CARUM CAVI

CARUM CAVIChimion ,secarica

Planta ierboasa bienala , foarte veche, spontan i cultivat.In anul I cu o rozet de frunze, n anul II cu o tulpin nalt pn la 1 m Importanta Se cultiva pntru fructele sale(Fructus cavi) ce contin cca. 3-7 % ulei volatili, cca. 18% ulei gras ,cca. 20% proteine.Componenta principala carvona Este o planta melifera .Clasificare Regnul plante Divizia - Magnoliophyta Clasa - Magnoliopsida Ordinul - Apiales Familia - Apiaceae(Umbelifere) Genul - Carum

Raspandire Flora spontana Europa ,intre regiunea de deal si submontana.Deasemenea este prezent si in India , nordul Africii .Soiuri Soiuri locale de Gimbav (1973) si Marea de Roman(1973)Descrierea botanica Planta ierboasa , bienala RADACINA pivotanta ,bine dezvoltata - carnoasa, de culoare brun deschis la exterior, si alb murdar la interior - este slab ramificata ,groas pn la 2 cm, adnc (pn la 3040 cm), Descriere botanica TULPINA este erecta , glabra , ramificata de la baza , muehiat, fistuloas, cu mici santulete , longitudinale -atiinge inaltimea de 1 m si chiar mai mult - se formeaz numai n anul II

Descrierea botanica FRUNZELE sunt asezate altern - au forma alungita si sunt bi sau tripenate - cele inferioare sunt petiolate, pe cand celesuperiore sunt sesile

n primul an o rozet de frunze lung peiolate bi sau tripenate, de 2040 cm, cu lacinii ngusten anul II, frunzele inferioare lung peiolate, bipenate, cu 612 perechi de segmente de ordinul I, ceva mai late, iar cele superioare sesile, de asemenea bipenate, cu lacinii filiforme

Descriere botanica INFLORESCENTA de tip umbela compusa -florile sunt mici , albe si grupate - floarea este alcatuita pe tipul 5 , caliciul slab dezvoltat si se termina cu 5 zimtisorimici - corola este formata din 5 petale albe - dispuse n umbele compuse cu 515 radii inegale, fiecare umbelul are 1013 flori, nu au involucru i involucel; florile snt mici, cu caliciul redus, petale albe sau roz, lungi de cca 1,5 mm

inflorescenta - androceul cuprinde 5 stamine care alterneaza cu petalele - pistilul este format dintr-un ovar prevazut lateral cu 10 muchii, alcatuit din 2 loje -planta este alogama entomofila -infloreste in mai-iunie , inflorirea avand o durata de 3 saptamani

Descrierea botanica FRUCTUL este o dicariopsa de forma oval alungita, sunt usor arcuite ,formate din doua achene, prinse pe un carpofor bifidat -fiecare achena are cate 5 coaste distincte - fructele sunt ovoide ,comprimate lateral glabre -culoarea este galben bruna , lungi de 3-7 mm si groase de 1-2 mm - au prevazut un stil ramificat in doua brate - greutatea la 1000 boabe este de 2,5 g ,iar greutatea hectolitrica este de 45-50 kg

Fructul - in peretele fiecarui fruct exista canale longitudinale in care se gasesc acumulate uleiurile eterice - fiecare jumatate de fruct poseda 6-7 canale - contin 3-7 % ulei volatil , 50-60 % carvona , 20-30 % limonen , iar restul sunt proteine ,lipideConditii fito-ecologiceNu are pretentii la caldura. germineaz la 410 i suportnd ulterior temperaturile sczuteUmiditatea , este factor important de crestere si dezvoltare.Solurile cernoziomice sunt cele acceptate de planta.- Fa de lumin, n anul I nu are pretenii deosebite, vegetnd bine n condiii de semiumbrire (putnd fi cultivat mpreun cu o plant anual care s o umbreasc), n schimb, n anul II pentru formarea fructului i acumularea uleiurilor eterice are nevoie de lumin direct, puternic (n lipsa luminii snt cazuri cnd nu nflorete i nu fructific dect n anul III).

Factorul esenial de vegetaie este apa, chimionul avnd nevoie de mult umiditate nc de la rsrire pe tot parcursul vegetaiei pn la nflorire In anul II, n perioada nfloririi, este necesar un regim echilibrat, fr ploi abundente care influeneaz negativ fecundareaFa de sol are pretenii moderate, reuind bine pe diferite tipuri de sol. Cele mai bune rezultate le d pe soluri adinei, bogate n calciu, bine afinate, cu expoziie sudic, adpostite contra vnturilor. Vegeteaz mai greu pe solurile grele, lutoase, acide.

n flora spontan se ntlnete prin finee, margini de pduri, n zona de deal i montan pn in cea subalpin, putndu-se recoltai n toate judeele din zona pericarpatic.

Zona de favorabilitate : centrul ,vestul si nordul Transilvaniei;Depresiunea Barsei; nordul Moldovei.

Dealurile vestice (judeele Bihor i Arad), ara Haegului, Podiul Transilvaniei cu depresiunile marginale, ara Brsei i Subcarpaii rsriteni.Tehnologie de culturn asolament urmeaz dup cereale de toamn, prsitoare etc. ce las terenul bogat n substane hrnitoare i curat de buruieni. Nu se recomand monocultura. Poate reveni pe acelai teren dup 57 ani.

Rotatia Se seamana dupa prasitoare .Nu se recomanda dupa ea insasi.Fertilizarea Terenul pe care urmeaz s se nsmneze chimionul se ngra cu 150 -200 kg. /N/ ha, 4050 kg/ha s.a. fosfor (200-300 kg/P/ha )i 6070 kg/ha s.a. potasiu, care se introduc n pmnt odat cu artura adnc de toamn. Primvara nainte de nsmnat, se mai dau 4050 kg/ha s.a. azot i circa 2 t/ha praf de var.

Cele mai bune ingrasaminte gunoiul de grajd- administrat la planta premergatoareLucrarile solului Aratura ca lucrare de baza , toamna la 25-30 cm .Realizarea unui pat germinativ bun cu combinatorul

Samanta si semanatulPuritatea semintei 94%Germinatia 75%Epoca de semanat primavara timpuriuDistanta dintre randuri -50 cm.Cantitatea de samanta 8-10-12 kg. Adancimea de semanat 1-3 cm.Terenul se ar adinc la 2830 cm, imediat dup recoltarea plantei premergtoare. nainte de nsmnat artura se discuiete, se mrunete i se tvlugete. nsmnarea se face primvara devreme, cu semntoarea SU-29 n rnduri, la intervale de 4550 cm.Chimionul se nsmneaz cu plante de protecie sau n cultur mixt cu mac, fasole, mazre, orz. Semnatul n cultur mixt este avantajos pentru c se asigur un venit n primul an de la cultura asociat, chimionul dnd producie n al doilea an.

Lucrari de ingrijire n primul an, n cazul culturilor pure sau intercalate cu mac, se execut 34 praile i se plivete de dou sau de trei ori. Rrirea chimionului se face odat cu cea de a doua prail, la o distan de 810 cm ntre plante pe rnd

Cnd chimionul este cultivat cu cereale de primvar este obligatoriu ca prima prail s se execute paralel cu recoltarea acestora. Cu aceast ocazie, chimionul se rrete pe rnd.

nainte de primul nghe, chimionul din anul I de cultur se prete la o distan de 10 cm de la rnd i plantele se biloneaz pentru a nu degera. Cu ocazia acestor lucrri se ncorporeaz n sol 4050 kg/ha s.a. fosforn anul II, primvara timpuriu, se administreaz 3540 kg/ha s.a. azot, dup care terenul se grpeaz n curmeziul rndurilor, apoi se execut prima prail i se plivete. Dup 1012 zile se execut a doua prail, iar a treia nainte ca plantele s nfloreasc.

Combaterea buruienilor : prasitul mecanic , manual , plivitul si raritulIn anul al doilea grapatul in curmezisCombaterea chimica a buruienilor Cosatrin , Gesagard, Afalon .Bolile, duntorii i mijloacele de combaterePrintre bolile mai frecvente ale chimionului se numr bacterioza, rugina i finarea.Bacterioza atac florile, rugina i finarea frunzele i tulpina. Bacterioza poate fi combtut cu bune rezultate prin tratare termic i prin fermentarea seminelor similar fructelor de coriandruDeasemenea,bacterioza chimic se combate cu Formalin 0,25% sau Tiradin 0,4%.Rugina i finarea se combat prin lucrri agrotehnice.

Dintre duntori, molia chimionului i oarecele de cmp atac, n unii ani, culturile de chimion. Molia se combate prin prfuirea plantelor cu Heclotox 1520 kg/ha.

Recoltarea Recoltarea la 30-35% fructe in faza ceara - manual.La 70-80 % fructe mature recoltare mecanica(Deoarece fructele coapte se scutur foarte uor, recoltarea se face cu secertoarea, cnd 2530% din umbele snt brune, iar cu combina cnd procentul este de 6065%. )

Cnd se recolteaz cu secera, chimionul se strnge n snopi mici cu diametrul de 1520 cm. Snopii se aaz n picioare pentru a se usca.

Recoltarea trebuie fcut numai dimineaa, seara sau chiar noaptea. n cursul zilei se poate recolta numai cnd timpul e noros. Productia 1000-15000kg / ha productie La hectar se obine o producie medie de 6501 100 kg. Greutatea a 1 000 boabe : 2,42,7 g, iar la gram intr aproximativ 381 boabe la populaia chimion Mare de Roman .

Puritatea trebuie s fie de 9098%, germinaia 7590%. Energia germinativ este de 6 zile, iar facultatea germinativ a fructelor se determin pn la 14 zile i dureaz 2 ani. Fructele contin 3-7% ulei volatil format din 50-60% carvona, 30% limonen, dehidrocarvona, dihidrocarveol, 10-20% lipide, 20% substante albuminoide, 5-6% substante minerale, amidon, glucide, rezine Utilizari terapeutice: Fructele au proprietati stomahice, carminative, galactogoge si stimulente. Se administreaza in doze de 0,5-2 g pe zi, in mai multe reprize sub forma de pulbere sau infuzie.

Pe de alta parte, chimionul este si un condiment important. Actiunea carminativa provoaca declansarea secretiei gastrice, influenteaza peristaltismul intestinal, tensiunea arteriala si chiar functiile corduluiActiunea carminativa este foarte importanta, deoarece pe de o parte, prin indepartarea meteorismului se actioneaza asupra starii psihice a bolnavului,