6
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei cartei tainelor lui Enoh / studiu introd.: Philip S. Alexander trad, $i ingrijire ed.: Voicu Simion Bucure$ti : Herald, 2020 ISBN 978-973-lt1-836-9 I. Alexander, Philip s. (pref.) IL Voicu, Simion (trad.) 2 [artpa tainplor lui Eno[ Studiu introductiv: PHILIP S. ALEXANDER Traducere $i ingriiire edifie: VOICU SIMION ,o,**d%""*-o

Cartea tainelor lui Enoh, cunoscuta si ca Enoh Slavon sau

  • Upload
    others

  • View
    60

  • Download
    2

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Cartea tainelor lui Enoh, cunoscuta si ca Enoh Slavon sau

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romanieicartei tainelor lui Enoh / studiu introd.: Philip S. Alexander

trad, $i ingrijire ed.: Voicu SimionBucure$ti : Herald, 2020

ISBN 978-973-lt1-836-9

I. Alexander, Philip s. (pref.)IL Voicu, Simion (trad.)

2

[artpa tainplor lui Eno[

Studiu introductiv:

PHILIP S. ALEXANDER

Traducere $i ingriiire edifie:

VOICU SIMION

,o,**d%""*-o

Page 2: Cartea tainelor lui Enoh, cunoscuta si ca Enoh Slavon sau

I

:s:

tt,';'

.rl,n

r|t

f{?rldrc

:'d{lIrC

rlI,',

1

1

DE LA FIUL LUI ADAMLA AL DOILEA DUMNEZEU'

Transformd.ri ale lui Enoh biblic

Enoh este un erou biblic destul de controYersat. De$i

Biblia insiqi dedici doar qase versete vielii acestuia, in mare

parte sub forma unei genealogii prozaice':, unii intelectuali

evrei din perioada celui de-Al Doilea Templu au ajuns si

il considere o figuri centrali din istoria sacri. Aceqtia i-au

atribuit un corp important de doctrine revelate qi l-au ri-

dicat la un statut care echivala $i chiar concura cu cel al lui

Moise, legiuitorul Israelului. Ei au fost cei care au pornit o

tradilie ce a continuat si evolueze cu o vitalitate surprin-

zltoare pdni in Evul Mediu gi care a constituit o provocare

neintrerupti pentru paradigma mozaici dominanti a iu-

daismului. Ei au creat un personaj care, mergind dincolo

de iudaism, a fost asimilat in creqtinism, gnosticism gi islam,

devenind unul dintre inviEitorii religiogi universali ai Anti-

chitdlii tirzii. Dintre toti patriarhii biblici, Enoh, in pofida

originilor sale obscure, s-a bucurat de una dintre cele mai

ilustre reprezentiri in mituri gi legende.

Cea mai timpurie gi completi dovadi a interesului ac-

centuat pentru Enoh se giseqte in Carteaintki a lui Enoh sau

I Enoh. Aceasta este disponibil6 acum intr-o formi mai mult

sau mai pulin completi doarintr-o versiune etiopiani Q/ iz)t-

DE LA FIUL LUI ADAM LA A], DOILEA DUMNEZEU

clasici redactati probabil in secolul al Vllea d.Hr.: Varianta

t'tiopiand a fost tradusi dintr-un text grec, pistrat pargial inll llgmente de manuscris qi citate patristice, alcituit in secolul

I d.Hr. Varianta greceasci a fost la rindul ei inspirati de un

oliginal aramaic, ale cirui rdmigile, impreuni cu materiale

irrrutlite neatestate in versiunile greceasci qi etiopiani, au

lirst descoperite printre manuscrisele de 1a Marea MoartS.a

( )riginalul aramaic al I Enoh dateazi probabil din secolul Ii.l Ir., insi este in mod clar un text compozit - o coleclie

rrlcituiti din texte enohiene inigial independente peticite

lrrolalti intr-un mod imperfect, unele dintre avind o vechi-

rrc ce merge pind in secolul al IV-lea i.Hr.5

I Enoh il prezinti pe Enoh ca pe un mare inlelept,posesor al unei cunoagteri speciale, a[ unor secrete care nu

sunt accesibile pe plmint gi pe care Ie cunoagte prin revela-

lic divina. uneori in viziunigi in vise, uneori prin ascensiuni

lir cer unde a putut si consulte tablele qi clrEile ceregti qi

uneori in cilStorii prin cosmos insoflt de ciliuze angelice.

ingelepciunea lui Enoh acoperi o serie de subiecte dis-

tir)cte. El cuno$tea tainele silagului ceresc al lui Dumnezeu

5i ale insuqi tronului lui Dumnezeu. I Enoh 14:8-25 oferd

o descriere impresionant de detaliati a palatului ceresc al

lrlri Dumnezeu6. 1 Enoh este, de asemenea, plin de folclorangelologic. Enoh sti in compania ingerilor, vorbegte cu

rrccstia $i le $tie numele, multe dintre ele fiind raportate inrnod transparent la rolurile pe care le au. Acegtia fac parte

din diferite ordine (Veghetori, Cei Sfingi, Heruvimi qi Pre-

zenEe, cei patru arhangheli - Michael, Rafael, Gabriel ;i

Page 3: Cartea tainelor lui Enoh, cunoscuta si ca Enoh Slavon sau

I

i$r

{rirJ

.Yt

!fir|(

.ART]]A TAINF1,OR LUI ENOH

Phanuel - care sluiesc inaintea Trolrului lui Dumnez.eu)7

$i par s; fie a$ezali in ierarhii. Ei indeplinesc diferite sarcini

qi sunt, pe scurt, agentii prin care Dumnezeu cirmuieqte

lumea. Un loc central in angelologia dln 1 Etl'oh il ocupi

mitul Veghetorilor cizuli - o ceati de ingeri care au co-

borit din cer, au avut relagii sexuale cu femei din neamul

omenesc qi au dat na$tere, prin acestea, unei rase de Uriagi

care au asuprit omenirea. Acegti ingeri cizuqi i-au coruPt

pe oameni revelanduJe cunoaqterea interzis'i qi inv[1indu-i

artele intunecate8.

inlelepciunea lui Enoh se extinde, de asemenea, la

functionarea cosmosului. Enoh susline in repetate rindurici mentorii sii angelici i-au dezviluit misterele lumii natu-

rale. Acegtia l-au plimbat pe cuprinsul pimintului locuibil

qi i-au aritat minunile ce se gisesc acolo. I-au dezviluit cum

functioneazi soarele, lllna qi stelele gi cum se determini

perioadele qi anotimpurile. Degi descrierile cosmografice

sunt impresioniste qi pline de elemente fabuloase, expu-

nerea miqcirilor corpurilor ceregti este detaliatd qi pleci-

si. I'ersiunea etiopiani pare si Iie extrem de prescurtat:.

Fragmentele de 1a Qumran indici existenla unui text mai

lung, care cilculase sub fbrmi de tratat separat, tleqi tot

sub numele lui Enoh. in spatele acestui triltat astronomic

ar putea s; existe o intenlie polemici, 9i anume aceea de a

promova rur calendar solar de 36'1 c1e zilc conform cu voinla

lui I)umnezeu qi orrlinea naturali ir universului.

in fine, inlelepciunea lui Enoh cuprinde viitorul. Enoh

r.ede, cu ajutorul ingerilor, istoria lumii din perioada lui

DE J,A F1IJL ]-UI ADANT i-A AL DOII,EA DUMNEZEIJ

1r'irri Ia sfArrsitul timpului qi crcarel unui nou cer'qi a unuirrorr pirnrint. Deqi viziuniie despre viitcrr sunt impriqtiate

l)r' ro( cuprinsul textului 1 Enoh, acesteaigi giscsc cea mai, rrlrlirrzitoaLe gi sistematic.i forrni in Apocalipsa sdptd-

r t t r ) n i h t r (93 :3- 10; 91 : 1 1 - 1 7) qi in Istoria zo omorfd a lttmiitr rr1r. li5-90). Aceasti viziune a viitorului estc dominati de

r .rrrrr jutleci{ii divine: Dumnezeu ii va pedepsi in cele dinrrr rr ri pe picdtogi gi ii va salva pe cei drepii. Motivul jude-

r :r 1ii tlivine iminente este preserat pe tot cuprinsul textuluiI lt troh Si unifici astfel elementele disparate din alcituireair( ('st uia. Nota triumfului suprem al celor drepli gi nimicirea

prr< ritogilor, atinsi in capitolul de inceput, formeazi sem-

rr:rtrrrr cheie a intregii compozitii. I Enohil distribuie pe

l,)rroh in rtilul de profet clasic: in numele lui Dumnezeu, ca

lt'lr icul al revela;iei divine, el ii ameninlS cu nenorociri pe

lrir'itogi, ii averti zeaz\, despre zhn de pe urmi a Domnului

;i ii rrlini pc cei dlepli, asigur6ndu-i ci vor avea parte de

rlrcptate pi izbivile finali.Se presupune cd toati aceastl inlelepciune a fost lSsati

irr seris de Enoh. I Enoh este compus la persoana intdi,rrrlici din perspectiva lui Enoh. in privinla continutului,I linh esle o apocalipsi. o fevelatie a secretelor gi taine-

lor', dar aceast'i rcvelalie a prirnit forma, inspirati de un

hinc cunoscut modei literar al vechii ingelepciuni, unui u1-

tir)r tcstamcnt moral adresat cl.e Enoh fiului siu Matusalem(fiI:5). Enoh iqi ilrvali Iiul la porulca expliciti a ingerilor.inviigitura lui se adreseazi genelaliilor viitoare. Capitolele(r2 105, a$ezate strb tithtl Epistokt l,ui Enlh, nu sunt scrise

Page 4: Cartea tainelor lui Enoh, cunoscuta si ca Enoh Slavon sau

Itt

Z)LtftqIt'''Fl?fiit

li.t11

I0

NtI

fifll

t|l

f-

1

l'I,I

B*

CARTEA TAINELOR LUI ENOH

doar ,,pentru toti copiii mei", ci !i ,,pentru toate neamurile

viitoare care vor pistra pacea gi neprihinirea" (92: 1). Noe

a avut un rol-cheie in transmiterea inviliturii lui Enoh:

1 Enoh 65:I spune ci acesta l-a consultat pe Enoh in legi-

turi cu judecata viitoare, iar in 68:1 arhanghelul Michael iiexplici acesruia ,,toate tainele" din cartea strimoqului siu

Etoh. I Enoh este gAndit ca avind statutul de scripturd

inspirat[: este bazat pe revelagie divini qi a fost transcris

direct de pe tablele cereqti. Critica textuali moderni re-

feritoare la I Enoh a demotstrat ci la baza compoziliei se

gasesc o serie de texte enohiene, inilial independente. in

secolul I i.Hr. circulau cel pulin cinci opere substanliale

atribuite lui Enoh. Probabil cd titularura lui Enoh de ,,scrib

priceput"'iqi are originea in toati aceast; presupusi acti-

vitate literari.Personaiul Enoh, conturat de pagintle din I Enoh, nu

este la prima vedere foarte aseminitor cu omonimul siu

biblic, dar, dacl privim mai indeaproape, incep si apari o

serie intreagi de legituri. Este clar ci autorii textului I Ezolz

cuno$teau Geneza 5-6 aparent sub forma pe care o avem

noi acum: ace$tia citeaz; din ea aproape cuvdnt cu cuvint

in mai multe locuri. Aproape tot ce se spune despre Enoh

in Biblie este enigmatic $i poate fi interpretat in mai multe-

moduri destul de sugestive. Pare si faci trimitere la un corp

mult mai complet de legende enohiene. Din moment ce

Gen. 5:18-25 face parte dintr-un segment al Pentateuhului

care este posibil si nu fi fost redactat in formi finali pini in

perioada post-exiliclt0 gi din mome nt cein I Enoh eistS':un

DE LA FIUL LU] ADAM LA AL DOILEA DUMNFTTI I

stt,rt, Cartea lumindtorilor cereSti (cap.72-82), ce dateaziplob'abil din perioada persand (secolul al IV-lea i.Hr.), este

r('n tirnt sA presuprnem c5, I Enoh are la bazi nu numai Ge-

n t'zrr 5, dar qi surse care se afli in spatele Genezei 5. Aceastitr.<rrie e atractivS, insi este mai degrabd exclusi de analiza

rlt trrliatl. Relalia dintre 1 Enoh gi textul biblic pare si fie,

in plincipal, una de ordin exegetic. Nu este nevoie si pos

trrlirrr ci autorii textului l Enoh ut al'ut la indemini vreorrlt i istorisire despre inteleptul antedeluvian in afari de cea

r orr ginuti in Genez[. Ace$tia au abordat textul respectiv ca

liin(l scripturl inzestrati cu autoritate qi au aplicat cu re-Iclile la acesta procedee destul de bine atestate in exegeza

lriblici iudaici timpurie. Prin exploatarea ambiguit6lilor

1i lrrr'rrnelor narative ale acestuia. au pulut sa asocieze cu

Scliptura idei care nu se giseau acolo, si confere validitateitlcilor respective qi sI le incorporeze in tradiliile lui Israe|i.

Geneza 5:18-25 spune urmitoarele:

Idred a triit o sute $aizeci gi doi de ani gi atunci i s-a niscut Enoh. Dupi naqterea lui Enoh, Iared a mai trdit optsutc de ani qi i s-au niscut fii qi fiice, iar de toate, zilele

Iui Iared au fost noui sute $aizeci Ei doi de ani Ei apoi a

murit. Enoh a triit o suti gaizeci qi cinci de ani, $i atunci

i s a niscut Matusalem. $i a umblat Enoh inaintea luil)umnezeu, dupi nagterea lui Matusalem, doui sute de

ani qi i s au niscut fii gi fiice, iar de toate, z-ilele lui Enohru fost trei sute gaizeci qi cinci de ani. $i a pl[cut Enohlui Dumnezeu gi apoi nu s a mai aflat, pentru ci I a mu-tat Dumnezeu. Matusalem a triit o suti optzeci qi gapte

de ani gi atunci i s-a niscut Lameh,r2

Page 5: Cartea tainelor lui Enoh, cunoscuta si ca Enoh Slavon sau

I

Yitfi,i

I{i

.11

llti"It:r#vril

'E.nl

1'lil

1! rrf)rl

p'.

CARTEA TAiNEI,OR I-UI ENOH

t.

Sunt o serie de cxpresii aici care ne atrag imedi-

ar atentia. Enoh ,,a umblat [...] inaintea lui Dumnezeu"

(n!;'r1?N;'1 nR l'liil 'i).rn'r; v' 22, 24) La prima vedere, este

sugerati ideea unei comuniciri stranse cu Dumnezeu - c

viafi plini tle o extraordinari. pietate 9i devoliune' Aqadar,

nu ar trebui si ne surprindi ci Enoh este infbliqat in / Ezoh

ca Lln om remarcabil de drept. Aceasti perspectivi ar putea

fi intiriti rle faptul ci el era un descendent pe linia divini a

lui Set. El se afli in opozitie fatd dc Lameh, corespondentul

siu de pe linia decizuti a lui Cain. Lameh, un personai

dubios din punct de vedere moral, este asociat in mod ex-

plicit in Biblie cu violenga (Gen.4:23-24)' Enoh este al

gaptelea in linie dupi Adam, iar lucrul acesta, urmind o

numeroiogie populari aproape universalS, il face ,,alesul"

lui Dumnez.eu, pentru care este pregdtit un destin speciai'

Se pot aduce in disculie consideralii de ordin contextual'

Pietatea lui Enoh I-ar separa de generatia sa. El a treit intr-o

perioadi situati cu putin timp inainte de Potop, c6nd ri-utatea gi deprar.area cuprinseseri pimantul l'ucrul acesta

sugereazi rolul profetic al acestuia: faptui de a se'impotrivi

spiritului epocii, de a se opune contemporanilor sii qi de

a-i avertiza despre judecata divini iminenti

1 Enoh, dupi cum am afirmat rnai sus, oferi o expli:

calie specifici pentru picatul generatiilor antedeluviene:

acestea au fost corupte de ingerii cizuli. Aceasti idee este

derivati din Gen. 6:1, unde ,,fiii lui Dumnezeu" suntinleleqi

ca fiind ingeri I Enoh, dtspd asm am observat, ii numegte

,,Veghetori" -, care au fost sedugi de frumusegea fe meilorL

DF I A flLrL LIJLADAM LA 41. DOll CA DUMI\tlLU

,,.rrrrt.nilor, au cobor6t pe pimint qi s,au impreunat cu ele.

\r r'1t i Vcuhetori au transmis oamenilor cunoagtere, care i-a, r rr r1rt. I-au invSlat arta prelucriri i metalelor. Aici, 1 Enoh, ..rr, ( lin nou convergent cu naraliunea biblicS, aceasta aso-

, rr(l I)rciucrarea metalului in primul rind cu Tubal-Cain,lrrrl lrri l.ameh, contemporanul lui Enoh'3. l Eno&, urmAnd

' ' , , )r rc(.1)tic mitologici larg rispdnditi a cirei expresie cla-',r, ;r lsl('mitul lui Prometeu, nu poate concepe o atet de

rrr r,r;rr tlczvoltare tel.rnologicir {Eri un aiutor extraterestr-u.

\ r t :r r rrctllurgiei era folositi in scopuri diunitoare: pentru.r l,ri c ulme de rdzboi, de unde, flri indoiali, ,yiolenia" ce

, .r rrr tt'riza perioada anterioari Potopuluirl.I Iinoh asociazi. aceasti ,,violenli" gi comportamen-

rrrlrri vlistarclor monstruoase ale ingerilor gi femeilor - o

r .r.,rr r lt. urieqi care au oprimat omenirears. Biblia insigi este

,l, sr{rl (lc neclari cu privire la perioada cobor6rii pe p5-

r rr,rrrr rr ,,fiilor lui Dumnezeu". I Enoh dateaztr evenimentulrr r l r rr r pul vielii tatilui lui Enoh, Iared, un exemplu evident,l( t \('llczii care consideri nume lc acestuia o aluzie la cobo-r ,rr crr (;t't'-t') ingerilor. Aceasti tactic.i permite ca relatarea,l, s1rlt' llnoh pi cea despre Veghctori si se intrepitrurrdi..\lrr(lirr, toate aceste elemente din l Enoh pot fi derivate,lr r cr't din textul biblic.

I)ar formula ,,a umblat Enoh inaintea lui Dumnezeu"pr rzirrt.i alte posibilitnli gi poate fi inrerpretati intr-un altrr rorl rn..ri puEin evident: n';rtlX poate fi inEeles prin,,dum-r rczt'i", atlicd ingeri. Enoh devine astfel cineva care a avut o

rr'lrrlic speciali cu ingerii. Lucrul acesta deschide posibili-

Page 6: Cartea tainelor lui Enoh, cunoscuta si ca Enoh Slavon sau

IrIt

2)V',n

rhndr

CARTEA TAINELOR LUl ENOH

F!

ilIN!

t,

ti

f.I|l

l't'f{IJ

tatea ca acesta s[ fi urcat la cer gi si fi aflat taine de la ingeri

sau si fi avut rolul de intermediar sau mediator intre cer 9i

plmdnt. Cilitoria lui Enoh prin cosmos, descrisd cu at6"ta

expresivitate in I Enoh, ar putea fi o dezvoltare a acestui

element din naraliunea biblici: Enoh a parcurs cosmosul

de-a lungul qi de-a latul'6 in tovirigia ingerilor care i-au

revelat tainele crealiei.

Tot atat de sugestive este formula ,,apoi nu s-a mai

aflat, pentru ci l-a mutat Dumnezeu". in cazul lui Enoh,

Biblia evit; si spuni ci a murit, ci mai curind a fost ,,mutat"

de Dumnezeu. Lucrul acesta ar putea fi interpretat in sensul

ci Enoh a fost indepirtat de pe plmdnt sau din societatea

umani intr-un mod neobignuit. El devine astfel primul om

din istoria Bibliei care a scdpat de moarte. Aceastl interpre-

tare a textului este intiriti de paralela cu Ilie, care a fost,

de asemenea, luat de Dumnezeu, fiind mutat cu trupul Ia

cer intr-un car de foc (4 Reg. 2: I 1).

CAnd textul este citit in acest fel, o intreagi serie de

lacune narative cer si fie umplute. De ce Dumnezeu l-a

luat pe Enoh? Durata de 365 de ani a vielii lui Enoh este

semnificativ mai scurte decet a celorlalte figuri din nea-

mul urmaqilor lui Set. Lucrul acesta ne sugereazd o acliune

abrupti gi premarura. Dar cle ce? Unde a fost dus Enoh -incer, in paradis sau in vreun alt loc? Daci a fost luat fird si

moari, atunci poate ci este inci viu in locul respectiv' Ce

face el acolo gi ce rol joaci aceastl pistrare in planul divin

al lucrurilor? Cum a fost mutat - intr-un car asemenea lui

Ilie, intr-un vdrtej sau intr-un alt mod? A fost vorba despre

DE LA FIU]- LUI ADAM LA AL DOII,EA DIIMNF,ZF,I I

,, nrrtrrrc lizici qi corpul slu fizic a fost astfel transformat

';rrrr rrr rrtarca lui nu a fost decit o transi sau un vis al urciriiLr r r,r"l A fost mutarea permanenti? S-a intors sau se va in-torrn c clin viitorpe pimant pentru aindeplini vreo misiunerlrrtl tlc l)umnezeu? Cuvintele,,apoi nu s-a mai aflat" suntr r r ir rrrnat de vii gi evocatoare: ele sugereazl un tablou in care

I'irrolr tlispare in mod misterios, lisdndu-gi contemporaniirrcrlrrrrrcrigi de locul in care s-a dus.

Iistc, a$adar, posibil si derivlm din textul actual al

t ir.rrczci trlsiturile dominante ale lui Enoh din I Enoh.

l)rr'('stc pulin probabil ca potengialul naraliunii biblice sili lost tlczvoltat atat de mult firl anumili stimuli externi

I'rr' rri( i. Aceste dezvoltari impresionante nu au putut si:r' lrclrcaci dec6.t in urma faptului ci Enoh,,vorbea" unui

11r rrlr rlc oameni gi era util scopurilor acestora. l Enoh,del.rl)r, contopegte doui imagini destul de diferite ale luil')r r rh care slu;'eau unor scopuri diferite gi este posibil sI fi,r vr r t oligini diferite. in prima imagine, Enoh joaci rolul de

;'r r rli't care predici dreptatea gi avertizeaz\ d.e apropierea

lrrrk.t:rqii divine. in cea de a doua imagine, acesra esre un

rrr:rl'inqclept care aduce pe pimint inlelepciune cereas-

, rr, irr special o cunoa$tere a astronomiei gi a funclionirii.r, llvirratului calendar.

l,)noh propoviduitorul drept5lii pare si fi fost creatrrr pcliolda tArzie a celui de-al Doilea Templu de cercurirrrrluicc dominate de o concepgie asupra lumii caracteri-

/ir(1r (le o puternicl noti escatologici. Ei credeau ci sunt

r orrtcmporani cu sfirgitul istoriei gi ci judecata divini