Carte Maria Corectura 3

8/17/2019 Carte Maria Corectura 3

1/244

MARIA GANEVA

(pentru anii II şi III de studiu)Facultatea de Arte

EdituraGalaţi 2013

2


2/244

Recenzenţi: Prof. univ. dr. Tania FilipProf. univ. dr. Doru Zaaria

3


3/244

4


4/244

PREFAŢĂ

Dup! "Munca actorului la începutul drumului său creator #$ %aria Ganeva concepe din nou o lucraree&tre' de util! pentru cei ce (tudiaz! )rta )ctorului$ ca oprelun*ire +rea(c! ,n ,ncercarea rezolv!rii pro-le'elordez-!tute iniţial.

Prin ace(te dou! lucr!ri$ tani(lav(/ ni (e dezv!luie ,n profunzi'ea i co'ple&itatea operei (ale$ conturnduif!r! nici un fel de ,ndoial! utilitatea (a ,n proce(ul de creaţieteatral! al ulti'elor (ecole. unt analizate epi(oade de

lucru$ de(cri(e ,n a'!nunţi'e$ ,n(oţite cteodat! i deanecdotica epocii 4lucru care d! un caracter e&tre' depl!cut lecturii5.

6u un profe(ionali(' de'n de toate aprecierile$%aria Ganeva face o di(tincţie foarte clar! ,n ceea ceprivete conţinutul c!rţii (tani(lav(/iene "Munca actorului cu sine însuşi #$ l!'urind o pro-le'! necuno(cut! ,nRo'nia: acea(t! lucrare cuprinde dou! p!rţi di(tincte 7"Munca actorului cu sine însuşi în procesul creator al trăirilor scenice# i "Munca actorului cu sine însuşi în

procesul creator al întruchipării #. )8un*nd la li'-a8ulfolo(it a(t!zi ,n coala ro'nea(c! de )rta )ctorului$ celpuţin ,n cea de la 9ucureti$ (e face a(tfel clar di(tincţia ,ntredo-ndirea co'ponentei naturale a tn!rului (tudent actori lucrul la per(ona8. )ce(t din ur'! proce( e(te de 'ulte orine*li8at$ (e rezolv! ,nt'pl!tor$ de aceea contri-uţia %ariei

5


5/244

Ganeva ,n l!'urirea ace(tei ecuaţii 'i (e pare deo(e-it dei'portant!.

Pornind de la con(trucţia (tani(lav(/ian!$ profe(oaraGaneva clari+c! un parcur( o-li*atoriu$ co'ple&$inde(tructi-il al lucrului la rol$ apoi la per(ona8 al (tudentuluiactor.

Toate punctele cuprin(e ,n cartea lui tani(lav(/(unt prezentate$ apoi dezvoltate$ (i(te'atiznd princo'entarii clare i directe. %ai ,nti (unt identi+catepro-le'ele ce apar ,n (paţiul (cenic invadat de reectoare$ ,n faţa unui pu-lic privitor$ cri(pare$ ten(ionare$i'po(i-ilitatea 'enţinerii atenţiei$ lip(a controlului$ arela&!rii$ *ndirea aotic!$ di(confortul corporal$ ,ndoiala$ne,ncrederea$ (i'ţul peni-ilului$ tea'a de a ,ntre-a etc...toate pro-le'ele inerente ivite la ,nceput de dru'. )poiautoarea lucr!rii ne propune (oluţii: p(iotenica$ proce( cepoate duce la do-ndirea or*anicit!ţii$ e&erciţii concrete cue&punere de circu'(tanţe$ (ituaţii$ (arcini actoriceti clare.

;nde'nul "fi tu însuţi!# nu e(te (u+cient ,n opinia doa'neiGaneva$ odat! cu ,ncercarea de al aplica tre-uie (! (edezvolte i 'i8loacele de e&pre(ie$ cele care de+ne(c cuadev!rat creaţia unui actor.

6oncreteţea caracterizeaz! ,n cel 'ai -un (en(a(pectul pra*'atic al ace(tui 'aterial acade'ic$ epi(oadelecu tri'itere la (/i$ e&tinznd (ferade (tudiu. De a(e'enea$ i introducerea e&perienţeiper(onale de la Galaţi$ unde doa'na Ganeva are un

ne'i8locit contact cu (tudenţii$ ofer! autenticitate i*reutate dezvolt!rilor nucleelor (tani(lav(/iene.

) a'inti ,nc! odat! calitatea unei lecturi pl!cute$ cucitate punctuale nece(are$ -ine ale(e$ la o-iect... Toateace(tea ,nle(ne(c cu (i*uranţ! dru'ul (tudentului c!tre(tudiu i ,l fac (! (e apropie pe ne(i'ţite de rezolvareapro-le'elor (ale ,n devenirea (a ca )ctor.

6


6/244

Reco'and cartea doa'nei %aria Ganeva tuturorcelor care cred c! tiu ce e(te i(te'ul (tani(lav/ian? dup!acea(t! lectur! ,i vor da (ea'a ct de 'ult ar + pierdut ict de puţin ar + ,nţele( dac! nu ar + f!cuto.

Pro. Univ. Dr. Tania Filip

7


7/244

„De ce mă întrebi dacăStanislavs este important pentrunoul teatru" Dă un răspuns

personal lui Stanislavs # unrăspuns ba$at nu pe i%noranţaaptelor& ci pe cunoa'terea lor

practică. Descoperă(te e)istenţial.Fie că e'ti o persoana creativă& fecă nu. Dacă da& atunci prin ceva 'icu ceva îl depă'e'ti* dacă nu& îie'ti credincios& dar ără roade+.

J. Grotos!i

%ulţu'iri doa'nei


8/244

9


9/244

PAR"EA I

Aparatul creator al actorului

„Cea mai puternică frână îndezvoltarea artistică a actorului este graba, folosirea la maximum a

puterilor sale încă nepregătite...

#.$. $tanisla%s!&

'. Rtciri şi reşeli

@ le*e ne(cri(! (pune c! la -aza artei (pectacolului (ea! "acţiunea#. Atii ce ai de f!cut i repeţi$ ca i cu' ai tide8a totul. " ,cţiune& acţiune# 7 (olicit! (au (tri*! profe(oruli (tudentul tre-uie (! (e ridice i (! e&ecute totul aa cu' i

(e cere. %ie$ per(onal ace(t lucru ,'i provoac! doar unz'-et cu (ceptic i uneori ciar ,'i trezete un prote(tinterior$ pentru c! tiu dinainte ce (e va ,nt'pla dup!aceea.

Ai (e va ,nt'pla ur'!toarea (ituaţie: prin "acţiune#elevul (u-,nţele*e doar (en(ul propriu al te&tului$ al roluluidin fra*'entul dra'atic propu(. ;i creeaz! 'ental un"(cop# apro&i'ativ$ dup! care in(i(t! cinuitor (!l fac! pepartener (!i ,n(uea(c! te&tul re(pectiv$ ,n acea(t!"direcţie#. )(ta$ 'ai 'ult ca (i*ur$ va duce la un deza(tru iun +a(co total$ deoarece a(tfel elevul nu realizeaz! ni'ic4ciar dac! in(tinctual va ,nţele*e ce tre-uie (! fac!$ dac!e(te talentat5$ pentru c! acţiunea lui pe (cen! reprezint! undru' ,nci($ o u! ferecat!$ prin care nefericitul ,ncearc! (!intre$ f!r! (ucce(. Bar profe(orul$ z-iar! i(teric: "acţiune#$"acţiune# i ciar (e ,nfurie pentru nereuitele (tudentului.tudentul (e ,n'oaie$ devine plicti(it$ (e interiorizeaz! ia(ta doar pentru c! el nu (t!pnete acel real in(tru'ent alintr!rii ,n viaţa (cenic!$ el nu tie ,nc! cu' (! a8un*! ,n

10


10/244

centrul (ituaţiilor i'a*inare i (! acţioneze "pe -ar-a (a#$cu' (punea 6. . tani(lav(/.

De ce se înt-mplă toate acestea"

Doar cei care lucreaz! ,n teatru tiu c! acţiunea e(te-aza artei noa(tre. E&i(t! o a&io'!: acţiunea e(te 'aterialulde creaţie al actorului$ deoarece deriv! din ,n(ui (en(ulcuvntului "actor# 7 om de acţiune.

De a(e'enea 'ultor per(oane din teatru le e(tea-(olut clar c! "acţiune# nu are doar un (in*ur (en($ uneori ,n(ea'n! ceva total diferit. 6onfuzia ,n ter'inolo*ia creaţieiactoriceti e(te att de 'are ,nct e(te foarte di+cil$ ,nulti'! in(tanţ!$ (! te -azezi pe oricare 'etodolo*ieconcret!$ care difer! prin (i(te'ati('ul clar i preci( al unuiaparat ter'inolo*ic. )rta (pectacolului e(te foarte (u-til! idelicat!$ nu de*ea-a tani(lav(/$ ,n tendinţa (a de crea-azele artei teatrale profe(ionale (a adre(at att 'uzicii i-aletului$ ct i artelor$ care deţin acei para'etri de(ta-ilitate o'olo*ate de (ecole. )celai lucru la f!cut i C.E.%eerold$ de(criind ,n carnetul de notiţe 'i(an(cenele(ale$ ,ncercnd c! creeze o principial! "notaţie teatral!#$ dar

iniţiativa (a$ dup! cu' ti'$ nu a avut (ucce(.edeţi ce se înt-mplă"

6nt!reţii cnt! vocal$ 'uzicanţii cnt! lain(tru'ente$ pictori picteaz!$ arta lor e(te 'ediat! au'i8loace clare de e&pri'are. )rta dra'atic! ,n (ci'-$ e(te(in*ura unde nu e&i(t! cerinţele unei deprinderi (peciale.Bn(tru'entul la care cnt! un arti(t e(te propriul (!u (uet$e&pri'at prin trupul i co'porta'entul (!u. )nu'e ace(tae(te 'otivul pentru arta dra'atic! poate + e&tre' de(i'pl! 4ne+ind nece(are nite aptitudini (peciale pentru

e&pri'are5$ dar i foarte di+cil! 4din aceleai 'otive5. Repet7 8ocul (uetului e(te un proce( foarte (u-til$ evaziv nupoate + '!(urat cu indicatorii o-iectivi ale artei vocale$-aletului$ etc.

Po(i-ilit!ţile de e&pri'are e&i(t! ,n corpul actorului$ ,np(io+zicul (!u. ")dev!rat# (au "fal(#$ "or*anic# (au"tenic# 7 e(te foarte di+cil (! (e (ta-ilea(c! anu'ite nor'ei criterii$ aici adev!rul e(te relativ i conceptul ,ntotdeauna

11


11/244

e(te foarte va*$ i toc'ai de aceea linia de de'arcaţiedintre "profe(ionali('# i "a'atori('# e(te foarte va*de+nit!. "Teatrul este o artă vul%ară (pune cinea(tul iprofe(orul avan*ardi(t ru( Ca(iliev. /u înseamnă nici

pictură& nici mu$ică în ca$ul cărora e)istă corespondenţestricte. 0ncearcă să înţele%i cine 'i ce 1oacă în teatru#1.

Bat! ,nc! o p!rere a unui 'are 'ae(tru al (ceneien*leze$ Peter 9roo/. 6nd a fo(t ,ntre-at cu cine ,i e(te 'ai*reu (! lucreze 7 cu (olitii vocali (au cu actorii dra'atici$ ela r!(pun(: "Un t-năr c-ntăreţ se deosebe'te de un t-năr actor prin aceea că stăp-ne'te meseria. 0n spatele său sea2ă ani %rei de studiu 'i o muncă asiduă. 3l a studiat mu$ica& respiraţia corectă& te4nica vocală. 3l a învăţat multelimbi străine. ,cest lucru îi asi%ură o ba$ă solidă. 54iar dacă'i(a însu'it c-teva obiceiuri banale din 1ocul actoricesc&acestea pot f cu u'urinţă îndepărtate. 3l stăp-ne'temăiestria& care îl va susţine întotdeauna. De aceea cred căun solist vocal care are intuiţie& o nerăbdare& o dorinţă de af sincer& poate f mult mai credibil 'i mai natural dec-t unactor #2.

Ai atunci$ care e(te "linia vocală a actorului# 4dac! ne

referi' nu'ai la ace(t concept5. nde e(te 'anife(tareatalentului (!u$ care e(te in(tru'entul lui$ ,n ce con(t!tenica lui

)' a8un( la ceea ce e(te cel 'ai i'portant.Da$ '! repet$ 'aterialul artei (cenice e(te acţiunea.

! *!(eti o linie de acţiune ,n conduit! ,n interpretarea unuiper(ona8$ (! te tran(for'i ,n acel per(ona8$ (! inventezi i (!creezi din (ine$ din (uetul t!u$ din corpul t!u o alt! viaţ!$un alt o' 7 viu$ palpa-il$ 'ultilateral 7 iat! ,n ce con(t!profe(ionali('ul dra'atic. Pro-le'a e(te c!$ ,n teatruldra'atic$ "viaţa în circumstanţele date# tre-uie (! (e

iniţieze de c!tre actor$ ea (e de(f!oar! dup! re*uli(peciale$ are o (tructur! unic! i co'ple&! 7 o linie te&tual!$+zic!$ ideolo*ic!$ o linie a i'a*inaţiei. Ea$ viaţa$ (e conduce1 P. 9o*danova$ 6ecţiile lui ,natolii asiliev& ,n „Dra'atur*iaconte'poran!# , 200$ nr. 3$ p.12202$ aici p. 1.2 P. 9roo/$ Punctul rătăcitor7 ,rticole. 5uv-ntări. 8nterviuri$ Editura an/tPeter-ur* %o(cova: )rti(t. Re*izor. Teatru$ 1$ 6apitolul CBB$ R!z-oiulde patruzeci de ani. "6ar'en#. Bnterviu cu Pilippe )l-ert$ dup! pre'ierapie(ei "Tra*edia lui 6ar'en#$ la 9uHduIor$ ,n noie'-rie 1J1$ p. KJ.

12


12/244

dup! o co'plicat! i nuanţat! lo*ic! a co'porta'entului$care tre-uie decodi+cat! ,n confor'itate cu te&tul autoruluii de(f!urat! ,ntro acţiune (cenic!$ 'ulti(trati+cat!$p(io+zic!. "6onduc!torul# ace(tei acţiuni e(te te&tul +&at$(upu( interpret!rii$ iar (copul crearea unui per(ona8dra'atic caracteri(tic.

Bat! de ce$ ,n (ecolul LL$ (e i'pune crearea uneip(iotenici actoriceti$ cu rolul unei pr*ii care va(ta-iliza$ va veri+ca i va direcţiona toate proce(eleinterioare ale actorului. Pn! atunci arta dra'atic! (erezu'a la i'itaţie$ ur'nd 'odelul unor renu'iţi i foartetalentaţi actori$ care erau i'itaţi$ li (e preluau anu'itea-ilit!ţi practice de lucru pe (cen! i a(upra rolului.tani(lav(/ (a ,ntre-at: ,n ce '!(ur! ar putea +(i(te'atizate ace(te capacit!ţi$ cu' (! *!(eti (u-(tratullor$ cu' *!(eti 'etodica o-iectiv!$ calea cunotinţelor ia-ilit!ţilor care iar putea oferi actorului in(tru'entul decunoatere a co'porta'entului (cenic$ 'ai preci( aco'porta'entului or*anic$ (tr!lucitor$ f!r! a copia 8oculaltcuiva$ ci -azndu(e pe propriile re(ur(e ale "eului#per(onal

*. +n ce const ,iestria studentului actor-

)' atin( conceptul de "p(iotenic!# 7 (! vede' ce ,n(ea'n! ace(t lucru$ deoarece toţi tiu c!$ pentru a (tudia"după Stanislavs # (au a preda "după Stanislavs #$pentru ,nceput$ ca o condiţie de pri'! nece(itate$ tre-uie (!(t!pneti o p(iotenic! corect! 4cnd vor-i' de(pre(tudent5 (au (! tii cu' (! predai acea(t! tenic!$ (ode(f!ori ,ntro ordine e&act! a e&erciţiului$ ce (! (oliciţi dela (tudent 4dac! (e are ,n vedere profe(orul5. Pentru c!$dac! (tudentul nu (t!pnete p(iotenica$ toate celelaltedi(cuţii de(pre acţiune$ pro-le'e (au (ituaţii 7 adic! de(prein(tru'entarul profe(ional al lui tani(lav(/ 7 devin totallip(ite de (en( i diletante.

Pentru a ,ncepe o acţiune$ tre-uie (! tii (! +i atent$ (!te concentrezi pe (cen!$ i dup! aceea (! i ,enii aceaatenţie un ti'p de(tul de ,ndelun*at. Bar pentru a teconcentra$ ai nevoie de o li-ertate 'u(cular!. Iiciun (tudentcare e(te cu 'ucii ,ncordaţi nu poate (! (e concentreze$

13


13/244

atenţia (a va "(!ri# de pe (cen! ,n afar!$ frenetic$ el (e vaa*!ţa cu ocii de peda*o*$ cu toate c! peda*o*ul ,i va(pune: "nu te uita la 'ine#$ va c!uta un (pri8in din afar! 7din viaţa real! pe care o cunoate i ,i aduce linitea ,'potriva valului de (tre( (cenic care ,l apa(!. De ce (e ,nt'pl! toate a(tea Pentru c! (cena e(te un (paţiu pu-lic.Bar pu-licitatea e(te un feno'en puternic i dur 4*eneratorde (tre(5. )pare -inecuno(cutul "sindrom al emoţiei scenice#4printre altele$ caracteri(tic i la actorii 'aturi i cue&perienţ!5. 6aracteri(ticile +ziolo*ice de -az! ale ace(tui(indro' cuprind tre'urul 'inilor$ al -uzelor i al*enuncilor$ pierderea 4di(pariţia5 vocii (au a auzului$apariţia tran(piraţiei reci$ 'inile ,n*eaţ!$ *ura (e u(uc!$oldurile devin ,nc!tuate$ (pinarea e(te ţeap!n! ca dele'n$ pul(ul crete -ru(c$ (e '!rete ten(iunea$ 'ic!riledevin necoordonate etc. neori acea(t! (tare ia for'ee&tre' de -oln!vicioa(e i e(te nu nu'ai nepl!cut! pentruinterpret$ dar$ ,n *eneral$ ,i -loceaz! calea (pre o"aprindere# creatoare pe (cen!$ '!car i una in+'! ,ncazul ,n care acea(ta ciar (e produceM De(pre ce fel de"credinţ!# 4dac! ne referi' la tani(lav(/5 poate + vor-a

De(i*ur$ atunci cnd un (tudent (e a! de 'ai 'ult ti'p pe(cen! 7 e&ecut! e&erciţii$ fra*'ente$ el dep!ete parţialace(t (tre( f!r! un efort prea 'are$ (ar o-inui cu el.)cea(ta ,i d! puţin cura8 (cenic f!r! ciar ai ,n(uip(iotenica lui tani(lav(/. Iu'ai c! ace(t lucru nui va ,'-un!t!ţi calitatea 8ocului. El (e va (i'ţi ,nc!tuat 7 adic! ,n ten(iune 'u(cular!. ;i va + *reu (!i folo(ea(c!i'a*inaţia$ ,i va + *reu (! *ndea(c! pe (cen!$ li/ertatea$ca pri'! condiţie a oric!rei creaţii$ ,i va + inacce(i-il!. Dartre-uie (! 8oace. Tre-uie (!i dea e&a'eneleM Ai atunci va ,ncerca (! *!(ea(c! o portiţ! de (c!pare. 6u' Prin i'itaţie.

Prin a-lonare 78ucnd la 'odul *eneral. @ e&a*erare a 8ocului.


14/244


15/244

)ce(te reacţii (unt att de puternice$ att de palpa-ile$ ,nctpri'i' 4prin percepţia i'a*inaruluiM5 adev!rate (ci'-!ri+ziolo*ice ,n or*ani('ul no(tru 7 deveni' palizi$ ne ,nroi'$ne tre'ur! *enuncii$ ne trec +ori.

9i acum să trecem la spaţiul scenei teatrale.

)cu' ,ncercaţi (! vi(aţi pe (cen!$ la fel de li-er$ deinti'$ i cu toate ace(tea (! vizualizaţi totul la fel de clar$ deputernic$ iar dup! aceea$ (! percepeţi ,n interiorul vo(tru$ lafel de palpa-il$ pozelei'a*inile per(ona8elor i$ la fel deli-er (! pri'i' de la ele 'anife(tarea unor reacţii (pontanevenite din interior. )dic!$ la fel (! deveniţi palizi$ (! roiţi$ (!tran(piraţi$ (! tre'uraţi etc.$ reacţii care de'on(treaz! ctde di+cil e(te 8ocul actorului. )ce(t e&erciţiu tani(lav(/ ,lnu'ea oranic. El nu folo(ea ter'enul atunci cnd doioa'eni "discută aparent veridic#$ pur i (i'plu pe (cen!$(i'ulnd un oarecare "adev!r# 7 dup! cu' con(ider! unii.

5e îi împiedică pe actori"

;n pri'ul rnd$ piedica con(t! ,n faptul c! i ,n viaţ!$nu nu'ai pe (cen!$ o'ul nu poate vi(a la co'and!. )ce(ta

e(te un proce( (pontan la care particip! (u-contientul lui 7e(te att de ,ndr!*o(tit ,nct nu poate (! nu vi(eze 4(! nuii'a*ineze5 per(oana iu-it!. E(te att de (periat de -oalaper(oanei iu-ite$ ,nct i'a*inilea'intiri (au viziunile de(previitor 4fanteziile5 ,l ur'!re(c pe(te tot. 6u alte cuvinte$e&i(t! o necesitate (trin*ent!$ e&i(tenţial!. ;n(! actorul$pentru a p!trunde ,n cercul i'a*inar tre-uie (! inventezenenu'!rate "tentaţii#$ cu' (punea tani(lav(/. Iu poţi (!ico'anzi i'a*inaţiei 7 ai acţioneaz!$ d!'i i'a*iniM 7 ea nupoate + (ilit!. De aceea tre-uie(c inventate nite c!i(peciale$ pentru a "a'!*i# i'a*inaţia pentru ca acea(ta (!

acţioneze la fel de natural ca i ,n viaţa real!. )ce(te c!itani(lav(/ le nu'ea "ade'eniri# 7 detalii di(tractivepentru actorul ,n(ui care iar atra*e atenţia i ar 'enţineoti'p (u+cient de lun* pentru ai provoca actorului un realr!(pun( (enzorial.

%ai departe$ pentru ca pe (cen! (! te afunzi ,nacea(t! vi(are 4(au ,n ace(t proce( al i'a*inaţiei5$ tre-uie(! tii (! te deconectezi (au (!ţi "-locezi# percepţiile

16


16/244

realului pe (cen!. Deoarece tot ce (e petrece pe (cen!acţioneaz! a(upra 'ea 7 iat! aici (caunele$ aici (untculi(ele$ din culi(e vine un curent de aer care 'ic!draperiile ne*re$ (paţiul e(te enor'$ e(te fri*$ proiectorul ,'i-ate ,n faţ!$ (unt privit! de (tudenţi$ iat!$ peda*o*ulvor-ete$ tot ti'pul ,'i dore(c (!l prive(c ,n faţ!$ acolo(unt re(turi de decoraţiuni. Ele '! ,ncurc! i nu'i daupo(i-ilitatea (! vi(ez. ;ncearc! (! te rupi din acea(t! (tare. Toate ace(tea (unt arti+ciale$ nenaturale.

;n ace(t caz ne vine ,n a8utor "p(iotenica# luitani(lav(/.

P(iotenica actorului reprezint! acea pre*!tire care ,iofer! po(i-ilitatea de a o-ţine (ta-ilitatea p(iolo*ic!nece(ar! ,n condiţiile (cenice$ e(te vor-a de adapti-ilitatea(cenic!. Ea ,nvaţ! or*ani('ul actorului (! acţioneze corect4ca i ,n viaţ!5 ,n ace(t (paţiu ne+re(c de (tre(ant$ ,n re*i'de ur*enţ! pe (cen!.

0. 1i/ertatea scenic secundar 2 prinpsi3ote3nic

)cea(t! li-ertate (ecundar! 4care (e a! de8a ,n lupt!

cu dep!irea e'oţiei (cenice5 tani(lav(/ o nu'etesenti,ent creati%. F!r! ace(t (enti'ent (ta-il alcreativit!ţii$ funcţionarea natural! a or*ani('ului actorului(tudent pe (cen! e(te i'po(i-il!. Ai 'ulte lucruri ,n ace(tproce( (e vor di(tru*e. 6iar dac! actorul va invoca prini'a*inaţie poza per(ona8ului$ ciar dac! va o-ţine un realr!(pun( (enzorial$ e(te po(i-il (! nu fac! faţ! ulti'ei etapea proce(ului 7 el poate reţine acea(t! reacţie ,n (ineleinterior adic!$ nu va + e&teriorizat$ nu va ap!rea$ (au pur (i(i'plu actorul nu va reacţiona. Ai dac! reacţiile (untini-ate 7 adic! actorul nu le poate reda ,n 'od (pontan 4iara(ta e(te de datoria lui$ de aceea (e a! pe (cen!$ 8oac!M5 el ,ncepe (! i'ite$ pentru a reda o reacţie a(e'!n!toare.

)(tfel c! (ta-ilitatea (t!rii de creaţie (cenice per'iteca "orice sentiment creat din interior să se re2ecte în aară#4dup! tani(lav(/5. Renu'itul re*izore&peri'entator ipeda*o* polonez =. Groto>(/i a nu'it$ 'ai trziu$ acea(t!(tare " pre%ătire pentru creativitate#. E(te un a(tfel de(enti'ent$ care$ dup! peda*o*ul ru(


17/244

defnit prin dob-ndirea abilităţilor de autore%lare caauto%uvernare a proceselor psi4o(f$ice& eliberarea dearmura psi4o(musculară& de abilităţile direcţionării atenţiei'i într(o oarecare măsură a dob-ndirii competenţelor destăp-nire a noilor stări de con'tiinţă& dierite de cele „medii(normale+& cum le defne'te /.,. :erdaev #N.

6nd =. Groto>(/i (e aa ,n c!utarea ace(tei (t!rip(iolo*ice$ el avea ,n vedere o a(tfel de tran(for'are aactorului ,n care "dispare bariera dintre %-nd 'i sentiment&dintre su2et 'i corp& dintre con'tient 'i subcon'tient& vi$iuni'i instincte se)uale 'i mentale* dacă actorul reu'e'te acest lucrul # (pune el # actorul va atin%e plenitudinea#O.

! vede' ce ,n(ea'n! p(iotenica ,n *eneral ,nactivitatea u'an!. P(iotenica 4de la *rece(cul tec4ne 7art!$ '!ie(trie? en*l. Psc4otec4nics5 e(te o (ecţiune ap(iolo*iei$ care cerceteaz! pro-le'atic cunoatereap(iicului u'an pentru rezolvarea pro-le'elor practice.Pri'ii pai ,n acea(t! ra'ur! au fo(t f!cuţi de p(iolo*ii*er'ani illia' tern i Qu*o %n(ter-er*.

6onceptul de "p(iotenic! actoricea(c!# a fo(tintrodu( ,n arta (cenic! de 6. . tani(lav(/ ,nc! la

,nceputul cre!rii "(i(te'ului# (!u. Prin acea(ta$ tenolo*iaproce(ului actorice(c (ufer! o inuenţ! puternic! dinp(iotenica o*in!$ precu' i din lucr!rile p(iolo*uluifrancez T. Ri-o 4i$ ,n (pecial$ prin de(coperirile (ale ,ndo'eniul 'e'oriei$ e'oţiilor i atenţiei contiente5$inuenţate pe 'ai departe de de(coperirile tiinţi+ce ale(avanţilor rui Bvan Pavlov i B.%. ecenov.

P(iotenica actorului e(te un (i(te' de 'i8loace iin(tru'ente ,ndreptate (pre rezolvarea pro-le'elorprofe(ionale ale artei actoriceti$ dar$ de(tul de de($ ace(tter'en e(te ,nţele( incorect i de aceea lucrul a(upra

p(iotenicii e(te (u-apreciat i in(u+cient utilizat ,npeda*o*ia teatral!. Iu e(te ,nţelea(! nici ca ,ntre*$ nici ,nco'ponentele (ale$ acea(t! (t!pnire e(te (trn( le*at! deperfecţiunea +nal!.

4


18/244

P(iotenica ,n(ea'n! or%ani$area nervoasă 'i f$icăa actorului$ care acţioneaz! a(upra capacit!ţii lui de apercepe$ a evalua i a pune ,n aplicare o pro-le'! (peci+c!de creaţie. E(te capacitatea de a opera cu diferite proce(e:*ndire$ atenţie$ i'a*inaţie$ e'oţie$ 'icare$ di(cur(.6alitatea p(iotenicii i nivelul de perfecţionare (e (ta-ile(cprin ct de repede i ct de corect poate un actor (! rezolveo anu'it! (arcin!. copul ei e(te ela-orarea unor ree&eclare$ care ar a8uta or*ani('ul (! funcţioneze ,ntrun 'odcorect$ nece(ar pentru e&ecutarea (arcinilor date. copulp(iotenicii e(te de a ela-ora un automatism 'i ostabilitate$ a(tfel ,nct contiinţa (! con(u'e un efort iener*ie 'ini'! i (! treac! la ,ndeplinirea unor (arcini 'ai*rele i a unui poziţii i'portante ,n acţiunea or*ani('ului$care ,n 'o'entul (cenic dat nece(it! un ma)imum deener%ie.

)cea(ta e(te munca asupra atenţiei 4concentrareaa(upra unui o-iect5$ rapiditatea cu care ne inte*r!' ,no-iectul dat$ a(upra calit!ţilor (ale cu' ar + (ta-ilitatea$adnci'ea$ tran(ferarea atenţiei$ rapiditatea cu care (ee&ecut! ace(t tran(fer$ etc. E(te i 'unca a(upra bloca1elor

musculare cronice$ 4pe care le ave' dar de care nu (unte'contienţi c! le ave'$ aanu'ita "ar'ur! a caracterului# icare ,'piedic! reacţia$ o -loceaz!$ ciar dac! (tudentul la'o'entul dat$ pe (cen!$ (e rela&eaz!$ adic! -iruieten(iunea 'u(cular! actual!$ cauzat! de (tre(ul (cenic5$e(te o 'unc! ,ndelun*at!$ tenace$ 'inuţioa(!. )tenţia ili-ertatea 'u(cular! (e a! ,ntro interdependenţ! total!. Tre-uie (! (e o-(erve ,nl!nţuirea o-ţinut!: emoţiae)acerbată pe scenă # tensiune musculară # incapacitateade a se concentra$ la care (e 'ai ad!u*! i 'unca a(uprai'a*inaţiei$ a(upra calit!ţii i rapidit!ţii apariţiei "la

co'and!# a i'a*iniiper(ona8 nece(ar! ,n 'o'entul dat.tudenţii tiu de ct antrena'ent e(te nevoie4antrena'entul (enzaţiilor p(io+zice5$ pentru a vizualizata-loul i'a*inar$ pentru a (i'ţi 'iro(ul i'a*inar$ pentru aauzi un (unet i aa 'ai departe. Dac! acea(t! capacitatenu e(te antrenat! o perioad! 'ai 'are de ti'p$ ulterior$trecnd la fra*'ente i (cenete 4cnd nu 'ai di(pun de ti'ppentru a auzi ,n 'od e&pre( un (unet dat (au pentru a (i'ţi

19


19/244

un 'iro( dat$ etc.5 ace(te (i'ţuri (e ri(ipe(c$ nu 'ai e&i(t!$nu ai ti'p nici (! vezi$ nici (! auzi$ nici (! (i'ţi ploaia$ nicifri*ul$ nici foa'ea$ ni'ic. Bar a(ta ,n(ea'n! c! eti foartedeparte de a + or*anic$ c! ,ţi fu*e p!'ntul de (u- picioare$pierzi$ cu' (pune =. Grotov(/$ (i'ţul nepreţuit al"reali('ului intern#. )(ta ,n(ea'n! c! ace(te e&erciţiitre-uie(c e&ecutate ti'p ,ndelun*at i ,n 'od productiv$pentru a antrena calea (i(te'ului nervo($ la care din'e'oria (i'ţurilor revine percepţia dat!$ ea e(te perceput!aici i acu' i va produce un r!(pun( (enzual al actorului.)(tfel$ p(iotenica e(te ce'at! pe acea(t! pi(t! (! fac!acea(t! cale rapid! i uoar!$ pentru ca actorul$ preţ decteva (ecunde ,n decur(ul unei (cene$ (! nu (e i'plice ,ntrun proce( lun* 4cu' ar + antrena'entul$ unde unii reue(ctotui (! (i't! real 7 (! vad!$ (! aud! etc.5$ ci (! folo(ea(c!ace(t (i'ţ!'nt 4repede i efectiv pri'it5 pentruperceperea e'oţiei date$ iar pe acea(ta 7 pentru apariţiaunui i'pul( (pre ur'!toarea acţiune$ co'porta'ent$naterea replicii.

!. "erceperea psiho#zică $ unda verde în

profesieDac! ne vo' a-ate puţin de la te'a tenicii

p(iolo*ice i ne vo' referi la pro-le'a percepţiilor $ tre-uieprecizat! i'portanţa lor crucial! pentru viaţa (cenic!. )icitre-uie (! a'inti' de e&perienţa uria! a profe(oruluia'erican


20/244

acestui edifciu. Fără ea& această casă ar f doar un sc4elet transparent& ar f doar un cadru& a2at pe o ba$ă solidă#.

tra(-er* inventeaz! (ute de e&erciţii -azate pe lucrulcu o-iecte i (enzaţii i'a*inare 4(au$ dup! cu' (unt nu'ite ,n coala ru(! de actorie 7%)F 7 %e'oria acţiunilor +zice5. Ele&plic! ,n detaliu nuanţele ,n interpretarea lor i caut!a(iduu efectul corect. "5unoa'tem (crie el că acestee)erciţii reînvie 'i concentrea$ă impulsurile ima%inaţieiactorului& îi %enerea$ă încrederea în capacitatea de areacţiona la un stimul care este absent în realitate. ,ici&actorul nu încearcă să imite acţiunea sau să iasă din tiparele

propriilor sale reacţii. 3orturile sale sunt îndreptate spre preluarea stimulilor ima%inari 'i de a răspunde la acestea printr(un simplu eort al mu'c4ilor7 să('i pună 'osetele& săa'e$e o cană pe arurie& să taie 'i să %uste o lăm-ie. 5uaceste simple realităţi actorul operea$ă $ilnic. 3le sunt clare&obiective 'i sunt situate dincolo de sera emoţiilor. Dar lucrulcu această simplă realitate de$voltă capacitatea ima%inaţieide a opera& mai t-r$iu& cu multe alte obiecte& mult maidifcile 'i mai complicate& pe care le va înt-lni pe scenă.

,ceste e)erciţii îi dau posibilitatea să verifce dacă actorul

va reu'i& pe viitor& ba$-ndu(se pe sen$aţii similare& să cree$eo viaţă emoţională ima%inară& ine)istentă în e)perienţa sa7spre e)emplu să moară sau să omoare pe cineva. 5u altecuvinte& prin aceste e)erciţii este antrenat un mecanism cua1utorul căruia& mai t-r$iu poţi să reali$e$i tot ce vrei#K

Cedeţi E(te antrenat 'ecani('ul credi-ilit!ţii. 6u altecuvinte 7 ,ntorcndune la p(iotenic! 7 (e inoculeaz! i (ede(!vrete capacitatea concret! a p(io+ziolo*iei(tudentului$ care ,i va ridica calitatea interpret!rii actoriceti.;n cartea ""rimele şase lec%ii a lui R. 9ole(lav(/$(tudiat! i a(t!zi i dup! ,ndru'!rile c!reia (e *ideaz!

'ulţi actori a'ericani$ el e&plic! a(tfel unei (tudente ,ncep!toare: "Trebuie să te concentre$i asupra emoţiilor&care e)istă& dar care sunt create artifcial sau transmise. /u

6 Cedeţi 'ai a'!nunţit ,n cartea lui


21/244

începeţi cu „/octurna+ lui 54opin& ci cu po$iţia notelor pe portativ. 5ele cinci linii ale portativului repre$intă cele cincisimţuri7 vă$ul& au$ul& mirosul& simţul 'i %ustul. 3le vor devenic4eia creativităţii voastre& a'a cum este portativul pentrunote. 0nvăţaţi să stăp-niţi acest portativ& învăţaţi cum& cuîntrea%a finţă să vă concentraţi asupra or%anelor de simţ

pentru a le aduce la acest nivel& pentru a lucra în condiţiiartifciale& pentru a le da diverse probleme de re$olvat iar voi să puteţi crea aceste re$olvări#J.

Dup! care$ tot el propune cerinţe i 'ai 'ari: " , au$i&a vedea 'i a simţi cu adevărat încă nu înseamnă totul.Trebuie să învăţaţi să aceţi asta într(o sută de modalităţidierite. 8ma%inaţi(vă că vă a2aţi pe scenă. 5ortina se ridică'i apare prima problemă # să au$iţi sunetul unei ma'ini carese îndepărtea$ă. Trebuie să aceţi asta în a'a el ca miile despectatori din sală& care p-nă în acel moment erauconcentraţi asupra unui %-nd personal # cursul dolarului&

probleme casnice& cina cu o domni'oară rumoasă de pescaunul vecin # să simtă imediat că atenţia lor este mult mainesemnifcativă dec-t concentrarea voastră asuprasunetului unei ma'ini care pleacă#.

Bat!$ acea(t! "concentrare rapid!# 'ai 'ult dectori*inal!$ unic!$ are le*!tur! direct! cu pro-le'elep(iotenicii. Dar iat! ce tre-uie (! 'ai (pune' 7 acea(t! ,nv!ţare cere ti'p 7 sufcient ti'p. ;n atelierul lui


22/244

însu'e'ti totul& poţi doar să te amiliari$e$i cu sistemul. Un=obiect personal>& care aparent arată ca un truc& peda%o%iine demonstrau el de el de c4estii. Dar în spatele fecăruitruc se a2au c-ţiva ani de viaţă. Spre e)emplu& pronunţaţicu voce tare cuv-ntul =ri%>& iar omul într(o racţiune desecundă are o reacţie f$ică... impresia este ireală. 0n timpce poţi olosi starea f$ică la o reacţie la =eveniment>& cumse spune în 'coala noastră& pe scenă partenerul spune7 =nute iubesc> # tu olose'ti =obiectul personal>& =durereaacută> 'i c4iar resimţi o durere f$ică& studiată la clasă. ,staare asupra spectatorului un eect de neuitat. 3l nu 'tie ceinstrumente olosiţi& dar autenticitatea este incredibilă. 6anoi nu se pot olosi asemenea lucruri # este aproapeimposibil& cu rare e)cepţii& la noi se lucrea$ă altel. 6a noi seîncepe cu începutul. topic.ppfUOVtUKJ0

23

http://forum.vasechkin.ru/viewtopic.php?f=5&t=780http://forum.vasechkin.ru/viewtopic.php?f=5&t=780


23/244

pri'ul rnd ,n (crierile celui care a inventato 7 6.tani(lav(/.

6artea lui 6. tani(lav(/ "Munca actorului cu sineînsuşi e(te co'pu(! din dou! p!rţi: "Munca actorului cusine însuşi în procesul creator al trăirilor scenice i"Munca actorului cu sine însuşi în procesul creator al întruchipărilor. )ici (unt e&pu(e ele'entele "(i(te'ului#lui tani(lav(/$ unde *!(i' cteva capitole ,n care$ ,ntrofor'! 'ult 'ai concentrat!$ (e acord! o atenţie deo(e-it!pro-le'elor p(iotenicii. ;n "Munca cu sine însuşi în

procesul creator al trăirii scenice ace(t lucru e(te redat ,n capitolele: BC 7 B'a*inaţia? C 7 )tenţia (cenic!? CB 7Rela&area 'ucilor$ CBBB 7 enti'entul adev!rului i alcredinţei? LBC 7 i'ţul (cenic interior? LCB 7 u-contientul ,n(tare *eneral! a arti(tului pe (cen!. ;n ane&! 7 @-iectul viu.

;n cea dea doua carte$ "Munca actorului cu sineînsuşi în procesul creator al întruchipărilor ave'capitolul: LB. tarea (cenic! a actorului$ divizat i el ,n treip!rţi: 1. tarea de (pirit e&terioar!? 2. tarea de (pirit*eneral! pe (cen! i 3. Ceri+carea (t!rii de (pirit pe (cen!.

;n ane&!: BB. %ateriale folo(ite ,n predarea "(i(te'ului# 1.)ntrena'ent i dre(a8$ 2. E&erciţii i (ciţe$ 3. Pro*ra'elecolii de teatru i o-(ervaţii ,n educarea actorului.

4. 5$iste,ul6 şi 5psi3ote3nica6 2 7n ce constdi8erena-

E&i(t! oare vreo diferenţ! ,ntre cele dou! concepte:"p(iotenica# i "(i(te'ul# lui tani(lav(/ 6u toat!a(e'!narea lor$ prin ,n(ui faptul (e'ni+cativ c! ace(teconcepte apar pe(te tot ,n c!rţile lui tani(lav(/$ o

diferenţ! e&i(t!. "P(iotenica# reprezint! or*anizarea(peci+c! i plierea or*ani('ului actorului la activitateanervoa(! i +zic! care ,l va a8uta ,n ,n(uirea profe(iei. ;nti'p ce "(i(te'ul# include i in(tru'entarul profe(ional (auare un caracter 'ai 'ult aplicativ 7 aici (e de(f!oar!tenicile de realizare pe (cen! a 'aterialului dra'atic 4ciardac! e(te vor-a de (ciţe create de (tudenţi5.

24


24/244

De aceea$ de(criind p(iotenica$ tani(lav(/introduce concepte cu' ar + atenţia& cercuri ale atenţiei&controlorul musculaturii& memoria emoţională& sin%urătate

publică& intuiţie& subcon'tient& supracon'tient& stareascenică& inspiraţie i altele. )tunci cnd (i(te'ul ,n(ea'n! isociali$are 4cap. L5 i acţiune& ce(ar f dacă....& circumstanţe4,n cap. BBB5$ adaptare& acţiune care străbate artistul(rolul$4cap. LBBB5$ toate ace(te capitole ale c!rţii "%unca cu (ine ,n(ui ,n proce(ul creator al tr!irilor (cenice# i$ re(pectiv$

Perspectiva actorului 'i a rolului 4cap. BC5 Tempo(ritmul 4cap.C5$ 6o%ica 'i urmările ei 4cap. CB5 din cartea "Munca cu sineînsuşi procesul creator al întruchipării. Pute' a+r'ac! p(iotenica creeaz! condiţii pentru arta actorului$ iar(i(te'ul reprezint! tenica ace(tei arte. pre e&e'plu$ ,ncazul ,n care un actor nui poate controla atenţia i*ndirea$ (! opereze cu 'e'oria (a$ niciun fel de "dac!#'a*ic nu ,l va a8uta. Ai nici acţiunea.

%ultor idei referitoare la crearea unui antrena'ent(pecial al actorului$ ,ndreptat (pre dezvoltarea p(iotenicii$tani(lav(/ nu a 'ai avut ti'p (! le *!(ea(c!aplica-ilitate. Pe 'anu(cri(ele (ale el a (cri($ ,n ulti'ii ani aivieţii$ cuvintele: "De demonstrat #. Atiinţa$ de la TeoduleRi-ot i pn! a(t!zi$ a avan(at foarte 'ult 7 att p(iolo*iact i neurop(iolo*ia$ p(io+ziolo*ia i altele. %ulte dinde(coperirile lui tani(lav(/ pot + de'on(trate$ e&plicate idezvoltate$ folo(ind de(coperirile ace(tor tiinţe. Ieaur!'a( o 'ulţi'e de e&erciţii$ 'etode noi$ antrena'entepentru perfecţionarea p(iotenicii actorului pe -aza ace(tor

tiinţe$ care folo(e(c cu (ucce( peda*o*ia teatral!11.

11 ) (e vedea


25/244

;n 'ulte acade'ii teatrale ale lu'ii (e folo(e(c de8arezultatele p(iolo*iei 'oderne aplicate$ care au le*!tur! cu'etodele de lucru a(upra autore%lării psi4ice$ cu a8utorulc!reia (tudenţii ,i pot ,nv!ţa or*ani('ul 4pentru c! ace(tareprezint! ciar aparatul lor de creaţie5$ pentru a lucra ,ncondiţii (cenice ne+reti. pre e&e'plu$ ,n articolul (!u" ,utore%larea psi4ică în procesul de învăţare a măiestrieiactorului# . )lec(eev de(crie rezultatele (tudiului dup!'etodele autore*l!rii p(iice a (tudenţilor de la Bn(titutul de)rt! Teatral! din %o(cova$ din perioada 1K1KJ12.

copul activit!ţii e&peri'entale era de a ,nţele*e$dac! e(te po(i-il$ cu a8utorul autore*l!rii p(iice 4)RP5$ cu'(! (e '!rea(c! potenţialul (tudenţiloractori.


26/244

;n continuare$ p(iolo*ul (u(ţine c!$ ,n cazul ,n careactorii 8oac! li-er i cu entuzia('$ pute' pre(upune c!toate or*anele i (i(te'ele care realizeaz! proce(ul decreaţie pe (cen! acţioneaz! ,n ar'onie. Dar$ activitateaactorului$ (pre deo(e-ire de alte activit!ţi din viaţ!$ undeautore*larea (e produce auto'at 4ca la trecerea de la 'er(la aler*are5$ cere o re*lare contient! 4cu' ar + ,nactivit!ţile de zi cu zi unde e(te nece(ar! intervenţiacontient! ,n le*ile create de natur! i o (ci'-arecontient! a co'porta'entului$ ,n ti'p ce ei tre-uie (!'uncea(c! cu o e+cacitate 'a&i'! ca ,n cazul dep!iriidurerii$ (enti'entului de foa'e$ (o'nolenţ! i altele."Desi%ur (crie )le/(eev 7 proesia de actor este une)emplu al unei activităţi mai complicate. După cum se 'tie&una din capacităţi este cea a e)primării emoţionale...

,nume capacitatea actorului de a('i %estiona emoţiile& de ale re%la arbitrar dinamica sub in2uenţa autore%lării psi4ice adevenit obiect de studiu în ormarea actorilor& la ,cademiade Teatru din


27/244

puterile#. Dacă =porţile> tale sunt desc4ise ener%iaconsumată se întoarce îndărăt. ,rmonia se păstrea$ă#.1O

Practica actoricea(c! arat! de a(e'enea c! "actoriide stres pot servi drept c4eie în accesarea subcon'tientului&'i anume acolo unde se ascunde sursa inspiraţiei&=luminaţiei>& =%ăsirii>& unde sunt provocate amintirile 'i%-ndirea asociativă#1. neori$ ,n anu'ite condiţii le*ate deo epuizare (cenic! e&tre'!$ o-ţine' "ocul contiinţei# iinten(itatea (uetea(c! -ru(c eli-ereaz! (u-contientul. )aproceda uneori tani(lav(/ 7 aducndui pe actori la li'itao-o(elii 4confor' a'intirilor actriţei . Pilav(/aa5. Tinznd(! o-ţin! (tarea de "eli-erare#$ el repeta de (ute de ori "IucredM# i "Din nouM#$ pn! cnd unul din (tudenţi ,ncepea (!pln*! (au c!dea pe 8o( din cauza epuiz!rii... Dar$ dup!aceea$ de re*ul!$ (e de(coperea "cea dea doua re(piraţie#i repetiţia aducea rezultatul (contat1K.

Deci$ dac! ,n(ui tani(lav(/ a ,nt'pinat di+cult!ţiatt de (erioa(e ,n 'unca (a cu actorii$ pentru ai aduce laacel nivel al (t!rii de creaţie$ unde$ de fapt$ ,ncepecreativitatea 7 e(te de(tul de evident c! a-ordarea (a$"(i(te'ul# (!u nu e(te att de uor de pu( ,n practic!. E(te

o 'are *reeal! (! crezi c! "(i(te'ul lui tani(lav(/# poate+ repede ,nv!ţat i pu( cu i(cu(inţ! ,n practic!.

9. #u, s citeşti crile lui $tanisla%s!&

6nd (tudentul (au actorul lectureaz! c!rţile luitani(lav(/$ el e(te puţin confuz 7 aparent totul e(te attde uor i de (i'plu. ;n realitate$ nu e(te aa. tani(lav(/ ac!utat ,ndelun* o for'! pentru cartea (a. De ce c!uta ofor'! (pecial! Proce(ul pe care tre-uia (!l de(crie e(tedeo(e-it de di+cil$ co'ple& i nuanţat. ) (crie de(preproce(ele teatrale a fo(t ,ntotdeauna o (arcin! de o 'a&i'!di+cultate 7 din cauza i'percepti-ilit!ţii 'aterialului$ adi+cult!ţii de a o aeza ,ntrun fel de "'atrice#$ aa cu' (e ,nt'pl! ,n alte ra'uri ale artei$ unde e&i(t! nor'e foarteclare i de(tul de percepti-ile. tani(lav(/ nu a intenţionat

15 B. ilantieva$ B. G. Xli'en/o$ ,ctorul 'i alter e%o(ul său$ pu-licaţietiinţi+coarti(tic!$ Graal %$ CBIBTB$ 2000$ p. NN1.16 8bidem$ p. N3217 8bidem& p. N32.

28


28/244

doar (! de(crie o e&perienţ! per(onal! oarecare$ ci (!*!(ea(c! ,n acea(t! e&perienţ! o le*iti'itate$ re*uli*enerale$ (i(te'atizate. ) vrut (! *!(ea(c! o continuitate:de la ce& către ce i cum a a8un( la ace(t rezultat? ,n (fritel a dorit ca din acea(t! e&traordinar de di+cil! for'are (!realizeze o naraţiune captivant! pentru (tudent i nu o(i'pl! e&punere a unui (et de do*'e i re*uli cu e&erciţii.6artea e(te de(tinat! (tudentuluiactor ,ncep!tor$ cu dorinţade ai tran('ite i punctul (!u de vedere? felul ,n careacea(t! for'are e(te perceput! din partea tn!rului elev cucuriozitatea (a$ pa(iunile$ ,ndoielile$ entuzia('ul$ te'erile$ ,ntre-!rile naive de care e(te capa-il. Totodat!$ a vrut (!tran('it! i at'o(fera tul-ur!toare$ 'a*ic! a (ceneiteatrale.

De(pre toate ace(tea el ,n(ui (crie:"Dar a spune 'i scrie despre un proces de creaţie

comple) a'a =pur 'i simplu>& este difcil. 5uvintele sunt mult prea concrete 'i dure pentru a transmite sentimentelesubtile& din subcon'tient. ,ceste condiţii m(au orţat să caut

pentru această carte o ormă specială& care îl va a1uta pecititor să simtă ceea ce spune cuv-ntul tipărit. ,m încercat

să reali$e$ acest lucru cu a1utorul e)emplelor ima%inative& prin descrierea lucrului elevilor asupra e)erciţiilor 'isc4iţelor. Dacă te4nica mea va reu'i& atunci cuvinteletipărite vor prinde viaţă din sentimentele cititorilor în'i'i#1J.

tani(lav(/ a dat c!rţii un (til narativ atractiv$ foarteuor i intere(ant$ un (til narativ aproape ro'anţat.

a oprit la for'a unui 8urnal de (tudent$ adic! a ,ncercat (!l introduc! pe cititor ,n (i(te'ul (!u$ ca i cu' arp!trunde ,n (u-contientul u'an 4inventnd per(ona8e(tudenţi: %alolet/ova i alţii5 care (e iniţiaz! ,n taineleprofe(iei actoriceti. Din p!cate$ acea(t! "inventivitate# i

"ro'anţare# a ,ndep!rtat i a adu( confuzie ,n 'ulte idei ico'entarii de nepreţuit ale lui tani(lav(/. De e&e'plu$pentru profe(orul Torţov 4,l recunoate' aici pe autor5adev!rul a-(olut a fo(t de(coperit i nu a r!'a( nicio ,ntre-are f!r! r!(pun($ iar acea(t! atottiinţ! ,i e(te

18 6. tani(lav(/ Bpere alese$ Col. J$ T 2$ 6ucrul actorului cu sine însu'i$ ,n 2 vol.$ Partea B$ 6ucrul cu sine în procesul creator al creaţiei$ Editura detat ")rta#$ %o(cova$ 1OK p. O.

29


29/244

caracteri(tic! profe(orului. )ce(t fapt ,i creeaz! (tudentuluii peda*o*ului conte'poran (enti'entul c! tot ce e(te (cri( ,n acea(t! carte 7 e(te adev!rul a-(olut de(pre (i(te'M Darnu e(te aa. ;nf!ţiarea adev!ratului tani(lav(/ e(tedeparte de altere*oul ,ntrucipat 4Torţov5 ,n carte.tani(lav(/ e&peri'enta foarte 'ult$ ,ncerca i uneorirenunţa la ceea ce de(coperi(e 'ai ,nainte$ ce a fo(t de(cri(i perceput ciar de di(cipolii (!i ca un adev!r$ ,n ulti'!in(tanţ!. pre (fritul vieţii$ el a dezvoltat aanu'ita"'etod! a acţiunii +zice#$ care aduce o nou! lu'in! a(upra ,ntre*ii con(trucţii a (i(te'ului$ anulnd 'ulte idei cefu(e(er! de8a inclu(e ,n cartea "Munca actorului cu sineînsuşi i au v!zut lu'ina tiparului 4de8a dup! 'oartea (a5 ,n cartea "Munca actorului asupra rolului.

)(tfel c! i'pre(ia produ(! de cartea "Muncaactorului cu sine însuşi$ ,n 'are '!(ur! co'pu(! din(enti'entul unei a(tfel de lu'i idilice i a ro'anti('uluiteatral$ unde totul e(te clar$ -la8in$ uor$ unde totul e(teaezat "la ,nde'n!# i acce(i-il par ,n cele din ur'!$ ,nel!toare f!r! a reda acea inte*ritatea unui proce(co'plicat.

Priviţi nu'ai ce diferenţ! e(te ,ntre for'a teatralro'anţioa(! a c!rţii lui tani(/av(/$ "Munca actorului cusine însuşi: i ,nre*i(tr!rile repetiţiilor lui tani(lav(/ lateatru$ i$ de a(e'enea$ din ,nre*i(tr!rile repetiţiilor alecelor conte'porani cu el. )cea(t! literatur! e(te puţinlecturat! 4e&cepţie f!cnd doar puţinii (pecialiti5. ;n(!$anu'e acolo poate + auzit! vocea vie a lui tani(lav(/$ (epot vedea pro-le'ele e&i(tenţiale cu care (a confruntat$poate + ,nţelea(! 'ult 'ai co'plet i 'ai preci( ce ,n(ea'n! 'unca "dup! (i(te'# i cu' poate + el aplicat.Pentru c! ace(te ,nre*i(tr!ri (unt docu'entate$ reectnd

real repetiţiile ce (e de(f!urau$ unde apar pro-le'econcrete i la care tani(lav(/ reacţioneaz! ,ntrun 'oda-(olut concret$ real i nu prin unul i'a*inar$ ro'anţat. )(tanu ,n(ea'n! ,n(! c! "Munca actorului cu sine însuşi ,ipierde din valoare. Iu'ai tre-uie (! tii (o citeti$ 'aie&act (o citeti ,n conte&tul celor 'ai trzii de(coperiri ale(ale i ,n conte&tul practicii peda*o*icore*izorale reale.

30


30/244

Dar noi ti' ce (e ,nt'pl! a(t!zi 7 ,n +nal tineretul$care ,nvaţ! de la elevii lui tani(lav(/ trateaz! (i(te'ulvul*ar$ (ce'atic. El (e reduce la nite notiţe care acoper! opa*in! dintrun caiet de 'ate'atic!$ unde principaleleo-iective (unt (copul$ acţiunea$ pro-le'a care ,n contiinţa(tudentului (e reduc la unul i aceeai lucru. Ei$ (! zice'"circu'(tanţele#$ un "cerc re(trn( de atenţie#. ;n concluzie:(i'pli+care i (uper+cialitate.


31/244

eforturi pentru ,n(uirea ei. Iu e(te aa: repet$ p(iotenicaactorului cuprinde ,n (ine concentrarea$ rela&area'u(cular!$ capacitatea de a vedea i a auzi pe (cen!$ de a*ndi pe (cen! i ,n *eneral de a tr!i creativ per(ona8ul dinrol ,n circu'(tanţele pie(ei.

Iu e(te att de (i'plu (! ,ndeplineti toate ace(tecerinţe$ i puţini (unt cei care o fac. Bar noi nea' o-inuitcu a(ta. )tt de tare$ ,nct pe cei care reue(c ace(t lucru ,icatalo*!' ca e&cepţii. ;n acelai ti'p$ ace(t lucru reprezint!acel ceva f!r! de care orice prezenţ! pe (cen! e(te'inciun! i fal(itate. tani(lav(/ a dorit (! acutizeze lali'it! natura nervoa(!$ (enzorial! a arti(tului$ care tre-uie"(! aud!# i (! (i't! (uetul oa'enilor$ al o-iectelor i alcuvintelor. F!r! ace(tea$ el nui putea i'a*ina o acţiunecredi-il! pe (cen!.

)(t!zi$ for'area i'a*inaţiei$ e'oţionalit!ţii$for'area *ndirii r!'n dincolo de cadrul intere(elorpeda*o*ice$ (au (unt tratate ca nite 8uc!rii pentru copii$+ind introdu(e la ,nceputul pri'ului (e'e(tru de (tudiu. 6ai cu' ar antrena atenţia$ dar unde (unt rezultatele$ unde(unt criteriile$ unde e(te diferenţa ,ntre atenţia for'at! i

cea nefor'at! 6u' (! antrenezi i'a*inaţia$ continuitatea(au (pontaneitatea ei etc. )tt de 'ulte ,ntre-!ri f!r!r!(pun($ ,n care de(pre "acţiune# nici nu poate + vor-a$ cu'nu poate + vor-a nici de o apropiere de Y(i(te'ul luitani(lav(/.

E(te nece(ar! capacitatea or*ani('ului deautoconcentrare$ de autodiri8are. E(te nece(ar (! atin*i unauto'ati(' ,n lanţul proce(elor: atenţie percepţie 7 reacţie7 acţiune +zic! de la acţiunea (ti'ulilor i'a*inari 7 lacircu'(tanţele date. Do-ndirea ace(tor aptitudini e(tepo(i-il! prin for'are$ dac! v! dedicaţi cu tot (uetul$ f!r! a

privi ,napoi$ cu credinţ! i f!r! o del!(are (uetea(c!. %ai'ult dect att$ autore*larea nece(it! un antrena'entcon(tant$ pe tot parcur(ul vieţii creatoare. )utore*larea e(tecondiţia oric!rui fel de art!$ ,n (pecial a actoriei.

E&erciţiilor pentru eli'inarea ten(iunii 'u(culare 4i'ai ale( p(iice5 li (e aloc! e&tre' de puţin ti'p. )(tfel$dac! un (tudent$ ,n ti'pul (!u li-er$ nu face independente&erciţii ,ndreptate$ (! (pune'$ (pre eli'inarea ten(iunii

32


32/244

'u(culare$ atunci$ de cele 'ai 'ulte ori$ acea(t! pro-le'!va r!'ne nerezolvat! i$ ,n con(ecinţ!$ pe (cen! va iei unactor "de le'n#$ incapa-il (!i controleze corpul.

Dar toţi tiu c! (tarea de li-ertate (cenic! e(te unadin co'ponentele funda'entale ale unei (t!ri reale de -inei e&act acea(t! (tare va duce la o acţiune veridic! ior*anic!. P!i$ ce (e ,nt'pl! la noi ;i ,'pin*e' rapid pe(tudenţi (! 8oace ,n (pectacole. Printre altele$ ,n pie(e foarteco'ple&e. Tre-uie (! tr!ia(c! ,n circu'(tanţe internepropu(e (upra(aturate$ care (olicit! o rev!r(are e'oţional!.tudentul care nu deţine autocontrolul a(upra proce(elor"ten(iune 7 deten(ionare#$ odat! cu creterea ten(iuniiinterioare 4(au a rit'ului$ dup! ter'inolo*ia luitani(lav(/5$ ,ncordeaz! i corpul$ 'ucii (unt contractaţi$corpul devine ri*id i conco'itent (e ,ncordeaz! i 'uciulaparatului de vor-ire 7 larin*ele. 6nd el ,ncordeaz!larin*ele$ ,ncepe (! (tri*e ,ncordat 4pentru c! (e poate (tri*ai ,ntro deten(ionare relativ! i atunci (unetul e(te co'pletdiferit5$ ,n(! cnd (tudentul url! cu larin*ele ,ncordat (au"din *t#$ aa cu' (pune' noi$ e(te i'po(i-il de a(cultat 7e(te fal(M Ai cei r!'ne de f!cut -ietului (tudent 7 el tre-uie

(! 8oace$ dar (! (epare ten(iunea intern! 4e'oţional!5 decea +zic! nu e(te ,n (tare. Ai atunci (e ,nt'pl! ceea cetani(lav(/ ura cel 'ai 'ult 7 volta8ul$ p(eudo8ocul$fal(itatea. Ai dac! (tudentul nu e(te -ine in(truit$ el ,i vap!(tra ace(te o-iceiuri proa(te$ de care ,i va + foarte *reu (!(cape.

Principalele o-(tacole ,n (ta-ilitatea unei li-ert!ţi(cenice naturale a (tudentului (unt:

*ndirea aotic!$ neclar!$ (altul de la o idee la alta$incapacitatea de a (e concentra pe o-iect?

,ncordarea 'u(cular! i di(confortul corporal

cauzate de 'otive "necuno(cute#? o-iceiul de a (e ,ndoi i de a vedea pe(te tot 'ai

'ulte dezavanta8e dect avanta8e? o-iceiul de a "(e 8ena# de (ine ,n(ui$ de a (e

"ruina# de e&teriorizarea (a? tea'a de a ,ntre-a$ de a + pri'ul care propune

ceva$ cu alte cuvinte tea'a de ai ar!ta unicitatea.

33


33/244

;nc! un e&e'plu 7 actorul(tudent nu a fo(t ,nv!ţat (!"vad!# pe (cen!$ el pronunţ! nite cuvinte$ dar din (patelecuvintelor nu apare ni'ic$ niciun fel de i'a*ine. )dic!$te&tul lui devine pur i (i'plu aanu'itul "te&t al-# 7 el nue&pri'! ni'ic$ nici viziune$ nici i'a*ine.


34/244


35/244

o di(onanţ! tra*ic!$ care a indu( ,n eroare 'ulţi adepţi idi(cipoli ai lui tani(va(/iM

! vede' care era$ ce avea proiectat ,n(uitani(lav(/ 4folo(indune de 'odernul cuvnt "proiect#5$referitor la (crierea i pu-licarea operelor (ale teoretice icare au fo(t rezultatele. ;n prefaţa pri'ei ediţii "Muncaactorului cu sine însuşi$ partea ,nti$ "Munca actorului cu sine însuşi în procesul trăirilor scenice$ editat! ,n13J$ tani(lav(/ (cria:

„


36/244

Tre-uie re'arcat faptul c! "(i(te'ul# lui tani(lav(/a fo(t creat practic dea lun*ul 'ai 'ultor ani din 100pn! la 'oartea (a$ ,n 13J. El c!uta$ e&peri'enta$ ,ncerca.Ai nu (e te'ea (! renunţe la ceva ce de(coperi(e de8a$pentru a c!uta ceva nou$ cu 'ai 'ult! acrivie. 6u altecuvinte (i(te'ul lui (e dezvolta$ (e 'odi+ca. tani(lav(/ afo(t unul dintre acei artiti care a trecut cu cura8 pe(tecontradicţiile punctelor (ale de vedere$ nu (e te'ea (! fac!un pa( ,napoi$ (! renunţe la de(coperirea (a$ dac! ur'!torulpa( a8un*ea ,ntrun punct 'ort. Dup! cu' (e tie$ perioadati'purie a ela-or!rii (i(te'ului a fo(t (uprave*eat! cutoat! atenţia de tani(lav(/$ ne referi' la proce(ul decreaţie interioar! a actorului: 'e'oria e'oţional!$i'a*inaţia creativ!$ atenţia (cenic!. %ai trziu el varecunoate (u-e(ti'area tenicii e&terioare$ a proce(elor+zice ,n o-ţinerea unei (t!ri creatoare: "Privind înapoi& amreali$at că multe dintre metodele mele anterioare de 1ocsunt %re'ite#1.

;n plu($ pe parcur(ul 'ai 'ultor ani$ (i(te'ul nu aputut + ,ncadrat ,ntro for'! literar!. tani(lav(/ deţinea oariv! i'en(! 7 'ii de pa*ini adunate pn! (pre ,nceputul

anilor [30$ cnd a ,nceput (! reunea(c! laolalt! toateo-(ervaţiile (ale pentru a le ,ncadra ,n nite c!rţi. )(tfel c!(i(te'ul a parcur( o lun*! perioad! analitic! a dezvolt!rii(ale? fra*'entate ,n ele'entele con(titutive ale creativit!ţii$(tarea actorului era (tudiat! pe -uc!ţi$ iar ace(t lucru e(tereectat ,n pa*inile c!rţii "Munca actorului cu sine însuşi în procesul creator al trăirilor scenice. ;n acelai ti'p 7(u-liniez din nou ace(t a(pect 7 ,n ulti'ii ani practicapeda*o*ic! a lui tani(lav(/ difer! de a-ordareaeducaţional! a actorului$ efectuat! de Torţov$ deoareceatunci ,n(ui (i(te'ul era cri(talizat devenind 'ult 'ai

(i'plu$ clar i acce(i-il de utilizat practic. Bar con(tat!rile lacare a a8un( nu 'ai aveau cu' (! +e inclu(e ,n cartea de8atip!rit!. Ioua a-ordare e(te reectat! ,ntro oarecare'!(ur! ,n cartea "Munca actorului asupra rolului. Darde(pre a(ta vo' vor-i puţin 'ai trziu.

! reveni' i (! ne ,ndrept!' atenţia la partea adoua a c!rţii "Munca actorului cu sine însuşi, i anu'e:

19 6. tani(lav(/$ Bpere alese$ vol. J$ %o(cova$ 1ON$ T. B.$ T.B.$ p. 3J.37


37/244

"Munca actorului cu sine însuşi în procesul creativ al întruchipării.

;n Ru(ia ea a ap!rut ca o carte di(tinct!$ ,n 1NJ$ (u- ,n*ri8irea editorului G. C. Xri(ti 4redactor C. Pro/o+ev5. ;n)'erica$ cartea a fo(t lan(at! un an 'ai trziu ,n 1N 4latrei(prezece ani dup! pu-licarea pri'ei p!rţi a c!rţii 4" ,n

,ctor prepares#5. )cea(ta cuprinde diver(e te&te ale luitani(lav(/$ e&punerile (ale privind tenica e&terioar! aactorului$ privind aparatul (!u e&pre(iv. %anu(cri(ele nuerau +nalizate$ ci (u- for'a unor proiecte (au a unorfra*'ente di(parate. tani(lav(/ ,n(ui niciodat! nu a f!cuto diferenţ! dintre tenica intern! i cea e&tern!.

De fapt$ el a (cri( a'-ele c!rţi conco'itent 7 ,ncepnd cu anul 12O. Dup! ce a ter'inat lucrul la cartea"(ia%a mea în artă#$ tani(lav(/ ia continuat lucrul la"Munca actorului cu sine însuşi # 4un ti'p el a fo(t nevoit(! (i(teze lucrul la acea(t! carte$ deoarece (e preocupa deeditarea ver(iunii a'ericane a volu'ului "(ia%a mea înartă#5. Prin ur'are$ revenind dup! un concediu 'edical dela %o(cova$ la (fritul anului 130$ tani(lav(/ a adu( cu(ine o ver(iune aproape +nalizat! a noii c!rţi.

"0n această etapă a lucrului la carte (criecercet!torul 'elan(/ ,n articolul (!u "Profe(ia 7 arti(t#se estompea$ă în mod consecvent linia de demarcaţiedintre elementele trăirii 'i întruc4ipării& dintre stareainterioară 'i e)terioară a actorului& care numai în modcondiţionat& teoretic& pot f studiate separat& Stanislavs aa1uns la necesitatea de a reuni într(un sin%ur volum tot ce sereeră la munca actorului cu sine însu'i#. ;n 130$ ,ntro(cri(oare adre(at! actriţei


38/244

cu sine>& care să cuprindă trăirea 'i întruc4iparea la unloc#20.

6u toate ace(tea$ acea(t! decizie nu (a realizat.6!rţile au ap!rut (eparat. )cea(t! "ruptur!# a produ( 'ultene,nţele*eri i confuzii.

Tr!irea$ pre*!tirea interioar!$ e(te foarte i'portant!$dar a(ta ,nc! nu epuizeaz! conţinutul "(i(te'ului# luitani(lav(/$ ci e&plic! doar unul din a(pectele (alee(enţiale. B'portant! e(te nu doar profunzi'ea p!trunderiiconţinutul rolului$ ci i di(poni-ilitatea aparatului +zic alactorului pentru ,ntruciparea ace(tui conţinut. 6onfor'a+r'aţiei lui tani(lav(/$ i'perfecţiunea tenicii de ,ntrucipare (cenic! poate + (!r!cit!$ ciar denaturat! pn!la nerecunoatera celei 'ai profunde intenţii a actorului.

Pu-licarea (eparat! a celor dou! p!rţi ale uneia iaceleiai c!rţi i ,n plu($ cu un decala8 att de 'are ,n ti'p$a du( la ,nţele*erea *reit! c! (i(te'ul lui tani(lav(/i*nor! 'odelele e&pre(ive ale co'porta'entului (cenic cai cu' ace(ta 4(i(te'ul ,n(ui5 ar reprezenta o valoare cuaccentul (!u pe "or*anic# i pe "adev!rul interior#.


39/244

(in*ur volu'. ;n(ui ace(t fapt nu reprezint! o pro-le'!$pro-le'atic e(te faptul c! te&tele i capitolele luitani(lav(/ (unt redu(e. Ai cel 'ai i'portant e(te faptul c!coala de teatru ro'nea(c! 4ca i cea -ul*ar!$ de altfel5$acord! o 'are atenţie pri'ei p!rţi a c!rţii 7 "


40/244

2. Pla(ticaIII. Vocea şi %or/irea 1. Dicţia i canto 2. Cor-irea i le*ile eiIV. Perspecti%a artistului şi a roluluiV. "e,po 2 rit,ulVI. 1oica şi ur,rile eiVII. $peci=citateaVIII. R/darea şi de=niti%areaIB. Far,ecul şi atracia scenicB. Etica şi disciplinaBI. $tarea de spirit scenic 1. tarea de (pirit (cenic e&terioar! 2. tarea de (pirit (cenic *eneral! 3. \Ceri+carea (t!rii de (pirit (cenice]BII. C?iscuii =naleD AP1I#AŢIIB. Materiale supli,entare pentru %olu,ul trei 1. \De(pre 'uzicalitatea li'-a8ului] 2. Din 'anu(cri(ul "


41/244

(! prezinte siste,ul ,n for'a ,n care el a fo(t propu( detraducerea lui Qap*ood. Dar a(ta era pri'a parte a c!rţii$ iarcea dea doua 7 "Munca actorului cu sine însuşi în

procesul creator al întruchipării # a ap!rut a-ia dup! 13ani$ ,n 1N. A. Xarni/e$ renu'ita (peciali(t! de teatru din)'erica i$ ,n (pecial$ ,n (i(te'ul lui tani(lav(/$ con(ider!c! perceperea unilateral! a (i(te'ului ,n (pecial$ e(te ca opre*!tire teoretic! a actorului pentru 8ocul pe (cen! (u-for'a unui antrena'ent (piritual i p(iolo*ic. Pro-le'eledi(cur(ului (cenic$ ale acţiunii ver-ale$ te'porit'ului$e&pre(ivit!ţii corpului$ adic! tot ce reprezenta (piritul creatoral arti(tului le*at indi(olu-il de ,nv!ţ!turile lui tani(lav(/$au r!'a( pentru foarte 'ult ti'p necuno(cute. ;n ace(t fel$concide A. Xarni/e$ pentru cel puţin 13 ani 'uncainterioar! a actorului era a(e'!n!toare cu ,ntre*ul (i(te' allui tani(lav(/. "Tr!irea# (a (eparat! de ",ntrucipare#$ au ,nceput di(cuţiile pe -aze noi$ (au actualizat vecilediver*enţe.

%ai departe$ cartea lui tani(lav(/ "Muncaactorului în pregătirea rolului # a ap!rut ,n Ru(ia$ ,n1OK$ cnd$ pentru pri'a dat!$ a v!zut lu'ina tiparului i

,ntrea*a (a 'otenire$ cele J volu'e. Ai doar ,n ace(t ulti'volu' au fo(t pu-licate cu*et!rile (ale de(pre "noua'etod!#$ de(pre rezultatele la care a a8un( (pre (fritulvieţii. %ai preci($ la "'etoda acţiunilor +zice#$ ca o concluzieapoteotic! a ,ntre*ului (!u (i(te'.

;n anii ,n care noua 'etod! atin*ea 'aturitatea$tani(lav(/ aproape c! nui p!r!(ea locuinţa din %o(cova$de pe )leea


42/244

. ?i8erena dintre 5siste,6 şi 5,etoda lucruluila rol6

! revede' ur'!torul a(pect: prin ce difer!"(i(te'ul# lui tani(lav(/ de "'etod!#

tani(lav(/ con(idera c! (i(te'ul (!u e(te co'pu(din dou! p!rţi: pri'a$ unde erau e&pu(e -azele teoriei(cenice a artei tr!irilor i ele'entele tenicii arti(tice internei e&terne i$ a doua parte: 'etoda creativ! a lucruluiactorului ,n pre*!tirea rolului. ;n articolul introductiv al c!rţii"


43/244

'etoda. )ici ne lovi' de pro-le'ele 'etodei de (ciţ!$'etodei de analiz! a acţiunii$ 'etodei acţiunii +zice$ ,n +ne$de ,ntre*ul cerc de pro-le'e pe care actorul i re*izorultre-uie (! i le pun! per(onal i reciproc.

De(i*ur$ aici tani(lav(/ (e a! ,n po(tura de acon(idera c! actorul ,n teatru e(te o profe(ie independent!$punnd accentul pe rolul principal al ace(tuia ,n teatru. Ai deaceea are nevoie de 'etod!. Din p!cate$ ,n teatrulconte'poran$ a(ta nu e(te o po(tur! toc'ai popular!$ unde(e con(ider! c! actorul$ ,n 'are parte$ e(te un (i'pluinterpret$ e(te ca o pla(tilin! ,n 'na re*izorului. Ai atuncinu actorul e(te cel care are nevoie de 'etod!$ ci re*izorul.)ctorul doar va interpreta$ confor' indicaţiilor date4-azndu(e pe pre*!tirea (a5.

Printre altele$ (tudenţii de azi ,nţele* foarte -ineace(t lucru. ;n ulti'! in(tanţ! ei vor tre-ui (! lucrezeper(onal$ ,n auditoriu$ la un fra*'ent. Ai toţi tiu ct dedi+cile i cinuitoare (unt repetiţiile. )parent tii totul$aparent ai efectuat o activitate pre'er*!toare la-orioa(! 7ai co'pletat i'a*inaţia cu cipuri$ ai f!cut o-(ervaţii a(uprarolului etc.$ dar cnd ,ncep repetiţiile 7 te trezeti ,ntrun vid.

6u' (! reuneti ,ntrun tot unitar toate a-ilit!ţile$ toateideile$ toat! 'unca preli'inar! )ici vine ,n a8utor 'etodalui tani(lav(/. u-linie' 7 nu "(i(te'ul# (!u 7 de(tinatfor'!rii$ pre*!tirii$ ci "'etoda# 7 care e(te calea de realizarea fra*'entului autorial (au a unui rol$ e(te calea p!trunderii ,n realitatea (cenic!.

! ne ,ntoarce' la "(i(te'ul# lui tani(lav(/$ lareectarea lui (peci+c! ,n c!rţile autorului.

;n 1OK$ 'otenirea lui tani(lav(/ a fo(t ,ntotalitate pu-licat! ,n Ru(ia$ ,n opt volu'e. 6e conţineauace(te volu'e

Co' relua$ pentru a l!'uri ace(t a(pect. Colu'ul B 7"iaţa mea în artă#$ volu'ul BB 7 "


44/244

multă minte strică>& =Bt4ello> 'i =?evi$orul 4en(ul real altr!irilor din pie(! i rol5#.

;n continuare$ ,n volu'ele O i (unt reunite articole$di(cur(uri$ interviuri$ 8urnale$ 'e'orii. %aterialele ace(torvolu'e ne fac o prezentare de(pre faptul c! (i(te'ul creatde tani(lav(/ a fo(t utilizat ciar de el ,n practica arti(tic!a teatrului. ;n ane&ele volu'elor O i (unt pu-licate ,n(e'n!rile celor 'ai i'portante a&io'e pronunţate detani(lav(/ la repetiţii i cur(uri$ di(cuţii cu oa'eni deteatru i tineretul (tudio(.

Colu'ele K i J (unt dedicate 'otenirii epi(tolareale lui tani(lav(/. E(te o colecţie a (cri(orilor luitani(lav(/ adre(ate 'arilor artiti ai teatrului$ actori ire*izori. Ele cuprind o palet! lar*! de ,ntre-!ri referitoare lateoria i practica teatral!$ dau po(i-ilitatea (tudieriiper(onalit!ţii creatoare a lui tani(lav(/.

Tre-uie precizat c! (oarta (crierile po(tu'e ale luitani(lav(/ a fo(t dra'atic!$ (ar putea (pune ciartra*ic!. Era perioada "cultului per(onalit!ţii# 7 att ,n Ru(iact i ,n Ro'nia. )ce(tui cult a fo(t (upu( i tani(lav(/ 7ace(t lucru era convena-il autorit!ţilor (ovietice. ;nv!ţ!turile

lui tani(lav(/ au fo(t declarate "unice#$ +ind canonizate ido*'atizate. Ele au fo(t introdu(e forţat ,n toate colileteatrale$ +ind prezentate ,ntro concepţie 'ateriali(t! 7acea(ta era +lozo+a ti'pului. Ter'eni concepuţi detani(lav(/ cu' ar + "intuiţia#$ "in(piraţia# care (unau 'ai'ult ideali(t i evaziv$ au fo(t di(creditaţi cu -un! tiinţ! dedi(cipolii (!i. e punea accentul pe raţionalitate 7 pe"pro-le'!#$ pe "acţiune#. pre 'arele no(tru re*ret$ noua'etod! a acţiunilor +zice a fo(t def!i'at!. Ea a devenit*ro(olan!$ (ce'atizat!. %ulte din lucr!rile 'etodiceela-orate de elevii i continuatorii (!i$ au avut$ de

a(e'enea$ de (uferit de e&ce(ul tenolo*ic i alraţionalit!ţii. 4) (e vedea:. %anualul 'etodic "Muncaactorului ...# al lui B. Rapoport (au "Curs practic deformare a actorului # de Xren/e (u- ,n*ri8irea lui 9.Zaava$ "egizoratul şi metodica predării # a lui C. G.anov(/i$ ,n anii ^O00 "/espre tehnica actorului # a luiC. Topor/ov$ "Măiestria actorului şi a regizorului #$ de 9.Zaava$ "Cuvântul în arta actorului #$ "/espre analiza

45


45/244

ac%iunii piesei şi rolului #$ ""oezia în pedagogie# a lui %.Xne-el$ "0ehnologia artei actorului # de P. Erov$"1imnastica sim%urilor # de . Gipiu($ "2ec%ii deinspira%ie# de


46/244

,n(ea'n! activarea ,n 'od direct a (u-contientului. )ce(taera 'otivul pentru care el con(idera c! pivotul principal$(copul (i(te'ului (!u$ e(te ca prin calea contientului (!trezea(c! (u-contientul.

Pro-le'a e(te c!$ ,n proce(ul c!ut!rilor tuturor c!ilorcontiente 4controla-ile5 7 anu'e ele con(tituie ele'entele(i(te'ului creat de tani(lav(/ 7 c!ut!rile (e adnceau dince ,n ce 'ai 'ult ,n 'ental$ ,n raţional. )ce(tea tre-uiauantrenate individual 7 printrun antrena'ent corect 7 ,n(!ulterior$ nu (e le*au (u- nicio for'! ,ntrun proce( unic. Ainu ,ntotdeauna ,l conduceau pe actor la (u-contient. Te'erile (ale creteau$ el c!uta noi 'i8loace. Dar pe atuncicartea era de8a (cri(!$ +nalizat!. Ea reprezenta o 'etod! nuatt de e+cient! 7 aa cu' iar + dorit 7 de aceea el a ,nceput (! adau*e noi capitole. )(tfel a ad!u*at capitolulLCB$ de o i'portanţ! covritoare pentru el: "Subcon'tientulîn starea de spirit scenică a artistului#. ;n acelai ti'p$ ,nprefaţa c!rţii "Munca actorului cu sine însuşi #$ partea B$Munca actorului cu sine însuşi în procesul creator detrăire scenică# tani(lav(/ ofer! ur'!toarea e&plicaţie:"Una din problemele principale urmărite de =sistem> constă

în stimularea frească a creativităţii naturii or%anice cusubcon'tientul ei. Despre aceasta se vorbe'te în ultimulcapitol al cărţii& capitolul A8. Trebuie să acordăm o atenţiedeosebită acestui capitol& deoarece cuprinde esenţa creaţiei'i a între%ului „sistem+ 4p. N5. 6u alte cuvinte$ e(te (in*urulcapitol 4dintre toate cele pu-licate ,n li(t!5 la caretani(lav(/ a atra( ,n 'od deo(e-it atenţia cititorului ,nainte de lecturare. )ce(t lucru avea o (e'ni+caţie(pecial!$ o anu'it! ,nţele*ere evident nou!$ care nece(itarevizuirea (piritului de e&punere a ,ntre*ii c!rţi.

56.a. &ctivarea subconştientului 7spontaneitatea reac%iilor

6are a fo(t 'otivul pentru care tani(lav(/ a c!utat ,ndelun* i tenace trezirea (u-contientului arti(tului Prince (e deo(e-ete 8ocul arti(tului cnd (u-contientul e(tetreaz i inver($ cnd ace(ta e(te ador'it

u-contientul activat pe (cen! ,i ofer! actoruluiin(piraţie 7 e(te un fel de creativitate (u-contient!$ cnd

47


47/244

o'ulactor de pe (cen! creeaz! cu uurinţ!$ e(te li-er$e&i(t!.

;ntre*ul (i(te' de tenici raţionale$ contiente ale luiX.. tani(lav(/ 4ne referi' la acele tenici care pot +controlate prin voinţa actorului$ contientizate i repetate5cu' ar + i'a*inaţia$ 'e'oria e'oţional!$ acţiunea$ 'a*icul"dac!# 7 toate vizeaz!$ ,n ulti'! in(tanţ!$ eli'inareacontrolului$ ,ncetarea *ndirii. Pentru aţi per'ite (! (i'ţi"vocea l!untric!#$ intuiţia per(onal!$ (! te dedai reacţieicare te n!p!dete 4nu una inventat! i repetat!$ ci(pontan!$ n!(cut! aici 'i acum& (u- acţiunea preci(! acircu'(tanţelor i interacţiunii5 (! (e dedice ,n ,ntre*i'ei'pul(ului de 'o'ent (au (! provoace in(piraţia.

Bn(piraţia e(te euforia$ tipul unei (t!ri de tran(!$ cndo'ul e(te a-(or-it ,n totalitate ,n ceea ce face$ f!r! (!o-(erve ni'ic ,n plu(.

56.b. *tarea de inspira%ieDac! ne ,ndrept!' (pre de+niţia p(iolo*ilor$ pute'

(pune c! "inspiraţia este starea unei tensiuni personali$ate'i a cre'terii orţelor spirituale& a emoţiei creatoare a omului&

care(l va duce la apariţia sau reali$area proiectului 'i a ideiiunei opere 'tiinţifce& de artă sau te4nică. 8dee caracteri$ată printr(o activitate %enerală ridicată& o productivitatee)traordinară a activităţii& con'tienti$area creaţiei acile&retrăirii obsesive. Procesul de creaţie aparent incon'tient este& de apt& con'tienti$area ma)imei creativităţi în artă&clarifcarea p-nă la limite a con'tiinţei& un 2u) de limpe$irea %-ndurilor 'i ima%inilor& ascuţimea e)traordinară amemoriei& atenţiei& voinţei pasionale de reali$are a ideii. 5utoată aparenta spontaneitate 'i inspiraţie& procesul decreaţie este& de re%ulă& re$ultatul unei munci susţinute#23.

@'ul aat ,ntro (tare de in(piraţie creatoare$ deparc! ar + "du( de val#$ nu ,nţele*e ,n totalitate acţiunile(ale$ i nu ,ntotdeauna va + capa-il (! (pun! ct ti'p atrecut 4o or!$ o zi$ 2N de ore5. De(eori$ de (tarea dein(piraţie creatoare e(te le*at! i apariţia ilu'in!rii. ;n plu($

23 . Golovin$ /ic%ionarul de psihologie practică& 1J$ttp:-oo/'ate.co'r_dUQXd>Z'TS.

48

http://bookmate.com/r#d=HKdwZmTYhttp://bookmate.com/r#d=HKdwZmTY


48/244

(e trezete intuiţia. )(ta ,n(ea'n!: (i'ţ$ per(picacitate$atin*erea ne'i8locit! a adev!rului f!r! o analiz! lo*ic!$-azat! pe i'a*inaţie i e&perienţa anterioar!. Bartani(lav(/ con(idera c! intuiţia e(te a-(olut nece(ar!actorului$ anu'e intuiţiaM El ciar o con(idera ca +ind -aza'!ie(triei actoriceti. De aceea (cria: "8ntuiţia trebuie sădevină ba$a creaţiei actorului de teatru& deoarece artanoastră are de(a ace în permanenţă cu spiritul viu alomului& cu viaţa vie a su2etului uman. Spiritul viu nu(l poţicrea 'i nu(l poţi cuprinde cu mintea& spiritul& înainte de toatese cunoa'te prin simţ& dar se creea$ă 'i devine palpabil prinsu2etul viu al artistului#. ;n arta noa(tr! a cunoa'te ,n(ea'n! a simţi. ;n 'unca de creaţie ace(tui (enti'ent i (eacord! rolul capital#2N.

Prin ce 'i8loace c!uta tani(lav(/ (! activeze pe(cen! ace(te (t!ri p(iice de(tul de fra*ile i in(e(iza-ilePrin eforturi (u(ţinute$ tenacitate$ (i(te'atizarea naturiicontiente$ care poate + controlat! 7 iat! ele'entele"(i(te'ului# (!u i care 7 dac! vor + corect utilizate 7 vorduce la de(coperirea rezervelor l!untrice ale actorului$ laactivarea (u-contientului.

6itind cartea lui tani(lav(/$ veţi *!(i ur'!toareaindicaţie$ e&tre' de i'portant!.


49/244

56.c. &ducerea la limită)ducerea la li'it! ,n(ea'n! nu nu'ai (! 'unceti

puţin cu ele'entul 7 (pre e&e'plu$ la i'a*inaţie$ la acţiunea+zic!$ la atenţie. )(ta ,n(ea'n! (! faci (upraeforturiM 6u altecuvinte$ (! te afunzi total ,n acea(t! practic! i (o antreneziciar pn! la li'it!M Ai nu'ai atunci (e va ,nt'pla acea"'inune# a de(coperirii (u-contientului$ cnd va ,ncepe (!lucreze intuiţia i va veni eli-erarea i uurinţa. 6u' -ine a(pu( co'pozitorul ru( P. B. 6eaicov(/i: "8nspiraţia este unmusafr căruia nu(i ace plăcere să vină în vi$ită la cei

lene'i#. 8nspiraţia nu apare de nicăieri& ci numai ca urmare amultor acumulări& a multor eorturi& îndreptate spre unsin%ur punct #.

Bat! de ce (i(te'ul lui tani(lav(/ reprezint! acea'etodolo*ie de depunere a unor eforturi contiente$ e(te un(i(te' al 'uncii (tructurate care 7 dac!$ -ine,nţele( i ted!ruieti ,n totalitate 7 poate duce la (enti'entul intuitiv alin(piraţiei creatoare$ att de c!utat pe (cen!.

tani(lav(/ e&plica lo*ica proce(ului "de la contientla (u-contient# a(tfel: "Deoarece con'tientul 'i verosimilulnasc adevărul& iar adevărul aduce credinţa& 'i dacă natura

va crede ceea ce se înt-mplă într(un om& ea sin%ură se vaapuca de treabă. 0n urma ei va intra în subcon'tient 'i poateapărea însăși inspiraţia#2.

De aceea (e produce contradicţia: pe de o parte pato(ul tuturor eforturilor (i(te'atice con(t! ,n ulti'!in(tanţ! ,n descoperirea subcon'tientului care ar a(i*ura oreacţie li-er!$ iar pe de alt! parte 7 con(trucţia raţionalului$iar a(ta ,n(ea'n! 'ai 'ult dect 'etodele contiente delucru a(upra rolului.

56.d. evenirea la sistem. /e ce8! vede' cu' pro-le'a revenirii la (i(te' a fo(te&plicat! de I. C. De'idov$ e'inentul re*izor i peda*o*ru($ care a cola-orat ,ndeaproape cu tani(lav(/. ;nc! dinanii ^20 tani(lav(/ ,l con(idera pe I. C. De'idov ca +indunul din puţinii care ,i cunoteau "(i(te'ul# din punct devedere teoretic i practic.


50/244

tani(lav(/ ia ,ncredinţat lui De'idov predarea"(i(te'ului# ,n coala Bn(titutului de Teatru din %o(cova$ ,n(tudioul N$ (tudioul de oper! al lui tani(lav(/. ;n 13O$tani(lav(/ ,l coopteaz! pe I. C. De'idov ,n calitate decon(ilier i redactor ,n ela-orarea volu'ului "


51/244

Dar averti('entul$ apelul de a trata cu atenţie e&clu(iv! alLCBlea capitol nu rezolv! lucrurile$ deoarece pri'ele 1Ocapitole au o con(trucţie te'einic!$ (olid!$ funda'ental! icon(tant!. "i(te'ul#$ ,n for'a ,n care a fo(t ela-orat pn! ,n ulti'ii 23 ani de viaţ! ai autorului$ e(te practic 4aproape ,nte*ral5 raţionali(t. Din nou$ (e nate ,ntre-area e(te: de ceaa De ce dintro dat! o tran(for'are att de a-rupt! it!ioa(!#2K.

;n continuare$ De'idov e&plic! toate pa(a8elepro-le'atice din la-oratorul didactic al lui tani(lav(/ inear + e&tre' de util (! le cunoate'$ (! p!trunde' ,nace(tea$ deoarece el a fo(t 'artorul viu al proce(ului delucru al lui tani(lav(/ i a reuit (! *eneralizeze ace(teproce(e de la ,n!lţi'ea e&cepţionalei (ale ,nţele*eri atuturor (u-tilit!ţilor pro-le'ei. "5ei care l(au cunoscut bine

pe Stanislavs& care l(au vă$ut de multe ori pe scenă& careani de $ile l(au urmărit la repetiţii& nu vor f surprin'i deaceastă sc4imbare& ci vor re%reta doar aptul că 5onstantinSer%4eievici nu a avut timpul necesar s(o e)plice p-nă lacapăt.


52/244

lucru& nu mai vorbim aici de creaţie! 9i de aici începe c4inulreciproc.

,ctorul este distras& letar%ic ... el trebui să fe„captivat+ ... ?e%i$orul vorbe'te cu în2ăcărare despre rol&despre scenă. ,ctorul se revi%orea$ă puţin& se tre$e'te...Dar& după (J minute revine la starea iniţială. Din nou&re%i$orul& cu oc4ii strălucitori încearcă să povestească& să(i„arate+... ,ctorul devine interesat& este dus de val& dar ... nuare capacitate 'i simte imediat că îi este peste puteri săacă acest lucru 'i ... redevine complet acrit. 5u eorturieroice& cu un devotament total al re%i$orului acest lucru serepetă de EG ... G de ori. 0ncetul cu încetul& re%i$orulreali$ea$ă că actorul nu poate îndeplini cerinţele sale& 'i elînsu'i se ofle'te& pierde entu$iasmul ... Dar timpul nua'teaptă7 trebuie să acă spectacolul! 9i se întoarce lamuncă! ,ctor nu poate îndeplini ceea ce îi cere re%i$orul 'iatunci aplică altă metodă& ace orice doar să(i u'ure$e

problema. ,ctorul nu înţele%e ce trebuie să acă ( să ne%-ndim la altceva& să c4ib$uim.

( De ce aţi venit aici"( Să cer ni'te bani.

( 3i bine& cereţi bani.0ncepe să ceară # 'i iar nu ace ceea ce ar tre$ientu$iasmul creativ al actorului& încă nu" /u. 3ste rău& dacăcereţi bani ca 'i cum aţi avea nevoie pentru un bilet detramvai& dar în realitate aveţi nevoie de bani pentru mamabolnavă. De ce ai intrat în elul acesta" ,'a se intră la un

prieten& iar dumneata ai venit la 'e... 9i acum încercaţi să„1ucaţi sentimental+& încercaţi să arătaţi că vă este rică.Treaba nu stă în sentiment& absolut deloc& treaba constă înatenţie. Priviţi(l cu atenţie& cum este a$i7 3ste supărat" 3stebinevoitor" De starea lui depinde dacă veţi reu'i sau nu în

demersul vostru... 9i a'a mai departe& întrea%a scenă estedescompusă în mici părticele& fecare părticică se lucrea$ă&se verifcă& se „1ustifcă+... ,poi totul se plia$ă& se lea%ă.

,ctorul însă este încre$ător în sine 'i& în intervalele dintrerepetiţii c4inuitoare& risipe'te 'i pierde din cele %ăsite& petrei serturi& sau c4iar mai mult. 0n cele din urmă& prinrepetiţii insistente 'i răbdătoare& lupt-nd cu indierenţa& cuvoinţa actorului& cu capriciile sale& acesta învaţă să redea&

53


53/244

dacă nu o „trăire+ adevărată în scena respectivă& măcar unaapro)imativă& asemănătoare cu cea reală. ,ctorul ţine totulsub observaţie& este pe deplin con'tient& totul este vi$ibil&dar nu are ce ace! 0nsă pentru spectacol 'i acest lucru este

preerabil& dec-t să fe lăsat în voia sorţii. 5u timpul toateacestea pot să prindă „viaţă+ H.

! opri' ace(t citat i (! re'e'or!': oare nu aa (e ,nt'pl! i ,n auditoriile noa(tre (tudenţeti$ la orele'!ie(triei actoriceti Ai ,ntre* proce(ul "trezit 7 (tin(# iindicaţiile peda*o*icore*izorale$ preciz!rile$ cercetareacircu'(tanţelor$ i cu' ai "intrat# de o (ut! de ori$ ine'ulţu'irea (tudenţilor: de ce (unt oprit de attea ori i$ ,n(frit: e&pre(ia "repetiţii cinuitoare# 7 toate ace(tea$ cu oe&actitate a-(olut!$ (e repet! iar i iar.

De'idov 'ai face o precizare: „... Desi%ur& acest lucru nu se înt-mpla cu toţi actorii! 5ei mai talentaţi

prindeau din $bor esenţa& din primele cuvinte ale re%i$oruluisau aduceau un material at-t de lucrat 'i luminos& căre%i$orului nu(i răm-nea dec-t să(l accepte 'i să(l laude. /ula ei era problema. 0n sc4imb alţii& mai puţin talentaţi!... 8ar spectacolul trebuia să iasă perect& ără nicio %re'eală. 8ar

cei care răm-n în urmă sunt destui. 9i de aici re$ultă cămunca principală cu actorul cade de umerii re%i$orilor. ,'a'i s(a stabilit încetul cu încetul următoarea ordine7 prima%ri1ă # spectacolul& a doua # actorul. iaţa nu a'teaptă #trebuie să reali$e$i un spectacol perormant. Spectacoluleste important. /u actorul are nevoie de piesă pentru a se

pune în valoare& ci piesa are nevoie de actor pentru a f 1ucată. Spectacolul este scopul& actorul este mi1locul princare se a1un%e la acest scop#2.

;n ace(t ta-lou ne recunoate' pe noi ,nine 7 totti'pul ni (e cere: realizaţi un (pectacol 4-ine,nţele($ ,ntrun

ti'p foarte (curt5. Ai ciar dac! nar + vor-a de (pectacol$vin e&a'enele$ iar pentru e&a'en tre-uie pre*!tit un(pectacol. Ai ,ncepe teroarea$ o 'unc! (uper+cial! pentruun rezultat. tudenţii (e (up!r!$ (e ceart! cu peda*o*ii$ nuiaa c! i'a*inea v! e(te foarte cuno(cut!M

28 8dem$ p. 1KO.29 8bidem.

54


54/244

)ceeai reacţie o de(crie i De'idov: "După toateacestea actorul devine plictisit7 astel creaţia personală&c4iar de la bun început& este înc4istată... dar nu e)istă o altăcale& circumstanţele nu permit # în cur-nd va avea locspectacolul! Dar dacă actorul este „ve'ted 'i rece+& dacă„nu(i iese+& dacă „s(a risipit+& este „neadevărat+& „preăcut+&„un cli'euK ( ce ar trebui să acă" 8eri ceva s(a reu'it& cevaîncepea să se întrevadă... 0nseamnă& că acela'i lucru trebuieăcut 'i astă$i! 0nseamnă că trebuie continuat! ,lte metode&ele erau& dar nu mai sunt!#30.

;n continuare$ De'idov de(crie la 'odul *eneral ce(e ,nt'pl! nu nu'ai cu di(poziţia actorului$ ci i cu'etodolo*ia lui tani(lav(/: "9i atunci încet 'i neobservabilse produce prima %re'eală7 emoţionalul 'i Cparţial aectatulartist Stanislavs& lucr-nd cu actorul& destul de des setransorma într(un raţionalist& învăţ-nd să('i anali$e$econ'tient simţăm-ntul& a început să descompună rolul 'iscena în părticele minuscule& obli%-nd actorul aici să „vrea+ una& acolo alta& a devenit e)i%ent la interpretarea mise enscene(lor& c4iar recomanda actorului anumite intonaţii.Toate acestea se ăceau în numele spectacolului. 9i& ca

re$ultat al acestor eorturi minuţioase 'i c4inuitoare pentrucrearea spectacolului& s(a a1uns la percepţia actorului cafind o persoană rece& care trebuie $%-lţ-it pentru a fcreativ # una la m-nă& a doua # actorul este privit ca unsubiect calculat& care trebuie să „rume%e+ totul. 9i atunci s(a comis cea de(a doua %re'eală7 repetiţia raţionalistă&imperativă la piesă a ost transerată în 'coală 'i au început să orme$e acolo actori(raţionali'ti. 3ste admis un student emoţional& c4iar aectiv& acesta este „prelucrat+ 'i... seobţine un raţionalist. Coare nu din acest motiv actorii& în

pofda invitaţiei& nu a%reau 8nstitutul de Teatru din


55/244

Dar& ără aceste ultime LG de pa%ini Stanislavs nuar Stanislavs+ JE.

)poi$ e(te foarte i'portant! o-(ervaţia lui De'idovde(pre ceea ce ar tre-ui (! +e citit ,n cartea lui tani(lav(/i cu' (! interpreteze cele citite ct 'ai e&act.

"Stanislavs (crie De'idov a vrut să vadă pescenă& permanent 'i neabătut& un sin%ur lucru ( viaţă pescena de o realitate sinceră& un adevăr nelimitat& cu altecuvinte& procesul 'i nu re$ultatul. 0n termeni dieriţi& în moddirect 'i indirect& în mod desc4is 'i printre r-nduri& el repetăacest lucru pe aproape fecare pa%ină. 9i& ciudat! ,numeaceste lucruri sunt omise de toţi. Probabil pentru că aceastăreali$are simplă& u'or de atins& de la sine înţeleasă7=bineînţeles& adevărul& bineînţeles& sinceritatea! Păi cumaltel" 3u încerc întotdeauna să reali$e$ acest lucru!. oispune din propria e)perienţă de peda%o% 'i re%i$or7 cinevorbe'te 'i %-nde'te despre sine& acela de obicei nu('iînc4ipuie& nici nu('i ima%inea$ă despre ce =sentiment aladevărului> pe scenă vorbe'te Stanislavs.

3l nu poate f înţeles „de la sine+& sunt necesarecăutări 'i iar căutări!#32.

56. e. *ă cau%i adevărul. Crede%i că e uşor8@-(ervaţi cu' (tarea de adev!r deplin$ adic! (tarea

de in(piraţie$ de creaţie a (u-contientului e(te departe deacel adev!r (uper+cial$ de (uprafaţ!$ pe care 'ulţi (tudenţi ,l iau drept "adev!r#.

De(criind ace(t (enti'ent (pecial al adev!rului$De'idov (pune: "5-nd& din dierite motive înt-mplătoare&actorul pe scenă a1un%e la starea adevărului deplin& în loc săse consacre acestei stări& el se sperie& se pierde 'i spune7„


56/244

orice cale& prin toate mi1loacele& c-t mai aproape de cel principal...#33

" ,titudinea lui Stanislavs aţă de metodele=sistemului continu! De'idov 7 se putea observa oartebine în astel de situaţii7 uneori& el insista să(l reţină pe actor la unul din procedeele =sistemului>& dar imediat ce actorulCdatorită acestui procedeu sau din alt motiv& trăie'te cuadevărat& el se ridica 'i stri%a7 „9i acum& uită toate=sistemele>& dă(i bătaie mai departe& 1oacă cum simţi!#.Privea 'i se bucura.

Dacă actorul& printr(un av-nt al creativităţii& sc4imbami$anscena& dacă încălca toate „re%ulamentele vorbirii+ despre care i se vorbise nu demult& la modul cel maicate%oric& Stanislavs accepta totul& încuviinţa totul& dar numai cu condiţia ca ceea ce ace actorul să fe adevărulcreativ. =Sistemul> # spunea el atunci # este necesar doar

pentru a %ăsi adevărata stare a creativităţii. 5-nd aceastăstare este %ăsită& sistemul nu mai este necesar. 9i dacă te%-nde'ti mult la el& vei strica totul!# Toate acestea erauadevărate 'i ar f putut răm-ne a'a& pentru că el era un omcreativ& practic creativ& nu un do%matist de birou+ JM.

Pentru acea(t! diver(itate tani(lav(/ a pri'it 'ultereprouri. Ai de(pre a(ta (crie De'idov: "Supun-ndu(se larepetiţii instinctului de artist # =de a ace indierent de ce s(ar înt-mpla>& el olosea orice& toate metodele 'i procedeele

posibile. Uneori dorind să răm-nă consecvent =sistemului>său& începea să acţione$e pedant 'i punctual& după toatere%ulile& dar imediat cum& din diverse motive& treaba numer%ea& el luneca imperceptibil spre altceva& aparent contradictoriu 'i ostil =sistemului>. ,cest mod de lucru îinăucea pe mulţi& iar ace'tia mormăiau7 =Se contra$icesin%ur!>. /umai că pentru el nu era o contradicţie # el avea

nevoie de un sin%ur lucru& un adevăr clar& artistic. Dacă pentru a a1un%e la el =sistemul> devenea inutil # să %ăsimaltceva. /u s(a terminat lumea cu asta! 3l era un artist. Unartist(creator #3O.33 8dem$ p. 1KK.34 8bidem.35 I. De'idov$ "atrimoniul artistic. Măiestria actorului . Col. B: ,rtaactorului în pre$ent 'i viitor $ vol. BB$ Tipuri de actori$ Editura Qperion$200N$ Peter-ur*$ pp. 1K31KK.

57


57/244

Di(cutnd de(pre contradicţiile dintre 'odul de aa8un*e de la contient la (u-contient$ (! ne ,ntoarce' lae&e'plele colii noa(tre de actorie.

6onceptele ,n(ele de "acţiune# i "analiz!#$ "'etod!de analiz! a acţiunii# toate (u*ereaz! nevoia defra*'entare a ,ntre*ului. )ce(t lucru contravine concepţieide in(piraţie (u- for'a unui u& care ,l cuprinde pe creator.


58/244

Revenind la 'otivele pentru care (tudiul 'etodelorlui tani(lav(/ e(te di+cil i puţin acce(i-il ,n coalateatral! 'odern! conte'poran!$ vo' preciza acea(tanece(ita un volu'e i'en( de 'unc! i nevoia unuian*a8a'ent total.

)tunci cnd tani(lav(/ a or*anizat ,n atelierul de pe(trada


59/244

Stanislavs& olosind 'i e)erciţiile psi4o(f$ice ale lui . 5omparativ cu ele& metodele noastre de predarea metodelor lui Stanislavs se pre$intă ra%mentat& lipsitede proun$ime 'i sistematism+ JL.

Cedeţi 7 "lipse'te proun$imea 'i sistematismul#.)celai lucru (e ,nt'pl!$ la ur'a ur'ei$ i la noi$ ,nRo'nia. Ai ,n 9ul*aria$ i ,n 'ulte alte ţ!ri ale lu'ii ,n care(tudiul lui tani(lav(/ e(te un (i'plu (celet$ o (ce'!$ un(et de re*uli care pot + rapid ,n(uite i (! treci 'ai departe.

E(te nevoie de ti'p$ ti'p i iar!i ti'p$ pentru a teapropia ct de ct de ceea ce avea ,n vedere tani(lav(/$'!car puţin (! acţioneze ,n direcţia tra(at! de el. De cecoala de -alet rezerv! att de 'ult ti'p pentru (tudiultenicii dan(ului$ de ce for'area cnt!reţilor de oper! e(te oactivitate att de lun*! i la-orioa(! Ai de ce la Acoala de

teatru$ (e trece "ca prin unt# pe(te for'area (tudenţilor$ defapt$ f!r! (!i ,nveţe ni'ic$ (au ,nv!ţnd cteva deprinderi(cenice *enerale care nu au nici o le*!tur! cu profe(ia 7 ,n(en(ul avut la tani(lav(/ i pe care ei nu o (t!pne(c

%ai departe$ profanarea percepţiei adev!rului$ aacu' era ,nţele( de tani(lav(/ decur*e din c! adev!rulo-inuit e(te perceput ca o p(eudoe'iţionare$ ,n (en(ulunui reali(' pri'itiv.

)dev!rul nu ,n(ea'n! veridicitate$ 'onotonie iplicti(eal!. )dev!rul lui tani(lav(/ e(te foarte departe deacel "adev!r# pe care ,l au ,n vedere colile teatrale

conte'porane. 6nd tani(lav(/ a venit la tudioul nr. 1 al Teatrului de )rt! din %o(cova (! vad! proce(ul de for'are$(pectacolul ... 4era ,n 11O5$ a privit i a (pu(: "3i bine& totuleste normal. /u(i nicio nenorocire a %eneraţiei voastre că aţi

37 =. Gillett$ 0răire sau performan%ă $ cât de aproape suntem deesen%a abordării lui *tanislavs+ $ tani(lav(/$ tudii 1$ 2012$ttp:(tani(lav(/i(tudie(.or*>pcontentupload(=on`Gillett`tani(lav(/i`tudie(`1Ru(.pdf

60

http://stanislavskistudies.org/wp-content/uploads/John_Gillett_Stanislavski_Studies_1Rus.pdfhttp://stanislavskistudies.org/wp-content/uploads/John_Gillett_Stanislavski_Studies_1Rus.pdfhttp://stanislavskistudies.org/wp-content/uploads/John_Gillett_Stanislavski_Studies_1Rus.pdfhttp://stanislavskistudies.org/wp-content/uploads/John_Gillett_Stanislavski_Studies_1Rus.pdf


60/244

înţeles ideea mea& 1ucaţi real& adică a1un%eţi la 4otaruladevărului& dar nu mer%eţi mai departe. Dar trebuie sădepă'iţi acest 4otar& să simţiţi unde se %ăse'te adevărul 'i

pe urmă să vă plimbaţi liber înainte 'i înapoi#3J."tani(lav(/ utilizeaz! un ter'en. Realitatea ,ncepe

atunci cnd apariţia actorilor "te a(urzete# aa (puneatani(lav(/. ;n li'-a noa(tr! 'odern! 7 a(ta (e traduceprin "a oca#. "Totul este încăl$it 'i adeverit din interior. 5evreţi mai mult" Dar... ceea ce îmi lipse'te în acest 1oc esteun sin%ur lucru7 un lucru nea'teptat& cutremurător& care tebuimăce'te& te luminea$ă!#3

=ocul ,n care actorul poate *!(i acea(t! "neateptat!-ui'!cire# a fo(t caracterizat de tani(lav(/ ,n felulur'!tor: " Oocul este minunat prin dispreţuirea îndră$neaţă aunei rumuseţi obi'nuite. 3ste un 1oc puternic& dar ără acealo%ică 'i consecvenţă pe care am admirat(o în primul ca$.3ste minunat prin îndră$neala ilo%ică. ?itmic prin aritmie&

psi4olo%ic prin reu$area unei psi4olo%ii unanim acceptate.3ste puternic prin av-ntul lui. 3l desfinţea$ă toate re%ulileobi'nuite 'i anume acest apt este bun& aceasta îi dă

puterea#N0.

)dic! adev!rul tre-uie (! +e de aa 'anier!$ ,nct (!frapeze prin adnci'ea (a$ prin de(cidere i ciar prinneruinare. Doar e(te un "adev!r# i nu o reectare -anal!$(tupid! a unor tr!(!turi *eneral reale. )nu'e ace(t lucrunul tiu (tudenţii de azi. Ei nu au un *u(t for'at pentrua(ta$ con(idernd c! ce au f!cut pe (cen! e(te ceva ce artre-ui (! +e "or*anic#$ adic!$ aparent veridic ai 'or'!it unte&t$ teai pli'-at dezinvolt de colocolo i iat!$ de8a 8ocidup! (i(te'ul lui tani(lav(/M 6e r!t!cire ridicol!$ patetic!M)(ta ,n(ea'n! oare ne,nţele*erea (i(te'ului

38 6itat din 'elan(/aa$ 9nterviu cu : .2arina, 13.10.2012$ 9coala?usă de Teatru # un mit sau păstrarea tradiţiei"$ttp:eci.'(/.rupro*ra'(/ul(o/321Neco_ele'entte&t.39 6itat dup! B. Cino*rad(/aa$ (ia%a şi arta lui C.*. *tanislavs+ ?6etopiseţ : ,n vol. N 41J313J$ ediţia a BBa$ co'pletat!$ precizat! icorectat!$ %o(cova$ Teatrul De )rt! din %o(cova$ 2003$ vol. N$ 12J13J$ p. N1K.40 8bidem.

61

http://echi.msk.ru/programs/kulshok/939214-echo/#element-texthttp://echi.msk.ru/programs/kulshok/939214-echo/#element-text


61/244

56.f. *ă lucrezi în acest mod este nepopular şi nerevendicat

! ur'ezi (i(te'ul lui tani(lav(/ e(te o cale lun*!i (inuoa(!. %aetrii care cultiv! o atitudine creatoare(erioa(! pentru art! ,i ,ndru'! elevii (! ,nţelea*! c! artaadev!rat! e(te o trea-! *rea$ lip(it! de popularitate$ de(eorinerevendicat! i de(tul de o-o(itoare$ care aduce -ucurii cutotul (peciale.

Pe (cen! actorul nu e(te pieton$ ci 'er*!tor pe(r'!. )a con(idera tani(lav(/.

Per(onal$ ca i autor al ace(tei c!rţi 4%. Ganeva5 a'(tudiat la coala ru(! de '!ie(trie teatral!$ la )cade'ia dinan/t Peter(-ur*$ la cla(a lui G.). Tov(tono*ov 7 un re*izore'inent al Ru(iei avndul ca profe(or de '!ie(trie ,n actoriepe )r/adi Xaţ'an. tudiul re*izoratului era (trn( le*at deactorie$ ,nv!ţa' 'u

Documents

Carte Maria Corectura 3