întreprinzători sunt de părere că guvernul nu are posibilitatea de a

combate rapid declinul economic; - în 10,82% din IMM-uri se apreciază că executivul are un potenţial mediu; - numai 3,89% din persoanele investigate au declarat că guvernul posedă o capacitate

ridicată de contracarare a recesiunii. Se remarcă proporţia extrem de redusă a întreprinzătorilor care au încredere în

potenţialul guvernului de a contribui la revenirea rapidă a economiei româneşti, situaţie ce se poate explica prin incoerenţa măsurilor anticriză adoptate până în prezent de executiv şi prin faptul că majoritatea membrilor U.E. se confruntă cu problema creşterii deficitului bugetar, iar o parte din ţările europene nu au reuşit să găsească soluţii pentru stoparea declinului economic.

3,89%10,82%

43,29%

42,00%

ridicată

medie

redus ă

nu are c apac itate



Aprecierile IMM-urilor din regiunea Nord Vest cu pr ivire la capacitatea guvernului

de a contribui la ie şirea rapid ă din criz ă

Având în vedere percepţiile întreprinzătorilor în funcţie de domeniul de activitate

al IMM-urilor, constatăm următoarele aspecte mai importante: - întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în transporturi consemnează cea mai mare

proporţie a firmelor în care se consideră că executivul nu are capacitate de a face faţă crizei (50,47%) şi cele mai scăzute procentaje de întreprinzători care apreciază că guvernul are forţă ridicată (2,80%) şi redusă (37,38%) de a contracara recesiunea;

- companiile din industrie înregistrează o pondere mai mare de IMM-uri în care se opinează că organul de stat care exercită puterea executivă are potenţial mediu (12,66%);

- întreprinzătorii din sectorul construcţiilor apreciază mai frecvent că guvernul are capacitate redusă de a combate rapid criza (54,88%), iar oamenii de afaceri care activează în turism percep mai des executivul ca având posibilităţi ridicate de stopare a declinului (5,41%).

Aprecierile întreprinz ătorilor cu privire la capacitatea guvernului de a contribui la ie şirea rapid ă din criz ă

în func ţie de ramurile în care activeaz ă întreprinderile

Nr. Capacitatea guvernului de a

contribui la ie şirea rapid ă din criz ă


Nord Vest

1. Ridicat ă 3,45%

2. Medie 7,76%

3. Redus ă 39,66%

4. Nu posed ă capacitate 49,14%

Nr Capacitatea guvernului

de a contribui la ieşirea rapid ă din

criz ă


Industrie Constr. Comer ţ Transp. Turism Servicii

1. Ridicat ă 4,22% 3,66% 3,10% 2,80% 5,41% 4,03%

2. Medie 12,66% 9,76% 8,33% 9,35% 12,16% 9,89%

3. Redusă 42,62% 54,88% 45,95% 37,38% 44,59% 40,29%

4. Nu posed ă capacitate

40,51% 31,71% 42,62% 50,47% 37,84% 45,79%



Capitolul 5

NIVELUL ŞI DINAMICA PERFORMANŢELOR IMM-URILOR

5.1. Performan ţele de ansamblu ale IMM-urilor în anul 2009 compara tiv cu anul 2008

Având în vedere performan ţele de ansamblu ale întreprinderilor din anul 2009 faţă de anul 2008 , se constată că rezultatele consemnate au fost pu ţin mai slabe în 35,89% din firme, net inferioare în 24,58% dintre agenţii economici, identice în 22,23% din companii, mai bune în 13,73% din unităţile economice şi net superioare în 3,57% dintre organizaţii, ceea ce semnifică o capacitate redusă de a avea performanţe a IMM-urilor româneşti pe fondul crizei economice din ultimii ani. Vezi figura

3,57%13,73%

22,23%

35,89%

24,58%

Mult mai bune

Mai bune

La fel

Puțin mai slabe

Mult mai slabe

Structura IMM-urilor în func ţie de dinamica performan ţelor economice

în 2009 faţă de 2008 Luând în considerare amplasarea regional ă a IMM-urilor , remarcăm următoarele

diferenţe mai mari faţă de media eşantionului: - companiile cu performanţe mult mai bune înregistrează procentul cel mai ridicat în

regiunea Sud Vest (7,36%) şi cel mai mic procentaj în Centru (0,76%); - IMM-urile cu rezultate mai bune consemnează o pondere superioară în Bucureşti-Ilfov

(16,61%) şi o proporţie mai redusă în regiunea Sud (8,11%); - unităţile cu realizări identice sunt mai frecvente în regiunea Sud Vest (33,74%) şi mai

rar întâlnite în Vest (12,20%); - în ceea ce priveşte întreprinderile cu performanţe puţin mai scăzute regiunea de Vest

deţine ponderea cea mai ridicată (46,34%), iar regiunea de Sud Est înregistrează proporţia cea mai mică (31,18%);

- firmele cu rezultate mult mai slabe sunt mai des întâlnite în cadrul IMM-urilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (32,25%) şi mai puţin numeroase în rândul companiilor din Nord Vest (16,53%).



Performan ţele IMM-urilor din regiunea Nord Vest în 2009 comp arativ cu 2008

Comparând performanţele economice în funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor se constată următoarele:

- firmele din turism deţin proporţii mai mari ale întreprinderilor cu rezultate mult mai bune (5,97%) şi puţin mai slabe (44,78%), cele din construcţii înregistrează procente mai crescute de IMM-uri care au performat la fel (29,11%) şi mult mai slab (29,11%), iar companiile din sectorul serviciilor consemnează o pondere mai mare a agenţilor economici cu rezultate mai bune (21,19%)

- întreprinderile din comerţ ies în evidenţă prin procentajul mic al entităţilor cu performanţe net superioare (1,66%), organizaţiile din construcţii au avut rezultate mai bune în cea mai redusă frecvenţă (3,80%), iar IMM-urile din turism au consemnat o proporţie mai scăzută de companii care au performat mult mai slab (14,93%)

- cele mai reduse ponderi ale unităţilor economice cu rezultate identice şi puţin mai slabe au fost înregistrate în rândul întreprinderilor din sectorul serviciilor

Gruparea performan ţelor IMM-urilor în perioada 2009-2008 pe domenii de activitate

5.2. Performan ţele de ansamblu ale întreprinderilor în anul 2010 c omparativ

cu anul 2009 În ceea ce priveşte performanţele economice estimate ale IMM-urilor pentru anul

2010 comparativ cu anul trecut, constatăm că se preconizează rezultate pu ţin mai slabe în 31,02% din întreprinderi, identice în 27,86% din organizaţii, net inferioare în 22,82% dintre unităţile economice, mai bune în 15,51% din companii şi mult mai bune în doar 2,79% dintre firme. Aceste predicţii relevă faptul că, deşi se observă o uşoară evoluţie pozitivă comparativ cu dinamica performanţelor în 2009 faţă de 2008, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România va fi afectat considerabil şi anul acesta de ampla recesiune economică de pe plan intern şi internaţional. Vezi figura.

Nr. Performan ţele IMM-urilor în 2009 faţă de

2008


Nord Vest

1. Mult mai bune 4,13% 2. Mai bune 16,53%

3. Identice 18,18%

4. Puţin mai slabe

44,63%

5. Mult mai slabe

16,53%

Nr.

Performan ţele IMM-urilor în 2009 faţă de 2008



1. Mult mai bune 5,42% 2,53% 1,66% 2,73% 5,97% 3,53% 2. Mai bune 13,33% 3,80% 11,14% 12,73% 14,93% 21,91% 3. Identice 23,33% 29,11% 21,09% 27,27% 19,40% 19,08% 4. Puțin mai slabe 32,50% 35,44% 41,23% 32,73% 44,78% 32,16% 5. Mult mai slabe 25,42% 29,11% 24,88% 24,55% 14,93% 23,32%



2,79% 15,51%

27,86%31,02%

22,82%

Mult mai bune

Mai bune

La fel

Puțin mai slabe

Mult mai slabe

Structura IMM-urilor în func ţie de dinamica performan ţelor

în 2010 faţă de 2009

Performan ţele firmelor în anul 2010 comparativ cu anul 2009

din regiunea Nord Vest

Analiza rezultatelor IMM-urilor dup ă domeniul în care acestea activeaz ă, reliefează că:

- companiile în care se apreciază că vor fi obţinute rezultate mult mai bune, consemnează o pondere superioară în rândul firmelor din turism (4,17%) şi o proporţie mai redusă în cele din sectorul transporturilor (0,93%);

- în ceea ce priveşte organizaţiile cu performanţele mai bune, cel mai mare procentaj se înregistrează în cadrul IMM-urilor din servicii (20,57%), iar ponderea cea mai scăzută se regăseşte în rândul agenţilor economici care activează în transporturi (6,54%).

- dacă luăm în considerare întreprinderile în care se estimeză aceleaşi rezultate, sectorul transporturilor deţine procentul cel mai ridicat (34,58%), iar firmele din comerţ înregistrează proporţia cea mai mică (23,74%);

- unităţile economice în care se anticipează realizări puţin mai slabe sunt mai frecvente în domeniul comerţului (36,07%) şi mai rar întâlnite în rândul companiilor din industrie (22,12%);

- având în vedere prefigurarea unor performanţe mult mai slabe, IMM-urile din construcţii consemnează un procent mai mare (26,58%), iar entităţile din turism ies în evidenţă printr-o pondere mai redusă (19,44%).

Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabel:

Nr. crt. Performan ţele IMM-urilor în 2010 fa ţă de 2009 IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord Vest

1. Mult mai bune 3,17% 2. Mai bune 13,49% 3. Identice 25,40% 4. Puțin mai slabe 37,30% 5. Mult mai slabe 20,63%



Performan ţele firmelor în 2010 fa ţă de 2009 după domeniile de activitate

Dacă grupăm firmele dup ă performan ţele realizate în anul 2009 fa ţă de 2008 şi

urmărim evolu ţia estimat ă a acestora din anul 2010 în compara ţie cu 2009 , se observă în principal următoarele: - unităţile economice în care se preconizează rezultate mult mai bune sunt mai

frecvente în rândul organizaţiilor care au avut şi în 2009 o creştere semnificativă a rezultatelor (41,46%)

- întreprinderile în care se apreciază că vor fi realizate performanţe mai bune, consemnează procentaje mai mari în rândul IMM-urilor care au obţinut performanţe moderat pozitive (35,50%) şi net superioare (24,39%)

- proporţia firmelor în care se estimează rezultate identice este mai ridicată în cadrul companiilor care au obţinut aceleaşi performanţe şi anul trecut (47,97%)

- ponderea agenţilor economici în care se anticipează performanţe puţin mai slabe este mai crescută la firmele care au înregistrat scăderi moderate în 2009 (40,35%)

- IMM-urile în care se prefigurează rezultate net inferioare sunt mai des întâlnite în rândul companiilor care au avut un an mult mai slab (51,42%)

Pe ansamblu, deşi au avut loc schimbări semnificative în contextului macroeconomic, se constată aproximativ aceeaşi dinamică a performanţelor în cadrul sectorului de IMM-uri, datorită faptului că rezultatele curente ale firmelor sunt condiţionate de regulă de realizările din perioadele anterioare.

5.3. Mărimea creditelor de la banc ă, a datoriilor c ătre furnizori, a datoriilor clien ţilor şi a

CAS-ului, TVA-ului, impozitelor etc. nepl ătite de firm ă

În vederea realizării unei imagini de ansamblu cu privire la dinamica obligaţiilor şi creanţelor financiare ale IMM-urilor, au fost analizate evoluţiile înregistrate în 2009 faţă de 2008 şi estimate în 2010 faţă de 2009 ale următorilor indicatori: mărimea creditelor de la bancă, datoriile către furnizori, datoriile clienţilor către firmă şi mărimea CAS-ului, TVA-ului, impozitelor etc. neplătite de firmă (vezi figurile). Rezultatele anchetei relevă în principal următoarele: - proporţiile considerabile de IMM-uri în care au fost evidenţiate creşteri mai mari sau

mai mici ale mărimii creditelor bancare în 2009/2008 şi 2010/2009, relevă eforturile făcute în întreprinderi pentru susţinerea activităţilor în context macro şi mondoeconomic defavorabil;

- procentele companiilor în cadrul cărora s-au înregistrat în 2009 şi se estimează pentru 2010 măriri ale datoriilor c ătre furnizori şi ale datoriilor clien ţilor către firmă sunt foarte ridicate, iar frecvenţa amplificării creanţelor o devansează pe cea a creşterii datoriilor, situaţie deosebit de negativă, generatoare de blocaj financiar;

- se consemnează procentaje ridicate şi sporiri procentuale în 2010/2009 faţă de 2009/2008 ale IMM-urilor în care au avut loc şi s-au anticipat creşteri de mică amploare şi semnificative ale mărimii impozitelor, CAS-ului, TVA-ului etc. nepl ătite , situaţie care are repercusiuni nefaste asupra bugetului de stat.

Nr. Performan ţele IMM-urilor

în 2010 fa ţă de 2009



1. Mult mai bune 2,65% 1,27% 1,37% 0,93% 4,17% 3,19% 2. Mai bune 19,47% 13,92% 12,33% 6,54% 16,67% 20,57% 3. Identice 34,51% 26,58% 23,74% 34,58% 31,94% 28,01% 4. Puțin mai slabe 22,12% 31,65% 36,07% 34,58% 27,78% 28,01% 5. Mult mai slabe 21,24% 26,58% 26,48% 23,36% 19,44% 20,21%



3,59% 3,51%5,36% 6,42% 5,21%

3,55%

41,90%43,31%

53,78%

37,34%

4,58%5,32%

30,96%

26,93%

30,90%

20,92%21,23%

15,78%

22,98%

16,43%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

mărimea creditelorde la banc ă

mărimea datoriilorcătre furnizori

mărimea datoriilorclien ţilor la dvs.

mărimea CAS, TVAnepl ătite

A scăzut semnificativ A scăzut în mic ă măsură A rămas aproximativ la felA crescut în mic ă măsură A crescut semnificativ

Evolu ţia structurii obliga ţiilor şi crean ţelor financiare ale IMM-urilor în 2009 fa ţă de 2008

3,85% 3,61%6,00% 6,85% 5,78%

3,10%

41,59%

36,83%

48,56%

30,65%

6,11%

4,48%

28,28%

24,34%

33,30%

23,31%21,94%

19,16%

31,68%

20,55%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

mărimea creditelorde la banc ă

mărimea datoriilorcătre furnizori

mărimea datoriilorclien ţilor la dvs.

mărimea CAS, TVAneplătite

Scădere semnificativ ă Scădere în mic ă măsur ă Aproximativ la felCreş tere în mic ă m ăsur ă Creştere semnificativ ă

Evolu ţia structurii obliga ţiilor şi crean ţelor financiare ale IMM-urilor în 2010 fa ţă de 2009

5.4. Gradul de acoperire a capacit ăţilor de produc ţie ale IMM-urilor cu comenzi

În ceea ce priveşte gradul în care IMM-urile acoperă cu comenzi capacităţile de producţie (vânzare, stocare, transport, fabricaţie etc.) în cursul anului 2009, rezultatele investigaţiei indică faptul că 34,49% dintre întreprinderi au un nivel de acoperire de 25%-50%, 27,83% din companii au un grad de folosire de 50%-75%, 20,19 % din firme îşi ocup ă capacitatea în propor ţie de peste 75% , iar 17,49% din companii valorifică



sub 25% din potenţial, situaţie modestă, ce semnifică o diminuare a activităţilor faţă de anii precedenţi. Vezi.

Gradul de acoperire cu comenzi a capacit ăţilor de

produc ţie ale IMM-urilor

Gradul de acoperire cu comenzi a capacit ăţilor de produc ţie a IMM-urilor din regiunea Nord Vest

Nr. crt. Gradul de acoperire a capaci tăţii de produc ţie


Nord Vest

1. sub 25% 8,96% 2. 25% - 50% 32,84% 3. 50% - 75% 46,27% 4. peste 75% 11,94%

Examinarea firmelor în funcţie de domeniul de activitate reliefează că întreprinderile din servicii înregistrează cea mai mare pondere a IMM-urilor care au un nivel de acoperire cu comenzi de peste 75% (23.38%), iar companiile din construcţii şi transporturi consemnează în frecvenţe mai ridicate valorificări ale capacităţilor de 50-75% şi 25-50% ( 32,89% şi respectiv 45,12%). Detalii în tabel.

Gradul de acoperire a capacit ăţilor de produc ţie cu comenzi ale IMM-urilor grupate în

func ţie de domeniul de activitate

Nr.

Gradul de acoperire a capacit ăţii de produc ţie


IndustrieConstruc ţiiComer ţ Transporturi Turism Servicii

1. sub 25% 15,91% 13,16% 16,56% 14,63% 21,62% 19,90% 2. 25% - 50% 29,09% 35,53% 37,26% 45,12% 29,73% 29,85% 3. 50% - 75% 31,82% 32,89% 27,07% 21,95% 32,43% 26,87% 4. peste 75% 23,18% 18,42% 19,11% 18,29% 16,22% 23,38%



5.5. Evolu ţia indicatorilor economici în anul 2009 fa ţă de 2008

În vederea formării unei imagini cât mai elocvente cu privire la activitatea IMM-

urilor, a fost analizată evoluţia în anul 2009 faţă de 2008 a următorilor indicatori : - volumul fizic al vânzărilor; - numărul de salariaţi; - stocurile de mărfuri; - numărul de clienţi; - volumul comenzilor; - volumul exportului; - mărimea profitului.

Analiza acestor indicatori la nivelul e şantionului (vezi figura) evidenţiază

următoarele: - volumul fizic al vânz ărilor a scăzut uşor în 33,36% din IMM-uri, s-a menţinut la

acelaşi nivel în 31,01% dintre unităţi economice, a înregistrat scăderi accentuate în 16,98% din întreprinderi, a sporit moderat în 13,50% firme şi a crescut semnificativ în 5,16% dintre companii, relevând astfel o diminuare a activităţilor faţă de anii precedenţi;

- num ărul de salaria ţi a rămas la fel în 57,82% dintre organizaţii, a scăzut moderat în 24,81% din firme, a crescut uşor în 8,95% companii, s-a diminuat accentuat în 7,14% din întreprinderi şi s-a amplificat semnificativ în 1,28% dintre IMM-uri;

- evolu ţia stocurilor de m ărfuri din IMM-uri se prezintă astfel: 42,58% dintre întreprinderi au menţinut la acelaşi nivel stocurile de mărfuri, în 24,80% din firme s-au constatat scăderi uşoare, în 19,24% dintre companii s-au înregistrat creşteri moderate ale stocurilor, în 10,74% din entităţi au avut loc reduceri accentuate, iar în 2,64% dintre agenţii economici s-au consemnat amplificări semnificative ale stocurilor;

- analizând volumul comenzilor , se remarcă că în 37,05% din companii a avut loc diminuarea uşoară a acestui indicator, în 29,98% dintre IMM-uri s-a înregistrat acelaşi nivel, în 19,05% organizaţii a fost consemnată micşorarea substanţială a comenzilor; în 11,76% din firme a crescut moderat, iar în 2,16% dintre unităţile economice a sporit în mare măsură;

- în ceea ce priveşte num ărul de clien ţi, se observă că 42,09% din agenţii economici au consemnat o diminuare uşoară, 23,83% companii au stagnat, 18,88% din IMM-uri au semnalat o scădere substanţială, 13,04% din organizaţii şi-au amplificat în mică măsură numărul de consumatori, iar 2,16% dintre firme au înregistrat creşteri semnificative;

- în cazul exportatorilor, volumul exportului s-a menţinut la aproximativ acelaşi nivel în 46,59% dintre firme, a scăzut uşor în 23,53% din întreprinderi, s-a redus considerabil în 15,76% dintre organizaţii, a sporit în mică măsură în 10,35% unităţi economice şi

s-a amplificat semnificativ în 3,76% IMM-uri; - datorită evoluţiei de ansamblu negative a indicatorilor mai sus menţionaţi, procentajele

IMM-urilor care au înregistrat scăderea uşoară (35,22%), stagnarea (25,87%) şi diminuarea substanţială (24.61%) a mărimii profitului devansează ponderile întreprinderilor care au consemnat amplificarea moderată (12,01%) şi semnificativă (2,28%) a aceluiaşi indicator, ceea ce semnifică că anul 2009 a fost unul de descreştere economică accentuată pentru România.



5,1

6%

1,2

8%

2,6

4%

2,1

6%

2,1

6%

3,7

6%

2,2

8%

13

,50

%

8,9

5%

19

,24

%

11

,76

%

13

,04

%

10

,35

%

12

,01

%

31

,01

%

57

,82

%

42

,58

%

29

,98

%

23

,83

%

46

,59

%

25

,87

%

33

,36

%

24

,81

%

24

,80

%

37

,05

% 42

,09

%

23

,53

%

35

,22

%

16

,98

%

7,1

4% 10

,74

%

19

,05

%

18

,88

%

15

,76

%

24

,61

%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Volumulfiz ic al

vânzărilor

Numărulde s alariaţi

S tocurilede mărfuri

Volumulcomenzilor

Numărulde clienți

Volumulexportului

Mărimeaprofitului

C reștere semnificativă C reștere ușoară Aproximativ la fel

S cădere ușoară S cădere accentuată

Evolu ţia indicatorilor IMM-urilor în 2009 fa ţă de 2008

În continuare, vom prezenta evolu ţia în 2009 fa ţă de anul 2008 a fiec ărui

indicator în parte , în funcţie de vârsta întreprinderilor, apartenenţa regională a firmelor, dimensiunea IMM-urilor, forma de organizare juridică şi ramurile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile economice.

Luând în considerare volumului fizic al vânz ărilor , se constată în principal că cele mai ridicate ponderi ale companiilor care au înregistrat creşteri semnificative ale acestui indicator le deţin IMM-urile recent înfiinţate (7,89%), întreprinderile din regiunea Sud Vest (16,96%), organizaţiile de dimensiune medie (15,83%), SA-urile (8,62%) şi companiile care activează în sectorul industrial (7,69%).



Evolu ţia volumului fizic al vânz ărilor în 2009 fa ţă de 2008

Nr.

Criteriul Categoria de firme

Evolu ţia volumului fizic al vânz ărilor

Creştere semnificativ ă

Creştere uşoară

Aprox. la fel

Scădere uşoară

Scădere accent.

1. Vârsta

Firme înfiinţate în ultimii 5 ani

7,89% 14,62% 36,43% 28,54% 12,53%

Firme de 5 – 10 ani vechime

5,05% 14,81% 30,30% 33,00% 16,84%

Firme cu vârsta de 10 – 15 ani

1,84% 11,98% 22,58% 42,40% 21,20%

Firme mai vechi de15 ani

4,12% 12,09% 29,95% 33,52% 20,33%

2. Regiunea

Firme din regiunea Nord Est

4,33% 12,02% 21,63% 47,60% 14,42%

Firme din regiunea Sud Est

3,06% 17,35% 22,45% 35,71% 21,43%

Firme din regiunea Sud

4,59% 13,30% 27,06% 36,24% 18,81%

Firme din regiunea Sud Vest

16,96% 12,28% 34,50% 23,39% 12,87%

Firme din regiunea Vest

6,82% 13,64% 23,86% 35,23% 20,45%

Firme din regiunea Nord Vest

1,79% 13,39% 44,64% 32,14% 8,04%

Firme din regiunea Centru

3,33% 6,67% 38,33% 32,50% 19,17%

Firme din regiunea Bucure şti-Ilfov

1,66% 16,89% 35,10% 26,49% 19,87%

3. Dimensiu

nea

Microîntreprinderi 2,87% 12,32% 34,93% 34,21% 15,67% Firme mici 7,62% 13,33% 25,71% 33,65% 19,68% Firme mijlocii 15,83% 22,50% 21,67% 25,00% 15,00%

4. Forma juridic ă

SA-uri 8,62% 13,79% 22,41% 29,31% 25,86% SRL-uri 4,90% 13,32% 31,29% 33,91% 16,58% Firme cu alte forme

de organizare juridic ă

8,11% 18,92% 35,14% 21,62% 16,22%

5. Ramura

de activitate

Firme din industrie 7,69% 12,96% 24,70% 34,01% 20,65% Firme din

construc ţii 3,75% 12,50% 25,00% 38,75% 20,00%

Firme din comer ţ 3,44% 10,78% 33,72% 35,55% 16,51% Firme din

transporturi 1,82% 12,73% 31,82% 41,82% 11,82%

Firme din turism 3,17% 12,70% 38,10% 38,10% 7,94% Firme din servicii 4,15% 21,13% 35,09% 25,28% 14,34%

Volumul exporturilor a înregistrat cele mai numeroase creşteri în rândul de

întreprinderilor cu vârsta cuprinsă între 10 şi15 ani vechime (18,86%), IMM-urilor din regiunea Nord Est (20,41%), companiilor mijlocii (30,64%), societăţilor pe acţiuni (25,92%) şi firmelor din industrie (19,24%).



Evolu ţia volumului exportului în 2009 fa ţă de 2008

Nr. crt. Criteriul Categoria de Firme Evolu ţia volumului exportului

Creştere Aproximativ la fel

Scădere

1. Vârsta

Firme 0 - 5 ani 12,84% 54,05% 33,11%

Firme de 5 – 10 ani 15,15% 44,44% 40,40%

Firme de 10 – 15 ani 18,86% 39,62% 41,51%

Firme peste 15 ani 13,33% 43,33% 43,33%

2. Regiunea

Firme din regiunea Nord Est 20,41% 42,86% 36,74%

Firme din regiunea Sud Est 8,69% 60,87% 30,44%

Firme din regiunea Sud 17,39% 33,70% 48,92%

Firme din regiunea Sud Vest 15,22% 52,17% 32,61%

Firme din regiunea Vest 14,81% 48,15% 37,04%

Firme din regiunea Nord Vest 9,52% 47,62% 42,85%

Firme din regiunea Centru 3,85% 57,69% 38,46%

Firme din regiunea Bucure şti -Ilfov 12,68% 43,66% 43,66%

3. Dimensiunea Microîntreprinderi 8,02% 50,94% 41,04%

Întreprinderi mici 18,11% 45,67% 36,22%

Întreprinderi mijlocii 30,64% 35,48% 33,87%

4. Forma juridic ă SA-uri 25,92% 37,04% 37,03%

SRL-uri 13,63% 47,30% 39,08%

Firme cu alte forme de organizare juridic ă 0,00% 44,44% 55,55%

5. Ramura de activitate

Firme din industrie 19,24% 38,46% 42,31%

Firme din construc ţii 12,50% 41,67% 45,84%

Firme din comer ţ 12,39% 51,33% 36,28%

Firme din transporturi 12,00% 36,00% 52,00%

Firme din turism 16,67% 41,67% 41,67%

Firme din servicii 11,84% 53,95% 34,21%

Dacă analizăm mărimea profitului , constatăm că cele mai ridicate ponderi ale

întreprinderilor mici şi mijlocii care şi-au mărit semnificativ profitul sunt deţinute de unităţile economice mai tinere (2,91%), entităţile din regiunea Sud Vest (5%), firmele de dimensiune medie (7,14%), companiile altfel organizate juridic (10,53%) şi IMM-urile din sectorul industrial (4,42%). Informaţii suplimentare sunt prezentate in tabel.

Evolu ţia mărimii profitului în 2009 fa ţă de 2008

Nr. Crt.

Criteriul Categoria de firme

Evolu ţia mărimii profitului

Ceştere semnificat

Creşter uşoară

Aprox. la fel

Scădere uşoară

Scădere Accent.

1. Vârsta

Firme înfiin ţate în ultimii 5 ani

2,91% 15,25% 30,04% 33,63% 18,16%

Firme de 5 – 10 ani vechime

1,95% 11,69% 26,62% 33,77% 25,97%

Firme cu vârsta de 10 – 15 ani

1,79% 8,07% 22,87% 35,43% 31,84%

Firme mai vechi de15 ani 2,17% 11,11% 21,95% 37,94% 26,83%

2. Regiunea

Firme din regiunea Nord Est

2,78% 10,65% 17,59% 38,43% 30,56%

Firme din regiunea Sud Est

1,92% 7,69% 26,92% 30,77% 32,69%

Firme din regiunea Sud 2,31% 10,19% 22,69% 36,11% 28,70% Firme din regiunea Sud

Vest 5,00% 17,78% 37,22% 22,22% 17,78%

Firme din regiunea Vest 2,25% 12,36% 23,60% 38,20% 23,60%



Firme din regiunea Nord Vest

2,65% 14,16% 26,55% 46,02% 10,62%

Firme din regiunea Centru

0,79% 6,35% 27,78% 43,65% 21,43%

Firme d in Bucure şti -Ilfov 0,96% 13,83% 26,37% 33,12% 25,72%

3. Dimens. Microîntreprinderi 1,40% 9,45% 28,47% 36,64% 24,04% Firme mici 3,06% 14,68% 22,02% 34,56% 25,69% Firme mijlocii 7,14% 23,02% 18,25% 27,78% 23,81%

4. Forma juridic ă

SA-uri 5,08% 20,34% 13,56% 25,42% 35,59% SRL-uri 1,90% 11,75% 26,27% 36,11% 23,97% Firme cu alte forme de

organizare juridic ă

10,53% 7,89% 31,58% 21,05% 28,95%

5. Ramura De activitate

Firme din industrie 4,42% 12,85% 24,10% 30,92% 27,71% Firme din construc ţii 1,18% 5,88% 24,71% 36,47% 31,76% Firme din comer ţ 0,90% 11,29% 24,83% 38,83% 24,15% Firme din transporturi 0,90% 9,01% 27,93% 41,44% 20,72% Firme din turism 3,08% 6,15% 32,31% 38,46% 20,00% Firme din servicii 3,87% 15,49% 27,82% 32,39% 20,42%

Capitolul 6

INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEAN Ă ŞI ABSORBŢIA

FONDURILOR STRUCTURALE

6.1. Percep ţii ale întreprinz ătorilor cu privire la implica ţiile ader ării României la Uniunea European ă asupra economiei şi IMM-urilor

În ceea ce priveşte implicaţiile aderării României la Uniunea Europeană, rezultatele anchetei relevă că în 38,80% din IMM-uri se consideră că integrarea europeană reprezintă o oportunitate major ă pentru activităţile desfăşurate, 52,02% dintre întreprinzători apreciază aderarea ca fiind fără influenţă semnificativă, iar în 9,18% dintre firme este percepută ca ameninţare majoră. Se remarcă faptul că aderarea României la U.E. este perceput ă în general ca fiind f ără influen ţă major ă asupra activit ăţii IMM-urilor , în special datorită faptului că au trecut deja 3 ani de la aderare.

38,80%

9,18%

52,02%

O oportunitate major ă

O amenin ţare major ă

Fără influen ţă semnificativ ă

Structura percep ţiei efectelor integr ării României în UE

asupra IMM-urilor



Analiza aprecierilor din IMM-uri pe regiuni de dezvoltare , relevă că: - frecvenţa firmelor în care aderarea la U.E. este percepută ca oportunitate majoră este

mai ridicată în regiunea Vest (51,04%) şi mai scăzută în Sud (28,44%); - IMM-urile în care se apreciază că integrarea europeană constituie o ameninţare

majoră sunt cele mai numeroase în regiunea Sud Vest (19,21%) şi cele mai puţine în Centru (3,94%);

- întreprinderile în care se consideră că aderarea nu va influenţa semnificativ activităţile desfăşurate înregistrează ponderea cea mai ridicată în Sud (58,67%) şi cea mai redusă în Sud Vest (37,09%).

Diferen ţierea percep ţiilor efectelor integr ării României în UE

în regiunea Nord Vest

În funcţie de ramurile economice în care IMM-urile îşi desf ăşoară activitatea ,

se constată următoarele aspecte: - unităţile economice în care se consideră integrarea României în UE ca oportunitate

majoră pentru desfăşurarea activităţilor înregistrează cele mai ridicate proporţii în servicii (46,84%) şi turism (52,17%) şi cel mai scăzut procentaj în transporturi (30,00%);

- IMM-urile în cadrul cărora se consideră că integrarea europeană nu influenţează semnificativ activităţile derulate, deţin cea mai mare pondere în domeniul comerţului (59,43%) şi cel mai scăzut procent în turism (42,03%);

- în ceea ce priveşte perceperea aderării României la U.E. ca fiind o ameninţare majoră, cele mai mari ponderi le au IMM-urile din transporturi (16,00%), iar cea mai redusă proporţie se consemnează la firmele care activează în turism (5,80%).

Vezi informaţiile din tabelul.

Diferen ţierea percep ţiilor din IMM-uri cu privire la efectele ader ării României la UE în

func ţie de domeniul de activitate

Nr.

Aderarea la Uniunea European ă este considerat ă


Nord Vest

1. O oportunitate major ă 45,00%

2. O amenin ţare majoră 8,33%

3. Fără influen ţă semnificativ ă 46,67%

Nr. Aderarea la Uniunea European ă

este considerat ă



1. O oportunitate major ă 40,45% 35,80% 32,31%

30,00% 52,17% 46,84%

2. O amenin ţare major ă 11,36% 7,41% 8,25% 16,00% 5,80% 6,69% 3. Fără influen ţă

semnificativ ă 48,18% 56,79% 59,43

%54,00% 42,03% 46,47%



6.2. Nivelul de informare din IMM-uri cu privire la noile reglement ări care au fost introduse odat ă cu aderarea României la Uniunea European ă

Având în vedere faptul că după aderarea României la Uniunea Europeană au intrat

în vigoare câteva sute de acte normative şi că o mare parte a acestora reglementează obligaţii pentru întreprinzători (în domeniul competitivităţii, protecţiei consumatorilor, relaţiilor de muncă, sănătăţii şi securităţii în muncă, protecţiei mediului etc.), este foarte importantă cunoaşterea nivelului de informare din cadrul IMM-urilor româneşti în legătură cu reglementările introduse după 1 ianuarie 2007. Rezultatele anchetei au arătat că în 60,30% din IMM-uri gradul de informare cu privire la reglementările nou apărute este mediu (informare parţială) şi doar în 12,11% din firme exist ă un nivel de informare corespunz ător (informare deplină), ceea ce relevă că punerea în aplicare a legislaţiei care transpune acquis-ul comunitar creează oarecum dificultăţi mediului de afaceri. Detalii în figura.

12,11%

60,30%

15,32%

12,27%

Deplin informat

Parţial informat

Nu am nici o informa ţie

Nu mă intereseaz ă acestaspect

Nivelul de informare din cadrul IMM-urilor cu privi re la noile reglement ări introduse odat ă cu aderarea României la U.E.

Nivelul de informare cu privire la noile reglement ări introduse odat ă cu aderarea României

la U.E. in regiunea Nord Vest

Nr. Nivelul de informare cu privire la reglement ările

post-aderare


Nord Vest

1. Informare deplin ă 3,36% 2. Informare par ţială 67,23% 3. Nu exist ă informa ţii

21,01%

4. Nu se manifest ă interes pentru acest aspect 8,40%



6.3. Impactul pozitiv al ader ării României la Uniunea European ă asupra activit ăţii IMM-urilor

Pe lângă dificultăţile inerente procesului de aliniere la standardele europene, aderarea României la U.E. va avea în următorii ani o influenţă pozitivă asupra activităţii unui număr apreciabil de IMM-uri. Rezultatele anchetei relevă faptul că factorii genera ţi de integrarea european ă, care au cel mai amplu impact pozitiv asupra sectorului de IMM-uri din ţara noastră sunt: accesul mai bun pe pie ţe (indicat în 43,16% din firme) , existenţa unor poten ţiali furnizori mai buni şi/sau mai ieftini (41,08%), legisla ţia şi regulamentele îmbun ătăţite (32,46%) , accesul la fonduri structurale (23,64%), accesul mai u şor la noi tehnologii (19,73%), procedurile de achiziţii publice mai corecte (9,76%) şi cooperarea mai bună spre inovare (8,08%). Vezi figura.

0.67%

8.08%

9.76%

19.73%

23.64%

32.46%

41.08%

43.16%

0.00% 20.00% 40.00%

alţi factori

cooperare mai bun ă spreinovare

proceduri de achizi ţiipublice mai corecte

acces mai bun la noitehnologii

accesul la fonduristructurale

legisla ţie şi regulamenteîmbun ătăţite

furnizori poten ţiali maiieftini şi/sau mai buni

acces mai bun pe pie ţe

Structura efectelor pozitive ale ader ării la U.E. asupra

IMM-urilor din România

Grupând firmele pe regiuni de dezvoltare , se observă procentele mai ridicate

faţă de media eşantionului înregistrate de: IMM-urile din Bucureşti-Ilfov, dacă avem în vedere legislaţia îmbunătăţită (39,71%); firmele din Sud Vest dacă ne referim la accesul mai bun pe pieţe (54,97%), existenţa unor furnizori mai buni/ieftini (48,17%) şi accesul la fonduri structurale (38,22%); companiile din regiunea Nord Est, în ceea ce priveşte accesul mai bun la noile tehnologii (27,31%) şi procedurile mai corecte de achiziţii publice (14,98%).



Efectele pozitive ale ader ării la U.E. asupra IMM-urilor


Luând în considerare factorii cu influenţă pozitivă în funcţie de domeniul de activitate al firmelor , constatăm că cele mai mari ponderi se consemnează la: organizaţiile din turism, în ceea ce priveşte accesul mai bun pe pieţe (48,05%); IMM-urile din servicii dacă ne referim la legislaţie şi regulamente îmbunătăţite (35,24%) şi cooperare mai bună spre inovare (11,11%); IMM-urile din transporturi dacă avem în vedere existenţa unor furnizori mai buni/ieftini (47,90%). Vezi informaţii suplimentare în tabel.

Diferen ţierea efectelor pozitive ale ader ării la U.E. în func ţie de ramurile în care î şi desf ăşoară activitatea IMM-urile

Nr.

Impactul pozitiv al ader ării României la Uniunea European ă


Nord Vest

1. Acces mai bun pe pie ţe 53,13%

2. Legisla ţie şi regulamente îmbun ătăţite 35,16%

3. Furnizori poten ţiali mai ieftini şi/sau mai buni 28,91%

4. Cooperare mai bun ă spre ino vare 6,25%

5. Acces mai bun la noi tehnologii 17,19%

6. Proceduri de achizi ţii publice mai corecte 8,59%

7. Accesul la fonduri structurale 20,31%

8. Alt r ăspuns 0,00%

Nr. Impactul pozitiv al

aderării României la Uniunea European ă



1. Acc es mai bun pe pie ţe

45,98% 36,26% 41,30% 45,38% 48,05% 41,59%

2. Legisla ţie şi Regulamente îmbun ătăţite

29,12% 32,97% 33,33% 31,09% 28,57% 35,24%

3. Furnizori poten ţiali mai ieftini şi/sau mai

buni

43,30% 38,46% 44,23% 47,90% 36,36% 30,16%

4. Cooperare mai bun ă spre inovare

9,96% 7,69% 5,24% 9,24% 5,19% 11,11%

5. Acces mai bun la noi tehnologii

27,59% 23,08% 16,14% 13,45% 7,79% 23,17%

6. Proceduri de achizi ţii publice mai corecte

9,58% 17,58% 9,85% 8,40% 5,19% 7,94%

7. Accesul la fonduri structurale

35,25% 23,08% 16,98% 14,29% 18,18% 27,94%

8. Altele 0,38% 1,10% 0,21% 0,84% 0,00% 1,59%



6.4. Inten ţiile IMM-urilor de a accesa fonduri structurale în 2010 şi 2011

Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Aceste fonduri vor fi alocate pentru diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumite direcţii de dezvoltare şi condiţii de eligibilitate pentru a primi astfel de finanţări.

Având în vedere că România va beneficia până în anul 2013 de fonduri structurale

de circa 28-30 miliarde de euro din partea U.E., prezintă o deosebită importanţă cunoaşterea stadiului în care se află IMM-urile româneşti în legătură cu accesarea acestor forme de finanţare. Sondajul realizat în rândul întreprinzătorilor/managerilor din IMM-urile româneşti relevă că numai 28,28% dintre ace ştia inten ţionează să acceseze fondurile structurale în 2010 sau 2011. Vezi figura.

Situa ţia în care se afl ă IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale

Analiza situaţiei IMM-urilor în funcţie de regiunile de dezvoltare , relevă în principal că: - firmele din Sud Vest deţin cea mai ridicată pondere de întreprinderi care intenţionează

să acceseze fondurile U.E. (60,47%), fiind urmate de organizaţiile din Nord Est (41,55%) şi unităţile economice din Sud Est (31%);

- în mod surprinzător, companiile din Bucureşti-Ilfov înregistrează cel mai mare procent de IMM-uri în care nu există interes pentru fondurile structurale (82,30%), situaţie explicabilă prin existenţa unor concurenţi foarte puternici în toate domeniile de activitate din regiune şi prin faptul că această zonă este mai dezvoltată din punct de vedere economic, iar autorităţile europene/din ţara noastră vizează cu prioritate reducerea disparităţilor regionale.



41,55% 58,45%

31,00% 69,00%

22,81% 77,19%

60,47% 39,53%

27,27% 72,73%

28,80% 71,20%

20,00% 80,00%

17,70% 82,30%

0,00% 40,00% 80,00%

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Bucureşti-Ilfov

DA

NU

Inten ţia întreprinz ătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în func ţie de apartenen ţa regional ă a IMM-urilor

Luând în considerare intenţiile de accesare a fondurilor structurale după domeniul în care activeaz ă IMM-urile , se constată un interes mai mare în rândul firmelor din industrie (47,66%) şi mai scăzut în cadrul companiilor din turism – 17,43%.

Inten ţia întreprinz ătorilor/managerilor de a accesa fonduri structurale în func ţie de

domeniul în care activeaz ă IMM-urile



6.5. Stadiul în care se afl ă IMM-urile în procesul de accesare a fondurilor str ucturale

Sondajul realizat în rândul întreprinzătorilor/managerilor din IMM-urile româneşti relevă că numai 4,44% dintre ace ştia au depus proiectul sau sunt în faza de elaborare a proiectului, 15,02% sunt în stadiul de informare, 5,19% au contactat o firm ă de consultan ţă, un patronat etc. Numai 0,54% din firme au primit aprobarea pentru proiectul depus. Trebuie remarcat faptul că trei sferturi din IMM-uri nu sunt interesate să acceseze fonduri structurale sau nu au răspuns la această întrebare. Vezi figura.

5,19%15,02%

0,54%

74,82%

2,22%

2,22%

Ma informez asupra lor

Am contactat o firmă deconsultanţă, un patronat etcpentru a ma ajutaSunt in faza de elaborare aproiectului

Am depus proiectul

Am primit aprobarea pentruproiectul depus

Nu au răspuns / Nu suntinteresaţi

Situa ţia în care se afl ă IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale

Stadiul în care se afl ă IMM-urile din regiunea Nord Vest cu privire la accesarea fondurilor structurale

Nr.

Stadiul privind accesarea fondurilor IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord Vest

1. Mă informez asupra lor 15,63%

2. Am conta ctat o firm ă de consultan ţă, un patronat etc. pentru a m ă ajuta 3,13%

3. Sunt în faza de elaborare a proiectului 3,91%

4. Am depus proiectul 4,69%

5. Am primit aprobarea pentru proiectul depus 0,00%

6. Nu au răspuns /Nu sunt interesa ţi 72,66%



Analizând stadiul în care se află IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale după domeniul în care acestea activeaz ă, se constată în rândul IMM-urilor din industrie o pondere mai mare a firmelor care au contactat pentru sprijin o firmă de consultanţă, un patronat (10,34%), care au depus proiectul (6,90%) şi care au primit aprobarea pentru proiectul depus (1,53%). Firmele din servicii se remarcă prin cel mai mare procentaj al companiilor care sunt în faza de elaborare a proiectului – 4,13% (vezi tabelul).

Diferen ţierea stadiului în care se afl ă IMM-urile cu privire la accesarea fondurilor structurale în func ţie de domeniul de activitate

6.6. Principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în accesarea fondurilor structurale Având în vedere gradul redus de absorbţie al fondurilor structurale în România – 9,53% la

31 mai 2010 – prin intermediul acestei anchete s-au identificat şi ierarhizat principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în demersul lor de a ob ţine o finan ţare nerambursabil ă. Cel mai important obstacol semnalat de întreprinzătorii respondenţi este reprezentat de birocra ţia excesiv ă şi instabilitatea reglement ărilor şi a documenta ţiei (66,20%). Următoarele obstacole identificate au fost: informa ţii insuficiente privind fondurile disponibile (44,04%); fonduri proprii ins uficiente pentru asigurarea cofinan ţării (35,15%); costul ridicat al creditelor şi garan ţii insuficiente pentru acoperirea cofinan ţării (29,43%); criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea ob ţinerii de profit, etc.) (20,27%); lipsa de încredere în firmele de consultantă (19,19%); capacitate managerială (tehnică) de implementare redusă (7,81%). Vezi figura.

Nr.

Stadiul privind accesarea fondurilor


Industrie Construc ţii Comer ţ Turism Transporturi Servicii

1. Mă informez asupra lor 17,62% 20,88% 11,95% 10,08% 10,39% 17,14%

2. Am contactat o firm ă de consultan ţă, un patronat etc. pentru a mă ajuta

10,34% 4,40% 3,35% 4,20% 3,90% 3,81%

3. Sunt în faza de elaborare a proiectului 3,45% 2,20% 0,84% 0,84% 2,60% 4,13%

4. Am depus proiectul 6,90% 2,20% 1,05% 0,00% 0,00% 1,59%

5. Am primit aprobarea pentru proiectul depus 1,53% 1,10% 0,63% 0,00% 0,00% 0,00%

6. Nu au răspuns /Nu sunt interesa ţi 60,15% 69,23% 82,18% 84,87% 83,12% 73,33%



0,40%

7,81%

19,19%

20,27%

29,43%

35,15%

44,04%

0,00% 20,00% 40,00%

alt răspuns

capacitate managerial ă (tehnic ă) de implementare afirmei este redus ă

lipsa de încredere în firmele de consultan ţă

criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN )neeligibile, obligativitatea ob ţinerii de profit, etc

costul ridicat al creditelor şi garan ţii insuficientepentru acoperirea cofinan ţării

fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinan ţării

informa ții insuficiente privind fondurile disponibile

birocra ţia excesiv ă şi instabilitatea reglement ărilorşi a documenta ţiei

Principalele obstacole întâmpinate de IMM-uri în ac cesarea fondurilor structurale Analizând opţiunile respondenţilor în funcţie de vârsta IMM-urilor se observă că birocra ţia

excesiv ă şi instabilitatea reglement ărilor şi a documenta ţiei precum şi informa ţiile insuficiente privind fondurile disponibile reprezin tă în cea mai mare m ăsură obstacole pentru firmele mai tinere de 5 ani - 68,8 1%, respectiv 47,17% . Companiile cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani au indicat criteriile de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea obţinerii de profit, etc.) ca şi obstacol în cea mai mare măsură (22,75%).

Obstacole în accesarea fondurilor structurale in re giunea Nord Vest

Nr.

Obstacole în accesarea fondurilor structurale

IM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord Vest

1. Birocra ţia excesiv ă şi instabilitatea reglement ărilor şi a documenta ţiei 61,72%

2. Informa ţii insuficiente privind fondurile disponibile 45,31%

3. Criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea ob ţinerii de profit, etc.) 17,19%

4. Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinan ţării 26,56%

5. Costul ridicat al creditelor şi garan ţii insuficiente pentru acoperirea cofinan ţării 21,88%

6. Capacitate managerial ă (tehnic ă) de implementar e a firmei este redus ă 4,69%

7. Lipsa de încredere în firmele de consultan ţă 26,56%

8. Alt r ăspuns 0,00%



Luând în considerare obstacolele în accesarea fondurilor structurale în funcţie de domeniul de activitate al firmelor , constatăm că: firmele din comerţ sunt cele mai afectate de birocraţia excesivă şi instabilitatea reglementărilor şi a documentaţiei (70,02%); firmele care activează în domeniul turismului văd în cea mai mare măsură un obstacol în informaţiile insuficiente privind fondurile disponibile (57,14%); firmele din industrie resimt în cea mai mare măsură efectul criteriilor de eligibilitate nepermisive (25,67%) şi al fondurilor proprii insuficiente pentru asigurarea cofinanţării (38,70%).

Obstacole în accesarea fondurilor structurale pe do menii de activitate ale IMM-urilor

Capitolul 7

STRATEGII, POLITICI ŞI AVANTAJE COMPETITIVE ALE IMM-URILOR

7.1. Elaborarea planurilor, politicilor şi strategiilor în cadrul IMM-urilor

Datorită faptului că funcţionalitatea şi eficacitatea organizaţiilor sunt strict

dependente de capacitatea acestora de a anticipa şi pregăti viitorul, reliefarea activităţilor de planificare previzionare desfăşurate în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii din ţara noastră are o importanţă primordialǎ pentru formarea unei imagini de ansamblu cu privire la sectorul IMM-urilor din România. Rezultatele anchetei relevă că în 41,48% din totalul firmelor investigate se realizeaz ă planuri şi politici anuale , în 8,77% dintre IMM-uri se elaboreaz ă strategii pe 3-5 ani , iar în 51,77% dintre întreprinderi nu se desf ăşoară activit ăţi de planificare ∗.

∗Suma procentelor IMM-urilor în care se realizează sau nu planuri/politici anuale şi strategii nu trebuie să fie de 100%, întrucât există firme în cadrul cărora se elaborează atât planuri/politici anuale, cât şi strategii. În mod surprinzător, doar o mică parte dintre întreprinzători/manageri au indicat că le realizează pe amândouă, deşi planurile şi politicile stau la baza elaborării strategiilor.

Nr. Crt.

Obstacole în accesarea fondurilor structurale



1. Birocra ţia excesiv ă şi instabilitatea reglement ărilor şi a documenta ţiei

65,90% 65,93% 70,02% 58,82% 67,53% 66,03%

2. Informa ţii insuficiente privind fondurile disponibile 40,61% 40,66% 50,10% 38,66% 57,14% 39,37%

3. Criterii de eligibilitate nepermisive (coduri CAEN neeligibile, obligativitatea ob ţinerii de profit, etc.)

25,67% 14,29% 17,82% 18,49% 18,18% 20,95%

4. Fonduri proprii insuficiente pentru asigurarea cofinan ţării 38,70% 32,97% 37,11% 23,53% 28,57% 36,51%

5. Costul ridicat al creditelor şi garan ţii insuficiente pentru acoperirea cofinan ţării

34,48% 41,76% 26,42% 27,73% 18,18% 29,21%

6. Capacitate managerial ă (tehnic ă) de implementare a firmei este redus ă

6,51% 9,89% 7,34% 10,08% 6,49% 9,84%

7. Lipsa de încredere în firmele de consultan ţă 11,88% 19,78% 22,01% 18,49% 28,57% 21,59%

8. Alt r ăspuns 0,38% 2,20% 0,42% 0,00% 0,00% 0,00%



Trebuie subliniat că cercetările din ultimii ani realizate în Uniunea Europeană au relevat faptul că o pondere din ce în ce mai mare de IMM-uri resimt necesitatea elaborării unor strategii intreprenoriale formalizate. De asemenea, rapidele şi intensele procese de internaţionalizare a activităţilor în general şi a celor economice în special, amplifică substanţial necesitatea elaborării şi implementării de strategii într-o perspectivă internaţională, pentru toate categoriile de firme.

Structura IMM-urilor în func ţie de activit ăţile de previzionare

desf ăşurate

Analiza companiilor în func ţie de apartenen ţa regional ă a condus la următoarele concluzii: - dacă ne referim la întreprinderile unde se elaborează strategii pe 3-5 ani, IMM-urile

din regiunea Centru consemnează cea mai scăzută proporţie (3,55%), iar cele din regiunea de Nord Est deţin cea mai ridicată pondere (13,06%);

- în ceea ce priveşte IMM-urile în care se realizează planuri şi politici anuale, firmele din Nord Est înregistrează cea mai mare proporţie (56,31%), iar întreprinderile din Centru deţin procentajul cel mai scăzut (28,37%);

- dacă avem în vedere firmele mici şi mijlocii în cadrul cărora nu se desfăşoară activităţi de planificare, companiile din Centru au ponderea cea mai ridicată (68,79%), în timp ce IMM-urile din regiunea Nord Est înregistrează cea mai redusă proporţie (33,78%).

Activit ăţile de previzionare a IMM-urilor

din regiune a Nord Vest

Nr. crt. În cadrul firmei se elaboreaz ă

IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare Nord Vest

1. Planuri şi politici anuale 47,15% 2. Strategii pe 3 -5 ani 10,57% 3. Nu se elaboreaz ă planuri 46,34%

Dacă grupăm întreprinderile mici şi mijlocii în funcţie de domeniile în care

activeaz ă, se remarcă următoarele: - IMM-urile din industrie înregistrează cea mai mare pondere de firme în care se

elaborează strategii (11,86%), datorită faptului că profilul activităţii impune de regulă o viziune anticipativă cu privire la derularea afacerilor;



- firmele din turism deţin procentul cel mai ridicat de întreprinderi în cadrul cărora nu se planifică activităţile (64,04%) şi cea mai mică pondere a IMM-urilor în care se operaţionalizează planuri şi politici anuale (30,07%);

- companiile din sectorul comercial se evidenţiază prin procentajul cel mai scăzut de întreprinderi în care se întocmesc strategii (5,34%).

Informaţii suplimentare în tabel.

Activit ăţile de elaborare a planurilor/politicilor şi strategiilor IMM-urilor în func ţie de domeniul de activitate

Nuanţarea analizei în funcţie de performan ţele ob ţinute de IMM-uri în anul 2009

faţă de 2008, indică faptul că întreprinderile cu rezultate superioare înregistrează o proporţie mai redusă de companii în care nu se elaborează planuri, ceea ce demonstrează că previzionarea activităţilor generează de regulă performanţe mai bune. Surprinde însă faptul că organizaţiile care au avut performanţe identice consemnează un procent puţin mai scazut de firme în care se elaborează strategii (6,32%) şi planuri şi politici anuale (35,79%) decât companiile care au avut rezultate mai slabe.

7.2. Obiectivele întreprinderilor mici şi mijlocii

Nr.

Obiectivul firmelor


Nord Vest

1. Reducerea dimensiunii afacerii

0,85%

2. Menţinerea afacerii la dimensiunile actuale

37,29%

3. Extinderea moderat ă a afacerii

57,63%

4. Extinderea rapid ă a afacerii 2,54%

5. Vânzarea afacerii 1,69%

6. Închiderea afacerii 0,00%

Diferen ţierea obiectivelor vizate de IMM-uri în func ţie de domeniul de activitate

Nr.

Obiectivul firmelor

IMM-urile pe ramuri de activitate Industrie Construc ţii Comer ţ Transporturi Turism Servicii

1. Reducerea dimensiunii afacerii

8,06% 7,79% 3,24% 1,02% 4,76% 3,82%

2. Menţinerea afacerii la dimensiunile actuale

36,49% 42,86% 41,65% 60,20% 46,03% 34,73%

Nr. crt. În cadrul firmei se elaboreaz ă IMM-urile pe ramuri de activitate

Industrie Construc ţii Comer ţ Turism Transporturi Servicii 1. Planuri şi politici anuale 50,26% 49,45% 33,97% 30,70% 33,33% 45,21% 2. Strategii pe 3 -5 ani 11,86% 10,99% 5,34% 7,02% 8,33% 10,23% 3. Nu se elaboreaz ă planuri 40,98% 42,86% 61,11% 64,04% 59,72% 47,52%



3. Extinderea moderat ă a afacerii

45,02% 37,66% 44,89% 27,55% 34,92% 48,09%

4. Extinderea rapid ă a afacerii 6,16% 6,49% 4,49% 4,08% 7,94% 9,16%

5. Vânzarea afacerii 2,37% 2,60% 2,24% 3,06% 3,17% 2,29%

6. Închiderea afacerii 1,90% 2,60% 3,49% 4,08% 3,17% 1,91%

7.3. Avantajele competitive ale IMM-urilor

Ţinând cont de faptul că avantajul competitiv pe care firmele şi-l creează în raport

cu piaţa condiţionează în mod decisiv performanţele şi funcţionalitatea acestora, este deosebit de importantă reliefarea principalelor avantaje competitive pe care factorii de decizie din IMM-uri consideră că le au faţă de concurenţă. Potrivit rezultatelor investigaţiei, 51,45% dintre întreprinzători au indicat drept avantaj competitiv raportul pre ţ – calitate ; 49,09% - calitatea produselor/serviciilor oferite ; 31,78% - pre ţul scăzut al produselor/ serviciilor oferite ; 17,10% - calitatea angajatilor ; 9,76% - reputa ţia firmei , 6,67% - canalele de distribu ţie utilizate ; 5,45% - serviciile post-vânzare oferite clien ţilor ; 3,43% - calitatea managementului practicat ; 2,36% - rela ţiile cu mediul politic şi economic , iar numai 1,82% au indicat ca principal avantaj competitiv capacitatea de inovare . Se constată că majoritatea IMM-urilor sunt orientate către diferenţierea prin calitate a produselor/serviciilor furnizate şi/sau spre comercializarea acestora la preţuri cât mai convenabile pentru clienţi.

1.82%

2.36%

3.43%

5.45%

6.67%

9.76%

17.10%

31.78%

49.09%

51.45%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Raportul pre ţ - calitate

Calitatea produselor/serviciiloroferite

Preţul sc ăzut alproduselor/serviciilor oferite

Calitatea angaja ţilor

Reputa ţia firmei

Canalele de distribu ţie utilizate

Serviciile post-vânzare oferiteclien ţilor

Calitatatea managementuluipracticat

Relaţiile cu mediul politic şieconomic

Capacitatea de inovare

Gruparea firmelor în func ţie de apartenen ţa regional ă , scoate în evidenţă

următoarele diferenţe faţă de media eşantionului: - avantajul competitiv reprezentat de calitatea produselor/serviciilor oferite este

înregistrat în frecvenţa mai mare de către întreprinderile din regiunea Nord Vest (61,72%) şi mai redusă de unităţile economice din Sud Est (36,45%);

- raportul preţ - calitate este înregistrat în procentul cel mai ridicat la firmele din regiunea Nord Vest (64,84%) şi cel mai redus la firmele din regiunea Sud Vest (40,84%);

- preţul scăzut al produselor/serviciilor oferite de IMM-uri este semnalat drept avantaj competitiv în proporţie mai ridicată la companiile din regiunea Bucureşti-Ilfov (37,65%) şi mai redusă la unităţile din regiunea Vest (25,96%);



- competitivitatea generată de canalele de distribuţie utilizate este înregistrată în cel mai mare procentaj în rândul firmelor din Sud Vest (14,14%) şi cel mai redus la IMM-urile din regiunea Nord Vest (2,34%);

- procentul cel mai mare cu privire la serviciile post-vânzare furnizate clienţilor îl sesizăm la întreprinderile din Centru (6,90%), iar cel mai scăzut la firmele din Vest (0,96%);

- capacitatea de inovare a fost consemnată în proporţie mai ridicată în rândul firmelor din Sud (3,32%) şi nu a fost menţionată deloc în cadrul organizaţiilor din Sud Est;

- calitatea angajaţilor este un avantaj concurenţial mai frecvent întâlnit la firmele din regiunea Vest (22,12%) şi mai redus la agenţii economici din Centru (12,41%);

- relaţiile cu mediul politic şi economic sunt indicate în procent mai ridicat de către IMM-urile din regiunea Sud Vest (6,28%) şi deloc în rândul întreprinderilor din regiunile Sud Est si Bucureşti-Ilfov;

- reputaţia firmei este considerată avantaj faţă de competitori în proporţia cea mai ridicată la companiile din Vest (12,50%) şi ponderea cea mai mică la IMM-urile din Sud Vest (4,19%);

- întreprinderile din Vest nu consemnează unităţi economice în care calitatea managementul este considerată un factor de competitivitate.

Avantajul competitiv al IMM-urilor din regiunea Nor d Vest

Nr.

Avantaj competitiv


Nord Vest

1. Preţul sc ăzut al produselor/servicii lor oferite 30,47% 2. Calitatea produselor/serviciilor oferite 61,72% 3. Raportul pre ţ - calitate 64,84% 4. Canalele de distribu ţie utilizate 2,34% 5. Serviciile post -vânzare oferite clien ţilor 3,13% 6. Calitatea angaja ţilor 14,06% 7. Relaţiile cu mediul politic şi economic 1,56% 8. Calitatea managementului practicat 0,78% 9. Reputa ţia firmei 7,81% 10. Capacitatea de inovare 3,13%

Încadrând IMM-urile pe sectoare de activitate se constată următoarele:

- luând în considerare calitatea produselor/serviciilor oferite, cea mai mare proporţie este înregistrată în rândul firmelor mici şi mijlocii din transporturi (61,04%), iar cea mai redusă în cadrul IMM-urilor din turism (37,82%);

- în privinţa raportului dintre preţul şi calitatea produselor/serviciilor furnizate, procentul cel mai ridicat este înregistrat de companiile din transporturi (62,34%), iar cel mai scăzut de către întreprinderile din construcţii (43,96%);

- dacă avem în vedere avantajul competitiv generat de preţul scăzut al produselor/serviciilor se observă că proporţia cea mai mare a fost consemnată în rândul întreprinderilor din turism (42,02%) şi cea mai redusă în cadrul IMM-urilor din servicii (24,76%);

- competitivitatea generată de canalele de distribuţie utilizate a fost înregistrată în proporţia cea mai ridicată la firmele care activează în constructii (8,79%);

- procentajul cel mai mare în privinţa avantajului competitiv reprezentat de serviciile post-vânzare este înregistrat la agenţii economici din construcţii (6,59%), iar cel mai mic de către firmele din transporturi (1,30%);



- având în vedere capacitatea de inovare se constată că unităţile economice din domeniul serviciilor deţin cel mai mare procent (3,81%), iar în turism şi transporturi nu sunt întâlnite companii care să inoveze;

- calitatea angajaţilor a fost indicată în proporţie mai ridicată în cadrul companiilor din servicii (22,54%) şi mai redusă în firmele din construcţii (6,59%);

- în ceea ce priveşte calitatea managementului, proporţiile cele mai ridicate sunt sesizate la întreprinderile din domeniul industrial (6,51%);

- relaţiile cu mediul politic şi economic reprezintă avantaj competitiv într-o mai mare măsură pentru firmele din constructii (4,40%) şi mai redusă pentru cele din transporturi (1,30%);

- dacă luăm în considerare reputaţia firmei, se observă un procentaj superior la companiile din sectorul construcţiilor (12,09%) şi mai redus la firmele transportatoare (5,19%).

Diferen ţierea avantajului competitiv al IMM-urilor în func ţie de domeniul de activitate

Nr

Avantaj competitiv


Industr. Constr. Comer ţ Turism Transporturi Servicii

1. Preţul sc ăzut al produselor/servicii lor oferite

30,27% 26,37% 35,01% 42,02% 32,47% 24,76%

2. Calitatea produselor/servicii lor oferite

48,66% 51,65% 48,85% 37,82% 61,04% 51,75%

3. Raportul pre ţ – calitate 49,04% 43,96% 51,78% 52,94% 62,34% 49,21%

4. Canalele de distribu ţie utilizate 6,51% 8,79% 5,87% 7,56% 1,30% 4,76%

5. Serviciile post vânzare oferite clien ţilor

6,13% 6,59% 6,50% 2,52% 1,30% 5,08%

6. Calitatea angaja ţilor 8,81% 6,59% 15,51% 20,17% 12,99% 22,54% 7. Relaţiile cu mediul

politic şi economic 1,53% 4,40% 1,47% 1,68% 1,30% 2,54%

8. Calit atea Managementului practicat

6,51% 3,30% 2,31% 3,36% 3,90% 3,81%

9. Reputa ţia firmei 10,34% 12,09% 8,18% 5,88% 5,19% 9,52% 10. Capacitatea de

inovare 2,68% 1,10% 1,26% 0,00% 0,00% 3,81%

Nuanţând analiza în funcţie de performan ţele întreprinderilor din anul 2009

comparativ cu anul 2008 , constatăm în principal că: - IMM-urile care au obţinut rezultate mult mai bune înregistrează în proporţii mai mari

avantaje competitive generate de calitatea produselor/serviciilor oferite (61,70%) şi calitatea managementului practicat (8,51%);

- companiile cu performanţe de ansamblu identice deţin procentaje mai ridicate în ceea ce priveşte competitivitatea rezultată din raportul preţ-calitate (55,29%) şi calitatea angajaţilor (18,43%);

- firmele cu rezultate inferioare în 2009 comparativ cu 2008 se remarcă prin ponderi mai mari de întreprinderi focalizate asupra preţului scăzut produselor/serviciilor oferite şi reputaţiei firmei.



7.4. Activit ăţi abordate cu prec ădere în IMM-uri

Luând în considerare activităţile asupra cărora se va concentra abordarea managerială din IMM-uri în anul 2010, se constată că: 49,26% dintre întreprinderi vor fi orientate spre relaţia cu distribuitorii şi clien ţii , în 40,28% din firme se va pune accent pe reducerea costurilor , 33,99% din companii vor fi focalizate pe rela ţia cu furnizorii , în 21,41% din IMM-uri întreprinzătorii/managerii se vor axa pe realizarea de produse/servicii noi, în 15,12% dintre unităţile economice se vor elabora strategiile si politicile firmei; în 7,07% dintre organizaţii se va avea în vedere obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe; 4,81% dintre întreprinzători se vor concentra asupra asigurării salariaţilor necesari firmei; 4,73% vor viza introducerea de noi procese tehnologice; 4,52% dintre firme se vor concentra pe trainingul salariaţilor; 4,17% dintre respondenţi se vor axa pe optimizarea metodelor de livrare, logistică; 3,11% dintre întreprinzători vor avea ca principal obiectiv capitalizarea firmei, iar 0,92% dintre oamenii de afaceri vor urmări restructurarea procesului de luare a deciziilor. Vezi figura.

Frecven ţa focaliz ării asupra unor activit ăţi cheie la nivelul IMM-urilor

Examinând activităţile prioritare din IMM-uri după regiunile de dezvoltare din

care acestea fac parte remarcăm în principal următoarele: - IMM-urile din Sud Vest consemnează ponderi mai mari de firme care urmăresc

elaborarea de strategii şi politici ale firmei (22,95%), introducerea de noi procese tehnologice (8,74%), obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (13,66%) şi diminuarea numărului de salariaţi (3,83%);

- firmele din Sud înregistrează un procent ridicat de unităţi economice pentru care relaţia cu furnizorii constituie o prioritate (41,23%) şi sunt centrate mai frecvent pe metodele de livrare, logistică (11,84%);

- agenţii economici din regiunea Nord Est deţin proporţii mai ridicate de agenţi economici în care se va pune accent pe produsele/serviciile noi (33,18%) şi pe asigurarea salariaţilor necesari firmei (7,27%);

- regiunea Centru iese în evidenţă prin prezenţa mai mare a firmelor ce au în vedere relaţia cu distribuitorii şi clienţii (61,03%) şi reducerea costurilor (50,74%).



Frecven ţa abord ării activit ăţilor IMM-urilor din regiunea Nord Vest

Nr. crt. Abordarea managerial ă IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord Vest

1. Elaborarea de strategii şi politici ale firmei 12,40% 2. Relaţia cu furnizorii 28,93% 3. Relaţia cu distri buitorii şi clien ţii 57,85% 4. Realizarea de produse/servicii noi 23,14% 5. Reducerea costurilor 49,59% 6. Introducerea de noi procese tehnologice 4,96% 7. Obţinerea şi utilizarea de informa ţii şi

cuno ştin ţe 6,61%

8. Restructurarea procesului de luare a deciziilor 0,00%

9. Metode de livrare, logistic ă 0,83% 10. Capitalizarea firmei 3,31% 11. Trainingul personalului

0,83%

12. Diminuarea num ărului de salaria ţi 1,65%

13 .

Asigurarea salaria ţilor necesari firmei 3,31%

Analiza organizaţiilor după domeniile de activitate evidenţiază următoarele:

- IMM-urile care activează în industrie ies în evidenţă prin prezenţa mai mare a companiilor unde s-au avut în vedere noile procese tehnologice (9,84%) şi realizarea de produse/servicii noi (29,13%);

- firmele din sectorul construcţiilor indică în proporţiile cele mai mari concentrarea asupra reducerii costurilor (48,89%) şi nu au indicat deloc restructurarea procesului de luare a deciziilor ca şi opţiune strategică;

- companiile din domeniul transporturilor consemnează un procent mai ridicat de întreprinzători/manageri care iau în considerare relatia cu furnizorii (42,73%), relaţia cu distribuitorii şi clienţii (60,91%) şi metodele de livrare, logistică (6,36%);

- elaborarea de strategii si politici ale firmelor (19,93%), obţinerea şi utilizarea de informaţii şi cunoştinţe (11,96%), trainingul personalului (8,64%) şi asigurarea salariaţilor necesari firmei (6,98%) sunt mai frecvent întâlnite în cadrul sectorului serviciilor.

Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabel

Frecven ţa abord ării activit ăţilor în func ţie de domeniile de activitate

Nr. crt. Abordarea managerial ă IMM-urile pe ramuri de activitate


1. Elaborarea de strategii şi politici ale firmei 13,78% 16,67% 12,58% 8,18% 17,81% 19,93%

2. Relaţia cu furnizorii 29,53% 31,11% 40,84% 42,73% 32,88% 23,59% 3. Relaţia cu distribuitorii şi clien ţii 47,64% 37,78% 52,98% 60,91% 58,90% 41,20% 4. Realizarea de produse/servicii noi 29,13% 24,44% 15,89% 10,91% 17,81% 28,24% 5. Reducerea costurilor 38,19% 48,89% 45,47% 38,18% 45,21% 35,88% 6. Introducerea de noi procese

tehnologice 9,84% 4,44% 2,87% 2,73% 1,37% 5,32%

7. Obţinerea şi utilizarea de informa ţii şi cuno ştin ţe 7,09% 4,44% 4,42% 4,55% 8,22% 11,96%

8. Restructurarea procesului de luare a deciziilor 0,79% 0,00% 0,88% 2,73% 0,00% 1,00%

9. Metode de livrare, logistic ă 3,94% 3,33% 3,97% 6,36% 2,74% 3,65% 10. Capitalizarea firmei 4,72% 5,56% 1,77% 5,45% 0,00% 2,99% 11. Trainingul personalului 3,15% 5,56% 3,09% 0,91% 4,11% 8,64% 12. Diminuarea num ărului de salaria ţi 3,15% 4,44% 2,65% 1,82% 0,00% 0,66% 13. Asigurarea salaria ţilor necesari

firmei 5,51% 4,44% 2,87% 4,55% 2,74% 6,98%



7.5. Priorit ăţi manageriale în cadrul IMM-urilor Performanţele firmelor sunt în mare mǎsurǎ condiţionate de priorit ăţile asupra

cărora se focalizează întreprinzătorii şi managerii lor. Potrivit rezultatelor cercetării (vezi figura), cele mai frecvente priorit ăţi manageriale consemnate în cadrul IMM-urilor româneşti sunt: amplificarea activit ăţii de marketing (în 43,64% din firme), achizi ţia de tehnic ă nouă (33,60%), pregătirea intens ă a for ţei de munc ă (31,99%), diversificarea produc ţiei (30,37%), informatizarea activit ăţilor (26,46%), construc ţiile de cl ădiri (25,99%), acţiunile de combatere/limitare a polu ării (24,85%), introducerea sistemelor moderne de gestiune a calit ăţii (20,34%), înlocuirea utilajelor (18,72%) şi restructur ările/moderniz ările manageriale (16,57%).

0,54%

16,57%18,72%

20,34%

24,85% 25,99% 26,46%

30,37%31,99%

33,60%

43,64%

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%

50,00%

Alte

le

Res

truc

turăr

i şi

mod

erni

zăr

im

anag

eria

le

Înlo

cuire

a ut

ilaje

lor

Intr

oduc

erea

sist

emel

or m

oder

nede

ges

tiune

a c

alităţ

ii

Com

bate

rea/

limita

rea

poluăr

ii

Con

stru

cţii

de

clăd

iri

Info

rmat

izar

eaac

tivităţ

ilor

Div

ersi

ficar

eapr

oducţie

i

Pre

găt

irea

inte

nsă

afo

rţei

de

mun

că

Ach

iziţ

ia d

e te

hnică

nouă

Am

plifi

care

aac

tivităţ

ii de

mar

ketin

g

Priorit ăţi strategice Repartizând IMM-urile pe regiuni de dezvoltare , constatăm o serie de diferenţe

mai mari faţă de media eşantionului: - înlocuirea utilajelor (28,04%), informatizarea activităţilor (34,58%) şi diversificarea

producţiei (45,79%) sunt cel mai frecvent întâlnite la firmele din Sud Est; - construcţia de clădiri (49,22%), combaterea/limitarea poluării (45,31%), pregătirea

intensă a forţei de muncă (46,09%) şi achiziţia de tehnică nouă (43,75%) consemnează cele mai mari ponderi la firmele din regiunea Nord Vest;

- activităţile de restructurări şi modernizări manageriale au fost identificate ca şi prioritate în special de firmele din Sud Vest (28,27%).

Priorit ăţi de dezvoltare

Nr. Măsuri pentru amplificarea activit ăţii economice


Nord Vest

1. Înlocuirea utilajelor 16,41% 2. Construc ţii de cl ădiri 49,22% 3. Achizi ţia de tehnic ă nouă 43,75%



4. Diversificarea produc ţiei 25,00% 5. Amplificarea activit ăţii de

marketing 46,09%

6. Restructur ări şi moderniz ări manageriale 20,31%

7. Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calit ăţii 23,44%

8. Combaterea/limitarea polu ării 45,31% 9. Informatizarea activit ăţilor 32,81%

10.Pregătirea intens ă a for ţei de munc ă 46,09%

11.Altele 0,00%

Dacă grupăm firmele în funcţie de domeniul de activitate , observăm următoarele aspecte semnificative:

- IMM-urile din construcţii se situează pe primul loc în privinţa înlocuirii utilajelor (29,67%) şi sunt mai puţin numeroase în ceea ce priveşte amplificarea activităţii de marketing (35,16%);

- achiziţiile de tehnică nouă au fost înregistrate în procent mai mare la firmele din industrie (43,30%) şi procentaj mai redus la companiile din transporturi (22,69%);

- proporţia activităţilor de diversificare a producţiei este mai redusă în cadrul IMM-urilor din sectorul transporturilor (19,33%) şi mai crescută la organizaţiile din sectorul industrial (50,96%);

- amplificarea activităţii de marketing a fost indicată mai frecvent în cadrul întreprinderilor din servicii (50,16%) şi mai rar în IMM-urile din construcţii (35,16%);

- având în vedere restructurările şi modernizările manageriale, cea mai redusă proporţie este înregistrată de către agenţii economici care activează în transporturi (12,61%) şi cea mai mare la IMM-urile din industrie (25,29%);

- luând în considerare introducerea sistemelor performante de gestiune a calităţii şi combaterea/limitarea poluării, consemnăm procente superioare la firmele din industrie (30,27%);

- activităţile de informatizare şi pregătirea intensă a forţei de muncă au fost evidenţiate mai des la IMM-urile din servicii (32,06%, respectiv 41,90%).

Diferen ţierea priorit ăţilor de dezvoltare în func ţie de domeniul de activitate

Nr.

Măsuri pentru amplificarea activit ăţii economice


Industrie Construc ţii Comer ţ Transport Turism Servicii

1. Înlocuirea utilajelor 35,25% 29,67% 12,58% 11,76% 19,48% 13,97% 2. Construc ţii de cl ădiri 27,97% 28,57% 25,37% 24,37% 41,56% 23,17% 3. Achizi ţia de tehnic ă nouă 43,30% 36,26% 28,09% 22,69% 31,17% 37,78% 4. Diversificarea produc ţiei 50,96% 30,77% 24,74% 19,33% 19,48% 28,89% 5. Ampli ficarea activit ăţii de

marketing 47,13% 35,16% 36,90% 42,02% 44,16% 50,16%

6. Restructur ări şi moderniz ări manageriale 25,29% 18,68% 12,79% 12,61% 15,58% 15,24%

7. Introducerea sistemelor moderne de gestiune a calit ăţii 30,27% 26,37% 14,68% 15,13% 12,99% 20,63%

8. Combaterea/limitarea polu ării 30,27% 26,37% 25,16% 22,69% 28,57% 21,59% 9. Informatizarea activit ăţilor 31,80% 24,18% 23,69% 18,49% 25,97% 32,06% 10.Pregătirea intens ă a for ţei de

munc ă 36,78% 29,67% 23,06% 28,57% 41,56% 41,90%

11.Altele 0,38% 0,00% 0,63% 0,84% 1,30% 0,63%



7.6. Utilizarea serviciilor de consultan ţă Datorită faptului că desfăşurarea unor activităţi performante este condiţionată, de

regulă, de consultanţa intreprenorială, în special în domeniile financiar, managerial, juridic, marketing, tehnic, resurse umane şi informatic, este deosebit de importantă cunoaşterea frecvenţei cu care firmele din România au apelat la consultanţi externi.

Investigaţiile efectuate relevă că procentul IMM-urilor în care au fost utiliza ţi consultan ţi externi în anul 2009 este de 11,29%, relativ redus, dacă avem în vedere omoloagele din ţările Uniunii Europene şi influenţa pozitivă majoră pe care o are consultanţa asupra intensităţii, conţinutului şi eficacităţii proceselor inovaţionale din firme.

88.71%

11.29%

NU

DA

Frecven ţa utiliz ării serviciilor de consultan ţă în IMM-uri

Având în vedere apartenen ţa regional ă a întreprinderilor , se observă că firmele din Sud Vest au apelat la consultanţii profesionişti într-o măsură mai mare (26,92%), iar IMM-urile din regiunea Centru au utilizat serviciile de consultanţă într-o frecvenţă mai redusă (2,13%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în figura.

10.31%89.69%

5.61%94.39%

9.57%90.43%

26.92%73.08%

13.27%86.73%

12.60%87.40%

2.13%97.87%

9.25%90.75%

0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00%

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Bucure şti-Ilfov

NU

DA

Intensitatea utiliz ării consultan ţei în IMM-uri în func ţie de amplasarea regional ă a acestora



7.7. Piaţa IMM-urilor Analiza pieţelor pe care IMM-urile îşi desfac produsele evidenţiază că 82,07%

dintre întreprinderi acţionează numai pe pia ţa local ă şi na ţional ă, 48,29% din firme au în vedere numai pia ţa local ă, 17,17% vizează pia ţa Uniunii Europene , 5,50% îşi vând produsele/serviciile în alte ţări europene, iar 2,66% dintre companii se orientează şi către pieţele unor ţări din afara Europei. Observăm că aproape 50% din IMM-uri se focalizează în exclusivitate asupra pieţelor locale, întrucât talia mai redusă nu le conferă forţa economică de a pătrunde şi pe alte pieţe. Vezi figura.

2.66%5.50%

17.17%

48.29%

82.07%

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00% Pieţele unor ţări din afara Europei

Piaţa altor ţări europene

Piaţa UE

Numai pia ţa local ă

Numai pia ţa local ă şi na ţional ă

IMM-urile în func ţie de pia ţa pe care activeaz ă

Având în vedere apartenen ţa regional ă a întreprinderilor , se observă că firmele din

regiunea Bucureşti-Ilfov vizează într-o proporţie mai mare doar piaţa locală (53,33%), firmele din Centru produc într-o frecvenţă mai mare pentru piaţa Uniunii Europene (30,77%), iar firmele din Sud şi Nord Vest nu activează deloc pe pieţele unor ţări din afara Europei.

Procentul mediu al pie ţelor locale/locale şi na ţionale în totalul pie ţei firmelor

Nr.

Destina ţia produc ţiei


Nord Vest

13. Numai pia ţa local ă 50,79% 14. Numai pia ţa local ă şi

naţional ă 80,95%

15. Piaţa UE 19,05% 16. Piaţa altor ţări europene 3,17% 17. Pieţele unor ţări din afara

Europei 0,00%

Luând în considerare piaţa întreprinderilor dup ă ramurile în care acestea

activeaz ă observăm că: - agenţii economici din industrie deţin ponderi mai reduse de IMM-uri care activează

doar pe piaţa locală şi naţională (72,59%), dar înregistrează procente superioare de



întreprinderi care vând produsele pe piaţa Uniunii Europene (25,90%), pe piaţa altor ţări europene (8,73%) şi pe piaţa unor ţări din afara Uniunii Europene (4,22%);

- firmele din domeniul transporturilor înregistrează procentaje mai mari ale unităţilor economice care au în vedere numai piaţa locală (72,73%) sau numai piaţa locală şi naţională (90,91%) şi cele mai mici ponderi de IMM-uri ce vizează piaţa UE (9,09%) şi nu se orientează către pieţele unor state din afara Europei;

- procentul mediu al pieţei locale, respectiv al pieţei locale şi naţionale în totalul pieţei IMM-urilor înregistrează un nivel mai mare la firmele din transporturi (87,97%, respectiv 92,01%) şi mai scăzut la companiile din industrie (64,52%, respectiv 86,14%).

Destina ţia produc ţiei IMM-urilor în func ţie de domeniul de activitate

Procentul mediu al pie ţelor locale/locale şi na ţionale în totalul pie ţei IMM-urilor, în func ţie de ramura de activitate în care se încadreaz ă

7.8. Clien ţii întreprinderilor mici şi mijlocii

Analiza IMM-urilor în funcţie de categoriile de clienţi, relevă că din totalul întreprinderilor chestionate, 80,34% au drept clien ţi persoanele fizice , 51,78% - firmele din alte sectoare de activitate , 48,01% - distribuitorii en–gross şi en-detail , 43,37% - firmele din industrie , 37,01% - administra ţia central ă şi local ă, 32,12% - exportatorii . Surprinde în mod deosebit frecvenţa ridicată în care firmele mici şi mijlocii româneşti derulează contracte cu entităţi ale statului. Vezi figura.

Nr. crt. Destina ţia produc ţiei

IMM-urile pe ramuri de activitat e Industrie Construc ţii Comer ţ Turism Transporturi Servicii

1. Numai pia ţa local ă 40,96% 35,90% 59,55% 56,76% 72,73% 40,99%

2. Numai pia ţa local ă şi na ţional ă 72,59% 88,46% 88,85% 85,14% 90,91% 81,98%

3. Piaţa UE 25,90% 11,54% 10,51% 14,86% 9,09% 17,57%

4 Piaţa altor ţări europene 8,73% 3,85% 3,50% 2,70% 6,06% 4,95%

5. Pieţele unor ţări din afara Europei 4,22% 0,00% 2,55% 0,00% 0,00% 2,70%

Nr. crt. Indicator IMM-urile pe ramuri de activitate

Industrie Construc ţii Comer ţ Turism Transporturi Servicii 1. Procentul mediu al

pie ţei locale în totalul pie ţei firmelor

64,52 68,85 80,68 73,70 87,97 67,49

2. Procentul mediu al pie ţei locale şi naţionale în totalul pie ţei firmelor

86,14 88,03 91,64 91,75 92,01 91,89



32.12%37.91%

43.37%48.01%

51.78%

80.34%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

Exp

orta

tori

Adm

inis

trat

iece

ntra

lă ț

ilo

cală

Firm

e di

nin

dust

rie

Dis

trib

uito

rien

-gro

s si

en-

deta

il

Firm

e di

n al

tese

ctoa

re d

eac

tivita

te

Per

soan

efiz

ice

Structura IMM-urilor în func ţie de natura clien ţilor

7.9. Cunoaşterea no ţiunilor de economie şi organiza ţie bazate pe cuno ştin ţe în cadrul IMM-

urilor

Având în vedere că societatea se îndreapt ă rapid spre economia şi organiza ţia bazate pe cuno ştin ţe, este important să ne facem o imagine cu privire la măsura în care întreprinzătorii şi/sau factorii de decizie din IMM-urile româneşti sunt familiarizaţi cu aceste concepte. Rezultatele anchetei au relevat că numai în 43,15% din firme sunt cunoscute noţiunile de economie şi firm ă bazate pe cuno ştin ţe, procent deosebit de scăzut, mai ales că unul dintre obiectivele fundamentale stabilite la summitul Uniunii Europene de la Lisabona pentru ţările membre îl constituie construirea economiei bazată pe cunoştinţe până în anul 2010. Drept urmare, se impune ca factorii politici din România să conştientizeze că trecerea la noul tip de economie este iminentă şi să se implice prin strategii şi politici în construirea sa. Vezi figura.

43.15%

56.85%

DA

NU

Frecven ţa cunoa şterii no ţiunilor de economie şi organiza ţie bazate pe cuno ştin ţe în IMM-uri



Dacă abordăm IMM-urile pe regiuni de dezvoltare , se observă că firmele în care întreprinzătorii sunt familiarizaţi cu aceste concepte înregistrează o pondere mai mare în regiunea Nord Est (55,09%) şi un procentaj mai redus în Sud (28,11%). Detalii în figura.

55,09%44,91%

43,69%

56,31%

28,11%71,89%

52,02%

47,98%

44,21%

55,79%45,83%

54,17%

45,59%

54,41%

38,05%61,95%

20,00% 40,00% 60,00% 80,00%

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Bucuresti

NU

DA

Frecven ţa cunoa şterii no ţiunilor de economie şi organiza ţie bazate pe cuno ştin ţe în

func ţie de apartenen ţa regional ă a IMM-urilor Repartizând întreprinderile pe domenii de activitate , constatăm că nivelul de informare

cu privire la noţiunile de economie şi firmă bazate pe cunoştinţe este mai ridicat la unităţile economice din servicii (51,35%) şi mai scăzut la IMM-urile din comerţ (33,11%). Informaţii suplimentare sunt prezentate în tabel.

Frecven ţa cunoa şterii no ţiunilor de economie şi organiza ţie bazate pe cuno ştin ţe în func ţie de ramura în care- şi desf ăşoară activitatea IMM-urile

Nr.

Cunoa şterea no ţiunii de economie bazat ă pe cuno ştin ţe


IndustrieConstruc ţii Comer ţ Turism Transporturi Servicii

Firme în care este cunoscut ă no ţiunea de economie bazat ă pe cuno ştin ţe 50,63% 36,05% 33,11%43,24% 47,89% 51,35%

Firme în care NU este cunoscut ă no ţiunea de economie bazat ă pe cuno ştin ţe 49,37% 63,95% 66,89%56,76% 52,11% 48,65%



Capitolul 8

FINANŢAREA IMM-URILOR

8.1. Modalit ăţile de finan ţare a activit ăţilor economice

Având în vedere modalităţile de finanţare a activităţilor economice la care au

apelat întreprinzătorii/managerii din IMM-uri pe parcursul ultimului an, rezultatele investigaţiei relevă următoarele: 73,06% dintre firme s-au autofinan ţat, 35,02% dintre companii au obţinut credite bancare , 19,06% din întreprinderi au utilizat leasingul , 15,76% dintre IMM-uri au recurs la credit furnizor şi 5,99% din unităţile economice au utilizat fondurile nerambursabile ca sursă de finanţare.

Totodată, remarcăm faptul că 5,25% dintre IMM-uri au apelat la credite clienţi, 4,18% nu au plătit facturile către furnizori sau obligaţiile către bugetul statului; firmele investigate au recurs în proporţii mai mici la alte forme de finanţare cum ar fi împrumuturile la instituţii specializate, emisiuni de acţiuni, garantarea la Fondul Naţional de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, factoring etc.

Această situaţie evidenţiază apelarea în marea majoritate a cazurilor la autofinanţare, scăderea gradului de apelare la credite bancare şi leasing faţă de anii precedenţi şi utilizarea redusă a celorlalte modalităţi de finanţare în majoritatea firmelor mici şi mijlocii din România. Vezi figura.

73.0

6%

35.0

2%

19.0

6%

15.7

6%

5.99

%

5.25

%

4.18

%

1.75

%

1.55

%

1.14

%

0.74

%

0.27

%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

Aut

ofin

anţa

re

Cre

dite

ban

care

Leas

ing

Cre

dit f

urni

zor

Fon

duri

nera

mbu

rsab

ile

Cre

dit c

lienți

Nep

lata

fact

urilo

rÎm

prum

utur

i de

la in

stitu

ţiifin

anci

are

Em

isiu

ne d

eacţiu

ni p

e pi

aţa

de c

apita

lG

aran

tare

a de

la F

ondu

lN

aţio

nal d

e

Fac

torin

g

Alte

le

Structura IMM-urilor în func ţie de modalit ăţile de finan ţare a

activit ăţilor economice

Analiza modalităţilor de finanţare în funcţie de apartenen ţa regional ă a IMM-

urilor relevă următoarele aspecte mai importante: - întreprinderile din regiunile Vest, Nord Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov consemnează o

pondere mai ridicată a firmelor care s-au autofinanţat (peste 80%) în defavoarea altor forme cum ar fi creditele bancare sau leasingul;

- unităţile economice din Sud Vest, Sud, Nord Est, Sud Est înregistrează cele mai ridicate proporţii ale IMM-urilor care au apelat la credite bancare şi leasing;



- fondurile nerambursabile au fost folosite în proporţii mai ridicate de către firmele din Sud Est şi Sud Vest (13,08% respectiv 9,95%);

- creditul furnizor este utilizat mai frecvent de firmele din Sud Vest, Sud Est şi Vest în timp ce creditul client este folosit într-o proporţie mai ridicată de către firmele din Sud şi Nord Est;

- remarcăm proporţia ridicată a apelării la emisiuni de acţiuni pe piaţa de capital pentru firmele din regiunea Sud Vest (9,95%).

Modalit ăţi de finan ţare a IMM-urilor din regiunea Nord Vest

Nr.

Modalit ăţi de finan ţare


Nord Vest

1. Autofinanţare 85,16% 2. Credite bancare 28,91% 3. Leasing 12,50% 4. Credit furnizor 12,50% 5. Fonduri

nerambursabile 5,47%

6. Credit clienţi 1,56% 7. Neplata facturilor 2,34% 8. Împrumuturi de

la instituţii Financiare specializate

0,00%

9. Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital

0,00%

10. Garantarea de la FNGCIMM

0,78%

11. Factoring 0,78%

Examinarea IMM-urilor pe ramuri de activitate evidenţiază următoarele aspecte:

- creditele bancare, leasingul şi creditul furnizor sunt folosite în proporţii mai mari de firmele din industrie, construcţii şi comerţ;

- firmele din turism şi servicii se bazează în special pe autofinanţare apelând mai puţin frecvent la alte forme de finanţare;

- firmele din industrie au apelat într-un procent mai ridicat la fonduri nerambursabile (14,56%), emisiuni pe piaţa de acţiuni (3,45%) şi neplata facturilor (6,90%).

Diferen ţierea modalit ăţilor de finan ţare a IMM-urilor

în func ţie de ramura de activitate Nr.

Modalit ăţi de finan ţare


Industrie Construc ţii Comer ţ Transport Turism Servicii

1. Autofinanţare 65,13% 74,73% 74,73% 65,55% 84,42% 79,68% 2. Credite bancare 47,13% 47,25% 47,25% 32,77% 25,97% 26,35% 3. Leasing 21,46% 28,57% 28,57% 21,85% 14,29% 16,83% 4. Credit furnizor 19,16% 19,78% 19,78% 12,61% 14,29% 8,89%

5. Fonduri nerambursabile

14,56% 5,49% 5,49% 4,20% 0,00% 5,71%



6. Credit clienţi 4,98% 6,59% 6,59% 6,72% 1,30% 4,76% 7. Neplata facturilor 6,90% 3,30% 3,30% 5,04% 3,90% 4,13%

8. Împrumuturi de la instituţii financiare specializate

1,92% 3,30% 3,30% 0,84% 0,00% 1,27%

9. Emisiune de acţiuni pe piaţa de capital

3,45% 0,00% 0,00% 2,52% 0,00% 0,32%

10. Garantarea de la FNGCIMM

1,53% 3,30% 3,30% 2,52% 0,00% 0,63%

11. Factoring 1,92% 0,00% 0,00% 1,68% 0,00% 0,32%

8.2. Ierarhizarea b ăncilor în func ţie de calitatea serviciilor furnizate IMM-urilor

Potrivit rezultatelor anchetei, factorii de decizie din IMM-uri consideră că băncile care oferă cele mai bune servicii sunt (figura 8.2): BANCA COMERCIAL Ă ROMÂNĂ (indicată în 53,42% din companii), BRD-GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE (45,91%), BANCA TRANSILVANIA (25,82%), RAIFFEISEN BANK (18,90%), ING BANK (10,21%), BANCPOST (9,20%), CEC BANK (7,68%), UNICREDIT ŢIRIAC BANK (6,41%), ALPHA BANK (3,71%) şi BANCA ROMÂNEASCĂ (3,63%).

3,63%

3,71%

45,91%

25,82%

18,90%

10,21%

9,20%

7,68%

6,41%

53,42%

0,00% 20,00% 40,00% 60,00%

BCR - Banca Comercial ă Română

BRD - Groupe Société Générale

Banca Transilvania

Raiffeisen Bank

ING Bank

Bancpost

CEC Bank

Unicredit Ţiriac Bank

Alpha Bank România

Banca Româneasc ă

Băncile apreciate favorabil de c ătre întreprinz ători/manageri

Băncile apreciate nefavorabil cel mai frecvent de către întreprinzători/manageri

sunt: BANCPOST (22,67%), BRD-GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE (22,67%), BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ (20,24%), RAIFFEISEN BANK (14,84%), ALPHA BANK (13,09%), BANCA TRANSILVANIA (10,80%), CEC BANK (6,75%), Unicredit Tiriac Bank (6,48%), ING Bank (5,26%) şi Banca Românească (3,10%)



22.67%

22.67%

5.26%

6.48%

6.75%

10.80%

13.09%

14.84%

20.24%

3.10%

0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00%

Banca Româneasc ă

ING Bank

Unicredit Ţiriac Bank

CEC Bank

Banca Transilvania

Alpha Bank România

Raiffeisen Bank

BCR - Banca Comercial ă Român ă

BRD - Groupe Société Générale

Bancpost

Băncile apreciate nefavorabil de c ătre întreprinz ători/manageri

Aprecierile pozitive cu privire la serviciile oferi te de bănci

Nr.

Banca


Nord Vest

1. BCR – Banca Comercială Română

46,91%

2. BRD - Groupe Société Générale

34,57%

3. Banca Transilvania 34,57% 4. Raiffeisen Bank 7,41% 5. ING Bank 4,94% 6. Bancpost 16,05% 7. CEC Bank 1,23% 8. Unicredit Ţiriac Bank 1,23% 9. Alpha Bank Romania 3,70% 10. Banca Românească 3,70%

8.3. Ierarhizarea societ ăţilor de asigurare în func ţie de calitatea serviciilor oferite IMM-

urilor

Rezultatele investigaţiei relevă că societăţile de asigurări care furnizează cele mai bune servicii firmelor mici şi mijlocii sunt: ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI, indicată în 32,42% din IMM-uri, urmată de OMNIASIG (24,11%), ING ROMÂNIA (22,84%) , ASIROM (17,79%), GENERALI (15,89%), ASTRA (13,37%), BCR ASIGURĂRI (11,68%), ARDAF (6,11 %), Aviva (4,53%) şi AIG (4,00%). Vezi figura 8.4.



32,42%

24,11%

22,84%

17,79%

15,89%

13,37%

11,68%

6,11%

4,53%

4,00%

0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00%

Allianz Ţiriac Asigur ări

Omniasig

ING România

Asirom

Generali

Astra

BCR Asigur ări

Ardaf

Aviva

AIG

Societ ăţile de asigur ări apreciate favorabil de c ătre întreprinz ători/manageri Societăţile de asigurări apreciate nefavorabil cel mai frecvent de către factorii de decizie din IMM-uri sunt: OMNIASIG (indicat ă în 18,02% din firme) , ASIROM (17,00%), ASTRA (15,99%), ALLIANZ-ŢIRIAC ASIGURĂRI (13,16%), GENERALI (10,32%), ARDAF (9,51%), AVIVA (7,49%), ING ROMÂNIA (5,67%), AIG (5,47%) şi BCR ASIGURĂRI (2,63%). Vezi figura 8.5.

2,63%

5,47%

5,67%

7,49%

9,51%

10,32%

13,16%

15,99%

17,00%

18,02%

0,00% 4,00% 8,00% 12,00% 16,00% 20,00%

BCR Asigur ăr i

AIG

ING Rom ânia

Aviva

Ardaf

Generali

Allianz ȚȚȚȚ ir iac As igur ăr i

Astra

As irom

Om nias ig

Societ ăţile de asigur ări apreciate nefavorabil de c ătre întreprinz ători/manageri



Aprecierile pozitive cu privire la serviciile oferi te de societ ăţile de asigur ări

Nr.

Societatea de asigur ări


Nord Vest

1. Allianz Ţiriac Asigurări 29,85% 2. Omniasig 16,42% 3. ING România 19,40% 4. Asirom 4,48% 5. Generali 14,93% 6. Astra 11,94% 7. BCR Asigurări 2,99% 8. Ardaf 2,99% 9. Aviva 8,96% 10. AIG 0,00%

Capitolul 9

RESURSELE UMANE, TRAINING-UL ŞI SALARIZAREA

ÎN CADRUL IMM-URILOR

9.1. Evolu ţia angaj ărilor şi a num ărului mediu de salaria ţi din IMM-uri

Rezultatele anchetei relevă o evoluţie descendentă în 2009 faţă de 2008, atât a angajărilor, cât şi a numărului mediu de salariaţi din IMM-uri. Astfel, au fost angajate pe firm ă 1,94 persoane , au părăsit organiza ţia 3,12 persoane (rezultând o varia ţie medie de personal de -1,18 pe companie), iar procentual, raportat la numărul mediu de salariaţi, personalul angajat a sc ăzut cu -7,06% . Majoritatea IMM-urilor au angajat mai pu ţin de 5 persoane (93,29%) , 3,64% dintre întreprinderi au încadrat în muncă între 5-10 persoane, 1,64% din firme au angajat 10-20 de persoane, iar 1,43% dintre unităţile economice au angajat mai mult de 20 de persoane. Această situaţie relevă că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din România nu îşi mai aduce aportul la crearea de noi locuri de muncă în economie ca în anii precedenţi, datorită problemelor majore cu care se confruntă în urma crizei economice.

93,29%

1,64%

1,43%3,64%

Mai pu ţin de 5 persoane

5 - 10 persoane

10 - 20 de persoane

Peste 20 de persoane

Situa ţia num ărului de persoane nou angajate în IMM-uri

în 2009 faţă de 2008



Grupând firmele pe regiuni de dezvoltare observăm că întreprinderile din zona Centru

deţin atât cea mai redusă medie de persoane nou angajate (1,10) cât şi cea mai mare scădere a numărului mediu de salariaţi (-2,49), iar întreprinderile din Sud Vest se evidenţiază prin cel mai ridicat număr de persoane nou încadrate (3,33).

Evolu ţia angaj ărilor şi varia ţia medie de personal din IMM-uri în regiunea Nord Vest

Nr. crt.

Indicator IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord Vest

Numărul mediu de persoane nou angajate 1,89

Varia ţia medie de personal -1,19 9.2. Criterii de apreciere a salaria ţilor din întreprinderile mici şi mijlocii

În ceea ce priveşte elementele pe care întreprinzătorii/factorii de decizie din IMM-uri le apreciază ca fiind cele mai importante la salariaţii cu care lucrează, rezultatele investigaţiei relevă că în majoritatea întreprinderilor se pune accent pe experien ţă (în 64,24% din firme) , cuno ştin ţele şi abilit ăţile de ţinute (45,25%), spiritul de responsabilitate (43,70%) şi competen ţa în domeniul de activitate (42,02%). Celelalte criterii luate în considerare sunt: gradul de implicare în firmă (în 38,05% dintre IMM-uri), conştiinciozitatea (35,76%), comportamentul respectuos (30,91%), fidelitatea faţă de firmă (30,44%), inteligenţa (27,47%), abilităţile de lucru în echipă (26,60%), capacitatea de efort (26,33%), limbile străine cunoscute (12,59%), şcoala absolvită (10,03%), recomandările (6,13%) şi competenţele informatice (6,06%). Această situaţie este reflectată grafic în figura.

6,06%

6,13%

10,03%

12,59%

26,33%

26,60%

27,47%

30,44%

30,91%

35,76%

38,05%

42,02%

43,70%

45,25%

64,24%

0% 20% 40% 60% 80%

experien ţa

cuno ştin ţele şi abilit ăţile de ţinute

spiritul de responsabilitate

competen ţa în domeniul deactivitategradul de implicare în firm ă

conştiinciozitatea

comportamentul respectuos

fidelitatea fa ţă de firm ă

inteligen ţa

abilit ăţile de lucru în echip ă

capacitatea de efort

limbile str ăine cunoscute

şcoala absolvit ă

recomand ările

competen ţele informatice

Frecven ţa criteriilor de apreciere a salaria ţilor din IMM-uri



Analiza criteriilor de apreciere a salaria ţilor în func ţie de apartenen ţa regional ă a companiilor relevă următoarele diferenţe faţă de media eşantionului:

- IMM-urile focalizate pe experienţa profesională şi cunoştinţele/abilităţile angajaţilor sunt mai des întâlnite în Centru (80,00%, respectiv 51,03%);

- spiritul de responsabilitate reprezintă o cerinţă pentru 52,42% dintre întreprinderile din regiunea Nord Est şi pentru doar 32,81% dintre firmele din Nord Vest;

- recomandările, şcoala absolvită, competenţele în domeniul de activitate, capacitatea de efort şi competenţele informatice au fost indicate cel mai frecvent în companiile din regiunea SudVest;

- cele mai mari ponderi de unităţi economice în care se ţine cont de gradul de implicare în organizaţie se înregistrează în regiunea de Vest (50,00%);

- conştiinciozitatea este un criteriu de apreciere înregistrat într-o proporţie mai mare de către firmele din Sud Est (46,73%) şi mai redusă de întreprinderile din Sud Vest (27,23%);

- inteligenţa, limbile străine cunoscute şi comportamentul respectuos sunt mai des apreciate în cadrul IMM-urilor din regiunea Nord Vest;

- fidelitatea faţă de firmă este urmărită mai frecvent de către agenţii economici din Nord Est (37,00%) şi într-o proporţie mai mică de către organizaţiile din Nord Vest (14,84%);

- unităţile în cadrul cărora se pune accent pe abilităţile de lucru în echipă înregistrează un procent mai mare în rândul entităţilor din Nord Est (41,85%) şi mai redus în cadrul celor din regiunea Nord Vest (5,47%).

Criterii de apreciere a salaria ţilor in regiunea Nord Vest

Nr. crt.

Elemente pe care întreprinz ătorii le apreciaz ă ca fiind cele mai importante la salaria ţii cu

care lucreaz ă


Nord Vest

1. Experien ţa 67,97% 2. Cuno ştin ţele şi abilit ăţile

deţinute 32,81%

3. Spiritul de responsabilitate 32,81% 4. Competen ţa în domeniul de

activitate 41,41%

5. Gradul de implicare în firm ă 32,03% 6. Conştiinciozitatea 34,38% 7. Comportamentul respectuos 46,09% 8. Fidelitatea fa ţă de firm ă 14,84% 9. Inteligen ţa 41,41% 10. Abilit ăţile de lucru în echip ă 5,47% 11. Capacitatea de efort 17,97% 12. Limbile str ăine cunoscute 21,09% 13. Şcoala absolvit ă 7,03% 14. Recomand ările 8,59% 15. Competen ţele informatice 3,13%

Examinarea firmelor în func ţie de domeniul în care activeaz ă reliefează următoarele

aspecte semnificative: - IMM-urile din sectorul turismului consemnează procente mai mari ale companiilor în

care factorii de decizie vizează experienţa profesională (74,03%), inteligenţa (35,06%), limbile străine cunoscute (22,08%), conştiinciozitatea (46,75%), capacitatea de efort (35,06%) şi comportamentul respectuos (49,35%);

- organizaţiile din servicii înregistrează proporţii mai ridicate ale agenţilor economici în care se apreciază cunoştinţele şi abilităţile salariaţilor (55,56%), şcoala absolvită (10,48%) şi competenţele informatice (9,21%), dar şi procentaje mai scăzute ale entităţilor în care managerii/întreprinzătorii iau în considerare experienţa profesională (61,27%) şi conştiinciozitatea (30,48%);



- firmele din construcţii deţin ponderi mai mari de societăţi comerciale în care se ţine

cont de gradul de implicare (42,86%) şi competenţele în domeniul de activitate (48,35%), dar şi procentaje mai mici de IMM-uri în care se ţine cont de limbile străine cunoscute (7,69%) şi competenţele informatice (1,10%);

- unităţile economice care activează în industrie înregistrează cea mai mare proporţie de firme în cadrul cărora se au în vedere abilităţile de lucru în echipă (34,48%) şi spiritul de responsabilitate (49,43%);

- întreprinderile din sectorul transporturilor se evidenţiază prin accentul mai frecvent pus pe recomandări (6,72%).

Diferen ţierea criteriilor de apreciere a salaria ţilor în func ţie de domeniul de activitate al firmelor

Nr. crt.

Elemente pe care întreprinz ătorii le

apreciaz ă ca fiind cele mai importante la salaria ţii cu care

lucreaz ă



1. Experien ţa 61,69% 65,93% 67,30% 66,39% 74,03% 61,27%

2. Cuno ştin ţele şi abilit ăţile deţinute 46,36% 45,05% 42,77% 43,70% 33,77% 55,56%

3. Spiritul de responsabilitate 49,43% 45,05% 45,70% 40,34% 40,26% 40,63%

4. Competen ţa în domeniul de activitate 47,89% 48,35% 37,11% 40,34% 41,56% 46,98%

5. Gradul de implicare în firm ă 41,76% 42,86% 37,32% 34,45% 33,77% 36,51% 6. Conştiinciozitatea 31,80% 40,66% 40,46% 41,18% 46,75% 30,48% 7. Comportamentul respectuos 20,31% 23,08% 37,74% 42,02% 49,35% 27,30% 8. Fidelitatea fa ţă de firm ă 31,80% 34,07% 35,22% 32,77% 18,18% 26,67% 9. Inteligen ţa 19,54% 24,18% 32,08% 23,53% 35,06% 32,38% 10. Abilit ăţile de lucru în echip ă 34,48% 29,67% 23,69% 23,53% 16,88% 25,71% 11. Capacitatea de efort 22,99% 30,77% 28,30% 23,53% 35,06% 23,81% 12. Limbile str ăine cunoscute 8,81% 7,69% 12,58% 10,92% 22,08% 17,46% 13. Şcoala absolvit ă 9,58% 9,89% 10,06% 9,24% 6,49% 10,48% 14. Recomand ări 6,51% 5,49% 5,24% 6,72% 6,49% 5,71% 15. Competen ţele informatice 6,51% 1,10% 6,08% 1,68% 2,60% 9,21%

9.3. Evolu ţia salariului mediu din IMM-uri în anul 2009 compar ativ cu anul 2008

Analiza evolu ţiei salariului mediu din IMM-uri în anul 2009 comparativ cu 2008 relevă următoarele faptul că în 58,17% din firme salariile au r ămas la fel, în 9,92% dintre unităţi nivelul veniturilor a crescut cu 0-5% , în 5,78% din întreprinderi s-au efectuat măriri salariale de 5-10% , în 2,64% din companii a fost ridicat nivelul salariilor cu un procent de 10-15% , iar în 1,36% dintre agenţii economici salariul a crescut cu peste15% . De asemenea, în 8,07% dintre companii salariile au sc ăzut cu 0-5% , în 6,57% din IMM-uri veniturile salariale s-au mic şorat cu 5-10%, în 3,85% din întreprinderi a fost diminuat venitul mediu cu peste 15% , iar în 3,64% dintre societăţile comerciale s-au înregistrat reduceri ale câ ştigurilor salariale cu 10-15% . Vezi figura.



8,07%6,57%

3,64%3,85%

58,17%

9,92%

5,78% 2,64%1,36%

a scăzut cu 0 - 5 % a scăzut cu 5 - 10 % a scăzut cu 10 - 15 %

a scăzut cu peste 15% a rămas la fel a crescut cu 0-5%

a crescut cu 5-10% a crescut cu 10-15% a crescut cu peste 15%

Structura IMM-urilor în func ţie de evolu ţia salariului mediu în 2009/2008

Luând în considerare regiunile de dezvoltare din care fac parte IMM-urile ,

există evoluţii salariale cu diferenţe notabile faţă de media pe ansamblul firmelor investigate, dintre care evidenţiem: - proporţia cea mai ridicată a firmelor în care a fost menţinut acelaşi nivel salarial se

înregistrează la IMM-urile din Nord Vest (71,07%), iar cea mai mică la companiile din regiunea Sud Vest (37,22%);

- organizaţiile care au diminuat veniturile angajaţilor cu 0-5% şi 10-15% sunt mai numeroase în regiunea Sud Vest (14,44%, respectiv 12,22%);

- dacă avem în vedere creşterile salariale de 0-5% şi 10-15%, unităţile economice din regiunea Nord Est deţin ponderile cele mai ample (16,51%, respectiv 5,96%);

- întreprinderile din Nord Vest nu consemnează nici un agent economic care să fi sporit remuneraţiile cu peste 15%.

Evolu ţia salariilor din IMM-uri

Nr. crt. Evolu ţia salariului mediu IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare

Nord Vest

1. a scăzut cu peste 15% 4,13% 2. a scăzut cu 10 -15% 2,48% 3. a scăzut cu 5 -10% 6,61% 4. a scăzut cu 0 -5% 4,13% 5. a rămas la fel 71,07% 6. a crescut cu 0 - 5% 4,96% 7. a crescut cu 5 -10% 4,96% 8. a crescut cu 10 -15% 1,65% 9. a crescut cu peste 15% 0,00%

Studierea dinamicii salariilor în funcţie de ramurile de activitate relevă următoarele: - luând în considerare unităţile economice care au menţinut remuneraţia medie la

acelaşi nivel, firmele din sectorul comercial ies în evidenţă printr-o pondere mai ridicată (64,41%), iar întreprinderile din industrie înregistrează procentul cel mai scăzut (46,64%);



- sporirile salariale de 0-5% sunt observate mai des la organizaţiile din comerţ (11,14%) şi mai puţin frecvent la companiile din turism (6,94%);

- dacă ne referim la creşterile nivelurilor salariale de peste 15%, IMM-urile din transporturi deţin ponderea cea mai mare (1,77%), iar unităţile din turism nu consemnează niciun IMM;

- în ceea ce priveşte diminuările de peste 15% ale veniturilor angajaţilor, firmele din sectorul serviciilor au înregistrat cel mai ridicat procentaj (4,44%), iar entităţile din construcţii se remarcă prin proporţia cea mai redusă (2,30%).

Evolu ţia salariului mediu în func ţie de domeniul de activitate al IMM-urilor

Nr. crt. Evolu ţia salariului mediu IMM-urile pe ramuri de activitate


1. a scăzut cu peste 15% 4,35% 2,30% 2,84% 3,54% 4,17% 4,44% 2. a scăzut cu 10-15% 5,53% 3,45% 2,84% 0,00% 2,78% 3,75% 3. a scăzut cu 5 -10% 9,88% 6,90% 4,37% 7,08% 4,17% 6,48% 4. a scăzut cu 0 -5% 7,91% 13,79% 6,77% 13,27% 8,33% 5,46% 5. a rămas la fel 46,64% 56,32% 64,41% 62,83% 63,89% 59,39% 6. a crescut cu 0 - 5% 9,49% 9,20% 11,14% 7,96% 6,94% 9,56% 7. a crescut cu 5 -10% 12,25% 4,60% 3,71% 2,65% 2,78% 6,14% 8. a crescut cu 10 -15% 2,37% 2,30% 2,40% 0,88% 6,94% 3,75% 9. a crescut cu peste 15% 1,58% 1,15% 1,53% 1,77% 0,00% 1,02%

9.4. Intensitatea trainingului resurselor umane

Analiza IMM-urilor în funcţie de num ărul mediu de zile lucr ătoare pe salariat

destinate trainingului în ultimul an evidenţiază următoarele: - 60,88% dintre organizaţii nu au avut în vedere activit ăţi de preg ătire a resurselor

umane ; - 24,88% din companii au dedicat personalului între 1 şi 5 zile zile de instruire ; - 7,20% dintre firme au alocat în medie 6-10 zile ; - 7,04% din întreprinderi au indicat peste 10 zile training/angajat .

Iese în evidenţă faptul că peste 3/5 din IMM-uri nu au investit în trainingul angajaţilor,

situaţie relativ negativă, explicabilă în primul rând prin faptul că majoritatea firmelor trec printr-o perioadă dificilă, datorită crizei economice profunde cu care se confruntă România şi alte ţări ale lumii.

60.88%

24.88%

7.20% 7.04%

-5%

5%

15%

25%

35%

45%

55%

65%

75%

nici una1-5 zile6 - 10 zile peste 10 zile

Structura IMM-urilor în func ţie de num ărul mediu de zile lucr ătoare pe salariat

dedicate trainingului



Gruparea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare scoate în evidenţă următoarele abateri mai mari de la media eşantionului: - ponderea unităţilor economice în care nu se derulează programe de training este mai

amplă în Centru (70,63%) şi mai redusă în regiunea Nord Est (45,45%); - regiunea Sud Vest se remarcă prin proporţia cea mai mare a firmelor în care sunt

alocate pregătirii angajaţilor 6-10 zile pe an (14,37%); - în regiunea Sud Est se înregistrează cel mai ridicat procent al companiilor care dedică

anual activităţilor de instruire peste 10 zile/salariat (13,51%).

Numărul mediu de zile lucr ătoare pe salariat dedicate trainingului

in regiunea Nord Vest

Nr.

Numărul mediu de zile lucr ătoare dedicate trainingului în IMM-uri


Nord Vest

1. nici una 67,74% 2. 1- 5 zile 17,74% 3. 6-10 zile 4,84% 4. peste 10 zile 9,68%

Încadrarea organizaţiilor pe domenii de activitate reliefează următoarele: În ceea ce priveşte firmele care nu desfăşoară activităţi de instruire, ponderea cea mai mare se înregistrează la companiile din domeniul transporturilor (74,23%), iar cea mai redusă la agenţii economici din servicii (50,71%). IMM-urile din industrie au consemnat cel mai mare procent al agenţilor economici în care se alocă pregătirii profesionale 1-5 zile/salariat (31,90%), iar organizaţiile din servicii deţin proporţii mai ridicate ale întreprinderilor cu un număr mediu de 6-10 zile sau peste 10 zile pe an dedicate trainingului salariaţilor (12,14%, respectiv 11,79%). Informaţii suplimentare sunt cuprinse în tabel.

Corela ţia dintre domeniul de activitate al firmelor şi num ărul mediu de zile lucr ătoare pe salariat dedicate trainingului

Nr.

Numărul mediu de zile lucr ătoare dedicate training-ului în IMM-uri IndustrieConstruc ţiiComer ţ TransporturiTurism Servicii

1. nici una 55,17% 56,79% 71,53% 74,23% 65,15% 50,71% 2. 1-5 zile 31,90% 30,86% 19,71% 17,53% 24,24% 25,36% 3. 6-10 zile 8,19% 6,17% 4,38% 2,06% 3,03% 12,14% 4. peste 10 zile 4,74% 6,17% 4,38% 6,19% 7,58% 11,79% 9.5. Suportul financiar al trainingului salaria ţilor

Rezultatele sondajului reliefează că procentul mediu alocat trainingului din cifra de afaceri este de 3,61% pe firm ă, relevând că întreprinderile mici şi mijlocii româneşti fac eforturi în vederea perfecţionării resurselor umane, ce demonstrează că o parte dintre întreprinzători conştientizează importanţa instruirii personalului, care a devenit o necesitate, un lucru obligatoriu în vederea dezvoltării sustenabile a activităţilor.

Încadrarea firmelor în funcţie de vârst ă, dimensiune, form ă juridic ă şi domeniu de activitate evidenţiază că procentul mediu din cifra de afaceri dedicat instruirii personalului înregistrează o mărime mai ridicată în rândul companiilor de 5-10 ani vechime (4,35%), întreprinderilor mijlocii (10,59%), SA-urilor (6,43%) şi organizaţiilor din industrie (5,65%). Detalii în figurile de mai jos.



4%4,35%

2,10%

3,28%

0%

1%

1%

2%

2%

3%

3%

4%

4%

5%

0 - 5 ani 5 - 10 ani 10 - 15 ani pes te 15 ani

Diferen ţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angaja ţilor în func ţie de vârsta IMM-urilor

2,15%

4,10%

10,59%

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%

microîntreprinderi firme mici întreprinderimijlocii

Diferen ţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angaja ţilor în func ţie de m ărimea firmelor

6,43%

3,43%

5,30%

0,00%

1,00%

2,00%

3,00%

4,00%

5,00%

6,00%

7,00%

S A S R L Alte forme deorganizare

Diferen ţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angaja ţilor

în func ţie de forma de organizare a IMM-urilor



5,65%

2,72% 2,70%

1,16% 1,20%

3,97%

0,00%

1,00%

2,00%

3,00%

4,00%

5,00%

6,00%

Indus trie C ons trucții C omerț T rans port T uris m S ervicii

Diferen ţierea procentului mediu din cifra de afaceri alocat trainingului angaja ţilor în func ţie de domeniul de activitate al firmelor

9.6. Ponderea angaja ţilor care au beneficiat de training

Analiza IMM-urilor din punctul de vedere al procentului angajaţilor care au beneficiat pe parcursul anilor de training evidenţiază că 43,72% dintre întreprinderile care au facut obiectul investiga ţiei nu au derulat activit ăţi de formare organizat ă a for ţei de munc ă în 25,97% din firme au fost instruite peste jum ătate din persoane , în 13,77% din companii a fost pregătit 25-50% din personal, în 9,42% din organizaţii au urmat programe de training între 0 şi 10% dintre salariaţi, iar în 7,13% din unităţi economice au trecut prin procese cu caracter formativ şi de perfecţionare profesională între 10 şi 25% din resursele umane. Având în vedere şi faptul că pe întreg eşantionul procentul mediu al salaria ţilor care au beneficiat de training este de 32% , se poate aprecia că în general IMM-urile din România acordă o atenţie moderată perfecţionării personalului.

9,42%7,13%

13,77%

25,97%

43,72%

0%între 0 şi 10 %între 10 şi 25 %între 25 şi 50 %peste 50 %

Procentul salaria ţilor care au beneficiat de training



Examinând IMM-urile după regiunile de dezvoltare din care fac parte remarcăm în principal următoarele: - IMM-urile din Nord Est consemnează ponderi mai mari de firme în care au beneficiat

de training 0-10% şi 10-25% din personal (21,97% şi respectiv 13,64%); - firmele din Vest înregistrează cel mai amplu procent al unităţilor economice care au

trecut prin procese cu caracter formativ şi de perfecţionare profesională peste jumătate din resursele umane (38,18%);

- companiile din regiunea Nord Vest deţin o frecvenţă mai mare a organizaţiilor care nu au derulat activităţi de pregătire organizată a salariaţilor (67,53%);

- agenţii economici din regiunea Sud Vest ies în evidenţă prin procentul mai scăzut al întreprinderilor care nu au instruit niciun angajat (16%) şi prin ponderea superioară a firmelor care au pregătit 25-50% dintre persoane (33%).

Procentul angaja ţilor care au beneficiat de training în regiunea Nord Vest

Nr. crt. Procentul salaria ților care

au beneficiat de training


Nord Vest

1. 0% 67,53% 2. 0 -10 % 3,90% 3. 10-25 % 1,30% 4. 25-50 % 9,09% 5. peste 50 % 18,18%

9.7. Procentul persoanelor cu studii superioare în totalul angaja ţilor firmelor mici şi

mijlocii

Examinarea IMM-urilor din punctul de vedere al ponderii angaja ţilor cu studii superioare relevă următoarele: 26,87% din firme consemneaz ă între 0 şi 25% de persoane cu studii universitare , 26,36% dintre companii de ţin un procent de 75-100% al angaja ţilor cu facultate , 25,43% dintre întreprinderi au un procentaj de 25-50% al salariaţilor care au terminat o formă superioară de învăţământ, în 14,63% dintre organiza ţii nu lucreaz ă absolven ţi ai înv ăţământului universitar, iar 6,72% din unităţi economice înregistrează o proporţie a licenţiaţilor de 50-75%. Dacă avem în vedere că ponderea medie pe e şantion este de 44,53% , iar procentul persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei ocupate este de peste 21% în România şi de aproximativ 29% în Uniunea Europeană, putem trage concluzia că sectorul IMM-urilor din ţara noastră înregistrează un nivel ridicat de intelectualizare, ce constituie o premisă favorabilă desfăşurării unor activităţi performante şi trecerii la economia bazată pe cunoştinţe. Reprezentarea grafică a acestei situaţii este redată în figura.



14,63%

26,87%

25,43%

6,72%

26,36%0%

0 - 25 %

25 - 50 %

50 - 75 %

75 - 100 %

Ponderea salaria ţilor cu studii superioare

9.8. Propor ţia persoanelor de sex masculin în totalul salaria ţilor din IMM-uri

Luând în considerare ponderea angaja ţilor de sex masculin din IMM-uri, rezultatele sondajului evidenţiază următoarele: 41,67% din companii consemneaz ă un procent de 0-50% , 32% din organizaţii înregistrează o proporţie de 50-100%, în 13,65% din întreprinderi nu activează niciun bărbat, iar 12,68% din firme au numai salariaţi de de gen masculin. De asemenea, procentul mediu al b ărba ţilor pe IMM este 52,25% , constatându-se o distribuţie pe sexe relativ echilibrată, deşi gradul de ocupare a persoanelor de gen masculin la nivel naţional este mai ridicat. Vezi figura.

13,65%

41,67%32,00%

12,68%

0%

0 - 50 %

50 - 100 %

100%

Ponderea b ărbaţilor în totalul angaja ţilor

Gruparea IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare evidenţiază următoarele aspecte relevante: - companiile din Sud Est deţin ponderea cea mai ridicată de IMM-uri care au numai

salariaţi de sex masculin (19,78%), iar unităţile economice din regiunea Nord Vest consemnează o proporţie superioară a firmelor în care nu lucrează niciun bărbat (23,15%);

- IMM-urile din Nord Est înregistrează cel mai mare procentaj al agenţilor economici în care-şi desfăşoară activitatea între 50 şi 100% persoane de gen bărbătesc (38,92%);

- întreprinderile mici şi mijlocii din regiunea Sud Vest se remarcă prin cel mai amplu procent de organizaţii în care 0-50% din resursele umane sunt reprezentate de bărbaţi (48,57%), dar şi prin cea mai redusă pondere de entităţi în care angajaţii sunt numai de sex feminin (5,14%).



Ponderea b ărbaţilor în totalul angaja ţilor

9.9. Frecven ţa angaja ţilor cu experien ţă în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii

În ceea ce priveşte experien ţa angaja ţilor rezultatele anchetei relevă că IMM-urile înregistrază următoarele ponderi ale persoanelor care au o vechime de peste 15 ani în domeniul în care activează: 59,11% dintre companii consemneaz ă un procent de sub 25% , 23,98% din agenţii economici deţin o proporţie de 25-50%, 11,06% dintre companii au peste 75%, iar 5,86% din organiza ţii au indicat un procentaj de 50-75% . Având în vedere că procentul mediu la nivelul e şantionului este de 26,63% şi că aproape 3/5 din firme au la dispoziţie mai puţin de un sfert de salariaţi cu experienţă îndelungată în sfera în care îşi desfăşoară activitatea, se poate conclude că frecvenţa resurselor umane cu un grad ridicat de specializare este relativ redusă în cadrul sectorului de IMM-uri din România. Detalii în figura.

59,11%23,98%

5,86%11,06%

0 - 25 %

25 - 50 %

50 - 75 %

peste 75%

Ponderea angaja ţilor din IMM-uri cu peste 15 ani de experien ţă în domeniul

în care activeaz ă

Luând în considerare vârsta, apartenen ţa regional ă, dimensiunea, forma juridic ă şi ramura de activitate a IMM-urilor se constată că procentul mediu al angaja ţilor care au vechime îndelungată în domeniu consemnează frecvenţe mai ample în rândul companiilor care au mai mult de 15 ani (33,62%), organizaţiilor din regiunea de Nord Est (32,89%), firmelor mijlocii (28,65%), SA-urilor (44,96%) şi întreprinderilor din construcţii (35,46

Nr. crt. Ponderea b ărba ţilor în totalul angaja ţilor IMM-urile grupate pe regiuni de dezvoltare:

Nord Vest

1. 0 % 23,15% 3. 0 – 50 % 47,22% 4. 50 – 100 % 19,44% 5. 100 % 10,19%



32,89% 32,47%

26,00% 26,03%

20,45%22,71%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

Ponderea medie a salaria ţilor cu vechime mai mare de 15 ani în func ţie de apartenen ţa

regional ă Capitolul 10

INOVAREA ŞI INFORMATIZAREA ÎN IMM-URI

10.1. Activit ăţi de inovare

În vederea formării unei imagini de ansamblu cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii din România, cunoaşterea naturii activit ăţilor inova ţionale desfăşurate în cadrul acestora prezintă o însemnătate deosebită. Cercetarea efectuată a relevat că eforturile de inovare din IMM-uri s-au concentrat cu precădere spre noile produse (29,90%), noile tehnologii (20,54%) , abord ările manageriale şi de marketing noi (14,01%), modernizarea sistemului informatic (10,24%) şi pregătirea resurselor umane (9,09%). De asemenea, evidenţiem procentul relativ ridicat al firmelor în care a fost indicată absen ţa abord ărilor inovatoare (36,63%) , ceea ce demonstrează că întreprinzătorii români nu consideră inovarea o prioritate, în contextul crizei economice.

36.63%

29.90%

20.54%

14.01%

10.24%

9.09%

0.00% 20.00% 40.00%

resursele umane

sistemul informatic

noile abordar ărimanageriale şi de

marketing

noile tehnologii

noile produse

nu este cazul



Natura activit ăţilor inova ţionale în cadrul IMM-urilor Luând în considerare apartenen ţa teritorial ă a firmelor mici şi mijlocii ,

remarcăm următoarele: focalizarea asupra noilor produse este mai intensă la firmele din Sud (36,93%). IMM-urile care şi-au orientat eforturile inovative spre noile tehnologii şi spre modernizarea sistemului informatic sunt mai frecvente în regiunea Nord Est (31,72%, respectiv 19,38%). Firmele care nu inovează sunt mai numeroase în regiunea Centru (64,14%) şi mai puţin frecvente în Sud (14,94%).

Obiectul inov ării IMM-urilor în regiunea Nord Vest

Nr. Eforturile de inovare s-au

concentrat spre dezvoltarea


Nord Vest

1. noilor produse 21,09% 2. noilor tehnologii 12,50%

3. no ilor abord ări manageriale şi de marketing 9,38%

4. modernizarea sistemului informatic 8,59%

5. preg ătirea resurselor umane 2,34% 6. nu este cazul 48,44%

Examinarea activităţilor inovaţionale din IMM-uri pe ramuri de activitate relevă

următoarele: noile produse sunt cel mai frecvent întâlnite la întreprinderile din sectorul industrial (42,15%), care fac şi eforturi mai consistente în vederea introducerii de noi tehnologii (38,31%); abordările manageriale/de marketing moderne sunt consemnate în proporţii mai mari în sectorul serviciilor (19,37%); focalizarea asupra pregătirii resurselor umane este mai accentuată în construcţii (13,19%), iar absenţa inovării este cel mai des întâlnită în rândul companiilor din turism (57,14%).

Diferen ţierea obiectului inov ării în IMM-uri în func ţie de

ramura de activitate

Nr. crt.

Eforturile de inovare s-au

concentrat spre

dezvoltarea



7. noilor produse 42,15% 34,07% 25,37% 24,37% 14,29% 28,25% 8. noilor tehnologii 38,31% 37,36% 11,95% 13,45% 3,90% 19,05%

9. noilor abord ări

manageriale şi de marketing

13,03% 13,19% 12,37% 10,08% 14,29% 19,37%

10. modernizarea

sistemului informatic

8,43% 12,09% 8,81% 5,88% 9,09% 17,14%

11. preg ătirea resurse lor umane 10,34% 13,19% 5,24% 8,40% 6,49% 12,70%

12. nu este cazul 24,52% 20,88% 47,80% 40,34% 57,14% 32,70%



10.2. Investi ţii în inovare

Analiza IMM-urilor din punctul de vedere al procentului din investi ţii dedicat inov ării în produse, procese sau organizare , relevă faptul că în cea mai mare parte dintre întreprinderile supuse investiga ţiei (46,58%) nu s-a acordat aten ţie activit ăţilor inovative . Urmează firmele în care au fost destinate inovării între 0-5%, 5-10% şi 10-20% din sumele investite (cu ponderi de 19,53%, 13,60%, respectiv 8,56%), companiile în care s-a investit între 20 şi 50% (7,21%), iar pe ultimul loc se situează agenţii economici în cadrul cărora s-a alocat inov ării peste jum ătate din fondul de investi ţii (cu o pondere de 4,51% în totalul IMM-urilor) . Se observă că în aproape jumătate din IMM-uri nu se efectuează investiţii cu caracter inovativ, care fac practic diferenţa între firme, generând avantaj competitiv.

46.58%

19.53%

13.60%

8.56%7.21% 4.51%

0%

0-5%

5-10%

10-20%

20-50%

Peste 50%

Repartizarea IMM-urilor în func ţie de intensitatea investi ţiilor în inovarea produselor, proceselor sau organiz ării

Examinarea intensităţii inovării în cadrul IMM-urilor, dup ă regiunile de dezvoltare din care

acestea fac parte, reliefează următoarele aspecte mai importante: - procentajele IMM-urilor care nu au investit în inovare sunt mai ridicate în regiunea

Centru (66,19%); - firmele care înregistrează ponderi investiţionale de 5-10% sunt mai numeroase în Sud

Vest (20,77%); - regiunea Sud se remarcă prin cel mai ridicat procent de întreprinderi care alocă

inovării între 0-5% şi peste 50% din fondul de investiţii (33,89%, respectiv 7,22%); - regiunea Vest iese în evidenţă prin ponderea ridicată de companii care au investit în

proporţie de 20-50% în inovare (10,20%).

Diferen ţierea investi ţiilor dedicate IMM-urilor din regiunea Nord Vest

Nr. Ponderea din

investi ţii dedicat ă inov ării


Nord Vest

1. 0% 60,38% 2. 0-5% 11,32% 3. 5-10% 8,49% 4. 10-20% 4,72% 5. 20-50% 9,43% 6. Peste 50% 5,66%



Dacă încadrăm IMM-urile pe ramuri de activitate economic ă, observăm următoarele: - companiile care au dedicat peste 50% din fondul de investiţii inovării înregistrează un

procent mai mare în industrie (7,73%) şi o proporţie mai scăzută în comerţ (2,07%); - în ceea ce priveşte IMM-urile care nu au alocat în ultimul an nici un procent din

investiţii pentru activităţi inovative, cea mai mare pondere este deţinută de firmele din domeniul transporturilor (63,24%), iar cea mai redusă de către companiile din industrie (33,48%);

- organizaţiile din turism consemnează un procentaj mai mare de agenţi economici care investesc în inovare 0-5% (25,24%) şi proporţii mai reduse de IMM-uri care dedică inovării 5-10% şi 20-50% din investiţii (4,85%, respectiv 4,85%).

Diferen ţierea investi ţiilor în inovare ale IMM-urilor grupate pe ramuri d e activitate

Nr.

Ponderea din investi ţii dedicat ă inov ării


Industrie Construc ţii Comer ţ Turism Transporturi Servicii

1. 0% 33,48% 41,67% 56,09% 51,46% 63,24% 43,55% 2. 0-5% 22,32% 26,19% 15,17% 25,24% 14,71% 17,07% 3. 0-10% 15,02% 13,10% 12,18% 4,85% 10,29% 16,38% 4. 10-20% 12,02% 10,71% 8,97% 6,80% 1,47% 6,97% 5. 20-50% 9,44% 5,95% 5,52% 4,85% 7,35% 9,06% 6. Peste 50% 7,73% 2,38% 2,07% 6,80% 2,94% 6,97%

10.3. Înnoirea produselor şi serviciilor

Luând în considerare ponderea din cifra de afaceri a IMM-urilor, realiza tă din produsele şi/sau serviciile noi sau reînnoite introduse în ult imul an , se observă că: 16,50% din întreprinderi deţin un procent de 0-5%; 13,25% din IMM-uri înregistrează o pondere de 5-10%, 12,11% din firme consemnează un procent de 10-20% şi 8,40% dintre companii deţin un procentaj de 20-50%. Numai în 4,24% din IMM-uri, cifra de afaceri este provenit ă în propor ţie de peste 50% din înnoirea/reînnoirea produselor/ serviciilor. Trebuie remarcat procentul important – 45,50% – de agenţi economici care nu au f ăcut eforturi de înnoire în 2009. Având în vedere aceste aspecte, se poate concluziona că procesele de înnoire sau reînnoire a produselor şi serviciilor sunt relativ frecvente în aproximativ 5 5% din IMM-urile din România.

45.50%

16.50%

13.25%

12.11%

8.40% 4.24% 0%0-5%5-10%10-20%20-50%Peste 50%

Intensitatea înnoirii produselor în IMM-uri



Având în vedere apartenen ţa regional ă a IMM-urilor , observăm în principal că întreprinderile care nu au înnoit/reînnoit în ultimul an produsele/ serviciile înregistrează ponderea cea mai ridicată în regiunea Centru (68,35%) şi cea mai scăzută în regiunea Nord Est (27,49%), iar firmele a căror cifră de afaceri provine în proporţie de peste 50% din noile produse/servicii oferite deţin un procentaj mai mare în regiunea Vest (9,78%) şi mai redus în Sud Vest (2,21%).

Diferen ţierea înnoirii produselor în cadrul IMM-urilor


Nr.

Ponderea în cifra de afaceri a produ selor sau serviciilor noi/reînnoite


Nord Vest

1. 0% 58,49% 2. 0-5% 7,55% 3. 5-10% 8,49% 4. 10-20% 13,21% 5. 20-50% 8,49% 6. Peste 50% 3,77%

Încadrarea IMM-urilor pe ramuri de activitate evidenţiază următoarele: în ceea ce priveşte organizaţiile unde nu există preocupări pentru introducerea în fabricaţie şi/sau comercializarea de noi produse, ponderea cea mai ridicată se înregistrează în transporturi (62,69%) şi proporţia cea mai mică este întâlnită în sectorul industrial (31,90%). Dacă luăm în considerare firmele a căror cifră de afaceri provine în procent de peste 50% din produse/servicii noi, cea mai mare pondere este deţinută de companiile din servicii (8,16%), iar cea mai mică proporţie se consemnează la IMM-urile din comerţ (2,30%)

Diferen ţierea înnoirii produselor în IMM-uri în func ţie de ramura de activitate

Nr.

Ponderea în cifra de afaceri a produselor sau serviciilor

noi/reînnoite


IndustrieConstruc ţiiComer ţ Turism TransporturiServicii

1. 0% 31,90% 42,17% 51,26% 53,40% 62,69% 43,26% 2. 0-5% 20,69% 20,48% 14,94% 17,48% 13,43% 13,12% 3. 5-10% 14,22% 15,66% 14,48% 8,74% 4,48% 14,89% 4. 10-20% 15,95% 12,05% 10,80% 7,77% 10,45% 10,28% 5. 20-50% 11,64% 7,23% 6,21% 9,71% 5,97% 10,28% 6. Peste 50% 5,60% 2,41% 2,30% 2,91% 2,99% 8,16%

10.4. Utilizarea tehnologiei informatice în firmele mici şi mijlocii

Analiza IMM-urilor din punct de vedere al utilizării tehnologiei informatice relevă următoarele aspecte: 81,55% dintre firme au în dotare computere, în 78,5 9% din întreprinderi se acceseaz ă Internetul, în 74,81% dintre organiza ţii este folosit e-mail-ul , 33,33% deţin site-ul propriu, 15,49% din companii dispun de Intranet şi în 11,78% dintre unităţile economice se recurge la tranzacţii on-line. De asemenea, în 7% dintre întreprinderi nu există facilităţi IT. Rezultatele anchetei evidenţiază că din punctul de vedere al utilizării tehnologiei informatice IMM-urile româneşti se apropie de firmele mici şi mijlocii din Uniunea Europeană.



0,88%

7,00%11,78%

15,49%

33,33%

74,81%78,59% 81,55%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

Alte

le

Nic

i una

din

cel

ede

mai

sus

Vân

zăril

e/ac

hiziţii

leon

-line

Intr

anet

Site

-ul p

ropr

iu

E-m

ail

Inte

rnet

Com

pute

re

Structura componentelor IT utilizate în IMM-uri

Dacă grupăm IMM-urile în func ţie de amplasarea regional ă, se observă

următoarele diferenţe mai mari faţă de media eşantionului: - companiile din regiunea Nord Est înregistrează cele mai ridicate proporţii ale

întreprinderilor dotate cu computere (88,99%), iar IMM-urile din regiunea Sud ies în evidenţă prin numărul mai mic de firme care sunt dotate cu computere (71,78%),

- firmele din Vest utilizează în proporţie mai mare e-mailul (86,54%), Internetul (91,35%) şi vânzări/achiziţii on-line (23,08%);

- întreprinderile mici şi mijlocii din regiunea Sud se remarcă prin ponderea mai scăzută de unităţi economice care au site propriu (14,94%), iar organizaţiile din Nord Vest ies în evidenţă prin proporţia mai mare de firme care au această componentă IT (58,59%).

.

Utiliz ărea tehnologiei informatice în cadrul IMM-urilor din regiunea Nord Vest

În funcţie de domeniul de activitate al IMM-urilor , evidenţiem următoarele

diferenţe semnificative faţă de media de ansamblu a firmelor investigate:

Nr.

Tehnologia informatic ă în cadrul firmelor


Nord Vest

1. Computere 83,59% 2. E-mail 78,91% 3. Internet 79,69% 4. Intranet 7,81% 5. Site propriu al firmei 58,59%

6. Vânzări/achizi ţii on-line 21,09%

7. Nu se utilizeaz ă IT 14,06%



- IMM-urile care activează în turism consemnează cele mai reduse proporţii de întreprinderi care sunt dotate cu computere (73,11%), utilizează e-mail-ul (61,34%), Internetul/Intranetul (68,07%, 1,68%) şi ca atare deţin cel mai mare procent de firme în care nu se utilizează tehnologia informatică (18,49%);

- companiile din servicii se remarcă prin ponderi mai mari de unităţi economice în care se accesează e-mailul (85,08%), Intranetul (10,79%) şi Internetul (88,89%) sau care au în dotare computere (90,79%);

- firmele din sectorul turismului se evidenţiază prin cele mai reduse ponderi de IMM-uri care deţin site propriu (23,53%).

Diferen ţierea utiliz ării tehnologiei informatice în cadrul IMM-urilor în func ţie de sectorul de

activitate

10.5. Utilizarea Internetului/Intranetului în cadr ul IMM-urilor

Având în vedere scopul utiliz ării Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor, ancheta scoate în evidenţă faptul că în 70,51% din firme se urmăreşte comunicarea cu furnizorii sau clien ţii , în 61,55% dintre companii se vizează ob ţinerea informa ţiilor despre mediul de afaceri , în 38,79% dintre organizaţii se are în vedere facilitarea comunic ării în cadrul acestora , iar în 33,94% din unităţile economice se efectuează tranzacţii sau plăţi electronice.

1.62%

33.94%38.79%

61.55%

70.51%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%alt răspuns

tranzacţii, contracte, plăţi

facilitarea comunicării în cadrulfirmei

obţinerea de informaţii despremediul de afaceri

comunicarea cu furnizorii sauclienţii

Scopul utiliz ării Internetului/Intranetului în cadrul IMM-urilor

Nr. Tehnologia

informatic ă în cadrul

firmelor


Industrie Constructii CComer ţ Turism Transporturi Servicii

1. Computere 84,67% 89,01% 75,05% 73,11% 77,92% 90,79% 2. E-mail 80,84% 76,92% 67,92% 61,34% 77,92% 85,08% 3. Internet 78,93% 76,92% 74,63% 68,07% 80,52% 88,89% 4. Intranet 9,96% 6,59% 4,40% 1,68% 7,79% 10,79% 5. Site propriu al firmei 33,33% 31,87% 25,37% 23,53% 51,95% 47,94%

6. Vânzări/achizi ţii on -line 13,41% 9,89% 13,21% 13,45% 15,58% 23,17%

7. Nu se utilizeaz ă IT 11,11% 5,49% 18,03% 18,49% 14,29% 4,76%



Grupând firmele pe regiuni de dezvoltare observăm că: IMM-urile din regiunea Vest înregistrează cea mai ridicată pondere a întreprinderilor în care se utilizează Internetul/Intranetul pentru comunicarea cu furnizorii sau clienţii (86,54%) şi realizarea de tranzacţii electronice (45,19%). IMM-urile din regiunea Sud Vest deţin cel mai mare procent de unităţi economice în care se are în vedere mai frecvent comunicarea în interiorul firmei (50,26%), iar firmele din Nord Est vizează în principal informarea cu privire la mediul de afaceri (74,01%).

Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM- urilor


Analiza companiilor în func ţie de ramura de activitate evidenţiază următoarele aspecte

semnificative: - firmele din servicii deţin cele mai ridicate procente de IMM-uri în cadrul cărora se

urmăreşte facilitarea comunicării cu furnizorii/clienţii (80,95%) sau în cadrul firmei (54,29%) şi informarea cu privire la mediul de afaceri (70,79%);

- unităţile economice care activează în transporturi înregistrează proporţii mai reduse de întreprinderi în care se utilizează Internetul/Intranetul pentru a facilita comunicarea cu clienţii/furnizorii (60,50%) sau în cadrul firmei (28,57%) şi pentru a obţine informaţii referitoare la mediul de afaceri (56,30%);

- agenţii economici din sectorul construcţii deţin cea mai mare pondere a companiilor în care se fac tranzacţii şi plăţi electronice (43,96%).

Utilizarea Internetului/Intranetului în cadrul IMM- urilor în func ţie de domeniul de activitate

Nr.

Scopul utiliz ării Internetului/ Intranetului


Nord Vest

1. Comunicarea cu furnizorii sau clien ţii 69,53%

2. Facilitarea comunic ării î n cadrul firmei 38,28%

3. Obţinerea de informa ţii despre mediul de afaceri

60,94%

4. Tranzac ţii sau pl ăţi electronice

33,59%

Nr. Scopul utiliz ării

Internetului/Intranetului



1. Comunicarea cu furnizorii sau clien ţii

75,48% 73,63% 65,20% 60,50% 67,53% 80,95%

2. Facilitarea comunic ării în cadrul firmei

41,76% 32,97% 31,45% 28,57% 37,66% 54,29%

3. Obţinerea de informa ţii despre mediul de afaceri

60,15% 68,13% 56,39% 56,30% 59,74% 70,79%

4. Tranzac ţii sau pl ăţi electronice

40,61% 43,96% 27,04% 27,73% 27,27% 42,22%

5. Alt r ăspuns 1,15% 3,30% 1,26% 1,68% 1,30% 1,90%



PARTEA A II-A

CARACTERIZAREA

ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR

PE BAZA SITUA ŢIILOR BILAN ŢIERE ANUALE





În continuare, analiza activităţii firmelor se va efectua dezvoltând informaţiile celor

663.849 firme care au depus şi le-au fost omologate situaţiile financiare pentru anul fiscal 2008. Caracterizarea activităţii se va efectua: din punct de vedere al densităţii în teritoriu, după mărime – în funcţie de numărul de salariaţi, după tipul activităţii, după forma juridică de proprietate precum şi în funcţie de nivelul performanţelor economico-financiare.

Capitolul 1 DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ A ÎNTREPRINDERILOR 1.1. Numărul şi densitatea întreprinderilor pe jude ţe Pentru început se va realiza o caracterizare a distribuţiei teritoriale a tuturor celor 663.849

firme, indiferent de mărime. Datele indică o puternică diversificare în teritoriu. Astfel, se remarcă Bucureşti ca o zonă atipică, de mare concentrare cu 141.456 de firme (21,31% din total), urmat la distanţă de Cluj (33.115 reprezentând 5%), Constanţa (27.540 firme ce deţin 4,15%), Timiş (28.763 - 4,33%) şi Braşov cu 3,79%. Aceste cinci diviziuni teritoriale deţin cumulat aproape 39% din totalul firmelor. La polul opus, cu un număr redus de firme se plasează: Giurgiu cu 4.847 unităţi (0,73%), Ialomiţa cu 4.925 firme (0,74%), Covasna cu 5.610 (0,85%) şi Călăraşi cu 5.662 firme (0,85%). Media numărului de firme pe un judeţ este de 16.190 unităţi, în creştere cu 10% faţă de anul anterior, dar amplitudinea indică o împrăştiere ridicată (A = 141.456 - 4.847 = 136.609 întreprinderi), deci o omogenitate scăzută între judeţe.

Această situaţie este şi o expresie a mediului de afaceri puternic diferenţiat în teritoriul naţional şi pune în evidenţă situaţia specială a Bucureştiului.

Datorită dimensiunii diferite a judeţelor, pentru creşterea gradului de comparabilitate, se determină indicatorul „număr de întreprinderi la 1000 locuitori” [(Total întreprinderi/locuitori)x1000], indicator ce exprimă intensitatea prezenţei firmelor în fiecare judeţ, ca expresie a atractivităţii mediului de afaceri. Numărul de locuitori este cel determinat la data de 1 iulie 2008. După acest indicator pe primele locuri se situează Bucureşti (72,8‰), Cluj (47,9‰), Braşov (42,2‰), Timiş (42,6‰), iar pe ultimele patru locuri: Vaslui (13,4‰), Botoşani (11,8‰), Teleorman (14,3‰)2.

Densitatea este puternic diferenţiată şi poate fi considerată o expresie a mediului de afaceri mai mult sau mai puţin favorabil manifestării spiritului intreprenorial al populaţiei. În afara celor 663.849 de agenţi economici activi, au depus situaţii financiare şi un număr de 1.114 mari contribuabili. Detalii în .3

2Pentru creşterea expresivităţii exprimarea s-a efectuat în promile, deci prin înmulţire cu 1000 3 Începând din 2006 operează noi criterii pentru încadrarea marilor contribuabili. Din punct de vedere spaţial aceştia

pot fi consideraţi non-teritoriali, fiind administraţi de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF. Noile reglementări (OMFP 753/2006) stabilesc ca limita de încadrare cifra de afaceri mai mare sau egală cu 70 milioane lei. Mai sunt încadraţi la aceasta categorie: BNR, societăţile de investiţii financiare, societăţi comerciale ce organizează jocuri de noroc de tip Cazino.



Densitatea jude ţeană a firmelor

(firme la 1000 loc) 1.2. Reparti ţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare Regiunile de dezvoltare, ca zone tipologice de evoluţie economică se diferenţiază şi din

punct de vedere al concentrării întreprinderilor. Astfel, regiunea Bucureşti-Ilfov, cu cele 156.583 firme, se detaşează ca densitate maximă (23,59% din numărul total), la extrema cealaltă aflându-se regiunea Sud Vest cu 48.625 (7,32%).

Reparti ţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare

Regiunea Număr firme Procente

1 - Nord Est 72.485 10,92 2 - Sud Est 76.624 11,54 3 - Sud 70.417 10,61 4 - Sud Vest 48.625 7,32 5 - Vest 62.502 9,42 6 - Nord Vest 94.564 14,24 7 - Centru 82.049 12,36 8 - Bucureşti - Ilfov 156.583 23,59 Total 663.849 100,00



Structura regional ă a firmelor este prezentat ă mai jos

Structura firmelor pe regiuni de dezvoltare Pentru a creşte gradul de comparabilitate şi a estompa diferenţele regionale din punct de vedere

demografic, utilizăm indicatorul „număr firme la 1000 locuitori” ca măsură a intensităţii intreprenoriale. Regiunea Bucureşti-Ilfov (69,7 firme la 1000 locuitori) este urmată la distanţă mare de Nord Vest (32,5 firme la 1000 locuitori). Pe ultimul loc se plasează Nord Est (18,07 firme la 1000 locuitori), reprezentând doar 60% din valoarea mediei naţionale (30,9 firme la 1000 locuitori), în timp ce densitatea din regiunea Bucureşti-Ilfov este de 2,25 ori mai ridicată decât această medie. Este şi aceasta o expresie a discrepanţelor economice dintre regiunile ţării. În figura se prezintă valorile regionale ale indicatorului „intensitate intreprenorială”.



Firme la 1000 locuitori pe regiuni de dezvoltare

1.3. Reparti ţia întreprinderilor pe regiuni de dezvoltare şi clase de m ărime

Distribu ţia structurii întreprinderilor cu peste 250 de sala ria ţi pe regiuni de dezvoltare



Firme pe clase de mărime regiunea Nord Vest

Nr. crt.

Regiunea de dezvoltare

Grupe dup ă num ărul de salaria ţi Total Ponderea microîntrep. în total firme

(%)

0-9 10-49 50-249 Peste 250

0 1 2 3 4 5 6 7 6 Nord Vest 86.034 7.185 1.203 142 94.564 90,98 9 Total 602.700 49.552 9.738 1.859 663.849 90,79

Din totalul celor 663.849 de întreprinderi active, un număr de 649.188,

reprezentând 97,8%, realizează o cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro şi numai 14.661 firme au o cifră de afaceri mai mare de acest plafon. Din întreprinderile cu cifra de afaceri de până la 2 mil. euro, 92,5% sunt microîntreprinderi, având până la 10 salariaţi, iar 99,9% sunt IMM-uri. Este un argument suplimentar pentru a dezvolta prin analiză datele bilanţiere ale IMM-urilor.

Capitolul 2

DISTRIBUŢIA IMM-URILOR

PE JUDEŢE, REGIUNI, RAMURI ECONOMICE ŞI CLASE DE MĂRIME

Din totalul firmelor active care au depus situaţiile financiare la finele exerciţiului financiar

(663.849), se încadrează în categoria IMM-urilor un număr de 661.990, reprezentând 99,7% din totalul firmelor. În continuare analiza IMM-urilor se va efectua numai după încadrarea conform numărului de salariaţi, întrucât forţa economică încă redusă – după cifra de afaceri, ar încadra aproximativ 97,8% din firme în categoria I – sub 2 milioane euro, 92,5% dintre firme au numărul de salariaţi mai mic decât 10 şi o cifră de afaceri de sub 2 milioane euro. Prelucrarea datelor bilanţiere pentru anul 2008 a condus la gruparea combinată după cele două caracteristici, care a fost relevată în tabelul de mai jos.

Categoria întreprinderii

Numărul mediu de salaria ţi

Cifra de afaceri Active totale

Mijlocie < 250 < 50 milioane euro < 43 milioane euro Mică < 50 < 10 milioane euro < 43 milioane euro Micro <10 < 2 milioane euro < 2 milioane euro

În România, în conformitate cu Ordonanţa nr. 27 din 26/01/2006 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, încadrarea se face potrivit Recomandării 361/2003/CE. Prezenta analiză se va centra pe încadrarea IMM-urilor numai după criteriul numărului de salariaţi.



2.1. Reparti ţia IMM-urilor pe jude ţe şi regiuni Datele pentru anul fiscal 2008 indică o diversitate ridicată în distribuţia teritorială a

întreprinderilor. Din cele 661.900 IMM-uri, Bucureştiul deţine o pondere de 21,33%, urmat de judeţele Cluj (4,99%), Constanţa (4,15%) şi Timiş (4,34%). Pe ultimele locuri se plasează Giurgiu (0,73%), Ialomiţa (0,74%), Covasna (0,85%) şi Călăraşi (0,85%). Detalii în figura

Distribu ţia pe jude ţe a ponderii IMM-urilor

Comparativ cu anul 2001, când numărul de IMM-uri a fost de 404.526, în 2003 s-a înregistrat un

spor de +51.048 firme (112,6%), în 2004 de 95.868 firme (123,7%), în 2005 un plus de 121.792 unităţi, în 2006 un plus de 133.402 întreprinderi, care s-a ridicat la 257.464 în 2008, fapt ce indică un climat economic favorizant afacerilor. În teritoriu se înregistrează însă o diferenţiere puternică în sensul polarizării dezvoltării către anumite zone.

Reparti ţia IMM-urilor din regiunea Nord Vest pe clase de m ărime în 2001 şi 2008

Regiunea şi anul Grupe de întreprinderi dup ă

num ărul de salaria ţi Total 0-9 10-49 50-249

Nord Vest 2001 50.215 4.214 870 55.299 2008 86.034 7.185 1.203 94.422



Detalii asupra ponderilor regionale ale volumului de IMM-uri în totalul naţional în figura.

Structura regional ă a IMM-urilor în 2001 şi 2008 2.2. Densitatea IMM-urilor în teritoriu

Intensitatea intreprenorial ă jude ţeană a IMM-urilor (‰)



În intervalul 2001-2008 s-a înregistrat o creştere a prezenţei IMM-urilor, exprimată prin indicatorul de intensitate, de +70,7%, mai puternică în Bucureşti-Ilfov (+95,5%) şi în regiunea Vest (+78,5%) şi cea mai redusă în Sud Vest (40,2%). Detaliile sunt prezentate în figura de mai jos.

Densitatea regional ă a IMM-urilor

(IMM-uri la 1000 locuitori în 2001 şi 2008)

Coeficien ţii de devansare exprimă decalajele dintre regiuni în ceea ce priveşte

intensitatea intreprenorială. Ei sunt stabiliţi atât faţă de media na ţional ă (coloanele 1 şi 2 – tabelul 2.2 ) cât şi faţă de regiunea cu nivelul cel mai redus (coloanele 3 şi 4 )

Decalaje ale intensit ăţii intreprenoriale

Dacă în 2001 faţă de media naţională a firmelor la 1000 locuitori (18,03‰) plaja valorilor

decalajelor era situată între 68,6% în regiunea Nord Est şi 196,4% în Bucureşti-Ilfov, în 2008 decalajul s-a amplificat: regiunea Nord Est reprezintă 68,2% din media naţională, în timp ce Bucureşti-Ilfov 224,9%. Peste nivelul mediu

Decalajele densităţii teritoriale faţă de minima regională (regiunea Nord Est = 100%, au fost în 2001 de 2,86 ori în Bucureşti-Ilfov – decalajul maxim, care se modifică la 3,55 ori în 2008. Se mai distanţează faţă de minima Nord Est şi regiunile Vest (+66,5%), Nord Vest (+78,3%) şi Centru (+66,7%) – detalii în figura

Regiunea Decalaje (firme la 1000 loc./nive l

mediu na ţional) % Decalaje (nivel regional/ nivel

minim ) % 2001 2008 2001 2008

0 1 2 3 4 Nord Vest 107,8 112,7 157,1 178,3 Nivel mediu naţional 100,00 100,00 145,9 158,2



Decalajele intensit ăţii intreprenoriale (IMM-uri la 1000 locuitori) comp arativ cu minima

regional ă în anii 2001 şi 2008 2.3. Distribu ţia IMM-urilor pe clase de m ărime şi forme juridice de organizare Predominante în cadrul IMM-urilor sunt microfirmele, cu până la 10 salariaţi, firme ce deţin

peste 91% din numărul total, dar numai 33,1% din totalul salariaţilor.

Repartizarea num ărului de salaria ţi pe clase de m ărime a IMM-urilor

Grupe (salaria ţi)

2001 2008 Dinamica nr. De salaria ţi 2008/2001

(%) Numărul salaria ţilor în IMM-uri

Pondere (%) Numărul salaria ţilor

Pondere (%)

1 - 9 459.210 26,64 977.674 33,1 212,9 10 - 49 564.651 32,75 981.063 33,2 173,7 50 - 249 700.072 40,61 998.537 33,7 142,6 Total 1.723.933 100,00 2.957.274 100,0 171,5



2.4. Profilul activit ăţii IMM-urilor conform CAEN Este necesar să facem precizarea că, începând din anul 2008 a devenit operaţională

versiunea de încadrare a activităţilor în conformitate cu CAEN Rev. 2, fapt ce introduce unele elemente de necomparabilitate în alcătuirea seriilor de date pe ramuri.

Din considerente legate de necesarul capitalului pentru înfiinţare, al capitalului de lucru, al organizării şi managementului etc., după anul 1990 întreprinzătorii s-au orientat într-o primă etapă preponderent către înfiinţarea unor firme cu activitate din domeniul comerţului cu amănuntul. Treptat, pe măsura acumulării de capital, a afluxului de capital străin, a avut loc o deplasare treptată a sferelor de interes şi către alte activităţi economice.

Distribu ţia IMM-urilor pe ultimele activit ăţi CAEN

Cod

Activitatea Număr IMM-uri

Pondere %

19 Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului

96 0,01

94 Activităţi asociative diverse 94 0,01 88 Activităţi de asistenţă socială, fără cazare 88 0,01 87 Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială,

cu cazare 76 0,01

39 Activităţi şi servicii de decontaminare 69 0,01 97 Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de

personal casnic 58 0,01

5 Extracţia cărbunelui superior şi inferior 41 0,01 7 Extracţia minereurilor metalifere 37 0,01 99 Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale 25 0 12 Fabricarea produselor din tutun 23 0 6 Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 20 0 98 Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi

servicii destinate consumului propriu 13 0

Total 640 0,08 Aceste schimbări în nomenclatorul obiectului de activitate, chiar relativ reduse ca

pondere deocamdată, indică o sensibilă diversificare a profilului IMM-urilor dinspre activităţile de comerţ, către activităţi de servicii complexe, activităţi industriale, construcţii, informatică, sănătate etc.

Capitolul 3

REZULTATELE ECONOMICE GENERALE ALE IMM-URILOR PE

REGIUNI ŞI TIPURI DE ACTIVITĂŢI CAEN

3.1. Distribu ţia IMM-urilor dup ă volumul cifrei de afaceri Problematica numărului de IMM-uri a fost prezentată în capitolul 2, cu dezvoltarea structurii judeţene şi regionale, a intensităţii intreprenoriale, a profilului de ramură; astfel, în cele ce urmează se va dezvolta problematica rezultatelor activităţii desfăşurate, prin intermediul indicatorului Cifră de Afaceri (C.A.).



Volumul total al cifrei de afaceri realizate de cele 661.990 de IMM-uri se distribuie relativ inegal pe regiunile de dezvoltare şi tipuri de IMM-uri.

Distribu ţia cifrei de afaceri

Regiunea Cifra de afaceri (RON)

Număr de IMM-uri Pondere (%)

Cifra de afaceri medie pe firm ă

(RON) Nord Vest 61.300.000.000 94.422 10,46 649.213

Distribu ţia firmelor pe primele zece activit ăţi CAEN Rev. 2

Activitatea CAEN Rev. 2

Cifra de afaceri

CA (RON) Număr IMM-uri

Pondere (%)

CA medie RON/activitate

Comer ţ cu ridicata cu excep ţia comer ţului cu autovehicule şi motociclete - 46

168.000.000.000 71.802 28,68 2.339.768

Comer ţ cu am ănuntul, cu excep ţia autovehiculelor şi motocicletelor - 47

70.400.000.000 155.729 12,02 452.067

Comer ţ cu ridicata şi cu amănuntul, între ţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor – 45

41.300.000.000 19.500 7,05 2.117.949

Construc ţii de cl ădiri - 41 35.300.000.000 36.917 6,03 956.199 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte –

49 20.300.000.000 36.665 3,47 553.662

Lucr ări speciale de construc ţii – 43 19.700.000.000 31.072 3,36 634.011

Industria alimentar ă – 10 15.700.000.000 10.349 2,68 1.517.055 Lucr ări de geniu civil - 42 14.300.000.000 5.400 2,44 2.648.148 Industria construc ţiilor metalice şi a produselor din metal exclusiv ma şini, utilaje şi instala ţii – 25

12.300.000.000 7.511 2,10 1.637.598

Agricultur ă, vânătoare şi servicii anexe - 1 12.000.000.000 14.746 2,05 813.780

3.2. Rezultate economice generale ale microîntrepri nderilor

Preponderente numeric – 602.700, deţinând 91% din totalul sectorului de IMM-uri, microîntreprinderile au ca obiect de activitate 82 dintre ramurile CAEN, fapt ce indică o diversificare a domeniilor de implicare intreprenorială. Peste 66,4% din microîntreprinderi îşi concentrează activitatea în 10 domenii CAEN, generând peste 76% din volumul total al cifrei de afaceri realizat de totalitatea microîntreprinderilor, contribuind cu peste 2% din volumul cifrei de afaceri al sectorului. S-au inclus activităţile CAEN cu peste 2% în C.A.

Distribuţia pe regiuni de dezvoltare. Informaţiile pun în evidenţă faptul că ponderi

peste 10% în cifra de afaceri a sectorului deţin regiunile Sud Est, Nord Vest şi evident Bucureşti-Ilfov, care se detaşează la distanţă (36,61%).



Distribu ţia regional ă a micro-întreprinderilor şi activit ăţii acestora


Cifra de afaceri (RON)

Număr firme

Structura regional ă a firmelor (%)

Nord Est (1) 14.000.000.000 65.648 8,36 Sud Est (2) 17.300.000.000 69.803 10,33 Sud (3) 15.900.000.000 63.683 9,50 Sud Vest (4) 9.430.000.000 44.512 5,63 Vest (5) 13.200.000.000 56.711 7,88 Nord Vest (6) 19.600.000.000 86.034 11,71 Centru (7) 16.700.000.000 74.007 9,97 Bucure şti -Ilfov (8) 61.300.000.000 142.302 36,61

TOTAL 167.430.000.000 602.700 100,00

Randamentul pe o microfirmă este diferit şi pe regiuni, prin detaşarea regiunii Bucureşti-Ilfov, care devansează prin mărimea acestui indicator de peste 2 ori nivelul înregistrat în regiunea Sud Vest.

Cifra medie de afaceri pe o microîntreprindere în p rofil regional

3.3. Rezultate economice generale ale micilor între prinderi Cele 49.552 de mici întreprinderi active bilanţier în anul 2008, în creştere numerică cu

45% comparativ cu anul 2001 şi-au schimbat şi profilul activităţii şi forţa economică. Din totalul celor 49.552 de mici întreprinderi, cel mai mare număr, 7.280, activează în

comerţul cu amănuntul (CAEN Rev. 2: 47), fiind urmate de 5.629 firme din activitatea 46 –



comerţul cu ridicata, care deţin împreună circa 44% din volumul cifrei de afaceri a sectorului micilor întreprinderi.

Puterea economică a firmelor este redată de indicatorul „cifra de afaceri medie pe firmă”, cu un nivel mediu pe întreg sectorul de 4.041 mii lei, faţă de care se detaşează activităţi precum: producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă, cu 37.037 mii lei, transporturi aeriene (20.669 mii lei), transporturi pe apă (12.581 mii lei), respectiv comerţul cu ridicata (11.263 mii lei).

Indicatori ai micilor întreprinderi din regiunea No rd Vest

Regiunea de dezvoltare Cifra de afaceri (lei) Num ăr firme

Structura cifrei de

afaceri (%)

Cifra de afaceri

medie/firm ă-lei

Nord Vest (6) 23.700.000.000 7.185 11,84 3.298.539 TOTAL 200.230.000.000 49.552 100,00 4.040.806

3.4. Rezultatele economice generale ale întreprinde rilor mijlocii

Acest segment al sectorului IMM-urilor este format din 9.738 întreprinderi, în creştere cu aproximativ 30% comparativ cu anul 2001.

Întreprinderile mijlocii desfăşoară activităţi în 82 de ramuri economice CAEN Rev. 2. Cu ponderi de peste 3% în cifra de afaceri se situează doar 7 activităţi:

• 46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete (25,5% pondere în C.A.),

• 45 - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor (9,8%),

• 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (7,24%), • 41 - Construcţii de clădiri (7%), • 10 - Industria alimentară (4,3%), • 42 - Lucrări de geniu civil (3,5%) şi • 25 - Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (3,2%).

Indicatori ai întreprinderilor mijlocii din regiun ea Nord Vest


Cifra de afaceri – Total (lei)

Număr firme active

Pondere regional ă

(%)

Cifra de afaceri medie pe o

întreprindere mijlocie – lei

Nord Vest (6) 18.000.000.000 1.203 8,25 14.962.594 Total 218.250.000.000 9.738 100,00 22.412.200



Capitolul 4 REZULTATELE ECONOMICE NETE PE TIPURI DE IMM-URI, REGI UNI DE DEZVOLTARE ŞI RAMURI DE ACTIVITATE 4.1. Reparti ţia IMM-urilor dup ă tipul rezultatului economic ob ţinut

Structura IMM-urilor dup ă natura rezultatului

Grupe Profit Pierdere Nul Total 0-9 salaria ţi 39,80 43,48 40,80 44,98 19,60 11,54 100,00 10-49 salaria ţi 71,80 75,53 28,00 24,42 0,18 0,04 100,00 50-249 salaria ţi 77,20 78,63 22,78 21,34 0,12 0,03 100,00 Total 42,5 46,40 39,6 43,09 17,4 10,51 100,00 Anii 2001 2008 2001 2008 2001 2008 X

Reparti ţia IMM-urilor dup ă natura rezultatului net în anul 2008

4.2. Reparti ţia teritorial ă a firmelor profitabile

Ca o consecinţă a mediului de afaceri şi abilităţilor manageriale diferenţiate, se înregistrează în teritoriu şi performanţe economice diferite. În capitolul precedent (Capitolul 3), indicatorul utilizat pentru măsurarea activităţii a fost cifra de afaceri, iar în cel de faţă - profitul - ca o expresie finală a eficienţei derulării afacerilor.

Structura firmelor profitabile pe regiuni şi clase de m ărime în anul 2008

În masa totală a IMM-urilor profiturile regiunii Bucureşti-Ilfov contribuie cu aproape 22,81% devansând regiunea Sud Vest de 3,1 ori.

Categorie IMM Profit Pierdere Nul Total 0-9 salaria ţi 262.078 271.088 69.534 602.700 10-49 salaria ţi 37.428 12.103 21 49.552 50-249 salaria ţi 7.657 2.078 3 9.738 Total 307.163 285.269 69.558 661.990



Structura regional ă a IMM-urilor profitabile

La nivel naţional ponderea firmelor profitabile la categoria microfirme a fost de

43,5%, valoare superioară nivelului din 2001, dar inferioară ponderii înregistrate de firmele mici (75,5%), respectiv mijlocii (78,6%). O altă caracteristică a anului 2008 o reprezintă reducerea ponderii firmelor cu rezultat nul, comparativ cu 2001, dar o uşoară creştere faţă de anul 2006

40.845

28

24.4 22.821.3

39.643.1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi Total IMM-uri

2001

2008

Evolu ţia ponderii întreprinderilor cu pierderi



4.3. Profitul pe regiuni de dezvoltare şi pe clase de mărime a întreprinderilor Diferenţierile de eficienţă se înregistrează nu doar în ceea ce priveşte numărul

şi ponderea firmelor cu profit, ci şi în privinţa masei profitului total şi mediu pe regiuni şi firmă. Analiza se va efectua pe categorii de IMM-uri după numărul de salariaţi.

4.3.1. Profitul microîntreprinderilor grupate pe re giuni

Microîntreprinderile (0-9 salariaţi), în număr total de 661.990, înregistrează profit (43,48%), iar 11,5% dintre ele nu obţin profit, ci rezultat nul sau pierdere.

Rezultatul net al microîntreprinderilor

Rezultat net Număr microîntreprinderi Pondere (%)

Profit 262.078 43,48 Non-profit 340.662 56,52 Total 602.700 100,0

Profitul microîntreprinderilor din regiunea Nord Ve st


Volumul profitului microfirmelor pe

regiuni - lei -

Numărul Microfirmelor

profitabile

Structura regional ă a

masei profitului (%)

Profitul mediu pe o microfirm ă profitabil ă

- lei -

0 1 2 3 4

Nord Vest 1.700.000.000 36.631 10,15 46.409 Total 16.742.000.000 262.078 100,00 63.882

Valorile medii ale profitului pe o microfirm ă în profil regional (mii RON)



4.3.2. Profitul întreprinderilor mici grupate pe re giuni

Micile întreprinderi (10 - 49 salariaţi), la care ponderea celor profitabile este de 75,5%, realizează o masă de profit de 12.581 mil. lei.

Repartizarea micilor întreprinderi dup ă situa ţia rezultatului

Rezultat economic Număr firme Pondere (%) Profit 37.428 75,53 Non – profit 12.124 24,47 Total 49.552 100,00

Profitul micilor întreprinderi din regiunea Nord Ve st


Volumul profitului firmelor mici pe

regiuni (lei)

Numărul firme

lor mici profitabile

Structura regional ă a

masei profitului

(%)

Profitul mediu pe o firm ă mică (lei)

0 1 2 3 4 Nord Vest (6) 1.240.000.000 5.483 9,86 226.154 Total 12.581.000.000 37.428 100,00 336.139

Structura regional ă a firmelor mici profitabile (pondere numeric ă/pondere în profit)



4.3.3. Profitul întreprinderilor mijlocii Întreprinderile mijlocii profitabile (50 - 249 salariaţi) în număr de 7.657 reprezintă

78,6% şi produc un volum de profit de 12.925 mil. lei, ceea ce reprezintă 30,6% din masa profitului IMM-urilor, deşi deţin sub 2,5% din numărul total al IMM-urilor profitabile.

Profitul întreprinderilor mijlocii profitabile


Volumul profitului regional al

Întreprinderilor mijlocii

(lei)

Număr Întreprinder

Mijlocii profitabile

Structura regional ă a profitului

(%)

Profitul mediu pe firm ă

mijlocie (lei)

Nord Vest (6) 817.000.000 977 6,32 836.233 Total 12.925.000.000 7.657 100,00 1.687.998

Structura comparativ ă a întreprinderilor mijlocii după ponderea numeric ă şi ponderea în masa profitului

4.4. Profitabilitatea pe regiuni şi activit ăţi economice pentru ansamblul sectorului de IMM-uri Din totalul celor 661.990 IMM-uri active au înregistrat profit 46,4% dintre acestea, adică

307.163. Pe regiuni de dezvoltare se înregistrează semnificative diferenţieri.

Indicatori ai profitului IMM-urilor din regiunea No rd Vest


Volumul profitului

(lei)

Număr IMM uri profitabile

Structur ă regional ă a

masei profitului (%)

Profit mediu pe firm ă

profitabil ă (lei)

Nord Vest (6) 3.760.000.000 43.091 8,90 87.257 TOTAL 42.250.000.000 307.163 100,00 137.549



4.5. Pierderile economice pe regiuni de dezvoltare şi ramuri de activitate În cele ce urmează vom proceda la analiza detaliată a profilului IMM-urilor care au înregistrat

pierderi în exerciţiul financiar 2008. Totalul numeric al acestor întreprinderi este de 285.269 (+20% comparativ cu 2007 şi +40,2% comparativ cu anul 2006), ceea ce reprezintă aproape 43% din totalul unităţilor active. Volumul total al pierderilor se ridică la 28.421.000 mii lei ceea ce reprezintă circa 67% faţă de masa totală a profitului.

În totalul întreprinderilor cu pierderi 95% sunt microîntreprinderi, 4,3% întreprinderi mici şi 0,7% întreprinderi mijlocii, ponderi apropiate de structura IMM-urilor pe clase de mărime.

De semnalat şi faptul că microîntreprinderile deţin 99,9% din totalul IMM-urilor care au avut la finele exerciţiului financiar un rezultat final nul, deci venituri egale (exact) cu cheltuielile.

.Pierderile financiare nete

Regiunea Total pierderi (lei)

IMM-uri (num ăr)

Pondere (%)

Pierdere medie pe firm ă

(lei) Nord Vest (6) 2.310.000.000 40.588 8,13 56.913 Total 28.421.000.000 285.269 100,00 99.629

Ponderi comparative ale performan ţelor IMM-urilor pe regiuni



După volumul pierderilor pe o întreprindere, cele mai neprofitabile activităţi au fost următoarele:

I. Comerţul cu amănuntul: 128.467 mii lei pierdere pe întreprindere; II. Transporturi terestre: 60.828 mii lei; III. Comerţul cu ridicata: 33.714 mii lei.

Pe ultimele locuri din punctul de vedere al pierderilor medii (pe o întreprindere

cu pierderi) se plasează IMM-urile ce activează în tăbăcirea şi finisarea pieilor (CAEN Rev. 2: 15) cu 1.767 lei, activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi altor activităţi culturale (CAEN Rev. 2: 91) cu 1.756 lei, activităţi de asistenţă socială (CAEN Rev. 2: 88) cu 592 lei/întreprindere.

Capitolul 5

PERFORMANŢELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE IMM-URILOR 5.1. Distribu ţia IMM-urilor pe clase de m ărime dup ă cifra de afaceri

Distribu ţia IMM-urilor din regiunea Nord Vest după nivelul cifrei de afaceri în euro

Regiunea Categoria cifrei de afaceri

Total 1 2 3 4

Nord Vest 92.879 1.363 179 1 94.422 Total 649.041 10.936 1.838 175 661.990

* Cifra de afaceri pe categoriile reglementate: 1 – sub 2 mil. euro; 2 – între 2 şi 10 mil. euro; 3 – între 10 şi 50 mil. euro; 4 – peste 50 mil. euro (cursul mediu anual comunicat de INS în 2008 a fost de 3,6827 Lei/euro).

Utilizarea acestei distribuţii nu are relevanţă majoră, generată de concentrarea

excesivă în prima grupă valorică. Pentru a „disloca aglomerarea” celor 649.041de întreprinderi (98,045%) din prima

grupă şi a vedea repartiţia mai detaliată a firmelor după nivelul cifrei de afaceri, am procedat la o regrupare pe trei categorii, mai adecvată forţei IMM-urilor din România acestei perioade: - I - sub 20 mii lei; - II - 20-200 mii lei; - III - peste 200 mii lei.

Regruparea generează o repartiţie mai echilibrată astfel: gr. I: 37,4%; gr. II: 33,5%; gr. III: 29,1%.

Distribu ţia pe clase de m ărime a IMM-urilor

Regiunea Cifra de afaceri (mii lei)

Total (I) Sub 20 (II) 20 - 200 (III) Peste 200

Nord Vest 36.542 31.582 26.298 94.422 Total 247.859 222.004 192.127 661.990

5.2. Caracteristici ale structurii patrimoniale a I MM-urilor Volumul şi structura patrimoniului permit evidenţierea rolului activelor în activitatea

economică, iar ratele de structură care se vor calcula introduc un element de



omogenizare necesar comparării unor întreprinderi de dimensiuni diferite, din ramuri de activitate diferite, cu o compoziţie organică a capitalului puternic diferenţiată.

Structura activului întreprinderilor este influenţată puternic şi de compoziţia organică a capitalului şi de modul în care capitalul necesar derulării activităţii se împarte în capital fix şi circulant.

În cadrul activelor, activele imobilizate prezintă o importanţă deosebită. Indicatorul oferă o dimensiune a importanţei relative a activelor pe termen lung şi a modului în care întreprinzătorii au direcţionat fondurile investiţionale.

Volumul şi structura activelor nete şi activelor imobilizate

Regiunea Activele

mobilizat (mi l. lei)

Nr. firme Structura activelor imobilizate (%)

Activele totale – datorii curente

Structura activelor nete (%)

Nord Vest 29.000 94.422 9,02 29.400 9,19 Total 321.500 661.990 100,00 319.960 100,00

Conform datelor bilanţiere, volumul activelor nete se determină astfel: active

imobilizate plus active circulante nete (respectiv datoriile curente nete) minus subvenţiile pentru investiţii.

Indicatorul active totale nete permite aprecierea flexibilităţii financiare a firmelor în măsura în care evidenţiază volumul de capital investit în active fixe.

Structura pe regiuni a capitalului total şi a celui imobilizat se dovedeşte puternic concordantă. Pe regiuni, această structură a activelor nete se prezintă în figura.

Structura activelor nete pe regiuni (%) 5.3. Caracterizarea surselor de finan ţare a activit ăţii prin intermediul ratelor specifice de

poten ţial Ratele de structură ale surselor de finanţare a întreprinderii evidenţiază importanţa

relativă şi evoluţia în timp a diferitelor modalităţi utilizate de întreprinderi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante băneşti şi materiale. Dintre cele mai relevante se vor analiza:



• Gradul de îndatorare - indicator care oferă posibilitatea aprecierii modalităţii în care firmele îşi pot achita obligaţiile, oferind o măsură a volatilităţii rezultatelor nete. Dintre indicatorii parţiali principali se vor determina: � Gradul de acoperire a datoriilor (GAD) determinat ca raport între capitalul propriu (CPR) şi

volumul datoriilor (DAT)

100DAT

CPRGAD =

Acesta indică la nivelul ţării o valoare de 35,5%, volumul datoriilor întregului sector de IMM-uri cifrându-se la 436.700 mil. Pe regiuni, ponderea cea mai ridicată în totalul datoriilor sectorului IMM-urilor este deţinută de regiunea Bucureşti-Ilfov (47,86%) urmată la distanţă de restul regiunilor cu ponderi cuprinse între 3,53 şi 9,66%. Distribuţia regională a structurii datoriilor este prezentată în figura

Structura regional ă a volumului datoriilor totale

O primă constatare se referă la ameliorarea valorii indicatorului comparativ cu anul

2005, când nivelul acestei rate a fost de 15,2%. O a doua constatare vizează nivelul relativ omogen al indicatorului, pe regiuni, toate înregistrând valori de peste 30%.

Impactul datoriilor asupra activelor nete este reflectat şi de indicatorul: � Rata activelor imobilizate (RAI) stabilită ca raport între volumul activelor

imobilizate (ACVI) şi volumul activelor totale – datorii curente (ACV)

100ACV

ACVIRAI =

Valorile supraunitare (respectiv mai mari ca 100) sunt o consecinţă a nivelului ridicat de îndatorare a firmelor. Sub pragul 100 se plasează regiunile Nord Est, Sud Vest şi Nord Vest, în general regiuni cu un nivel al dezvoltării economice mai redus.

� Rata datoriilor pe termen scurt şi a datoriilor totale reprezintă o măsură a

modului de finanţare a activelor întreprinderii şi exprimă ponderea datoriilor exigibile pe termen de sub un an în totalul activelor şi trebuie corelat cu rata activelor circulante, pentru a evidenţia gradul de echilibru financiar pe termen scurt.



Ratele datoriilor

Regiunea Rata datoriilor

pe termen scurt RDTS (%)

Rata datoriilor totale

RDT (%)

Nord Vest 92,52 143,42 Total 87,26 136,49

Caracterizarea gradului de îndatorare se măsoară prin rata datoriilor, determinată în

variantele: - rata datoriilor pe termen scurt (RDTS)

100ACV

DATSRDTS= , respectiv

- rata datoriilor totale (RDT)

100ACV

DATRDT =

unde: DATS - datoriile pe termen scurt, DAT - datoriile totale, iar ACV - volumul activelor. Volumul datoriilor pe termen scurt este de 279.200 mil. lei, comparativ cu 436.700 mil. lei

cel al datoriilor totale. La nivel naţional, datoriile au depăşit de 3 ori activele în 2005, fiind aproximativ echilibrate în 2008, fapt ce indică o situaţie de ameliorare a stării financiare a IMM-urilor. Prin indicatorul structura datoriilor pe termen scurt se detaşează regiunea Bucureşti-Ilfov (cu aproximativ 48% din datoriile totale şi 47% din datoriile curente), iar la polul opus regiunea Sud Vest (cu 3,5%, respectiv 4,0%).

� Rata autonomiei globale (RAG) caracterizează gradul de acoperire a activelor prin volumul capitalului propriu (în figura 5.4 se regăseşte detalierea pe regiuni)

100ACV

CPRRAG =

Specialiştii apreciază că un nivel de peste 1/3 indică o stare de normalitate. Comparativ cu media naţională de 48,44% (-6,7% comparativ cu 2007, respectiv -13% faţă de 2006) este o stare de relativă normalitate, dar în deteriorare în ultimii ani.

Ratele autonomiei globale (RAG) pe regiuni de dezvo ltare



� Rata solvabilit ăţii generale (RSG) caracterizează modul în care întreprinderile fac faţă datoriilor. Indicatorul se calculează ca raport între volumul activului total (ACV) şi cel al datoriilor totale (DAT)

100DAT

ACVRSG=

Valoarea minimă a ratei solvabilităţii generale se consideră 1/4, în cazul în care ponderea minimă a capitalului propriu în totalul surselor de finanţare este de circa 30%. Pentru valori subunitare (sau sub 100) există riscul major de insolvabilitate al firmelor, situaţie în care se află practic firmele din toate regiunile.

Ratele solvabilit ăţii generale (RSG) pe regiuni

Situaţia se prezintă la un nivel îngrijorător, în toate regiunile rata fiind sub 100%, dar puternic ameliorată comparativ cu anul 2005, când media naţională a fost 28,1%, respectiv 2006 cu 69,1% şi 2007 cu 75,8%.

� Viteza de rota ţie a capitalului (RRCP) este un indicator de eficienţă a folosirii

capitalului propriu şi reflectă schimbările intervenite în activitatea economică. Indicatorul se determină ca raport între cifra de afaceri (CFA) şi capitalul propriu (CPR)

100CPR

CFARRCP=

La nivelul unui an viteza a fost în medie de 3,5 în 2007, respectiv 3,8 în anul 2008. Comparativ cu anul 2005, în anul 2006 viteza s-a redus cu 38%, iar în 2007 faţă de 2006 reducerea a fost de -15%, în paralel cu omogenizarea regională. În anul 2008, tendinţa generală a fost de îmbunătăţire a vitezei de rotaţie (+8,4% la nivel naţional) şi detaşarea regională, într-un clasament al eficacităţii prezentat grafic.



Rata rota ţiei capitalului propriu pe regiuni (%)

5.4. Aspecte referitoare la cheltuielile şi eficien ţa folosirii for ţei de munc ă Caracterizarea utilizării forţei de muncă se poate realiza extensiv din punctul de vedere al

numărului de salariaţi şi al timpului de muncă şi intensiv, sub forma indicatorilor productivităţii muncii.

Indicatori ai num ărului de salaria ţi şi ai cheltuielilor salariale

Regiunea Numărul de

salariaţi

Structura num ărului de

salaria ţi (%)

Cheltuieli cu personalul

(mil. lei)

Structura cheltuielilor cu personalul

(%)

Nord Vest 407.019 13,76 5.750 11,81 Total 2.957.274 100,00 48.700 100,00

Numărul de salariaţi în anul 2007 a sporit cu +11,3% (+290.566 persoane), iar în 2008 a mai

sporit cu +85.781, deci un plus de +2,99%. Dinamica cheltuielilor cu personalul 2008/2007 a fost de +26%, superioară faţă de

creşterea numărului de salariaţi (+2,99%), fapt ce indică o ameliorare a veniturilor salariaţilor din sectorul IMM-urilor (coeficient de devansare 8 corectat cu rata inflaţiei).

În figura se prezintă comparativ structura cheltuielilor cu personalul şi cea a numărului de salariaţi. O primă constatare se referă la ponderea mai ridicată în Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu personalul comparativ cu ponderea în totalul salariaţilor (34,29% faţă de 23,3%), fapt ce indică o mai ridicată salarizare în această regiune. În regiunile Sud Vest, Nord Vest, Nord Est, Sud Est situaţia este inversă: ponderea numărului de salariaţi depăşeşte semnificativ ponderea cheltuielilor cu salarizarea personalului.



8,7

119,9

11,59,6

10,9

4,96,6 8,9

9,711,8

13,8

11,8513,2

34,29

23,3

0

5

10

15

20

25

30

35

Nord

Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord

Vest

Centru

Structura cheltuielilor cu personalul Structura salariaţilor pe regiuni

Structura comparativ ă a personalului

şi a cheltuielilor cu personalul pe regiuni de dezvo ltare

Modul în care sunt consumate fondurile salariale şi, eventual, justificarea lor economică sunt bine reflectate în indicatorul Rata Cheltuielilor cu Personalul (RCP):

100Pr brutofitul

personalulcuCheltuieliRCP =

La nivel naţional, valoarea medie este 115,3% în următoarea distribuţie regională: Nord Est: 168,04% Sud Est: 136,22% Sud: 126,12% Sud Vest: 143,77% Vest: 152,6% Nord Vest: 152,9% Centru: 134,3% Bucureşti-Ilfov: 83,7%

Se dovedeşte că firmele din regiunea Bucureşti-Ilfov valorifică cel mai bine

cheltuielile cu salariile, iar cel mai slab cele din regiunea Nord Est şi Centru. Inversul acestui indicator, profitul obţinut la 1000 lei la salariile consumate se prezintă, după cum urmează:

Nord Est: 595,7 lei /1000 lei – profit la salarii consumate Sud Est: 734,1 lei /1000 lei – profit la salarii consumate Sud: 792,9 lei /1000 lei – profit la salarii consumate Sud Vest: 695,6 lei /1000 lei – profit la salarii consumate Vest: 655,0 lei/1000 lei – profit la salarii consumate Nord Vest: 654,0 lei/1000 lei – profit la salarii consumate Centru: 745,0 lei/1000 lei – profit la salarii consumate Bucureşti-Ilfov: 1.195,0 lei/1000 lei – profit la salarii consumate



Productivitatea muncii pe regiuni de dezvoltare (mi i lei)

5.5. Performan ţele economice ale IMM-urilor determinate prin inter mediul ratelor de

profitabilitate Ratele de profitabilitate, stabilite ca raport între un indicator de rezultate (profit sau

pierdere) şi un indicator ce reflectă un „flux” de activităţi (cifră de afaceri, resurse consumate etc.) sau un „stoc” (active totale, capital propriu etc.) oferă o imagine a intensităţii performanţelor activităţii întreprinderilor şi reprezintă indicatori cu valenţe informaţionale remarcabile asupra activităţii desfăşurate. Principalele rate utilizate în realizarea unui tablou informaţional relevant al sectorului IMM-urilor sunt rata profitabilităţii comerciale nete şi rata profitabilităţii financiare.

Rata profitabilit ăţii comerciale nete (RPCN) determinată ca raport între rezultatul net al exploatării (RNE) şi cifra de afaceri (CA), prezintă aspecte interesante în comparaţiile regionale.

Cifra de afaceri şi profitului net

Regiunea Rezultatul net al exerci ţiului (mil. lei)

Cifra de afaceri (mil. lei)

Nord Vest 3.220 61.300 Total 35.970 585.800

Pe regiuni de dezvoltare valorile acestor rate ale profitabilităţii comerciale se prezintă în

figura urm ătoare



Ratele profitabilit ăţii comerciale pe regiuni de dezvoltare

. � Rata profitabilit ăţii financiare (RPF) este unul dintre cei mai importanţi indicatori

urmăriţi de managementul superior şi de către investitori. Prin intermediul acestui indicator se poate aprecia profitabilitatea unei investiţii. Dacă rata profitabilităţii financiare este superioară capitalului propriu, firmele generează un volum suplimentar de valoare pentru acţionari. RPF se determină ca raport între rezultatul net (profitul net) - PN şi volumul capitalului propriu (KP):

100KP

PNRPF=

Ratele profitabilit ăţii financiare (RPF) pe regiuni de dezvoltare



5.6. Performan ţele IMM-urilor pe activit ăţi CAEN Echilibrul financiar al unei firme sau al unui grup de firme similare după obiectul activităţii,

este reflectat printr-un sistem de corelaţii şi proporţii între diferite fluxuri financiare. Situaţia mediului economic în curs de consolidare, caracteristicile încă în stabilizare ale economiei de piaţă funcţionale în România ne-au determinat să ne oprim, în vederea caracterizării performanţelor IMM-urilor pe activităţi, la următorii indicatori:

A - gradul acoperirii datoriilor (GAD): GAD = (capital propriu/datorii totale)100 B - rata datoriilor totale (RDT): RDT = (datorii totale/active totale)100 C - rata profitabilităţii comerciale (RPC): RPC = (rezultatul net al exerciţiului/cifra de afaceri) 100 Evident, indicatorii sunt calculaţi pentru valorile agregate ale tuturor IMM-urilor din ramura

CAEN Rev. 2. A) Gradul acoperirii datoriilor (GAD) Activităţile care au înregistrat un risc foarte redus de neacoperire a datoriilor au

fost considerate cele cu un grad de acoperire a datoriilor prin capitalul propriu de peste 100%.

Gradul acoperirii datoriilor

Loc COD CAEN. Rev. 2 GAD (%) Număr IMM-uri

1 94 – Activităţi asociative diverse 678,11 94 2 65 – Activităţi de asigurări, reasigurări şi ale

fondului de pensii 157,56 289

3 72 – Cercetare-dezvoltare 133,65 970 4 35 – Producţia şi furnizarea de energie

electrică, termică, apă caldă şi aer condiţionat

118,99 804

5 64 – Intermedieri financiare 107,56 2861 Un nivel supraunitar al acoperirii datoriilor se înregistrează în activităţile: activităţi

asociative, intermedieri financiare, cercetare-dezvoltare, activităţi în care întreprinderile apelează în mai mică măsură la credite.

B) Rata datoriilor totale – RDT (volum datorii/active) completează indicatorul anterior prin informaţii suplimentare rezultate din compararea datoriilor cu volumul activelor. Evident situaţia favorabilă este dată de valori mici ale ponderii datoriilor în activele sectorului (activităţii). Regula empirică: RDT < 100% indică o capacitate bună de achitare a datoriilor. Prelucrarea datelor bilanţiere relevă faptul că doar patru din cele 82 de activităţi în care se regăsesc IMM-urile, ca obiect de activitate, au înregistrat rate sub 100 şi un număr de 17 activităţi, cele mai reduse fiind următoarele: • 21 – Fabricarea produselor farmaceutice (98,75%); • 87 – Servicii combinate de îngrijire medicală (98,18%); • 55 – Hoteluri şi alte facilităţi de cazare (82,45%); • 35 – Producţia şi furnizarea de energie electrică (64,12%); • 72 – Cercetare-dezvoltare (46,64%).

La celălalt capăt al clasamentului, cu rate ridicate, care indică un grad redus al

capacităţii de restituire a datoriilor se situează: • 53 – Activităţi de poştă şi curierat (520,11%); • 19 – Fabricarea produselor din prelucrarea ţiţeiului (408,10%); • 92 – Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri (278,7%).



C) Rata profitabilit ăţii comerciale (RPC) este un indicator de sinteză a performanţelor unei întreprinderi sau ale unei ramuri. Se determină ca raport între rezultatul net al exerciţiului şi cifra de afaceri şi se exprimă procentual. Tabelul prezintă primele cinci activităţi cu rate de profitabilitate ridicate.

Ratele profitabilit ăţii pe ramuri CAEN

Loc ie rarhic Activitatea CAEN RPC (%)

I 94 - Activităţi asociative diverse 55,13 II 64 - Intermedieri financiare 35,76 III 66 - Activităţi auxiliare intermedierilor financiare 28,00 IV 6 - Extracţia petrolului şi gazelor 27,30 V 68 - Tranzacţii imobiliare 24,40

Comparativ cu rata medie naţională a profitabilităţii de 6,14% se detaşează IMM-urile

prezentate în ordine descrescătoare, după RPC pentru cinci din cele mai profitabile activităţi.

În mod surprinzător, cu rate reduse ale profitabilităţii comerciale sunt activităţi

CAEN precum:

• 79 – Activitatea agenţiilor de turism (4,01%);

• 51 – Transporturi aeriene (3,88%);

• 49 – Transporturi terestre şi prin conducte (3,72%);

• 10 – Industria alimentară (3,28%);

• 19 – Fabricarea produselor de cocserie şi din petrol (2,94%);

• 12 – Fabricarea produselor din tutun (1,54%).



FORMATOR AUTORIZAT

DE COMPETENŢE PROFESIONALE

ACREDITATE CNFPA

Asocia Ńia Patronilor şi Meseria şilor Cluj

Centrul Zonal de Formare Profesională a AdulŃilor

CURSURI DE CALIFICARE

Agent de paz ă şi ordine ��curs de calificare (nivel I) ��3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 350 lei

Lucr ător în comer Ń (vânzător) ��curs de calificare (nivel I) ��3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 390 lei

Agent de cur ăŃenie (clădiri şi mijloace de transport în comun)

��curs de calificare (nivel I) ��3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 350 lei

Lucr ător în structuri pentru construc Ńii

��curs de calificare (nivel I) ��3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 400 lei

Camerist ă ��curs de calificare (nivel I) ��3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 360 lei

Brutar ��curs de calificare (nivel I) ��3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 400 lei




Administrator imobile ��curs de calificare (nivel I) ��3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 400 lei

Asfaltator ��curs de calificare (nivel II) ��3 luni (360 ore, din care 120 ore teorie, 240 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 650 lei

Buc ătar ��curs de calificare (nivel II) ��6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 490 lei

Ospătar ��curs de calificare (nivel II) ��6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 480 lei

Cofetar – patisier ��curs de calificare (nivel II) ��6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 480 lei

Zidar – pietrar – tencuitor ��curs de calificare (nivel II) ��6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 500 lei

Zugrav – ipsosar – tapetar – vopsitor

��curs de calificare (nivel II) ��6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 500 lei




Instalator instala ții tehnico-sanitare şi de gaze


Administrator pensiune turistic ă


Montator pere ți şi plafoane din ghips carton


Frigotehnist ��curs de calificare (nivel II) ��6 luni (720 ore, din care 240 ore teorie, 480 ore p ractic ă) ��taxa de curs: 490 lei

„Meseria este br ăŃară de aur” …

numai cu CERTIFICAT DE CALIFICARE

PROFESIONALĂ şi

SUPLIMENT DESCRIPTIV DE COMPETENłE!



CURSURI DE PERFECłIONARE

Inspector în domeniul securit ăŃii şi sănătăŃii în munc ă

��curs de perfec Ńionare ��40 ore / 80 ore ��taxa de curs: 500 lei / 600 lei

Expert achizi Ńii publice ��curs de perfec Ńionare ��24 ore ��taxa de curs: 700 lei

Manager îmbun ătăŃire procese ��curs de perfec Ńionare ��80 ore ��taxa de curs: 1200 lei

CURSURI DE SPECIALIZARE

Formator ��curs de specializare ��56 ore ��taxa de curs: 500 lei

Barman (preparator de b ăuturi) ��curs de perfec Ńionare ��90 ore ��taxa de curs: 250 lei

Agent vânz ări ��curs de perfec Ńionare ��62 ore ��taxa de curs: 350 lei



CURSURI DE SPECIALIZARE

Recep Ńioner ��curs de perfec Ńionare ��120 ore ��taxa de curs: 500 lei

oate cursurile organizate de APM Cluj sunt autorizate de Consiliul NaŃional de Formare Profesională a AdulŃilor. Ca

atare, absolvenŃii cursurilor primesc, după caz, CERTIFICATE DE CALIFICARE sau CERTIFICATE DE ABSOLVIRE, însoŃite de suplimente descriptive în care sunt precizate competenŃele profesionale dobândite şi atestate în urma examenelor de absolvire.

ertificatele şi suplimentele descriptive eliberate poartă antetele celor două ministere care validează aceste

competenŃe: Ministerul Muncii şi Ministerul EducaŃiei, fiind valabile pe întreg teritoriul Ńării şi, prin aplicarea apostilei de la Haga, recunoscute în Uniunea Europeană.

a nivel regional, AsociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj s-a consolidat ca unul dintre cei mai importanŃi furnizori de servicii de calificare, perfecŃionare şi specializare profesională,

îndeplinind un rol important în asigurarea de competenŃe atestate pentru sectorul IMM, şi nu numai, din arealul său de activitate.

sociaŃia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj a devenit astfel un partener strategic pentru toŃi actorii care activează pe piaŃa regională a muncii, contribuind într-un procent semnificativ la procesul

de reconversie continuă a forŃei de muncă, la creşterea adaptabilităŃii acesteia la nevoile unei economii în permanentă schimbare.

ctivităŃile de formare profesională sunt derulate atât pentru angajaŃii companiilor membre ale asociaŃiei sau federaŃiei, cât şi pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sau

care doresc să-şi consolideze statutul profesional în cadrul companiei sau pe piaŃa muncii.

e asemenea, în scopul creşterii abilităŃilor antreprenoriale şi a competenŃelor manageriale, APM Cluj organizează traininguri, conferinŃe, seminarii, dezbateri, instruiri de scurtă durată,

ateliere sau alte forme de activităŃi educative pentru perfecŃionarea angajaŃilor din eşalonul managerilor. Detalii privind activităŃile de formare profesională, managerială şi antreprenorială se pot obŃine la secretariatul organizaŃiei.

Str. Avram Iancu nr. 52, Cluj-Napoca

Tel/fax: 0264 430148

e-mail: [email protected] www.apm.ro

T

C

L

A

A

D



PROMOTOR ŞI PARTENER

ÎN PROIECTE STRATEGICE DESTINATE DEZVOLTĂRII MEDIUL DE AFACERI

MANAGEMENTUL COMPETEN ȚELOR ȘI CUNOȘTINȚELOR CRITICE – ŢŢŢŢPROIECT DE CERCETARE FINAN AT PRIN PROGRAMUL CADRU 7PROIECT DE CERCETARE FINAN AT PRIN PROGRAMUL CADRU 7PROIECT DE CERCETARE FINAN AT PRIN PROGRAMUL CADRU 7PROIECT DE CERCETARE FINAN AT PRIN PROGRAMUL CADRU 7

PARTENERI :

Proiect finanțat de UNIUNEA EUROPEANĂ prin Programul Cadru 7

Programul-Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7), reprezintă o valoroasă poartă de acces spre cercetarea europeană, accesibilă IMM-urilor, inclusiv prin proiectele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. Obiectivul proiectului îl reprezintă sprijinirea IMM-urilor din industrie pentru identificarea know-how-ului critic, ca factor de competitivitate. Prin proiect se dezvoltă unelte IT pentru facilitarea identificării, prezervării (capturării) şi achizitionării acestui know-how.În acest sens, va fi dezvoltată o platformă de gestiune a competenţelor specifice, ce va oferi asociaţiilor industriale din textile şi îmbrăcăminte un set de unelte IT care pot fi folosite de membrii acestora pentru a gestiona în mod eficient know-how-ul existent, a diagnostica nevoia de noi competenţe ce derivă din evoluţia tehnologică şi a institui acţiuni preventive de management al cunoştinţelor. Aceasta se va baza pe o metodologie anticipativă de management al cunoaşterii, dezvoltată în cadrul proiectului:- o metodologie integrată pentru anticiparea nevoilor emergente de know-how, determinată de evoluţia tehnologică- metode şi instrucţiuni pentru diagnosticarea know-how-ului critic deţinut de IMM-uri cu referire la o poziţie organizaţională data şi anticiparea posibilelor riscuri de pierdere a acestui know-how;- sistem de management al cunoştinţelor pentru capturarea şi stocarea know-how-ului furnizat, sub forma unui serviciu on-line.

Proiectul “EnviroTex-Design” se adreseazã domeniului dezvoltãrii competitive a produselorîn industria ușoarã, în contextul creșterii complexitãții proceselor de proiectare șiprototipizare, datoritã noilor norme de mediu și protecție a consumatorului.

REACH – Registration, Evaluation and Authorisation of Chemicals, reprezintã unuldintre cele mai complexe proiecte legislative ale Uniunii Europene, impunând industrieichimice reguli pentru diminuarea amenințãrilor la adresa consumatorului și a mediului,înlocuzând aproximativ 40 reglementări europene existente în acest domeniu.

Ini țiativa este susținutã de un consorțiu european, incluzând organizații de cercetare cureputație din Franța, Germania, Italia, România, Grecia, etc.

www.ecotexdesign.eu

Proiect finanțat de UNIUNEA EUROPEANĂ prin Programul Cadru 7

"A project fully dedicated to health and security in the textile and clothing industry""A project fully dedicated to health and security in the textile and clothing industry""A project fully dedicated to health and security in the textile and clothing industry""A project fully dedicated to health and security in the textile and clothing industry"

Scop: Proiectul CORE î?i propune sã îmbunãtã?eascã competen?ele ?omerilor din cele douã regiuni de

dezvoltare (Sud-Vest Oltenia þi Nord-Vest), în vederea facilitãrii accesului la ocupare ?i a integrãrii

durabile pe o pia?ã a muncii flexibilã ?i inclusivã.

Obiective specifice:

1. Îmbunãtãþirea gradului de cunoaþtere a nevoilor þi a potenþialului þomerilor, precum þi a ofertei þi cererii pe piaþa muncii localã þi regionalã, din cele 2 regiuni vizate de proiect.

2. Dezvoltarea serviciilor de informare, consiliere în carierã þi dezvoltare personalã þi a instrumentelor specifice acestora, pentru þomerii din cele 2 regiuni vizate în proiect, în conformitate cu standardele si bunele practici din UE.

3. Facilitarea accesului grupului þintã la programe integrate de formare profesionalã þi ocupare în meserii cerute pe piaþa muncii regionalã.

4. Consultanþã þi asistenþã pentru încurajarea grupului þintã în demararea de afaceri sau activitãþi independente.

5. Îmbunãtãþirea competenþelor grupului þintã în meserii sau ocupaþii cerute de piaþa localã þi regionalã.

Grupul þintã este compus din minim 1638 persoane, þomeri din Regiunile Sud-Vest Oltenia þi Nord-Vest, din care: 163 de femei, 1310 tineri þomeri þi 163 þomeri de lungã duratã.Proiectul urmãreþte sã rãspundã unor nevoi reale semnalate la nivelul celor douã regiuni: combaterea þomajului, formarea þi adecvarea competenþelor þomerilor pentru a se integra þi a rãmâne pe piaþa muncii, creþterea þi diversificarea posibilitãþilor de furnizare de servicii de ocupare la nivel regional pentru þomeri, suplimentar faþã de cele deja existente, prin crearea a douã centre de ocupare. Cele douã Centre de Ocupare vor furniza grupului þintã urmãtoarele tipuri de servicii: job-club-uri în care þomerii sã beneficieze de informare þi consiliere privind piaþa muncii; medierea muncii, prin punerea în legãturã a þomerilor cu angajatorii; consultanþã þi asistenþã pentru începerea unei activitãþi independente sau pentru iniþierea unei afaceri; formare profesionalã prin intermediul cursurilor, stagiilor de practicã þi specializare în cadrul diferitelor companii. Implementarea proiectului va conduce la atingerea urmãtoarelor rezultate:

douã Centre de Ocupare create þi activate pentru furnizarea serviciilor de stimulare a ocupãrii pe piaþa muncii din Regiunile Sud-Vest Oltenia þi Nord-Vest;

o campanie de informare þi conþtientizare organizatã în cele douã regiuni pentru sprijinirea persoanelor aflate în þomaj în vederea integrãrii/reintegrãrii pe piaþa muncii;

elaborarea publicaþiei “Ghid de bune practici & poveþti de succes în domeniul ocupãrii þi formãrii profesionale”

350 de membri ai grupului þintã informaþi þi consiliaþi în carierã812 participanþi la cursuri de formare profesionalã autorizate CNFPA

Documents

Carta Alba a IMM-urilor din Regiunea Nord-Vest