Carte Intreprindere Simulata

GHEORGHE CONDURACHECRISTIANA ISTRATE

FIRMA SIMULATĂ / DE EXERCIŢIU

ÎNDRUMAR

IAŞI2011

CUPRINS

INTRODUCERE. EXPERIENŢA AUTORILOR ÎN ACTIVITATEA DE SIMULARE A AFACERILOR.

Cap.1. NOŢIUNEA DE FIRMĂ DE EXERCIŢIU / ÎNTREPRINDERE SIMULATĂ

Cap.2. ÎNFIINŢAREA ÎNTREPRINDERII SIMULATE

Cap.3. FUNCŢIONAREA ÎNTREPRINDERII SIMULATE

INTRODUCERE. EXPERIENŢA AUTORILOR ÎN ACTIVITATEA DE SIMULARE A AFACERILOR

Necesitatea pregătirii practice a viitorilor absolvenţi în condiţii identice cu cele de la viitoarele locuri de muncă, cu costuri minime , a impus înfiinţarea, în ţările din Uniunea Europeană ,a unor întreprinderi simulate, în cadrul cărora se desfăşoară activităţi identice cu cele din firmele reale, utilizând aceleaşi proceduri şi beneficiind de aceeaşi dotare . În cazul firmelor cu profil comercial activităţile desfăşurate sunt: cumpărare şi vânzare de produse fictive, de la şi către alte firme fictive din reţea. Dacă firma are ca obiect de activitate producţia ,se pot simula şi activităţi de fabricaţie, pregătire, programare şi urmărire a fabricaţiei. Dimensiunile intreprinderii simulate sunt în general reduse (10-20 persoane), ceea ce-i permite funcţionarea în două-trei săli (cca 180 m.p.). Fiecare firmă simulată se concentrează pe situaţii reale sau pe baza unui cadru antreprenorial, intr-un domeniu bine precizat, pe care nu şi-l poate schimba decât cu aprobarea centralei la care este afiliată. Participanţii îşi desfăşoară activitatea intr-o atmosferă productivă reală şi invaţă să indeplinească sarcinile primite. La incheierea perioadei de instruire în cadrul firmei simulate participanţii vor cunoaşte modul de funcţionare a diferitelor departamente cum ar fi : producţie, comercial, finanţe-contabilitate, resurse umane, relaţii publice etc. Ei vor avea o imagine globală referitoare la activitatea desfăşurată intr-o firmă reală.

Firmele simulate din Europa , inclusiv Statele Unite ale Americii, Canada şi Australia sunt afiliate la reţeaua internațională - EUROPEN. In fiecare ţară membră există o centrală - organism coordonator al firmelor simulate - care asigură interconectarea şi în special relaţiile internaţionale dintre acestea, având şi rolul de completare a eventualelor servicii care lipsesc din cadrul firmelor simulate (de exemlu , poate juca rolul unei firme de transport sau de service dacă în ţara respectivă nu s-a infiinţat incă o unitate simulată de profil).

De asemenea, centrala îndeplineşte rolul de organism bancar simulând tranzacţiile bancare. Centralele sunt interconectate, astfel încât o întreprindere simulată dintr-o ţară poate intra în relaţii de afaceri cu orice alta firmă conectată la o centrală.

În anii 1998 şi 1999 , cadre didactice din învăţământul superior de inginerie economică din cinci universităţi din România, împreună cu specialişti din unităţi economice, au efectuat stagii de pregătire la Centro di Formazione Professionale "Citta del Ragazzo" di Ferrara - Italia, în cadrul Centralei italiene de simulare – SIMULIMPRESA. Pregătirea a avut ca obiectiv principal crearea reţelei de intreprinderi simulate în România şi a fost finanţată prin intermediul a două programe TEMPUS.

Primul rezultat concret al acestor acţiuni îl constituie demararea activităţii de simulare cu studenţii de la profilul de Inginerie Economică, Universitatea Tehnică “Gh.Asachi” Iaşi, în cadrul Întreprinderii simulate S.C. SIMISP S.R.L. IAŞI, în luna iulie 1999. Activitatea a fost sprijinită financiar de Banca Mondială, în cadrul unui grant destinat înfiinţării în România a reţelei de întreprinderi simulate şi afilierea acesteia la EUROPEN.

În toamna anului 1999 au fost conectate la reţeaua EUROPEN, deci au fost oficial inaugurate întreprinderile simulate din cadrul Universităţii Tehnice “Gh.Asachi” Iaşi şi a Universităţii Tehnice din Cluj Napoca. Ambele întreprinderi au fost afiliate la Centrala de Simulare “SIMULIMPRESA” FERRARA – ITALIA.

În luna mai 2000 a luat fiinţă şi întreprinderea simulată COMPASIM din cadrul Universităţii « Lucian Blaga » din Sibiu. De atunci, alte universităţi din ţară au înfiinţat întreprinderi simulate.

În luna iulie 2000 a fost inaugurată experimental, la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Centrala reţelei de întreprinderi simulate româneşti – CRISROM – întreprinderile simulate din ţară, fiind din acel moment, racordate la această centrală, fiind asistată de SIMULIMPRESA până în 10 octombrie 2002, când a devenit membru cu drepturi depline în EUROPEN.

Într-un timp mai scurt decât ne-am aşteptat, reţeaua românească de întreprinderi simulate a devenit realitate.

Cap.1. NOŢIUNEA DE FIRMĂ DE EXERCIŢIU / ÎNTREPRINDERE SIMULATĂ

1.1. DEFINIŢII

O firmă simulată este o companie virtuală şi un centru de invăţare vocaţională care lucrează ca o afacere reală, folosind procedurile de afaceri, produsele şi serviciile firmelor reale. Fiecare firmă simulată lucrează cu alte firme simulate [1]. O firmă simulată este cunoscută şi ca o întreprindere simulată, firmă de exerciţiu, întreprindere virtuală, afacere virtuală. O firmă simulată seamănă cu o companie reală ca formă, organizare şi funcţionare [1].

Firma de Exerciţiu / Întreprinderea Simulată- reprezintă o metodă interactivă de învăţare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, o concepţie modernă de integrare şi aplicare interdisciplinară a cunoştinţelor, o abordare a procesului de predare-învăţare care asigură condiţii pentru probarea şi aprofundarea practică a competenţelor dobândite de elevi/ studenţi în pregătirea profesională [2].

Intreprinderea simulată poate fi definită ca instrument de pregătire practică în domeniul procesului informaţional care utilizează proceduri şi mijloace identice cu cele din cadrul firmelor reale, cu excepţia produselor şi banilor, care sunt simulate. Întreprinderea simulată, înainte de a fi un laborator foarte bine dotat, este o stare de spirit, un organism viu, un concept – learning by doing – care modifică sistemul tradiţional de instruire [3].

Firma şcolară de training reprezintă o copie simulată, virtuală, fictivă, a unei firme reale, in care participantii ( elevi, profesori, consultanti) pot realiza si pot efectua singuri toate activitatile unei firme reale cu exceptia rularii banilor efectuarii produselor sau serviciilor reale [2] .

1.2. REŢEAUA MONDIALĂ A FIRMELOR SIMULATE – EUROPEN-PEN INTERNATIONAL

EUROPEN - PEN INTERNATIONAL este reţeaua mondială a firmelor simulate cu peste 5500 firme practice în 42 ţări.

ISTORICUL EUROPEN-PEN INTERNATIONAL

EUROPEN-PEN INTERNATIONAL a fost un Proiect European care a început în Noiembrie 1993. A utilizat fonduri din European Social Fund (45%) şi din Landul North-Rhine Westphalia (55%). Originea firmelor practice (în trecut fiind numite " firme fictive ") poate fi dată înapoi în secolul 17 cu ajutorul literaturii. In anul 1660 Mr. Lerice (cetăţean în Danzig, Germania) descria tranzacţiile omului de afaceri inventat, numit Peter Winst in cartea sa "Commission and Factory". Sunt şi alte cărţi care explică filosofia firmelor simulate, ca de exemplu Mr. Karl F. Barth care a scris următoarele în 1776: "The teacher lets them choose a sort of action and a trading location....; each one receives fictitious capital, goods or securities..." Aceste vechi creaţii pot fi privite ca “moaşa” actualelor firme practice.

Numărul firmelor simulate din EUROPEN-PEN INTERNATIONAL - August 2010

Argentina 32 Finland 72 Romania 245 Australia 162 France 115 Slovak Rep. 577Austria 1087 Germany 571 Slovenia 246 Belgium 238 Great Britain 18 Spain 307

Brazil 210 Italy 238 Sweden 51Bulgaria 58 Lithuania 47 Switzerland 43Canada 44 Luxembourg 17 U.S.A. 304China 114 Netherlands 363 Croatia 73 Norway 9 Czech Rep. 550 Poland 29 Denmark 26

Viitori membri ai EUROPEN-PEN INTERNATIONAL - August 2010

Albania 29 Indonesia 1 Malaysia 12 Serbia 94 Bosnia and Hercegovina 53 Montenegro 33 Kosovo 63 Greece 2 Macedonia 56 Moldova 17

Misiunea EUROPEN Să ajute, co-ordoneze şi dezvolte servicii cu valoare adăugată activităţilor desfăşurate de reţelele naţionale de firme simulate; să promoveze şi intensifice conceptul de învăţare în şi din mediul afacerilor simulate şi să promoveze conceptul de firmă practicăîn noi ţări.

Obiectivele EUROPEN Să faciliteze schimbul de informaţii Să furnizeze instrumentele de training inovativ membrilor săi Să promoveze conceptul de firmă simulată Să reprezinte pe membrii săi în diferite niveluri guvernamentale şi în instituţii private.

Domeniile de dezvoltare ale EUROPEN-PEN INTERNATIONAL : Training Initial, Training nou şi Re-training , Consultanţă , standardiarea calificărilor , Cercetare, Tehnologie, Dezvoltare Software , Schimb de experienţă , Proiecte vocaţionale şi tehnice

Activităţile EUROPEN-PEN INTERNATIONAL :

Organizarea târgurilor internaţionale de firme practice. Promovarea studenţilor internaţionali şi schimbului de traineri. Organizarea seminariilor internaţionale şi workshop-urilor pentru traineri. Organizarea proiectelor transnaţionale (telecomunicaţii-, cercetare,- bancă-, proiecte educaţionale). Dezvoltarea criteriilor Curriculei pentru studenţii din şcoli de afaceri, colegii şi universităţi. Dezvoltarea software în beneficiul Oficiilor Centrale şi a firmelor practice (banking software, diferite baze de date etc.). Initierea proiectelor de cercetare pentru dezvoltarea de software în beneficiul of companiilor, utilizatorilor privaţi, instituţiilor educaţionale, şi trainerilor din firmele practice. Implementarea ultimelor tehnologii în domeniul afacerilor. Initierea trainingului şi re-trainingului pentru diferite groupuri ţintă. Initierea studiilor şi cercetărilor în folosul reţelei internaţionale.

Servicii ale EUROPEN-PEN INTERNATIONAL pentru Oficiul central şi firmele simulate

a) Aplicaţia Client Server pentru transfer de date (e.g. international banking transactions) între EUROPEN-PEN INTERNATIONAL şi Oficiul centralb) Database banking software pentru Oficiul central şi firmele simulate c) Platforma centrală electronică pentru shipment electronic online al documentelor de export d) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL Commerce Server - Web gazdă pentru firmele simulate

e) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL Credit Card System - pentru firme simulate şi pentru traineri. f) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL Bulletin (două pe an) - informaţii din şi despre toate ţările EUROPEN-PEN INTERNATIONAL g) EUROPEN-PEN INTERNATIONAL WebPages (www.europen.info)

1.3. OFICIUL CENTRAL - CENTRALA DE COORDONARE

Fiecare reţea naţională de firme simulate este deservită de un Oficiu central, sau centrală de simulare, sau centrală de coordonare.În România întreprinderile simulate sunt integrate reţelei naţionale a fir-melor de exerciţiu/ întreprinderilor simulate coordonate de ROCT- Centrala Reţelei Firmelor de Exercitiu/ Intreprinderilor Simulate din Romania (ROmanian Coordination Centre of Training Firms), care functioneaza in concordanta cu prevederile OMECT nr. 5109 din 25.08.2008 [5].

Misiunea CENTRALEI DE COORDONARE :Asigură toate funcţiile macro-economice esenţiale şi ajută operaţiile de creare a cadrului economic pentru firmele simulate din ţara sa. Ajută fir-mele simulate oferind unele servicii comerciale, necesare în lumea afa-cerilor. Poate reprezenta banca, clienţii şi taxele, veniturile interne, ca-mera de comerţ, vama, poşta, compania de telefoane, de apă, de electri-citate, de asigurări , furnizorii de materii prime, când nu există firme si-mulate care să le vândă aceste produse.

Obiectivele ROCT : diseminarea conceptului "firma de exercitiu"; extinderea retelei firmelor de exercitiu din Romania; participarea firmelor de exercitiu la targuri nationale si internationale; intensificarea relatiilor dintre firmele de exercitiu din Romania pe piata nationala si internationala; organizarea si desfasurarea targului national si international al firmelor de exercitiu din Romania; amplificarea functionalitatii retelei firmelor de exercitiu, respectiv derularea de tranzactii pe piata nationala si internationala a firmelor de exercitiu.

Câteva atributii ale ROCT: Inregistreaza firmele de exercitiu/intreprinderile simulate din Romania, conform

procedurilor de inregistrare ale unei firme reale. Coordoneaza activitatea retelei nationale a firmelor de exercitiu/ intreprinderilor

simulate din Romania. Simulează activitatile bancii virtuale pentru activitati de decontare interne si

internationale; Simulează activitatile referitoare la plata asigurarilor sociale si de sanatate, a

impozitelor si taxelor, conform legislatiei in vigoare; Elaborează materiale didactice pentru firmele de exercitiu/ intreprinderile simulate; Reprezinta firmele de exercitiu/intreprinderile simulate din reteaua internationala

EUROPEN; Monitorizeaza si evalueaza activitatea firmelor de exercitiu/ intreprinderilor simulate

din reteaua nationala. ROCT asigura toate activitatile care simuleaza mediul extern al unei intre-prinderi reale. ROCT este o structura unica la nivel national, fiind afiliata, incepand cu anul scolar/ universitar 2008/2009 la EUROPEN (EUROpean Practice Enterprises Network”)- Reteaua internationala a firmelor de exercitiu/ intreprinderilor simulate. Web: www.roct.ro

http://www.roct.ro/

http://www.europen.info/

Structura centralei ROCT cuprinde 4 departamente :Departamentul juridic:Departamentul economic:Departamentul de informatică:Departamentul de comunicare:

1.4. FIRMA DE EXERCIŢIU / ÎNTREPRINDEREA SIMULATĂ

După cum se observă din paragraful 1.1. , din Ordinul MECT 4109-2008 precum şi din metodologia de lucru a ROCT, nu există diferenţe notabile între cele două concepte ci doar o delimitare între învăţământul pre-uni-versitar şi cel universitar. În ceea ce ne priveşte, am dori să nu existe nici măcar această delimitare.Notă : Pentru a respecta totuşi reglementările ROCT, în continuare vom utiliza noţiunea de întreprindere simulată.

Misiune :Faciliteaza invatarea si dezvoltarea cunostintelor economice si juridice necesare intr-o firma reala, formand aptitudini si competente care pot fi aplicate in toate domeniile economice si in toate pozitiile din cadrul unei intreprinderi prin aplicarea conceptului „learning by doing”. Contribuie la integrarea mai rapidă a angajaţilor intr-o întreprindere reală ;

Obiective :Obiectivul general al invatarii prin intreprinderea simulata il reprezinta dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin :

Familiarizarea studentilor cu activitatile specifice unei firme reale; Simularea proceselor economice specifice mediului real de afaceri; Perfectionarea limbajului de afaceri; Perfectionarea cunoștințelor despre functionarea mecanismelor economiei de piață,; Incurajarea spiritului competitional, al calitatii si al responsabilitatii; Dezvoltarea de competente, aptitudini , abilități necesare unui intreprinzator dinamic:

Creativitate; Competitivitate; Gandire critica; Gandire analitica; Rezolvare de probleme; Luare de decizii; Asumarea responsabilitatii; Lucrul in echipa; Initiativa; Adaptabilitate; Perseverenta;

Auto-organizare si auto-evaluare a resurselor individuale; Flexibilitate

Activităţile din cadrul întreprinderii simulate sunt diverse: Vânzări Achiziţii Import Export Corespondenţă Utilizarea calculatorului, imprimantei, scanerului, telefonului, faxului, copiatorului, Internet-ului etc. Realizarea de materiale publicitare Asistenţă acordată clienţilor şi furnizorilor Efectuarea de plăţi interne și internaționale Efectuarea tranzacţiilor bancare Calculația costurilor Înregistrarea contabilă a activităţilor comerciale Decontarea salariilor, Decontarea faţă de casa de asigurări de sănătate Decontarea faţă de secţia financiară Alte activităţi comercial-administrative.

Cap.2. ÎNFIINŢAREA ÎNTREPRINDERII SIMULATE

2.1. Etapa preliminară de înfiinţare

La debutul infiintarii unei intreprinderi simulate, profesorii coordonatori si studenţii trebuie să ţină cont de următoarele aspecte: Culegerea de informatii de către studenţi de la institutiile abilitate cu privire la infiintarea unei firme: Oficiul Registrul Comertului; Bănci; Birouri Notariale; Inspectoratul Teritorial de Munca; Casa de Asigurari de Sana-tate; Casa de Pensii; Dezbateri in cadrul grupelor de studenti pe baza informatiilor colectate. Aceste dezbateri au in vedere urmatoarele obiective: Alegerea denumirii intreprinderii; Alegerea siglei intreprinderii simulate; Alegerea formei juridice; Alegerea obiectului de activitate; Stabilirea capitalului social; Nominalizarea asociatilor; Intocmirea documentatiei de constituire conform cerintelor ROCT.

2.2. Etapa infiintarii propriu-zise a intreprinderii simulate

Pasii de urmat pentru infiintarea unei intreprinderi simulate: 2. Solicitarea rezervarii denumirii intreprinderii simulate

Denumirea unei intreprinderi simulate poate contine cuvinte sau expresii ce denumesc alte intreprinderi simulate. In acest sens este necesara completarea unei cereri privind acordul ROCT de a utiliza respectivele cuvinte. Pentru alegerea unei denumiri se consulta baza de date 2010-2011 pentru a verifica disponibilitatea denumirii intreprinderii simulate. Se completeaza “Cererea de rezervare denumire” – document disponibil pe pagina web a ROCT www.roct.ro , pe care se inscriu 3 (trei) denumiri agreate in ordinea preferintelor. Documentul completat se trimite pe e-mail la adresa [email protected] sau prin posta la adresa: ROCT- Centrala Retelei Firmelor de Exercitiu/Intreprinderilor Simulate din Romania, Strada Corbului nr. 7/C, Timisoara, Jud. Timis, Cod postal: 300239. b. Primirea acceptului de la ROCT pentru rezervarea denumirii c. Intocmirea documentatiei necesare pentru deschiderea contului provizoriu (Aceste documente se gasesc pe pagina web a ROCT: www.roct.ro): d. Intocmirea documentatiei in vederea constituirii (Aceste documente se gasesc pe pagina web a ROCT www.roct.ro): Cerere de inregistrare si autorizare a functionarii; Cererea este insotita de urmatoarele documente: 2. Actul constitutiv al întreprinderii simulate, semnat si datat (formular tip) 2. Declaratie pe proprie raspundere data de: fondatori; administratori; cenzori, din care rezulta ca fiecare declarant indeplineste conditiile legale pentru detinerea si exercitarea calitatii pe care o are in întreprinderea simulată (formular tip) 3. Declaratie pe proprie raspundere privind autorizarea functionarii (formular tip) 4. Dovada sediu , care poate fi facuta cu: contract de vanzare-cumparare, contract de inchiriere sau subinchiriere, contract de asociere in participatiune,contract de leasing imobiliar, contract de comodat, de uz, uzufruct, insotita de dovada proprietatii spatiului (extras de carte funciara[2]). 5. Dovada capital social, care poate fi facuta cu foaie de varsamant, ordin de plata sau chitanta CEC, la ROCT-BANCA VIRTUALA 6. Dovada achitarii taxelor de constituire – foaie de varsamant pentru suma de 440 RON 7. Dovada achitarii taxa rezervare nume firma – foaie de varsamant pentru suma de 50 RON Profesorul coordonator verifica documentatia–corectitudinea completarii si aspectul ingrijit al documentelor. e. Transmiterea la ROCT prin posta a documentatiei de constituire. f. Luarea in primire a documentelor eliberate de catre ROCT:

http://www.roct.ro/include/editor/fckeditor.html?InstanceName=content_ro&Toolbar=Default#_ftn2

http://www.roct.ro/

http://www.roct.ro/

mailto:[email protected]

http://www.roct.ro/

Pe baza documentelor transmise de catre intreprinderea simulata, dupa ce verifica documentatia, ROCT elibereaza documente ce vor fi transmise firmei de exercitiu. Din acest moment intreprinderea incepe sa functioneze alaturi de celelalte intreprinderi din retea, avand posibilitatea sa realizeze tranzactii virtuale si sa participe la targuri nationale si internationale desfasurate in Romania sau in alte tari. Documentele eliberate de catre ROCT sunt: Certificat de inregistrare (document opozabil tertilor); Certificat constatator; Atribuirea numerelor de cont şi confirmarea disponibilului din cont curent; Chitanta pentru taxa de rezervare a denumirii; Chitanta pentru cheltuieli de constituire; Cazier fiscal.

Participarea la târgurile Internaționale de firme simulate

Reprezintă o formă de valorificare superioară a cunoștințelor primite de către studenți în cadrul firmei simulate.

Etapele necesare de parcurs în vederea participării la targuri internaţionale a firmelor de simulate româneşti sunt următoareleriere:

1. înscrierea pentru participarea la targ la Centrala ROCT; 2. selecţia firmelor simulate de către Centrala ROCT; 3. înscrierea firmelor participante de către Centrala ROCT la centralele organizatoare de

târguri. Prima etapă, înscrierea pentru participarea la targ la Centrala ROCT, se va face prin trimiterea

on-line pe adresa [email protected] sau prin posta, str Corbului 7C Timisoara a formularului de înscriere, însoţit de celelalte documente solicitate: certificatul “marca de calitate“ al firmei de exercitiu, taxa de stand (trimisa prin virament bancar), tabel nominal cu studenții si profesorii ce vor participa, semnat si stampilat de catre decan si avizat de catre rector, proces verbal de efectuare a instructajului, semnat de catre studenți, declaratie data de catre profesorul insotitor in fata decanului prin care isi asuma responsabilitatea supravegherii studenților si plata eventualelor daune.

Documentele trimise prin e-mailmail vor fi obligatoriu scanate. Nu se admit documente fara semnătura sau ştampilă.

Selecţia firmelor simulate care doresc să participe la târguri internaţionale se va face de către Centrala ROCT în urma verificării documentelor primite.

Firmele selectate pentru participarea la evenimentul international vor fi anuntate printr-un document trimis de catre Centrala ROCT pe fax.

Din momentul selectarii firmelor simulate, Centrala ROCT va incepe organizarea deplasarii (contractarea serviciilor de transport si cazare).

Firmele simulate participante vor trimite la ROCT copii dupa facturile achitate cu plata standului cu cel putin 20 de zile lucratoare inaintea plecarii.

In termen de 5 zile de la efectuarea deplasarii, profesorul insotitor va intocmi un raport avizat de catre decan și rector, raport ce va fi trimis la Centrala ROCT.

2.3. RESPONSABILITATILE INTREPRINDERILOR SIMULATE AUTORIZATE

sunt următoarele :a. Consultarea peridica a site-ului www.roct.ro;b. Instiintarea Centralei ROCT cu privire la orice modificari juridice intervenite in cadrul intreprinderii simulate.c. Transmiterea la ROCT lunar a instrumentelor de plata;d. Realizarea a cel putin unei tranzactii economice nationale pe luna;e. Contactarea a cel putin trei intreprinderi simulate din strainatate pe parcursul unui an universitar si realizarea de tranzactii economice internationale cu acestea;f. Respectarea procedurilor de inscriere la targuri nationale si internationale conform precizarilor ROCT.

http://www.roct.ro/

2.4. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A ÎNTREPRINDERII SIMULATE

Forma de organizare a întreprinderii simulate depinde de condiţiile concrete de desfăşurare a activităţii de simulare şi de natura activităţilor desfăşurate în cadrul acesteia.Recomandările centralei ROCT, respectiv ale ale Compartimentului de asistenta pentru intreprinderi simulate din invatamantul superior în materie de standarde minimale sunt următoarele:Standarde minimale pentru înfiinţarea unei întreprinderi simulate:

Numărul minim de studenţi dintr-o întreprindere simulată: 25 2 săli de aproximativ 100 m2 dotate cu: Mobilier; Aparatură electronică şi echipamente (cel puţin 6 calculatoare legate în reţea, internet, 1

telefon, 1 fax, 2 multifuncţionale, 12 mese, 25 scaune, 25 m rafturi, 1 monitor TV, 1 instalaţie video, soft);

Studenţii care joacă rolul angajaţilor întreprinderii simulate trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, printre care: să aibă cunoştinţe economice de bază, cunoştinţe de limbi străine, cunoştinţe de informatică etc.

Existenţa unui regulament de organizare şi funcţionare.

Fiind vorba despre recomandări şi nu despre restricţii de regulament, apreciem că numărul de studenţi din cadrul firmei simulate depinde de dimensiunea formaţiilor de studiu, de numărul de posturi din structura organizatorică şi de dimensiunea laboratorului în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea simulată. Din experienţa noastră, în cadrul întreprinderii simulate a Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” din Iaşi, 25 reprezintă numărul maxim de studenţi care pot lucra. Dar se poate lucra chiar mai bine cu un număr mai mic, sub 20 studenţi. De altfel, structura organizatorică a întreprinderii simulate „ROMSIM” Iaşi cuprinde 20 posturi, la care se pot adăuga 4 posturi de şefi de departamente, daca dimensiunea grupei de studenţi oferă această posibilitate. În caz contrar, şefii de departamente sunt desemnaţi sau aleşi din rândul ocupanţilor posturilor de executant.În figura 1 este prezentată structura organizatorică a întreprinderii simulate.Întreprinderea noastră are ca obiect de activitate – comerţul cu amănuntul a unei diversităţi de produse : electrotehnice, electrocasnice, tehnică de calcul, confecţii textile, medicamente, cosmetice, articole de camping şi pescuit. Această diversitate este dată de necesitatea acoperirii ariei de activitate a studenţilor de la cele 4 specializări de inginerie economică : în domeniul electric, electronic şi energetic, în domeniul industriei de textile – pielărie, în domeniul chimic şi de materiale, în domeniul mecanic. Această diversitate a impus funcţionarea în acelaşi spaţiu, cu aceleaşi dotări, a mai multor firme simulate diferite, pentru fiecare din cele 4 specializări.Fiind de formaţie inginerească, studenţii noştri ar trebui să simuleze şi activităţi de producţie. Au existat încercări în acest sens şi cu puţin efort putem înfiinţa şi astfel de întreprinderi simulate, dar materialul de faţă se referă la firma de comerţ.

Cap.3. FUNCŢIONAREA ÎNTREPRINDERII SIMULATE

3.1. Proceduri de lucru în întreprinderea simulată

Principalele proceduri care se derulează în firma simulată sunt :

A. PROCEDURA DE VÂNZĂRI INTERNE

Cererea de ofertă primită de la un cumpărător ajunge prin poştă, fax sau telefon, la secretariat -S. S o înregistrează în registrul de intrări- ieşiri, o fotocopiază şi o transmite la ofertare internă - V1. Acesta o înregistrează în registrul de cereri de ofertă şi întocmește oferta, pe care o înregistrează în registrul de oferte emise , o pune în plic, scrie adresa şi o transmite la S, care o înregistrează în registrul de intrări- ieşiri, o fotocopiază şi o expediază.

S primeşte comanda de la cumpărător, o înregistrează în registrul de intrări- ieşiri, o fotocopiază şi o transmite la gestionare comenzi interne - V2. Acesta o verifică din punct de vedere calitativ şi cantitativ, o înregistrează în registrul de comenzi intrate, verifică stocul din magazie şi dacă există cantitatea cerută emite confirmarea de comandă în două esemplare : unul îl pune în plic, scrie adresa , îl transmite la S, care îl înregistrează în registrul intrări – ieşiri, îl fotocopiază, închide şi timbrează plicul şi îl expediază; al doilea merge la facturare -V3 ; comanda se arhivează în dosarul de comenzi în lucru. Dacă nu există stoc, V1 emite o cerere de achiziţie, pe care o transmite la achiziţii funcţionale -A1. V2 emite dispoziţia de livrare şi o transmite la M. Acesta consemnează în fişa de magazie şi în registrul de magazie eliberarea mărfii şi arhivează dispoziţia de livrare. V3 primeşte confirmarea de comandă de la V2 şi emite : factura în trei exemplare(F1-albastru,F2-roşu,F3-verde), avizul de însoţire a mărfii şi scrisoarea de transport. Le transmite în plic cu adresă, la S. Acesta le înregistrează în registrul de intrări- ieşiri, le fotocopiază , timbrează plicul şi îl expediază.F2 este transmis la T1, care îl înregistrează în registrul scadenţar pentru clienţi şi îl arhivează. F3 este transmis la V2, care îl arhivează împreună cu comanda.

b.PROCEDURA DE ACHIZIŢII FUNCŢIONALE

A1 emite comanda către o firmă simulată sau către furnizorul virtual din centrala ROCT. Un exemplar din comandă se înregistrează în registrul comenzi în lucru şi se transmite la S, în plic, pentru expediere. S expediază comanda. S primeşte factura (F1) o transmite la A1. A1 verifică conformitatea documentelor cu comanda, înregistrează în registrul de comenzi în lucru, întocmeşte nota de intrare recepţie şi îl transmite la M. Transmite factura la C1, pentru contabilizare. C1 transmite factura la T1, care le trece în registrul scadenţar şi le arhivează.

c.PROCEDURA DE ACHIZIŢII NEFUNCŢIONALE

În cadrul reţelei de întreprinderi simulate există situaţii în care, obiectul de activitate a unei firme să nu fie compatibil cu al celorlalte, adică, aceasta să vândă produse care nu interesează pe alți parteneri ( băuturi răcoritoare, produse de papetărie etc. Pentru ca firma respectivă să nu şomeze este agreată ideea achiziţiilor nefuncţionale, adică a cumpărării unor produse care nu se înregistrează în magazie, pentru a fi vândute, ci se consideră consumuri interne.

A2 emite comanda de achiziție, către firma vânzătoare. Un exemplar se înregistrează în registrul de comenzi în lucru şi se transmite în plic, la S, pentru expediere. S înregistrează comanda în registrul de intrări-ieșiri, o fotocopiază, timbrează plicul şi îl expediază la furnizor.

Dacă se primeşte confirmare de comandă, S o transmite la A2, care o arhivează.S primeşte factura (F1), avizul de însoţire a mărfii şi scrisoarea de transport, le înregistrează în

registrul de intrări-ieșiri şi le transmite la A2. Acesta o înregistrează în registru şi transmite factura şi scrisoarea de transport la C1. Acesta le contabilizează şi le transmite la T1, care le înregistrează în registrul scadenţar pentru furnizori şi le arhivează.

d. PROCEDURA DE EXPORT

La secretariat – S se primeşte comanda externă. S înregistrează în registrul de intrări-ieșiri, fotocopiază comanda şi o transmite la export – E. Acesta completează în limba engleză , următoarele documente : factura externă, INVOICE, lista de coletaj, certificatul de origine EUR 1, scrisoarea de trăsură CMR, declaraţia de încasare valutară, declaraţia vamală.

e.PROCEDURA DE IMPORT

Compartimentul import - I primeşte oferta de la exportator, prin intermediul lui S. Întocmeşte cererea de ofertă la mai mulţi potenţiali furnizori. O înregistrează în registrul de cereri de ofertă, o pune în plic, scrie adresa şi o transmite la S, pentru expediere. S expediază plicul, împreună cu alte documente, în alt plic , la centrală. S primeşte ofertele, le înregistrează şi le transmite la I.Acesta le traduce şi alege, împreună cu directorul, pe cea mai bună.

I emite comanda, respectând indicatorii stabiliţi la preţ, condiţii de plată şi derulare. Transmite comanda la S , care o expediază la centrală. S primeşte factura, lista de coletaj, scrisoarea de transport, le transmite la I, care completează declaraţia vamală, în 2 exemplare, din care 1 exemplar rămâne în vamă. Circuitul urmează similar cu A1.

f.PROCEDURA DE PLATĂ A SALARIILOR

P2 completează condica de prezenţă. Pe baza acesteia, periodic completează fişa colectivă de prezenţă , centralizează rezultatele, determinând numărul de ore lucrate de fiecare salariat, numărul de zile de concediu medical, de odihnă, fără salar ( învoiri), numărul de ore suplimentare, semnează şi o arhivează.

Pe baza statului de funcţii, pe care îl primeşte de la P1 şi pe baza comunicării, primite de asemenea , de la P1, completează statul de plată a salariilor, îl semnează şi îl transmite la C2, pentru contabilizare. Acesta îl transmite la T2, care emite dispoziţii de plată ( sau ordine de plată ) către instituțiile statului pentru : CAS, impozit, contribuţie pentru şomaj, contribuţie pentru sănătate etc. Emite cec-uri pentru plata salariilor, pe care la transmite la P2. Acesta distribiue cec-urile salariaţilor.

3.2.ACTIVITATEA COMPARTIMENTELOR

3.2.1.DESCRIEREA POSTURILOR

DESCRIEREA POSTULUI reprezintă documentul care conţine informaţii referitoare la toate elementele ce caracterizează postul şi lista principalelor sarcini şi responsabilităţi.Descrierea postului conţine două părţi : identificarea postului presupune stabilirea rolului , poziţiei postului ,a relaţiilor cu celelalte posturi şi compartimente din cadrul structurii organizatorice precum şi precizarea atribuţiilor postului, a obligaţiilor, a competenţelor şi responsabilităţilor; specificarea postului precizează cerinţele postului în privinţa îndemânării, responsabilităţii, efortului şi condiţiilor de muncă. În ţara noastră descrierea postului se identifică cu fişa postului.

Pentru fiecare post s-a elaborat fişa postului, care conţine elementele necesare înţelegerii de către fiecare cursant a rolului şi locului pe care acesta îl ocupă în cadrul firmei, precum şi a modului de lucru. Pentru o mai bună înțelegere s-a întocmit schema fluxului informaţional al postului , care conţine relaţiile postului cu celelalte posturi şi documentele care implică postul. Prezentăm mai jos,În principalele elemente, pentru fiecare post.

Notă : Pentru o urmărire cât mai clară a activității desfășurate, toate operaţiunile efectuate se încheie cu înscrierea numelui în clar şi precizarea în paranteză a postului respectiv, pe verso la fiecare document.

Exemplu : 1.Ionescu Mihai ( V1); 2.Popescu Vasile ( V3).

3…….

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea postului: SECRETARIAT (S)2. Relaţii:

a. ierarhice: este subordonat coordonatorului (formatorilor);b. funcţionale: cu toate compartimentele firmei.

3. Atribuţii: Secretarul sau asistentul manager are următoarele atribuții : .Registratura și gestiunea poştei ; Gestiunea operaţiilor telefonice; Gestiunea protocolului; Organizarea timpului;

4. Descrierea activităţilor10.Registratura și Gestiunea poşteia. Înregistrează în Registrul de intrări- ieşiri toate documentele care intră şi ies din Secretariat.b. Înscrie pe fiecare document numărul de înregistrare,.c. Face o copie din fiecare document care intră sau iese din Secretariat, cu excepţia documentaţiei

publicitare,d. Arhivează copiile respective în Dosarul de Intrări- Ieşiri ;e. Transmite documentele primite la compartimentele cărora le sunt adresate, f. Preia documentele emise de către diferite compartimente (introduse deja în plicuri), le timbrează şi

le expediază ;20.Gestiunea operaţiilor telefonicea. Recepţionează şi eventual înregistrează mesajele.b. Transmite mesajele către compartimentele receptoare.c. Tratează cu răbdare şi atenţie apelatorii.30.Gestiunea protocoluluia. Primeşte vizitatorii.b. Tratează cu răbdare pe cei care sosesc şi apreciază corect cererea acestora.c. Contactează persoana solicitată sau cea mai adecvată.40.Organizarea timpuluia. Identifică priorităţile şi clasifică problemele în vederea rezolvării.b. Organizează personalul, urmărind respectarea planului de muncă.c. Comunică noi modalităţi de lucru.d. Organizează timpul pentru o reuniune, deplasare sau întâlnire: data, locul, obiectul întâlnirii,

mijloacele de informare.e. Organizează munca în echipă: identifică persoanele, repartizează munca şi comunică relaţiile

necesare.

FIŞA POSTULUI

1.Denumirea postului: ADMINISTRAREA ŞI GESTIUNEA PERSONALULUI (P1)2.Relaţii :

a. ierarhice : este subordonat şefului compartimentului personal ;b. funcţionale : cu S, P2.

3.Atribuţii : Ţine evidenţa angajaţilor ; Realizează documentaţia mişcării personalului ; Participă la elaborarea şi actualizarea structurii organizatorice şi a regulamentelor ; Realizează şi ţine evidenţa protecţiei muncii.

4.Descrierea activităţilor:

Colectează de la fiecare angajat documentele necesare pentru dosarul personal, autentificate de către Director şi de şeful Departamentului de Resurse Umane: Cererea de angajare ;Curriculum vitae ; Scrisoarea de motivaţie; Diplome şi atestate ; Recomandări; Copii

după actele de stare civilă ; Documente referitoare la situaţia militară; Decizia de angajare;Fişa medicală.

Completează fişa pentru verificarea condiţiilor de încadrare şi procesul verbal, le transmite la director pentru aprobare, iar la revenire le înregistrează în registrul de personal şi le îndosariază în dosarul personal al fiecărui angajat;

Completează contractul individual de muncă , pe baza contractului colectiv de muncă, a deciziei de angajare şi a procesului verbal , îl transmite la director pentru aprobare, iar la revenire îl arhivează în dosarul personal;

Completează, de fiecare dată când este necesar, actul adiţional la contractul individual de muncă , îl transmite la director pentru aprobare iar la revenire îl înregistrează în registrul de personal şi apoi îl îndosariază în dosarul personal;

Completează comunicarea ,un exemplar este înmânat salariatului, iar celălalt este transmis lui P2. Apoi, exemplarul care este primit de la P2 va fi îndosariat în dosarul personal.

Completează şi actualizează carnetul de muncă pentru fiecare angajat şi îl îndosariază în dosarul personal;

Elaborează statul de funcţii al personalului şi îl transmite la P2; Elaborează fişa postului pentru fiecare angajat ( şi le însuşeşte pe cele existente !), şi o

îndosariază în dosarul personal; Participă la elaborarea structurii organizatorice a firmei ,a regulamentului de organizare şi

funcţionare şi a regulamentului de ordine interioară ( şi le însuşeşte pe cele existente !); Elaborează şi completează la cerere : adeverinţe, recomandări etc. Realizează instructajul de protecţia muncii, completează fişele individuale de protecţia muncii,

le înregistrează în registrul fişelor de protecţia muncii, şi le îndosariază în dosarul personal.

FIŞA POSTULUI

1.Denumirea postului: RECOMPENSARE (P2)

2.Relaţii : a.ierarhice : este subordonat şefului compartimentului personal ;b.funcţionale : cu S, P1, T2, C2

3.Atribuţii : Urmăreşte prezenţa personalului la serviciu; Întocmeşte statul de plată a salariilor ; Distribuie salariile personalului.

4.Descrierea activităţii:

Completează condica de prezenţă. În fiecare zi, la începutul şi sfârşitul schimbului, pune la dispoziţia salariaţilor condica de prezenţă,

pentru semnare şi o preia la ora începerii activităţii şi la sfârşitul schimbului. Pe baza condicii de prezenţă, completează fişa colectivă de prezenţă; Centralizează rezultatele,

determinând numărul de ore lucrate în fiecare lună de fiecare salariat din cadrul firmei, semnează pe verso în clar şi o arhivează în dosarul fişelor de prezenţă.

Folosind datele din statul de funcţiuni ), pe care îl primeşte de la P1 şi pe baza metodologiei de calcul a salariilor ( inclusiv impozitarul ) completează statul de plată a salariilor , pe care îl transmite la C2, pentru contabilizare.

Primeşte comunicarea de la P1 pe care o foloseşte la calculul salariilor şi o returnează apoi la P1.

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea postului: OFERTARE PE PIAŢA INTERNĂ(V1)

2. Relaţii: a) ierarhice: este subordonat directorului comercial;b) funcţionale: cu S.

3. Atribuţii: gestionează cererea de ofertă internă; întocmeşte oferta.

4. Descrierea activităţilor:a) primeşte cererea de ofertă de la secretariat(S) şi: o analizează; o înregistrează în registrul

cererilor de ofertă; o îndosariază în dosarul cererilor de ofertă.b) întocmeşte oferta într-o formă tipizată internă, care trebuie să conţină: codul produsului;

denumirea produsului; descrierea produsului; preţul unitar; cantitatea şi valoarea totală; termenul de livrare; modul de transport; modul de plată; discount.

c) O înregistrează în registrul de oferte emise;d) O introduce într-un plic, scrie adresa cumpărătorului pe plic (NU lipeşte plicul !) şi îl predă

la S pentru expediere la client.e)Primeşte de la MK1 un raport cu privire la intervalul de preţ psihologic îl analizează, şi îl

îndosariază în dosarul de cereri de ofertă .

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea postului: GESTIONAREA COMENZILOR INTERNE(V2).

2. Relaţii:a) ierarhice: este subordonat directorului comercial;a) funcţionale, cu:S, A1,A2, M, V3.

3. Atribuţii: primirea şi verificarea comenzilor; confirmarea comenzilor; emiterea cererilor de achiziţie/aprovizionare.

4. Descrierea activităţilor:a) primeşte comanda de la secretariat(S) şi: o verifică din punct de vedere calitativ(o compară cu cererea de ofertă); o înregistrează în registrul comenzilor intrate;b) primeşte în fiecare dimineaţă situaţia stocurilor de la magazie(M) şi: o analizează; o îndosariază în dosarul de evidenţă a stocurilor. Acţionează conform cu pct. c - dacă există stoc pentru produsul solicitat; conform cu pct. d - dacă nu există stoc pentru produsul soolicitat;c) întocmeşte confirmarea de comandă în 2(două) exemplare. Un exemplar îl introduce într-un plic(plicul Nu se lipeşte !), scrie adresa cumpărătorului şi îl trimite la S pentru expediere;Îndosariază celălalt exemplar în dosarul de comenzi în lucru;Emite dispoziţia de livrare în 3(trei) exemplare, le înregistrează în registrul comenzilor intrate, apoi trimite 2(două) exemplare la V3 pentru facturare şi îndosariază un exemplar în dosarul de comenzi în lucru.. Îndosariază comanda în dosarul de comenzi în lucru;Primeşte de la V3 : confirmarea de comandă trimisă anterior; exemplarul F3 din factură(verde);Verifică documentele primite de la V3 şi le îndosariază împreună cu comanda în dosarul de comenzi în lucru.d) emite cererea de achiziţie în 2(două)exemplare, trimite un exemplar către A1 sau A2, iar celălalt exemplar îl îndosariază în dosarul de comenzi nerezolvate;Îndosariază comanda în dosarul de comenzi nerezolvate;După achiziţionarea produsului solicitat, se procedează conform pct. c.

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea postului: FACTURARE(V3).

2. Relaţii: a) ierarhice: este subordonat directorului comercial;b) funcţionale, cu: S, M, T1.

3. Atribuţii :întocmirea facturilor interne şi externe;întocmirea avizului de însoţirea mărfii; întocmirea scrisorii de transport.

4. Descrierea activităţilor: primeşte confirmarea de comandă şi dispoziţia de livrare de la V2 şi: le verifică; le utilizează

pentru întocmirea documentelor de la punctele b,c,d şi apoi trimite dispoziţia de livrare la magazie.

completează factura în 3(trei) exemplare : albastru (F1), roşu (F2), verde (F3); completează avizul de însoţire a mărfii, în 3(trei) exemplare, care vor avea aceleaşi trasee ca

şi cele trei facturi; completează scrisoarea de transport, 1exemplar. ; introduce într-un plic factura F1, un exemplar din avizul de însoţire a mărfii şi scrisoarea de

transport, scrie adresa cumpărătorului(plicul NU se lipeşte !) şi transmite plicul la S pentru expediere;

transmite factura F3, confirmarea de comandă şi un exemplar din avizul de însoţire a mărfii la V2;

transmite factura F2 şi un exemplar din avizul de însoţire a mărfii la C1.

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea postului: ACHIZŢII FUNCŢIONALE INTERNE(A1).

2. Relaţii: a) ierarhice: este subordonat directorului comercial;b) funcţionale cu: S, C1, C2, M, V2.

3. Atribuţii: întocmeşte cererile de ofertă; gestionează comenzile de aprovizionat; cercetează piaţa furnizorilor.

4. Descrierea activităţilor:a) primeşte în fiecare zi, la prima oră, situaţia stocurilor de la magazie(M) , o analizează; o îndosariază în dosarul de evidenţă a stocurilor; b) primeşte cererea de achiziţie de la V2 , o analizează;o compară cu stocul existent; o îndosariază în dosarul cererilor de achiziţie;c) stabileste necesarul de aprovizionare;d) întocmeşte cererea de ofertă în 3 exemplare, pentru 3 furnizori diferiţi , înregistrează cele 3 ex. în registrul cererilor de ofertă; introduce cele 3 exemplare în 3 plicuri; scrie pe fiecare plic adresa furnizorului(NU se lipeşte nici un plic !); trimite cele 3 plicuri la secretariat(S) pentru expediere.e) primeşte de la S cele 3 oferte , analizează concordanţa între cererea de ofertă şi ofertă; stabilește furnizorul; îndosariază cele 3 exemplare din ofertă în dosarul de oferte.f) întocmeşte comanda în 2 exemplare , o înregistrează în registrul de comenzi în lucru ; transmite un ex. din comandă la S, într-un plic pe care scrie adresa furnizorului(plicul NU se lipeşte !); îndosariază al doilea exemplar din comanda în dosarul de comenzi emise.g) primeşte de la S confirmarea de comandă, o analizează; o îndosariază în dosarul confirmărilor de comandă.h) primeşte de la S câte un ex. din: factură (F1); aviz de însoţire a mărfii; scrisoare de transport; analizează concordanţa dintre comanda şi documentele primite anterior; operează în registrul de comenzi în lucru la comanda respesctivă.i) întocmeşte nota de intrare - recepţie, 1exemplar , o transmite cu avizul de însoţire a mărfii la M.j) transmite factura şi scrisoarea de transport (la contabilitate(C1).k) primeşte de la MK1 previziunea vânzărilor, o analizează şi o îndosariază în dosarul pentru previziunea vânzărilor.

FIŞA POSTULUI

1. Denum irea postului: ACHIZIŢII NEFUNCŢIONALE INTERNE(A2).

2. Relaţii:a) ierarhice: este subordonat directorului comercial;b) funcţionale, cu: S, C1, V2.

3. Atribuţii: întocmeşte cererile de ofertă; gestionează comenzile de aprovizionat; cercetează piaţa furnizorilor de mărfuri nefuncţionale.

4. Descrierea activităţilor:a) primeşte cererea de achiziţie de la V2 , o analizează; o îndosariază în dosarul cererilor de achiziţie.b) întocmeşte comanda în 2 exemplare , le înregistrează în registrul de comenzi în lucru; transmite un exemplar din comanda la S, într-un plic pe care a scris adresa furnizorului (plicul NU se lipeşte !); îndosariază celălalt exemplar în dosarul de comenzi emise.c) primeşte de la S câte 1exemplar din: factură(F1); avizul de însoţire a mărfii;- scrisoarea de transport; analizează conformitatea dintre aceste acte şi comanda; operează ( înregistrează)în registrul de comenzi în lucru; îndosariază avizul de însoţire a mărfii în dosarul de comenzi emise, d) transmite F1 şi ST la contabilitate(C1).

FIŞA POSTULUI

1.Denumirea postului – CERCETĂRI DE MARKETING (MK1)

2.Relaţii : a. ierarhice : este subordonat şefului compartimentului comercial ;b. funcţionale : cu S, M, MK2, A1, C2, V1.

3.Atribuţii : Elaborează şi prelucrează chestionare ; Elaborează şi prelucrează sinteze statistice în vederea stabilirii politicii de promovare ; Realizează previziunea vânzărilor.

4.Descrierea activităţii: Elaborează chestionare, pe baza unui model; Multiplică chestionarele, şi le transmite la M, pentru a însoţi produsele vândute sau la S pentru alte

tipuri de cercetări ; Primeşte de la S chestionarele completate şi le prelucrează, după care le îndosariază în dosarul

cu chestionare; Elaborează un raport sinteză în două exemplare, transmite RS la director pentru fundamentarea

politicii promoţionale, precum şi la MK2 ; Primeşte de la C2 situaţia vânzărilor pe clienţi , o analizează şi o transmite la MK2, după ce a

realizat previziunea vânzărilor; Realizează previziunea vânzărilor pe baza situaţia vânzărilor, în două exemplare şi le transmite la

A1 şi la director; Realizează o bază de date cu clienţii firmei în registrul pentru clienţi; Elaborează statistici cu vănzările pe clienţi, regiuni, produse şi le îndosariază în dosarul pentru

statistici ; Pe baza statisticilor cu vănzările întocmeşte situaţia privind fundamentarea politicii promoţionale,

în două exemplare , le transmite la MK2 şi la director; Stabileşte pe baza cercetărilor aplicative intervalul de preţ psihologic pe care îl transmite la V1.

FIŞA POSTULUI

1.Denumirea postului: ACTIVITATE PROMOŢIONALĂ ( MK2)

2.Relaţii : a. ierarhice : este subordonat şefului compartimentului comercial ;b. funcţionale : cu S, M, MK1.

3.Atribuţii : Stabileşte politica de promovare a produselor ; Gestionează ofertele publicitare interne şi externe; Realizează materiale publicitare.4.Descrierea activităţii: Primeşte de la MK1 situaţia privind fundamentarea politicii promoţionaleşi situaţia privind vânzările

pe clienţi , pe baza cărora stabileşte proiectul de buget şi politica de promovare în două exemplare, îndosariază un exemplar în dosarul pentru politicile de promovare şi transmite celălalt exemplar la director;

Primeşte de la director situaţia privind bugetul aprobat pentru activităţile promoţionale şi stabileşte, pe baza cercetării aplicative canalele, mediile şi mesajele publicitare pe piaţa ţintă;

Emite cereri de ofertă pentru acţiuni publicitare, le înregistreazăîn registrul cererilor de ofertă publicitare, le introduce în plicuri pe care a scris adresele respective (plicurile Nu se lipesc !) şi le transmite la S;

Primeşte de la S ofertele publicitare - de la furnizorii de servicii publicitare, le analizează şi le îndosariază în dosarul de oferte publicitare;

Decide împreună cu directorul, oferta ce va fi acceptată, emite comanda pde publicitate în 2 exemplare, o înregistrează în registrul de comenzi publicitare, îndosariază un exemplar în dosarul pentru comenzi publicitare şi transmite la S celălalt exemplar într-un plic pe care a scris adresa ofertantului (plicul NU se lipeşte !), pentru expediere;

Realizează materiale publicitare , cataloage de produs, prospecte , pe care le multiplică şi le transmite pentru a însoţi marfa (la S sau M) ;

FIŞA POSTULUI

1.Denumirea postului – EXPORT (E)

2.Relaţii : a. ierarhice : este subordonat şefului compartimentului comercial ;b. funcţionale : cu S

3. Atribuţii : Traduce în limba română corespondenţa străină pentru export și în limba străină documentele care însoţesc marfa pentru export; Completează documentaţia pentru export ; Emite oferte pentru export ; Încheie contracte, participă la negocieri şi licitaţii.4. Descrierea activităţii:Completează în limba engleză :

Factura externă ( INVOICE ), în n exemplare, 1 exemplar se îndosariază în dosarul de export , 1 exemplar se transmite la C1, iar celelalte sunt transmise la S pentru expediere,;

Lista de coletaj ( PACKING LIST) , în 2 exemplare, 1 exemplar se îndosariază, iar celălalt se transmite la S;

Certificatul de origine ( EUR 1), în 2 exemplare, 1 exemplar se îndosariază, iar un exemplar însoţeşte marfa;

Scrisoarea de trăsură( CMR), în 2 exemplare, 1 exemplar se îndosariază, iar 1 exemplar însoţeşte marfa şi se întoarce ştampilat de la beneficiarul mărfii, îndosariindu-se;

Declaraţia de încasare valutară ( DIV), în 4exemplare, procedează în conformitate cu indicaţiile de pe verso;

Declaraţia vamală, în 2 exemplare, 1 exemplar se îndosariază , iar celălalt însoţeşte marfa; Primeşte valoarea în lei a facturii de la C1. Întocmeşte factura în lei în mai multe

exemplare,astfel: 1 exemplar pentru T1; 1 exemplar pentru C1; 1 exemplar se îndosariază la “Export” (titularul de contract);

FIŞA POSTULUI

1.Denumirea postului: IMPORT (I)

2.Relaţii : a. ierarhice : este subordonat şefului compartimentului comercial ;b. funcţionale : cu S

3.Atribuţii : Gestionează ofertele și comenzile de import; Traduce documentele necesare în procesul de import.

4.Descrierea activităţii: Întocmeşte cereri de ofertă pentru mai mulţi furnizori potenţiali; le înregistrează în registrul de

cereri de ofertă, le transmite, în plic cu adresă (plicul NU se lipeşte !) la S pentru expediere ; Primeşte oferta de la furnizori, o traduce şi alege, împreună cu directorul, oferta cea mai

avantajoasă şi o îndosariază în dosarul pentru import; Emite comanda În 2 exemplare, o înregistrează în registrul de comenzi emise, un exemplar îl

îndosariază, iar celălalt exemplar îl pune într-un plic pe care scrie adresa furnizorului (plicul Nu se lipeşte !) şi îl transmite la S ;

Completeaza Dispoziţia de plată valutară externă în 2 exemplare, un exemplar îl îndosariază, iar celălalt exemplar îl trimite la bancă;

Transportatorul care aduce marfa înmânează importatorului următoarele documente: Factura externă (Invoice);Scrisoarea de trăsură/Documentul de transport (CMR);Lista de coletaj (Packing List);Certificatul de origine (EUR 1) Ştampileaza CMR în căsuţa “Recepţia marfii”, face o copie a CMR ştampilată, apoi le îndosariază în DIMP; Înmânează transportatorului CMR-ul original; Calculează taxele datorate statului conform legislației în vigoare. Emite un ordin de plată (OP) cu valoarea totală rezultată în lei, în 3 exemplare, înregistreaza nr.

ordinului de plată în declaraţia vamală. Transmite OP la bancă unde cele 3 exemplare. se ştampilează şi se înregistrează, după care: un ex. rămâne la bancă, un ex. se îndosariază şi cu OP în original se merge la vamă.

Completează Declaraţia vamală de import în 2 exemplare., după care un exemplar se îndosariază, iar un exemplar se predă la vamă, unde se ştampilează “liber de vamă”. Un exemplar din factură merge la magazie. Se calculează valoarea în lei a facturii . Întocmeşte nota de intrare recepție în 3 exemplare ,astfel : un exemplar şi factura (în lei) merg la C2 ; un exemplar (TVA) la C1; un exemplar se arhivează la import);

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea postului: GESTIONARE MAGAZIE (M)

2. Relaţii: a) ierarhice: este subordonat directorului comercial;b) funcţionale: cu S, A1, V2, C2.

3. Atribuţii: Gestionează cantitativ şi valoric mărfurile din magazie; Urmăreşte stocurile.

4.Descrierea activităţii : Întocmeşte zilnic, la prima oră, Situaţia stocurilor zilnice , în două exemplare şi le transmite la V2

şi A1. Primeşte de la A1 Nota de Intrare – Recepţie şi Avizul de însoţire a mărfii, le înregistrează în Fişa

de magazie şi în Registrul de magazie şi le transmite la C2 pentru contabilizare. Primeşte de la V3 2 exemplare din Dispoziţia de livrare , o înregistrează în fişa de magazie şi în

registrul de magazie Îndosariază 1 exemplar din dispoziția de livrare în dosar , iar un exemplar se transmite la C2.

Avizul de însoţire a mărfii rămîne la M unde se îndosariază în dosar pentru avize.

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea postului: CONTABILITATE FINANCIARĂ(C1)

2. Relaţii: a) ierarhice: este subordonat directorului economico-financiar;b) funcţionale: cu S, A1, A2, V3, C2, T1, T2.

3. Atribuţii: Contabilizează achiziţiile funcţionale şi nefuncţionale ; Contabilizează vânzările interne şi la export ; Contabilizează consumurile de utilităţi ; Verifică periodic stocurile.

4.Descrierea activităţii : Primeşte factura (F1) împreună cu scrisoarea de transport de la A1, A2 sau de la S, pentru achiziţii

sau consumuri de utilităţi ( telefon, energie, apă etc); Întocmeşte documentele contabile, o înregistrează în registrul jurnal şi o îndosariază; Transmite factura ( F1) şi scrisoarea de transport la T1; Primeşte factura (F3) de la V3, o înregistrează în registrul jurnal şi o îndosariază ; Transmite factura (F3)la T1; Primeşte extrasul de cont de la T2, îl contabilizează şi-l arhivează în dosarul de extrase de cont; Periodic, împreună cu C2 verifică situaţia stocurilor din M. Completează cartea mare şi balanţa. Întocmeşte trimestrial situaţia patrimonială. Întocmeşte bilanţul, contul de profit şi pierderi şi anexele la bilanţ.

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea postului: CONTABILITATE DE GESTIUNE (C2)

2. Relaţii: a) ierarhice: este subordonat directorului economico-financiar;b) funcţionale: cu M, C1, P2, T2.

3. Atribuţii: Contabilizează cheltuielile cu salariile ; Contabilizează achiziţiile şi vânzările ;

4.Descrierea activităţii : Primeşte statul de plată a salariilor de la P2, îl contabilizează pe baza monografiei contabile, îl

semnează pe verso şi îl transmite la T2. Primeşte NIR de la M, îl înregistrează în registrul stocurilor şi îl îndosariază în dosarul de achiziţii ; Primeşte 1 exemplar din dispoziţia de livrare de la M, o contabilizează şi o îndosariază în dosarul

de livrări ); Întocmeşte situaţia vânzărilor şi o transmite la MK1; Periodic, împreună cu C1, verifică situaţia stocurilor. Contabilizează salariile.

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea postului: SCADENŢĂ ŞI CASĂ ( T1)

2. Relaţii: a) ierarhice: este subordonat directorului economico-financiar;b) funcţionale: cu S, C1, T2.

3. Atribuţii: Gestionează registrele scadenţare pentru clienţi şi furnizori ; Urmăreşte încasarea la timp a sumelor ; Efectuiază încasări şi plăţi în numerar.

4.Descrierea activităţii : Primeşte de la C1 exemplarul F3 (roşu) din factură ,o înregistrează în registrul scadenţar pentru

clienţi şi o îndosariază în dosarul de facturi emise. Primeşte de la C1 exemplarul F1 (albastru ) din factură şi ST, le înregistrează în registrul

scadenţar pentru furnizori şi le îndosariază în dosarul de facturi primite. Pe baza RSF emite ordine de plată , în trei exemplare şi le trimite la S pentru a fi expediate la

bancă. Primeşte de la S un exemplar din OP revenit de la bancă, îl înregistrează în registrul scadenţar

pentru furnizori şi apoi îl îndosariază . Consultă zilnic registrele scadenţare. În cazul în care sunt neîncasări la timp îl informează pe

director pentru contactarea rău-platnicilor. Efectuează încasări şi plăţi pe baza dispoziţiei de încasare sau plată . Emite chitanţe pentru încasările efectuate. Ridică numerarul de la bancă şi efectuează plăţile salariale pentru delegaţii pe baza statului de

plată sau a altor documente. Contabilizează operaţiunile de casă. Completează registrul de casă(un registru pentru “lei” şi câte un registru pentru fiecare valută în

parte).

FIŞA POSTULUI

1. Denumirea postului: BANCĂ ŞI ALTE PLATI (T2)

2. Relaţii: a) ierarhice: este subordonat directorului economico-financiar;b) funcţionale: cu S, ,C1, C2, T1.

3. Atribuţii: Gestionează conturile bancare; Efectuiază plăţi ; Gestionează încasările.

4.Descrierea activităţii : Primeşte extrasul de cont de la S, împreună cu documentele anexate (facturi, dispoziţii de

încasare, cec – uri etc). Verifică soldul conturilor şi corectitudinea operaţiilor. Dacă este o încasare de la client, o transmite la T1 pentru evidenţiere în scadenţar. Transmite extrasul de cont la C1 pentru contabilizare. Primeşte statul de plată de la C1 şi în funcţie de impozite şi taxe, emite ordine de plată către

instituţuiile statului, după care îndosariază statul de plată în dosarul state de plată .

În tabelul 3.1. sunt prezentate principalele documente care se elaborează în cadrul firmei simulate.Documente circulante Tabelul 4.1.

Denumire DocumentSimbol Numar

Exemplare

Emitent Beneficiari

Cerere de oferta COF 1 Secretariat (S) Ofertare pe piata

interna (V1)

Oferta OF

1Ofertare pe piata interna (V1)

Secretariat (S)

Intervalul de pret psihologic

IPP1

Cercetare de Marketing (MK1)

Ofertare pe piata interna (V1)

Comanda COM

1 Secretariat (S)Gestiunea Comen-zilor Interne (V2)

Situatia Stocurilor La Magazie

STOC2

Gestiune Magazie (M)

V2, A1

Confirmare De Comanda

CCOM2

GestiuneaComenzi Interne (V2)

Secretariat (S)Facturare (V3)

Dispozitie De Livrare DL

2Gestiune Comenzi Interne (V2)

Gestiune Magazie (M),Secretariat (S)

Cererea De Achizitie CA

2Gestiune Comenzi Interne (V2)

A1sau A2, V2

Facturi interne şi externe

F1, F2, F3 3 V3 S,V2, C1

Aviz de însoţiere a mărfii

AVIM 3 V3 S,V2, C1

Scrisoare de transport

ST 1 V3 S

Cerere de achizitie CA 1 Vanzari (V2) Dosar cereri de achizitie (DCA-A1)

Cerere de oferta 3 Achizitii functionale interne (A1)

Secretariat (S)

Oferte OF 3 Secretariat (S) Dosar de oferte (DOF-A1)

Comanda COM 2 Achizitii functionale (A1)

Secretariat (S)Achizitii functionale (A1)

Confirmarea de comanda

CCOM 1 Secretariat (S) Achizitii functionale interne (A1)

Factura F1 1 Secretariat (S) Contabilitate (C1)Aviz de insotire a marfii

AVIM 1 Secretariat (S) Magazie (M)


ST 1 Secretariat (S) Contabilitate (C1)

Nota de intrare –receptie

NIR 1 Achizitii functio-nale interne (A1)

Magazie (M)

Previziunea vanzarilor

PREV 1 Marketing (MK1) Marketing (MK1)

Cerere de achizitie CA 1 Vinzari (V2) Achizitii nefunctionale (A2)

Comanda COM 2 Achizitii nefunctionale (A2)

Secretariat (S),Achizitii nefunctionale (A2)

Factura F1 1 Secretariat(S) Contabilitate(C1)Aviz de insotire a marfii

AVIM 1 Secretariat (S) Achizitii nefunctionale (A2)


ST 1 Secretariat (S) Contabilitate (C1)

Cerere de oferta COF 1 IMPORT - I Secretariat -SComanda COM 2 Export - E Export – E

Secretariat -SDispozitie De Plata Valutara Externa

DPV 2 Export - E Export – EBanca

Declaratie Vamala De Import

DV 2 Import - I Export – EVama

Nota de intrare –receptie

NIR 3 Export - E C2, C1Export – E

Factura externa Invoice n Export - E C1, SCertificatul de origine EUR 1 2 Export - E Export – E

MarfaScrisoare de trasura CMR 2 Export - E Export – E

MarfaDeclaratie de incasare valutara

DIV 4 Export - E Export – E, banca, vama , marfa

Declaratie vamala DV 2 Export - E Export – EMarfa

Cerere de angajare CA 1 angajat Resurse umane-P1Curriculum vitae CV 1 angajat Resurse umane-P1Scrisoare de motivaţie

SM 1 angajat Resurse umane-P1

Diplome şi atestate DA 1 angajat Resurse umane-P1Recomandãri REC 1 angajat Resurse umane-P1Copii dupã actele de stare civilã

COP 1 angajat Resurse umane-P1

Decizia de angajare DEC 1 Resurse umane-P1 Resurse umane-P1angajat

Fişa medicalã (FM)FM 1 angajat Departamentul

resurse umaneContractul individual de muncã (CM)

CM2

Resurse umane-P1 Resurse umane-P1angajat

Actul adiţional la CIMCIM

1Resurse umane-P1 Resurse umane-P1

angajat

Comunicarea C

2Resurse umane-P1 Resurse umane-P1

angajatCarnetul de muncã CM 1 Resurse umane-P1 Resurse umane-P1Statul de funcţii al personalului

SFP2

Resurse umane-P1 Resurse umane-P1Resurse umane-P2

Fişa postului (FP) FP 1 Resurse umane-P1 Resurse umane-P1Fişe individuale de protecţia muncii

FIPM1 Resurse umane-P1 Resurse umane-P1

Condicã de prezenţãCP 1 Resurse umane-P2 Resurse umane-P2

Fişã colectivã de prezenţã

FCP1 Resurse umane-P2 Resurse umane-P2

Statul de platã a personalului

SPP1

Resurse umane-P2 Contabilitate de gestiune- C2

Factura F1 1 A1, A2 sau S Contabilitate -C1Scrisoare de transport

ST 1 A1, A2 sau S Contabilitate -C1

Factura F3 1 Facturare - V3 Contabilitate -C1Extras de cont EC 1 Banca , alte plati -T2 Contabilitate -C1Nota contabilã NC 1 Contabilitate -C1 Contabilitate -C1Monografie contabilã MC 1 Contabilitate -C1 Contabilitate -C1

Cartea mare CM 1 Contabilitate -C1 Contabilitate -C1Balanţa B 1 Contabilitate -C1 Contabilitate -C1Situaţia patrimonialã PATR 1 Contabilitate -C1 Contabilitate -C1Bilanţ BIL 1 Contabilitate -C1 Contabilitate -C1Cont profit şi pierderi CPP 1 Contabilitate -C1 Contabilitate -C1Anexe la bilanţ ABIL 1 Contabilitate -C1 Contabilitate -C1

În tabelul 3.2. sunt prezentate principalele documente de poziție din firma simulată.

Documente de poziţie Tabelul 3.2. Denumire Registre , Dosare (Simbol)Registrul de intrări- ieşiri (RIE-S)Dosarul de Intrări- Ieşiri Secretariat (DIE-S)Registrul Comenzilor Intrate (RCI)Dosarul De Evidenta A Stocurilor (DES)Dosarul De Comenzi In Lucru (DCL)Dosarul De Comenzi Nerezolvate (DCN)Registru cereri de oferta (RCOF-A1)Registru comenzi in lucru (RCL-A1)Dosar de evidenta a stocurilor (DES-A1)Dosar cereri de achizitie (DCA-A1)Dosar de oferte (DOF-A1)Dosar de comenzi emise (DCE-A1)Dosar confirmari de comanda (DCCOM-A1)Dosar pt. previziune a vanzarilor (DPREV)Registrul cererilor de oferta (RCOF-V1)Regisrtul de oferte emise (ROFE-V1)Dosarul de cereri de oferta (DCOF-V1)Registru comenzi in lucru (RCL-A2)Dosar comenzi emise (DCE-A2)Dosar cereri de achizitie (DCA-A2)Dosar pentru export (DEXP)Fişa de magazie (FM)Registrul de magazie (RM)Dosarul dispozițiilor de livrare (DDL-M)Dosar pentru AVIMDosar personal (DP)Registru de personal( RP)Dosare de pensionare, transfer şi disponibilizare (DPTD)Registru jurnal (RJ)Dosar de note contabile (DNC)Dosar de extrase de cont (DEC)

În figurile 3.2. până la 3.11 sunt prezentate principoalele diagrame de relații ale fiecărui post cu celelalte posturi.

V1 A1V2

COF CCOM OF OF COM CCOM F,AVIN,ST

F,AVIM,ST

F,AVIM,ST ECONT OF.P. CCOM

Fig.3.2. Relatiile postului S

ANGAJATI DIRECTOR

SV3 C2

A2 MK2T2T1

DOCUM. ADCIM PTR.DPERS

STF ADCIM

P2 DIRECTOR

Fig.3.2. Relatiile postului P1

P1

S P1 T2

CPR STF CEC

STP1

Fig.3.3. Relatiile postului P2

C2

P2

S MK1

COF IPP

OF

Fig.3.4. Relatiile postului V1

S

V1

S M V3

COM S.S. CCOM+F3

CCOM CCOM D.L. C.A.


A1/A2MS V3

V2

V2

CCOM

AVIM ST F1 CCOM+F3 F2


V2S

V3

C1

S C2

CHE SV

CHE CHE RS RS PREV IPP PREV SV SPOL SPOL

Fig.3.7. Relatiile postului MK1

MK1

M S DIRECTOR MK2 A1 V1

MK1 DIRECTOR S

SV DPOGPOL OFPUB SPOL

CP DPOLPR CP COFPUB MP COMPUB

Fig.3.8. Relatiile postului MK2

MK2

S DIRECTOR M

S C2

DISPI DISP ECONT

ECONT CEC NI

Fig.3.9. Relatiile postului T2

T2

C1 P2 T1

V1 A1V2

COF CCOM OF OF COM CCOM F,AVIN,ST

F,AVIM,ST

F,AVIM,ST ECONT OF.P. CCOM

Fig.3.10. Relatiile postului S

F3 F1+ST

SV3 C2

A2 MK2T2T1

C1 C1

T1

F3 F1 DP/OP NI 3ex 2ex 1ex (RSC-T1) (RSF-T1)

(DFP-T1) (DFP-T1) (RSF-T1)

(DFP-T1)

Fig.3.11. Relatiile postului T1

T2

S

GRILĂ DE PREZENTARE A ACTIVITATILOR PENTRU FUNCŢIA……………MARKETING – VÂNZĂRI - EXPORT………………….(se indică funcţia, de exemplu. : MARKETING-VÂNZĂRI-EXPORT)

Cod : …1… (ex. 1 pentru Marketing)

DOMENIU PROFESIONAL: ………………..VÂNZĂRI………………. Cod : ….……V………(se indică domeniul profesional,, ex. Marketing sau Mentenanţă informatică… ; se indică codul domeniului, ex. : MK pentru Marketing)

ACTIVITATE (ex. gestiunea comenzilor)

SARCINI AFERENTE (ex. facturare)

A 1 : Pregătirea achiziţiilorT 1 : Căutarea furnizorilor (enumerare)

T 2 : Compararea ofertelor

T 3 : Corespondenţa cu furnizorii

T 4 : Solicitarea devizelor

T 5 :

A 2 : CumpărareaT 1 : Declanşarea aprovizionării la momentul oportun

T 2 : Cuantificarea produsului de cumpărat

T 3 : Prevederea locurilor de depozitare

T 4 : Stabilirea bonului de comandă

T 5 : Confirmarea comenzii

T6 :

A 3 : Administrarea comenzii

T 1 : Crearea stocului iniţial

T 2 : Stabilirea şi verificarea stocurilor

T 3 : Anunţarea comenzilor

T 4 : Aducerea la zi a planului de comenzi

T 5 Verificarea întârzierilor



DOMENIU PROFESIONAL: ………………..VÂNZĂRI………………. Cod : ….……V………(se indică domeniul profesional,, ex. Marketing sau Mentenanţă informatică… ; se indică codul domeniului, ex. : MK pentru Marketing)



A 4 : Întocmirea unui devizT 1 : Redactarea devizului în 3 exemplare : de trimis prin poştă, urmărire clienţi, arhivareT 2 : Deprinderea negocierii

T 3 : Cunoaşterea concurenţei : enumerarea denumirilor de întreprinderiT 4 : Calcularea reducerilor comerciale şi financiare

T 5 : Facturarea mărfii şi a taxelor de port

A 5 : Urmărirea achiziţiilorT 1 : Recepţionarea şi controlul măfurilor : cantitate, calitate…T 2 : Aducerea la zi a stocurilor

T 3 : Verificarea aplicării clauzelor

T 4 : Controlarea facturilor

T 5 : Îndeplinirea formalităţilor legate de un litigiu

A 6 Expedierea comenziiT 1 : Regruparea articolelor din comandă

T 2 : Completarea bonului de livrare

T 3 : Clasificarea bonului de livrare

T 4 : Expedierea mărfii

T 5 :



DOMENIU PROFESIONAL: ………………..VÂNZĂRI…………….. Cod : ….……V………(se indică domeniul profesional,, ex. Marketing sau Mentenanţă informatică… ; se indică codul domeniului, ex. : MK pentru Marketing)



A 7 : Facturarea vânzăriiT 1 : Facturarea mărfurilor

T 2 : Facturarea taxelor de port

T 3 : Verificarea condiţiilor prevăzute pentru vânzare

T 4 : Contabilizarea vânzării

T 5 : Aducerea la zi a contului client

A 8 : Urmărirea livrăriiT 1 : Efectuarea livrării

T 2 : Clasificarea bonurilor de livrare

T 3 : Verificarea satisfacţiei clientului

T 4 : Aducerea la zi a stocurilor

T 5 :

A 9 : Urmărirea litigiilorT 1 : Primirea şi clasificarea litigiilor pe cazuri

T 2 : Evaluarea urgenţei situaţiei

T 3 : Transmiterea către serviciile de resort

T 4 : Controlarea şi întocmirea statisticilor

T 5 : Aducerea la zi a dosarelor clienţi/furnizori

T 6 :

T 7 :



DOMENIU PROFESIONAL: ………………..VÂNZĂRI…………….. Cod : ….……V………(se indică domeniul profesional,, ex. Marketing sau Mentenanţă informatică… ; se indică codul domeniului, ex. : MK pentru Marketing)



A 10 : Derularea promoţiilor

T 1 : Stabilirea unei date de lansare a ofertei

T 2 : Alegerea articolelor din ofertă

T 3 : Aplicarea unei reduceri de preţ de vânzare

T 4 : Elaborarea unui tabel de urmărire a vânzărilor

T 5 : Redactarea şi lansarea informaţiilor

A 11 : Utilizarea Excel 2000 pentru comercianţi

T 1 : Crearea tabelelor

T 2 : Realizarea calculelor

T 3 : Elaborarea statisticilor

T 4 :

T 5 :

A 12 : Lucrul pe InternetT 1 : Cunoaşterea etapelor unui site comercialT 2 : Decriptarea ofertei comerciale a unui furnizor pe InternetT 3 : Adaptarea fişei produsului la constrângerile unui site de comerţ electronicT 4 : Punerea în linie a produsului pe un site web localT 5 : Încărcarea actualizării (FTP,backoffice, frontoffice…)T 6 :

T 7 :



DOMENIU PROFESIONAL: ………………..VÂNZĂRI……………….. Cod : ….……V………(se indică domeniul profesional,, ex. Marketing sau Mentenanţă informatică… ; se indică codul domeniului, ex. : MK pentru Marketing)



A 13 : Cunoaşterea celor 7 etape de negociere - vânzare

T 1 : Cunoaşterea modului cum se stabileşte o vânzare

T 2 : Cunoaşterea vocabularului specific

T 3 : Învăţarea tehnicilor de vânzare

T 4 : Evitarea capcanelorT 5 : Cunoaşterea tehnicilor de negociere – elaborarea argumentelor

A 14 : Învăţarea limbii engleze comerciale

T 1 : Cunoaşterea vocabularului specificT 2 : Revizuirea sau învăţarea gramaticii la nivel avansatT 3 : Practicarea, perfecţionarea exprimării în engleza vorbită, citită şi scrisă în lumea profesională a afacerilorT 4 :

T 5 :

A 15 : Învăţarea limbii franceze comerciale

T 1 : Învăţarea modului de a conduce o conversaţie în limba francezăT 2 : Formarea în tehnicile de vânzare - negociere

T 3 : Formarea în franceza de afaceri

T 4 :

T 5 :

T 6 :



DOMENIU PROFESIONAL: ………………..VÂNZĂRI……………….. Cod : ….……V………(se indică domeniul profesional,, ex. Marketing sau Mentenanţă informatică… ; se indică codul domeniului, ex. : MK pentru Marketing)



A 16 : Îmbunătăţirea relaţiei client/vânzător

T 1 : Îmbunătăţirea comunicării

T 2 : Îmbunătăţirea competenţelor de vânzător

T 3 : Cunoaşterea modului de gestionare a remarcelor

T 4 : Cunoaşterea modului de argumentare

T 5 :

A 17 : Iniţiere în informatica comercială

T 1 : Cunoaşterea modului de utilizare a programelor Geoconcept, QuickBusiness şi EoleT 2 : Practică

T 3 : Cunoaşterea modului de utilizare a calculatorului

T 4 :

T 5 :

A 18 : Învăţarea comerţului electronic

T 1 : Crearea unui site web de marketing

T 2 : Aducerea la zi a informaţiilor şi conţinutului

T 3 : Lucrul cu front office şi back office

T 4 : Recepţionarea comenzilor venite de la clienţi

T 5 :

A 19 : Cunoaşterea limbii germane comerciale

T 1 :

T 2 :



DOMENIU PROFESIONAL: ………………..VÂNZĂRI…………………………….. Cod : ….……V………(se indică domeniul profesional,, ex. Marketing sau Mentenanţă informatică… ; se indică codul domeniului, ex. : MK pentru Marketing)



A 1 : Pregătirea achiziţiilorT 1 : Căutarea furnizorilor (enumerare)

T 2 : Compararea ofertelor

T 3 : Corespondenţa cu furnizorii

T 4 : Solicitarea devizelor

T 5 :

A 2 : CumpărareaT 1 : Declanşarea aprovizionării la momentul oportun

T 2 : Cuantificarea produsului de cumpărat

T 3 : Prevederea locurilor de depozitare

T 4 : Stabilirea bonului de comandă

T 5 : Confirmarea comenzii

T6 :

A 3 : Administrarea comenziiT 1 : Crearea stocului iniţial

T 2 : Stabilirea şi verificarea stocurilor

T 3 : Anunţarea comenzilor

T 4 : Aducerea la zi a planului de comenzi

T 5 Verificarea întârzierilor






A 4 : Întocmirea unui devizT 1 : Redactarea devizului în 3 exemplare : de trimis prin poştă, urmărire clienţi, arhivareT 2 : Deprinderea negocierii

T 3 : Cunoaşterea concurenţei : enumerarea denumirilor de întreprinderiT 4 : Calcularea reducerilor comerciale şi financiare

T 5 : Facturarea mărfii şi a taxelor de port

A 5 : Urmărirea achiziţiilorT 1 : Recepţionarea şi controlul măfurilor : cantitate, calitate…T 2 : Aducerea la zi a stocurilor

T 3 : Verificarea aplicării clauzelor

T 4 : Controlarea facturilor

T 5 : Îndeplinirea formalităţilor legate de un litigiu

A 6 Expedierea comenziiT 1 : Regruparea articolelor din comandă

T 2 : Completarea bonului de livrare

T 3 : Clasificarea bonului de livrare

T 4 : Expedierea mărfii

T 5 :






A 7 : Facturarea vânzăriiT 1 : Facturarea mărfurilor

T 2 : Facturarea taxelor de port

T 3 : Verificarea condiţiilor prevăzute pentru vânzare

T 4 : Contabilizarea vânzării

T 5 : Aducerea la zi a contului client

A 8 : Urmărirea livrăriiT 1 : Efectuarea livrării

T 2 : Clasificarea bonurilor de livrare

T 3 : Verificarea satisfacţiei clientului

T 4 : Aducerea la zi a stocurilor

T 5 :

A 9 : Urmărirea litigiilorT 1 : Primirea şi clasificarea litigiilor pe cazuri

T 2 : Evaluarea urgenţei situaţiei

T 3 : Transmiterea către serviciile de resort

T 4 : Controlarea şi întocmirea statisticilor

T 5 : Aducerea la zi a dosarelor clienţi/furnizori

T 6 :

T 7 :






A 10 : Derularea promoţiilorT 1 : Stabilirea unei date de lansare a ofertei

T 2 : Alegerea articolelor din ofertă

T 3 : Aplicarea unei reduceri de preţ de vânzare

T 4 : Elaborarea unui tabel de urmărire a vânzărilor

T 5 : Redactarea şi lansarea informaţiilor

A 11 : Utilizarea Excel 2000 pentru comercianţi

T 1 : Crearea tabelelor

T 2 : Realizarea calculelor

T 3 : Elaborarea statisticilor

T 4 :

T 5 :

A 12 : Lucrul pe InternetT 1 : Cunoaşterea etapelor unui site comercialT 2 : Decriptarea ofertei comerciale a unui furnizor pe InternetT 3 : Adaptarea fişei produsului la constrângerile unui site de comerţ electronicT 4 : Punerea în linie a produsului pe un site web localT 5 : Încărcarea actualizării (FTP,backoffice, frontoffice…)T 6 :

T 7 :






A 13 : Cunoaşterea celor 7 etape de negociere - vânzare

T 1 : Cunoaşterea modului cum se stabileşte o vânzare


T 3 : Învăţarea tehnicilor de vânzare

T 4 : Evitarea capcanelorT 5 : Cunoaşterea tehnicilor de negociere – elaborarea argumentelor

A 14 : Învăţarea limbii engleze comerciale


T 2 : Revizuirea sau învăţarea gramaticii la nivel avansatT 3 : Practicarea, perfecţionarea exprimării în engleza vorbită, citită şi scrisă în lumea profesională a afacerilorT 4 :

T 5 :

A 15 : Învăţarea limbii franceze comerciale

T 1 : Învăţarea modului de a conduce o conversaţie în limba francezăT 2 : Formarea în tehnicile de vânzare - negociere

T 3 : Formarea în franceza de afaceri

T 4 :

T 5 :

T 6 :






A 16 : Îmbunătăţirea relaţiei client/vânzător

T 1 : Îmbunătăţirea comunicării

T 2 : Îmbunătăţirea competenţelor de vânzător

T 3 : Cunoaşterea modului de gestionare a remarcelor

T 4 : Cunoaşterea modului de argumentare

T 5 :

A 17 : Iniţiere în informatica comercială

T 1 : Cunoaşterea modului de utilizare a programelor Geoconcept, QuickBusiness şi EoleT 2 : Practică

T 3 : Cunoaşterea modului de utilizare a calculatorului

T 4 :

T 5 :

A 18 : Învăţarea comerţului electronic

T 1 : Crearea unui site web de marketing

T 2 : Aducerea la zi a informaţiilor şi conţinutului

T 3 : Lucrul cu front office şi back office

T 4 : Recepţionarea comenzilor venite de la clienţi

T 5 :

A 19 : Cunoaşterea limbii genrane comerciale

T 1 :

T 2 :

PATRIMONIUL ŞI MIŞCǍRILE ACESTUIA – OBIECT DE STUDIU AL CONTABILITǍŢII

Patrimoniul reprezintă obiectul de studiu al mai multor ştiinţe tehnice, tehnologice şi economice. Contabilitatea studiază efectele tranzacţiilor economice şi ale altor evenimente asupra situaţiei economice şi financiare, precum şi asupra performanţei unei întreprinderi, în scopul informării utilizatorilor interni şi externi. Altfel spus, contabilitatea studiază patrimoniul agenţilor economici respectiv, existenţa şi mişcările sale (vezi figura nr. 1).

Patrimoniul este alcătuit din drepturi şi obligaţii băneşti ale unei persoane juridice sau fizice în legătură cu obiectul acestor drepturi şi obligaţii.

Nu trebuie însă confundată noţiunea de avere cu cea de patrimoniu. Averea devine patrimoniu numai în măsura în care este antrenată în activităţi economice legale.

Ecuaţia patrimoniului are următoarea formă

Bunuri economice = Drepturi + ObligaţiiDe exemplu, dacă o firma cumpără un utilaj, aceasta are dreptul de a folosi

acel utilaj şi obligaţia de a-l plăti la termenul stabilit prin contract.La nivelul contabilităţii, bunurile economice se regăsesc sub denumirea de

active patrimoniale iar drepturile se regăsesc sub denumirea de capitaluri şi semnifică apartenenţa acelor bunuri economice asociaţilor, acţionarilor. Pentru obligaţii, se utilizează categoria numită datorii, care exprimă faptul că pentru o parte din bunurile de care dispune, deţinătorul patrimoniului trebuie să plătească anumite valori, sau să presteze anumite servicii. Capitalurile şi datoriile se regăsesc în categoria de pasive patrimoniale. În aceste condiţii, ecuaţia patrimoniului devine:

Active patrimoniale = Capitaluri + Datoriirespectiv,

Active patrimoniale = Pasive patrimoniale sau ACTIV = PASIV

În concluzie, contabilitatea urmăreşte patrimoniul, în dinamica sa, din două puncte de vedere. Pe de o parte, patrimoniul este privit din punct de vedere al formei sale concrete, materiale şi astfel privit, îmbracă forma de ACTIV PATRIMONIAL. Pe de altă parte, patrimoniul este privit din punct de vedere al provenienţei sale îmbrăcând forma de PASIV PATRIMONIAL (surse patrimoniale).

Pentru a înţelege mai bine, revenim la exemplul nostru, cel al unei firme care achiziţionează un utilaj. Această tranzacţie economică este privită din cele două puncte de vedere. Astfel, din punct de vedere al formei concrete, materiale, în patrimoniu intră un utilaj, respectiv un activ imobilzat. Deci, activul total al firmei noastre sporeşte cu valoarea utilajului. Din punct de vedere al provenienţei, în patrimoniu se naşte o datorie. Ne punem întrebarea de unde provine utilajul? Raspunsul este simplu: de la furnizori. Furnizorii reprezintă partenerii de afaceri de la care se achiziţionează bunuri, valori urmând ca plata contravalorii bunurilor achiziţionate să se facă ulterior. Deci, în urma acestei tranzacţii pasivul total al firmei noastre sporeste cu datoria care se naşte faţă de furnizori (a cărei valoare este egală cu valoarea bunului cumpărat). În concluzie, în urma acestei tranzacţii, sporeşte atât activul total cât şi pasivul total al firmei cu aceiaşi valoare, rămânând astfel neschimbată egalitatea ACTIV=PASIV.

Patrimoniul poate fi reprezentat, la un moment dat, prin intermediul bilanţului, în care se regăsesc atât activele cât şi pasivele.

BilanţUL este un calcul de sinteză, exprimabil în bani, care reflectă, la un moment dat, poziţia financiară a unei entităţi cu ajutorul activelor şi pasivelor (capitaluri proprii, datorii).

PATRIMONIULACTIVE SURSE PATRIMONIALE (PASIVE)

1. Active imobilizate 1. Capitaluri2. Active circulante 2. Datorii

Patrimoniul, ca parte a obiectului de studiu al contabilitǎţii, poate fi structurat ca în figura nr. 1.

CARACTERIZAREA ACTIVELORActivul este reprezentat de acele elemente ale patrimoniului care au valoare economică pozitivă pentru întreprindere (bunuri economice, avere).

Activele patrimoniale pot fi clasificate după durata de utilizare în procesul de producţie şi după modul în care se consumă şi îşi transmit valoarea asupra producţiei:

- Active imobilizate (durată mare de funcţionare, se consumă treptat pe parcursul mai multor cicluri de producţie şi îşi transmit valoarea asupra producţiei în mod indirect).

- Active curente sau circulante (se consumă în cadrul unui singur ciclu de producţie, transmiţându-şi în mod direct valoarea asupra producţiei)Activele patrimoniale sunt prezentate în situaţiile financiare în ordinea inversă a lichidităţii lor (lichiditatea reprezintă capacitatea bunurilor de a se transforma în bani) astfel:

A) Active imobilizate (imobilizări):1. imobilizări necorporale;2. imobilizări corporale;3. imobilizări financiare.

B) Active circulante:1. stocuri;2. creanţe;3. investiţii pe termen scurt;4. casa şi conturi la bănci.

C) Active de regularizareCheltuieli înregistrate în avans

Observăm că, în primul rând, sunt prezentate imobilizările. Acestea au lichiditatea cea mai scăzută (se transormă în bani într-o perioadă de timp mai lungă decât cea necesară transformării în bani a activelor curente). A) Active imobilizate Activele imobilizate (denumite şi imobilizări, bunuri de investiţii, active pe termen lung sau bunuri imobile) sunt bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unităţii patrimoniale, care, de regulă, nu-şi schimbă forma iniţială, nu dunt destinate comercializării şi, care sunt generatoare de beneficii economice viitoare.

Conform OMFP 3055/2009, beneficiile economice viitoare reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar către entitate. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii.

Imobilizările sunt implicate în activitatea de exploatare cu întreaga lor valoare de utilitate, dar se consumă şi îşi transmit, în mod treptat, valoarea asupra costurilor noilor produse. Participă la mai multe cicluri de producţie fără a se regăsi în

conţinutul material al bunurilor obţinute. Acestea îşi transmit doar valoarea. Valoarea amortizabilă este alocată sistematic pe durata de viaţă utilă a activului corporal.

Imobilizări necorporale sunt valori şi drepturi identificabile, nemonetare, care nu au o formă fizică concretă: nu sunt tangibile. În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:

cheltuielile de constituire: sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii).

cheltuielile de dezvoltare: sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite;

concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate;

fondul comercial: avansuri şi alte imobilizări necorporale: se înregistrează avansurile

acordate furnizorilor pentru imobilizări necorporale programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la

terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte imobilizări necorporale. imobilizările necorporale în curs de execuţie: imobilizările necorporale

neterminate până la sfârşitul perioadei.2) Imobilizările corporale sunt bunuri concrete care:

a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; si

b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.c) în România, acestea trebuie să aibă o valoare mai mare decât limita stabilită de

lege.Imobilizările corporale cuprind:

terenuri şi construcţii (terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii, amenajările de terenuri şi altele.

instalaţii tehnice şi maşini includ echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, animale şi plantaţii;

alte instalaţii, utilaje şi mobilier includ active care nu se regăsesc în grupele mai sus menţionate, cum ar fi: mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte activecorporale;

avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale; imobilizări corporale în curs de execuţie: reprezintă investiţiile

neterminate, efectuate în regie proprie sau în antrepriză.3) Imobilizările financiare sunt titluri, valori (acţiuni, obligaţiuni) sau alte

drepturi de natură financiară deţinute pe termen lung în scopul obţinerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor, prin creşterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiţii.

B) Activele circulante

Activele circulante (curente) cuprind bunuri şi valori care rămân în unitatea patrimonială pe termen scurt, de până la un an, participând, de regulă, la un singur circuit economic, modificându-şi în permanenţă forma.

Un element este considerat mijloc circulant atunci când: este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul

comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului;

este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare; este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este

restricţionată.În categoria activelor circulante se includ:1) stocuri;2) creanţe;3) investiţii pe termen scurt;4) casa şi conturi la bănci1) Stocuri

Stocurile sunt active circulante: deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a

activităţii; sau sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie

folosite în procedsul de producţie sau pentru prestarea de servicii.În cadrul stocurilor se cuprind:

a) mărfurile - bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;

b) materiile prime - participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;

c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;

d) materialele de natura obiectelor de inventar sunt acele bunuri care nu îndeplinesc una din cele două condiţii pentru a fi considerate imobilizări: fie au o valoare mai mică decât limita stabilită de lege indiferent de durata lor de utilizare, fie au o durată de utilizare mai mica de un an indiferent de valoarea lor;

e) produsele, şi anume: semifabricatele - produsele al căror proces tehnologic a fost terminat

într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;

produsele finite - produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;

produsele reziduale – rebuturi, materialele recuperabile şi deşeurile;f) animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de

orice fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie - lână, lapte şi blană;

g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;

h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice, lucrările şi serviciile, precum şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.

i) În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, care se înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de stocuri.

2) Creanţele (valori în curs de decontare) sunt drepturi exprimate în bani, pe care le are unitatea patrimonială asupra altor persoane şi care îi permit acesteia din urmă să ceară plata unor sume de bani sau livrarea de bunuri sau servicii.

Creanţele au următoarea structură1:- creanţe comerciale;- creanţe sociale;- creanţe fiscale;- creanţe legate de asociaţi şi unităţile din grup;- creanţe diverseCreanţele comerciale iau naştere din operaţiile de vânzare bunuri,

prestări de servicii sau lucrări:Clienţi – în această structură se regăsesc drepturile entităţii de a cere

clienţilor să-i plătească sumele reprezentând preţul bunurilor livrate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate acestora.

Efecte de primit – creanţe faţă de clienţii cărora li s-a acordat un termen de plată mai îndepărtat. Documente: efectele de comerţ (cambia, bilet la ordin). Efectele comerciale sunt înscrisuri prin care o persoană (tras) se angajează ca, la o scadenţă stabilită, să achite o sumă de bani unei alte persoane (beneficiar), eventual la ordinul unei a treia persoane (trăgător).

Clienţi incerţi – această creanţă apare când entitatea nu mai are certitudinea că va încasa sumele de la anumiţi clienţi.

Clienţi facturi de întocmit – creanţa rezultată în urma unei livrări de bunuri, serviciilor prestate sau lucrărilor executate pentru care nu s-a întocmit încă factura. Document: avizul de însoţire.

Furnizori debitori - creanţe faţă de furnizori care rezultă în urma unor avansuri plătite acestora.

Creanţele sociale: iau naştere din relaţiile de decontare ale unităţii cu salariaţii şi organismele de asigurări şi protecţie socială:

Avansuri acordate personalului – reprezintă dreptul unităţii patrimoniale ca , la sfârşitul lunii, să reţină din sumele totale datorate angajaţilor pentru munca prestată sumele plătite deja ca avans.

Alte creanţe faţa de personal - reprezintă drepturi ale unităţii patrimoniale faţă de angajaţi rezultate, de ex., din vânzări de bunuri către aceştia.

Alte creanţe sociale – creanţe faţa de bugetul asigurărilor sociale.Creanţele fiscale: iau naştere din relaţiile cu statul, reprezentând drepturi ale

unităţii faţă de stat.TVA deductibilă – dreptul entităţii ca, la sfârşitul lunii, să reţină TVA aferentă

cumpărărilor (sau deductibilă) din TVA aferentă vânzărilor (TVA colectată), în vederea stabilirii obligaţiei de plata faţă de bugetul statului.

TVA de recuperat – reprezintă diferenţa dintre TVA deductibilă (mai mare) şi TVA colectată (mai mică).

1 Matiş, D, Bazele contabilităţii. Aspecte teoretice şi practice, Editura Alma Mater, Cluj Napoca, 2005, p. 67.

Impozitul pe profit plătit în plus;Creanţele legate de asociaţi şi unităţile din cadrul grupului:Decontări cu asociaţii privind capitalul – la înfiinţarea unei societăţi comerciale,

asociaţii sau acţionarii îşi iau angajamentul de a pune la dispoziţia acestora aporturi în bani sau natură. Până la vărsarea acestor aporturi, societatea comercială are dreptul de a cere asociaţilor sau acţionarilor să facă vărsămintele respective.

Creanţe în cadrul grupului – reprezintă drepturi ale unităţii faţă de alte unităţî din cadrul grupului pentru bunurile şi valorile transmise acestora.

Creanţe diverse: debitori diverşi – creanţele în afara exploatării, adică cele rezultate din operaţiuni mai puţin obişnuite cum ar fi vânzarea de imobilizări.

3) Investiţii pe termen scurt (Titlurile de plasament) sunt titluri de valoare achiziţionate de întreprindere, în vederea realizării unui câştig, într-un termen scurt. Acestea cuprind: acţiuni, obligaţiuni,obligaţiuni emise şi răscumpărateAlte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate.

4) Casa şi conturi la bănci, în lei şi devize, se delimitează sub forma numerarului din casieria întreprinderii, depozitelor la bancă în conturile curente sau de disponibil şi prin alte valori financiare care, datorita naturii lor, pot fi convertibile imediat în disponibilităţi băneşti.

o Conturi la bănci în lei /devize – disponibilul în lei/devize al entităţii la bănci;

o Casa în lei şi în devize - numerarul din casieria întreprinderii;o Dobânzi de încasat: dreptul de a primi dobânzi de la bănci sau de la

alte persoane fizice şi juridice;o Carnetele de cecuri cu limita de sumă exprimă disponibilităţile

băneşti sub forma documentelor-valoare utilizate pentru efectuarea plaţii unor categorii de prestări servicii sau achiziţionări de mărfuri. Disponibilităţile băneşti imobilizate în carnetul de cecuri se rezervă la banca într-un cont special;

o Acreditivul reprezintă lichidităţile păstrate la bancă într-un cont distinct, la dispoziţia unui furnizor, din care urmează a se efectua plăţile către acesta, pe măsura livrării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor;

o Avansurile de trezorerie reprezintă disponibilităţile băneşti avansate unor angajaţi pentru a face plăţi în numele unităţii;

o •Alte valori financiare se individualizează sub forma de: timbre fiscale şi poştale, tichete de masă şi bilete de călătorie, bilete de tratament şi odihna etc.

C) Active de regularizareCheltuielile înregistrate în avans sunt sume de bani achitate în cursul

exerciţiului curent, dar care se referă la servicii ce vor fi primite în cursul exerciţiului următor (abonamente, chirii plătite in avans). În exerciţiul în care se face plata acestea sunt considerate active iar în exerciţiile viitoare ele sunt considerate cheltuieli ale perioadei.

CARACTERIZAREA PASIVELORPasivul este reprezentat de acele elemente ale patrimoniului care au valoare

economică negativă pentru întreprindere. În pasiv se regăsesc elementele care reflectă modul de finanţare a bunurilor şi valorilor economice. Conform normelor contabile româneşti, pasivul bilantier se structurează în patru categorii:

A) Capital şi rezerve (capitaluri proprii);B) Provizioane; C) Datorii;D) Pasive de regularizare.

A) CAPITALURILE PROPRII (SITUAŢIA NETĂ) sunt capitalurile puse la dispoziţia entităţii de către asociaţi, acţionari, de unitatea însăşi sau de alte persoane şi pentru care nu există obligaţia de rambursare la o anumită dată precum şi cele constituite din profiturile obţinute.

Alături de creditele pe termen lung, capitalurile proprii fac parte dintr-o categorie mai amplă denumită capitaluri permanente. Acestea reprezintă sursele de finanţare utilizate de o firmă în mod durabil, permanent.

Conform OMFP 3055/2009, capitalul reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor.

Capitaluri proprii (Situaţia netă) = Active – DatoriiCapitalurile proprii cuprind: aporturile de capital (capitalul individual sau

social), primele de capital, rezervele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar.

- Capitalul social: reprezintă valoarea nominală a aportului acţionarilor sau asociaţilor unei unităţi. Acesta se constituie la înfiinţarea întreprinderii, fiind o condiţie a existentei si funcţionarii acesteia.

Capitalul social se diferenţiază în capital subscris nevărsat (capitalul pe care proprietarii întreprinderii s-au angajat să-l pună la dispoziţia întreprinderii la o dată ulterioară) şi capital subscris vărsat (partea din capitalul subscris care a fost, fizic, depusă de către proprietari la dispoziţia întreprinderii).

- Primele de capital reprezintă un capital adiţional ce se constituie ca diferenţă dintre valoarea de emisiune (preţul de vânzare) a acţiunilor sau părţilor sociale emise şi valoarea lor nominală.

- Rezervele se constituie, în principiu, din profitul capitalizat în mod durabil de întreprindere.

Structural, rezervele se împart în: rezerve legale, anual din profitul brut (5% din acesta), până nivelul lor atinge 20%

din capitalul social. rezerve statutare, se constituie din profitul net conform statutului societăţii alte rezerve se constituie din profitul net conform hotărârii AGA. Ele sunt destinate

pentru finanţarea parţială sau totală a noilor investiţii în imobilizări corporale, pentru răscumpărarea propriilor acţiuni de către societate, în vederea reducerii de capital etc.

- Rezultatul reportat reprezintă fie rezultatul sub formă de profit realizat în exerciţiul sau exerciţiile financiare anterioare şi care, până la data închiderii exerciţiului financiar nu a fost încă repartizat pe destinaţiile prevăzute de lege, fie rezultatul sub forma de pierdere obţinut în exerciţiul sau exerciţiile financiar care, până la data închiderii exerciţiului financiar anterior nu a fost acoperită.

- Rezultatul exerciţiului, sub forma de profit sau pierdere.Profitul net al exerciţiului financiar încheiat figurează în bilanţ, ca sursa proprie

de finanţare, până în momentul repartizării lui pe destinaţiile stabilite prin lege sau statutul societăţii comerciale. Rezultatele negative se iau în calcul cu semnul minus si, în consecinţa, diminuează capitalul propriu.

B) PROVIZIOANELE reprezintă, conform OMFP 3055/2009, datorii cu exigibilitate sau valoare incertă ale întreprinderii. Se constituie la sfârşitul exerciţiului

pe seama cheltuielilor, pentru acele elemente de patrimoniu a căror realizare sau plată este probabilă, ori pentru cheltuieli care devin exigibile în perioadele următoare.

Cazurile tipice de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli sunt: litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte, cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie.

C) DATORIILE sunt capitaluri puse la dispoziţia întreprinderii de către terţi (furnizori, clienţi, bănci, personal, alte persoane fizice şi juridice) şi pentru care există o obligaţie certă de rambursare la scadenţă. Aceste datorii sunt determinate de relaţii contractuale, legale sau statutare.

Reglementările actuale din România clasifică datoriile în:- datorii pe termen scurt (curente) - datorii petermen lung.

O datorie este curentă dacă se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii sau este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.

Datoriile pe termen lung reprezintă datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an.

Datoriile financiare sunt resurse provenite de la bănci şi alte instituţii financiare, fiind purtătoare de dobândă.

- Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni reprezintă fondurile pe termen lung asigurate prin vânzarea de titluri de credit negociabile către public.

- Credite bancare pe termen lung şi mediu - Credite bancare pe termen scurtDatoriile comerciale sunt generate de relaţiile cu terţii.

o Furnizorii reprezintă datoriile echivalente valorii bunurilor materiale, lucrărilor şi serviciilor primite de la terţi.

o Furnizorii de imobilizări rezultate din achiziţia de imobilizări;o Efectele de plătit reprezintă titlurile de valoare care atestă obligaţia

de plată a întreprinderii în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii.o Furnizori facturi nesosite;o Clienţi creditori datorii faţă de clienţi rezultate în urma avansurilor

primiteDatoriile fiscale, salariale şi sociale cuprind, în ordine, obligaţiile din impozite şi

taxe fata de bugetul statului (impozit pe profit/venit, TVA de plată, impozitul pe salarii, alte impozite), salariile şi alte drepturi asimilate datorate angajaţilor, obligaţiile privind contribuţia la asigurările sociale şi la fondul de şomaj (protecţia socială), precum şi datoriile intermediare create în cadrul relaţiilor de decontare cu angajaţii, prin reţinerea din salariul cuvenit acestora a contribuţiei personalului pentru pensie suplimentara şi a celei pentru fondul de şomaj. Aceste contribuţii se reţin din salarii de către întreprindere şi urmează sa fie decontate organelor în drept.

Datoriile faţă de asociaţi reprezintă obligaţiile faţă de acţionari sau asociaţi pentru capitalul de rambursat, dividendele de plata, precum şi datoriile în cadrul grupului privind fondurile puse, direct sau indirect, pe termen scurt la dispoziţia societăţii comerciale de către întreprinderile asociate sau de către cele cu care aceasta are relaţii de participare.

Creditorii diverşi cuprind toate obligaţiile care prin natura lor nu se includ în categoriile prezentate mai sus. în aceasta situaţie se afla datoriile privind achiziţionarea titlurilor de plasament, sumele încasate şi necuvenite etc.

E) PASIVE DE REGULARIZARE

- Veniturile înregistrate în avans - se regăsesc aici venituri care sunt încasate în perioada curentă în contul unor servicii care vor fi prestate în exerciţiile viitoare (chirii încasate anticipat, abonamente încasate în avans etc). În exerciţiul curent aceste venituri în avans sunt stocate în pasivul bilanţului, iar în exerciţiul următor ele se includ la venituri influenţând astfel rezultatul.

- Subvenţiile pentru investiţii sunt obţinute de la buget sau de la alte instituţii interesate, fiind destinate achiziţionării sau creării activelor

CARACTERIZAREA PROCESELOR ECONOMICEÎn cadrul unei firme, mijloacele şi resursele pot fi supuse unor transformări care

le fac să dispară sau sa-şi schimbe forma sau conţinutul. Dacă privim activele aflate în transformare, putem defini o nouă categorie contabilă, cea de cheltuieli. Acestea desemnează sumele plătite/de plată în cursul unei perioade ca eforturi concretizate în consumuri de materii prime, materiale şi alte bunuri care dispar în urma procesului de producţie, servicii, salarii, contribuţii sociale, amortizări. Pe lângă cheltuieli, ca eforturi, putem defini veniturile, ca efecte ale eforturilor. Astfel, veniturile reprezintă resurse reproduse şi care aparţin unităţii, consemnate în urma vânzării de bunuri sau prestării de servicii.

Altfel spus, procesele economice reprezintă transformǎri calitative şi cantitative ale activelor, care au loc în cadrul activităţilor desfăşurate de o firmǎ. Aceste procese se urmǎresc în contabilitate cu ajutorul structurilor de venituri şi cheltuieli.

Procesele economice sub formǎ de cheltuieliCheltuielile se înregistrează în contabilitate în momentul consumului sau

primirii facturii de prestǎri sevicii (nu în momentul plăţii).Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor,

astfel:a) cheltuieli de exploatare,b) cheltuieli financiare,c) cheltuieli extraordinare.

a) Conform legislaţiei româneşti, în categoria cheltuielilor din exploatare sunt incluse:

cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;

cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;

cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);

alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare.).

b) Conform legislaţiei româneşti, în categoria cheltuielilor financiare sunt incluse: dobânzile privind exerciţiul financiar în curs, diferenţele nefavorabile de curs valutar, sconturile acordate clienţilor, pierderi din creanţe, cheltuieli privind investiţiile financiare cedate.

c) În categoria cheltuielilor extraordinare sunt incluse cheltuielile ocazionate de calamităţi naturale şi alte evenimente extraordinare.

În concluzie, cheltuielile reflectă consumuri şi desemnează, în expresie monetară, utilizarea resurselor în cadrul activităţilor desfăşurate.

Procesele economice sub formǎ de venituriVeniturile sunt de acelaşi tip cu sursele patrimoniale (pasivele) deoarece

contribuie la majorarea surselor patrimoniale.Veniturile se înregistrează în contabilitate în momentul emiterii facturii de

vânzare/ prestare de servicii (nu în momentul încasării).Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor,

astfel:a) venituri din exploatare;b) venituri financiare;c) venituri extraordinare.

Conform legislaţiei în vigoare, în categoria veniturilor din exploatare sunt cuprinse: venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, executări de lucrări şi prestări de

servicii;venituri din variaţia stocurilor; venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielilor

efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale;

venituri din subvenţii de exploatare, alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate

şi alte venituri din exploatare.În categoria veniturilor financiare sunt cuprinse:venituri din imobilizări

financiare, venituri din investiţii pe termen scurt, venituri din creanţe imobilizate, venituri din diferenţe de curs valutar, venituri din dobânzi; venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare; alte venituri financiare.

În categoria veniturilor extraordinare sunt incluse veniturile rezultate din evenimente sau tranzacţii diferite de activităţile curente şi care nu se repetă frecvent .

În concluzie, veniturile desemnează, în expresie monetară, bogăţia creată prin activităţile desfăşurate.

Procesele economice sub formǎ de rezultateRezultatele unei perioade de gestiune (lunǎ, trimestru, an) se determină prin

compararea veniturilor cu cheltuielile, acestea reprezentând diferenţa dintre valoarea totală a veniturilor şi valoarea totală a cheltuielilor.REZULTATUL EXERCIŢIULUI = VENITURI TOTALE - CHELTUIELI TOTALE

Dupǎ natura activitǎţilor care le-au generat, rezultatele pot fi:1. Rezultatul activitǎţii curente (rezultat curent):2. Rezultatul activitǎţii extraordinare (rezultat extraordinar).

1.Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiarRezultatul din exploatare = Venituri exploatare - Cheltuieli exploatareRezultatul financiar = Venituri financiare - Cheltuieli financiare2.Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare - Cheltuieli financiare

Rezultatul brut = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinarImpozitul pe profit = Rezultatul brut * 16%Rezultatul net = Rezultatul brut - Impozitul pe profit

Prin compararea veniturilor cu cheltuielile, pot să apară următoarele situaţii: atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, rezultatul exerciţiului este

pozitiv, obţinându-se profit. atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, rezultatul exerciţiului este

negativ şi se înregistrează pierdere. Profitul are ca efect majorarea capitalurilor proprii, în timp ce pierderile conduc la

degradarea acestora. Prin urmare, profiturile trebuie utilizate (repartizate pe destinaţii) iar pierderile trebuie acoperite (compensate).

În funcţie de perioada la care se referǎ, rezultatul poate fi: ,,Profit şi pierdere“ se referă la profitul sau pierderea exerciţiului curent ,,Rezultatul reportat“ reprezintă profitul sau pierderea din anii precedenţi care nu

au fost încă repartizate sau acoperite prin hotărârea AGA sau asociaţilor. Profitul reportat, după adoptarea deciziei de utilizare, poate fi destinat pentru crearea rezervelor, majorarea capitalului social, acordarea de dividende sau acoperirea pierderilor exerciţiului curent. Pierderea reportată poate fi acoperită pe seama rezervelor, reducerea capitalului social sau din profitul realizat în exerciţiul curent.

Modelul structural privind situaţiile financiare din ţara noastră

Situaţiile financiare reprezintă produsul final al contabilităţii. Acestea sunt rezultatul aplicării principiilor, bazelor de evaluare şi metodelor specifice acestei ştiinţe şi sunt destinate să reflecte cât mai fidel poziţia financiară şi performanţele unei firme. În final acestea trebuie să satisfacă nevoile şi interesele unei game largi de utilizatori în procesul decizional.

Structura situaţiilor financiare din ţara noastră, conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene2, pentru persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii (total active: 3.650.000 euro, cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro, număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50) cuprinde:

bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificării capitalurilor proprii, situaţia fluxurilor de trezorerie, notele explicative la situaţiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile amintite mai sus întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind:

bilanţ prescurtat, cont de profit şi pierdere, note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.

Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie.

BilanţulModelul ales de către normalizatorii români pentru bilanţ este un model

vertical (sub formă de listă), inspirat din practica contabilă anglo-saxonă, cu scopul de a furniza informaţii utile pentru fundamentarea deciziilor investitorilor. Un astfel de model de bilanţ are o determinare economică, fără a mai apela la categoria de

2 *** OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

patrimoniu pentru fundamentarea structurilor calitative pe care le descrie. Acest format operează direct cu structurile de active, datorii şi capitaluri proprii3. Ecuaţia care stă la baza unui astfel de bilanţ este de forma:Active – Datorii = Situaţia Netă (Capitalul Propriu sau Activul Net Contabil)Ecuaţia scoate în evidenţă situaţia netă a întreprinderii, capitalurile ei proprii, adică activul neangajat în datorii, ceea ce reliefează capacitatea întreprinderii de a crea lichidităţi în vederea onorării datoriilor faţă de creditori, precum şi a remunerării, sub formă de dividende, a capitalului investit de proprietari.

BILANŢUL CONTABIL încheiat la 31.01.N

Denumirea elementuluiNr.rd. Sold la

01.01.NSold la 31.01.N

A B 1 2A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+234-280-290-2933) 01II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct.211+212+213+214+223+224+231+232-281-291-2931) 02

III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261+263+265+267*-296*)03

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01 la 03) 04B. ACTIVE CIRCULANTEI.STOCURI (ct.301+302+303±308+321+322+323+326+327+328+331+332+341+345+346±348+351+354+356+357+358+361± 368+371±378+381±388-391-392-393-394-395-396-397-398+4091-4428) 05

II. CREANŢE (ct. 4092+411+413+418+425+4282+431**) + 437**)

+4382+441**)+4424+ 4428**) +444**)+ 445+446**)+ 447**) +4482+451**) +452**)

+456**)+4582+461+473**)-491-495-497+5187) 06III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT(ct.501+505+506+508+5113+5114-591-595-596-598) 07IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI(ct. 5112+512+531+532+541+542) 08

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd.05+06+07+08) 09C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN(ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+457+4581+ 462+473+509+5186+519) 11E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (rd.09 + 10 - 11 - 19) 12F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12) 13G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UNAN (ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+451+453+455+456+4581+462+473+509+5186+519 14H. PROVIZIONANE (ct. 151) 15I. VENITURI ÎN AVANS rd. (17+18), din care: 16

Subvenţii pentru investiţii ct. 475 17Venituri in avans ct. 472(rd19+20) 18Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct.472*) 19Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct.472*) 20

3 Ionescu, C., Informarea financiară în contextul internaţionalizării contabilităţii, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 68.

J. CAPITAL ŞI REZERVEI. CAPITAL (rd. 22la 24) din care: 21

- capital subscris vărsat (1012) 22- capital subscris nevărsat (1011) 23- patrimoniul regiei (1015) 24II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 25III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct 105) 26IV. REZERVE (ct. 106) 27Actiuni proprii (ct.109) 28Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct.141) 29Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct.149) 30V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 31(ct. 117) Sold D 32VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI Sold C 33FINANCIAR (ct. 121) Sold D 34Repartizarea profitului (ct. 129) 35

TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 21+25+26+27-28+29-30+31-32+33-34-35) 36

Patrimoniul public (ct. 1016) 37TOTAL CAPITALURI (rd. 36+37) 38

În acest format de bilanţ:- clasificarea elementelor bilanţiere se face după destinaţia elementelor de

activ, respectiv provenienţa elementelor de pasiv;- elementele de activ sunt ordonate după principiul lichidităţii inverse iar

elementele de pasiv sunt ordonate după principiul exigibilităţii descrescânde;- se pun în evidenţă o serie de indicatori cum ar fi: „Fondul de rulment” (pozitiv

sau negativ) pe care îl găsim la litera E. „Active circulante nete/datorii curente nete” şi indicatorul „Situaţia patrimonială netă curentă” pe care îl găsim la litera F. „Total active minus datorii curente”.

Contul de profit şi pierdereFormatul cerut pentru contul de profit şi pierdere este următorul:

Denumirea indicatorilorNr. rd.

Realizări aferente perioadei de

raportareprecedentă curentă

A B 1 21. Cifra de afaceri neta (rd. 02 +03-04+05+06) 01

Productia vanduta (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 02Venituri din vanzarea marfurilor(ct. 707) 03Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile radiate din registrul general si care mai au in derulare contracte de leasing (ct. 766*)

05

Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete(ct. 7411)

06

2.Venituri aferente costului productiei in curs de executie (ct. 711+712)Sold c 07Sold d 08

3.Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata (ct. 721+722)

09

4. Alte venituri din exploatare(ct. 7417+758) 10

VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. 01+07-08+09+10) 11

5.a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile(ct. 601+602-7412)

12

Alte cheltuieli materiale(ct. 603+604+606+608) 13b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apa)(ct. 605-7413) 14c) Cheltuieli privind marfurile(ct. 607) 15Reduceri comerciale primite (ct. 609) 16

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 18+19), din care : 17a) Salarii si indemnizatii(ct. 641+642+643+644-7414) 18b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala(ct. 645-7415) 19

7.a) ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale (rd. 21-22)

20

a.1) Cheltuieli(ct. 6811+6813) 21a.2) Venituri(ct. 7813) 22b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 24-25) 23b.1) Cheltuieli(ct. 654+6814) 24b.2) Venituri(ct. 754+7814) 25

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.27 la 30) 268.1. Cheltuieli privind prestatiile externe(ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416)

27

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635)

28

8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate(ct. 658+652)

29

Cheltuieli cu dobanzile de refinantare inregistrate de entitatile radiate din registrul general si care maia u in derulare contracte de leasing (ct. 666*)

30

Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (rd. 32-33) 31- Cheltuieli(ct. 6812) 32- Venituri(ct.7812) 33

CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL (rd.12 la 15-16+17+20+23+26+31)

34

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE - Profit (rd. 11-34) 35- Pierdere (rd. 34-11) 36

9. Venituri din interese de participare(ct. 7611+7613) 37- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 38

10.Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate(ct. 763)

39

- din care, in cadrul grupului 4011. Venituri din dobanzi 41

- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 42Alte venituri financiare(ct. 762+764+765+767+768) 43

VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 37+38+41+43) 44

12.Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante (rd. 46-47)

45

- Cheltuieli(ct. 686) 46- Venituri (ct. 786) 47

13. Cheltuieli privind dobanzile(ct. 666-7418) 48- din care, cheltuieli in relatia cu entitatile afiliate 49Alte cheltuieli financiare(ct. 663+664+665+667+668) 50

CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 45+48+50) 51PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA :

- Profit (rd. 44-51) 52- Pierdere (rd. 51-44) 53

14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTA :- Profit (rd. 11+44-34-51) 54

- Pierdere (rd. 34+51-11-44) 5515. Venituri extraordinare(ct. 771) 5616. Cheltuieli extraordinare(ct.671) 57

17.PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA:- Profit (rd. 56-57) 58- Pierdere (rd. 57-56) 59

VENITURI TOTALE (rd. 11+44+56) 60CHELTUIELI TOTALE (rd. 34+51+57) 61

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA :- Profit (rd. 60-61) 62- Pierdere (rd. 61-60) 63

18. Impozitul pe profit(ct. 691) 6419. Alte impozite care nu apar in elementele de mai sus(ct. 698) 6520. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR:

- Profit (rd. 62-63-64-65) 66- Pierdere (rd. 63+64+65-62) 67

Observăm că, prezentarea elementelor aferente exploatării respectă metoda clasificării după natura acestora.Acest format al contului de profit şi pierdere, cuprinde cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, precum şi rezultatul exerciţiului.Cifra de afaceri netă „se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor”4.Veniturile cuprind sumele şi valorile încasate în nume propriu din activităţi curente, dar şi câştigurile din orice alte surse. În categoria activităţilor curente intră atât activităţile desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate cât şi activităţile conexe acestora.

Veniturile şi cheltuielile se pot clasifica, în funcţie de natura acestora, în: Venituri şi cheltuieli din exploatare – corespund activităţii de bazǎ a firmei

(cheltuieli cu materiile prime, cu salarii, servicii, venituri din vânzarea producţiei, venituri din vânzarea mǎrfurilor, venituri din prestarea de servicii);

Venituri şi cheltuieli financiare – rezultă din activitatea de natură financiară a unităţii (dobânzi, diferenţe de curs valutar, cheltuieli şi venituri din plasamente pe termen scurt)

Venituri şi cheltuieli extraordinare (nu ţin de activitatea normală – amenzi, penalităţi, calamităţi naturale, sponsorizări)

. Rezultatul exerciţiului financiar reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.

Notele explicative la situaţiile financiare anualeNotele explicative trebuie să includă următoarele secţiuni: informaţii generale despre entitate; prezentarea politicilor contabile utilizate; informaţii despre bilanţ; informaţii despre contul de profit şi pierdere; informaţii referitoare la salarii şi salariaţi; alte informaţii.

În notele explicative trebuie să regăsim:

4 ***OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene , par. 207.

informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale şi despre politicile contabile folosite;

informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în situaţiile financiare, dar sunt relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea.Conform legislaţiei româneşti, notele explicative se prezintă sistematic pentru fiecare element semnificativ din situaţiile financiare anuale, cuprinzând metodele de evaluare aplicate elementelor din situaţiile financiare anuale şi metodele utilizate pentru calcularea ajustărilor de valoare. Pentru elementele incluse în situaţiile financiare anuale care sunt sau au fost iniţial exprimate în monedă străină (valută), trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru a le exprima în moneda naţională.

Reglementările naţionale armonizate, dau ca exemplu, următoarele note explicative:Nota 1 - Active imobilizateNota 2 - ProvizioaneNota 3 - Repartizarea profituluiNota 4 - Analiza rezultatului din exploatareNota 5 - Situaţia creanţelor şi datoriilorNota 6 - Principii, politici şi metode contabileNota 7- Participaţii şi surse de finanţareNota 8 - Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere şi de supraveghereNota 9 - Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiariNota 10 - Alte informaţii.

Efectul tranzacţiilor economice asupra patrimoniului

Patrimoniul firmei poate fi prezentat, la un anumit moment, prin intermediul bilanţului, prin punerea faţǎ-n faţǎ a activelor (averea) şi pasivelor (sursele de finanţare).

În cursul unei perioade de gestiune (lunǎ, trimestru, semestru, an), în cadrul unei firme, au loc numeroase tranzacţii economice şi financiare, cum ar fi achiziţionare de bunuri (utilaje, materii prime, mǎrfuri, obiecte de inventar etc), plata furnizorilor, darea în consum de materii prime şi materiale, obţinerea de produse finite, vânzarea de bunuri (mǎrfuri, produse finite), prestarea de servicii, încasarea contravalorii bunurilor vândute şi a serviciilor prestate, primirea/restituirea de credite bancare etc. Aceste tranzacţii economice îşi lasǎ amprenta asupra patrimoniului, prin modificarea structurii elementelor patrimoniale. Aceste modificǎri se prezintǎ fie sub formǎ de creşteri, fie sub formǎ de reduceri a unor elemente patrimoniale, fǎrǎ a afecta însǎ egalitatea patrimoniului, adicǎ aceea dintre valoarea activului total şi a pasivului total.

Pentru a putea evidenţia efectul tranzacţiilor asupra patrimoniului vom pleca de la un exemplu. Dupǎ fiecare tranzacţie vom întocmi câte un bilanţ. În practicǎ însǎ, bilanţul se întocmeşte conform reglementǎrilor legale în vigoare, semestrial, la sfârşitul anului sau de fiecare datǎ când legea o prevede.

Exemplu: Patrimoniul SC Alfa SRL, poate fi prezentat la 01.01.N, prin intermediul unui bilanţ iniţial, ca în tabelul nr. 1:

Bilanţ iniţial, la data 01.01.N -Lei-Nrcrt

Denumire element Sold iniţial

Nrcrt


1 Mijloace de transport 3500 1 Capital social subscris vǎrsat 4000

2 Mǎrfuri 1500 2 Profit şi pierdere 200

3 Clienţi 500 3 Furnizori 1100

4 Conturi la bǎnci 400 4 Personal salarii datorate 8005 Casa în lei 200

TOTAL ACTIV 6100 TOTAL PASIV 6100

Tabel nr. 1 Bilanţ iniţial, la data 01.01.NEcuaţia dublei reprezentǎri a patrimoniului:TOTAL ACTIV (A) = TOTAL PASIV (P) = 6100

În cursul lunii ianuarie, au loc urmǎtoarele tranzacţii economice:Tranzacţia nr. 1: Se încaseazǎ de la clientul A, conform extrasului de cont,

contravaloarea creanţei asupra acestuia, în valoare de 200 lei.În urma acestei tranzacţii, elementul de activ Conturi la bǎnci creşte cu valoarea de

200 lei (ca urmare a încasǎrii prin contul bancar a creanţei), concomitent cu reducerea elementului de activ Clienţi cu valoarea de 200 lei (deoarece clientul A ne-a plǎtit datoria pe care o avea la noi, noi nu mai avem creanţa de 200 lei asupra lui). Valoarea totalǎ a activului şi pasivului ramân neschimbate.

Dacǎ introducem modificǎrile produse de aceastǎ tranzacţie în ecuaţia dublei reprezentǎri a patrimoniului şi notǎm aceste modificǎri cu x, obţinem ecuaţia bilanţierǎ:

A + x - x=PÎnlocuind în aceastǎ ecuaţie sumele aferente obţinem: 6100 + 200 – 200 = 6100

Situaţia patrimoniului SC Alfa SRL, în urma primei tranzacţiei se prezintǎ ca în tabelul nr. 2.Bilanţ întocmit dupǎ efectuarea primei tranzacţii

Nrcrt

Denumire element

Sold iniţial

Modif(+/-)

Sold final

Nrcrt

Denumire element

Sold iniţial

Modif(+/-)

Sold final

1 Mijloace de transport

3500 3500 1 Capital social subscris vǎrsat

4000 4000

2 Mǎrfuri 1500 1500 2 Profit şi pierdere 200 200

3 Clienţi 500 - 200 300 3 Furnizori 1100 1100

4 Conturi la bǎnci

400 + 200 600 4 Personal salarii datorate

800 800

5 Casa în lei 200 200

TOTAL ACTIV 6100 0 6100 TOTAL PASIV 6100 6100

Tabel nr. 2 Bilanţ întocmit dupǎ efectuarea primei tranzacţiiTranzacţia nr. 2: Se achiziţioneazǎ mǎrfuri în valoare de 1000 lei. Plata urmând a se face ulterior.

În urma acestei tranzacţii, s-au produs modificǎri în ambele pǎrţi a patrimoniului, elementul de activ Mǎrfuri sporind cu valoarea de 1000 lei (ca urmare a achiziţiei de la furnizori), concomitent cu sporirea elementului de pastiv Furnizori cu valoarea de 1000 lei (deoarece se va plǎti ulterior, pânǎ în momentul plǎţii vom avea o datorie faţǎ de furnizorul de mǎrfuri). Deşi rǎmân egale, activul şi pasivul sporesc. Dacǎ introducem modificǎrile produse de aceastǎ tranzacţie în ecuaţia dublei reprezentǎri a patrimoniului, obţinem ecuaţia bilanţierǎ: A+x =P+xÎnlocuind în aceastǎ ecuaţie sumele aferente obţinem: 6100 + 1000 = 6100 + 1000

adicǎ: 7100 = 7100Situaţia patrimoniului SC Alfa SRL, în urma tranzacţiei nr. 2 se prezintǎ ca în tabelul nr. 3.

Bilanţ întocmit dupǎ efectuarea tranzacţiei nr. 2Nrcrt

Denumire element

Sold iniţial

Modif(+/-)

Sold final

Nrcrt


Modif(+/-)

Sold final



4000 4000

2 Mǎrfuri 1500 + 1000 2500 2 Rezerve 10 10

3 Clienţi 300 300 3 Profit şi pierdere 190 190

4 Conturi la bǎnci 600 600 4 Furnizori 1100 + 1000 2100

5 Casa în lei 200 200 5 Personal salarii datorate

800 800

TOTAL ACTIV 6100 + 1000 7100 TOTAL PASIV 6100 + 1000 7100

Tabel nr. 3 Bilanţ întocmit dupǎ efectuarea tranzacţiei nr. 3Tranzacţia nr. 3: Se plǎteşte, din disponibilul de la bancǎ, una din datoriile faţǎ de

furnizori în valoare de 400 lei.Şi în urma acestei tranzacţii s-au produs modificǎri în ambele pǎrţi a patrimoniului, în

sensul reducerii. Elementul de activ Conturi la bǎnci în lei scade cu valoarea de 400 lei (ca urmare a plǎţii), concomitent cu reducerea elementului de pastiv Furnizori cu valoarea de 400 lei (deoarece scad datoriile faţǎ de furizori). Dacǎ introducem modificǎrile produse de aceastǎ tranzacţie în ecuaţia dublei reprezentǎri a patrimoniului, obţinem ecuaţia bilanţierǎ:

A - x =P – x Înlocuind în aceastǎ ecuaţie sumele aferente obţinem:7100 - 400 = 7100 – 400 adicǎ: 6700 = 6700

Situaţia patrimoniului SC Alfa SRL, în urma tranzacţiei nr. 3 se prezintǎ ca în tabelul nr. 4


Denumire element

Sold iniţial

Modif(+/-)

Sold final

Nrcrt


Modif(+/-)

Sold final



4000 4000

2 Mǎrfuri 2500 2500 2 Rezerve 10 10


4 Conturi la bǎnci 600 - 400 200 4 Furnizori 2100 - 400 1700


800 800

TOTAL ACTIV 7100 - 400 6700 TOTAL PASIV 7100 - 400 6700

Tabel nr. 4 Bilanţ întocmit dupǎ efectuarea tranzacţiei nr. 4Tranzacţia nr. 4: Se primeşte un credit bancar pe termen scurt, conform extrasului

de cont, în valoare de 5000 lei.În urma acestei tranzacţii, elementul de activ Conturi la bǎnci în lei creşte cu valoarea

de 5000 lei (ca urmare a încasǎrii creditului), concomitent cu sporirea elementului de pasiv Credite bancare pe termen scurt cu valoarea de 5000 lei (creşte datoria firmei faţǎ de bancǎ). Pentru cǎ, pânǎ în momentul efectuǎrii acestei tranzacţii, nu exista în patrimoniul firmei nici un alt credit pe termen scurt, în Pasiv a apǎrut elemntul Credite bancare pe termen scurt, având ca sold iniţial valoarea 0. Activul şi pasivul s-au modificat în sensul creşterii, dar au rǎmas egale. Dacǎ introducem modificǎrile produse de aceastǎ tranzacţie în ecuaţia dublei reprezentǎri a patrimoniului, obţinem ecuaţia bilanţierǎ: A + x = P + xÎnlocuind în aceastǎ ecuaţie sumele aferente obţinem: 6700 + 5000 = 6700 + 5000

adicǎ: 11700 = 11700Situaţia patrimoniului SC Alfa SRL, în urma tranzacţiei nr. 4 se prezintǎ ca în tabelul

nr. 5.Bilanţ întocmit dupǎ efectuarea tranzacţiei nr. 4

Nrcrt


Modif(+/-)

Sold final

Nrcrt


Modif(+/-)

Sold final



4000 4000



4 Conturi la bǎnci 200 + 5000 5200 4 Furnizori 1700 1700


800 800

6 Credite bancare pe termen scurt

0 + 5000 5000

TOTAL ACTIV 6700 + 5000 11700 TOTAL PASIV 6700 + 5000 11700

Tabel nr. 5 Bilanţ întocmit dupǎ efectuarea tranzacţiei nr. 4Tranzacţia nr. 5: Se ridicǎ numerar de la bancǎ în valoare de 800 de lei pentru plata salariilor datorate.

În urma acestei tranzacţii, elementul de activ Conturi la bǎnci în lei scade cu valoarea de 800 lei (ca urmare a ridicǎrii banilor din conturile curente), concomitent cu sporirea elementului de activ Casa în lei cu valoarea de 800 lei (banii au fost depuşi în casieria firmei). Dacǎ introducem modificǎrile produse de aceastǎ tranzacţie în ecuaţia dublei reprezentǎri a patrimoniului, obţinem ecuaţia bilanţierǎ: A + x –x = PÎnlocuind în aceastǎ ecuaţie sumele aferente obţinem: 11700 – 800 + 800 = 11700Situaţia patrimoniului SC Alfa SRL, în urma tranzacţiei nr. 5 se prezintǎ ca în tabelul nr. 6.



Modif(+/-)

Sold final

Nrcrt


Modif(+/-)

Sold final



4000 4000



4 Conturi la bǎnci 5200 - 800 4400 4 Furnizori 1700 1700

5 Casa în lei 200 + 800 1000 5 Personal salarii datorate

800 800


5000 5000

TOTAL ACTIV 11700 0 11700 TOTAL PASIV 11700 11700

Tabel nr. 6 Bilanţ întocmit dupǎ efectuarea tranzacţiei nr. 5Tranzacţia nr. 6: Se plǎtesc, prin casierie, salariile datorate în valoare de 800 lei.Şi în urma acestei tranzacţii s-au produs modificǎri în ambele pǎrţi a patrimoniului, în

sensul reducerii. Elementul de activ Casa în lei scade cu valoarea de 800 lei (ca urmare a plǎţii salariilor), concomitent cu reducerea elementului de pastiv Personal salarii datorate cu valoarea de 800 lei (firmei îi scad datoriile faţǎ de salariaţi cu valoarea salariilor plǎtite). Dacǎ introducem modificǎrile produse de aceastǎ tranzacţie în ecuaţia dublei reprezentǎri a patrimoniului, obţinem ecuaţia bilanţierǎ:

A - x =P - xÎnlocuind în aceastǎ ecuaţie sumele aferente obţinem:11700 - 800 = 11700 – 800 adicǎ: 10900 = 10900Situaţia patrimoniului SC Alfa SRL, în urma tranzacţiei nr. 6 se prezintǎ ca în tabelul nr. 7.



Modif(+/-)

Sold final

Nrcrt


Modif(+/-)

Sold final



4000 4000



4 Conturi la bǎnci 4400 4400 4 Furnizori 1700 1700

5 Casa în lei 1000 - 800 200 5 Personal salarii datorate

800 - 800 0


5000 5000

TOTAL ACTIV 11700 - 800 10900 TOTAL PASIV 11700 - 800 10900

Tabel nr. 7 Bilanţ întocmit dupǎ efectuarea tranzacţiei nr. 6Situaţia patrimoniului şi a modificǎrilor, la sfârşitul lunii ianuarie, întocmitǎ dupǎ

efectuarea celor 6 tranzacţii, este prezentatǎ în tabelul nr. 8.Tranzacţiile de mai sus au produs modificǎri numai la douǎ elemente patrimoniale şi,

de fiecare datǎ, concomitent şi cu aceiaşi sumǎ. Aceste tranzacţii au produs m odificǎri fie numai în activ (A+x-x=P), fie numai în pasiv (A=P+x-x), fie şi în activ şi în pasiv în sensul sporirii sau scǎderii (A+x=P+x sau A-x=P-x).

În realitate, în cadrul unei firme pot avea loc tranzacţii complexe care pot avea ca efect modificarea mai multor elemente bilanţiere în acelaşi timp.

Bilanţ final, la 31.01.N -Lei-Nrcrt

Denumire element

Sold iniţial

Modif(+/-)

Sold final

Nrcrt


Modif(+/-)

Sold final



4000 4000

2 Mǎrfuri 1500 +1000 2500 2 Rezerve 0 +10 10

3 Clienţi 500 -200 300 3 Profit şi pierdere 200 -10 190

4 Conturi la bǎnci 400 +200-400

+5000-800

4400 4 Furnizori 1100 +1000-400

1700

5 Casa în lei 200 +800-800

200 5 Personal salarii datorate

800 - 800 0


0 +5000 5000

TOTAL ACTIV 6100 4800 10900 TOTAL PASIV 6100 +4800 10900

Tabel nr. 8 Bilanţ final

Situaţiile financiare

Pentru a putea înţelege situaţiile financiare şi care este legătura dintre ele vom pleca de la un exemplu. Astfel, vom înfiinţa o societate imaginară a cărei obiect de activitate este comercializarea de mărfuri. Capitalul de pornire (800 lei) este depus de către asociaţi la casierie.

Odată începută activitatea, periodic, ne vom pune următoarele întrebări în legătură cu afacerea noastră:

1) Care au fost mişcările de numerar şi care este numerarul existent la sfârşitul unei anumite perioade?

2) Afacerea noastră a generat profit sau pierdere şi care este acesta la sfârşitul unei anumite perioade?

3) Care este averea cumulată la sfârşitul unei anumite perioade?Răspunsurile la aceste întrebări se regăsesc în trei situaţii financiare interconectate,

fiecare din acestea referindu-se la o problemă specifică. Împreună, oferă o imagine de ansamblu asupra stării de sănătate financiară a firmei. Acestea sunt:

1) Situaţia fluxurilor de numerar;2) Contul de profit şi pierderi;3) Bilanţul contabil.Situaţia patrimoniului firmei noastre este prezentată în bilanţul din tabelul nr. 1.

Bilanţ iniţialCe avem: De unde provine:Numerar 800 Fondurile proprietarilor 800

Total 800 Total 800 Tabel nr. 1 Bilanţ iniţial

În prima zi a lunii ianuarie, am achiziţionat 20 rochii la un preţ de 40 lei/buc şi am reuşit să vindem 15 rochii cu un preţ unitar de 60 lei.

A doua zi, am achiziţionat încă 10 rochii cu preţul de 40 lei/buc şi am reuşit să vindem tot stocul nou şi toată marfa din stocul anterior cu un preţ unitar de 65 lei.

În cea de-a treia zi, am achiziţionat un stoc mai mare de rochii, respectiv 35 bucăţi cu un preţ de 40 lei/buc şi am reuşit să vindem 20 rochii cu un preţ de 55 lei/buc.

În a patra zi am reuşit sǎ vindem doar 10 rochii cu un preţ de 60 lei/bucatǎ. Spre deosebire de celelalte zile, în care încasǎrile şi plǎţile au avut loc în momentul efectuǎrii tranzacţiei, în aceastǎ zi am reuşit sǎ vindem, dar încasarea contravalorii mǎrfurilor vândute va avea loc peste o sǎptǎmânǎ.

Vom încerca să răspundem la cele trei întrebări prin întocmirea situaţiilor financiare la sfârşitul fiecărei zile.

La sfârşitul primei zile, situaţia fluxurilor de numerar, care arată mişcările banilor, poate fi prezentată ca în tabelul nr. 2:Situaţia fluxurilor de numerar sfârşitul primei zileNumerar existent la începutul zilei 800Încasări, din care: 900Numerar din vânzarea rochiilor (15 buc * 60 lei/buc=900) 900Total 1700Plăţi, din care: 800Numerar plătit pentru achiziţie rochii (20 buc * 40 lei/buc = 800) 800Numerar la sfârşitul primei zile 900Tabel nr. 2 Situaţia fluxurilor de numerar la 01.01.N

Pentru a vedea care este profitul sau pierderea generată de activitatea noastră din prima zi, întocmim Contul de profit şi pierdere (tabel nr. 3). Profitul (averea generată) se calculează ca diferenţă dintre veniturile obţinute (veniturile din vânzarea rochiilor) şi cheltuielile efectuate (costul rochiilor vândute).

Contul de profit şi pierderi pentru prima ziVenituri (total), din care: 900Venituri din vânzarea rochiilor (15 buc * 60 lei/buc = 900) 900Cheltuieli, din care: 600Costul rochiilor vândute (15 buc * 40 lei/buc = 600) 600Profit (Venituri – Cheltuieli) 300Pierdere -Tabel nr. 3 Contul de profit şi pierderi la 01.01.N

Radiografierea a ceea ce o firmă deţine şi a modului în care este finanţată o vom face prin întocmirea bilanţului la sfârşitul zilei (tabel nr. 4).Bilanţ la sfârşitul primei zileCe avem: De unde provine:Numerar 900 Fondurile proprietarilor 800Stoc de rochii (5buc * 40lei/buc = 200)

200 Profit 300

Total 1100 Total 1100Tabel nr. 4 Bilanţ la la 01.01.N

Din situaţiile pe care le-am întocmit la sfârşitul primei zile, observăm că acestea ne oferă o imagine asupra numerarului, profitabilitǎţii şi a poziţiei financiare;

Deşi numerarul este descris ca fiind „fluxul sangvin” al unei afaceri, doar informaţiile prezentate în situaţia fluxurilor de numerar este insuficientă pentru utilizatori pentru a obţine o imagine a sănătăţii financiare a firmei. Aspectul performanţei afacerii se regăseşte, în mod detaliat, în Contul de profit şi pierdere.

Profitul şi numerarul sunt termeni diferiţi.Aceşti termeni deosebit de importanţi din domeniul contabilităţii şi a finanţelor, sunt de cele mai multe ori înţeleşi în mod greşit. Profitul ”este o sumă, nimic mai mult. Doar numerarul este real”.În exemplul nostru, se observă că numerarul, la sfârşitul primei zile, este de 900 lei. Adică, a crescut cu 100 lei faţă de momentul iniţierii afacerii (800 lei). Profitul, generat de activitatea primei zile, aşa cum se aratǎ în contul de Profit si pierdere a fost de 300 lei. Deci, numerarul încasat nu a crescut cu suma corespunzătoare profitului realizat, deoarece o parte din averea realizată (200 lei) se regăseşte sub formă de stocuri. Deci, profitul nostru de 300 lei s-a concretizat în 100 lei numerar şi stocuri în valoare de 200 lei. În cazul unor firme mari, profitul se poate concretiza in terenuri, echipamente, utilaje, clǎdiri etcAltfel spus, numerarul este doar o formă în care se poate concretiza profitul.

O altǎ observaţie care trebuie fǎcutǎ este cǎ, în Contul de profit şi pierdere la cheltuieli se trece numai costul bunurilor care au fost vândute. Deci, pentru a afla profitul, se va scade din vânzǎri doar costul rochiilor vândute, nu costul întregii cantitǎţi de marfǎ achiziţionatǎ.

Revenind la exemplul nostru, în cea de-a doua zi au avut loc urmǎtoarele operaţii economice:- achiziţie rochii : 10 buc * 40 lei/buc = 400 lei- vânzare 15 rochii : 15 buc * 65 lei/buc = 975 lei

Vom întocmi acum, cele 3 situaţii la sfârşitul celei de-a doua zile: Situaţia fluxurilor de numerar (tabel nr. 5), Contul de profit şi pierdere (tabelul nr. 6), Bilanţul (tabelul nr. 7).

Situaţia fluxurilor de numerar pentru a doua ziBilanţ de deschidere (numerar existent la începutul zilei a doua) 900Încasări, din care: 975Numerar din vânzarea rochiilor (15buc * 65 lei/buc=975) 975Total 1875Plăţi, din care: 400

Numerar plătit pentru achiziţie rochii (10buc*40 lei/buc=400) 400Bilanţ de închidere a numerarului (numerar la sfârşitul zilei a doua) 1475Tabel nr. 5 Situaţia fluxurilor de numerar la 02.01.N

Contul de profit şi pierdere pentru a doua ziVenituri (total), din care: 975Venituri din vânzarea rochiilor (15 buc * 65 lei/buc=975 975Cheltuieli, din care: 600Costul rochiilor vândute (15 buc * 40 lei/buc = 600) 600Profit (Venituri – Cheltuieli) 375Pierdere -Tabel nr. 6 Contul de profit şi pierdere la 02.01.N

Bilanţ la sfârşitul celei de-a doua zile:Ce avem: De unde provine:Numerar 1475 Fondurile proprietarilor 800Stoc de rochii (-) - Profit (300 + 375 = 675) 675

Total 1475 Total 1475Tabel nr. 7 Bilanţul la 02.01.N

Se observǎ cǎ, profitul total al afacerii a crescut cu 375 lei faţǎ de ziua anterioarǎ. În cele douǎ zile din afacerea noastrǎ a fost generat un profit total de 675 lei. Acesta se regǎseşte în bilanţul întocmit la sfârşitul zilei a doua. Spre deosebire de Contul de profit şi pierdere, în care este prezentatǎ doar situaţia profitului din ziua a doua cu veniturile şi cheltuielile aferente acestei zile, în Bilanţ se prezintǎ situaţia patrimoniului, la sfârşitul celor doua zile de activitate.

În cea de-a treia zi au avut loc urmǎtoarele operaţii economice:- achizitie 35 bucăţi * 40 lei/buc = 1400 lei- vânzare 20 bucăţi * 55 lei/buc = 11oo lei

Vom întocmi acum, cele 3 situaţii la sfârşitul zilei a treia: Situaţia fluxurilor de numerar (tabel nr. 8), Contul de profit şi pierdere (tabelul nr. 9), Bilanţul (tabelul nr. 10).

Situaţia fluxurilor de numerar pentru a treia ziBilanţ de deschidere (numerar existent la începutul zilei a treia) 1475Încasări, din care: 1100Numerar din vânzarea rochiilor (15buc * 55 lei/buc = 1100 lei) 1100Total 2575Plăţi, din care: 1400Numerar plătit pentru achiziţie rochii (35 buc * 40 lei/buc = 1400) 1400Bilanţ de închidere a numerarului (numerar la sfârşitul zilei a treia) 1175Tabel nr. 8 Situaţia fluxurilor de numerar la 03.01.N

Contul de profit şi pierderi pentru a treia ziVenituri (total), din care: 1100Venituri din vânzarea rochiilor (20 buc * 55 lei/buc = 1100) 1100Cheltuieli, din care: 800Costul rochiilor vândute (20 buc*40 lei/buc = 800) 800Profit (Venituri – Cheltuieli) 300Pierdere -Tabel nr. 9 Contul de profit şi pierdere la 03.01.N

Bilanţ la sfârşitul celei de-a treia zile:Ce avem: De unde provine:Numerar 1175 Fondurile proprietarilor 800

Stoc de rochii(15 buc *40 lei/buc = 600)

600 Profit (675 + 300 = 975) 975


Se observǎ cǎ, faţǎ de ziua precedentǎ, deşi profitul a crescut cu 300 de lei (de la 675 la 975 lei), numerarul s-a diminuat cu 300 de lei (de la 1475 la 1175 lei). Explicaţia este cǎ profitul s-a concretizat în stocuri de marfǎ în loc de numerar, comparativ cu sfârşitul celei de-a doua zile.

În a patra zi am reuşit sǎ vindem doar 10 rochii cu un preţ de 60 lei/bucatǎ cu încasarea ulterioarǎ a contravalorii mǎrfurilor vândute. Vom întocmi acum, cele 3 situaţii la sfârşitul zilei a patra: Situaţia fluxurilor de numerar (tabel nr. 11), Contul de profit şi pierdere (tabelul nr. 12), Bilanţul (tabelul nr. 13).

Situaţia fluxurilor de numerar pentru a patra ziBilanţ de deschidere (numerar existent la începutul zilei a patra) 1175Încasări, din care: -Numerar din vânzarea rochiilor -Total 1175Plăţi, din care: -Numerar plătit pentru achiziţie rochii -Bilanţ de închidere a numerarului (numerar la sfârşitul zilei a patra) 1175Tabel nr. 8 Situaţia fluxurilor de numerar la 04.01.N

Contul de profit şi pierderi pentru a patra ziVenituri (total), din care: 600Venituri din vânzarea rochiilor (10 buc * 60 lei/buc = 600) 600Cheltuieli, din care: 400Costul rochiilor vândute (10 buc*40 lei/buc = 400) 400Profit (Venituri – Cheltuieli) 200Pierdere -Tabel nr. 9 Contul de profit şi pierdere la 04.01.N

Bilanţ la sfârşitul celei de-a patra zile:Ce avem: De unde provine:Numerar 1175 Fondurile proprietarilor 800Stoc de rochii(5 buc *40 lei/buc = 200)

200 Profit (975 + 200 = 1175) 1175

Clienţi (10 buc * 60 lei/buc = 600) 600


Alte douǎ noţiuni, care adesea sunt confundate, sunt veniturile şi încasǎrile. Veniturile şi încasǎrile sunt termeni diferiţi!

Dacǎ ne uitǎm atent la situaţiile financiare pe care le-am întocmit în a patra zi de activitate, observǎm cǎ, deşi nu s-a încasat nimic (vezi Situaţia fluxurilor de numerar), în contul de Profit şi pierdere s-au înregistrat venituri de 600 lei. Explicaţia este cǎ orice operaţie de vânzare (întocmirea unei facturi) presupune înregistrarea venitului din vânzare (în cazul nostru, venituri din vânzarea de mǎrfuri) indiferent de momentul încasǎrii acelui venit.

Mai rǎmâne de lǎmurit doar când are loc o vânzare din punctul de vedere al contabililor. Din punctul de vedere al departamentului de vânzǎri, o vânzare are loc atunci când obţii comanda.

Din punctul de vedere al departamentului juridic, o vânzare are loc în momentul în care se semneazǎ contractul.

Din punctul de vedere al contabililor, o vânzare are loc în momentul în care poate fi înregistratǎ în contabilitate, iar acest lucru este posibil dupǎ emiterea facturii.

La sfârşitul celei de-a patra zi, observǎm ca profitul total al afacerii noastre este de 1175 lei care se concretizeazǎ în:

- numerar 375 lei (1175-800);- stoc de marfǎ 200 lei (5 buc *40 lei);- creanţe – clienţi (încasǎri viitoare de 600 lei).

Averea firmei noastre, la sfârşitul celei de-a patra zi, are valoarea de 1975 lei, astfel:- 800 lei numerar care provine de la asociaţi;- 1175 lei concretizat în: numerar (375 lei), stocuri (200 lei) şi creanţe (600 lei) .

Situaţia numerarului din casierie şi a stocurilor la sfârşitul celei de-a patra zile se regăseşte în următoarele tabele:

REGISTRUL DE CASĂ 01.01.N – 04.01.2010

Data 01.01.N Soldul zilei precedente 800Nr.crt Document Explicaţie Încasări Plăţi1 Încasare numerar din vânzarea mărfurilor 900

Achitarea contravalorii mărfurilor achiziţionate

- 800

Total 900 800Soldul zilei 900

Data 02.01.N Soldul zilei precedente 900Nr.crt Document Explicaţie Încasări Plăţi1 Încasare numerar din vânzarea mărfurilor 9752 Achitarea contravalorii mărfurilor

achiziţionate400


Data 03.01.N Soldul zilei precedente 1475Nr.crt Document Explicaţie Încasări Plăţi1 Încasare numerar din vânzarea mărfurilor 1100

Achitarea contravalorii mărfurilor achiziţionate

1400


Data 04.01.N Soldul zilei precedente 1175Nr.crt Document Explicaţie Încasări Plăţi1


SITUATIA STOCURILOR ( 01.01.N- 04.01.N)Denumire Cod UM Stoc

iniţialCantitate intrată

Cantitate ieşită

Stoc final

Sold iniţial

Valoare intrări

Valoare ieşiri

Sold final

MARFA Rochii

001 Buc 0 65 60 5 0 2600 2400 200

TOTAL 2600 2400 200

FIŞA MAGAZIE MARFA “Rochii”

UM: BUC STOC INIŢIAL

0 SOLD INIŢIAL

0

Cantitate Valoarea

Data DocPreţ

unitarIntrată Ieşită Stoc Intrări Ieşiri Stoc

01.01.N 40 20 15 5 800 600 20002.01.N 40 10 15 0 400 600 003.01.N 40 35 20 15 1400 800 60004.01.N 40 0 10 5 400 200

TOTALURI 65 60 5 2600 2400 200STOC FINAL 5 SOLD FINAL 200

Concluzii:Aceste situaţii financiare sunt strâns legate între ele. Astfel, numerarul care se regăseşte

în Bilanţ la sfârşitul unei perioade se regăseşte explicat, în mod detaliat, în Situaţia fluxurilor de numerar. Profiitul obţinut în urma activităţii este preluat din Contul de profit şi pierderi în Bilanţ.

Evaluarea fluxurilor de numerar/profit pe o anumitǎ perioadǎ de timp (zi, lunǎ, an) se regǎseşte în Situaţia fluxurilor de numerar / Contul de profit şi pierdere.

Poziţia financiarǎ se regaseşte în bilanţ.Informaţiile care se regǎsesc în aceste raportǎri se referǎ la trecut, deoarece au la bazǎ

evenimente şi tranzacţii trecute. Sunt utile însǎ pentru luarea deciziilor, deoarece pot fi prognozate, pe baza lor, performanţele viitoare (profituri, fluxuri de numerar viitoare.

Contabilitatea decontărilor cu salariaţiiConsemnarea costului cu forţa de muncă, angajată de întreprindere, se

consemnează în contabilitate pe baza statelor de salarii (vezi STAT SALARII) care, se întocmesc, de regulă, la sfărşitul lunii. Atât firma (pentru salariile datorate) cât şi angajaţii (pentru salariile brute) trebuie să plătească anumite contribuţii, impozite şi taxe.

1) Astfel, firmele au următoarele obligaţii (cotele se aplică la fondul de salarii brut): Contribuţia unităţii la asigurările sociale CAS =20.8 % Contribuţia unităţii pentru concedii şi îndemnizaţii pentru asigurări sociale CCI= 0.85% Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate CASS =5.2% Contribuţia unităţii la fondul de şomaj CFS =0.5 % Contribuţia unităţii la fondul de risc şi accident FRA=0.4% (cotele variază, în funcţie de

obiectul de activitate de la 0.4% la 4%) Comisionul plătit Inspectoratul Teritorial de Muncă ITM = 0.75% Fondul de garantare a creanţelor salariale FGCS= 0.25%

2) Obligaţiile angajatului: contribuţia personalului la asigurările sociale CAS=10.5% contribuţia personalului la fondul de şomaj CFS=0.5% contribuţia personalului pentru asigurările sociale de sănătate CASS=5.5% impozitul pe salarii 16% (care se aplică după scăderea din salariul brut a contribuţiilor

obligatorii datorate de personal şi a deducerii personale de bază). Salariul brut este reprezentat de salariul de bază la care se adaugă sporurile ( de vechime, de noapte, pentru condiţii nocive, pentru condiţii de muncă grele, periculoase sau penibile, pentru ore suplimentare etc).

Salariul net reprezintă diferenţa dintre salariul brut şi impozitele şi taxele datorate de salariat.

Deducerea personală de bază (DPB) se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, astfel:- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 250 lei- pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 350 lei;- pentru contribuabilii care au două persoane în întretinere – 450 lei;- pentru contribuabilii care au trei persoane în întretinere – 550 lei;

- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întretinere – 650 lei.Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.001 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus si se stabilesc prin.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală.Exemplu:La SC “X”, care are un angajat, se întocmeşte statul de salarii (vezi tabel nr.. )Se cunosc următoarele:

1) Salariul brut al angajatului Popescu 1000 RON;2) Angajatul nu are nici o persoană în întreţinere;

Să se calculeze obligaţiile de plată ale unităţii, ale salariatului şi salariul net.Contribuţii angajator Contibuţii angajat

CAS=20.8 % *1000=208 208 CAS=10.5%*1000=105 105CCI= 0.85%*1000=8.5 9 CFS=0.5%*1000=5 5CASS =5.2%*1000=52 52 CASS=5.5%*1000=5.5 55CFS =0.5 %*1000=5 5 Impozit pe salariu=16%*BI=16%*634=93.6 94FRA=0.4%*1000=4 4 Baza de impunere a salariului BI= Salariul

Brut–DPB-Contribuţiile datorate de salariat= 1000-250-(105+5+55)=585

ITM = 0.75%*1000=7.5 8FGCS= 0.25%*1000=2.5 3Total 289 Total 259

Salariul net = 1000-259=741

Bibliografie

[1] www.europen.info[2] www.roct.ro[3] Condurache G-coordonator, Ciobanu R.M., Frunza V.,Lupu L., Istrate C., Popa V., Rusu M.,Managementul intreprinderii simulate , Iasi, Editura Casa Venus, 2001[4] Condurache G., Ghinet S., Dominte N., Managementul resurselor umane in intreprinderea simulata, iasi, editura performantica, 2002[5] Ordinul MECT nr.5109/2008 Privind înfiinţarea Centralei Reţelei Firmelor de Exerciţiu / Întreprinderilor Simulate din România.[6] Condurache G, coordonator, , Intreprinderea simulată - o metodă modernă de

pregătire pentru instruirea studenţilor - PRENTEAM , Editura Performantica Iasi, 2006

http://www.roct.ro/

http://www.europen.info/

Documents

Carte Intreprindere Simulata