Carte-studiu - Antreprenoriatul in Oltenia

Studiu cu privire la specificul antreprenorial al regiunii Oltenia

1 / 174

Cuprins

Introducere ............................................................................................................................................................................................. 3 CAP. I Coordonate geografice şi teritoriale ale regiunii sud-vest oltenia 1. Coordonate geografice ale regiunii ......................................................................................................... 6 2. Componenta teritorial-administrativă ..................................................................................................... 7 3. Locul Olteniei în România şi U.E. .......................................................................................................... 10 CAP. II. Factorii dezvoltării regionale şi avantajele comparative 1. Dotarea cu resursa teren (sol, subsol, atmosferă) ................................................................... 12 2. Dotarea cu resursa muncă (populaţie, forţă de muncă, şomaj, educaţie) ............ 15 3. Dotarea cu resursa capital (capital productiv, capital financiar) ................................. 18 CAP. III. Infrastructura Regională 1. Infrastructura de transport (căi ferate, rutieră, aeriană, navigabilă) .......................... 25 2. Infrastructura turistică (factori naturali, baza materială) ..................................................... 29 3. Infrastructura educaţională şi de cercetare (unităţi de învăţământ, baza materială, infrastructura cercetare/dezvoltare ....................................... 33 4. Infrastructura de afaceri (întreprinderi, parcuri industriale, incubatoare, clustere) ............................................................................................................................................. 36 CAP. IV. Piaţa muncii, sistemul educaţional, cultură şi turism 1. Piaţa muncii (populaţie activă, ocupată, şomaj) ........................................................................ 40 2. Educaţie – învăţământ (primar, mediu, superior) ..................................................................... 46 3. Cultură, turism ........................................................................................................................................................ 47 CAP. V. Evoluţii economice ale regiunii în perioada 2005-2010 1. Consideraţii de ordin general ..................................................................................................................... 52 2. Evoluţia PIB regional ......................................................................................................................................... 53 3. Industria ....................................................................................................................................................................... 55 4. Agricultura .................................................................................................................................................................. 59


2 / 174

CAP. VI. Comerţul exterior al regiunii sud-vest oltenia 1. Comerţul exterior cu mărfuri (export-import) ................................................................................ 63 2. Comerţul exterior cu servicii (turism internaţional) .................................................................. 65 CAP. VII. Perspective economice ale regiunii sud-vest oltenia în perioada 2010-2020 1. Aprecieri privind evoluţia economică în 2011-2013 ................................................................ 66 2. Premise şi context (coordonate, context, factori) ...................................................................... 67 3. Obiective şi priorităţi (generale, specifice şi sectoriale) ....................................................... 73 CAP. VIII. Profilul economic al judeţelor. Poli de creştere 1. Judeţul Dolj ............................................................................................................................................................... 76 2. Judeţul Gorj .............................................................................................................................................................. 90 3. Judeţul Mehedinţi ............................................................................................................................................ 103 4. Judeţul Olt ............................................................................................................................................................... 116 5. Judeţul Vâlcea ..................................................................................................................................................... 129 CAP. IX. Principalele domenii de activitate industrială din Regiunea Sud-Vest Oltenia 1. Activităţi industriale ......................................................................................................................................... 144 2. Activităţi agroindustriale .............................................................................................................................. 154 3. Activităţi turistice ................................................................................................................................................ 155 4. Primele şase activităţi industriale din judeţe şi regiune ..................................................... 156 CAP. X. Analiza învăţământului preuniversitar, universitar şi a cursurilor de pregătire şi perfecţionare prin prisma spiritului şi culturii.antreprenoriale 1. Considerente generale ................................................................................................................................. 159 2. Învăţământul preuniversitar în regiunea Sud-Vest Oltenia ........................................... 161 3. Învăţământul universitar .............................................................................................................................. 165 4. Cursuri pregătire antreprenorială ........................................................................................................ 171 Concluzii ............................................................................................................................................................................................. 174


3 / 174

Introducere

Regiunea Oltenia este situată în partea de sud-vest a României şi cuprinde cinci judeţe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj. În mare coincide cu vechea regiune istorică Oltenia, în limitele sale naturale: fluviul Dunărea la sud, râul Olt (al treilea ca mărime din România) la est, Munţii Carpaţi (Alpii Transilvaniei) la nord şi vest. Cu o suprafaţă de 29.212 kmp (locul 7 între regiunile României, 12,25% din suprafaţa totală a ţării) şi o populaţie de 2.238.643 locuitori (locul 6, respectiv 10,71% din populaţia totală), Oltenia formează un cadrilater aproximativ simetric, pe axele nord-sud şi est-vest). Râul Jiu traversează regiunea de la nord la sud.

Vechi ţinut de graniţă, aflat sute de ani între Imperiul Austro-Ungar şi Imperiul Otoman, Oltenia de astăzi se învecinează la sud cu Bulgaria, la est cu regiunea istorică Muntenia (azi Regiunea Sud Muntenia), la nord cu Transilvania (Regiunea Centru), iar la vest cu Banatul (Regiunea Vest) şi cu Serbia (Republica Federativă Serbia - Muntenegru).

Dunărea (care intră în România în amonte de Porţile de Fier) a reprezentat de-a lungul timpului o importantă cale naturală de transport.

Tranzitul spre Serbia-Muntenegru este mai fluid, datorită existenţei podului peste Dunăre de la Porţile de Fier şi a preponderenţei graniţelor terestre existente în regiunea Banat. Construcţia podului de traversare a Dunării către Bulgaria, la Calafat, va avea un impact major asupra standardului şi volumului schimburilor comerciale ale Olteniei.

Relieful din partea de sud a regiunii favorizează agricultura, Oltenia fiind una din regiunile agricole tradiţionale din România. Reţeaua hidrologică, alături de configuraţia reliefului, conferă regiunii rolul energetic principal în România (71,57% din totalul producţiei hidroelectrice, cu un total de 10.363,39 GWh în 2001), prin exploatarea potenţialului apelor


4 / 174

curgătoare care traversează regiunea: fluviul Dunărea, râurile Jiu şi Olt. Pe teritoriul Olteniei se află complexele hidroenergetice Porţile de Fier (printre cele mai mari din Europa) – judeţul Mehedinţi şi Lotru-Olt – în judeţul Vâlcea (printre cele mai mari din România). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru – Valea Jiului, funcţionează două din cele mai mari centrale termoelectrice din România: Rovinari şi Turceni. Importanţa Olteniei în producţia naţională de energie este ilustrată în tabelul 1.2 de mai jos. Aşa cum se poate vedea, regiunea deţine 27% din totalul producţiei termoelectrice şi 71,5% din totalul producţiei de energie hidroelectrică a României.

1. Coordonate ale României în lume şi în cadrul U.E.

Indicatori România Mondial U.E. 27

Suprafaţă (mii km2) % România

238,4 100

510065 0,05

4453,9 5,3

Populaţie (mil.loc.) % România

21,5 100

6877 0,03

501 4,3

PIB (mlrd.$) % România

161.1 100

58133 0,29

12456 1,3

PIB/locuitor ($) % România

7493 100

8453 88,6

24862 30,1

Export (mlrd.$) % România

41 100

12461 0,33

1952 2,1

Export/PIB (%) 25,4 21,4 15,7

Sursa: Rapoarte anuale UTO, FMI, BID, OECD (2009)

România ocupă ca suprafaţă 0,05% din suprafaţa globului, iar

populaţia reprezintă 0,03% din populaţia mondială. Raportată la UE, suprafaţa României reprezintă 5,3% din suprafaţă şi 4,3% din populaţia UE, a şaptea ţară între cele 27 ţări membre. Ca nivel de dezvoltare


5 / 174

economică, România are o economie mediu dezvoltată, agroindustrială, emergentă (30,1% din PIB mondial pe locuitor din U.E. şi 88,6% din PIB mediu mondial).

Din punctul de vedere al gradului de deschidere spre exterior, luând în considerare ponderea exportului în PIB (25%, comparativ cu 21% mondial şi 15,7% UE), se poate spune că România este o ţară comercială în devenire.


6 / 174

CAPITOLUL I

Coordonate geografice şi teritoriale ale Olteniei

1. Coordonate geografice Conform legii nr. 151 din 15 iulie 1998 privind dezvoltarea

regională în România, au fost constituite 8 regiuni de dezvoltare prin convenţii semnate de reprezentanţii consiliilor judeţene.

Geografic, regiunea este situată în partea de sud-vest a României, pe un teritoriu de 29.212 km2 (12,25% din suprafaţa României) şi este alcătuită din 5 judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea.

Relieful regiunii este divers, dispus pe trei trepte descrescătoare: la nord versantul sudic al Munţilor Vâlcan şi Parâng şi versantul sud-est al Munţilor Godeanu şi Mehedinţi; în centru: subcarpaţii Olteniei, Podişul Getic şi depresiunea intracolinară Târgu-Jiu; la sud: Câmpia Olteniei.

Clima, datorită poziţiei regiunii, este influenţată mai mult de caracteristicile climatice mediteraneene decât de cele temperat-continentale, care sunt preponderente în regiunile învecinate. În general, în regiunea sud-vest Oltenia este mai cald decât în restul ţării, temperaturile medii anuale fiind de 10-110C.

Cei mai importanţi factori naturali ai Olteniei sunt solul şi apele. Solurile cernoziomice din sudul regiunii şi clima oferă condiţii deosebit de


7 / 174

favorabile dezvoltării agriculturii. Dunărea şi râurile interioare au un potenţial hidroenergetic semnificativ nu numai la nivel regional, ci şi naţional. Totodată, resursele minerale utile ale Olteniei sunt bogate în cărbune, minerale metalice, sare, petrol, gaze naturale, ape termale şi minerale.

Dispunând de teren semnificativ, divers şi relativ bogat în resurse utile, de forţă de muncă relativ abundentă, mediu instruită, deşi capitalul fizic este relativ învechit şi subutilizat, iar capital financiar autohton şi de investiţii din străinătate sunt deficitare, regiunea se înfăţişează actualmente ca o zonă agroindustrială, cu un mare potenţial de dezvoltare viitoare.

2. Componenţa regiunii sud-vest Oltenia Regiunea sud-vest Oltenia este una din cele 8 regiuni de

dezvoltare ale ţării, constituită în baza legii 151 din 15 iulie 1998 privind dezvoltarea regională în România, formarea regiunii de dezvoltare se face printr-o convenţie semnată de reprezentanţii consiliilor judeţene din cele 5 judeţe, respectiv Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, reprezentând cadrul de implementare şi de evaluare al politicii de dezvoltare regională.


8 / 174

Sursa: Anuarele şi publicaţiile Direcţiei Regionale de Statistică (2008, 2009, 2010)

Din punct de vedere al suprafeţei, cel mai mare judeţ al regiunii

este Dolj, iar judeţele Gorj, Olt şi Vâlcea sunt relativ apropiate, judetul Mehedinţi având cea mai mică suprafaţă din regiune. Ca populaţie, după judeţul Dolj urmează judeţul Olt, celelalte trei judeţe având populaţii relativ apropiate, mult mai mici decât în judeţele Dolj sau Olt.

La PIB total, judeţul Dolj este cel mai puternic, urmat în ordine de judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt, judeţul Mehedinţi fiind pe ultimul loc, la mare distanţă de celelalte. În schimb, la PIB pe locuitor cea mai bună situaţie o au judeţele Gorj şi Vâlcea, urmate de judeţele Dolj, Olt şi Mehedinţi. De remarcat că Doljul se situează din acest punct de vedere sub media pe

SUPRAFAŢA 2008 POPULAŢIE CIFRA

AF. PIB 2007

COMERŢ EXTERIOR (mil.euro)

2008 TOTAL Agricolă TOT LOC

Mii km2 Mii ha TOT URB RUR

(MLD. RON) (mil.euro)

2008 EXP IMP

Regiunea Sud-Vest Oltenia

2921 1831 2246 1076 1170 58 34,4 4524 2545 1641

Dolj Craiova

741 586 704 380 329 22 10,7 4491 426 540

Gorj Târgu Jiu

560 243 376 178 199 9 7,6 5879 37 60

Mehedinţi Drobeta Turnu Severin

493 294 292 143 150 6 3,8 3767 185 124

Olt Slatina

550 439 465 189 27,6 11 5,6 3506 1292 563

Vâlcea Rm.Vâlcea

577 245 407 185 222 11 6,8 4957 604 354


9 / 174

regiune, cu mult sub medie judeţul Mehedinţi iar judeţul Olt fiind pe ultimul loc în regiune.

Cea mai mare parte a cifrei de afaceri a regiunii se realizează în Dolj (aproape 40%). Pe locurile următoare se situează în ordine judeţele Olt şi Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi.

La capitolul comerţ exterior, iese în evidenţă ponderea mare de peste 50% a judeţului Olt la exportul regiunii, judeţul Dolj aflându-se pe locul 3, după Vâlcea, urmate fiind la distanţă mare de judeţele Mehedinţi şi Gorj.

În cadrul fiecarei regiuni de dezvoltare, a fost constituită câte o agenţie pentru dezvoltare regională care susţine dezvoltarea şi interesele de dezvoltare ale comunităţilor locale şi reprezintă puntea de legătură între acestea, autorităţile naţionale şi instituţiile europene relevante.

Atribuţiile agenţiilor şi sistemul de relaţii interne şi internaţionale au fost definite şi juridic statuate, conform legislaţiei şi propriilor statute de organizare şi funcţionare. ADR Sud-Vest Oltenia a luat fiinţă la 28 februarie 1999 în baza legii nr.151/1998 şi este organism neguvernamental de utilitate publică, are sediul central la Craiova şi birouri în celelalte reşedinţe de judeţ, respectiv Târgu-Jiu, Slatina, Dr. Tr. Severin, Râmnicu Vâlcea.


10 / 174

3. Locul regiunii sud-vest Oltenia

în România şi U.E.

Locul şi potenţialul regiunii sud-vest Oltenia în ţară şi în U.E.

Indicatori Regiunea Sud-Vest Oltenia

România U.E.

Suprafaţă (mii km2) % Regiunea Sud-Vest Oltenia

29,2 100

238 12,3

4200 0,69

Populaţie (mil.loc.) % Regiunea Sud-Vest Oltenia

2,25 100

22 10,2

501 0,45

PIB (mlrd.euro) % Regiunea Sud-Vest Oltenia

10,2 100

118 8,64

11982 0,09

PIB/locuitor (euro) % Regiunea Sud-Vest Oltenia

4524 100

5636 80,3

25693 17,6

Export FOA (mlrd.euro) % Regiunea Sud-Vest Oltenia

2,6 100

30 8,7

3336 0,08

Import CIF (mlrd.euro) % Regiunea Sud-Vest Oltenia

1,7 100

39 4,4

3438 0,03

Sold FOB/FOB (mld.euro) +1,0 -9 -102 Export/PIB (%) 25,5 25,4 27,8

Sursa: Rapoarte WTO, FMI, BIRD, OCDE (2009), Anuarul Statistic 2009

Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezultă o serie de

concluzii referitoare atât la locul regiunii sud-vest Oltenia în România şi în U.E., cât şi potenţialul de care dispune pentru dezvoltare în viitor.

Raportată la ţară, regiunea deţine o pondere mai mică la crearea PIB naţional comparativ cu ponderea în suprafaţă şi populaţia ţării (8,64%, faţă de 12,3 şi respectiv 10,2%). PIB-ul pe locuitor în regiune este mic în raport cu PIB naţional pe locuitor, reprezentând 80,3% din PIB naţional. Indicatorii regiunii se prezintă bine la comerţul exterior: 8,7% din export şi


11 / 174

numai 4,4% din import, cu un sold pozitiv de 1 miliard euro, datorat în principal exportului de aluminiu din judeţul Olt (prin Alro Slatina).

Raportată la Uniunea Europeană, regiunea sud-vest Oltenia, deţine un PIB pe locuitor care reprezintă 17,6% din media U.E., comparativ cu 21,4% pe ansamblul ţării. Şi această raportare la U.E scoate în evidenţă soldul activ al balanţei comerciale a regiunii, comparativ cu deficitul U.E.


12 / 174

CAPITOLUL II Factorii dezvoltării regionale şi avantajele

comparative

Se poate considera că cea mai mare bogăţie a regiunii sud-vest Oltenia este terenul, cu cele trei componente ale sale: sol, apă, subsol, iar populaţia este relativ densă şi relativ educată.

1. Dotarea cu resurse teren

Prin prisma abundenţei relative de resurse regiunea sud-vest Oltenia poate fi considerată relativ abundentă în teren (T) comparativ cu resursa muncă (L) sau resursa capital (C).

Factorul teren va fi analizat prin prisma celor trei laturi: sol (agricol – apă) şi subsol. Într-un sens mai larg, poate fi adăugată şi atmosfera .

a. Resursa sol

Din suprafaţa totală a regiunii, de 2921 mii hectare, mai mult de 50% reprezintă suprafaţă agricolă.


13 / 174

Fondul funciar al regiunii sud-vest Oltenia

după modul de folosire – 2009

Suprafaţa totală 2921

Suprafaţa agricolă 1803

Teren arabil 1253

Păşuni 380

Fâneţe 88

Livezi şi pepiniere pomicole 43

Vii şi pepiniere viticole 39

Sursa: Direcţia Regională de Statistică (2010)

Solurile cernoziomice din Sudul regiunii, în special judeţele Dolj si

Olt, ca şi condiţiile de climă influenţate mai degrabă de caracteristicile climatic mediteraneene decât cele temperat continentale oferă condiţii favorabile dezvoltării agriculturii.

Vegetaţia forestieră este formată din foioase (stejar, fag, carpen) până la 1.000-1.400 m şi conifere (brad, molid, pin) până la 1.800 m. Regiunea are în componentă trei parcuri naţionale: Domogled – Valea Cernei (4 arii), Cozia (Vâlcea) şi Porţile de Fier (Mehedinţi).

În regiune se află 2 lacuri naturale, Bistreţ (Dolj), al doilea, ca mărime, din ţară şi Zaton (Mehedinţi) precum şi lacuri artificiale, din care cele mai importante sunt următoarele: Vidra (Vâlcea), Porţile de Fier (Mehedinţi), Ostrovul Mare (Mehedinţi), Motru (Gorj), Fântânele (Dolj) şi Drăgăneşti (Olt).


14 / 174

b. Resursa subsol Resursele subsolului regiunii Sud-Vest Oltenia sunt bogate în

cărbune, petrol, gaze naturale, minerale metalice şi nemetalice, sare, ape termale şi minerale.

Pentru a avea o imagine asupra importanţei acestora pentru regiune şi ţară redăm mai jos tabloul resurselor naţionale de energie primară.

Resurse naţionale de energie primară

Perioada de asigurare (ani)

Resurse (mil.t)

Exploatabile (mil.t)

Producţie (mil.to)

Rezerve Exploatabile

Cărbune - Huilă - Lignit

755 1490

105 445

3,3 5,2

229 47

32 14

Ţiţei 74 … 3,2 14 …

Gaze naturale mlrd m3

185 … 12,5 15 ...

Sursa: Strategia energetică a României 2007-2020

Rezervele de lignit ale regiunii Sud-Vest Oltenia sunt apreciate la

1045 mil. tone, din care 890 sunt amplasate în continuarea zonelor concesionate, în 1-8 straturi exploatabile, ceea ce oferă condiţii favorabile de valorificare. Considerente de cost (transport) impun utilizarea acestei resurse pentru producţia de energie electrică şi termică în zone apropiate. Resursele de lignit se găsesc în Podişul Getic (Motru – Rovinari Gorj), Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii Getici, Subcarpaţii Curburii, Depresiunile Baraolt şi Crasna – Bărean.


15 / 174

Rezervele de petrol se găsesc între Olt şi Jiu, cele de gaze naturale însoţesc, de regulă pe cele de petrol, iar cele de uraniu în Munţii Aninei.

Sarea gemă, folosită ca atare sau pentru producţie de clorosodice (Govora şi Râmnicu Vâlcea) se găseşte în Subcarpaţii Curburii şi Getici (judeţul Vâlcea).

c. Resursa atmosferă În strategia U.E. până în 2020 se pune un accent deosebit pe 3 de

20: 20% aportul energiei alternative, 20% creştere eficienţă energetică, 20% reducere emisii poluante.

Sub aspectul energiilor alternative, regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de resurse apreciabile în zona IV Carpatică (biomasă, microbiană), VII Subcarpatică (biomasă, microbiană) şi în zona VIII Câmpia de Sud (biomasă), geotermală şi solară.

Ca o concluzie general, la resursa teren se poate constata că regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de avantaj comparativ în domeniul agriculturii şi al energiei bazate pe cărbune şi hidroenergie.

2. Dotarea cu resursa muncă a. Populaţie

Populaţia regiunii Sud-Vest Oltenia este de 2,25 milioane locuitori în 2009, (din care 1,10 milioane locuitori bărbaţi şi 1,15 femei), reprezentând 10,2% din populaţia ţării, raportat la suprafata regiunii care reprezintă 12,3% din suprafaţa ţării. Din totalul populaţiei, 1,08 milioane este urbană şi 1,18 milioane este rurală.


16 / 174

Populaţia regiunii Sud-Vest Oltenia (2009) - mii

TOTAL URBAN RURAL Regiunea Sud-Vest Oltenia 2250 1075 1176 Dolj 705 380 326 Gorj 378 191 199 Mehedinţi 293 149 150 Olt 467 237 277 Vâlcea 408 208 223

Sursa: INS, Direcţia Regională de Statistică Dolj

Judeţul Dolj este cel mai populat, cu o populaţie majoritar urbană,

dar şi cu cel mai mare număr de populaţie rurală, comparative cu celelalte judeţe. Din punctul de vedere al populaţiei, judeţul Dolj este urmat de judeţele Olt, Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi, în care populaţia rurală o depăşeşte uşor pe cea urbană, în special în judeţele Olt şi Vâlcea.

Mişcarea migraţiei pe medii determinată de schimbarea domiciliului scoate în evidenţă o diminuare constantă în ultimii ani a populaţiei urbane şi o creştere corespunzătoare a populaţiei rurale, tendinţe inversate faţă de cele existente în trecut. O explicaţie ar putea fi schimbarea domiciliului de către pensionari din mediul urban şi cel rural, ca şi insuficienţa locurilor de muncă în mediul urban concomitent cu apariţia unor locuri de muncă în mediul rural.

b. Forţa de muncă – şomaj Din totalul populaţiei regiunii (2257,7 mii loc.), 933,6 mii este

populaţia activă, iar din aceasta 836,1 mii este populaţie ocupată. Populaţia masculină ocupată este de 439 mii, iar cea feminină de numai 397 mii. Numărul de şomeri în 2009 era de 65 mii, în creştere substanţială faţă de 2008 (47 mii).


17 / 174

Populaţia activă, ocupată şi şomeri

2009 -mii pers. Total populaţie 2257,7 Activă 933,7 Ocupată 836,1 Şomeri 97,5


În anul 2009, din totalul populaţiei ocupate 37,7% lucra în agricultură, 21,4% în industrie, 7,4% în construcţii, 10,8% în comerţ, 3,7 în transport – depozitare, 2,7 în administraţie, 4,7% în învăţământ, 4,5% în sănătate şi 7,1% în alte domenii. Din totalul populaţiei ocupate în industrie, de 184 mii persoane, 142 mii revine industriei prelucrătoare, 22 mii industriei extractive şi 19,3 mii sectorului energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă.

c. Gradul de educaţie, instruire şi profesionalizare

O imagine privind gradul şi profilul de pregătire a populaţiei ocupate pe categorii profesionale o poate oferi numărul de persoane care frecventează diferite forme de învăţământ.

Copii, elevi şi studenţi înscrişi în anii de învăţământ pe tipuri de unităţi

2006/2007 - mii 2009/2010 - mii Total 437 414 Din care: Preşcolar Primar şi gimnazial Liceal

70 201 89

68

181 97


18 / 174

Profesional şi ucenici Postliceal şi maiştri Superior

25 5 48

12 9

47


Din punct de vedere profesional, se observă, creşterea numărului

de liceeni, cu pregătire generală şi scăderea numărului de elevi din învăţământul profesional, ceea ce poate conduce la scăderea gradului general de profesionalizare a forţei de muncă şi la penuria de meserii specializate.

Numărul de studenţi se menţine aproximativ la acelaşi nivel, România aflându-se în urma altor ţări U.E., din punct de vedere al numărului de studenţi la 1000 locuitori.

Se poate constata o uşoară scădere a numărului de persoane cuprinse în sistemul de învăţământ, explicabilă parţial prin reducerea numărului populaţiei.

3. Dotarea cu resursa capital

Dotarea cu resursa capital va fi analizată din punctul de vedere al capitalului fix productiv şi al capitalului financiar.

Capital fix productiv Industria regională a moştenit mari capacităţi de producţie din

perioada economiei centralizate, locul întreprinderilor mari fiind luat de societăţi cu dimensiuni mai reduse.

Acest fapt este evidenţiat si de procentajele unităţilor active, din care microîntreprinderile (0-9 salariaţi) reprezintă 88,86% din totalul firmelor regiunii, în timp ce cele mici (10 – 49 salariaţi) reprezintă 8,82%, cele medii (50 – 249 salariaţi) 1,81% şi doar 0,5% pentru cele mari (peste 250 salariaţi).


19 / 174

Tablou sinoptic al capacităţilor industriale

Tip Produs Localizare Judeţ

Aprovizionare

Desfacere Stare actuală

Hidrocentrale - Porţile de Fier I - Porţile de Fier II - Solba Olt - Solba Gorj

energie electrică

Mehedinţi Mehedinţi Olt Gorj

Locală Locală Locală Locală

Naţională, export Naţională, export Naţională Naţională

Stat, funcţiune Stat, funcţiune Stat, funcţiune Stat, funcţiune

Termocentrale - Turceni - Motru - Işalniţa - Craiova

energie electrică

Gorj Gorj Dolj Dolj

Locală Locală Locală Locală

Naţională Naţională Naţională Naţională

Stat, funcţiune Stat, funcţiune Stat, funcţiune Stat, funcţiune

Metale neferoase Aluminiu Olt Import Export, naţională

Privat, funcţiune

Construcţii maşini - Autovehicule - Material rulant - Transformatoare - Tractoare, maşini agricole - Utilaj greu - Avioane

Autoturisme Locomotive, vagoane Mari, mici Tractoare, maşini agricole Prese hârtie Avioane antrenament

Dolj Dolj, Olt Dolj Dolj Dolj Dolj Dolj

Import, locală Locală, import Locală, import Locală, import Locală, import Locală, import Locală, import

Naţională, export Naţională, export Naţională, export Naţională, export Naţională, export Naţională, export Naţională, export

Privat, inactiv Privat, inactiv Privat, inactiv Privat, inactiv Privat, inactiv Privat, parţial activ Stat, nefundamentată

Chimie - Îngrăşăminte - Mase plastice - Clorosodice - Apă grea

Complexe PVC detergenţi Apă grea

Dolj Vâlcea Vâlcea Mehedinţi

Import Import Locală Locală

Naţională, export Naţională, export Naţională,

Privat nefuncţional Stat, funcţiune Stat, funcţiune Stat, funcţiune


20 / 174

export Naţională, export

Uşoară - Confecţii - Mobilă

Confecţii Mobilă

Dolj, Gorj Mehedinţi

Locală Locală

Naţională, export Naţională, export

Privat, parţial activ Privat, parţial activ

Agroalimentar -conserve, legume, carne, zahăr

Pastă tomate, conserve legume, preparate carne, zahăr, ulei, floarea soarelui

Dolj, Olt, Gorj

Locală Internă Privat, parţial activ

Sursa: Anuarul Statistic Teritorial

La nivelul actual de dezvoltare al industriei regionale, aceasta

contribuie la realizarea a 35,6% din Produsul Intern Brut al economiei regiunii Sud-Vest Oltenia, valoare mai mare decât media natională, care este de 23,7%.

Industria prelucrătoare este cea mai importantă ramură a industriei regionale cu un procent de 47% din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate, fiind urmată de producerea de energie, care reprezintă 18,5% şi industria extractivă cu 6%.

Nivelul de dezvoltare industrială permite ca acest domeniu să aibă ponderea cea mai mare din exportul realizat la nivel regional, având un aport major la realizarea unui sold comercial pozitiv pentru regiunea Sud-Vest Oltenia, diferit de cel naţional care este constant negativ.

Din punctul de vedere al evoluţiei viitoare, industria prelucrătoare rămâne cea mai dinamică, cuprinzând atât sectoare tradiţionale, cât şi de perspectivă. O bună reprezentare o are industria constructoare de maşini prezentă în judeţele Dolj, Mehedinţi, Olt şi Gorj, dar nu sunt de ignorat nici sectoarele: alimentar (Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi), metalurgic (Olt),


21 / 174

chimic (Dolj, Vâlcea), textil, fabricarea celulozei, hârtiei şi cartonului (Mehedinţi), fabricarea automobilelor (Dolj), construcţii navale (Mehedinţi).

Pe o pantă ascendentă se află industria producătoare de automobile datorată în principal achiziţiei de către compania Ford România a Automobile Craiova şi intenţiei acestora de a fabrica mai multe din modelele sale în această locaţie. În vederea retehnologizării şi măririi capacităţii de producţie ale fabricii, pe piaţa locală au apărut mai mulţi furnizori care vor folosi facilităţile oferite de Parcul Industrial Craiova.

Agricultura este un important motor al dezvoltării regionale, dar

necesită investiţii pentru modernizarea sistemelor de exploatare, aceasta fiind o posibilă direcţie de dezvoltare şi pentru industria locală.

Parcul de tractoare şi maşini agricole

2009 - buc -

Tractoare 26611 Suprafaţa arabilă/tractor (ha) 57 Pluguri 18744 Semănători 11228 Combine cereale 4332 Combine furaje 33


Aşa cum reiese din tabelul referitor la parcul de tractoare şi maşini agricole din regiune la nivelul anului 2009, suprafaţa arabilă per tractor şi celelalte maşini agricole este mare, ceea ce reprezintă necesitatea dotării cu echipamente a acestei ramuri a economiei.

Mecanizarea agriculturii ar putea să se desfăşoare pe două direcţii: maşini mari pentru exploataţii pe scară mare şi maşini mici pentru suprafeţe mici.


22 / 174

b. Capitalul financiar Piaţa financiară (monetară, de capital şi a asigurărilor) regională,

asemenea celei naţionale este de tipul „stake holder” predominant în U.E., spre deosebire de tipul „share holder” predominant în SUA, adică se bazează în cea mai mare măsură pe sistemul bancar şi nu pe sistemul bursier, luând totuşi în considerare interacţiunea dintre acestea.

- Piaţa monetară locală este supusă rigorilor politicii monetare proprii, care vizează ţintirea directă a inflaţiei. Inflaţia se situează între 6% si 8% pe an în ultimii trei ani şi în jur de 5-4% în următorii doi ani, urmând ca începând cu 2013 să se situeze în jur de 3% pentru a putea intra în ERM II (European Exchange Rate Mechanism), cu obiectivul adoptării Euro în 2015. În contextul de criză, băncile sunt extrem de prudente în acordarea creditelor.

- Piaţa de capital locală este firavă, creditele bancare fiind preferate emisiunii de obligaţiuni. În zonă există un important jucător financiar, SIF Oltenia, dar aportul pieţei de capital la economia regională nu este determinant.

- Investiţii străine directe. Valoarea investiţiilor străine directe în Regiune s-a mărit de la an la an, având o creştere în ultimii 5 ani de aproximativ 275%.

Investiţii străine directe în regiunea Sud-Vest Oltenia

2005 2006 2007 2008 2009

Total regiune - mil. euro - % din nivel naţional

745 3,4

932 2,7

1369 3,2

1220 2,5

2050 4,1

Sursa: Banca Naţională a României


23 / 174

0

500

1000

1500

2000

2500

2005 2006 2007 2008 2009

ISD

Sunt de remarcat, câteva investiţii majore, cu impact nu numai

local, ci şi regional. De remarcat, în primul rând, investiţia Ford la Automobile Craiova. Ford, pe lângă realizarea unei producţii de 250 mii unităţi de automobile anual, intenţionează să dezvolte o producţie semnificativă de motoare auto. Investitorul de la ALRO Slatina, Vimetco NV, un al doilea mare investitor în zonă intenţionează, la rândul său, să-şi dezvolte o producţie proprie de energie electrică. Este de aşteptat ca investitorul de la Electroputere, un al treilea mare investitor străin în zonă, să-şi pună în aplicare proiectele de reluare la un nivel tehnologic superior a producţiilor tradiţionale de locomotive, transformatoare şi aparataj electric. Odată cu trecerea crizei, vor fi reluate investiţiile la complexele comerciale începute şi în noi proiecte, inclusiv în domeniul agricol şi alimentar.


24 / 174

CAPITOLUL III Infrastructura regiunii

Sud-Vest Oltenia

În cadrul acestui capitol vom analiza infrastructura de transport, de turism, de învăţământ şi de afaceri, considerate relevante pentru scopul studiului.

1. Infrastructura de transport Regiunea Oltenia este traversată de două din cele trei coridoare

Pan-europene care intersectează România, şi anume coridorul IV – Berlin - Nurenberg – Praga – Budapesta – Constanţa – Istambul – Salonic şi coridorul VII fluviul Dunărea.

a. Reţeaua de cale ferată Regiunea Sud-Vest Oltenia are o reţea de căi ferate de 1001 km,

egală cu 9% din totalul naţional. Liniile electrificate au o lungime de 505 km, reprezentând 50,4% din totalul căilor ferate (faţă de 35,9% cât este media naţională), iar liniile ferate duble reprezintă 241 km (24% din totalul regiunii, comparativ cu 27% media naţională). Cu toate acestea, densitatea căilor ferate în regiune este cea mai mică din ţară – 34,3 km/1000 km2.

Principala magistrală de cale ferată este Bucureşti – Timişoara şi traversează regiunea de la Est la Vest, în timp ce a doua ca importanţă este Craiova – Simeria şi traversează regiunea de la Sud la Nord. Acestea sunt linii electrificate. Alte linii importante sunt Craiova – Calafat, Strehaia


25 / 174

– Motru, Craiova – Piatra Olt – Râmnicu Vâlcea. Piatra Olt este nod de cale ferată având legături directe cu Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Caracal – Corabia, toate oraşele importante din regiune având staţii de cale ferată.

Date despre rutele feroviare intrajudeţene

Ruta Distanţa (km) Cel mai bun timp de parcurs Bucureşti – Caracal – Craiova 209 2 h 40 min. Craiova – Slatina – Piteşti 142 2 h 26 min. Rm.Vâlcea – Piatra Olt – Craiova 131 3 h 26 min. Piatra Olt – Corabia 74 1 h 47 min. Craiova – Calafat 107 2 h 35 min. Craiova – Drobeta Turnu Severin 224 1 h 40 min. Craiova – Motru 28 2 h Craiova – Târgu Jiu 237 1 h 30 min.

b. Reţeaua rutieră Oltenia are o reţea totală de şosele de 10.375 km (13,15% din

totalul naţional), din care 1944 km sunt drumuri naţionale (12,91% din total drumuri naţionale) şi 8.431 km drumuri judeţene şi comunale (13,16% din totalul naţional).

Regiunea Sud-Vest Oltenia este traversată de două mari drumuri europene: E70 pe axa Vest-Est, de la Timişoara la Bucureşti, apoi înspre Giurgiu şi graniţa cu Bulgaria, incluzând autostrada Bucureşti-Piteşti şi E79 pe axa Sud-Nord de la Calafat / graniţa cu Bulgaria la Oradea / graniţa cu Ungaria, trecând prin Sibiu, Alba Iulia şi Cluj Napoca.

Între toate reşedinţele de judeţ există legături rutiere bune. Traficul pe E79 este dificil pe Valea Jiului datorită configuraţiei reliefului.


26 / 174

Distanţe şi timpi de călătorie pe principalele trasee rutiere intrajudeţene

Ruta Distanţa pe şosea (m)

Timp de călătorie (medie pe 65 km/h)

Craiova – Slatina 50 45 min. Craiova – Râmnicu Vâlcea 128 2 h Craiova – Târgu Jiu 102 1 h 40 min. Craiova – Drobeta Turnu Severin 109 1 h 45 min. Craiova – Calafat 87 1 h 15 min. Craiova – Bechet 72 1 h 10 min. Craiova – Corabia 95 1 h 30 min. Craiova - Caracal 50 50 min.

Există puncte rutiere de trecere a frontierei la Drobeta Turnu

Severin spre Serbia, la Calafat şi Bechet spre Bulgaria (cu bacul).

c. Aeroporturi În regiunea Sud-Vest Oltenia există un singur aeroport situat în

Craiova şi care este administrat de Consiliul Judeţean Dolj. Cu dimensiuni ale pistei de 2.500 x 45 m, Aeroportul Craiova este pe poziţia a treia ca mărime între aeroporturile din România. Deoarece Craiova este situată la o distanţă de numai 200 km de Bucureşti, până acum dezvoltarea aeroportului nu a fost considerată o prioritate, fiind preferată dezvoltarea traficului rutier sau feroviar. Situaţia s-a schimbat după obţinerea statutului de operare internaţională, prin înfiinţarea pe aeroport a unui punct de trecere a frontierei de stat şi a unui birou vamal şi de control vamal la frontieră.

Aeroportul Craiova a fost reabilitat şi dotat cu echipamente de ultima generaţie pentru o mai bună gestionare a zborurilor internaţionale, fiind considerat în acest moment una dintre priorităţile locale, iar operatorii


27 / 174

au declarat că vor mări numărul de zboruri săptămânale, inclusiv către alte destinaţii.

d. Căi navigabile interne În România traficul de căi navigabile este aproape în exclusivitate

realizat pe Dunăre, navigabilă din Baziaş (la intrarea în România) până la Brăila pentru nave cu pescaj de 2 m, iar pe Dunărea maritimă, între Brăila şi Sulina, pentru nave cu pescaj de până la 7 m. De-a lungul celor 1.075 km ai Dunării din România, cele 19 oraşe localizate pe malul românesc sunt de asemenea porturi fluviale din care 5 aparţin regiunii Oltenia: Orşova, Drobeta Turnu- Severin, Calafat, Bechet şi Corabia.

Situaţia celor cinci porturi fluviale din Oltenia

Orşova Dr.Tr. Severin

Calafat Bechet Corabia

TOTAL

Localizare Km 945 Km 933-931 Km 795 Km 679 Km 626-631

-

PORT COMERCIAL: Lungimea chei operaţional (m)

500 300 350 600 1000 2750

Adâncimea de încărcare (m)

+4,2 +4,5 -3 -2,5 -2,5 -

Chei pentru pasageri (m)

200 n.a. 100 n.a. n.a. 300

Chei de aşteptare (m)

n.a. 423 250 n.a. n.a. 673

Ferryboat cu compartimente

Nu Nu Da n.a. n.a. 0

Depozite 1600 n.a. 750 n.a. 6000 8350


28 / 174

2. Infrastructura turistică Datorită poziţionării sale, reliefului variat, pitorescului locurilor,

monumentelor istorice şi tradiţiilor culturale, regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de condiţii prielnice pentru dezvoltarea turismului.

a. Factorii naturali ai turismului Turismul montan Munţii Carpaţi încadrează regiunea Oltenia în partea de Nord şi

Nord-Vest, unde sunt traversaţi de fluviul Dunărea. Cele mai frumoase zone montane din Oltenia sunt localizate în judeţele Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi.

Zona montană Gorj cuprinde trei lanţuri muntoase principale: lanţul Munţilor Parâng cu cel mai înalt vârf din Oltenia – Parângu Mare (2.519 m); acest lanţ totalizează 14 vârfuri cu înălţimi peste 2000 metri şi o minunată salbă de lacuri glaciare; Munţii Godeanu cu cel mai înalt vârf – Vârful Gugu (2.291 m); lanţul Munţilor Vâlcan cu cel mai înalt vârf Oslea (1.946 m). În judeţul Gorj există mai mult de 25 rute turistice alpine pedestre, inclusiv două rute europene de lung parcurs pedestru (E3 şi E7), trei zone pe care se practică alpinismul şi escalada (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier şi Cheile Olteţului – Polovragi), cinci zone speologice ce reprezintă cel mai mare potenţial speologic din România având peste 2.000 de peşteri, o staţiune de schi (Rânca) precum şi zone pentru vânătoare şi pescuit.

În judeţul Vâlcea munţii ating altitudini de peste 2.400 m. Principalele lanţuri muntoase sunt Munţii Căpăţânii, Munţii Lotrului, Munţii Făgăraş. Se remarcă staţiunile balneo-climaterice de pe Valea Oltului – Călimăneşti, Căciulata, Băile Olăneşti, Voineasa – pe râul Lotru şi zona Buila – Vânturariţa. Valea Lotru este una dintre cele mai puţin poluate zone din ţară (declarată ca zonă de poluare cu nivel 0). Parcul naţional


29 / 174

Cozia cu o suprafaţă de 17.000 ha, este unul dintre cele mai frumoase din ţară.

În Mehedinţi principalele lanţuri muntoase sunt Munţii Cerna şi Munţii Mehedinţi, atingând altitudini de peste 1500 m. Această zonă cuprinde Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei ce se întinde pe o suprafaţă de 60.000 hectare, între judeţele Mehedinţi, Gorj şi Caraş Severin şi parcul natural Porţile de Fier, cu o suprafaţă totală de 115.000 hectare, în judeţele Mehedinţi şi Caraş Severin.

Turismul balnear România deţine o treime din rezervele de ape minerale din

Europa. În Oltenia există 3 zone bogate în ape minerale: în Mehedinţi

(Bala, Schela Cladovei, Gura Văii), în Gorj (Săcelu), în Vâlcea (Govora, Băile Olăneşti, Călimăneşti – Căciulata). Toate aceste locaţii se află în zona Carpaţilor de Sud, în apropierea unor zone turistice interesante. Acestea reprezintă o importantă resursă, dar pentru a putea fi exploatată, sunt necesare investiţii semnificative. În prezent, din cele 7 localităţi termale din Oltenia, 2 necesită investiţii atât în infrastructura de bază cât şi în capacitatea de cazare (Bala şi Săcelu), celelalte necesitând investiţii în capacitatea de cazare.

Dunărea şi Lunca Dunării Dunărea reprezintă frontiera naturală a regiunii cu Serbia şi

Bulgaria, pe o lungime de peste 600 km. Pentru toate cele trei judeţe de la Dunăre, Olt, Dolj si Mehedinţi, vecinătatea acestui fluviu poate constitui un potenţial turistic. Guvernul României a lansat un program de promovare a turismului pe Dunăre denumit „Croaziere Dunărene”, în cadrul căruia porturile dunărene Orşova, Drobeta Turnu-Severin şi Calafat, vor figura pe lista vaselor de croazieră străine ce vor circula pe Dunăre.


30 / 174

Fluviul Dunărea şi râul Olt reprezintă o sursă importantă de pescuit, iar întreaga regiune este considerată un adevărat paradis pentru vânătoare. În judeţul Dolj se găseşte cel de al doilea mare lac natural din România, lacul Bistreţ, cu o suprafaţă de 1.867 hectare. Pescuitul se poate practica în perioadele reglementate prin lege, atât pe râurile regiunii, cât şi în lacurile naturale (Bistreţ, Zaton) şi în cele artificiale, situate pe cursurile Dunării, Oltului şi Lotrului.

b. Baza materială a turismului Cu toate că potenţialul turistic al regiunii este unul deosebit,

contribuţia sectorului turistic în PIB regional este în jur de 2-3%.

Unităţi de cazare turistică

2006 nr. unit.

2009 nr. unit.

TOTAL 250 283 Hoteluri 68 70 Pensiuni turistice 87 121 Vile turistice 47 46 Alte unităţi de cazare 48 48

Sursa: INS, Regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre, 2010

Din punct de vedere al unităţilor de cazare se constată o creştere a numărului de pensiuni, în special în Mehedinţi şi Gorj.

Principalii indicatori din turismul regional

2006 2009 Capacitate de cazare turistică Existentă (locuri) În funcţiune (mii locuri/zile)

14816 4226

15618 4233

Turism


31 / 174

Număr turişti (mii) Total înnoptări (mii)

371 1641

366 1442

Sursa: INS, Regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre, 2010

Chiar dacă în ultimii ani, datorită crizei economice, se remarcă o scădere uşoară a numărului de turişti, această ramură a economiei rămâne una dintre marile oportunităţi din regiunea Sud-Vest Oltenia, lucru evidenţiat şi de încrederea oferită de investitori acestui domeniu, prin realizarea de investiţii şi mărirea numărului de locuri de cazare.

3. Infrastructura educaţională şi de cercetare

a. Unităţi de învăţământ Datorită evoluţiei demografice a populaţiei de vârstă preşcolară şi

şcolară unităţile de învăţământ din regiune au fost modificate atât ca număr cât şi ca structură. Astfel, în perioada 2004-2009 a scăzut numărul de grădiniţe pentru copii de la 471 la 113, de şcoli din învăţământul primar şi gimnazial de la 788 la 529, de licee şi colegii teoretice de la 59 la 56 şi instituţiile de învăţământ superior de la 6 la 4; a crescut numărul de unităţi şcolare din învăţământul secundar ciclul 2 de la 155 la 175 şi al liceelor tehnice de la 53 la 68.

Scăderea cea mai accentuată s-a produs în mediul rural, unde, în aceeaşi perioadă, grădiniţele de copii au scăzut de la 250 la 8 (în mediul urban de la 221 la 105), de şcoli din învăţământul primar şi gimnazial de la 631 la 403 (în mediul urban de la 165 la 132).

În judeţele regiunii, scăderea din mediul rural la grădiniţele de copii a fost în Dolj de la 82 la 1 (în mediul urban de la 66 la 29), în Olt de la 167 la 7 (în mediul urban de la 57 la 25), la unităţile de învăţământ preuniversitar în Dolj scăderea a fost de la 173 la 125 (în mediul urban a rămas constant – 87), în Gorj scăderea a fost de la 124 la 63 (în mediul


32 / 174

urban de la 51 la 45), în Mehedinţi scăderea a fost neimportantă atât în mediul rural cât şi în cel urban, în Olt scăderea a fost de la 160 la 108 (în mediul urban a scăzut de la 58 la 48), iar în Vâlcea scăderea a fost de la 148 la 88 (în mediul urban a scăzut de la 545 la 52).

Numărul unităţilor de învăţământ gimnazial a scăzut, scăderile mai importante producându-se în mediul rural: Dolj urban de la 47 la 44 şi rural de la 161 la 111, Gorj urban de la 26 la 18 şi rural de la 113 la 53, Mehedinţi are scăderi nesemnificative, Olt urban de la 34 la 22 şi rural de la 155 la 196, Vâlcea urban de la 32 la 25 şi rural de la 141 la 84.

În regiune numărul facultăţilor a scăzut de la 54 la 42, în special ca urmare a scăderii interesului pentru anumite specializări: din totalul de 42 facultăţi, 33 aparţin formei de proprietate de stat (2009). Cea mai importantă instituţie de învăţământ superior este Universitatea din Craiova, cu impact nu numai regional, ci şi naţional (a 5-a universitate din ţară).

b. Baza materială a învăţământului Se apreciază că baza materială a unităţilor şcolare din regiune

este repartizată neuniform, unele unităţi având o dotare mai bună decat altele.

Dinamica atelierelor şcolare în unităţile şcolare,

din regiunea Sud-Vest Oltenia (Nr.)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 Dolj 223 220 228 216 216 207 Gorj 200 199 186 167 147 143 Mehedinţi 72 70 63 67 58 57 Olt 132 112 111 112 115 108 Vâlcea 141 133 115 115 105 111

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2009


33 / 174

0

50

100

150

200

250Dolj

Gorj

Mehedinti

Olt

Valcea

c. Infrastructura de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI)

Regiunea Sud-Vest Oltenia se caracterizează printr-un nivel redus al activităţilor de cercetare – dezvoltare – inovare. Dintre regiunile de dezvoltare, după cheltuielile pentru activitatea de cercetare – dezvoltare, ocupa locul al şaselea, iar în cadrul regiunii judeţul Dolj deţine poziţia întâi, urmat de Vâlcea.

Unităţile care desfăşoară activităţi CDI sunt plasate în judeţul Dolj (Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică Craiova, IPA-CIFAT Craiova, Staţiunea de cercetare – Dezvoltare Pomicolă Craiova, Staţiunea de Cercetări Agricole Şimnicu de Jos, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Legumicolă Işalniţa, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor de Nisipuri Dăbuleni, Staţiunea Didactică Experimentală Craiova); Vâlcea (Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice în cadrul căruia funcţionează şi Centrul Naţional de Cercetare pentru Hidrogen şi Pile de Combustie, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare în Pomicultură); Gorj (Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Tg. Jiu, Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Horticolă


34 / 174

Tg.Jiu, Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Strejeşti); Olt (Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Viti-vinicolă Segarcea).

Salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare

pe regiuni de dezvoltare

Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea 1845 237 2 13 219

În paralel cu unităţile de cercetare – dezvoltare, unele firme

desfăşoară propriile activităţi de cercetare – dezvoltare punând accentul pe dezvoltare de noi produse şi pe inovare (Artego SA Tg Jiu, Oltchim Rm.Vâlcea, PUG Craiova, Softronic Craiova etc.).

Numărul salariaţilor în cercetare în regiune este de 2321 persoane, dintre care în Dolj lucrează 1845 persoane; această situaţie relevă necesitatea dezvoltării susţinute a cercetării – dezvoltării la nivelul regiunii pentru a se putea realiza competitivitatea economiei locale.

4. Infrastructura de afaceri a. Activitatea întreprinderii şi spirit antreprenorial În 2009, în regiunea Sud-Vest Oltenia activau 57.327 firme care

acopereau toate activităţile economice. Faţă de celelalte regiuni, Sud-Vest Oltenia are cele mai puţine firme, deşi numărul acestora a crescut constant. Dintre judeţele regiunii, Doljul are cele mai multe firme, urmat de Vâlcea, Olt, Gorj şi Mehedinţi.


35 / 174

Întreprinderi active în judeţele regiunii Sud-Vest Oltenia

2004 2005 2006 2007 2008 Dolj 11870 12974 13562 14264 14799 Gorj 5481 5658 5878 6214 6665 Mehedinţi 3603 3743 3935 4072 4322 Olt 5293 5536 5789 6162 6722 Vâlcea 6348 6803 7122 7770 8327 TOTAL 32595 34714 36286 38482 40835

Sursa: Anuarul statistic teritorial, 2008

0 10000 20000

2004

2005

2006

2007

2008Valcea

Olt

Mehedinti

Gorj

Dolj

În 2008 faţă de 2007, la nivel naţional, numărul de salariaţi din IMM-uri a crescut cu 85.751 persoane (+2,99%), în timp ce în regiune a crescut în 2005 faţă de 2004 cu 3,47%, în 2006 faţă de 2005 cu 4,26%, în 2007 faţă de 2006 cu 8,62% şi cu 4,39% în 2008 faţă de 2007.

În perioada 2004-2008 se remarcă scăderea numărului de salariaţi din întreprinderile mari din regiunea Sud-Vest Oltenia cu 16,15%.


36 / 174

b. Infrastructura mediului de afaceri: parcuri industriale, incubatoare, clustere Infrastructura de afaceri a regiunii Sud-Vest Oltenia este formată

din două parcuri operaţionale, situate în Dolj (Craiova) şi în Gorj (Sadu) şi un parc greenfield în Olt (Corabia).

Parcul din Gorj este administrat de S.C. Parc Industrial Gorj S.A. Bumbeşti-Jiu. Suprafaţa totală a Parcului Industrial este de 186.200 mp pe care se află amplasate suprafeţe construite de 38.000 mp, iar în prezent sunt ocupate aproximativ 20.000 mp. Spaţiile oferite spre închiriere sunt destinate activităţilor de producţie, depozitare, birouri, vestiare, magazii. Parcul dispune de toate utilităţile necesare unei bune desfăşurări a activităţilor tehnologice în diferite domenii: energie electrică cu reţele de joasă tensiune, gaze naturale, apă potabilă, canalizare, telefonie. Căi de acces: din drumul naţional DN 66 (E 79) care leagă municipiul Targu-Jiu de municipiul Petroşani, prin drumul comunal modernizat DC 3, în partea de nord parcul Industrial dispune de o linie de cale ferată ce se conectează la calea ferată naţională în gara Bumbeşti-Jiu, la 120 km se află Aeroportul Craiova. Activităţi care se pot desfăşura: prelucrări mecanice, producţie în diferite domenii, industrie uşoară, prelucrarea lemnului, servicii industriale diverse, manipulare – depozitare, activităţi de cercetare şi producţie tehnologică avansată şi alte activităţi auxiliare. În prezent, în Parcul Industrial Gorj îşi desfăşoară activitatea 15 societăţi comerciale.

Parcul din Craiova este o infrastructură de afaceri pusă la dispoziţie de Judeţul Dolj prin intermediul unei societăţi administrator având ca acţionari judeţul Dolj, comuna Gherceşti, comuna Pieleşti, comuna Cârcea şi comuna Coşoveni. Aceasta dispune de terenuri în suprafaţă de 10,03 ha, împărţită în 22 de parcele cu dimensiuni cuprinse între 153 – 20.000 mp. Parcul are reţea proprie de drumuri interioare şi dă


37 / 174

posibilitatea alimentării tuturor parcelelor cu utilităţile necesare desfăşurării activităţilor productive şi de servicii (energie electrică, gaze, apă, canalizare, salubritate, reţea de comunicaţii). Obiectivul principal este să polarizeze investiţii străine şi autohtone amplasate în Oltenia în perspectiva creării de noi locuri de muncă. Accesul la parcul indistrial se poate face direct din drumurile europene: E574, E70, E79 (axa Budapesta – Craiova – Piteşti – Bucureşti – Constanţa), la Aeroportul Internaţional Craiova; la staţia CFR Craiova (cu terminal containere); la drumurile naţionale DN55, DN6.

Parcul Industrial Corabia este situat în oraşul Corabia din judeţul Olt şi are o suprafaţă de 10,46 ha. Locaţia beneficiază de avantajul prezenţei unei infrastructuri unice în România - parcul este localizat în port şi are conexiune directă cu calea ferată Bucureşti-Timişoara.

În regiunea sud-vest funcţionează şi 5 incubatoare de afaceri: Centrul de Afaceri pentru Dezvoltarea IMM-urilor, Târgu-Jiu; IPACIFATT Craiova; Fundaţia pentru Dialog Social – Centrul pentru Dezvoltarea Locală Târgu-Jiu; Incubatorul de Afaceri EUROPA; Centrul de Afaceri Flandra – Râmnicu Vâlcea.


38 / 174

CAPITOLUL IV Piaţa muncii, sistemul educaţional,

cultură şi turism

1. Piaţa Muncii

Piata forţei de muncă din regiunea de dezvoltare sud – vest Oltenia a fost în ultimii ani influenţată în general de aceiaşi factori care au afectat întreaga viaţă economico-socială a ţării noastre: adoptarea unor noi structuri de relaţii economice bazate pe sistemul de piaţă liberă şi concurenţială; restructurarea întreprinderilor mari şi mijlocii; scăderea natalităţii care afectează structura populaţiei tinere cu vârsta de muncă; integrarea dificilă a categoriilor socio-profesionale care au fost disponibilizate.

Evoluţiile pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că în regiunea sud-vest Oltenia cererea de pe piaţa muncii va fi determinată de măsura în care firmele existente îşi cresc producţia prin retehnologizare şi măsura în care noii investitori demarează activităţi de producţie.

a. Populaţia Aşa cum s-a menţionat, populaţia regiunii sud-vest Oltenia este de

2.251 mii (2009), din care 1.103 de sex masculin şi 1.148 de sex feminin, în scădere faţă de anii precedenţi (2.294 în 2006). Pe grupe de vârste, se constată scăderea celor între 0-15 ani (de la 336 la 325 mii) şi a celor între 15-59 ani (1.464 la 1.433 mii) şi o creştere a celor peste 60 de ani (de la 480 la 492 mii). Ca în toată ţara şi în Europa, în general, are loc o


39 / 174

îmbătrânire a populaţiei, cea de peste 60 ani reprezentând peste 22% în 2009 faţă de 21% în 2006.

Populaţia stabilă pe sexe şi medii, la 1 iulie 2009,

la nivelul judeţelor componente

Din care: Populaţia stabilă - total

Masculin Feminin Urban Rural

Oltenia 2250565 11202378 1148187 1074789 1175776

Dolj 705345 342208 191231 178324 199394

Gorj 377718 186487 148946 142482 150435

Mehedinţi 292917 143971 236919 188961 277860

Vâlcea 407764 199810 207954 185233 222531

Sursa: Regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre, 2010

Cel mai populat este judeţul Dolj (34% din totalul populaţiei oltene),

urmat în ordine de Olt, Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi.

b. Populaţia activă şi ocupată Populaţia activă civilă a înregistrat o tendinţă de scădere în 2006-

2008 şi o creştere în 2009, la 932 mii. Din această cifră, 867 mii era populaţia ocupată, în scădere pronunţată faţă de 2008, datorită efectelor crizei, scăderea producându-se în totalitate în rândul femeilor.


40 / 174

Populaţia activă, populaţia ocupată şi şomerii (la începutul anului) - mii persoane -

2006 2007 2008 2009

Populaţia activă masculină Masculin Feminin

926,0 492,2 433,8

917,3 488,2 429,1

922,3 495,2 427,1

931,5 505,0 426,5

Populaţia ocupată civilă Masculin Feminin

857,1 450,6 406,5

853,0 449,9 403,1

875,0 469,5 405,5

867,0 469,7 397,3


Pe principalele activităţi, populaţia regiunii era ocupată în 2009 în

agricultură 39%, în industrie 21%, în construcţii 8%, în comerţ – reparaţii 11%, în transporturi 4%, în sănătate 5%, în învăţământ 5%. Astfel, cea mai mare parte a populaţiei este ocupată în agricultură, ceea ce conturează profilul economic al regiunii. Din datele statistice, rezulta numărul destul de mare al populaţiei ocupat în administraţie şi destul de mic al celui ocupat în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (8,7 mii).


41 / 174

Populaţia ocupată, pe principalele activităţi - mii persoane - 2009 Populaţia ocupată civilă 867,0 Agricultură, silvicultură şi pescuit 326,7 Total industrie 185,2 Industrie extractivă 22,3 Industrie prelucrătoare 136,9 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

14,3

Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

11,7

Construcţii 64,5 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

93,7

Transport si depozitare 32,4 Hoteluri si restaurante 11,4 Informatii si comunicatii 4,4 Intermedieri financiare si asigurari 6,7 Tranzactii imobiliare 3,2 Activitati profesionale stiintifice si tehnice 8,7 Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 17,0 Administratie publica si aparare asigurari sociale din sistemul public 23,5 Învăţământ 40,5 Sanatate si asistenta sociala 38,6 Activitati de spectacole, culturale si recreative 3,2 Alte activitati de servicii 7,3

Sursa: Regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre (2010), Directia Regionala de Statistica Dolj

Analizând statistic populaţia ocupată pe judeţe şi activităţi

principale putem determina profilul şi specificul economic al fiecărui judeţ. Tabelul de mai jos este relevant în acest sens.


42 / 174

Populaţia ocupată pe principalele activităţi în judeţele regiunii sud-vest Oltenia - în %

Total Agricultură Industrie Comerţ Total Oltenia 100 38 21 11

Dolj 31 39 18 14 Gorj 16 28 28 9

Mehedinţi 13 43 20 8 Olt 20 45 20 8

Vâlcea 20 33 23 12

Sursa: Anuarul Statistic Teritorial, 2009

Rezultă că din punctul de vedere al ocupării populaţiei, judeţele

Olt, Mehedinţi şi Dolj sunt preponderent agricole (40 şi peste 40% din totalul populaţiei ocupate în agricultură şi în jur de 20% în industrie), Vâlcea este agroindustrial (cu pondere în jur de 30% în agricultură şi de 20% în industrie), iar Gorj este industrial-agrar, circa 30% atât în agricultură cât şi în comerţ.

c. Şomajul În regiunea Oltenia şomajul se situează la un nivel mai ridicat

decât în alte regiuni şi pe ansamblul ţării, datorita scăderii activităţilor industriale.

Şomerii înregistraţi (la sfârşitul anului) - persoane

2006 2007 2008 2009 Total şomeri 64285 47307 64540 97523

Din care: femei 26105 21527 29196 40452 Rata şomajului 7,0 5,1 6,9 10,5 Din care: femei 6,1 5,0 6,8 9,5



43 / 174

Chiar dacă numărul de şomeri este ridicat în Oltenia şi în special în judeţul Dolj, investiţiile care se vor realiza în următoarea perioadă vor duce la creşterea gradului de ocupare a acestora. Accesarea unor proiecte cu sprijin financiar european prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) 2007-2013 va facilita încadrarea sau reintegrarea şomerilor în muncă.

Principalele măsuri pentru creşterea ratei de ocupare şi

pentru scăderea şomajului: • anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile

pieţei muncii; • acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a

angajaţilor; • abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din

perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii; • implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei

de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări persoanelor disponibilizate şi a tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

• parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională;

• creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi;

• reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii; • diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor

ţintă.


44 / 174

2. Educaţie – învăţământ Componentă de baza a vieţii sociale, cu largă determinare în sfera

socială, educaţia a suferit modificări în ultimii ani, în structura populaţiei şcolare a unităţilor de învăţământ şi a personalului didactic.

În regiunea sud-vest Oltenia sunt (2009/2010) 831 unităţi de învăţământ, din care 113 preşcolar, 534 primar şi gimnazial, 158 liceal, 12 profesional şi de ucenici, 10 postliceal şi de maiştri şi 4 superior.

Unităţile independente de învăţământ, pe tipuri - număr

2006/ 2007

2007/ 2008

2008/ 2009

2009 2010

TOTAL 885 836 842 831 Preşcolar 117 119 123 113 Primar şi gimnazial 600 537 539 534 Special pentru copii cu deficienţe 6 6 6 6 Liceal 152 153 152 158 Profesional şi de ucenici 4 13 14 112 Postliceal şi de maiştri 8 10 10 10 Superior 4 4 4 4


Se remarcă numărul scăzut de şcoli profesionale şi de ucenici, ceea ce va reflecta în viitor o penurie de meseriaşi calificaţi.

Pe judeţe, unităţile şcolare se repartizează astfel: Dolj 250, Olt 190, Vâlcea 170, Gorj 120, Mehedinţi 120.

Populaţia şcolară din regiune cuprinde 68 mii preşcolari, 181 mii în învăţământul primar şi gimnazial, 97 mii liceal, numai 21 mii ucenici, profesional şi maiştri, 47 mii studenţi. Personalul didactic, în număr de 27 mii, cuprindea 18 mii educatori şi învăţători, 7 mii profesori de liceu şi 1,6 mii cadre didactice în învăţământul universitar.


45 / 174

În regiune există 4 universităţi, din care 3 de stat (2 în Craiova şi 1 în Târgu Jiu) şi 1 particulară (în Craiova). Craiova este centrul universitar al regiunii.

Universităţile din regiune sunt preocupate de adaptarea forţei de muncă cu studii superioare, la cerinţele de pe piaţa muncii şi urmăresc evoluţia acesteia; o parte dintre absolvenţii de învăţământ superior se vor putea integra pe piaţa muncii regionale, beneficiind de oportunităţile noilor investiţii în regiune.

Programele de pregătire antreprenorială se regăsesc în special la Universitatea din Craiova (antreprenoriat, marketing, management), cursuri de licenţă sau de masterat, precum şi prin organizarea a două masterate de profesionalizare de 2 ani: International Economics and Business Administration (în engleză) şi Dezvoltare Regională şi Proiecte Europene.

Au fost organizate şi cursuri de antreprenoriat în alte structuri, având atât rol informativ cât si dobândire de abilităţi.

3. Cultură, turism

a. Cultura

Regiunea este considerată o zonă cultural-artistică puternică, atât sub aspectul patrimoniului cât şi al potenţialului creativ.

În acest sens la nivelul regiunii Oltenia, existǎ:

- evenimente cultural-artistice de anvergurǎ naţionalǎ şi internaţionalǎ: Festivalul "Amza Pellea"/ Cavalerul Veselei Figuri (primul festival al creaţiei comice din Europa Centrală şi de Est), festival partener cu principalele festivaluri europene de facturǎ similarǎ, Craiova Shakespeare Festival (al doilea festival din Europa dedicat exclusiv creaţiilor shakespeare-ene), Festivalul


46 / 174

Naţional de Folclor "Maria Tǎnase", Festivalul "Zilele Craiovei", Festivalul "Craiova Muzicalǎ", Festivalul „Rock, Jazz, Folk”, toate la Craiova, Festivalul „Oltenii şi restul lumii” de la Slatina, oraşul de naştere al lui „Eugen Ionescu”, personalitate mondialǎ a teatrului. Toate aceste festivaluri au avut participǎri internaţionale şi prezintǎ un mare potenţial de internaţionalizare;

- o instituţie de spectacole de interes naţional şi largǎ apreciere internaţionalǎ - Teatrul Naţional Craiova, membru de frunte al Convenţiei Europene a Teatrelor;

- celebrul ansamblu expoziţional de la Târgu Jiu şi casa memorialǎ „Constantin Brâncuşi” de la Hobiţa;

- existǎ instituţii de spectacole cu stagiuni permanente şi programe acoperind gusturile unui public divers de provenienţǎ regionalǎ, naţionalǎ, internaţionalǎ: Filarmonica Oltenia - Craiova, Ansamblul Folcloric „Maria Tǎnase”, Teatrul de Operǎ şi Operetǎ- Craiova, Teatrul Pentru Copii şi Tineret- Craiova, Teatrele „Ariel” şi „Anton Pann” din Râmnicu-Vâlcea, Teatrul „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu-Vâlcea;

- muzeul Olteniei, muzeul de Artǎ Theodor Aman din Craiova (cu colecţia de lucrǎri originale "Constatantin Brâncuşi"), muzeul Câmpiei Bǎileştilor, Muzeul de artă şi arhitectură populară Curtişoara, Muzeul T. Arghezi Cărbuneşti, Muzeul Mihai Eminescu –Foreşti, Casa memorială E. Teodoroiu, Casa memorială Maria Lătăreţu – Bumbeşti - Piţic, Casa Bǎniei, Catedrala Mitropolitanǎ din Craiova, monumentele Independenţei din Calafat;

- Parcul Romanescu din Craiova; - patru universitǎţi şi numeroase unitǎţi de învǎţǎmânt gimnazial,

profesional, liceal ; - serbǎri populare precum: Sǎrbǎtoarea bujorului (Pleniţa),

Sǎrbǎtoarea salcâmului (Bǎileşti), Festivalul berii, Târgul meşterilor olari, Ziua recoltei (Craiova), precum şi festivaluri de interes zonal cum sunt: Festivalul „Corabia de aur” (Corabia), Festivalul „Maria Lǎtǎreţu” (Târgu Jiu),,Coborâtul oilor de la munte’’(Baia de Fier),


47 / 174

Festivalul de muzicǎ folk (Calafat); - un patrimoniu cultural şi de artǎ popularǎ important, centre de

creaţie populare recunoscute la nivel naţional (centrele pentru ceramicǎ de la Horezu, Oboga, Terpeziţa) ca şi alte centre de creaţie ale mesteşugarilor, tradiţionali pentru: prelucrarea lemnului, rǎchitei şi papurei, ţesut, cojocǎrit;

- manifestǎri expoziţionale economice cu organizare anualǎ şi participare naţionalǎ şi internaţionalǎ;

Oltenia a dat reprezentanţi de frunte ai istoriei, culturii şi ştiinţei

naţionale: un mare număr de domnitori: Mircea cel Bătrân, Basarab I, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei; artişti plastici: Constantin Brâncuşi, Sabin Bălaşa, artişti dramatici şi muzicieni: Amza Pellea, Ştefan Iordache, Sergiu Nicolaescu, Maria Tănase, Maria Lătăreţu; poeţi şi scriitori: Titu Maiorescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu; oameni de ştiinţă şi academicieni: Gheorghe Ţiţeica, ŞStefan Odobleja, Constantin Nicolaescu-Plopşor, Gheorghe Ionescu-Siseşti.

Specificul cultural al fiecărui judeţ este prezentat în capitolul pe judeţe.

b. Turismul Regiunea beneficiază de un potenţial turistic diversificat, incluzând

turismul montan şi cel speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200 000 ha de arii protejate), turismul religios (peste 60 de mănăstiri şi biserici ortodoxe).

Datorită poziţiei sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi şi a tradiţiilor culturale, potenţialul turistic al Olteniei este concentrat în 3 zone: Clisura Dunării – Porţile de Fier, Subcarpaţii Gorjului şi Vâlcii, cu însemnate monumente naturale (peşteri, chei, canioane, rezervaţii) şi


48 / 174

arhitectonice (mânăstirile Vodiţa, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici, Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana, Horezu, Polovragi), izvoare termale şi terapeutice (Olăneşti, Călimăneşti, Căciulata), saline terapeutice (Băile Govora, Ocnele Mari), cât şi Valea Oltului la nord de Râmnicu Vâlcea. O şansă deosebită pentru dezvoltarea turismului montan oferă Valea Lotrului, unde staţiunea Voineasa care ofera condiţii pentru sporturi de iarnă, vânătoare, pescuit, alpinism şi drumeţie, şi staţiunea Rânca pentru schi. De asemenea, spaţiul rural oferă o ospitalitate veritabilă bazată pe un mediu nepoluat, calitatea vinului, gastronomia şi vestitele tradiţii folclorice ale Olteniei. Regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de 283 unităţi de cazare turistică, din care 70 hoteluri, 120 pensiuni turistice, 44 vile turistice. Cele mai multe unităţi turistice sunt situate în Vâlcea, peste 170, din care peste 50 hoteluri, peste 40 vile şi peste 60 pensiuni şi în judeţul Gorj (peste 40, din care 12 hoteluri şi 25 pensiuni).

Principalii indicatori din turism în Regiunea Sud-Vest Oltenia

2006 2007 2008 2009 Capacitate de cazare turistică

Existentă (locuri) În funcţiune (mii locuri-zile)

14813 4226,0

15219 4107,4

14973 4196,6

15618 4232,5

Numărul turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică (mii) Total turişti (mii) 370,8 403,1 429,4 366,1

Numărul înnoptărilor în unităţile de cazare turistică (mii) Total înnoptări (mii) 1640,9 1673,5 1730,2 1441,6


Numărul de turişti în Regiune a fost în 2009 de 366 mii, în scădere

faţă de anul 2008 (429 mii). Cel mai mare număr de turişti este înregistrat de Vâlcea (55% din total), Gorj 17.3%) şi Mehedinţi (14%). Doljul se caracterizează, în principal, prin turismul de afaceri, în timp ce Oltul deţine numai 4% din turiştii din Regiune.


49 / 174

Atracţiile si destinaţiile turistice principale din regiunea Sud-Vest Oltenia sunt, în ordinea numărului de turişti – turismul de tratament balneo-climateric şi istoric-religios (Vâlcea), turismul montan (Gorj), turismul dunărean (Mehedinţi), turismul folcloric (Olt) şi turismul de afaceri şi cultural sportiv (Dolj).

Specificul turismului pe fiecare judeţ este prezentat în capitolul dedicat analizei pe judeţe.


50 / 174

CAPITOLUL V Evoluţii economice ale regiunii

în perioada 2005 – 2010

1. Consideraţii de ordin general

Evoluţia economiei regiunii în perioada 2005-2010 a fost influenţată şi determinată nu atât de disponibilitatea sau indisponibilitatea de factori endogeni şi ai dezvoltării, cât de un lanţ de factori exogeni, ţinând de mediul regional şi naţional, cât şi de contextul european şi mondial.

Tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă, cu toate elementele sale componente (descentralizare, demonopolizare şi autonomizare, privatizare în industrie, agricultură şi servicii, liberalizarea comerţului şi preţurilor, libera iniţiativă şi concurenţă), s-a realizat cu dificultăţi, fapt accentuat şi de reorientarea direcţiilor de export din Orient (de care depindea în mare măsură economia regiunii) spre Occident (mai ales dupa aderarea ţării la U.E.).

După înfiinţarea regiunii Sud-Vest de dezvoltare regională Oltenia în 1998 şi mai ales după anul 2000, economia regiunii a început să se redreseze, afirmându-se sectorul privat, în mod deosebit sectorul industriei prelucratoare.

Începând cu anul 2007, după aderarea ţării la U.E., economia regiunii evoluează într-un mediu intern, european şi mondial deosebit de complex şi de dificil. În prezent sunt elaborate studiile preliminare pentru fundamentarea următoarei Strategii pentru perioada 2014-2020, pornind de la necesităţile regionale, orientările naţionale şi cele ale Europei 2020.


51 / 174

Obiectivul general al Strategiei Regiunii Oltenia pe perioada 2007-2013 este reducerea disparităţilor faţă de celelalte regiuni, în scopul creşterii nivelului de trai al cetăţenilor. Obiective specifice: crearea de noi locuri de muncă; creşterea activităţii regiunii şi dezvoltarea durabilă prin îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic; creşterea competitivităţii prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii şi edificarea resurselor umane.

2. Evoluţia Produsului Intern Brut Regional

La nivelul ţării, PIB-ul a înregistrat creşteri remarcabile în anii

2005-2008, cuprinse între 6 şi aproape 8% pe an, pentru ca în anii de criză 2009 şi 2010 să scadă cu 7,1% şi respectiv 2,5%, pentru anul 2010 preconizându-se o revenire modestă de 1-2%, relansarea economică urmând a se produce începând cu 2012.

Sub aspectul potenţialului judeţean, aproape 30% din PIB-ul regional este creat în judeţul Dolj, 23% în judeţul Gorj, 20% în judeţul Vâlcea, 17% în judeţul Olt şi 10% în judeţul Mehedinţi. Din punctul de vedere al PIB pe locuitor, pe primul loc se situează judeţul Gorj, urmat în ordine de judeţele Vâlcea, Dolj, Mehedinţi şi Olt. Explicaţia asimetriei între PIB creat şi PIB pe locuitor este dată de numărul populaţiei din mediul rural (relativ mai mare în judeţele Dolj, Olt), care este mai puţin productivă.

Produsul Intern Brut

2005 2006 2007

Mil RON

RON /loc

Mil RON

RON /loc.

Mil RON

RON /loc.

România 344651 15968 416007 19315 Oltenia 23921 10371 28589 12463 34419 15097 Dolj 7267 10108 8839 12346 10675 14989 Gorj 5120 13304 5984 15601 7613 19950


52 / 174

Mehedinţi 2689 8848 3247 10768 3756 12571 Olt 3938 8140 4560 9514 5566 11701 Vâlcea 4907 11819 5988 14410 6809 16543

Sursa: Anuarul Statistic al României (colecţie), Anuarul Statistic al Regiunii Oltenia (colecţie), INS – Div. Regională Craiova

Profilul regiunii poate fi cel mai bine definit prin contribuţiile

diferitelor sectoare de activitate la crearea PIB şi evoluţia în timp a acestora. Pentru perioada 2005 – 2008 se remarcă o creştere a contribuţiei serviciilor (în anul 2008 în mod spectaculos a tranzacţiilor imobiliare). Cu toate acestea, economia regiunii nu poate fi, definită, încă drept o economie de servicii, ponderea lor în PIB fiind mai mică de 50%. Industria participă cu circa 30% la PIB, iar agricultura cu circa 20%. Creşterea ponderii serviciilor în PIB s-a realizat mai mult în detrimentul industriei decât în cel al agriculturii.

Contribuţia principalelor activităţi la formarea PIB regional

2005 2008 Mlrd.lei % Mlrd.lei %

Agricultură Silvicultură

1731 23,4 6737 18,8

Industrie 2536 39,4 10521 29,4 Construcţii 554 1,8 1898 5,3 Servicii 2885 34,7 16586 46,4 TOTAL PIB 7406 100 35742 100

Sursa: Anuarul Statistic Naţional şi Regional (2009)

3. Industria În industria Olteniei sunt angajate 185 mii persoane, reprezentând

31,4% din populaţia activă ocupată a regiunii. Industria contribuie cu 30% la PIB-ul regional.


53 / 174

Numărul de unităţi active din industrie era în 2008 (pentru care există date definitive) de 4519, din care 3227 cu 0-9 salariaţi, 878 cu 10-49 salariaţi, 308 cu 50-249 salariaţi şi 106 cu 250 şi peste 250 salariaţi.

Pe principalele activităţi industriale, numărul de unităţi industriale este dupa cum urmeaza: industria extractivă 136, industria prelucrătoare 4047, producţia şi previziunea de energie electrică şi termică, apă caldă şi aer condiţionat 81, distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor 255.

Numărul de întreprinderi cu peste 250 de salariaţi este de 14 pentru industria extractivă, 73 pentru industria prelucrătoare, 14 pentru producţia şi previziunea de energie electrică şi termică, apă caldă şi aer condiţionat şi respectiv 5 pentru distribuţia apei, salubritate şi gestionarea deşeurilor.

Distribuţia unităţilor active (total activităţi) la nivelul judeţelor regiunii clasifică judeţul Dolj pe primul loc (36%), urmat de Vâlcea (20%), Olt (17%), Gorj (16%) şi Mehedinţi (11%).

Activitatea industrială a regiunii Oltenia a cunoscut o creştere în anii 2005-2007, după care în anii 2008 şi 2009 a scăzut datorită crizei economice.

Cifra de afaceri din industria Olteniei 2008

Mld. RON Total industrie 26,4 - Industria extractivă 1,8 - Industria prelucrătoare 17,1 - Energie, gaze, apă caldă 6,4 - Distribuţie apă, salubritate 1,2

În cadrul industriei, industria extractivă deţine o pondere de 6,8%,

industria prelucrătoare 64,8%, furnizarea şi distribuţia de energie electrică, termică, gaze 24,4% şi distribuţia de apă, salubrizare 4,6%.

Din totalul cifrei de afaceri realizată de unităţile active din industrie, construcţii, comerţ şi alte activităţi, de 58,4 miliarde RON în anul 2008,


54 / 174

cea mai mare parte a fost realizată în Dolj (21,7), urmat de Vâlcea (11,5), Olt (10,1), Gorj (9,1) şi Mehedinţi (5,6).

Punctele tari în industria Olteniei sunt reprezentate de producţia de cărbune (huilă) în judeţul Gorj, hidroenergie în judeţele Mehedinţi, Olt şi Gorj, termoenergie în judeţele Gorj, Dolj şi Mehedinţi, metale neferoase (aluminiu) în judeţul Olt, produse chimice (mase plastice şi clorosodice) în judeţul Vâlcea, materiale de construcţii (ciment, prefabricate) judeţele Gorj şi Dolj, autoturisme în judeţul Dolj. La acestea se adaugă o serie de producţii din domeniul industriei lemnului, uşoară şi alimentară. La unele din aceste producţii, Oltenia este lider naţional la: huilă (100%), aluminiu (100%), produse clorosodice, hidroenergie (70%), termoenergie (50%).

Din punctul de vedere al competitivităţii internaţionale sunt de menţionat aluminiul, masele plastice, îmbrăcămintea şi încălţămintea, produsele din lemn şi nu în ultimul rând autoturismele.

Principalele unităţi industriale active din judeţele Regiunii Sud-Vest Oltenia

Judeţ/localitate Unitate Producţie DOLJ Işalniţa Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

Termocentrală Termocentrală FORD PUG (fost IUG) RELOC SOFTRONIC ELPRECO OLAS PROD PANGROUP

Energie electrică Energie electrică – termică Autoturisme Piese grele utilaje Reparaţii locomotive Locomotive electrice Prefabricate construcţii Preparate din carne Patiserie

GORJ Rovinari Turceni Târgu Jiu Târgu Jiu Târgu Jiu

IE ROVINAR IE TURCENI Compania Naţională Lignit Oltenia Sucursala PETROM ARTEGO MIRFO

Energie electrică Energie electrică Lignit Gaze – petrol Articole expl.cărbune


55 / 174

Târgu Jiu Târgu Jiu Târgu Jiu Târgu Jiu

MACOFIL ROSTRAMO CONFECŢIA

Prese hidraulice Ceramice, mat. construcţii Produse din lemn Îmbrăcăminte

OLT Slatina Slatina Slatina Slatina Slatina Slatina Slatina Slatina Slatina Balş Caracal

Sucursala hidrocentrale ALRO ALTUR MINATEX LEADER INTERNATIONAL PIRELLI Electrocarbon ARTROM SMR ROMVAG

Hidroenergie Aluminiu Piese auto, centrale termice Confecţii textile Fructe, legume, vin Anvelope cauciuc Electrozi sudură Prelucrate aluminiu Piese material rulant Vagoane

MEHEDINŢI Drobeta Tr.Severin Drobeta Tr.Severin 16 km Drobeta Tr. Severin 40 km Drobeta Tr. Severin Orşova Drobeta Tr.Severin Drobeta Tr.Severin

Combinat chimic Hidroelectrica Porţile de Fier I Porţile de Fier II Şantier naval Şantier naval SC MEVA SA

Apă grea Energie electrică Energie electrică Energie electrică Construcţii navale Construcţii navale Vagoane

VÂLCEA Bistriţa Govora Lotru-Ciunget Ramnicu Vâlcea Govora Ramnicu Vâlcea Ramnicu Vâlcea Ramnicu Vâlcea Ramnicu Vâlcea Ramnicu Vâlcea

Bistriţa Termocentrala Hidrocentrala Oltchim Uzinele sodice Cozia Forest MOBELA BOROMIR VELPITAR DIANA

Sare Electricitate şi termo Electricitate Mase plastice Clorosodice Exploatare lemn Prelucrare lemn Panificaţie Panificaţie Produse carne

Statisticile oficiale regionale şi naţionale nu oferă date concrete

privind producţiile în unităţi de măsură fizice realizate de principalele


56 / 174

întreprinderi industriale din judeţe şi regiuni. În lipsa unor astfel de date relevante, se prezintă unităţile de producţie din regiunea Oltenia şi produsele specifice pe care le realizează.

După scăderea din anul 2008 şi mai ales din anul 2009 (mai mare decât scăderea la nivel naţional) începând cu anul 2010, semestrul II, activitatea industrială din zona Oltenia manifestă o uşoară tendinţă de relansare. Astfel, în luna august 2010 faţă de august 2009, indicele valoric al producţiei industriale a fost cu 9,8% mai mare, ca urmare mai ales a creşterilor din judeţele Olt, Vâlcea şi Dolj. Însă pe ansamblul perioadei ianuarie – august 2010, producţia industrială a regiunii a continuat să fie mai mică decât în 2009, datorită scăderilor înregistrate în judeţele Dolj, Gorj şi Mehedinţi.

4. Agricultura Aşa cum s-a arătat, trăsătura economică principală a regiunii Sud-

Vest Oltenia este agricultura, imprimată de suprafaţa agricolă însemnată a zonei, condiţiile climatice favorabile, calitatea superioară a solului, iar numărul populaţiei rurale este preponderent fata de totalul populaţiei ocupate (37,7%).

Cu toate acestea, agricultura Olteniei este caracterizată prin părţi din terenul agricol necultivate şi randamente scăzute la hectar. Contribuţia acestei ramuri la PIB regional raportată la potenţialul existent este in anul 2008 de 18,8% din PIB regional.

Starea actuală şi perspectiva agriculturii se impun ca problemă cheie a Olteniei a cărei rezolvare, pe baza unei viziuni pe termen lung, de strategii, obiective, priorităţi şi proiecte concrete şi corelate, influenteaza viitorul şi dezvoltarea durabilă a regiunii.


57 / 174

a. Producţia agricolă vegetală Regiunea este unul din marii producători de cereale ai ţării: grâu

între 1-3 milioane tone, porumb între 1-1,5 milioane tone. Deşi are condiţii favorabile, producţia de seminţe de floarea soarelui este scăzută. A dispărut în ultimii ani producţia de sfeclă de zahăr. Se remarcă totuşi, o creştere semnificativă a producţiei de struguri.

În producţia naţională, Oltenia deţine 15% la grâu, 14% la porumb, 10% la seminţe de floarea soarelui, 14% la struguri. În cadrul celor opt regiuni de dezvoltare, Oltenia se situează pe locul 3 la grâu, fasole-mazăre şi tomate şi pe locul 4 la porumb, seminţe de floarea soarelui şi porumb.

Producţia agricolă vegetală a regiunii Sud-vest Oltenia

2005 mii to

2006 mii to

2007 mii to

2008 mii to

2009 mii to

Grâu, secară Orz-orzoaică Porumb Mazăre Fasole Cartofi toamnă Sfeclă zahăr Struguri

1557 105 1519 … … 187 … …

1120 60

1240 0,9 2,6 148 32 131

3134 18

315 0,2 1,2 77 3

139

1165 66

1086 1,3 3,2 134

- 142

1002 89

1453 2,2 3,4 200

- 166

Sursa: INS, Directia Regională Dolj: Regiunea Sud-Vest Oltenia (2006-2009)

Pe judeţe, cele mai mari producţii se realizează: la grâu – judeţele Dolj şi Olt; la porumb: judeţele Dolj şi Olt; la tomate – judeţele Olt şi Dolj; la varză albă: judeţele Olt şi Vâlcea; la castraveţi: judeţele Dolj şi Olt; la struguri: judeţele Dolj şi Olt; la fructe (prune, mere): judeţele Vâlcea şi Olt.

Producţia agricolă vegetală a zonei a evoluat în principal în funcţie de condiţiile climaterice, fiind lipsită de o politică de orientare a producătorilor, de dotare tehnică, de un sistem de irigaţii funcţional, de o


58 / 174

reţea de distribuţie şi mai ales de sprijin financiar, trendul general fiind descrescător.

b. Producţia animală În raport cu potenţialul natural de producţie, mai ales ecologică, şi

cu capacitatea pieţei locale şi naţionale de absorbţie, sectorul zootehnic al agriculturii regionale este insuficient dezvoltat.

Numărul efectivelor de animale şi este în scădere, mai ales la bovine şi porcine, exceptând ovine şi caprine, mai uşor şi mai puţin costisitor de crescut şi întreţinut.

Efective de animale în regiunea Sud-Vest Oltenia

2005 mii capete

2006 mii capete

2007 mii capete

2008 mii capete

2009 mii capete

Bovine Porcine Ovine – caprine Păsări

302 892 797

11120

305 918 796

11108

316 936 841

11364

305 916 895

11723

259 792 898

10485 Sursa: INS: Directia Regională Dolj, regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre

În şeptelul naţional, Oltenia deţine 11% la bovine, 15% la porcine şi 9% la ovine şi caprine. Judeţele cu cel mai mare şeptel din regiune sunt Vâlcea şi Gorj la bovine, Gorj şi Dolj la porcine, Dolj la ovine – caprine şi Olt şi Dolj la păsări.

În privinţa cantităţilor de produse agricole animale se constată, de asemenea, scăderi anuale constante, în condiţiile în care consumul a crescut pe seama importurilor.

Producţia agricolă animală

U.M. 2005 2006 2007 2008 2009 Carne Mii to Viu 146 160 154 130


59 / 174

- bovine - porcine - ovine-caprine - pasăre Lapte Ouă Miere

″ ″ ″ ″

Mii hl Mil.buc Mi. tone

31 76 8

30 5443 899

2398

34 79 9

37 5768 961

2582

32 79 9

33 5682 1043 2819

26 62 9

33 4975 940

3464

Sursa: INS, Anuarul Statistic al regiunii Sud-Vest Oltenia, 2006

Se remarcă în special o usoara scădere a producţiei de carne de bovine şi porcine, precum şi de lapte. S-a menţinut constantă producţia de carne de ovine – caprine şi de păsări. Este remarcabilă creşterea constantă şi semnificativă a producţiei de miere, ceea ce poate induce un potenţial sector de dezvoltare.


60 / 174

CAPITOLUL VI COMERŢUL EXTERIOR

Pe baza datelor disponibile, comerţul exterior va fi analizat prin

prisma componentelor sale: export-import de mărfuri şi export-import de servicii.

1. Comerţul exterior cu mărfuri Oltenia a realizat în 2008 un export de 2,6 miliarde euro şi un

import de 1,6, înregistrând un excedent de aproape 1 miliard euro. Soldul excedentar reprezintă un punct tare al economiei zonale faţă de 1,4 şi negativ 0,9 mld. euro în 2005. Regiunea deţine 7% din exportul ţării şi 3% din import.

Comerţul exterior al Regiunii Oltenia (2008)

Export FOB mld euro

Import CIF mld euro

Sold (FOB/FOB) mld euro

Oltenia Dolj Gorj Mehedinţi Olt Vâlcea

2545 426 37 185 1292 605

1641 540 60 124 563 354

1030 -72 -19 71

772 278

Sursa: INS, Regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre, 2006-2009, Craiova, 2010

Cel mai mare exportator şi importator din zonă este judeţul Olt

(export aluminiu, import bauxită), având şi cel mai mare excedent


61 / 174

comercial (80% din totalul excedentului) regional. Următorul este judeţul Vâlcea (export produse plastice şi clorosodice, import materii prime pentru plastice), care înregistrează, de asemenea un important excedent. Urmează judeţul Dolj, cu un export mai redus decât importul, înregistrând cel mai mare deficit, iar celelalte judeţe au un comerţ exterior mai puţin dezvoltat.

În ordinea ponderii din exportul total, Oltenia este net exportatoare la aluminiu, autoturisme, materiale plastice şi articole din acestea, textile, produse din lemn şi încălţăminte. La celelate grupe de produse Regiunea este net importatoare (în ordinea ponderii în importul total): produse chimice şi conexe, maşini şi aparate, animale vii şi produse, articole din piatră, ceramică şi sticlă, alimente, băuturi şi tutun, piei, grăsimi, produse vegetale.

Analiza comerţului exterior al regiunii scoate în evidenţă avantajul dat de disponibilitatea relativă şi costul scăzut al forţei de muncă care se regăseşte în exportul de autoturisme, îmbrăcăminte şi încălţăminte; avantajul dat de relativa abundenţă de teren nu se regăseşte în exportul de animale şi produse, alimente şi băuturi, grăsimi şi uleiuri, produse vegetale. Este poate, cel mai elocvent aspect al neconcordanţei dintre resursă şi performanţă, faptul că România este net importatoare la toate aceste produse, cu condiţii favorabile pentru a fi produse în interior. Acest dezavantaj ar putea fi transformat în scut timp în avantaj, mai ales cu produse organice.


62 / 174

2. Comerţ cu servicii: turism internaţional În lipsa unor date statistice sistematice şi concrete se pot face doar

aprecieri generale privind turismul internaţional al regiunii Oltenia.

Principalii indicatori din turism

2006 2007 2008 2009

Capacitate turistică de cazare (locuri) În funcţiune (mii locuri zile) Număr turişti cazaţi (mii) Numărul înnoptărilor (mii)

14816 4226 371 1641

15219 4107 403 1674

14973 4197 429

1730

15618 4233 366

1441


Din analiza numărului total de turişti (români şi străini) rezultă că activitatea de turism internaţional din regiunea Oltenia este redusă şi se concentrează pe zona Vâlcea (tratament balneoclimateric), Gorj (turism montan şi sportiv de iarnă) şi Dolj (turism de afaceri mai ales în Craiova). Potenţialul rămâne a fi valorificat în funcţie de infrastructură şi optimizarea raportului preţ-calitatea serviciilor.


63 / 174

CAPITOLUL VII Perspective socio-economice

perioada 2010-2020

1. Aprecieri privind evoluţia economică în 2011-2013 Metodologic, prognoza pe termen mediu de 5-10 ani trebuie să se

bazeze pe o viziune pe termen lung. Pornind de la prezentul intern şi contextul european şi mondial, previziunile trebuie să se încadreze în tendinţele de durată care se conturează în domenii esenţiale: demografic, tehnologic şi ecologic.

Punctul de referinţă pentru o strategie pe perioada 2014-2020, este anul 2013 când se va încheia actuala perioadă de programare. De aceea este necesară înainte de toate o cât mai bună aproximare a evoluţiei economico-sociale a ţării şi a regiunii în anii care au rămas până la finele actualei perioade de programare, respectiv anii 2011-2013.

Anul 2010 se conturează tot ca an de criză, cu o creştere negativă a PIB de -2%, după ce în 2009 scăderea a înregistrat nivelul cel mai scăzut, de -7%. Pentru anul 2011 se prevede o uşoară redresare de 1,5%, urmând ca în 2012-2013 economia să crească cu 3-4%, cu condiţia redresării ansamblului economiei europene şi mondiale. Redresarea se va baza în principal pe export şi în mai mică măsură pe creşterea consumului intern.

Evoluţia economiei regiunii Sud-Vest Oltenia se va încadra în evoluţia generală a ţării. Este de aşteptat ca începerea producţiei de serie mare la Ford să antreneze revigorarea întregii economii regionale.


64 / 174

Producţiile agricole şi alimentare, ecologice emergente şi turismul balnear şi montan pot, de asemenea, constitui stimuli ai revigorării.

În aceste condiţii, este posibil ca regiunea să devanseze ritmul creşterii naţionale, astfel încât pe ansamblul perioadei 2007-2013 să fie îndeplinit dezideratul de diminuare a decalajului faţă de nivelul dezvoltării din alte regiuni.

2. Premisele şi contextul viziunii regiunii pe perioada până în 2005-2020.

a. Coordonatele României în U.E.

şi în plan mondial Dezvoltarea regiunii se realizează în cadru naţional, european şi

mondial, de aceea este important de precizat locul actual al României în lume.

Analizând locul României în lume rezultă discrepanţele dintre ponderea României în populaţia globului şi ponderile referitoare la PIB total (0,29%) şi PIB/locuitor (89,4%). Aceasta înseamnă că nivelul de dezvoltare şi venitul pe locuitor se află sub media mondială, compusă din circa 40 de ţări dezvoltate şi circa 160 de ţări în curs de dezvoltare. După PIB total, România ocupă locul 47 în lume, iar după PIB/locuitor locul 63. Ponderea în exportul mondiale corespunde ponderii în populaţia lumii, iar gradul de deschidere spre exterior a economiei, exprimat prin export/PIB, este peste media mondială.

În cadrul UE, unde cele mai multe ţări sunt dezvoltate, discrepanţele sunt mai pronunţate. Astfel, deşi România este între primele 7 ţări ca suprafaţă şi populaţie (cu pondere de 5,7% şi respectiv 4,4%) realizează numai 1% din PIB-ul U.E., iar PIB/locuitor reprezintă numai 21,4% din media U.E. Ponderea ţării în exportul U.E. este de sub 1%, iar gradul de deschidere spre exterior se apropie de media U.E.


65 / 174

Aceste discrepanţe evidenţiază nu numai locul pe care se află ţara, dar şi potenţialul de dezvoltare pe care îl are, iar în acelaşi timp ridică problema ritmului de creştere pe care trebuie să-l înregistreze pentru a reduce şi elimina decalajele existente. De exemplu, pentru a ajunge la actualul PIB mediu/locuitor din U.E., PIB-ul României trebuie să crească de aproximativ 5 ori (cu 500%).

b. Contextul internaţional şi european

al dezvoltării regiunii. Este de aşteptat faptul ca după actuala criză, evoluţiile mondiale

să fie diferite faţă de trecut. Populaţia globului va continua să crească la 9 miliarde locuitori, în principal în ţările în curs de dezvoltare, revenind pe locuitor o suprafaţă de teren agricol mult redusă, ceea ce va acutiza problema alimentaţiei. Sistemul energetic actual bazat pe combustibili fosili va trebui să fie radical schimbat şi în cât mai scurt timp, cu profunde schimbări în toate sistemele industriale şi în toate sferele activităţii economice şi umane.

Se conturează tot mai pregnant repolarizarea economiei mondiale, un rol tot mai mare revenind economiilor emergente din Asia şi America Latină.

Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat anii de progrese economice şi sociale şi a pus în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei.

Europa poate reuşi să se redreseze dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune. Este nevoie de o strategie care să permită ieşirea din criză mai puternică şi care să transforme U.E. într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

Europa 2020 propune mai multe priorităţi care se susţin reciproc: creştere inteligentă; dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi


66 / 174

inovare; creştere durabilă; promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; creştere favorabilă incluziunii; pormovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială.

U.E. trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop, se propun următoarele obiective principale pentru U.E.: 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; 3% din PIB-ul U.E. ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D); obiectivele „20/20/20”1 (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens); rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare; numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Aceste obiective sunt interconectate şi sunt cruciale pentru reuşita generală. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situaţia sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale U.E. să fie transpuse în obiective şi traiectorii naţionale.

Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităţi – o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii – dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de acţiuni la nivel naţional, al U.E. şi internaţional.

1 20% energie regenerabilă; 20% eficienţă energetică; 20% reducere poluare.

Scenariul 1. Redresare Rezulta

Ani

Europa va fi în măsură să revină complet la

traiectoria de creştere anterioară crizei şi să îşi consolideze poten-ţialul pentru a obţine

rezultate


67 / 174

Trei scenarii pentru Europa anului 2020

c. Factorii şi profilul dezvoltării economice în regiune Modelele de dezvoltare se bazează pe factorii creşterii economice.

Modelul endogen are în vedere factorii fundamentali: teren (sol, subsol), munca (forţa de muncă) şi capital (fizic şi financiar). La acestea, modelul endogen adaugă progresul tehnologic. Toţi aceşti factori conferă diferitelor ţări avantaje comparative. Teoriile moderne pun accent pe avantajele competitive, în centru aflându-se resursa umană. De aceea, societatea spre care ne îndreptăm este definită ca societate inteligentă, bazată pe cunoaştere. Aceasta este şi orientarea primordială trasată de U.E. pentru perioada 2014-2020.

Scenariul 2. Redresare lentă

Europa va suferi o pierdere de bunăstare şi îşi va relua creşterea

de la acest nivel inferior

Scenariul 3. Deceniu pierdut

Europa va suferi o pierdere permanentă

de bunăstare şi potenţial de creştere

viitoare


68 / 174

Prin prisma acestor modele, în conturarea unei viziuni pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia pe perioada 2014-2020 şi de lungă durată se impune determinarea în primul rând a factorilor comparativi şi competitivi de care dispune. Din analizele întreprinse, rezultă evident că regiunea Sud-Vest Oltenia este relativ mai abundentă în teren decât în populaţie sau în capital. O ierarhizare din punctul de vedere al abundenţei relative în factori ar fi: teren, populaţie, capital şi progres tehnologic.

- Factori de natura avantajelor comparative ● Teren: suprafaţa agricolă: 1.803 mii ha din care arabilă: 1.253

mii ha; ape: Dunăre, Olt, Jiu, Gilort, Motru; subsol: cărbune, petrol, gaze, sare, marmură, ape termale, ape minerale. Regiune relativ abundentă în teren (Dolj, Olt), în special agricol.

● Forţa de muncă: populaţie: 2.250 mii, din care 270 mii în învăţământ; cu studii medii universitare: 50 mii studenţi, circa 15 mii masteranzi, circa 1.000 doctoranzi (Dolj, Gorj, Mehedinţi).

● Capital: - fizic capacităţi active: energie electrică, hidro şi termo, aluminiu, autoturisme, chimicale plastice şi sodice, nave, materiale construcţii, industrie uşoară, industrie agroalimentară; - fizic capacităţi inactive: locomotive, vagoane, transformatoare, maşini agricole, avioane, aparataj, îngrăşăminte chimice, conserve; - capital financiar: economisire regională scăzută, investiţii străie concentrate pe autoturisme şi aluminiu. Deficit relativ de capital (fizic inclusiv infrastructura, financiar, mai ales investiţii străine).

- Factori de natura avantajelor competitive ● Existenţi: poziţie nodală de transporturi (căi ferate, aeriană),

muncă combinată, zile de lucru urban şi sfârşit de săptămână rural; ● Emergenţi: zona IT (programare), C/D electrotehnică şi

agroindustrială.


69 / 174

● Slabi: spirit antreprenorial şi cultura antreprenorială, inovaţia, management profesionalizat, satisfacţia consumatorului, spirit comunitar şi asociativ.

Teoria economică Heckscker-Ohlin, confirmată în mare măsură în practică, indică faptul că ţările şi în cadrul lor zonele ar trebui să se concentreze pe activităţile şi produsele intensive în factorul sau factorii relativ abundenţi. De exemplu, dacă o ţară dispune de mai mult teren decât populaţia (cazul Australiei sau al Canadei), ar trebui să producă mai degrabă produse agricole care sunt intensive în teren (în cost terenul este important). Dacă o altă ţară este relativ abundentă în populaţie (forţă de muncă), comparativ cu terenul (cazul Japoniei) ar trebui să se specializeze în produse manufacturate, care sunt intensive în forţa de muncă (în cost forţa de muncă este importantă).

Pornind de la aceste premise de fapt şi de raţionament logic, viziunea pe termen lung conduce la concluzia că regiunea Sud-Vest Oltenia dispune în primul rând de un avantaj comparativ care poate deveni şi competitiv prin ecologizare în domeniul agriculturii, în sensul larg al noţiunii: culturi agricole, pomicultură, viticultură, zootehnie, silvicultură, incluzând activităţile de prelucrare, localizate în zona rurală, în concept de dezvoltare rurală, cu atât mai mult cu cât populaţia rurală deţine cea mai mare parte, în jur de 45% din populaţia ţării, neluând în considerare faptul că şi parte crescândă din populaţia urbană îşi desfăşoară activitatea parţial în mediul rural.

O astfel de prioritizare nu exclude opţiunea dezvoltării industriale, ci o întăreşte prin agroindustrie şi, în mod necesar, prin întreaga gamă de producţii industriale de tractoare, maşini agricole, autovehicule utilitare, produse chimice, materiale de construcţii şi multe altele legate de agricultura propriu-zisă.

Adăugate la pilonii industriali deja existenţi, sector energetic, metale neferoase, autoturisme, construcţii navale, industrie chimică,


70 / 174

industrie uşoară, astfel de activităţi industriale legate de agricultură ar prefigura regiunea ca o zonă agro-industrială puternică, bazată pe complementaritate de activităţi şi pe competitivitate de tipul unor zone asemănătoare din Canada sau Franţa.

3. Obiective, orientări şi priorităţi ale dezvoltării regiunii Sud-Vest Oltenia în perioada 2014-2020.

a. Obiective generale şi specifice Obiectivul general pe termen scurt (2011-2013), mediu (2014-

2020) şi lung (după 2020) ar trebui să îl reprezinte conturarea identităţii regionale, agroindustrială şi în perspectiva industrial-agrară, transformarea într-un complex economic integrat, funcţional, creşterea standardului de viaţă cel puţin la nivel mediu european.

Ca obiective specifice pot fi avute în vedere stagnarea declinului economic şi realizarea unei creşteri economice de 2-3% pe an în perioada 2011-2013 rămasă din actuala programare; trecerea la dezvoltarea bazată pe cunoaştere, durabilă, şi realizarea unei creşteri economice de minim 4-5% pe an în perioada 2014-2020, astfel încât să se elimine decalajele faţă de alte regiuni şi să se reducă cu cel puţin 50% decalajul faţă de media europeană; realizarea în perspectivă a unei dezvoltări inteligente, de 3-4% pe an, a unei economii regionale competitive în plan european şi internaţional, atingerea unui standard de viaţă peste media europeană.

b. Orientări sectoriale - Agroindustrie Agro-industrie într-un nou concept (agricultura organică orientată

spre şi de piaţă, eficientă, subvenţionată); o strategie duală (agricultura pe scara mare, specializată pe culturi mari cu mecanizare proprie; agricultură


71 / 174

mică, ecologizată, tradiţională bazată pe servicii agricole oferite de societăţi de mecanizare); seminţe proprii; reţea de colectare şi distribuţie; centre de prelucrare locale cu produse tradiţionale; zootehnie ecologică de dimensiuni mici şi medii; învăţământ mediu profesionalizat.

Scopuri generale: concurarea importului, export specializat, dezvoltare rurală.

- Industria Industria într-un nou concept: specializare regională, naţională şi

internaţională, complementaritate regională, sistem industrial regional integrat. Sectoare cheie: auto, maşini agricole, material rulant, nave mici şi mijlocii, avioane de antrenament şi agrement, metale neferoase, îngrăşăminte chimice, energie electrică (accent pe hidroenergie), industria uşoară bazată pe segment mediu şi serie medie în special pentru export, producţia artizanală; cercetare – dezvoltare, mărci proprii; colaborare industrie – educaţie şi învăţământ superior, cercetare academică, dezvoltare aplicativă.

- Servicii Comerţ orientat spre produse locale, turism specializat (balnear,

montan); invăţământ superior specializat (agricol, mecanic, chimic, medical, economic), centru universitar regional cu specializări judeţene (universitatea se afla între primele 5 din ţară cu preocupări esenţiale de cercetare); cultura cu accent pe valorificarea tradiţiilor, sport integrat în şcoli şi învăţământ superior.


72 / 174

CAPITOLUL VIII Profilul economic al judeţelor.

Poli de creştere

1. Judeţul Dolj

a. Repere geografice şi istorice. Judeţul Dolj este principalul judeţ între cele 5 ale Regiunii IV Sud-

Vest Oltenia, având capitala la Craiova, considerat tradiţional ca oraşul amiral şi capitala Olteniei.

În ansamblul teritoriului României, judeţul Dolj are o poziţie Sud-Estică-Vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu, de la care îşi trage numele.

Doljul este învecinat la Vest cu judeţul Mehedinţi, la Nord cu judeţele Gorj şi Vâlcea, la Est cu judeţul Olt şi la Sud cu fluviul Dunărea, pe o lungime de 150 km ce constituie parte din graniţa naturală a României cu Bulgaria. De remarcat poziţia centrală a judeţului Dolj între celelalte 4 judeţe ale regiunii şi deschiderea spre exteriorul regiunii şi ţării prin fluviul Dunărea.

Judeţul Dolj are o suprafaţă de 7414 km2, reprezentând 3,1% din suprafaţa ţării şi 25% din suprafaţa Regiunii Sud-Vest Oltenia. Relieful cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal şi se prezintă ca trepte plate care se înalţă sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile râului Amaradia, de la 30 la 350 m deasupra mării.


73 / 174

Stema judetului Dolj

În Sudul judeţului se află cea mai mare suprafaţă nisipoasă din ţară şi un mare număr de lacuri formate, în principal, din revărsările Dunării. În ansamblu, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, un judeţ dunărean.

Ca şi întreaga Oltenie, Doljul are un climat temperat, cu influenţe mediteraneene. În ansamblu, clima este mai caldă decât în partea nordică şi centrală a ţării, cu o medie anuală de 10-11,50 C.

Reţeaua hidrografică cuprinde la frontiera cu Bulgaria fluviul Dunărea, pe o distanţă de 150 km, între localităţile Cetate şi Dăbuleni, râul Jiu între localităţile Filiaşi şi Zăval care străbate judeţul pe o distanţă de 154 km, precum şi de lacuri şi iazuri (Bistreţ, Fântâna Boului, Maglavit, Golenţi, Ciuperceni).

În trecut, teritoriul judeţului era acoperit de păduri de stejar, care alternau cu frasin. În prezent o mare parte din sudul judeţului este ocupat de lacuri. În unele zone (Ciuperceni, Apele Vii, Verbiţa, Murgaşi) se întind păduri de salcâm sau stejar.

Teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtonă neântreruptă încă din paleolitic. Craiova, capitala judeţului, a purtat denumirea antică de Pelendava, iar în secolele VII-VIII de Pousiona. După o perioadă


74 / 174

medievală de înflorire, în timpul situării Marii Bănii a Olteniei la Craiova, au urmat două secole de tulburări (XVIII – începutul secolului XX), teritoriul Olteniei fiind apărat de români împotriva otomanilor, austriecilor sau ruşilor. Evenimentele din sec. XIX-XX, Unirea Principatelor şi Marea Unire, au creat condiţii favorabile dezvoltării judeţului.

Judeţul Dolj cuprinde 3 municipii, 4 oraşe, 104 comune şi 364 sate. Municipiile sunt: Craiova, capitala judeţului (300 mii locuitori), Băileşti (22 mii locuitori) şi Calafat (22 mii locuitori). Oraşe sunt Filiaşi (20 mii locuitori), Dăbuleni (13,7 mii locuitori), Segarcea (8,5 mii locuitori) şi Bechet (3,8 mii locuitori).

b. Potenţial şi profil economic În ansamblul Regiunii Oltenia, judeţul Dolj ocupă o poziţie centrală,

fiind considerat forţa motrice a dezvoltării regionale, socio-economice. Conform ultimelor statistici oficiale publicate, judeţul Dolj are o

suprafaţă de 709 mil hectare (24,3% din suprafaţa Regiunii), o populaţie de 705 mii persoane (31,3%), realizează un PIB de 10,7 miliarde lei (31,1%), o cifră de afaceri în unităţi active de 22 mld.lei (37,2%), un export de 426 mil euro (16,7%) şi un import de 540 mil euro (32,9%). În ansamblul Regiunii, judeţul Dolj se impune ca o zonă industrial-agrară, cu un potenţial ridicat de dezvoltare atât în industrie, cât şi în agricultură şi sfera serviciilor.

Potenţialul economic şi locul judeţului Dolj în Regiunea Sud-Vest Oltenia

Indicator

An

U.M.

Mărime

% în TOTAL Oltenia

Suprafaţa - Agricolă

2009 Mii ha 709 585

24,3 27,8

Populaţie - Urban - Rural

2009 Mii

pers.

705 380 325

31,3 35,3 27,6


75 / 174

Populaţia ocupată - Agricultură - Industrie - Construcţii - Comerţ, reparaţii - Învăţământ

2008 Mii

pers.

277 107 185 64 94 41

31,8 32,7 27,0 27,7 39,4 34,2

PIB - PIB/locuitor

2007 Mlrd.

lei 10,7

14989 31,1 99,3

Cifra de afaceri unităţi active din industrie, construcţii, comerţ şi alte activităţi - în întrep.cu 0-50 sal. - în întrep.cu 20-250 sal. - în întrep.cu peste 250 sal.

2008

Mld. Lei

21,7

8,2 6,5 6,9

37,2

33,0 34,9 32,9

Comerţ exterior - Export - Import - Sold

2008 Mil. euro

426 540 -71

16,7 32,9 69,9

Sursa: Anuarul Statistic, 2009

- Agricultura Pe lângă unele rezerve de petrol şi gaze (Stoina, Pieleşti,

Coţofeni), Dunăre şi Jiu, cea mai importantă resursă naturală a judeţului Dolj este terenul agricol, în suprafaţă de 585 mii ha, din care 488 mii ha arabilă. Din totalul populaţiei active din judeţ, de 867 mii (2009), 327 mii îşi desfăşoară activitatea în agricultură. Cu toate acestea, agricultura contribuie cu circa 20% la PIB judeţean.

Suprafeţe cultivate şi producţii realizate în judeţul Dolj (2008)

Suprafaţa (mii ha) Producţie (mii to) Total % din

Oltenia Total % din

Oltenia Agricolă Arabilă Cultivată Grâu

585 488 408 176

33 39 40 46

- - -

520

- - -

45


76 / 174

Porumb Floarea soarelui Legume

119 36 16

31 45 35

413 54 217

38 47 39

Sursa: Anuarul Statistic, 2009

Rezultă că judeţul Dolj deţine ponderi semnificative în producţia

regională de grîu, porumb, floarea soarelui şi legume. Fără îndoială, aceste ponderi ar putea fi mai mari dacă ar fi cultivată întreaga suprafaţă arabilă şi dacă randamentele la hectar nu ar fi atât de scăzute.

În producţia zootehnică a Regiunii ponderea judeţului Dolj este mai puţin semnificativă. Doljul se află pe primul loc în zona de ovine-caprine, pe locul doi la porcine şi păsări.

Agricultura judeţului Dolj, ca de altfel, a întregii regiuni şi a ţării, se caracterizează prin dispersia mare a proprietăţii atât ca nivel, cât şi ca locaţie de deţinere, ceea ce nu permite aplicarea unor metode şi tehnologii moderne. La aceasta trebuie adăugată îmbătrânirea populaţiei agrare.

Este, totuşi, de remarcat apariţia unor ferme mari, cum este Comcereal.

Tendinţa spre concentrarea terenurilor se va acentua odată cu liberalizarea la scară europeană (după 2013) a pieţei româneşti a terenurilor. Este de prevăzut consolidarea unei pieţe agricole duale: producţie pe scară mare a culturilor mari (grâu, porumb, floarea soarelui) şi producţie pe scară mică, specializate şi ecologizate, de legume şi struguri.

- Industria Industria judeţului Dolj se caracterizează prin declinul marilor

întreprinderi Electroputere (locomotive, transformatoare, aparataj electric), MAT (maşini agricole, tractoare), Avioane (avioane militare de armament),


77 / 174

PUG (utilaj greu), Combinatul Chimic (îngrăşăminte) şi Confecţii (îmbrăcăminte) din oraşul Craiova, IOB (osii şi boghiuri) şi Celule (celule electrice) din Balş, ITM (transformatoare) şi Mecanica (armament) din Filiaşi, Vagoane (vagoane) din Caracal, Confecţia (îmbrăcăminte), Biosintesa (produse alimentare) şi Fabrica de zahăr (zahăr) Calafat, Fabrica de Zahăr (zahăr) şi Fabrica de Ulei (ulei de floarea soarelui) din Podari, fiind preluate de investitori străini sau authtoni, lipsiţi de putere financiară şi sau managementul necesar pentru restructurare, adaptare şi revigorare, multe unităţi fiind în conservare sau lichidare.

În aceste condiţii, în perioada 1999 – 2009 numărul locurilor de muncă a scăzut dramatic, cu aproape 50.000, cea mai mare scădere înregistrându-se în anul de criză 2009. Din a doua parte a anului 2010 cifra de afaceri a activităţii industriale din judeţ manifestă semnale de redresare, de asemenea are loc o stagnare a creşterii numărului de şomeri.

Principalele unităţi industriale active din judeţul Dolj în anul 2010

Loc Forma de proprietate Fabricaţie Provocări Termocentrala Işalniţa Stat Energie electrică Emisii CO2 Termocentrala Craiova Stat Energie electrică Emisii CO2

FORD Craiova Craiova Privat Autoturisme, motoare Retehnologizare

Orinzotală Logistică Desfacere

POPECI Craiova privat Piese grele utilaje Piaţă desfacere SOFTRONIC Craiova Privat Locomotive electrice Piaţă desfacere ELPRECO Craiova Privat Prefabricate construcţii Piaţă desfacere TU-DOR Craiova Privat Produse din carne Produse organice Concurenţă import

PANGRUP Craiova Privat Produse patiserie Preţ făină concentrată piaţa neagră ROQUETTE Calafat Privat Glucoză-amidon Piaţă desfacere

OLPO Podari Privat Ulei floarea soarelui Aprovizionare materie primă

Sursa: informaţii autorităţi locale, Camera de Comerţ şi Industrie Oltenia, CDIMM Dolj


78 / 174

Industria judeţului Dolj se confruntă cu probleme generale legate

de competitivitate: tehnologii învechite şi productivitate scăzută, cheltuieli scăzute de C/D, penetrare scăzută a TIC şi E-serviciilor, ineficienţă energetică. Toate acestea reprezintă, în acelaşi timp, oportunităţi, care pot fi transformate în avantaje competitive.

c. Educaţie, specific cultural, turism Judeţul Dolj are 249 de unităţi de învăţământ, cu o populaţie

şcolară de 147.556 şi un număr de 28.968 personal didactic. Din acestea, 157 sunt unităţi primare şi gimnaziale (cu 193.753

elevi şi 15.765 personal didactic) şi 46 sunt licee (cu 25.359 elevi, 7049 personal didactic).

În capitala judeţului funcţionează două universităţi de stat şi una privată: Universitatea din Craiova, cu 17 facultăţi şi Universitatea de Medicină din Craiova, cu 2 facultăţi, precum şi o sucursală a Universităţii private Spiru Haret din Bucureşti, cu 2 facultăţi, numărul total de studenţi fiind de circa 50.000, iar al cadrelor didactice de 1000.

Învăţământul de toate gradele este deficitar în ceea ce priveşte baza tehnico-materială (laboratoare, dotare cu tehnica ITC), gradul de profesionalizare şi concordanţa cu cerinţele pieţei, iar cel universitar şi în ceea ce priveşte activitatea de cercetare.

În prezent, în judeţul Dolj funcţionează 7 centre de cercetare-dezvoltare-inovare.

I. Specific cultural Craiova este cunoscută în Regiune şi în ţară, într-o anumită

măsură şi în străinătate, ca un autentic centru de cultură. În judeţul Dolj sunt 19 muzee, între care Muzeul Olteniei (istoric, etnografic, ştiinţele naturii) şi Muzeul de Artă, cu piese de artă româneşti şi universale, între


79 / 174

care un Salon Brâncuşi, unde pot fi văzute celebrul „Sărut”, prima sculptură a artei moderne.

Filarmonica de stat Oltenia, înfiinţată în 1850 şi Teatrul de operă şi operetă, înfiinţat în 1961, oferă un bogat repertoriu destinat să satisfacă exigenţele iubitorilor de muzică. Teatrul de copii, înfiinţat în anul 1949 şi-a câştigat o faimă naţională şi internaţională.

Teatrul Naţional din Craiova, înfiinţat în 1850, a prezentat în decursul anilor spectacole de excepţie. Începând cu anul 1992 a efectuat turnee în multe ţări ale lumii, obţinând prestigioase premii la festivalurile dramatice. Teatrul a devenit promotorul Festivalului Internaţional de teatru William Shakespeare.

II. Turism Judeţul Dolj nu poate fi considerat, comparativ cu alte judeţe din

Regiune sau din ţară, ca fiind un judeţ turistic. Datorită poziţiei geografice nu dispune de atracţii naturale, cu excepţia unor rezervaţii şi parcuri naturale, cum este Parcul Romanescu.

La acestea, se poate adăuga spaţiul oferit de Dunăre şi cele 3 porturi ale judeţului: Cetate, Bechet şi mai ales Calafat.

Capacitatea de cazare turistică a judeţului cuprinde 10 hoteluri, 3 vile turistice şi 4 pensiuni, care au beneficiat în anul 2008 de 138 mii înnoptări, reprezentând în special călătorii în interes de afaceri în oraşul Craiova.

În afara atracţiilor menţionate, judeţul poate fi interesant din punct de vedere turistic prin manifestările culturale care au loc (Festivalul naţional folcloric „Maria Tănase”, Festivalul internaţional Shakespeare), arhitectura unor construcţii vechi emblematice (Prefectură, Primărie, Universitate) şi a unor case boiereşti restaurate, colecţie unicat în lume de opere ale sculptorului Brâncuşi de la Muzeul de Artă, cel mai mare parc natural amenajat din Europa, Parcul Romanescu, ca şi prin unele


80 / 174

manifestări tradiţionale, cum sunt Târgul naţional al meşteşugarilor artizanali sau Dragobetele.

Perspective favorabile pentru turismul judeţean sunt deschise de modernizarea Aeroportului Internaţional Craiova şi de darea în folosinţă a podului Calafat-Vidin, care va avea un impact substanţial asupra zonei respective şi a judeţului.

d. Poli de creştere în judeţul Dolj - Craiova Capitala judeţului, Craiova, reprezintă centrul istoric, economic,

cultural şi administrativ al judeţului şi al Regiunii şi este unul din importantele centre urbane ale ţării. Prin Hotărârea guvernamentală a fost declarat pol de creştere regional cu importanţă naţională.

Din punct de vedere al potenţialului viitor de dezvoltare, Craiova se bazează pe doi piloni principali: energie electrică, FORD şi Universitatea. FORD, pe lângă impactul în Craiova şi judeţ, prin producţie proprie şi subfurnizori instalaţi pe propria-i platformă, va avea un mare impact în Regiune, în special în Slatina şi Balş, ca furnizori de componente. Universitatea din Craiova şi Universitatea de Medicină, pot să se constituie într-un puternic centru universitar şi de cercetare, cu impact nu numai regional, ci şi cu specializări cu impact naţional, cum ar fi zona agricolă, zona auto, zona medicală şi zona IT.

- Calafat Un oraş în puternic declin industrial, Calafat poate deveni un pol

urban de dezvoltare, datorită Podului Calafat-Vidin, ca punte naţională şi europeană de legătură între Occident şi Orient. Calafat poate deveni un pilon de creştere judeţeană prin logistică şi turism.


81 / 174

Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale, la sfârşitul anului - mii persoane

CAEN Rev.1

DOLJ 2003 2004 2005 2008 2007

Total economie 270,6 263,8 266,6 268,5 276,3 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 128,8 116,7 117,5 110,8 109,0 Industrie, din care: 48,0 49,8 48,4 49,3 50,3 Industrie extractivă 1,8 2,0 1,8 2,0 1,7 Industrie prelucrătoare 40.9 42,7 41,4 42,2 43,5 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 5,2 5,1 5,2 5,1 5,1 Construcţii 10,2 10,4 11,1 12,6 14,5 Comerţ 28,7 29,7 31,4 33,9 38,2 Hoteluri şi restaurante 2,8 3,4 3,2 3,2 3,4 Transport, depozitare şi comunicaţii 10,1 9,3 10,0 11,5 11,8 Intermedieri financiare 1,7 1,7 1,8 1,8 2,2 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 8,8 7,3 7,8 8,9 9,4 Adm in ist raţie publică şi apărare 4,3 4,7 5,2 5,5 6,4 Învăţământ 13,8 13,6 13,6 13,9 13,9 Sănătate şi asistenţă socială 11,6 12,2 11,4 12,2 12,2 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 3,8 5,0 5,2 4,9 5,0

CAEN Rev.2 Dolj 2008 2009

Total economie 276,6 264,1 Agricultură, silvicultură şi pescuit 107,1 107,3 Industria 49,8 42,1 Industria extractivă 1,7 1,1 Industria prelucrătoare 41,1 34,2 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi term ică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 3,5 3,2 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 3,5 3,6 Construcţii 18,2 16,2 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 37,4 35,0 Transport şi depozitare 10,3 10,8 Hoteluri şi restaurante 3,9 2,1 Informaţii şi corn unicat ii 2,1 2,0 Intermedieri financiare şi asigurări 2,4 2,3 Tranzacţii imobiliare 0,9 1,2


82 / 174

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2,9 2,6 Activităţi de servicii adm inistrative şi activităţi de servicii suport 4,4 4,5 Administraţia publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 6,9 7,0 Învăţământ 14,0 13,8 Sănătate şi asistenţă socială 13,0 13,3 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0,9 1,6 Alte activităţi de servicii 2,4 2,3

Sursa: Direcţia Regională de Statistică, 2010

Cifra de afaceri a unităţilor locale active pe activităţi ale economiei naţionale - mii lei RON

Activităţi (CAEN Rsv. 2)

Judeţul 2008 DOLJ Total

21685073

Industrie extractivă 287417 Industrie prelucrătoare 4527546 Producţie şi furnizarea de energie electrică şi termcă, apă caldă şi aer condiţionat 3263333 Dstribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 271709 Construcţii 1432784 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor 9529075 Hoteluri şi restaurante 184835 Transport şi depozitare 710110 Tranzacţii imobiliare 112941 Alte activităţi 1365323

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Dolj

Suprafaţa cultivată cu principalele culturi - hectare - Judeţul 2005 2006 2007 2008 2009

DOLJ Suprafaţa cultivată - total 447679 400890 400122 408154 389247 Cereale pentru boabe 378101 329310 316316 312971 304152 Grâu şi secară 246358 234500 186504 178901 168519 Orz şi orzoaică 13320 12465 7804 9422 11558


83 / 174

Porumb 114757 79575 117898 119640 118300 Plante uleioase 32181 34529 46612 51637 46397 Floarea soarelui 28792 29334 31291 36144 31054 Sfeclă de zahăr 302 898 - - - Cartofi 3094 2980 2652 3825 3564 Legume 14319 14247 14897 15740 15114


Producţia agricolă vegetală, la principalele culture - tone

Judeţul 2005 2006 2007 2008 2009 DOLJ Cereale boabe Grâu şi secară Orz şi orzoaică Porumb boabe

1352326 778509 38322

528111

906936 581574 26387

294610

197060 125059 4900

971753 526357 23967

915919 434261 36309

Floarea soarelui 48912 45711 64771 412609 130780 Sfecla de zahăr 6030 11078 13451 53695 51908 Cartofi 31397 29253 28570 47218 44653 Struguri 12882 38095 46180 57585 85009 Fructe 51048 29022 20315 16983 14734

Sursa: Cercetări statistice curente, Direcţia Regională de Statistică

Efectivele de animale Judeţul 2005 2006 2007 2008 2009

DOLJ Bovine-total din care: vaci, bivoliţe şi juninci

51773 36082

51392 34701

55704 39254

55145 38157

50602 36064

Porcine din care: scroafe de prăsilă

205430 8683

209845 4862

220223 6941

219072 9809

207889 9491

Ovine din care: oi şi mioare

224850 171893

218899 178582

223835 207080

244363 221592

244092 221287

Caprine 54675 55943 65913 65354 66233

Sursa: Cercetări statistice curente, Direcţia Regională de Statistică


84 / 174

Producţia totală de fructe (2009) – tone

Judeţul

Total

din care: proprietate majoritară

privată DOLJ Fructe-total Prune Mere Pere Piersici Cireşe şi vişine Caise şi zarzăre Nuci Căpşuni Alte fructe

14734 8195 2430 345 273

1130 852 602 220 656

11871 6764 1308 279 262 1044 789 518 220 656


Producţia agricolă animală (2009)

Judeţul

Total

din care: proprietate majoritară privată

DOLJ Carne-total (tone greutate vie) Carne de bovine (tone greutate vie) Carne de porcine (tone greutate vie) Carne de ovine şi caprine (tone greutate vie) Carne de pasară (tone greutate vie)

29850 3914

15854 2644 7438

29609 3859

15668 2644 7433

Lapte -total (mii hectolitri) Lapte de vacă si bivoliţa (mii hectolitri)

1340,0 1123

1326,8 1109

Lâna-total (tone) 854 854 Ouă-total (milioane bucăţi) 242 242 Miere (tone) 611 611



85 / 174

2. Judeţul Gorj

a. Repere geografice şi istorice Judeţul Gorj, prin potenţialul economic şi specificul cultural, este

unul din cele mai importante judeţe al Regiunii Sud-Vest Oltenia, având capitala la Târgu Jiu.

Este situat în Sud-Estul României şi Nord-Vestul Regiunii Oltenia, pe cursul mijlociu al Jiului, de la care judeţul şi capitala îşi trag numele.

Se învecinează la Nord-Est cu Judeţul Caraş-Severin, la Sud-Est cu judeţul Vâlcea, la Sud-Vest cu Hunedoara şi judeţele Olt, Dolj şi Mehedinţi.

Are o suprafaţă de 5602 km2, reprezentând 2,35% din suprafaţa ţării şi 16% din suprafaţa Regiunii. Relieful este variat, dispus în trei trepte distincte: în Nord şi Nord-Vest sunt Munţii Parâng, Vâlcan şi Godeanu, cu altitudini ce depăşesc frecvent 2.000 m (altitudinea maximă 2.519 m vârful Parângul Mare), în partea centrală este zona subcarpatică constituită din mai multe aliniamente de dealuri (Săcelu, Mogoş, Stoineşti, Bran) şi depresiuni (Polovraci, Novaci, Târgu-Jiu – Câmpu Mare) şi în Sud se află o porţiune a Piemontului Getic.

Clima este temperat – continentală, cu temperaturi medii anuale de 100C în depresiuni şi zona dealurilor înalte şi de 00 pe munte.

Reţeau hidrografică aparţine unui singur bazin colector, râul Jiu, care străbate judeţul şi adună apele mai multor afluenţi: Sadu, Tismana, Jilţu, Motru, Gilort, Amaradia.


86 / 174

Stema judetului Gorj

Extremităţile Nord-Est şi Nord-vest sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului şi Cernei. În judeţ există şi câteva lacuri naturale şi antropice: Colcescu, Slăvoiu, Mija, Icom, Cerna, Motru.

Cea mai mare parte a judeţului se încadrează în zona de pădure, etajată pe trei specii: subzona pădurilor de Qurcineae, subzona fagului şi subzona pădurilor de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1.800 m întâlnim zona pădurilor alpine.

Judeţul a oferit condiţii favorabile de locuit şi evoluţie comunităţilor omeneşti din cele mai vechi timpuri. Primele urme ale vieţii umane au fost identificate în Peştera Muierilor şi alte peşteri şi aparţin epocii paleolitice.

După părăsirea Daciei de către puterea administrativă romană, obştile săteşti de la poala Parângului au dăinuit. Una din primele formaţiuni politice româneşti (sfârşitul secolului XIII) „Terra Litua”, condusă de voievodul Litovoi, se întindea pe ambele maluri ale Jiului, inclusiv zona actualului Gorj, cuprinzând şi Ţara Haţegului.

Un rol important în istoria judeţului l-au avut renumite familii boiereşti, care l-a sprijinit pe Mihai Viteazul înfăptuitorul Unirii din 1600.


87 / 174

Mişcarea populară condusă de gorjanul Tudor Vladimirescu a reprezentat începutul trecerii ţării de la feudalism spre o nouă etapă a evoluţiei sale.

Judeţul Gorj cuprinde 2 municipii: Târgu Jiu (capitala) şi Motru, 8 oraşe – Bumbeşti – Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Tismana, Turceni, Ţicleni şi 61 de comune.

b. Potenţial şi profil economic În ansamblul Regiunii Sud-Vest Oltenia, judeţul Gorj ocupă un loc

specific, industria extractivă şi energetică jucând un rol central. Judeţul are o suprafaţă de 5.602 km2 (16,0% din suprafaţa

Regiunii) o populaţie de 378 mii locuitori (16,7%), realizează un PIB de 7614 miliarde lei (22,2%), o cifră de afaceri în unităţi active de 9,1 miliarde lei (15,6%), un export de 60 milioane euro (1,5%) şi un import de 60 milioane euro (3,7%). În ansamblul Regiunii, judeţul Gorj se detaşează ca o zonă energetică, în mare măsură monoindustrială.

Potenţialul economic şi locul judeţului Gorj în Regiunea Sud-Vest Oltenia

Indicator

An

U.M.

Mărime

% în TOTAL Oltenia


2009 Km2 Mii ha

5602 24

16 13,3


2009 Mii pers. 378 178 199

16,7 16,6 16,9

Populaţia angajată - Agricultură - Industrie - Construcţii - Comerţ, reparaţii - Învăţământ

2008 Mii pers. 139 39 39 14 13 7

16,0 11,9 21,1 21,8 13,9 17,5

PIB - PIB/locuitor

2007 Mlrd. lei Lei

7614 19950

22,2 132,2


88 / 174


2008

Mil. Lei

9117

3364 1698 4032

15,6

14,5 12,2 19,0


2008 Mil. euro 37 60 -19

1,5 3,7

18,5

Sursa: Anuare Statistice (2008, 2009)

Resurse Judeţul Gorj este relativ bogat în resurse naturale. Lignitul (cu

rezerve de peste 1 miliard tone pentru circa 40 ani) este exploatat în mine subterane sau de suprafaţă în Rovinari, Jiu, Motru. Petrolul (cu rezerve pentru 40-50 de ani) este exploatat la Ţicleni, Bustuchin şi Colibaşi. Gazul natural se găseşte în asociere cu petrolul (35% din rezervele de gaze naturale ale României).

În afara resurselor energetice, judeţul dispune de resurse de calcar (Suseni şi Dobriţa), marmură albă pură şi mărunţită pe râul Bratu (rezervele sunt estimate la 120 mil.m3) şi de argilă (Leleşti, Peştişani, Brodiceni, Rovinari) folosită în producţia de ciment, cărămidă, olărit şi teracotă.

Gorjul este remarcat şi prin existenţa izvoarelor de ape minerale cu proprietăţi terapeutice, de la Ţicleni, Săcele, Glogova şi Bălăneşti, neexploatate încă.

Industria În economia judeţului, industria extractivă ocupă un loc central,

principala componentă fiind extracţia cărbunelui energetic în bazinele Motru şi Rovinari. Principala problemă o constituie orientarea generală a


89 / 174

consumului de energie spre alte resurse energetice mai eficiente şi ecologice, în judeţ fiind îchise exploatări subterane.

Industria prelucrătoare este reprezentată prin industria energetică, industria utilajelor miniere, industria cauciucului şi maselor plastice, industria materialelor de construcţii, industria lemnului, industria confecţiilor şi industria agroalimentară.

În judeţul Gorj se află cele mai mari unităţi din ţară producătoare de lignit (Compania Naţională a Lignitului Oltenia) şi de energie electrică bazată pe cărbune (Rovinari şi Turceni).

Principalele unităţi economice active din judeţul Gorj în anul 2010

Loc

Forma de proprietate Fabricaţie Provocări

Compania Naţională a Ligntului Oltenia

Târgu-Jiu Stat Lignit Tranziţia spre noi resurse

energetice

Sucursala PETROM Târgu-Jiu Privat Petrol şi gaze Lipsa unităţi prelucrare

locale IE ROVINARI Rovinari Stat Energie electrică CO2, tranziţie energetică IE TURCENI Turceni Stat Energie electrică CO2, tranziţie energetică

ARTEGO Târgu-Jiu Privat Benzi cauciuc, articole

auto etc. Dependenţa de minerit

MIRFO Târgu-Jiu Privat Prese, deformare,

injecţie Piaţă desfacere

MARCOFIL Târgu-Jiu Privat Ceramice, materiale de

construcţii Piaţă de desfacere

ROSTRAMO Târgu-Jiu Privat Produse din lemn Piaţă de desfacere ROBUR Târgu-Jiu Privat Materie primă lemnoasă Piaţă de desfacere CONFECTIA Târgu-Jiu Privat Îmbrăcăminte Piaţă de desfacere

Sursa: Informaţii autorităţi locale, Camera de Comerţ Gorj

- Agricultură Datorită resursei teren agricol, agricultura este mai puţin

importantă în economia judeţului Gorj comparativ cu alte judeţe. Judeţul


90 / 174

dipsune de 243 mii ha teren agricol, din care 99 mii ha arabil, 89 mii ha păşuni şi 42 mii ha fâneţe. Judeţul Gorj deţine numai 8% din suprafaţa arabilă a Regiunii, dar aproape 50% la fâneţe şi 25% la păşuni.

Producţiile agricole vegetale realizate în anul 2008 au fost modeste în context regional: grâu 38 mii to (1158), porumb 137 mii to (1087), cartofi 36 mii to (2038), floarea soarelui 0 tone (114), legume 64 mii to (560).

Suprafaţa cultivată şi principalele culturi (2008) Mii ha Mii to

Grâu 13,4 38,2 Porumb 55,6 113,7 Cartofi 3,5 36,3 Legume 6,0 64,3

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică, Gorj

Sectorul zootehnic judeţean nu este dezvoltat pe măsura resursei de fâneţe şi păşuni. Efectivele de animale erau: 70 mii bovine (305), 225 mii porcine (915), 116 mii ovine (718), 19 mii caprine (178), 2754 mii păsări (11364). Zootehnia rămâne un sector cu potenţial de dezvoltare în judeţ, în special organică şi produse finite tradiţionale (brânzeturi).

c. Educaţie, specific cultural, turism - Educaţie Judeţul dispune de 120 unităţi de învăţământ, populaţia şcolară

înseamnă aproximativ 80 mii, iar corpul profesoral peste 6000. În Târgu Jiu funcţionează Universitatea Constantin Brâncuşi cu 4

facultăţi. Poate deveni un punct tare al judeţului cu condiţia focalizării pe anumite specializări legate, în primul rând, de necesarul pieţei muncii judeţene şi regionale (energie, zootehnie, turism).


91 / 174

- Specific cultural Reţeaua şi activitatea unităţilor culturale din judeţul Gorj cuprinde

Teatrul dramatic Elvira Godeanu, un ansamblu artistic profesionist Doina Gorjului, biblioteci şi numeroase muzee şi case memoriale.

Dar cel mai important simbol al culturii gorjene este reprezentat de Ansamblul cultural Constantin Brâncuşi, creatorul şcolii moderne de sculptură. Ansamblul este compus din Coloana Infinitului, Masa tăcerii, Aleea scaunelor şi Poarta sărutului.

În judeţul Gorj se organizează o serie de sărbători şi manifestări folclorice, între care Festivalul de cântec popular „Maria Lătăreţu” – Târgu Jiu, festivalul folcloric „Urcatul oilor la munte” – Novaci, festivalul de folclor gorjenesc – Tismana, Festivalul folcloric „Coborâtul oilor de la munte” – Baia de Fier, Ziua Soarelui, dedicată începutului revoluţiei de la 1821 – Padeş, Drăgaica – Crasna, Cântecul Munţilor – Lainici, Cântecul Văilor – Drăgăneşti, Izvoare fermecate – Târgu Jiu, alaiul sărbătorilor de iarnă – municipiul Târgu Jiu.

- Turismul Judeţul beneficiază, datorită aşezării geografice în apropierea

masivelor muntoase Parâng, Godeanu şi Cernei, de monumente şi rezervaţii ale naturii, cele mai renumite fiind Valea Cernei, Cheile Corcovei, Cheile Sohodorului, Cheile Olteţului, numeroase peşteri (Cioaca, Gura Ploiului, Cloşani, Muierii).

Baza materială a turismului judeţului Gorj cuprinde 40 unităţi, care au beneficiat în 2008 de 120 mii înnoptări.

În judeţul Gorj funcţionează mai multe staţiuni: Băile Săcelu (apa terapeutică); Complexul Lainici (Mânăstirea Lainici); Complexul Tismana (Mânăstirea Tismana); Valea Mare (lac acumulare).

Cea mai importantă atracţie turistică este Staţiunea montană Rânca, devenită în ultimii ani o perlă a munţilor Parâng, situată la poalele


92 / 174

vârfului Păpuşa, dotată cu 3 piste de schi şi beneficiind de cel mai lung sezon de iarnă (6 luni), de o atmosferă 100% pură şi de peisaje şi trasee turistice unice. Această staţiune poate deveni printr-un program promoţional şi de management profesionist un veritabil centru de dezvoltare urbană al judeţului Gorj.

Se lucrează în continuare la infrastructura drumului naţional Novaci-Rânca-Sebeş care traversează masivul Parâng prin Rânca, Obârşia Lotrului şi Oasa. Acesta poartă numele de Transalpina şi este cel mai înalt drum din ţară. La început fiind o potecă de munte (Poteca Dracului), drumul a fost reamenajat şi consolidat în timpul primului rîzboi mondial în scopuri strategice. Drumul a fost inaugurat în anul 1939 sub denumirea de „Drumul Regal” deoarece reamenajarea sa a fost realizată din iniţiativa regelui Carol al II-lea.

d. Poli şi centre de dezvoltare în judeţul Gorj - Pol de dezvoltare oraşul Târgu Jiu Dezvoltarea oraşului, reşedinţă a judeţului, ar trebui să se axeze

pe activităţi de inginerie energetică, materiale de construcţie, prelucrarea lemnului şi industria confecţiilor, învăţământ mediu profesional şi superior specializat.

- Centre de dezvoltare urbană Staţiunea Rânca poate deveni destinaţie turistică de interes

naţional şi european dacă va fi conectată la infrastructuri de transport adecvate (aeroport Craiova, helioport Rânca). De asemenea, prin includerea ei în circuitul turistic judeţean sau invers, staţiunea poate câştiga utilizare şi în sezonul de vară.


93 / 174

Oraşul Novaci poate deveni un centru de dezvoltare axat pe creşterea oilor şi producţie de brânză (brânza de Novaci este în fapt un brand naţional).

Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale

(la sfârşitul anului) - mii persoane - din care:

Anii

Tota

l eco

nom

ie

Agric

ultu

ră, s

ilvic

ultu

ră ş

i pe

scui

t

Indu

strie

Indu

stria

ext

ract

ivă

Indu

stria

pr

eluc

răto

are

Prod

ucţia

şi

furn

izar

ea d

e en

ergi

e El

ectr

ică

şi te

rmic

ă,

gaze

, apă

cal

dă

Dist

ribuţ

ia a

pei;

salu

brita

te, g

estio

nare

a de

şeur

ilor,

activ

ităţi

de

deco

ntam

i-nar

e

Gorj 2008 139,4 38,8 38,7 15,6 16,5 4,4 2,2

Anii

Cons

trucţi

i

Com

erţ c

u rid

icata

şi

amăn

untu

l; re

para

rea

auto

vehic

ulelor

şi

mot

ocicl

etelo

r

Tran

spor

t şi

depo

zitar

e

Hote

luri ş

i res

taur

ante

Infor

maţ

ii şi

Com

unica

ţii

Inter

med

ieri fi

nanc

iare

şi

asigu

rări

Tran

zacţi

i imob

iliare

Gorj 2008 13,8 13,1 5,3 2,1 0,6 1,1 0,4

Anii

Activ

ităţi p

rofe

si-on

ale

ştiinţ

ifice

şi te

hnice

Activ

ităţi d

e Se

rvici

i adm

inistr

ative

şi

activ

ităţi

de se

rvicii

su

port

Adm

inistr

aţie

publi

că ş

i ap

ărar

e; a

sigur

ări s

ocial

e din

siste

mul

publi

c

Învăţ

ămân

t

Sănă

tate

şi as

isten

ţă s

ocial

ă

Activ

ităţi d

e sp

ectac

ole,

cultu

rale

şi re

crea

tive

Alte

acti

vităţi

de

serv

icii

Gorj 2008 1,6 5,2 4,0 7,1 6,4 0,4 0,8

Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ

şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale - milioane lei RON


94 / 174

Judeţul Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1)

2005 2006 2007

GORJ Total 6356 7330 7853 Industrie extractivă 989 797 940 Industrie prelucrătoare 1078 1304 1481 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1893 2174 1948 Construcţii 339 448 549 Comerţ cu ridicate şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

1609 2068 2297

Hoteluri şi restaurante 66 88 102 Transport, depozitare şi comunicaţii 265 285 328 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

89 127 143

Învăţământ 2 2 2 Sănătate şi asistenţă socială 11 13 20 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 15 24 41

milioane lei (RON) Judeţul

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 2) 2008

Gorj Total 8947 Industrie extractivă 1016 Industrie prelucrătoare 1401 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 2265 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 212 Construcţii 665 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 2563 Transport şi depozitare 330 Hoteluri şi restaurante 125 Informaţii şi comunicaţii 7S Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate ta principal întreprinderilor 199 Învăţământ 3


95 / 174

Suprafaţa cultivată, cu principalele cultue - hectare

din care:

Anii

Supra faţa

cultivată - total

Cereale pentru boabe

Grâu Secară Orz şi

Orzoaică Porumb boabe

Cartofi Plante ule-

ioase

din care: floarea soarelui

Legu- me

Gorj 1990 103336 78823 22276 856 5189 48588 3659 1405 706 3070 1995 102863 85028 20979 493 3081 57829 3042 592 592 4675 2000 102017 82426 11154 1 584 67643 3824 745 650 5448 2001 101762 81916 13591 - 1097 63955 3873 297 295 5854 2002 102037 80392 14946 1 1564 60804 3900 515 515 5784 2003 101650 80740 13176 - 1380 62505 3926 475 475 5826 2004 93182 86916 22232 42 1238 61191 1287 140 140 8762 2005 92580 78667 19285 121 1450 54636 3650 142 142 5038 2006 93315 77888 16835 30 1121 56820 3625 10 - 5805 2007 84543 75501 16418 27 806 53227 842 - - 5717 2008 85215 72934 13414 38 653 55610 3539 - - 6017

Sursa: Începând cu anul 2004, cercetări statistice selective aliniate la acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole. Pentru anii anteriori, cercetări statistice bazate pe surse administrative.

Tabel 53. Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi - tone

din care: Anii Cereale

boabe Grâu Secară Orz şi orzoaică

Porumb boabe

Cartofi Floarea soarelui

Legume Struguri Fructe

Gorj 1990 165929 54656 1329 17703 90332 28347 895 29690 11342 30616 1995 386008 72241 1031 9599 299073 43025 471 87175 21640 13169 2000 111164 26437 1 1378 79946 27840 288 76206 18322 32860 2001 266468 44310 - 3979 212590 52001 273 99806 19606 37442 2002 179147 15128 - 1293 161350 32202 235 143138 17501 6223 2003 217380 26169 - 1630 185403 41095 432 130460 26731 34508 2004 344164 78096 123 4492 257364 18191 157 93418 16684 46528 2005 258404 55797 389 4142 192824 49185 142 57148 19439 20868 2006 246569 39045 60 2851 200515 48768 - 73221 16531 32289 2007 97708 25917 22 1079 65619 13643 - 48304 15226 31541 2008 158955 38156 125 2195 113694 36294 - 64267 16113 28931


96 / 174

Sursa: Pentru anul 2004, cercetări statistice selective aliniate la acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole. Pentru anii anteriori, cercetări statistice bazate pe surse administrative.

Producţia totală de fructe - tone 2005 2006

Judeţul Gorj Total

din care: proprietate majoritar privată

Total din care: proprietate majoritar privată

Fructe-total Prune Mere Pere Cireşe şi vişine Caise şi zarzăre Piersici Nectarine Nuci Alte fructe (gutui etc.) Căpşuni

20868 10996 3181 1234 1323 244 41 -

1204 2171 474

20356 10908 2939 1190 1196 244 41 -

1200 2164 474

32289 19854 5814 1184 1457 723 138

8 1731 893 487

32017 19732 5737 1179 1445 723 138

8 1729 839 487

- tone

2007 2008 Judeţul Gorj

Total din care: proprietate

majoritar privată Total

din care: proprietate Majoritar privată

Fructe -total Prune Mere Pere Cireşe şi vişine Caise şi zarzăre Piersici Nuci Castane Alte fructe (gutui etc.) Căpşuni

31541 17987 5657 1244 1131 682 181

1035 1

3309 334

31511 17973 5647 1244 1131 662 181

1034 1

3304 334

28931 15519 4968 1127 1617 700 147

1216 -

2981 656

28920 15510 4968 1127 1617 700 147

1214 -

2981 656


97 / 174

3. Judeţul Mehedinţi

a. Repere geografice şi istorice Judeţul Mehedinţi are o poziţie specială în ţară şi Regiune, fiind

situat în partea de Sud-Vest, pe malul stâng al Dunării la intrarea ei în ţară prin Carpaţii - Cazane. Capitala judeţului este Drobeta Turnu-Severin, care este şi principalul port românesc la Dunăre.

Se învecinează cu judeţul Caraş-Severin la Vest, judeţul Gorj la Nord, judeţul Dolj la Sud-Est, Serbia şi Bulgaria la Sud.

Datorită poziţiei sale de frontieră, judeţul Mehedinţi poate fi considerat poartă de intrare din Europa de Sud-Vest, fiind străbătut de şoseaua europeană E 70. Prin Dunăre, Canalul Rin-Main-Dunăre şi Canalul Dunăre – Marea Neagră are legătură pe apă cu ţările europene dunărene şi Marea Nordului şi cu ţările Mării Negre.

Podul de la Sistemul hidroenergetic Porţile de Fier face legătura terestră între Drobeta Turnu-Severin şi Belgrad (300 km), Istambul (700 km), Atena (950 km) şi Roma (2.000 km).

Judeţul are o suprafaţă de 4.933 km2, reprezentând 2,1% din suprafaţa ţării şi 17% din suprafaţa Regiunii Sud-Vest Oltenia. Relieful este divers - munţi, podişuri, câmpie - dispus ca amfiteatru în trepte din Nord spre Sud. Cea mai înaltă treaptă este alcătuită din munţii Mehedinţi şi Cernei, cea mijlocie cuprinde podişul Mehedinţi, dealurile Motrului şi câmpia înaltă a Bălăciţei, cea mai joasă treaptă Câmpia Blahniţei este alcătuită în mare parte din terasele Dunării.


98 / 174

Stema judeţului Mehedinţi

Clima este temperat continentală cu influenţe mediteraneene în

zona Cazanele şi capitalei. Reţeaua hidrografică cuprinde Dunărea, care este hotar natural al

judeţului pe o distanţă de 192 km. Pe teritoriul judeţului se varsă în Dunăre râurile Cerna, Bahna, Topolniţa, Blahniţa şi Drâncea. În Nord-Estul judeţului se întinde bazinul râului Motru, cu afluenţii Coşuştea şi Huşniţa.

Mărturii ale vieţii în Mehedinţi datează din Paleolitic. Judeţul a fost primul contact al Daciei cu civilizaţia romană, adusă la Dunăre de Traian şi legiunile sale. Descoperirile arheologice certifică, de asemenea, faptul că teritoriul Mehedinţiului a fost locuit de o populaţie daco-romană şi după retragerea aureliană, care ulterior a dat viaţă poporului român şi limbii române.

Din punct de vedere al organizării administrative, în componenţa judeţului intră 2 municipii (Drobeta Turnu-Severin – capitală şi Orşova), 3 oraşe (Baia de Aramă, Strehaia şi Vânju Mare), 61 comune şi 344 sate.


99 / 174

b. Potenţial şi profil economic Din punct de vedere economic, judeţul Mehedinţi are o triplă

caracteristică: energetic, naval şi turistic. Energetic datorită celor două hidrocentrale Porţile de Fier I şi II, de talie europeană şi internaţională; Naval datorită transportului pe Dunăre şi şantierelor navale; Turistic datorită atracţiilor deosebite turistice şi punctului nodal şi de tranzit dunărean şi terestru. Trăsătura agricolă a judeţului este mai puţin marcantă.

Cu o suprafaţă de 4.933 km2 (16,9% din Regiune) şi o populaţie de 293 mii loc. (13%), judeţul realizează numai 10,9% din PIB regional, şi un PIB pe locuitor de 83,2% din media regională. Realizările se datorează în cea mai mare măsură sectorului energetic, respectiv Porţile de Fier I şi II. Este redusă şi participarea judeţului a exportul regiunii /7,35), cea mai mică comparativ cu ceilalţi indicatori sintetici.

Potenţialul economic şi locul judeţului Mehedinţi în Regiunea Sud-Vest

Oltenia - indicatori sintetici

Indicator An U.M. Mărime % în Oltenia Suprafaţa - Agricolă

2009 Km2

mii ha 4933 294

16,9 16,3


2009 Mii pers. 293 142 151

13,0 13,2 12,8


2008

Mii pers.

112 48 22 8 9 5

12,9 14,6 11,9 12,3 9,6

12,2 PIB - PIB/locuitor

2007 Mlrd. lei

Lei 3756

12571 10,9 83,2

Cifra de afaceri unităţi active din industrie, construcţii, comerţ şi alte activităţi - în întrep.cu 0-50 sal.

2008

Mlrd.

lei

5,5

9,4


100 / 174

- în întrep.cu 20-250 sal. - în întrep.cu peste 250 sal.

2,7 1,1 1,7

11,7 7,9 7,7


2008

Mil. euro

185 124 71

7,3 7,6 6,9

Sursa: Anuarul Statistic (2009) şi Regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre, 2010.

Industria Aşa cum s-a menţionat, este reprezentată de producţia de

hidroenergie, la un preţ de cost competitiv.

Principalele unităţi industriale active din judeţul Mehedinţi

Unitate Loc Statut

proprietate Fabricaţie Provocări

Combinat chimic Drobeta Tr. Severin

stat Apă grea Poluare,

Piaţă Hidroelectrica Drobeta Tr.

Severin Stat Administrare hidroenergie

Apă

Porţile de Fier I 16 km Dr. Tr. Severin

Stat Energie electrică Tehnologizare

Porţile de Fier II 40 km Dr. Tr. Severin

Stat Energie electrică Tehnologizare

Şantiere Navale Orşova Privat Construcţii navale

Specializare Piaţă

Şantiere navale Drobeta Tr.Severin

Privat Construcţii navale Specializare,

Piaţă Fabrica vagoane Drobeta

Tr.Severin Privat Vagoane Piaţă

Sursa: Informaţii de la organele locale şi Camera de Comerţ Mehedinţi.

Agricultura Suprafaţa agricolă este de 294 mii hectare, iar populaţia ocupată

în acest domeniu de 48 mii persoane, respectiv peste 45% din totalul populaţiei ocupate din judeţ.


101 / 174

După modul de folosinţă, suprafaţa agricolă se distribuie astfel: arabilă 64%, livezi 3%, vii 2%, păşuni 28%, fâneţe 3%.

Suprafeţe cultivate şi producţii realizate în judeţul Mehedinţi - 2008

Producţie (mii to ) Suprafeţe (mii ha)

Total % din Oltenia Total Grâu Porumb Cartofi Floarea soarelui Legume

139 45 61 5 7 6

- 147 206 52 8 49

- 12,7 19,0 25,5 1,5 8,8


De remarcat ponderile relativ importante deţinute de judeţ în producţie regională de porumb şi mai ales de cartofi (26%). Aceasta poate demonstra potenţialul de specializare a judeţului pe aceste culturi şi în mod deosebit pe cartofi, la care celelalte judeţe sunt deficitare.

Sectorul zootehnic este compus din 43 mii bovine (14% din Regiune), 86 mii porcine (9%), 110 mii ovine (15%), 36 mii caprine (20%) şi 1485 mii păsări (13%). Este de remarcat ponderea mai mare la caprine.

Rezultă că punctele mai tari ale judeţului în agricultură se află în zona producţiei de porumb şi cartofi şi a creşterii caprinelor. Oricum, rămâne un sector al economiei judeţului de interes, având în vedere şi numai faptul că din suprafaţa arabilă de 189 mii hectare este cultivată o suprafaţă de numai 139 mii hectare.

c. Educaţie, specific cultural, turism - Educaţie – învăţământ Sistemul de învăţământ cuprinde 116 unităţi, cu o populaţie

şcolară de 50.020 şi un corp profesoral de 3.519. Este judeţul cu cel mai


102 / 174

mare procent (aproape 10%) de abandon şcolar la învăţământul profesional şi de ucenici din Regiune. Ca şi în celelalte judeţe, gradul de profesionalizare a învăţământului este scăzut.

În capitala judeţului Drobeta Turnu-Severin funcţionează o filială a Universităţii din Craiova cu specializări în finanţe-bănci, contabilitate şi management.

- Specific cultural O instituţie de cultură care păstrează şi valorifică tradiţiile istorice

este Muzeul Regiunii Porţile de Fier, înfiinţat în 1880, cu un bogat şi divers patrimoniu. Palatul Culturii „Toader Cotescu” găzduieşte o casă de cultură, bibliotecă şi cinematograf.

Între instituţiile de cultură trebuie menţionate şi Biblioteca Ioan C.Bibescu, fost guvernator al Băncii Naţionale a României, dotată cu un mare număr de volume şi care a generat apariţia a peste 250 de biblioteci comunale.

- Turism Capacitatea de primire turistică a judeţului cuprinde 19 unităţi, din

care 12 hoteluri, 1 vilă şi 6 pensiuni, totalizând 1.223 locuri. Potenţialul turistic al judeţului este grandiosul peisaj format de

Dunăre şi de afluenţii săi, diversitatea reliefului din zona muntoasă, existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite, precum şi numeroase monumente istorice, de arhitectură şi de artă.

Municipiul Drobeta Turnu-Severin este un polarizator al turismului judeţean, având ca obiective turistice principale Ruinele podului lui Traian (construit la începutul anilor 100 în timpul războaielor romano-dacice conduse de împăratul Traian şi respectiv regele Decebal), Castrul Drobeta realizat în aceeaşi perioadă şi Ruinele bisericii medievale.


103 / 174

Alte zone turistice sunt: Zona Porţile de Fier I cu Defileul Dunării, Cazanele Mari şi Mici; Municipiul Orşova cu Mânăstirea Sfânta Ana, Ostrovul Simion, unde a fost mutată cetatea de pe insula Ada Kaleh; zona de Nord a judeţului, cu podul natural şi peştera de la Ponoare; Staţiunea baleno-climaterică Bala, cu ape termale ca în Staţiunea Herculane. Un loc distinct turistic este deţinut de rezervaţiile naturale: rezervaţii botanice, peşteri (Topolniţa – 25 km, Epuran – 3 km dispuşi pe 2 etaje).

d. Poli de creştere Drobeta Turnu-Severin Se conturează ca singur pol de dezvoltare regională, concentrând

industria, turismul, transporturile, mai ales de tranzit. Oraşul poate căpăta o importanţă mai mare după aderarea Serbiei

la U.E., putând deveni centru transfrontalier.


(la sfârşitul anului) - mii persoane CAEN Rev1

Judeţul Mehedinţi 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total economie 135,4 126,3 129,3 115,6 115,6 110,1 112,0 111,7 113,2 111,8 Agricultură, vânătoare şi silvicultură

62,4 72,0 70,6 60,7 58,1 53,3 53,9 50,7 49,5 48,5

Pescuit şi piscicultură Industrie, din care:

27,6 20,7 22,6 22,0 21,8 21,9 21,4 20,9 20,5 20,6

Industrie extractivă 3,3 1,7 1,6 1,6 1,5 1,4 1,5 1,2 1,1 1,2 Industrie prelucrătoare 20,4 15,2 17,1 17,0 16,8 17,1 16,5 16,3 16,2 16,3 Energie electrică şi termică, gaze şi apă

3,9 3,8 3,9 3,4 3,5 3,4 3,4 3,4 3,2 3,1

Construcţii 8,3 4,7 5,2 4,5 5,1 5,1 5,6 6,5 7,1 8,1 Comerţ 6,2 6,7 9,3 6,8 8,4 7,6 8,6 9,4 10,0 9,2 Hoteluri şi restaurante 8,6 1.1 0,7 0,7 0,9 0,5 0,9 0,9 1,0 1,1 Transport, depozitare şi comunicaţii

6,5 4,2 4,2 4,1 4,0 3,5 4,0 4,7 5,2 4,9

Intermedieri financiare 1,0 0,7 0,6 0,7 0,6 0,8 0,8 0,7 0,8 0,8


104 / 174

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 2,0 2,8 3,2 3,2 4,0 4,3 3,7 4,8 5,1 4,9

Administraţie publică şi apărare 2,7 2,8 2,8 2,8 2,9 2,5 2,6 2.8 3,1 3,4

Învăţământ 5,1 4,8 4,9 4,5 4,6 4,8 4,7 4,6 4,5 4,6 Sănătate şi asistenţă socială 3,8 4,0 4,2 4,2 4,0 4,1 4,2 4,4 4,4 4,7 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 1,2 1,8 1,0 1,4 1,2 1,7 1,6 1,3 2,0 1,0

CAEN Rev 2

Judeţul Mehedinţi 2008 2009 Total economie 111,8 107,1 Agricultură, silvicultură şi pescuit 48,4 49,0 Industrie, din care: 21,5 17,2 Industrie extractivă 1,2 0,8 Industrie prelucrătoare 16,1 12,4 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi terrrică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

2,7 2,4

Distribuţia apei; Salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1,5 1,6 Construcţii 8,3 7,6 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor 9,4 10,0 Hoteluri şi restaurante 1,1 0,9 Transport şi depozitare 4,8 4,5 Informaţii şi comunicată 0,4 0,3 Intermedieri financiare şi asigurări 0,8 0,8 Tranzacţii imobiliare 0,3 0,4 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1,2 1,0 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 2,2 1,7 Administraţie publică şi apărare; Asigurări sociale din sistemul public 3,3 3,5 Învăţământ 4,6 4,5 Sănătate şi asistenţă socială 4,6 4,7 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0,4 0,6 Alte activităţi de servicii 0,5 0,4


105 / 174

Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi

alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2008


Cifra de afaceri (milioane lei (RON) preţuri

curente) Mehedinţi Total1 5512 Industrie extractivă 140 Industrie prelucrătoare 1704 Biergie electrică şi termică, gaze şi apă 492 Construcţii 648 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice 1751

Hoteluri şi restaurante 60 Transport, depozitare şi comunicaţii 528 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal Întreprinderilor

124

Învăţământ2) 2 Sănătate şi asistenţă socială2) 15 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 48

1) Nu include cifra unităţilor financiar-bancare. 2) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale.

Suprafaţa cultivată, cu principalele culture (ha)

Judeţul Mehedinţi 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Suprafaţa cultivată

total 183348 163434 177016 179459 176016 185978 173019 157036 125746 139319 149536

Cereale pentru boabe, din

care: 147996 126502 145894 140334 135304 162812 149355 130626 104380 113233 121277

Grâu şi secară

63800 47971 63211 56755 52614 76430 73858 62037 49408 45429 51147

Orz şi orzoaica 6270 2636 4430 4425 2672 2768 6308 3969 7177 2906 3957

Porumb boabe

74646 73133 75674 76233 76898 79213 65866 61217 43139 61134 62385


106 / 174

Cartofi 3491 3704 3824 3812 4053 3072 4167 5002 2023 5185 5389 Sfeclă de

zahăr 392 1 - - - - - - 254 - -

Plante uleioase, din

care: 11696 8631 7155 7569 7249 5599 4739 5696 6794 8260 9364

Floarea soarelui

10944 8631 7105 7569 6809 5300 4664 5586 6299 6468 6921

Legume 4824 6093 5751 6340 6326 4749 6174 6086 5519 5995 6501 1) Nu este cuprinsă suprafaţa grădinilor familiale, serelor şi solariilor, culturilor intercalate şi successive. 2) Inclusiv suprafaţa grădinilor familiale, serelor şi solariilor, culturilor intercalate şi successive. Sursa: Din anul 2004, cercetări statistice selective, aliniate la acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole. Pentru anii anteriori cercetări statistice bazate pe surse administrative.

Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi (t) Din care:

Judeţul Mehedinţi

Anii Cereale boabe

Grâu şi secară

din care: Orz şi

orzoaică

Porumb boabe

Cartofi

Sfeclă

de zahăr

Floarea soarelui

Struguri

Fructe

1995 473748 193943 19537 255122 43398 3420 12781 21237 19107 2000 152157 90226 4857 55259 12490 4 3904 25987 16794 2001 541561 211998 18208 306426 45514 - 8378 21465 17774 2002 185256 141770 7775 33863 26188 - 2416 16854 11290 2003 377311 127602 4264 239742 46720 - 9248 38620 58847 2004 638239 277031 10514 334242 46853 - 9040 24538 41168 2005 523079 229058 19221 266113 44238 - 6102 12794 17109 2006 404222 168256 7317 223411 53292 - 10397 17271 29291 2007 52854 29935 5089 13715 15720 2626 1141 19050 14141 2008 372217 148726 8901 205942 51467 - 7900 12758 17545 2009 366058 137246 10677 211329 81461 - 10233 21569 39364

Sursa: Din anul 2004, cercetări statistice selective, aliniate la acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole. Pentru anii anteriori cercetări statistice bazate pe surse administrative.


107 / 174


Judeţul Mehedinţi Total

din care: proprie-tate

majoritar privată

Total


majoritar privată

Total


majoritar privată

Total


majoritar privată

Total


majoritar privată

Total

din care: proprietat

e majoritar privată privată

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Carne -total (tone greutate vie)

21729

21630

18797

18697

19533

19475

17827

17763

21214

21149

20708

20620

Carne de bovine (tone greutate vie)

6955 6948 3415 3411 5085 5080 4279 4275 6340 6337 5581 5575

Carne de porcine (tone greutate vie)

9175 9096

8613

6518

9723

9670

9285

9225

8980

8940

9796

9730

Carne de ovine şi

caprine (tone greutate vie)

2251

2251

3101

3101

1931

1931

1725

1725

2194

2194

1924

1924

Carne de pasăre (tone greutate vie)

3274

3261

3662

3661

2780

2779

2518

2517

3700

3678

3406

3390

Lapte - total (mii hl) 840 840 875 873 776 775 909 909 825 825 848 848

Lapte de vacă şi bivoliţa (mll hl)

746 745 762

761

654

654

758

758

702

702

715

715

Lână-totai (tone) 214 214 232 232 235 235 306 306 322 322 248 248

Ouă-total (milioane bucăţi)

100 100 111 111 99 99 124 124 142 142 162 162

Miere (tonă) 581 581 526 526 414 414 316 316 314 314 322 322

Efectivele de animale (la sfârşitul anului) - capete

Bovine Porcine Ovine Judeţul Mehedinţi

Anii

Total din care: vaci,

bivoliţe şi juninci

Total din care: scroafe de prăsilă Total

din care: oi şi mioare

Caprine

1995 53663 29336 87407 7625 173656 129739 34310 2000 43852 27313 65517 4213 137120 103536 27375 2001 42284 26311 58640 4809 117077 94600 28083 2002 41930 25618 65076 4791 112984 89252 30127 2003 41974 25824 75930 4160 117176 96216 31995 2004 41234 26808 105083 3928 100987 90689 29609 2005 41310 24876 104905 4438 103644 90199 29350 2006 41599 26579 107387 4418 100532 88394 28366 2007 41687 25956 98358 3342 107759 94689 32686 2008 43016 26077 86596 3394 110234 96909 35732 2009 42812 25585 87141 3320 116058 100282 37155


108 / 174

Sursa: Din anul 2004, cercetări statistice selective, aliniate la acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole. Pentru anii anteriori cercetări statistice bazate pe surse administrative

Jude

ţul M

ehed

inţi

Tota

l

din

care

: pro

prie

tate

maj

orita

r pr

ivat

ă

Tota

l

din

care

: pro

prie

tate

maj

orita

r pr

ivat

ă

Tota

l

din

care

: pro

prie

tate

maj

orita

r pr

ivat

ă

Tota

l

din

care

: pro

prie

tate

maj

orita

r pr

ivat

ă

Tota

l

din

care

: pro

prie

tate

maj

orita

r pr

ivat

ă

Tota

l

din

care

: pro

prie

tate

maj

orita

r pr

ivat

ă

2003 2004 2005 2006 2007 2008 Carne - totaJ (tone greutate

vie) 21729 21630 18797 18597 19533 19475 17827 17763 21214 21149 2070S 20620

Came de bovine (tone greutate vie) 6955 6948 3415 3411 5085 5080 4279 4275 6340 6337 5581 5575

Carne de porcine (tone greutate vie) 9175 9096 8613 8518 9723 9670 9285 9225 8980 8940 9796 9730

Came da ovine şi caprina (tone greutate vie) 2251 2251 3101 3101 1931 1931 1725 1725 2194 2194 1924 1924

Cane de pasăre (tone greutate vie) 3274 3261 3662 3661 2780 2779 2518 2517 3700 3678 3406 3390

Lapte-total (mii hl) 840 840 875 873 776 775 909 909 825 825 848 848 Lapte de vacă Şi bivoliţă (mii hl) 746 745 762 761 654 654 758 758 702 702 715 715

Lână-total (tone) 214 214 232 232 235 235 306 306 322 322 248 248 Ouă-total (milioane bucăţi) 100 100 111 111 99 99 124 124 142 142 162 162

Miere (tone) 581 581 526 526 414 414 316 316 314 314 322 322


109 / 174

Judeţul Olt

a. Repere geografice şi istorice Judeţul Olt, cu capitala la Slatina, este unul din principalele cinci

judeţe care alcătuiesc Regiunea IV Sud-Vest Oltenia. Este situat în partea de Sud a ţării, fiind străbătut de râul Olt din Nord spre Sud pe cursul său inferior, până la vărsarea în Dunăre.

Judeţul Olt se învecinează la Nord cu Vâlcea, la Est cu Argeş şi Teleorman, la Sud cu Dunărea, care este pe lungime de 45 km graniţă cu Bulgaria, la Vest Dolj.

Suprafaţa judeţului Olt este de 5498 km2, reprezentând 2,3% din

teritoriul ţării şi 18,8% din teritoriul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Ca relief, este centrat pe partea interioară a Oltului şi este format din câmpii şi dealuri joase. În partea de nord până la Slatina se află zona de dealuri (1/3 din suprafaţă). La Sud de Slatina până la Dunăre se desfăşoară în pantă o parte a Câmpiei Române, ceea ce conferă o expoziţie sudică însorită. Valea Dunării, orientată Est-Vest domină malul românesc şi prezintă terase întinse. Valea Oltului este axă a teritoriului, pe o distanţă de 143 km, fiind mărginit pe ambele maluri de terase înalte.

Râul Olt are ca afluenţi principali râul Olteţ pe partea dreaptă şi câteva râuri mai mici pe partea stângă: Teslui şi Dârjov. Partea de sud a judeţului este udată de Dunăre, care colectează întreaga reţea hidrografică regională.


110 / 174

Stema judetului Olt

Ca în întreaga Oltenie, clima în judeţul Olt este temperat continentală, mai umedă în partea de Nord şi mai aridă în partea de sud. Punctul cel mai friguros este Caracal în Est şi cel mai călduros Corabia în Sud. Pe teritoriul judeţului Olt au fost identificate vestigii neolitice, cea mai importantă moştenire a locuirii teritoriului fiind ceramica decorată din cultura Vădastra. După cucerirea romană au fost constituite centre şi aşezăminte urbane şi rurale. Locuitorii judeţului, datorită poziţiei strategice, au contribuit activ la marile evenimente din ţară: revolta lui Tudor Vladimirescu din 1821, Unirea din 1859, războiul de independenţă 1877-1878, primul război mondial şi Marea Unire din 1918, al doilea război mondial.

Judeţul Olt are 2 municipii: Slatina - capitală şi Caracal; 6 oraşe: Balş, Corabia, Piatra Olt, Drăgăneşti Olt, Scorniceşti şi peste 100 comune.

b. Potenţial şi profil economic În cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia, judeţul Olt ocupă o poziţie

specială: deşi prin terenul agricol, suprafaţă arabilă, este bine dotat şi prin faptul că aproape 50% din populaţie lucrează în mediul rural poate fi considerat un judeţ agricol, prin cifra de afaceri realizată în industrie şi mai


111 / 174

ales prin exportul industrial poate fi considerat un judeţ industrializat. Aceasta se explică prin productivitate scăzută în agricultură, pe de o parte, şi prin localizarea în judeţ a singurului din ţară, unul din cele mai importante din Europa, Combinatul de aluminiu, care contribuie cu 50% la exportul regiunii şi cu 75% la soldul ei excedentar.

În ansamblul Regiunii, judeţul Olt poate juca un rol, în continuare, de lider nu numai în producţia de aluminiu, dar şi de prefabricate din acesta şi de diferite piese în special pentru industria auto, ci şi un mare producător de produse agricole de bază (cereale) şi de legume.

Potenţialul economic şi locul judeţului Olt

în Regiunea Sud-Vest Oltenia - indicatori sintetici Indicator An U.M. Mărime % în Oltenia


2009 Km2 mii ha

5498 434

18,8 18,0


2009 Mii pers. 412 189 223

20,1 17,6 19,0


2008

Mii pers.

169 76 36 10 13 8

19,5 23,2 19,5 15,4 13,8 19,5

PIB - PIB/locuitor

2007 Mlrd. lei Lei

5,6 11710


2008

Mlrd. Lei

11

4 3 4

19,0

17,4 21,4 19,0


2008

Mil. euro

1292 563 772

50,8 34,3 75,0


112 / 174

- Agricultură Suprafaţa agricolă a judeţului este de 434 mii ha şi este distribuită

în arabilă 388 mii ha, livezi 6 mii ha, vii 8 mii ha, păşuni 31 mii ha şi fâneţe 0,5 mii ha. Din acestea, în 2008 a fost cultivată o suprafaţă de 1032 mii ha, din care cu grâu 379 ha, porumb 382 ha, floarea soarelui 80 ha, legume 44 ha.

Suprafaţa cultivată şi recolte realizate în judeţul Olt în 2008

Suprafeţe - mii ha -

Recolte - mii to -

Grâu 137 426 Porumb 101 213 Cartofi 2 30 Floarea soarelui 38 52 Legume 11 163

Sursa: Anuarul Statistic Teritorial 2009

De remarcat ponderile însemnate pe care le deţine judeţul Olt în

producţia regională de grâu – aproape 40%, orz – aproape 50%, porumb circa 20%, floarea soarelui aproape 50% şi legume – aproape 30%.

Sectorul zootehnic este mai puţin dezvoltat. Şeptelul era compus în 2008 din 55 mii capete bovine, 201 mii capete porcine, 136 mii capete ovine, 35 mii capete caprine şi 3000 mii păsări. La toate aceste animale ponderea judeţului în şeptelul regional este sub 15-20%.

- Industria Industria este un principal sector de activitate al judeţului Olt,

antrenând 20% din populaţia judeţului şi contribuie cu 65% la volumul activităţilor productive.


113 / 174

Principalele unităţi industriale active din judeţul Olt

Unitate Loc. prop. Fabricaţie Provocări Sucursala Hidrocentrale Slatina, Stat

Hidroenergie de la 8 hidrocentrale pe Olt

Piaţă desfacere în ipoteza autoaprovizionării ALRO

ALRO Slatina, Privat Aluminiu şi semifabricate

Preţ energie electrică Import bauxită

ALTUR Slatina, Privat Piese auto, sisteme încălzire Sufburnizor FORD ALRPOM Slatina, Privat Prelucrări semifabricate aluminiu Subfurnizor FORD ELECTROCARBON Slatina, Privat Electrozi de sudură Piaţă desfacere ELCARO Slatina, Privat Cabluri electrice Piaţa desfacere PIRELLI Slatina, Privat Anvelope Piaţa desfacere ROMVAG Caracal Privat Vagoane Piaţa desfacere TERMEX Balş , Privat Articole uz casnic Piaţa desfacere MINATEX Slatina, privat Confecţii Piaţa desfacere LEADER INTERNAITONAL Slatina, privat Conserve fructe şi legume Concurenţa importuri

Sursa: Informaţii de la organele locale şi Camera de Comerţ Olt. Industria judeţului Olt va continua să depindă în cea mai mare

măsură de industria aluminiului şi activităţi conexe. Este posibil ca ALRO să-şi asigure pe termen lung energia electrică din capacităţi proprii, nemaidepinzând de furnizori terţi cu poziţie oligopolică pe piaţă. De asemenea, este dezirabilă asigurarea sursei de materie primă (bauxită) pe termen lung şi sigur, ceea ce se poate realiza numai printr-un aranjament solid de concesionare-exploatare. Aceste condiţii fiind îndeplinite este asigurată producţia pe termen lung la ALRO.

O bună perspectivă deţine fabricaţia pe scară mare la FORD Craiova pentru o gamă largă de piese şi accesorii, aluminiul înlocuind tot mai mult alte metale din automobil.

La aceste perspective, pot fi adăugate posibilităţile locale pentru producţia de conserve de legume şi fructe, având bază abundentă de materie primă locală. Orientată spre producţii organice, oferta ar putea


114 / 174

câştiga şi pe piaţa europeană. Cu o resursă de muncă abundentă din mediul rural, poate avea perspective şi industria uşoară.

c. Educaţie, specific cultural, turism - Educaţie – învăţământ Judeţul dispune de 189 unităţi şcolare, populaţia şcolară de

75.988, iar personalul didactic de 5.662. Rata abandonului şcolar este foarte ridicată, în special la învăţământul profesional şi de maiştri.

Ca şi în alte judeţe ale Regiunii se constată o deprofesionalizare a învăţământului mediu, ceea ce va conduce la apariţia penuriei de meseriaşi calificaţi, în special în domeniile tehnice.

Judeţul nu dispune de un sistem propriu de învăţământ superior, pregătirea universitară fiind realizată la Universitatea din Craiova sau la alte universităţi. În multe cazuri, învăţământul universitar este la distanţă (I.D.), nefiind de natură să asigure o pregătire universitară corespunzătoare.

Activitatea de C/D este deficitară, realizându-se în principal la ALRO.

- Specific cultural Cultura judeţului Olt se bazează pe cultura populară tradiţională. În

acest cadru sunt de remarcat meşteşugurile populare: olăritul (Obroca, Romane, Corbeni), cojocăritul (Vădastra), cusutul (Priseaca, Curtişoara, Cezieni).

Un loc aparte în cultura judeţului Olt, dar şi a altor judeţe oltene, îl ocupă CĂLUŞUL, considerat cel mai vechi şi mai spectaculos dans popular românesc. CĂLUŞUL a fost înscris pe lista UNESCO a patrimoniului mondial, devenind astfel un BRAND local, regional şi naţional.


115 / 174

În judeţ sunt organizate o serie de festivaluri; CĂLUŞ, PÂINE, CERAMICĂ, DOINE ŞI BALADE, UMOR.

Trebuie menţionate şi existenţa Muzeului Judeţean Olt, cu o bogată secţie de etnografie.

- Turism Judeţul Olt nu este considerat una din destinaţiile de primă mărime

din ţară sau regiune. Pe fondul unui peisaj geografic de interes turistic relativ scăzut, se

disting totuşi câteva obiective de interes aparte: Valea Dunării, cu ostrove şi plaje, Valea Oltului cu o salbă de lacuri.

Oferă potenţial de dezvoltare turismul pentru vânătoare şi pescuit, mai ales în podişurile Reşca şi Seaca şi, respectiv, pe Dunăre, în special la Corabia.

Pot fi menţionate şi unele monumente istorice de factură religioasă: Mânăstirea Clocociov 1654 din Slatina, Schitul Strehareţ 1516 de lângă Slatina, Mânăstirea Călui 1588 comuna Călui, Mânăstirea Brâncoveni comuna Brâncoveni.

Perspectivele turismului în judeţul Olt se regăsesc în zona turismului de afaceri, turismului legat de festivaluri şi a turismului de vânătoare şi pescuit.

d. Poli de creştere în judeţul Olt - Slatina Este clasificat ca pol regional OPUS, cu potenţial de arie

funcţională urbană. În jurul producţiei de aluminiu, poate deveni un pol de dezvoltare

prin două segmente: semifinite şi finite din aluminiu pentru destinaţii diverse, în special construcţii şi irigaţii; piese şi subansamble pentru


116 / 174

industria auto. Acestea pot antrena şi alte producţii orizontale auto: anvelope, cabluri, tapiserie auto etc.

Altă direcţie de dezvoltare a oraşului este industria alimentară (conserve), de mare perspectivă, precum şi industria de confecţii, inclusiv artizanală.

- Corabia Poate deveni un centru de dezvoltare agro-industrial şi turistic

(pescuit). Este de luat în considerare şi perspectiva de centru cerealier, inclusiv bursă.

- Caracal – Balş Rămân dependente de perspectivele materialului rulant, care nu

sunt pe scurtă durată. Perspectiva pe scurtă durată este tot în sectorul agro-industrial.

Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale

DENUMIRE 2008 TOTAL 74595 Agricultura, silvicultura si pescuit 1473 Industrie 29681 Industria extractivă 1166 Industria prelucrătoare 26352 Prod.şi furniz.energie electrică şi termică, gaze, apă caldă, aer condiţionat 955 Distr. apă, salubr., gest.deşeuri, activ, de decontaminare 1208 Construcţii 8556 Comerţ cu ridicata şi amănuntul, repar, autovehicule şi motociclete 7379 Transport si depozitare 2869 Hoteluri şi restaurante 931 Informaţii şi comunicaţii 395 Intermedieri financiare şi de asigurări 954 Tranzacţii imobiliare 157 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 758 Activ.servicii admin., şi activit.de servicii suport 1733 Admin. publică şi apărare; asig.soc. din sistemul public 4535 Învăţământ 7320


117 / 174

Sănătate şi asistenţă socială 6674 Activ de spectacole, culturale şi recreative 957 Alte activităţi ale economiei naţionale 223

Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi

ale economiei naţionale (CAEN Rev 1)

Olt

Tota

l eco

no-m

ie

Agric

ul-tu

ră vâ

năto

are ş

i si

lvic

ultu

ră

Pesc

uit şi

pisc

icul-t

ura

Silvi

cul-t

ură

Indu

s-tri

e ex

tract

ivă

Indus

trie

prelu

crăt

oare

Ener

gie e

flect

rică

gaze

şi ap

ă

Cons

truc-

ţii

Com

erţ

Hote

luri

şi re

staur

-ant

e

Tran

s-po

rt de

poz-

itare

şi

com

uni-c

aţii

Inter

med

i-eri f

inan

-ciar

e

Tran

zacţ

iimob

iliare

şi alt

te

servi

cii Ad

mini

stra-

ţie p

ublic

ă şi

apăr

are

Învăţ

ămân

t

Sănă

tate

şi as

isten

ţă s

ocia

lă

Celel

ae ac

tvită

ţi al

e ec

ono-

miei

naţio

nale

2000 75226 5311 32430 2098 27789 2543 4690 6964 897 4778 920 1330 3450 7782 5540 1134 2005 68620 3040 1 28540 1835 24728 1977 5301 6399 672 3406 774 1882 3923 7386 6113 1183 2006 68509 2206 6 28342 1383 24941 2018 5467 6839 848 3546 850 1875 4026 7230 6176 1098 2007 73312 2200 7 29295 904 26559 1832 7771 6479 1138 3496 1027 2175 4441 7312 6499 1472

Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor locale

active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii Cifra de afaceri

Investiţii brute

Personal Olt

mii RON mii RON număr persoane

DENUMIRE 2008 2008 2008 TOTAL 10298 1482 995 Industria extractivă 27 12 11 Industria prelucrătoare 5718 738 384 Prod.şi fumiz. energie electrică şi termică, gaze, apă caldă, aer condiţionat

1 232 232

Distr. apă, salubr., gest. deşeuri, activ, de decontaminare 108 12 8 Construcţii 934 140 91 Comerţ cu ridicata şi amănuntul, repar. autovehicule şi motociclete 2912 206 167 Transport şi depozitare 265 82 54 Hoteluri şi restaurante 61 13 8 Informaţii şi comunicaţii 78 7 7 Tranzacţii imobiliare 143 29 23 Învăţământ 3 3 3


118 / 174

Sănătate şi asistenţă socială 21 5 5 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 27 3 2

Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor locale

active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii Cifra de afaceri

miliarde lei vechi mil. RON Miliarde

lei vechi

Investiţi brute mil. RON

Personal (număr persoane)

Judeţul OLT 2004 2005 2006 2004 2005 2006 2007 2004 2005 2006 2007

Total 47776 5329 7320 6861 1003 1322 1303 50471 50465 51718 54482

Industrie extractivă 43 5 8 3 1 5 3 64 57 99 69

Industrie prelucrătoare 27984 3307 4410 3689 287 736 665 28310 28530 27758 28188

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 2963 175 284 1355 537 343 190 1838 1758 2150 1094

Construcţii 3085 325 465 256 35 55 100 5175 4999 5491 7644

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale/casnice

10891 1233 1805 654 91 107 217 8723 9300 9965 10563

Hoteluri şi restaurante 228 28 36 29 4 6 10 658 649 719 754

Transport, depozitare şi comunicaţii 1898 163 204 770 29 56 86 3152 2568 2592 2844

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor

444 61 80 61 13 10 22 1728 1689 1986 2244

Învăţământ 9 1 1 3 1 2 47 59 67 91

Sănătate şi asistenţă socială 47 7 9 12 3 1 3 279 320 376 434

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 184 24 18 29 3 2 5 497 536 515 557


119 / 174

Suprafaţa cultivată în regim de exploatare, cu principalele culture - hectare

din care: din care:

Olt

Supr

afaţ

a cu

ltiva

tă -

tota

l

Cere

ale

pent

ru b

oabe

Grâu

Seca

ră

Orz

şi

orzo

aică

Poru

mb

boab

e

Carto

fi -

tota

l

Sfec

lă d

e za

hăr

Plan

te u

leio

ase

floar

ea s

oare

lui

Legu

me

2000 358025 273199 129980 10 15012 124175 1648 3 53260 49499 10256 2005 360539 296934 177081 65 17472 97123 1699 479 37957 35673 10594 2006 331377 268332 146869 - 10346 105980 1184 700 41860 38760 10826 2007 292908 235592 135983 - 8980 84744 260 - 42547 29855 9720 2008 331289 257028 136877 - 10347 101331 2289 - 54749 37556 12909

Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi - tone

din care:

Olt

Cereale pentru boabe Grâu

Secară Orz şi orzoaică

Porumb boabe

Cartofi -total

Sfeclă de

zahăr Floarea soarelui Legume Struguri

Fructe -total

2000 433314 323506 13 43720 63999 15645 „ 21241 142793 44798 28289 2005 840451 454061 141 38293 338700 13439 18150 53466 146302 18040 29709 2006 679332 306673 - 23369 339636 12844 21309 55225 194183 36495 35026 2007 170393 113160 - 6553 45020 2969 - 12194 126480 35713 27052 2008 690468 426101 - 31309 213352 29572 - 52030 163240 30028 37126

Producţia totală de fructe

- tone Jud Olt 2003 2004 2005 2006 2907 2808

Fructe din care: proprietate majoritară privată

36032 31548

42510 38607

29709 28569

35026 35026

27052 27016

37126 36107

Prune din care: proprietate majoritară privată

26818 24987

30028 26624

21625 20602

27671 27671

16056 16056

26536 26151

Mere din care: proprietate majoritară privată

5336 2963

11750 11493

1981 1970

3550 3550

3172 3172

3248 3233

Pere din care: proprietate majoritară privată

647 646

24 24

339 339

408 408

1168 1168

633 633

Piersici din care: proprietate majoritară privată

169 162

149 129

1443 1443

316 316

260 260

209 209


120 / 174

Cireşe şi vişine din care: proprietate majoritară privată

724 703

116 88

1071 1066

764 764

2074 2074

1992 1992

Numărul animalelor (la sfârşitul anului) - capete

OLT Bovine Porcine Ovine Total din care vaci,

bivoliţe, juninci Total din care:

scroafe de prăsilă Total din care: oi

şi mioare

Caprine

1995 67380 41754 242049 12352 227217 170924 40071 2000 53665 39308 112219 4805 149736 118611 29635 2001 55513 39502 100364 5495 140559 121569 27702 2002 59406 38808 134969 7908 136687 112259 31568 2003 60247 38739 124054 6546 130430 112413 30275 2004 62697 38494 207473 6868 125746 113738 25553 2005 62081 41444 205824 10239 126347 115581 25493 2006 60938 43441 217559 10114 130238 116660 29483 2007 60132 2179 205949 13528 139323 128605 32984 2008 55266 1527 201525 7640 136102 124496 34856


2003 2004 2005

Carne total

59916 23329 22957

56706 22706 22939

Lapte total

1222 1226 1589

1221 1204 1588

2003 2004 2005

2006 2007 2008

Carne de bovine

4969 5391 4648

4944 5387 4648

Lapte vacă

1436 1549 1510

1435 1549 1510

2006 2007 2008

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Carne de porcine

(tone greutate vie)

19442 9499 8764

14827 15581 16667

19340 9326 8753

14749 15575 16677

Lână - total

(tone)

325 377 330 230 322 268

323 377 330 230 322 268

2003 2004 2005 2006 2007 2008

2003 2004 2005 200S 2007 2008

Came de ovine şi

caprine (tone greutate vie)

2611 2766 2362 1882 2315 2115

2557 2765 2360 1882 2312 2115

Ouă-total (milioane bucăţi)

161 255 238 256 319 322

161 255 238 256 319 322

2003 2004 2005 2006 2007

2003 2004

30095 5800

30095 5800

301 313

301 313

2003 2004


121 / 174

2005 2006 2007 2008

Carne de pasăre (tone greutate vie)

5882 5597 7742 6877

5882 5597 7742 6877

Miere extrasă (tone)

267 778 607 541

267 778 606 541

2005 2006 2007 2008


122 / 174

5. Judeţul Vâlcea

a) Repere geografice şi istorice

Judeţul Vâlcea, cu capitala la Râmnicu Vâlcea, este unul din cele mai pitoreşti locuri din ţară, „pata de culoare” a Regiunii Sud-Vest Oltenia. Profilul său economic este agro-industrial, cel turistic balneo-climateric, cuplat cu cel cultural istoric- religios.

Geografic, în ansamblul ţării este situat în partea central-sudică, pe o distanţă de 195 km pe cursul mijlociu al râului Olt, iar în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia în partea de Nord-Est. Se învecinează la Nord cu Sibiu şi Alba, la Est cu Argeş, la Sud Olt şi Dolj, la Vest cu Gorj şi Hunedoara. Este judeţul cu cele mai multe judeţe vecine.

Suprafaţa judeţului este de 5.765, reprezentând 2,4% din suprafaţa ţării şi 19,7% din suprafaţa Regiunii Sud-Vest Oltenia.

Prin aşezarea geografică, judeţul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele de relief: munţi, dealuri, podiş şi lunci, dispuse în trepte de la Nord la Sud, întregite de defileele Oltului şi Lotrului şi străjuite de muncii Cozia, Căpăţânii, Făgăraş, Lotru şi Parâng. Între masivele de munţi se află una din cele mai mari depresiuni intramontane (Ţara Loviştei). Aproximativ 2/3 din suprafaţa judeţului este ocupată de Podişul Getic şi Subcarpaţii Gotici, cu altitudini între 400-800 m.


123 / 174

Stema judetului Valcea

Aproape jumătate din teritoriu este acoperit cu păduri de stejar, fag

şi conifere. Reţeaua hidrografică cuprinde Râul Olt care primeşte pe teritoriul

judeţului apele a numeroşi afluenţi, cel mai important fiind Lotrul. Această reţea de ape, care cuprinde aproape toată suprafaţa judeţului, este întregită de mai multe lacuri glaciale (Gâlceşti, Zănoaga, Iezer), artificiale (Vidra, Râmnicu Vâlcea, Govora) şi naturale sărate (Ocnele Mari). Climatul este temperat continental, cu uşoare influenţe mediteraneene.

Teritoriul Vâlcei a cunoscut o locuire autohtonă din cele mai străvechi timpuri. În Sudul judeţului, la Bugiuleşti, s-au găsit cele mai vechi urme de hominoizi din Europa (de acum 2 milioane ani). Săpăturile arheologice au evidenţiat mărturii ale locuirii din perioada neolitică, epoca bronzului şi a fierului. După retragerea romană, judeţul a continuat să fie vieţuit, populaţia daco-romană apărându-şi teritoriul (Basarab I împotriva ungurilor 1330, Mircea cel Bătrân împotriva turcilor 1392). Mihai Viteazul, primul unificator al românilor din toate provinciile (1600) s-a născut la Drăgoteşti în Vâlcea. Petrache Poenaru, născut la Olteţ, a obţinut în 18


124 / 174

zile la Paris brevetul de inventator pentru „condei fără sfârşit” – stiloul de azi.

Vâlcea este atestată documentar ca judeţ din 8 ianuarie 1392, printr-un decret emis de Mircea cel Bătrân, fiind primul judeţ din România atestat documentar.

Administrativ, judeţul Vâlcea are 2 municipii (Râmnicu Vâlcea – capitală, şi Drăgăşani), 9 oraşe (Călimăneşti, Brezoi, Horezu, Băile Olăneşti, Ocnele Mari, Băile Govora, Băbeni, Bălceşti, Berbeşti) şi 78 de comune.

b) Potenţialul şi profilul economic al judeţului

Profilul economic al judeţului Vâlcea poate fi definit ca agrar-industrial şi turistic. Deşi dispune de o suprafaţă agricolă mai mică comparativ cu alte judeţe, Vâlcea realizează producţii importante de legume, fructe (prune şi mere în special) şi struguri. În plan industrial este cel mai important centru chimic al Regiunii. De asemenea, este cel mai important centru turistic al Regiunii şi unul din cele mai importante din ţară.

Cu o suprafaţă de 5.765 km2 şi o populaţie de 408 mii, judeţul reprezintă 19,7% şi respectiv 18,1% din Regiune. Peste 55% din populaţia judeţului locuieşte în mediul rural şi peste 33% din populaţia ocupată lucrează în agricultură, circa 22% în industrie. Judeţul contribuie cu aproape 20% la PIB regional şi are un PIB pe locuitor peste media zonei, fiind al doilea judeţ din regiune după Gorj ca PIB pe locuitor. Cifra de afaceri este realizată în cea mai mare parte în întreprinderi mici (0-50 salariaţi) şi mari (peste 250 salariaţi). Judeţul contribuie substanţial la exportul regiunii (aproape 25%) şi la excedent (27%).


125 / 174

Potenţialul economic şi locul judeţului Vâlcea

în Regiunea Sud-Vest Oltenia - indicatori sintetici

Indicator An U.M. Mărime % în Oltenia Suprafaţa - Agricolă

2009 Km2 mii ha 5765 19,7


2009 Mii pers. 408 185 223

18,1 17,2 19,0


2008

Mii pers.

170 56 38 14 21 7

19,6 17,1 20,5 21,5 21,9 17,8

PIB - PIB/locuitor

2007 Mlrd. lei Lei

6,8 16543

19,8 109,6


2008

Mlrd. Lei

11,5

4,8 2,7 4,0

19,7

20,7 19,4 19,0


2008

Mil. euro

605 354 278

23,8 21,5 27,0

Sursa: Anuarul teritorial 2009 şi Regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre, 2010

- Agricultură Datorită reliefului, judeţul Vâlcea deţine o suprafaţă agricolă

redusă în ansamblul Regiunii - 246 mii ha, respectiv 14%, din care arabilă numai 88 mii ha, respectiv 7%. Cea mai mare parte a suprafeţei agricole revine păşunilor (110 mii ha) şi fâneţelor (31 mii ha).


126 / 174

Suprafaţa cultivată, de 68 mii ha, este utilizată în special pentru porumb şi legume. Cultura grâului şi cartofilor este nesemnificativă, iar cea de floarea soarelui este absentă.

Suprafaţa cultivată şi producţia realizată în judeţul Vâlcea - 2008

Suprafaţa (mii Producţia (mii to )

Total % în

Oltenia Total % în

Oltenia Agricolă 246 13,6 - - Arabilă 88 7,0 - - Cultivată 68 6,6 - - Grâu 8 0 26 1,2 Porumb 44 11,5 141 14,1 Cartofi 3 1,8 39 1,9 Floarea soarelui 0 0 0 0 Legume 5 12,5 66 11,8

Sursa datelor: Anuarului Statistic Teritorial, 2009

Judeţul este deficitar în produse agricole de bază, mai ales la grâu,

cartofi şi floarea soarelui. Singura producţie mai semnificativă fiind de porumb. Situaţia nu poate fi radical schimbată, datorită condiţiilor de relief şi sol. Din zona culturilor este totuşi de remarcat producţia de legume, în special de roşii şi vinete, în ultimul timp în solarii.

În schimb, judeţul Vâlcea este mare producător de fructe, cu deosebire prune, fiind renumit în ţară prin producţia de ţuică de Vâlcea. Potenţialul în acest domeniu este remarcabil. La aceasta se adaugă producţia de struguri şi vin, cu deosebire în zona Drăgăşani, apărând în ultimii ani soiuri specifice superioare.

Având o mare suprafaţă de păşuni şi fâneţe, judeţul Vâlcea dispune de un apreciabil şeptel de bovine (peste 80 mii capete, cel mai mare între judeţele Regiunii), precum şi de importante efective de porcine,


127 / 174

ovine, caprine şi păsări. Sectorul zootehnic rămâne cu potenţial de dezvoltare, inclusiv sub aspectul activităţilor de prelucrare.

În concluzie, agricultura judeţului Vâlcea are ca puncte tari şi cu potenţial de dezvoltare zona legumelor (roşii, vinete), fructelor (mere şi mai ales prune), zona strugurilor şi vinului, iar din cadrul zootehniei zona bovinelor. Produsele rezultate ar trebui să poarte amprenta unei origini locale şi a naturalului, organicului, evitându-se chimizarea sau modificări genetice.

- Industria Judeţul Vâlcea dispune de rezerve de cărbune, petrol, gaze

naturale, care împreună cu potenţialul hidro, au creat posibilitatea dezvoltării industriei energetice.

Industria chimică este, de asemenea, bine dezvoltată, prin producţia de mase plastice (pe baza materiei prime provenită din surse extrajudeţene şi regionale), şi de clorosodice (pe baza materiei prime – sarea, abundentă ca resursă locală).

Industria lemnului este reprezentată de două mari unităţi de exploatare şi mai multe fabrici de prelucrare. În cadrul industriei uşoare au apărut unităţi noi de încălţăminte din piele şi de textile.

Industria alimentară este reprezentată de unităţi mari de prelucrare a cărnii, a legumelor şi fructelor şi de patiserie, acestea din urmă câştigând reputaţie şi pondere pe piaţa regională şi naţională.

Industria construcţiilor de maşini are o pondere mai mică în economia judeţului, producând unele echipamente pentru industria chimică, elemente hidraulice şi unele piese auto.


128 / 174

Principalele unităţi industriale active din judeţul Vâlcea

Unitate Proprie-tate

Fabricaţie Provocări

Termocentrala Govora Stat Energia electrică, termică Concurenţă cu surse alternative de energie

Hidrocentrala Lotru-Ciunget

Stat Energie electrică Apa

Hidrocentrala Olt (11)

Stat Energie electrică Apa

OLTCHIM Râmnicu Vâlcea

Stat Mase plastice Materie primă,

înlocuitori plastic Uzinele sodice Govora

Stat Produse clorosodice Diversificare producţie şi piaţă

FOREST Cozia Stat Exploatare lemn Pădure CARPATINA Râmnicu Vâlcea

Stat Exploatare lemn Pădure

Fabrici mobilă şi alte articole lemn – 10

Privat Mobilă, alte articole din lemn

Cherestea, piaţa

DIANA Râmnicu Vâlcea

Privat Prelucrarea cărnii Concurenţă internă – import

VELPITAR Râmnicu Vâlcea

Privat Patiserie Preţ făină

BOROMIR Râmnicu Vâlcea

Privat Patiserie Preţ făină

Sucursala Oltchim Stat Prelucrare legume, fructe Organic

Casa Isarescu Drăgăşani

Privat Vinuri Procurare şi reţea distribuţie

Sursa: Statistici, materiale informative din judeţ

Punctul forte în industria judeţului rămâne energia electrică, cea pe

bază de cărbune fiind confruntată cu problematica legată de mediu. Industria chimică se va baza mai degrabă pe clorosodice, având resursa


129 / 174

de materie primă locală, decât pe plastice, dependentă de materie primă din exterior şi de ajutor de stat. Au perspective industriile bazate pe lemn, precum şi cele bazate pe fructe, struguri şi în mai mică măsură pe legume. Un segment de viitor îl are industria bazată pe turism.

c) Educaţie, cultură, turism - Educaţie – învăţământ În anul 2009 numărul de unităţi şcolare din judeţul Vâlcea era de

168, populaţia şcolară de 70.061 şi de personal didactic de 5.400. Ca şi în alte judeţe din Regiune, se constată o rată ridicată a

abandonului şcolar în învăţământul profesional şi de ucenici. În Râmnicu Vâlcea nu există o instituţie de învăţământ superior,

studenţii fiind pregătiţi la alte universităţi, în special din Craiova, precum şi la forma de învăţământ la distanţă, puţin eficientă.

- Specific cultural Râmnicu Vâlcea este locul primelor tipărituri în limba română şi al

numeroase instituţii culturale. În parcul zăvoi, la 2 iulie 1848 s-a cântat „Deşteaptă-re române”, azi Imnul Naţional al României.

În judeţul Vâlcea sunt şase muzee: Muzeul de Istorie din Râmnicu Vâlcea, Memorialul Nicolae Bălcescu în satul său natal, Muzeul de artă din Rîmnicu Vâlcea, Muzeul Gheorghe Magheru din Traianu, Casa memorială Anton Pan, Muzeul vinului din Drăgăşani.

Mărturii ale trecutului sunt Mânăstirea Cozia, Biserica Episcopală Râmnic şi case în stil tradiţional. (Velca, Lahovari, Balotescu).

- Turism Judeţul Vâlcea, datorită situării geografice, resurselor naturale,

istoriei şi culturii sale, este cel mai important centru turistic al Regiunii. El


130 / 174

reprezintă destinaţie turistică nu numai pentru locuitorii Olteniei, ci şi pentru toţi cetăţenii din ţară, precum şi din multe ţări europene şi neeuropene.

Structura de primire turistică cuprinde 165 unităţi (din 255 existente în Regiune), din care 49 hoteluri (86), 41 vile (46), 59 pensiuni (94) şi 3 tabere copii (3). Capacitatea de cazare existentă este de 10.596 locuri (14.973), din care în funcţiune 2.639 (4.197). Numărul de turişti în 2008 a fost de 344 mii (428 mii), iar numărul de înnoptări 1.280 (1.730).

Principalul segment este turismul de tratament la Băile Olăneşti (perla turismului vâlcean) şi Băile Govora. Un alt segment poate fi considerat pelerinajul istoric, cultural şi monahal, cuprinzând mânăstirile Cozia, Hurezi, Ostrov, Turnu, Dintr-Un Lemn, Stânişoara, Pahonie, Govora, Frăsinei, Pătrunsa, Sărăcineşti, Camatu, Arnota, precum şi Muzeul satului Bujoreni. Destinaţii turistice deosebite sunt Lacul Vidra, Salina Ocnele Mari, Horezu, Valea Lotrului, Voineasa, Masivul Cozia, zona de agrement Ostroveni.

Turismul oferă un potenţial mare pentru dezvoltarea generală a judeţului Vâlcea, în special turismul de tratament şi cultural, beneficiind de avantajele naturale şi de căi de acces direct din toate zonele ţării, mai puţin din străinătate.

Ar fi necesară, pe lângă ridicarea calităţii serviciilor prin punerea în acord cu preţurile, o viziune comunitară, integratoare, în detrimentul celei individualiste, asupra sferei turistice, sub formă de pachete turistice din care să aibă toţi de câştigat: tratament + cultură; agrement + cultură; agrement sau tratament + divertisment; turism local + turism intraregional.

La rândul său, turismul judeţean ar trebui integrat într-o strategie turistică regională, mai ales pentru turiştii internaţionali, având ca puncte de pornire Aeroportul internaţional Craiova sau portul dunărean Drobeta Turnu Severin. Pentru această categorie de turişti se impun pachete de turism regional.


131 / 174

d) Poli de creştere economică - Râmnicu Vâlcea Este pol de dezvoltare urbană cu impact regional. Punctele motor

ale acestui pol de dezvoltare pot fi: industrii hoteliere şi de strategii, promovare şi logistică turistică; industria lemnului şi industria agro-alimentară.

- Olăneşti – Govora Este necesară o dezvoltare coordonată şi integrată, beneficiind de

strategie şi logistică comune. Pe lângă problema preţ-calitate trebuie să se aibă în vedere turismul la pachet, combinat la nivel judeţean şi regional.

- Drăgăşani Are perspectiva unui centru al vinului. Ar putea fi combinat cu ţuica

de Vâlcea. Vinul de Drăgăşani este bun după o ţuică de Vâlcea. Se înţelege că trebuie făcută: legătura cu activitatea de fructe şi vii. S-ar putea naşte „un” triplet: suc de mere, ţuica de prune şi vin de struguri (având în vedere că vinul se face aici din struguri).


(la sfârşitul anului) - mii persoane

din care:

Anii

Tota

l ec

onom

ie

Agric

ultu

ră

vână

toar

eşi

silv

icul

tură

Pesc

uit ş

i pi

scic

ultu

ră

Indu

strie

Indu

strie

ex

trac

tivă

Indu

strie

pr

eluc

răto

are

Ener

gie

elec

tric

ă şi

te

rmic

ă, g

aze

şi a

pă

1995 2000 2001 2002

193,3 179,1 172,4 166,7

73,2 85,9 83,4 70,7

- - - -

49,8 32,3 33,0 35,0

6,8 3,4 3,5 3,2

38,1 24,3 24,9 27,8

4,9 4,6 4,6 4,0


132 / 174

2003 2004 2005 2006 2007 2008

167,7 163,1 166,9 166,9 172,2 169,9

67,6 61,1 62,0 58,3 56,9 56,5

- - - -

38,3 37,4 36,8 37,6 37,5 37,1

3,3 3,1 3,0 2,8 2,7 2,5

31,1 30,5 30,1 30,5 30,8 30,9

3,9 3,8 3,7 4,3 4,0 3,7

Anii

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi

restaurante

Transport, depozitare şi comunicaţii

Inter-medieri

financiare

Tranzacţii imobiliare

şi alte servicii

Administra-ţie publică şi apărare

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

12,5 11,4 7,4 8,1 8,5 8,7 9,0 9,6

11,6 13,5

15,7 15,1 14,7 18,7 17,1 17,8 21,2 22,4 24,0 21,1

4,9 3,2 2,9 2,3 3,0 2,9 3,1 3,1 3,5 3,1

10,2 7,4 6,2 6,6 5,8 6,6 6,4 6,7 7,4 6.9

1,1 1,0 1,1 0,8 0.9 1.0 1,1 1,1 1,2 1,3

5,1 3,9 3,9 5,0 6,8 6,6 5,7 6,6 7,4 7,9

2,7 3,2 3,1 3,2 3,3 3,2 3,4 4,0 4,3 4,5

Anii

Învăţă-mânt

Sănătate şi asistenţă socială

Celelalte activităţi ale economiei naţionale

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

7,6 7,0 6,9 6.9 6,9 6,8 7,2 7,1 7,1 7,2

7,7 6,7 7.2 6,7 6,4 7,0 6,9 7,0 7,3 7,5

2,8 2,0 2,6 2,7 3,1 4,0 4.1 3.4 4.0 3.3

Sursa: Institutul naţional de Statistică


133 / 174

Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2008


Cifra de afaceri - miliarde lei (Preţuri curente)

Total 11351 Industrie extractivă 281 Industrie prelucrătoare 4229 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 431 Construcţii 1171 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

3989

Hoteluri şi restaurante 550 Transport, depozitare şi comunicaţii 332 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

5

Învăţământ1) 21 Sănătate şi asistenţă socială 1)

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 68

1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale.

Sprafaţa cultivată cu principalele culturi - hectare

Judeţul Anii

Suprafaţa cultivată

total

Cereale pentru boabe

Grâu şi

secară Orz şi

orzoaică Porumb Plante

uleioase Floarea soarelui

Sfeclă de

zahăr Cartofi Legume Vâlcea

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

86685 82448 81656 81911 83377 71451 80628 72963 78356 67788

54859 54034 59356 53212 54554 62604 63145 56864 69199 55921

17200 8982

14025 10069 9500 14803 15546 9078 9431 8063

100 50

219 207 370 339

1656 144 191 191

36059 42677 42387 40639 42539 45866 43043 44767 56085 44388

300 715 670 400 760 354 472 180 251 220

300 700 670 400 680 354 472 180 220 99

- - - - - - - - -

3050 3900 3938 4038 4133 2933 4006 4020 2131 3239

4300 5200 5278 5379 5424 5923 4907 5422 4376 5281

Sursa: Cercetări statistice curente

Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi - tone


134 / 174

Judeţul Anii

Cereale boabe

Grâu şi

secară Orz şi

orzoaică Porumb boabe

Floarea soarelui Cartofi

Struguri (vii pe rod) Fructe

Vâlcea 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

258503 156206 279549 220492 196357 323026 254545 212864 150793 172348

69897 23440 58461 11896 21110 50000 50644 24418 19356 25653

452 125 960 382 562 1547 4995 433 488 544

184622 129243 214047 205715 169854 267121 193114 181870 126110 140852

670 233 502 476 865 847 336 273 101 93

43773 37423 65946 60536 63182 45029 49201 48045 29858 39263

25454 25522 30489 19357 30412 30074 14524 22690 23058 25591

19896 74346 95088 17122

122202 86839 52167 54502 79330 72246


Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi

Judeţul Anii

Cereale boabe

Grâu şi

secară

Orz şi orzoaică

Porumb boabe

Floarea soarelui

Cartofi Struguri (vii pe rod)

Fructe

Vâlcea 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

258503 156206 279549 220492 196357 323026 254545 212864 150793 172348

69897 23440 58461 11896 21110 50000 50644 24418 19356 25653

452 125 960 382 562 1547 4995 433 488 544

184622 129243 214047 205715 169854 267121 193114 181870 126110 140852

670 233 502 476 865 847 336 273 101 93

43773 37423 65946 60536 63182 45029 49201 48045 29858 39263

25454 25522 30489 19357 30412 30074 14524 22690 23058 25591

19896 74346 95088 17122

122202 86839 52167 54502 79330 72246


Efectivele de animale (la sfârşitul anului) - capete

Bovine Porcine Ovine

Judeţe

Total

din care: vaci, bivoliţe

şi juninci

Total

din care: scroafe de

prăsilă

Total

din care: oi şi

mioare

Caprine Vâlcea


135 / 174

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

92647 71238 81117 85777 85865 75419 75623 79158 84415 81361

44844 42043 41943 41030 43029 36665 37709 40642 41292 39447

134427 136599 139120 151350 171441 160363 160154 169518 185225 183130

3920 6071 6305 4940 6534 7190 7926 7882 6430 5003

160323 94686 106079 124867 123492 95383 97588 97618 89769 110997

120979 64236 78399 67175 66894 76549 72766 84960 79456 96120

29353 14147 12865 15506 16544 18179 18210 20200 18913 21583


Producţia agricolă animală, în anul 2008

Judetul VÂLCEA

Total

din care: proprietate majoritară privată

Carne - total (tone greutate vie) 25285 25285 Carne de bovine (tone greutate vie) 9158 9158 Carne de porcine (tone greutate vie) 11655 11655 Carne de ovine şi caprine (tone greutate vie) 1218 1218 Carne de pasăre (tone greutate vie) 3254 3254 Lapte-total (mii hl) 1174 1174 Lapte de vacă şi bivoliţă (mii hl) 1103 1103 Lână-total (tone) 252 252 Ouă - total (milioane bucăţi) 150 150 Miere (tone) 720 720


136 / 174

CAPITOLUL IX

Principalele domenii de activitate industrială din regiunea Sud-Vest Oltenia

Regiunea Sud-Vest Oltenia are o economie diversificată:

agricultură, industrie, servicii, turism. Din punctul de vedere al abundenţei relative de factori şi al ocupării forţei de muncă regiunea poate fi caracterizată, în primul rând, ca o economie agricolă însă din punctul de vedere al contribuţiei diferitelor sectoare la PIB se poate spune că este o economie industrializată, cu tendinţa de a deveni o economie de servicii. Din combinarea celor două puncte de vedere, rezultă că economia regiunii este agroindustrială sau industrial-agrară, cu tendinţa de a deveni pe termen mediu şi lung o economie de servicii.

Ponderea principalelor sectoare de activitate în economia fiecărui judeţ este diferită. Folosind criteriul combinat abundenţa relativă de factori şi contribuţia la PIB, puterea spune că judeţele Dolj şi Gorj sunt mai degrabă industrial-agrare, judeţele Olt şi Vâlcea mai degrabă agrar-industriale, în timp ce judeţul Mehedinţi nu are ca punct forte nici agricultura şi nici industria.

1. Activităţi industriale

a. Industria extractivă Subsolul regiunii Sud-Vest Oltenia este relativ bogat în resurse

minerale. Dintre acestea, cărbunele este de departe cea mai mare bogăţie. Rezervele geologice ale ţării, care se regăsesc în cea mai mare parte în Oltenia (Gorj, Mehedinţi) sunt estimate la 1.490 mil. tone lignit


137 / 174

(pentru 229 ani, iar cele de huilă la 755 mil. tone (pentru 47 ani). Nivelul producţiei este estimat la 35 mil. tone lignit (pentru 32 ani rezerve exploatare) şi la 4 mil. tone huilă (pentru 14 ani rezerve exploatare).

Regiunea Sud-Vest Oltenia dispune, de asemenea, de resurse de ţiţei şi gaze naturale (Gorj, Dolj). La nivelul producţiei actuale, rezervele de petrol acoperă o perioadă de 40-50 de ani. Rezervele de gaze naturale din regiune, care se găsesc împreună cu cele de petrol, reprezintă aproximativ 35% din rezervele naţionale.

Sunt de menţionat, de asemenea, rezervele mari de sare (Vâlcea), de calcar (Gorj), de marmură (Gorj) si de argilă (Gorj).

Prin suprafaţa agricolă, resursele minerale şi hidrologice (Dunăre, Olt, Jiu, Motru) regiunea se detaşează ca una dintre cele mai dotate zone ale ţării, oferind însemnate oportunităţi de dezvoltare şi investiţii. Sectorul cărbune prezintă vulnerabili-tatea emisiilor de CO2.

Industria extractivă in regiunea Sud-Vest Oltenia

Prod

us, u

nita

te d

e pr

oduc

ţie, l

oc

U.M

.

Estim

ări p

rivin

d re

zerv

ele

şi

prod

ucţia

anu

ală

Piaţ

a de

des

face

re ş

i ut

iliza

rea

prod

usul

ui

Obse

rvaţ

ii

Lignit - Compania Naţională a Lignitului (Gorj)

mii to Rezerve pentru circa 40 de ani Intern, local

Tranziţie spre nou sistem energetic. Tehnologizare, cost

Petrol - Sucursala Petrom (Gorj) - Sucursala Petrom (Dolj)

mii to mii to

Rezerve pentru 40-50 de ani Rezerve pentru 40-50 de ani

Intern Intern

Lipsă prelucrare locală Lipsă prelucrare locală

Gaze naturale - Sucursala Petrom (Gorj) - Sucursala Petrom (Dolj)

mil m3 mil m3

35% din rezervele României 35% din rezervele României

Intern Intern

Insuficientă piaţă de consum locală Insuficientă piaţă de consum locală

Sare Intern Diversificare utlizare ca


138 / 174

- Ocnele Mari (Vâlcea) mii to Foarte mari rezerve (industrial, local), export

materie primă

Calcar - Suseni, Dobriţa (Gorj)

mii to Mari Local Piaţă desfacere

Marmură - Bratu (Gorj)


Argilă - Leleşti, Peştişani, Brădiceni


b. Industria energiei electrice Evoluţia sectorului energetic se încadrează în strategia energetică

a României pe perioada 2007-2020, adoptată prin HG 781/19.11.2007. Considerat sector strategic, industria energiei electrice are ca obiectiv fundamental pe termen mediu şi lung asigurarea independenţei energetice a ţării. Ţinând seama de strategia energetică a UE, producţia de energie electrică se va baza, în ordine, pe cărbune, uraniu şi hidroenergie. Contribuţia ţiţeiului şi gazelor naturale va scădea, în timp ce contribuţia resurselor regenerabile va creşte treptat, dar nu semnificativ.

Evoluţia structurii producţiei şi de energie electrică - Twh

2005 2010 2015 2020 Total Consum intern Export

59 56 3

71 66 5

90 75 15

100 85 15

Hidroenergie Energie nucleară Termoenergie - Cărbune - Alte (gaze, păcură)

28 (34%) 6 (91%) 34 (34%) 23 (22%) 12(20%)

22 11 38 27 11

31 22 42 31 11

33(32%) 22(22%) 46(46%) 35(34%) 11(12%)

Sursa: Strategia energetică a României 2007-2020


139 / 174

Aşa cum s-a constatat, rezervele geologice de cărbune acoperă o perioadă de circa 230 ani la huilă şi de 47 ani la lignit, iar cele exploatabile de 32 şi respectiv 14 ani. Huila şi lignitul, care se găsesc în Oltenia (Gorj, Vâlcea), contribuie cu 40% la producţia de energie electrică a ţării. Aproape 70% din hidroenergia ţării este produsă de unităţi din Oltenia. Resurse de apă din regiune permit creşterea producţiei de hidroenergie cu 30%.

Se poate concluziona că punctul forte în industria regiunii Sud-Vest Oltenia este energia electrică. Este reprezentată de cele mai mari termocentrale din ţară de la Turceni şi Rovinari (Gorj), Işalniţa şi Craiova (Dolj) şi Govora (Vâlcea). Avantajul logistic al termoenergiei este proximitatea resursei şi a facilităţilor de producţie. De asemenea, sectorul energiei electrice este reprezentat în Oltenia de cele mai importante hidrocentrale de pe Dunăre (Mehedinţi), Olt (Olt, Vâlcea) şi Motru (Gorj, Olt).

Punctul tare al industriei energiei electrice din Oltenia este disponibilitatea pe termen mediu şi lung a resurselor.

Industria energetică in regiunea Sud-Vest Oltenia

Produs, unitate de producţie, loc. Sursa

imput-uri Piaţă desfacere Observaţii Hidroenergie electrică - Porţile de Fier I (Mehedinţi) Locală Intern Retehnologizare - Porţile de Fier II (Mehedinţi) Locală Intern Retehnologizare - Salba Olt (Olt, Vâlcea) Locală Intern Retehnologizare - Salba Motru (Gorj, Vâlcea) Locală Intern Retehnologizare Energie electrică termică - Turceni (Gorj) Locală Intern CO2, retehnologizare - Rovinari (Gorj) Locală Intern CO2, retehnologizare - Işalniţa (Dolj) Locală Intern CO2, retehnologizare - Craiova (Dolj) Locală Intern CO2, retehnologizare - Govora (Vâlcea) Locală Intern CO2, retehnologizare


140 / 174

c. Industria mijloacelor de transport Este prezentă în regiune prin întreaga gamă de mijloace:

automobile, material rulant căi ferate, construcţii navale şi avioane. Dintre acestea, cea mai activă este industria auto, în discordanţă cu industria materialului rulant, construcţiile navale şi industria aviatică se găsesc în situaţia de lipsă de activitate şi sau de conservare, fără perspective clare.

Industria auto tinde să devină o trăsătură distinctivă a judeţului Dolj şi a altor judeţe, în special Olt, ca furnizare de piese, subansamble. După Citroen şi Daewoo, compania Ford asigură continuarea, dezvoltarea şi ridicarea la standarde competitive internaţionale a producţiei auto la Craiova. Se preconizează o producţie de 300.000 unităţi anual, debutul fiind preconizat pentru anul 2011. Impactul Ford asupra Craiovei, Doljului şi regiunii luată în ansamblu va fi major, deschizând o perspectivă industrială, tehnologică şi de cercetare pentru Oltenia în ansamblul ţării şi în plan european.

Industria materialului rulant (locomotive, vagoane, osii şi boghiuri) este în declin. Electroputere Craiova (Dolj) renumit ca producător şi exportator de locomotive se rezumă, în prezent, la activităţi de reparaţii. Fabricile de vagoane Caracal şi Drobeta Turnu-Severin (Mehedinţi) sunt în încetare de activitate, din lipsă de comenzi. În aceeaşi situaţie se află Fabrica de Osii şi Boghiuri Balş (Olt). Perspectiva sectorului depinde de programul de investiţii guvernamentale în căile ferate.

Construcţia de nave a avut o anumită perioadă de revigorare, în special la Şantierele Orşova (Mehedinţi), datorită exportului, dar criza economica mondiala a creat dificultati.

Industria mijloacelor de transport in regiunea Sud-Vest Oltenia

Produs, unitatea de producţie, loc. U.M.

Estimări producţie

anuală Sursă

imput-uri Piaţa

desfacere Observaţii Autovehicule


141 / 174

Automobile - FORD (Dolj) Buc. 300.000 Import, intern Export, intern Logistica Motoare - FORD (Dolj) Buc. 300.000-

500.000 Import, intern Export, intern Logistica

Piese auto - Altur Slatina (Olt) Intern Intern, export Piaţă desfacere Material rulant Locomotive - Electroputere Craiova (Dolj)

Buc. .

Circa 100 Intern, import Intern, export Tehnologie, lipsă piaţă, lipsă capital

- Softronic Craiova (Dolj) Buc Intern, import Intern, export Fază testare, promovare

Vagoane - Fabrica Caracal (Olt) - Fabrica Drobeta Turnu-Severin (Mehedinţi) - Remat Craiova (Dolj) (reparaţii)

Buc. Buc. Buc.

Intern Intern Intern


Lipsă piaţă, tehnologie, lipsă capital Lipsă piaţă, capital, tehnologie Lipsă piaţă, capital, tehnologie

Osii şi Boghiuri - Balş (Olt)

Buc.

Intern

Intern

Lipsă piaţă, capital, tehnologie

Nave - Şantiere Orşova (Mehedinţi) - Şantiere Drobeta Turnu- Severin (Mehedinţi)

Buc Buc.

Intern, import Intern, import

Export Export, intern

Piaţă desfacere Piaţă desfacere

Avioane - Fabrica Avioane Craiova (Dolj)

Buc.

Circa 100

Intern, import

Intern, export

Lipsă piaţă, lipsă capital

d. Industria constructoare de utilaje şi echipamente În trecut această ramură industrială era bine reprezentată în

Oltenia, fiind fanion al industriei regionale şi naţionale, în special prin Electroputere Craiova şi Filiaşi (Dolj) producătoare de transformatoare mari şi mici, aparataj şi motoare electrice, PUG Craiova (Dolj) producătoare de utilaj greu, cu o dotare tehnică unicat în ţară şi nu numai şi prin MAT Craiova (Dolj), producătoare de maşini agricole şi tractoare.


142 / 174

În prezent toate aceste unităţi sunt privatizate, pieţele de desfacere s-au restrâns considerabil prin destrămarea CAER, iar investitorii sunt lipsiţi de capitalul necesar retehnologizării, modernizării şi diversificării producţiei. Electroputere Craiova se axează pe producţia de motoare electrice şi aşteaptă redresarea pieţei la transformatoare. Fabrica de la Filiaşi este în inactivitate, de asemenea MAT Craiova. Singura unitate grea care şi-a continuat activitatea pe linie de plutire este PUG (fost IUG), dar cu o subutilizare a capacităţilor de producţie.

Perspective bune ar putea avea producţia de maşini agricole şi tractoare, beneficiind de o piaţă regională şi naţională avidă, dar puţin solvabilă. Pe termen mediu şi lung pot avea perspective şi celelalte producţii, cu condiţia retehnologizării şi adaptării la noile cerinţe ale pieţelor, deci a unor importante investiţii autohtone şi străine.

Industria constructoare de utilaje şi echipamente

in regiunea Sud-Vest Oltenia

Produs, unitatea de producţie, loc.

Sursă imput-uri

Piaţa de desfacere

Observaţii

Transformatoare - Electroputere Craiova (Dolj) - TCM Filiaşi (Dolj)

Import Import

Intern, export Intern, export

Tehnologie, piaţă desfacere, capital Tehnologie, piaţă desfacere, capital

Aparataj electric - Electroputere Craiova (Dolj)

Import

Intern, export

Piaţă, tehnologie

Piese grele - Popeci Craiova (Dolj)

Import, intern

Export, intern

Piaţă desfacere, diversificare, promovare

Maşini agricole - ITMA Craiova (Dolj)

Intern

Intern, export

Lipsă capital

e. Industria metalurgică Industria metalurgică este reprezentată în regiune in special de

ALRO Slatina (Olt), care este cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Est. Compania este deţinută de Marco Group (în


143 / 174

prezent Vimates). A fuzionat cu Alprom Slatina (semifabricate din aluminiu) şi Alum Tulcea (alumină). Are circa 3.500 salariaţi.

Producţia a oscilat, în funcţie de piaţa de desfacere şi conjunctură, între 200 şi aproape 300 mii tone aluminiu primar. Piaţa de desfacere este în principal externă, ALRO fiind cel mai mare exportator din regiune şi unul din principalii exportatori din ţară.

Vulnerabilităţile companiei sunt legate de conjunctura internaţională a pieţei aluminiului (cerere şi fluctuaţii mari de preţ), cât şi de aprovizionarea cu materia primă (bauxită, alumină) şi cu energie electrică. Sunt de menţionat şi problemele de mediu. ALRO consuma aproximativ 10% din consumul de energie electrică al ţării. Există preocupări şi strategii ale companiei pentru asigurarea pe termen lung a aprovizionării cu alumină şi energie electrică, eventual în facilităţi proprii în ţară sau străinătate.

ALRO rămâne un actor principal în economia judeţeană, regională şi naţională. Activitatea Ford la Craiova deschide o nouă perspectivă pentru producţia de aluminiu şi produse din acestea.

f. Industria chimică şi a cauciucului Este reprezentată de producţia de mase plastice (Oltchim, Vâlcea),

de produse clorosodice (Govora, Vâlcea), îngrăşăminte chimice (Petrom, Işalniţa, Dolj), apă grea (Turnu Severin – Mehedinţi), anvelope, cabluri şi electrozi sudură (Slatina, Olt).

Combinatul Oltchim are vulnerabilitate în zona aprovizionării cu materie primă precum şi în cea a costurilor de fabricaţie şi a problematicii mediului. În schimb, producţia de clorosodice de la Govora are bază locală materie primă, piaţa de desfacere internă şi externă, este în consecinţă o activitate viabilă.


144 / 174

La Drobeta Turnu-Severin se produce apă grea cu mici probleme din cauza lipsei unei pieţe de desfacere stabile. Fabricaţia de anvelope, cabluri şi electrozi capătă o nouă perspectivă prin activitatea Ford.

Industria chimică şi a cauciucului in regiunea Sud-Vest Oltenia


Sursă imput-uri

Piaţa de desfacere

Observaţii

Mase plastice - Oltchim (Vâlcea) Intern-Import Intern-Export Sursa materia primă, cost, poluare

Produse clorosodice - Govora (Vâlcea)

Locală

Intern-Export

Diversificare

Îngrăşăminte chimice - Combinatul Chimic Işalniţa, sucursala Petrom (Dolj)

Import

Intern-Export

Sistare fabricaţie, lipsă materie

primă, investiţii poluare

Apă grea - Combinatul Chimic (Mehedinţi)

Locală

Intern

Capacitate mai mare decât necesar intern, utilaje epuizate

fizic şi moral, poluare Anvelope, benzi cauciuc - Pirelli (Olt)

Import

Intern-Export

Concurenţa

- Artego Tg.Jiu (Gorj) Import Intern Calitate – preţ Electrozi sudură - Electrocarbon (Olt)

Intern-Import

Intern

Piaţă desfacere

Cabluri electrice - Elcaro (Olt)

Import

Intern

Piaţă desfacere

g. Industria materialelor de construcţii, lemnului şi uşoară Producţia de materiale de construcţii este reprezentată în principal

de Elpreco (Craiova, Dolj) şi Marcofil (Targu-Jiu, Gorj). Ambele companii au o gamă diversificată de producţie (pentru zidărie, acoperişuri şi pavat) şi o piaţă de desfacere regională şi naţională dependentă de ritmul construcţiilor şi investiţiilor.


145 / 174

Exploatarea şi prelucrarea lemnului în special este situată în Vâlcea şi Gorj.

Industria uşoară (textile, îmbrăcăminte, încălţăminte este reprezentată în toate judeţele regiunii printr-un mare număr de unităţi mici, care produc marfă de bun nivel calitativ pentru piaţa internă, cât şi unele produse sub mărci internaţionale, în sistem lohn.

Cele mai reprezentative sunt Confecţia Târgu-Jiu (Gorj) şi Minatex Slatina (Olt).

Perspectivele industriei materialelor de construcţii, lemnului şi uşoară sunt deschise, având bază locală de materie primă şi forţa de muncă disponibilă şi uşor calificabilă.

Industria materialelor de construcţii, lemnului şi uşoară in regiunea Sud-Vest Oltenia

Produs, unitatea de producţie, loc. Sursă

imput-uri Piaţă de

desfacere Observaţii Materiale construcţii - Elpreco Craiova (Dolj) - Marcofil Tg.Jiu (Gorj)

Intern Intern

Intern Intern

Reţea intern Desfacere

Lemn şi prelucrare - Forest Cozia (Vâlcea) - Carpatina Rm.Vâlcea (Vâlcea) - Fabrici mobilă (Vâlcea) - Robur Tg,Jiu (Gorj) - Restrame Tg.Jiu (Gorj)

Intern Intern Intern Intern Intern

Intern Intern Intern Intern Intern

Desfacere Desfacere Desfacere Desfacere Desfacere

Uşoară - Confecţii Tg.Jiu (Gorj) - Minatex Slatina (Olt)

Import Import

Export Export

Lohn Lohn


146 / 174

2. Activităţi agroindustriale Sunt reprezentate în regiune prin unităţi de panificaţie, cu impact

regional, chiar naţional, unităţi de produse din carne şi de conserve de fructe, legume, cât şi prin mai multe unităţi producătoare de vinuri.

Panificaţie Între unităţile de panificaţie sunt de remarcat Boromir şi Velpitar

din Vâlcea şi Pangrup din Craiova, Dolj. Produsele lor, într-o continuă diversificare, au desfacere regională şi naţională.

Conserve Dintre unităţile producătoare de produse din carne remarcăm TU-

DOR Craiova, Dolj (preparate din carne) şi Leader Internaţional Slatina (Olt) producătoare de conserve de legume şi fructe.

Vin Ca unităţi producătoare de vinuri se remarcă Cetate, Segarcea –

Dolj, Drăgăşani – Vâlcea şi Vânju Mare – Mehedinti. Sectorul agro-industrial are mare potential de dezvoltare in

regiune. Industria agroalimentară in regiunea Sud-Vest Oltenia


Sursă imput-uri

Piaţă desfacere Observaţii

Patiserie - Pangrup Craiova (Dolj) - Velpitar (Vâlcea) - Boromir (Vâlcea)



Diversificare, ambalaj Reţea naţională Materie primă

Preparate carne


147 / 174

- TU-DOR Craiova (Dolj) - Diana (Vâlcea)

Intern, import Intern, import

Intern Intern

Calitate calitate

Conserve legume-fructe - Leader International Slatina (Olt)

Intern

Intern

calitate

Vin - Cetate – Dinescu (Dolj) - Drăgăşani – Isărescu (Vâlcea) - Segarcea – Casa Regală (Olt) - Vânju Mare (Dolj)

Intern Intern Intern Intern

Intern Intern Intern Intern

Promovare Reţea Reţea Reţea

3. Activităţi turistice a. Turism balnear Este concentrat în judeţul Vâcea, cele mai reprezentative staţiuni

fiind Olăneşti, Călimăneşti, Govora, Ocnele Mari. În aceeaşi categorie este introdusă Băile Săcelu din Gorj.

b. Turismul montan Reprezentativă este zona munţilor Parâng şi staţiunea Rânca

(judetul Gorj) pentru sporturile de iarnă, dar în regiune se mai găsesc munţii Vâlcan, munţii Căpăţânii şi masivul Cozia parte integrantă a munţilor Făgăraş.

Munţii sunt brăzdaţi de văi impresionante cum ar fi valea Jiului, valea Oltului şi valea Lotrului.

În judeţul Gorj se află Cheile Sohodolului şi Cheile Corcoaia. Cheile Sohodolului se află în comuna Runcu, făcând parte din munţii Vâlcan şi se întind pe o lungime de 12 km, având o lăţime de 9 km. Cheile Corcoaia sunt localizate la 40 km amonte de Băile Herculane pe cursul Cernei, au o lungime de 200 m şi o înălţime a pereţilor de 150 m.


148 / 174

c. Turismul Dunărean Punctul de intrare al Dunării în regiune este oraşul Orşova. De aici

se pot face croaziere pe ruta Orşova - Tabula Traian, Cazanele Mici, Biserica de sub ape, Golful Dubova, Cazanele Mari, Peştera Ponicova.

Direcţia Dunării spre Marea Neagră are incursiuni interne în porturile Cetate, Bechet, Calafat şi Corabia.

4. Primele şase activităţi industriale din judeţe şi regiune Pentru a realiza o astfel de analiză ar fi necesare date statistice

privind contribuţia ramurilor şi subramurilor la PIB judeţean şi regional, la VAB judeţeană şi regională sau cel puţin ponderea acestora în cifre de afaceri judeţeană şi regională.

Statisticile judeţene, regionale şi naţionale nu conţin astfel de informaţii. Nici bilanţurile unităţilor economice nu oferă bază pentru o asemenea analiză, conţinând numai cifre globale privind activităţile operaţionale sau financiare.

În lipsa unor asemenea date pot fi făcute numai aproximări. Acestea se bazează pe informaţii indirecte, din studii, analize, comunicate etc. Esenţial pentru ca aproximările să fie bune este ca toate aceste informaţii să conveargă către o concluzie, care poate astfel beneficia de credibilitate.

Tabelul care urmează a fost întocmit pe baza informaţiilor indirecte din studii, analize şi comunicate. Cele şase activităţi au fost trecute în ordinea importanţei lor în economia judeţelor. Între activităţile industriale a fost inclusă şi agricultura, interpretând în sens larg noţiunea de industrie: industrie constructoare de maşini, agroindustrie, industria turismului etc.


149 / 174

Tablou sinoptic al primelor şase industrii (activităţi industriale) din fiecare judeţ al regiunii Sud-Vest Oltenia

Judeţ Activităţi industriale a. Judeţul Dolj - Învăţământ superior: Universitatea din Craiova, Universitatea de Medicină şi

Farmacie, Filiala Spiru Haret; - Comerţ, hipermagazine; - Agricultură: grâu, porumb; - Energie electrică termică: Işalniţa, Craiova; - Mijloace de tranport: Ford auto, Electroputere locomotive, avioane; - Transformatoare, motoare electrice, utilaj greu: Electroputere, Popeci.

b. Judeţul Gorj - Industria extractivă: cărbune, petrol, gaze, materiale construcţii; - Energie elctrică: Turceni, Rovinari; - Echipamente şi materiale minerit; - Prelucrarea lemnului; - Industria uşoară; - Turism: Rânca.

c. Judeţul Mehedinţi - Hidroenergie: Porţile de Fier I, II Dunăre şi sucursale Olt, Motru; - Construcţii navale: Orşova, Drobeta Turnu-Severin; - Mic trafic frontalier; - Port distribuţie turism: Orsova; - Vagoane; - Atracţii turistice: cazane, vestigii romane.

d. Judeţul Olt - Aluminiu şi produse din aluminiu: ALRO, ALPROM; - Agricultură: grâu, porumb, legume; - Energie electrică: salba de hidrocentrale Olt;

- Industria agroalimentară: conserve de legume, Leader; - Industria cauciucului: Pirelli; - Piese de schimb auto: pentru FORD şi alţi utilizatori.

e. Judeţul Vâlcea - Turism balnear: Olăneşti, Govora, Călimăneşti; - Industria maselor plastice: Oltchim; - Industria clorosodice: Govora; - Energie electrică: Govora, hidro; - Fâneţe şi vii: mere, prune, struguri; - Industria hotelieră.

f. Regiunea Oltenia - Universitatea din Craiova; - Energie electrică; - Agricultură; - FORD; - ALRO; - Industia agroalimentară.


150 / 174

Activităţile din regiune au fost trecute în ordinea care rezultă din

studiul precedent şi alte studii privind regiunea. În fruntea listei a fost trecută Universitatea din Craiova, nu numai pentru impactul educaţional, ci şi pentru că la numărul de 40.000 studenţi, din care aproximativ 50% sunt plătitori de taxe (2.500 RON taxe per student) realizează o „cifră de afaceri” de 5 mil. RON.


151 / 174

CAPITOLUL X

Analiza învăţământului preuniversitar, universitar şi a cursurilor de pregătire

şi perfecţionare prin prisma spiritului şi culturii antreprenoriale

1. Consideraţii generale Învăţământul românesc s-a manifestat pentru prima dată la

sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX având emblematice o serie de şcoli şi licee din Bucureşti, precum „Sf. Sava”, „Gheorghe Lazăr”, „Mihai Viteazu”, precum şi din alte centre ale ţării, precum „Carol I”, „Fraţii Buzeşti” sau „Gheorghe Chiţu” din Craiova, care au contribuit esenţial la educarea şi formarea unui număr mare de personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti.

Au apărut o serie de şcoli de meserii şi licee industriale, care la rândul lor au contribuit la oferta de forţă de muncă calificată pentru noile activităţi economice apărute în procesul industralizării capitaliste a ţării.

Un rol decisiv în construcţia şi modernizarea învăţământului l-a avut Spiru Haret prin reforma înfăptuită în calitatea sa de dascăl şi de ministru al instrucţiunii publice.

Începuturile învăţământului universitar s-a caracterizat prin elitism şi excelenţă. Mulţi tineri, mai ales reprezentanţi ai noii categorii socile de întreprinzători şi mari industriai şi-au desăvârşit studiile la mari universităţi din Franţa (medicină, drept, literatură, arte, militar), Germania (în special


152 / 174

tehnic), Italia (drept, arte) şi Anglia (în special economie). De o astfel de educaţie au beneficiat şi excelenţe ale tinerimii româneşti lipsite de posibilităţi materiale, pe baza unor burse oferite de statul român, între aceştia fiind de menţionat Mihail Eminescu şi Constantin Brâncuşi.

O parte din aceşti studenţi, devenind la rândul lor profesori, a contribuit la fondarea şi dezvoltarea învăţământului superior românesc în perioada interbelică. Astfel, au apărut şi s-au consolidat adevărate şcoli româneşti de Medicină, Drept şi Comerţ. În zona Oltenia a apărut preocuparea pentru organizarea unui învăţământ superior agricol.

Perioada economiei centralizate a adus modificări substanţiale sistemului de învăţământ. Ca element pozitiv poate fi menţionată campania de alfabetizare. Învăţământul mediu şi superior a fost orientat spre necesităţile generate de industralizarea socialistă, apărând numeroase şcoli şi licee profesionale legate de noile obiective industriale, precum şi multe facultăţi specializate pe marile domenii de activitate aflate în dezvoltare. Învăţământul mediu a căpătat o tentă de profesionalizare, cel superior tehnic, de asemenea, în timp ce învăţământul economic s-a ideologizat, şi cel al ştiinţelor socile a fost desfiinţat. Întregul sistem de învăţământ a fost izolat de lumea occidentală, fiind aşezat pe bazele învăţământului sovietic. În plus, o mare parte din specialiştii timpului au fost pregătiţi în universităţi din fosta Uniune Sovietică.

În această perioadă pregătirea antreprenorială intră în contradicţie cu esenţa economiei central-planificate. Asociaţia Română de Marketing, înfiinţată în 1971 cu asistenţă din Italia, a fost desfiinţată în 1982. Au fost desfiinţate, de asemenea, facultatea de Relaţii Economice Internaţionale şi Facultatea de Diplomaţie. În programele de învăţământ ale facultăţilor economice nu figurau discipline în înflorire în occident precum studiul pieţei, comportamentul consumatorului, marketing, management etc. Spiritul antreprenorial nu numai că nu a fost educat şi încurajat, dimpotrivă, a fost înnăbuşit, apărând ”omul de tip nou”, executant, docil al


153 / 174

deciziilor central planificate. Astfel, revenirea la sistemul economiei de piaţă a fost confruntată cu o problemă majoră: lipsa spiritului şi culturii antreprenoriale. Puţinele persoane pregătite în acest sens au fost cei care au lucrat în domeniul comerţului exterior.

Sistemul de învăţământ românesc a cunoscut după 1989 şi cunoaşte încă o nouă evoluţie într-o primă etapă, descătuşat de constrângerile sistemului socialist, s-a produs o explozie cantitativă pe toate treptele şi în toate domeniile sale, în învăţământul superior în special pe o bază privată.

Din păcate, pregătirea antreprenorială nu a fost identificată ca o prioritate nici în cadrul politicilor guvernamentale, nici în mediul privat şi nici în sistemul de învăţământ. Au existat, totuşi, demersuri private sau publice de organizare de forme de învăţământ sau de cursuri de perfecţionare în domeniul antreprenorial. Sunt de remarcat în acest sens programele oferite de ASE Bucureşti, inclusiv programul de masterat CODEX, iar în Regiunea Oltenia programele Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, cursurile organizate de reînfiinţata Asociaţie Română de Marketing, de CDIMM sub egida PHARE sau de OIR Sud-Vest Oltenia POSDRU.

2. Învăţământul preuniversitar în regiunea Sud-Vest Oltenia Învăţământul din regiune, atât cel preunivesitar, cât şi cel

universitar, precum şi activităţile de pregătire prin cursuri de planifiare au cunoscut aceleaşi evoluţii ca şi sistemul naţional.

Referitor la învăţământul preuniversitar analiza s-a concentrat pe învăţământul profesional, având tangenţă directă cu activităţile economice, respectiv pe capacitatea de a oferi forţă de muncă mediu pregătită pentru principalele domenii şi sectoare ale industrei, agriculturii şi serviciilor.


154 / 174

Conform hărţilor judeţene a unităţilor şcolare, în regiunea Sud-Vest Oltenia funcţionează 73 unităţi de învăţământ mediu profesionale, organizate sub formă de colegii sau grupuri şcolare. Din acest număr, 25 sunt localizate în Dolj, 17 în Gorj, 10 în Mehedinţi, 9 în Olt şi 12 în Vâlcea. Pe principalele domenii de activitate, unităţile se repartizează astfel: 40 industrie (industriale sau tehnice în general, minerit, petrol, metalurgie, energie, eletrotehnică), 17 agricole (agricultură, silvicultură, industrie alimentară), 16 servicii (comerţ, transporturi, informatică, sănătate).

Se poate constata că, în linii generale, învăţământul profesional este bine dezvoltat şi structurat, atât în plan judeţean, cât şi în planul domeniilor de activitate şi specializărilor.

Ca vulnerabilitate generală este de remarcat insuficienta dotare a unităţilor cu laboratoare, ateliere şi calculatoare, precum şi instrucţia practică precară, ceea ce creează dificultăţi în inserţia imediată pe piaţa muncii.

Unităţi de învăţământ preuniversitar profesional

din regiunea Sud-Vest Oltenia

Denumire, fel unitate, forma învăţământ

Loc. Tip unitate Domeniu

D O L J Colegiul tehnic industrie alimentară Grup şcolar „Dimitrie Filişanu” Şcoala postliceală sanitară „Gheorghe Ţiţeica” Liceul de informatică „Ştefan Odobleja” Colegiul tehnic „Costin Neniţescu” Grup şcolar agricol Grup şcolar „George Bibescu” Grup şcolar „Horia Vintilă” Colegiu tehnic „Constantin Brâncuşi” Grup şcolar „C-tin Nicolaescu Plopşor” Şcoala sanitară „Christiana”

Craiova Filiaşi Calafat Craiova Craiova Malu Mare Craiova Segarcea Craiova Pleniţa Craiova

Colegiu tehic Grup şcolar Postliceal Liceu Grup şcolar industrial Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Colegiu Grup şcolar Şcoală ostliceală

Industrie alimentară Industrie Sanitar Informatică Industrie Agricultură Construcţii maşini Agricultură Tehnică Industrie Sanitar Agricultură


155 / 174

Grup şcolar agricol Grup şcolar transporturi CF Grup şcolar „Anghel Saligny” Grup şcolar „C.H. Laugier”

Călăraşi Craiova Băileşti Craiova

Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar

Transporturi căi Ferate Agricultură Industrie

Grup şcolar energetic Grup şcolar „Traian Demetrescu” Grup şcolar transporturi auto Grup şcolar constructii maşini Nr. 2 Grup şcolar „Electroputere” Colegiu tehnic „Ion Mincu” Colegiu tehnic „Ştefan Milcu” Grup şcolar agricol Grup şcolar „Traian Vuia” Liceul „Gheorghe Chiţu”

Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova Calafat Cârcea Craiova Craiova

Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Colegiu Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Liceu

Energie electrică Industrie Transporturi auto Industrie Electrotehnică Tehnică Agricultură Agricultură Industrie Economie

G O R J Colegiul tehnic „Gheorghe Magheru” Grup şcolar forestier Grup şcolar „C-tin Sandru” Grup şcolar industrial Colegiu tehnic Grup şcolar energetic Nr. 1 Grup şcolar industrial Colegiul comercial „Virgil Madgearu” Grup şcolar industrial minier Grup şcolar „Constantin Brâncuşi” Colegiul tehnic „Henri Coandă” Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar „Traian Vuia” Grup şcolar Grup şcolar „Ecaterina Teodoroiu”

Targu-Jiu Targu-Jiu Runcu Rovinari Mătăsari Targu-Jiu Ţicleni Targu-Jiu Bâlteni Peştişani Targu-Jiu Tismana Turceni Targu-Jiu Targu-Jiu Baia de Fier Targu-Jiu

Şcoală profesională Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Colegiu Grup şcolar Grup şcolar Colegiu Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar

Tehnică Forestier Industrie Minerit Industrie Tehnologie Petrol Economie Industrie Minier Industrie Industrie Energie Mat. construcţii Transporturi auto Industrie Energie

M E H E D I N Ţ I Grup şcolar „Tudor Vladimirescu” Şcoala de arte si meserii Şcoala de arte si meserii

Gogoşu Drobeta Tr. Severin Obârşia de

Grup şcolar Grup şcolar Liceu

Industrie Agricultură Industrie


156 / 174

Şcoala meserii Colegiu „Lorin Sălăgean” Grup şcolar „Domul Tudor”

Câmp Drobeta Tr. Severin Halânga Drobeta Tr. Severin

Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar

Agricultură Construcţii-montaj Agricultură Tehnică

Grup scolar „Tudor Vladimirescu” Colegiul National Economic „Theodor Costescu” Grup şcolar industrial „Matei Basarab”

Şimian Drobeta Tr.Severin Strehaia

Grup şcolar Colegiu Grup şcolar

Industrie Economie Industrie

O L T Şcoala sanitară „Christiana” Colegiu tehnic „Nicolae Bălcescu” Colegiu tehnic „Ion Mincu’’ Colegiu „Carol I” Şcoala de arte si meserii Colegiu Tehnic „Ion Mincu” Şcoala Postliceala Sanitara „Carol Davila” Grup şcolar agricol Liceu

Slatina Balş Slatina Slatina Caracal Slatina Caracal Scorniceşti Vitomireşti

Şcoală postliceală Colegiu Colegiu Colegiu Colegiu Colegiu Şcoală postliceală Grup şcolar Liceu

Sanitară Tehnic Metalurgic Agricultură Agricultură Tehnic Sanitară Agricultură Agricultură

V Â L C E A Grup şcolar industrial „General Magheru” Grup şcolar „Henri Coandă” Grup şcolar „George Tarnea” Colegiu tehnic energetic Colegiu tehnic forestier Colegiu economic Grup şcolar economic administrativ Grup şcolar „Preda Buzescu” Grup şcolar „Petrache Poenaru” Grup şcolar „Constantin Brâncoveanu” Grup şcolar „Oltchim” Grup şcolar „Ion Brătianu

Rm.Vâlcea Rm.Vâlcea Băbeni Rm.Vâlcea Rm.Vâlcea Rm.Vâlcea Călimăneşti Rm.Vâlcea Balcesti Horezu Rm.Vâlcea Drăgăşani

Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar Grup şcolar

Industrie Industrie Industrie Energie Forestier Economie Servicii Industrie Industrie Industrial Industrial Agricultură

Sursa: Întocmit pe baza hărţilor unităţilor şcolare din judeţele respective


157 / 174

3. Învăţământul universitar Învăţământul universitar al regiunii Sud-Vest Oltenia cuprinde:

Universitatea din Craiova, ca centru Regional şi a cincea mare universitate din ţară, cu sucursală la Drobeta Turnu-Severin, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Gorj şi Filiala Universităţii „Spiru Haret” din Craiova. În conceptul noii Legi a educaţiei, Universitatea din Craiova ar urma să devină coordonatoare a întregului sistem de îmvăţământ superior din Oltenia.

Analiza se va concentra pe Universitatea din Craiova, datorită dimensiunii şi complexităţii sale, cât şi faptului că problemele acesteia sunt şi probleme ale celorlalte instituţii de învăţământ superior din regiune.

Universitatea din Craiova are 17 facultăţi, acoperind 51 de domenii şi oferind 85 specializări la învăţământ de licenţă (3 sau 4 ani) şi 44 specializări la master (2 ani). Acoperă, practic, toate domeniile, cu un anumit dezechilibru în ce priveşte domeniul agriculturii şi conexe.

Din punctul de vedere al obiectivului analizei prezintă interes special Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, care are 9 specializări la Craiova şi 5 la Drobeta Turnu-Severin la învăţământul de zi şi 15 specializări la masterat (2ani). Prin numărul de studenţi, de personal didactic şi de specializări este cea mai mare facultate a universităţi.


158 / 174

Program de Studiu Antreprenoriat şi Administrarea Afacerilor

Plan de învăţământ

Semestrul I Semestrul II Nr. crt. Denumirea disciplinei

C Lp/p Cr. C Lp/p Cr Anul I 1. Economia şi gestiunea întrepinderilor/

Teoria organizaţiilor 2 2 6 - - -

2. Contabilitate pentru manageri 2 1 6 - - - 3. Gestiune financiară şi finanţarea afacerilor 2 2 2 - - - 4. Mediul juridic comunitar al afacerilor 1 2 6 - - - 5. Etica afacerilor/Engleză pentru afaceri 1 1 6 - - - 6. Strategia de creştere a noilor afaceri - - - 2 2 6 7. Managementul resurselor umane - - - 2 1 6 8. Antreprenoriat - - - 2 1 6 9. Marketing şi gestiune comercială - - - 2 1 6 10. Politici şi strategii de producţie - - - 216

8 8 10 6 TOTAL 16

30 16

30

ANUL II 1. Managementul afacerilor mici şi mijlocii 2 2 8 - - - 2. Managementul produsului şi ingineria valorii 2 1 8 - - - 3. Managementul calităţii 2 1 6 - - - 4. Diagnosticul financiar al întreprinderilor 2 1 8 - - - 5. Managementul proiectelor 2 1 6 - - - 6. Planul de afaceri - - - 2 2 8 7. Jocuri de conducere a afacerilor - - - - 4 8 8. Practică - - - - 8 8

10 6 2 14 TOTAL 16

36 16

24

Preocuparea pentru antreprenoriat începe să îşi faca simţită

prezenţa prin programul „Antreprenoriat şi administarea afacerilor”, frecventabil la studiile de master. Ca orientare de perspectivă ar mai fi


159 / 174

necesară includerea studiilor de antreprenoriat la toate facultăţile din cadrul universităţii.

Structura facultăţilor

din cadrul Universităţii din Craiova

1. Învăţământ de licenţă (durata 3 sau 4 ani) Nr. crt.

Denumirea facultăţii Domeniul Specializarea

Drept Drept 1. DREPT Ştiinţe

administrative Administraţie publiă

Limba şi literatura română – O limbă şi literatură străină (engleză, franceză, germană, rusă, italiană, spaniolă, latină) Limba şi literatura engleză – Limba şi literatura română /O limbă şi literatură străină (franceză, germană, italiană, spaniolă, latină) Limba şi literatura engleză – Limba şi literatura rusă Limba ş literatura franceză – Limba şi literatura română / O limbă şi literatură străină (engleză, germană, rusă, italiană, spaniolă, latină)

Filologie

Traducere şi interpretare Teatru Artele spectacolului de teatru Ştiinţe ale comunicării

Comunicare socială şi relaţii publice

Interpretare muzicală Muzică Pedagogie muzicală

2.

LITERE

Arte plastice şi decorative

Arte plastice – Grafică aplicată

Educaţie fizică şi sport 3. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Educaţie fizică şi sport Kinetoterapie Istorie Istorie Istorie-Filologie Istorie – O limbă şi literatură străină

ISTORIE-FILOSOFIE-GEOGRAFIE Filosofie-Sociologie Filosofie-Sociologie


160 / 174

Geografie-Filologie Geografie – O limbă şi literatură străină 4. Ştiinţe politice Ştiinţe politice

Sociologie-Psihologie

Sociologie-Psihologie

Matematică-Informatică

Matematică-Informatică 5. MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

Informatică Informatică Fizică Fizică Fizică medicală

6.

FIZICĂ

Fizică-Informatică Fizică-Informatică Chimie Biochimie tehnologică

7.

CHIMIE

Chimie

Chimia mediului Teologie Teologie ortodoxă pastorală Teologie-Filologie Teologie ortodoxă didactică – Limba şi

literatura română Teologie-Filologie Teologie ortodoxă didactică – Limba şi

literatura străină (engleză; franceză, germană, rusă)

8.

TEOLOGIE

Teologie-Asistenţă socială

Teologie ortodoxă didactică – Asistenţă socială Economie generală Economie agroalimentară

Economic

Economia comerţului, turismului şi serviciilor

Management Management Finanţe Finanţe şi Bănci Contabilitate Contabilitate şi informatică de gestiune Marketing Marketing Relaţii economice internaţionale

Relaţii economice internaţionale

Cibernetică şi statistică economiă

Statistică şi previziune economică

9.

ŞTIINŢE ECONOMICE

Informatică Informatică economică Agricultură

10. AGRICULTURĂ Agricultură

Montanologie Horticultură Horticultură Inginerie alimentară Tehnologia prelucrării produselor

agricole

11.

HORTICULTURĂ Ingineria mediului Ingineria şi protecţia mediului în

agricultură


161 / 174

Silvicultură Silvicultură Biologie Biologie

Autovehicule rutiere Maşini şi instalaţii pentru agricul-tură şi industria alimentară

Inginerie mecanică

Inginerie mecaniă Tehologia construcţiilor de maşini Ingineria industrială Maşini şi sisteme de producţie

Ingineria materialelor Ingineria materialelor Inginerie economică Inginerie economică în domeniul

mecanic Ingineria sistemelor de circulaţie

12.

MECANICĂ

Ingineria transporturilor Ingieria transporturilor

Automatică

Calculatoare

Ingineria sistemelor şi calculatoarelor

Calculatoare (în limba engleză) Inginerie electronică Electronică Ştiinţe aplicate Informatică industrială

13.

AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ

Mecatronică Mecatronică Electrotehnică generală Electrotehnică generală (în limba franceză) Construcţii electrotehnice

Inginerie electrică

Acţionări electrice Electroenergetică Termoenrgetică

Inginerie energetică

Energetică industrială Inginerie economică Inginerie economică în domeniul

electric, electronic şi energetic

14.

ELECTROTEHNICĂ

Inginerie aerospaţială Echipamente şi instalaţii de bord Electromecanică Inginerie electrică Electromecanică (în limba franceză)

Mecatronică Roboţi industriali

15.

ELECTROMECANICĂ

Ingineria mediului Ingineria şi protecţia mediului în industrie Management Management Finanţe Finanţe şi Bănci

16.

ŞTIINŢE ECONOMICE DR. TR. SEVERIN Contabilitate Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Inginerie economică Inginerie economică industrială

INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR Ingierie mecanică Utilaje şi instalaţii portuare


162 / 174

Ingineria mediului Ingineria şi protecţia mediului în industrie 17.

TEHNOLOGICE DR. TR. SEVERIN Inginere industrială Utilajul şi tehnologia sudării

2. Master (durata 2 ani)

Nr. crt. Denumirea facultăţii Specializarea 1. CHIMIE Calitatea mediului

Sport şi management în sport 2. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Traumatologie şi recuperare în sport Literatura română în context european Literatura franceză – Poetica / Poietica Structura şi dinamica limbii române contemporane Contrastivite et didactique du FLE Lingvistică romanică Comunicare interculturală Traducere şi terminologie juridică (Limba franceză) Receptarea antichităţii greco-romane în cultura română Biopoetica marilor maeştri (literatura anglo-americană)

3.

LITERE

Strategii pentru realizarea curriculumului şcolar la limba şi literatura română Limba franceză Metodologia învăţării şi predării limbii şi literaturii engleze Sisteme dinamice şi probleme de evoluţie

4. MATEMATICĂ-INFORMATICĂ Inteligenţă artificială şi tehnologii de comunicaţii Administrarea afacerilor Economie europeană Marketing aplicat Managementul şi dezvoltarea resurselor umane Contabilitate şi administrarea întreprinderii Finanţe şi administrarea afacerilor Management financiar bancar Analiza statistică a fenomenelor social-economice Dezvoltare regională şi proiecte europene International economics (în engleză) Analiză diagnostic şi evaluare afacerilor Management şi audit contabil

5. ŞTIINŢE ECONOMICE

Strategii manageriale în finanţe publice şi asigurări


163 / 174

Informatică aplicată în economie Tehnologia informaţiei economice Inginerie mecanică

6. MECANICĂ Optimizare tehnologică şi constructivă în construcţia

de maşini Studii europene Balcanii în relaţii internaţionale în epoca modernă şi contemporană Mediul geografic – Valorificara resurselor şi protecţia resurselor naturale

7.

ISTORIE, FILOSOFIE, GEOGRAFIE

Filosofia şi sociologia comunicării 8. DREPT Drept public 9. ELECTROTEHNICĂ Inginerie electrică avansată 10. ELECTROMECANICĂ Sisteme electromecanice complexe

Automatica sistemelor complexe 11. AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ Ingineria software

12. HORTICULTURĂ Viticultură-Enologie

Sursa: Extras din Programul Universităţii din Craiova

4. Cursuri de pregătire antreprenorială Necesitatea pregătirii antreprenoriale a apărut imediat după anul

1989. Au fost organizate unele cursuri de pregătire în regiunea Sud-Vest Oltenia de către Asociaţia Română de Marketing (AOMAR), Clubul Oamenilor de Afaceri din Oltenia (ATLANTIS), CDIMM Dolj, CAPA – Fondul de investiţii româno-american, Camerele de Comerţ şi Industrie, Universitatea din Craiova şi Ministerul Muncii, INDE (ONU), inclusiv cu participarea unor lectori şi specialişti din străinătate. Preocupările pe această linie nu au avut un cadru sistematic, s-au manifestat mai ales în cadru privat, pe bază de voluntariat şi asistenţă gratuită.

Activitatea de pregătire antreprenorială a căpătat un cadru organizat şi tinde să devină politică publică după aderarea României la UE, când în circumstanţele presiunii concurenţiale în piaţa UE, s-a


164 / 174

conştientizat lipsa spiritului şi culturii antreprenoriale, inclusiv în cadrul regiunii Sud-Vest Oltenia.

Preocupările în această direcţie s-au materializat prin proiecte solide de pregătire antreprenorială finanţate prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în cadrul Domeniului Major de Interventie (DMI) 3.1, prin OIR Sud-Vest Oltenia. Valoarea acestor proiecte este de circa 55 mlioane RON, din care 50 mil. finanţare UE.

Proiecte de pregătire antreprenorială finanţate

de POSDRU în cadrul Axei/DMI: 3.1

Proiect Tip Beneficiar/

implementare Valoare

(mil.RON) Din care

finanţare UE Consolidarea culturii antreprenoriale (TREPAN)

Strategic Universitatea din Craiova

18,5 17,0

Promovarea culturii antreprenoriale în Regiunea Oltenia

Grant Asociaţia română pentru industria electronică ARIES, Filiala Craiova

1,8

1,6

Dezvoltarea competenţelor manageriale şi antreprenoriale în cadrul IMM-urilor din Regiunea Sud-Vest Oltenia

Grant

Centrul de consultanţă Europroiect

1,6

1,5

Promovarea culturii antreprenoriale în turism în Regiunea Oltenia

Grant

Asociaţia pentru promovarea tehnologiei informaţiilor şi comunicării (APITIC)

1,0

0,9

Antreprenori în turism Strategic Universitatea Spiru Haret, Sucursala Craiova

7,2

2,9

Stimularea spiritului antreprenorial

Strategic Universtatea din Craiova

14,5 13,5

Antreprenoriat, iniţiativă şi dezvoltare pentru Oltenia

Grant Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia

1,8

1,6

Spirit antreprenorial –componentă de bază a mecanismului economic

Grant

Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea

1,0 0,9

Management şi antreprenoriat la standarde europene

Strategic SC Let′s go SPORTWEAR SRL

5,1 4,6


165 / 174

Dialog antreprenorial pentru performanţă în afaceri

Srategic SC Right people SRL 5,1 4,6

Invata sa fii antreprenor si cetatean activ in judetul tau

SC Multipro SRL 3,6 3,2

Sursa: site OIR, POSDRU

În prezent se derulează cursul TREPAN (“Regândirea şi

consolidarea culturii antreprenoriale prin furnizarea de instruire şi dezvoltarea de parteneriate la nivel (trans)naţional”) la Universitatea din Craiova şi în cadrul Universităţilor din Timişoara şi Iaşi. Activităţile de predare cuprind disciplinele fundamentale şi aplicative necesare să se desfăşoare la un nivel corespunzător. Totodată, rezultă necesitatea unei mai bune conlucrări tutori – cursanţi în procesul elaborării şi susţinerii proiectelor de afaceri. De asemenea, este în derulare şi partea de cursuri şi seminarii antreprenoriale din cadrul proiectului ADR Oltenia în parteneriat cu o agentie britanica.

Esenţial este ca toate aceste poiecte să fie implementate la înalt nivel profesional, să nu fie privite ca o afacere în sine, să aibă continuitate. Se impune, de asemenea, o abordare globală a problematicii pregătirii antreprenoriale, cu accent pe regiuniledeficitare.


166 / 174

Concluzii

1. România, cu o pondere de 0,05 din suprafaţa globală, 0,36% din populaţia lumii şi 0,3% din PIB mondial este puţin cunoscută în lume, fiind asociată în cele mai multe cazuri cu ficţiunea literară Dracula. Deşi o ţară importantă în cadrul UE (5,7% din suprafaţa UE, 4,4% din populaţie şi 1,0% din PIB), este insuficient cunoscută şi în plan european, capitala ei Bucureştiul find confundată adeseori cu Budapesta. În fapt, România este o ţară puterică, printre cele mai dotate cu resurse naturale din Europa (minerale, hidrologice, teren agricol), cu o populaţie relativ tânără şi mediu educată, cu o economie în curs de dezvoltare şi reconstrucţie, cu o vocaţie europeană milenară şi cu o cultură distinctă, din care s-au afirmat mari personalităţi ale lumii: Brâncuşi, părintele sculpturii moderne, Paulescu, inventatorul insulinei, Coandă, creatorul primului avion cu reacţie.

2. Oltenia, una din provinciile istorce ale ţării (Valahia), actualmente Regiunea IV Sud-Vest de dezvoltare, cuprinzând judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, este în cadrul României una dintre cele mai identitare şi mai dotate zone ale ţării, având un major potenţial de dezvoltare în perspectivă, prin resuscitarea şi cultivarea spiritului antreprenorial local şi un substanţial flux de capital, ambele deficitare în prezent.

3. Regiunea IV de dezvoltare Sud-vest Oltenia este constituită mai degrabă pe criteriul complementarităţii decât pe cel al omogenităţii. Dispune de cele mai importante resurse de energie primară din ţară (cărbune, hidrologice, uraniu), de resurse semnificative de petrol şi gaze, de alte minereuri utile (sare, marmură, argilă), precum şi de o extinsă şi calitativ superioară suprafaţă agricolă, propice atât unor culturi intensive


167 / 174

de bază (cereale, floarea-soarelui), cât şi de culturi tradiţionale şi ecologice de legume, fructe şi struguri, această din urmă resursă conferind Regiunii un pronunţat profil şi potenţial agro-industrial. Populaţia Olteniei este relativ densă şi mediu pregătită, înclinată spre muncă dacă este motivată, puţin mobilă însă ca profesie şi loc de muncă. În Regiune au fost localizate în vechiul regim importante capacităţi industriale (energetice, metalurgice, costrucţii de maşini şi utilaje, chimice, industrie uşoară, agroalimentare), orientând zona spre industrializare forţată, numai o parte din acestea, în special cele bazate pe materie primă locală, dovedindu-şi viabilitatea în condiţiile economiei de piaţă concurenţiale. Aşa cum s-a menţionat, zona este deficitară tehnologic şi în capital financiar.

4. Infrastructura regională de transport, educaţională, de turism şi de afacei este prezentă, dar deficiară, respectiv sub aspectul modernizării căilor şi mijloacelor de transport, dotării cu laboratoare şi tehnică de calcul a unităţilor de învăţământ, standardului unităţilor de turism, premiselor strict necesare demarării şi dezvoltării afacerilor. O problemă majoră rămâne conectarea Regiunii la coridoarele de transport naţionale şi eurpene, în special Coridorul IV şi Coridorul Dunăre prin porturile regionale existete, dar slab dotate şi în mare parte nefuncţionale, neincluse în circuitul european.

5. Economia Regiunii a evoluat în anii 1990-2005 iniţial şi apoi sub impulsul tranziţiei întârziate de sistem, în 2005-2006 în cadrul unor programe naţionale anuale lipsite de viziune de durată, iar în perioada 2007-2013 în cadrul pragmatic naţional şi european. După o creştere semnificativă în 2007-2008, stimulată mai ales de sectorul construcţii, industriei uşoare bazată pe lohn şi serviciilor, în abstract, special comerţ, în anii 2009-2010 economia regională a scăzut, mai mult decât media naţională. Singurele evoluţii pozitive s-au înregistrat în sectorul energetic şi metalurgic, precum şi prin apariţia FORD în industria auto. În aceste


168 / 174

condiţii, obiectivul strategic de diminuare a decalajelor faţă de media dezvoltării naţionale nu a fost atins în prima etapă, 2007-2010 de implementare a strategiei de dezvoltare regională. Criza din anii 2009-2010 a scos în evidenţă şi mai pregnant vulnerabilităţile economiei regionale: potenţial agricol nevalorificat, industrie depăşită tehnologic, nerestructurată şi neadaptată unor noi pieţe de desfacere, forţă de muncă imobilă şi în proces de deprofesionalizare, spirit antreprenorial lipsit de capacitatea de asumare de risc, inovare, de discernere a oportunităţilor şi de management de proiecte.

6. În baza dotării cu resurse,care îi conferă avantaje comparative (abundenţă relativă de resurse energetice primare şi de teren agricol) şi prin stimularea apariţiei şi dezvoltării unor avantaje competitive (forţă de muncă profesionalizată şi specializată, spirit antreprenorial şi managerial educat, cercetare – dezvoltare în domeniile specifice regiunii – agricultură, zootehnie, energie, mecanică, automatică, medicină, orientare pronunţată spre tradiţional, şi ecologic), regiunea are premisele necesare unei dezvoltări sănătoase şi susţinute în viitor. Pentru a depăşi media dezvoltării regionale şi a se apropia cât mai rapid de media dezvoltării europene, ritmul de creştere economică regional ar trebui să fie în perioada până în anul 2020 de cel puţin 4-5% pe an, ritm care să fie menţinut în continuare, asfel încât Regiunea să devină la mijlocul actualului secol o economie dezvoltată, industrial-agrară, de tipul unei economii zonale din Franţa sau Canada. Accentul ar urma să fie pus pe agricultură şi agroindustrie, energetică hidro şi termică ecologizate, mijloace de transport, nu numai auto şi căi ferate, ci şi fluviale, electrotehnică, maşini agricole, industria lemnului şi uşoară, nu în ultimul rând pe industria turismului. În afara resurselor europene şi guvernamntale, finanţarea dezvoltării regionale ar trebui să se bazeze în mare măsură pe capitalul privat autohton şi investiţii private europene şi


169 / 174

internaţionale, inclusiv prin activarea pieţei creditului şi de capital, îndeosebi primară.

7. Regiunea Sud-Vest Oltenia nu are relaţii economice extinse, ponderea sa în comerţul exterior al ţării fiind mai mică comparativ cu locul deţinut de alţi indicatori economici sintetici. Singurele exporturi semnificative sunt cele realizate de Olt (aluminiu), Dolj (automobile) şi Vâlcea (chimicale). Poate fi adăugat şi exportul de energie electrică, pentru care nu există, însă, date regionale. La import predomină materiile prime (bauxită, benzol), iar în ultimi ani cantităţi crescânde de produse agro-alimentare, în special carne, legume şi fructe. Rămâne pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia o provocare creşterea producţiei agro-alimentare, concurarea importurilor, cu atâ mai mult cu cât există o evidentă preferinţă a consumatorilor pentru produse locale, tradiţionale, mai puţin chimizate şi nemodificate genetic, precum şi o creştere a contribuţiei acestora la exportul regiunii şi ţării. Pozitiv este faptul că balanţa comercială a Regiunii este net exportatoare. Excedentul ar putea fi utilizat pentru importuri de tehnologie în loc de produse agro-alimentare.

8. În ansamblul Regiunii, prin natura factorilor dezvoltării, fiecare din cele cinci judeţe componente are specificul său, care ar trebui păstrat şi accentuat în viitor. Judeţul Dolj şi Craiova se profilează ca pol de creştere regională cu impact naţional, cu profil complex de cercetare universitar, industrial, agricol, comercial şi financiar. Judeţul Gorj şi Tg.Jiu poartă amprenta mineritului şi energiei, la care se adaugă industria lemnului, materialelor de construcţie şi nu în ultimul rând turismul montan şi de sporturi de iarnă. Judeţul Mehedinţi, cu Drobeta Turnu Severin, se conturează ca pol hidroenergtic, ca zonă amiral dunăreană, de tranzit şi comerţ transfrontalier, constructoare de nave fluviale şi nu numai, şi nu în ultimul rând de distribuţie de turism pe Dunăre spre Marea Neagră şi Marea Nordului, dar şi în interiorul ţării. Judeţul Olt prin Slatina are exclusivitatea metalurgiei aluminiului, este prin excelenţă o zonă agricolă


170 / 174

pentru culturi mari intensive (cereale, floarea-soarelui), dar şi de legume şi fructe, se integrează tot mai mult în industria auto în tandem cu Ford Craiova şi alţi beneficiari interni şi europeni, are ca punct forte industria agro-alimentară. Judeţul Vâlcea, prin Râmnicu Vâlcea şi Govora este fanionul industriei chimice în Regiune, are vocaţia unui judeţ turistic de tratament balneo-climateric, istoric şi religios, este pe poziţie de leader în producţie de fructe şi struguri şi de produse din acestea, este de asemenea, dinamic în panificaţie şi industria turistică.

Se conturează, de asemenea, arii de interes comun intrajudeţene, cum sunt: Mehedinţi – Caraş Severin (turism Dunăre – Băile Herculane); Mehedinţi-Olt-Gorj (hidroenergie); Dolj – Olt (industria auto) şi agricultură; Dolj-Gorj (termoenergie); Gorj – Hunedoara (turism montan şi de iarnă); Gorj – Vâlcea (industria lemnului); Mehedinţi, Dolj, Olt (turism dunărean).

9. Pentru investitori poate prezenta interes principalele cinci-şase activităţi industriale din judeţe şi zona luată în ansamblu. Pentru acest scop, am apelat la interpretarea în sens larg a termenului de „industrie”, incluzând agricultura şi agroindustria şi la o clasificare combinată a activităţilor economice. Principalele activităţi în judeţe sunt în ordine: Dolj: învăţământ universitar, comerţ, agricultură şi agroindustrie, energie electrică, mijloace de transport, maşini şi utilaje electrotehnice şi grele; Gorj: industria extractivă, energie electrică, echipamente miniere, prelucrarea lemnului, industrie uşoară, turism; Mehedinţi: hidroenergie, construcţii navale, mic trafic de frontieră, distribuţie, turism, vagoane, turism istoric; Olt: aluminiu, agricultură şi agroindustrie, produse din cauciuc, piese de schimb auto, osii- boghiuri; Vâlcea: turism balnear, mase plastice, clorosodice, energie electrică, fructe, struguri, vin, industria hotelieră. În cadrul Regiunii, principalele industrii pot fi considerate: învăţământ universitar, energie electrică (hidro şi termo), agricultură şi agroindustrie, autoturisme, aluminiu, industria materialelor de construcţii şi uşoară.


171 / 174

10. Aşa cum s-a menţionat, una din cauzele utilizării insuficiente a potenţialului Regiunii Sud-Vest Oltenia şi rămânerii în urma regiuni de dezvoltare este starea spiritului antreprenorial şi a culturii antreprenoriale, apreciate, între altele, prin numărul mult mai mic decât în alte zone de întreprinderi mici şi mijlocii. La rândul ei, această stare este determinată şi de lipsa unor preocupări sistematice pe linie de învăţământ mediu şi superior şi a unor cursuri de perfecţionare în domeniul antreprenoriatului. Activităţile pe această linie au fost neorganizate, s-au desfăşurat pe o bază privată sau de voluntariat, iar în ultimii ani în cadrul unui program de masterat la Universitatea din Craiova. Un demers mai consistent şi mai coerent se desfăşoară actualmente în cadrul mai multor programe finanţate de POSDRU. Se impune necesitata ca în perioada imediat următoare şi în continuare să fie realizate acţiuni concertate: educaţie antreprenorilă la nivel de învăţământ mediu, mai ales profesional, cursuri antrepreno-riale la toate facultăţile din regiune, inclusiv tehnice, medicale, juridice, master sau masterate de specialitate, cu asistenţă universitară străină, la toate facultăţile economice, cursuri de perfecţionare pentru angajaţi şi manageri pe teme generale de antreprenoriat, cât şi de specializare pe domenii specifice: studiul pieţei, comportamentl consumatorului, satisfacţia clienţilor şi calitatea produselor, risc şi asigurare în afaceri, surse de finanţare, managementul ciclului de proiect etc.


172 / 174

Referinţe bibliografice selective

1. C. Argetoianu: Memorii, Editura Humanitas, Bucureşti, 1990,

Discurs în Parlamentul României privind Reforma agrară din anul 1925. 2. Ciurezu: Noi teorii ale dezvoltării economice, teză de doctorat,

conducător ştiinţific prof. univ. dr. C. Fota. 3. C. Dincă: Dezvoltare regională în concept european, Teză de

doctorat, conducător ştiinţific prof. univ. dr. C. Fota. 4. N. Djuvara: Între Orient şi Occident. Ţările Române la începutul

epocii moderne, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995. 5. C. Fota: International Economics, Editura Universitaria, Craiova,

2010. 6. C. Fota: Economie Internaţională, Editura Universitaria, Craiova,

2008. 7. C. Fota: Integrarea României în UE: ante şi post-aderare,

Editura Universitaria, Craiova,2008. 8. V. Georgescu: Istoria ideilor politice româneşti, Münhen, 1987. 9. R. Gilppin: Global Political Economy, Universtending Hu

International Economic Order, Princetown University Press, 2001. 10. P. Krugman, M. Osfeld: International Economies, Theory and

Policy, Boston, San Francisco, Addison Wesley, 2006. 11. G. Rădulescu: Un secol cu Neagoe Djuvara, Editura Adevărul Holding, 2010.


173 / 174

12. P. Rinderiu: Contribuţii la un model românesc de utilizare a fondurilor structurale, teză de doctorat, conducător ştiinţific prof. univ.dr. C. Fota.

13. World Trade Organization: World Trade Report, Geneva, 2010. 14. International Monetary Fund: World Economic Outlook,

Washington, 2010. 15. International Monetary Fund: Statement by IMF Mission Chief

for Romania, noiembrie, 2010. 16. World Bank: Global Economic Prospects: Crisis, Finance and

Growth, Washington, 2010. 17. World Bank: Romanian Irrigation Rehabilitation and Reform

Project, 2010. 18. World Bank: Romania CSP: Romania has become a Regional

Power Exchange Leader, 2009. 19. OECD: Economic Outlook to the end of 2012, Paris, 2010. 20. Comisia UE: Tratatul de la Maastricht, 1995. 21. Comisia UE: Tratatul de la Lisabona, 2007 22. Comisia UE: Europa 2020, Bruxelles, 2010. 23. Guvernul României: Bugetul de stat pe anul 2011, decembrie

2010. 24. Guvernul României Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. 25. Guvernul României: Cadrul Strategic Naţional 2007-2013. 26. ADR Oltenia: Strategia de dezvoltare a Regiunii IV Sud-Vest

Oltenia 2007-2013.


174 / 174

27. ADR Oltenia: Contribuţia POR şi a altor programe la îndeplinirea Strategiei Sud-Vest Oltenia 2007-2013, studiu, 2010.

28. Institutul Naţional de Statistică: Anuarul statistic 2005, 2006, 2007, 2008, 2009.

29. Direcţia Regională de Statistică Craiova: Regiunea Sud-Vest Oltenia în cifre, 2010.

30. Prefecturi, Consilii Judeţene, Municipii, Oraşe, Comune, Site-uri internet.

Documents

Carte-studiu - Antreprenoriatul in Oltenia