Casa Mea septembrie

anul XIII, nr.9,septembrie 2010, 6,2 lei

CasaMea

CasaMea

Con

struieşte ca

sa visu

rilor ta

le!w

ww

.hip

ario

n.c

om

An

ul X

III, N.9

, se

pte

mb

rie 2

01

0 P

reø 6

,2 R

ON

Cumpãrã�revista�Casa Mea ši�ajutãAšezãmântul�de�copii�"Sfânta�Macrina"!

Proiectarea unei grădini exemplare

Construieštesingur�un�grãtardin�cãrãmidã!

Renovareaunei�vile�interbelice

2SUPLIMENTE

GRATUITE:48 de pagini

Sisteme de încălzire şieconomisire a căldurii

24 de paginiIdei şi soluţii de

amenajare pentru băi

Publisher

Redactor-şefArt Director

Secretar de redacţieRedactori

FotografCorector

Advertising Sales Manager

e-mailMarketing Manager

Viorica Iorgulescu

ema brumăreanudora dorofteiMariana NicolaeAnca Ghiorghiudan Maziludan AlexandruGeanina bicăbogdan Toma

[email protected] Mireanu

Director generalDirector vânzare grup

Director vânzări Home&Deco

Director editorial

Director producţie

Responsabilsuplimente HRL

Prelucrare imagine

AbonamenteTelefon

Corespondenţăe-mail

Adresa

TelefonFax

Membru fondator

Tipar

Distribuţie

Adrian RusCezar burlan

Radu Găvruş

diana Ionescu

Mihai Voivod

Alina Petre

daniel dragomir

Mariana Gheorghe021-202.81.22O.P. 33, C.P. 52, bucureş[email protected] Traian Nr. 3,bl. M 101, et. 8, sector 3,bucureşti021-20.28.270021-20.28.269

Cătălin berari

Mega Press holdings S.A.Tel: 021/461.08.08;

RAuTAkIRjA ROMANIA,TuTuN şI ZIARe,MIlleNIuM PReSS,hACheTTe dISTRIbuTION

EDITORIAL

Ce faceun arhitect?

Ema BrumăreanuRedactor-Şef

CASA MEAeste o publicaţie

lunară a

CopyrightMedIA GAMMA PublISheRS

Reproducerea integrală sau parţialăa textelor sau ilustraţiilor din revistaCasa Mea este posibilănumai cu acordul prealabil scris alMedIA GAMMA PublISheRS

Întreaga responsabilitatepentru conţinutul materialelorrevine autorilor acestora

CASA MEA este marcă înregistrată

ISSN 1454-0800

Revista Casa Mea beneficiazăde rezultate de audienţă

conform Studiului Naţionalde Audienţă măsurate în perioada

ianuarie 2009 - ianuarie 2010.

în proiectarea unei case şi execuţia ei sunt implicaţi

arhitectul, proiectanţii de specialitate, inginerul structurist,

constructorul şi beneficiarul. Ne-am propus în acest editorial

sã discutãm despre un personaj cheie, şi anume arhitectul.

„Ce anume face un arhitect?”, e o întrebare simplã, dar al cãrei

rãspuns este extrem de util celor care decid sã construiascã o casã.

Ei bine, încercând sã lãmurim problema putem spune, pe scurt, cã

arhitectul trebuie sã rezolve cât mai bine o temã datã, care include

cerinţele beneficiarului, dar şi aspectele legislative şi urbanistice

existente: limitele impuse de caracteristicile terenului pe care se

va construi, de la deschideri şi orientãri la aspectele legale, care

ţin de prevederile PUG, planul urbanistic general. Mai clar spus,

arhitectul este cel care personalizeazã proiectul în funcţie de

cerinţele beneficiarului şi de bugetul acestuia, opteazã pentru

o expresie arhitectonicã în acord cu alegerea unei structuri, a unei

tehnologii de construcţie şi a materialelor de construcţie şi finisaj,

defineşte funcţiunile şi dispunerea lor în spaţiu utilizând judicios

suprafeţele, organizeazã volumele interioare şi exterioare, ţine

cont de orientarea faţã de punctele cardinale, organizeazã accesele

şi traseele de mişcare, alege un tip de încãlzire şi de ventilare

în scopul limitãrii la maximum a viitoarelor consumuri de energie

şi, implicit, a costurilor de întreţinere. în plus faţã de definirea

proiectului arhitectural, este bine de ştiut cã arhitectul este

competent pentru a interveni la toate nivelurile proiectului de la

alegerea terenului, alcãtuirea temei program, schiţe, perspective,

simulãri pe calculator, expertize, studiu de fezabilitate, proiectul

tehnic şi de execuţie, coordonarea specialitãţilor (inginerie de

rezistenţã şi instalaţii, drumuri), demersuri administrative, caiete

de sarcini, organizarea licitaţiilor pentru execuţia lucrãrilor,

urmãrirea de şantier, recepţia lucrãrilor. în concluzie, arhitectul

este persoana cea mai indicatã pentru a fi un fel de şef de proiect

şi coordonator al lucrãrilor, de prestaţia sa depinzând calitatea

şi performanţa în construcţia unei case.

CASE DE PRETUTINDENI06 Simplitate şi originali-tate Proprietara a reuşit

sã transforme o casã

banalã într-una cu un aer

de vacanþã vesel şi

în acelaşi timp elegant.

14 Rustic la oraşdorinþa proprietarilor a fost

sã ridice o casã în stil rustic

într-o zonã în plinã expan -

siune lângã Timişoara.22 În vârful dealuluiAceastã casã este situatãîntr-o zonã cu un peisaj

mirific, pe un deal de unde

se vede pãdurea şi zarea.

30 Casa cu trandafiriExistã o multitudine de

motive care îi determinã

pe oameni sã îşi ridice

o casã.

SolUþII ÎNCoNSTRUCţII40 Soluþii constructive -O casã... sãnãtoasã 42 Construcþii -Structura de rezistenþã

48 Materiale - Izolarea

faþadei cu vatã bazalticã

52 ªantier în lucru - Acope -

rişul şi sistemul termoizolant

56 Renovare - Renovarea

unei vile interbelice

62 Construcþii - Elemente

prefabricate din beton

68 Detalii de proiect -Construirea unei pivniþe

72 Shopping - Vopsea şi

tencuială de exterior

74 Shopping -Unelte de construcþie

76 Shopping -Faianþă şi gresie

78 Evenimente

ÎN jURUl CASEI86 Exterior -

Mirajul culorilor

92 Exterior - Vedetele

în grădină: trandafirii

şi coniferele

98 Exterior - Exemplu

de profesionalism

106 Construieşte singur -Platforma de beton

108 Shopping -Scule de grădină

112 Turism - Tratament

sau întreţinere?

Balneo şi wellness

Sumar

4 septembrie 2010 Casa Mea

pag.6

pag.86pag.76pag.30

Ce înseamnãsã locuieşti într-ocasã sãnãtoasã?Existão multitudinede rãspunsurila aceastãîntrebare, noivã vom oferi oparte dintreacestea!


soluþii constructive

asa se aflã înmijlocul pã du -rii, la Cluj, foar -te aproape de

oraş, dar feritã de zgomot şipoluare. A fost cumpãratãcând era în stadiul de con -struc ţie, iar proprietarii au de -cis sã facã o serie de trans -formãri. Nu erau mulţumiţi decompartimentarea interioarã,care fãcea ca locuinţa sã nu fiefuncţionalã. Astfel, la par ter auamenajat un living, un diningşi o bucãtãrie în spa ţiul des -tinat iniţial unui hol imens şiunei încãperi mult prea marişi lipsite de in ti mi tate. Celetrei spaţii nou cre ate au fostdelimitate între ele formal,doar cu ajutorul co voa relor,fãrã a se apela la pereţi inutili.

Funcţionalitateşi confortCasa nu avea nişte circuiteinterne bine puse la punct.De aceea proprietarii s-au vã zutnevoiţi sã o recom par timenteze.

Dintr-un hol foar te mare şiinutil şi un living de dimen -siuni mult prea mari au creattrei zone: dining, living şibucãtãrie. Toate aceste spa -ţii nu sunt delimitate de uşi,ci doar la nivel vizual, de mo -bilier şi covoare.Toate materialele alese pen -tru construcţia acestei casesunt naturale deoarece pro -prietarii cred cu tãrie cã a -ces tea le pot influenţa în modpozitiv traiul. Locuinţa estefãcutã din cãrãmidã şi s-a op -tat pentru izolarea cu polis ti -ren. Întrucât casa are şi opivniţã, aceasta a fost pla catãcu piatrã cubicã.

C

O casã... sãnãtoasã

Casa Mea septembrie 2010 41

Materiale naturaleMaterialele naturale sunt foarte importante pentru o casãecologicã. S-a optat pentru foarte mult lemn şi pentrucãrãmidã. Pentru a nu face risipã de combus tibili saualtfel de re surse energetice, proprietarii au montat peacoperiş panouri solare pentru apa caldã necesarã.

Toate terasele au fost fã cutedin lemn, iar la ferestre s-aoptat pentru obloane din a -ce laşi material. Lemnul şi pia -tra sunt cele douã ma te rialecare au primat în ridi careaacestei case, ele fiind folositeatât la interior, cât şi la ex te -rior. Astfel, aleile au fost pa -vate tot cu piatrã, iar în curtesunt foarte mulţi co paci. În -trucât o parte din tre copaciau fost tãiaţi pentru a putea

fi construitã casa, proprie tariiau adus alţii pe care i-au plan -tat în curte. Aceştia au creat obarierã care protejeazã locu -inţa de no xe sau oricãre alt tipde poluare sã ajungã la casã.În ideea de a avea o casãecologicã şi cu un consumredus de resurse ener ge tice,cei doi soţi au decis ca peacoperiş sã monteze panourisolare. Astfel protejeazã me -diul şi obţin singuri cãldurã şiapã caldã. Aceste panouri nucostã mult şi se mon tea zãuşor. Cu ajutorul lor, cos tu rilede întreţinere ale casei scadfoarte mult. Proprietarii susţincã factura la apã caldã scadeîn medie cu 60%, iar cea laîncãlzire cu 30% pe an.

Pe scurt, o casã sãnãtoasãînseamnã o locuinţã în caresã ai parte de tot confortul,fãrã a dãuna mediului încon -ju rãtor a cãrui întreţinere sãcoste cât mai puţin. Mai mult,o astfel de casã con struitãdin cât mai multe materialenaturale, o casã ecologicã,poate schimba în bine stareapsihicã şi fizicã a celor careo locuiesc. n

Anca Ghiorghiu


construcţiicasa mea pas cu pas

Oricând vedeţi o casãîn picioare, trebuie sã vã gândiţicã meritul acestei trãinicii este alstructurii de rezistenţã. Citindacest articol, veţi afla câte feluride astfel de structuri existã.

Structura de

n primul rând, tre-buie sã ştiţi cã struc-tura de rezistenţãare douã subcate-

gorii, împãrţite prin raportarela nivelul solului. Prima estenumitã „infrastructurã”, pentrucã este subteranã. Aceastainclude fundaţia, stâlpii şi pe -reţii portanţi ai eventualuluisubsol, şi se terminã cu plan -şeul dintre subsol şi par ter. Adoua subcategorie es te nu-mitã „suprastructurã”, întru câtse aflã deasupra pãmântului.Aici sunt cu prinse elementeleverticale de re zistenţã (stâlpişi pereţi portanţi), orizontale(planşeele) şi înclinate (scã rile).În privinţa tipurilor de struc-turã, existã patru mari cate-gorii asupra cãrora ne vomopri pe rând.

Structura cu pereţiportanţi, din zidãrieEste alcãtuitã din pereţi por-tanţi şi pereţi de rigidizare.Primii „duc greul” clãdirii,ceilalţi sunt pentru contra -vântuire. Dispunerea acestuitip de structurã tinde sã fie

cât mai simetricã cu putinţã,urmãrind sã obţinã o distri -buţie casetatã, cu o stabilitateextrem de bunã. Forma ide-alã a acestei „aranjãri” estedreptunghiul. Prin urmare,când clãdirea are forme ne -regulate (de pildã: L, T ori U),fiecare parte componentã aei este tratatã ca un drept -unghi, iar la îmbinarea pãr -ţilor componente se plasea -zã rosturi seismice.Numãrul maxim de nivelurice pot fi construite pe o ase -menea structurã se rezumãla cinci. Teoretic, s-ar putearidica şi mai multe de-atât,dar practic e nerentabil, cãcipereţii ar trebui sã fie atât degroşi, încât clãdirea ar ieşifoarte scumpã.

Structura cu pereţiportanţi din betonarmat turnat monolitEste alcãtuitã dintr-un an -samblu de pereţi portanţi dinbeton armat turnat monolitcare, împreunã cu ansam-blul planşeelor, formeazã unsistem rigid şi rezistent.

î

rezistenţã

43Casa Mea septembrie 2010

Planşeele se realizeazã, de

asemenea, din beton armat

turnat monolit, sau din ele-

mente prefabricate din be -

ton armat.

Acest tip de structurã se po -

triveşte „mãnuşã” regiunilor

cu seismicitate ridicatã, în

care trebuie construite clãdiri

cu numãr mare de ni ve luri.

Este capabilã sã prelucreze

excelent încãrcãri gra vi ta ţio -

nale şi orizontale (vânt, cu tre -

mur) foarte mari.

Soluţia este foarte rentabilã

economic în cazul clãdirilor ce

permit o aşezare identicã a

pereţilor portanţi, pe toate ni -

velurile. Prin urmare, se fo lo -

seşte intensiv în cazul blo cu -

rilor de locuit, al cãminelor,

hotelurilor, unitãţilor spitali -

ceşti, al clãdirilor administra-

tive şi de învãţãmânt.

Structura în cadreE o structurã alcãtuitã din bare

verticale (stâlpi) şi orizontale

(grinzi sau rigle), îmbinate rigid

în anumite punc te (noduri).

Structura cu pereøi portanøil Rezistenţa e asiguratã de pereţii portanţi,

restul pereţilor fiind de contravântuire.

l Forma idealã a acestei structuri este dreptunghiul.

O clãdire neregulatã se împarte în dreptunghiuri componente.

l Numãrul maxim de niveluri ce pot fi construite: cinci.

Pereøi portanøidin beton armat• Rezistenţa e asiguratã

de un ansamblu rigid de

pereţi portanţi şi planşee,

ambele din beton armat

turnat monolit.

• E folositã în cazul

clãdirilor înalte, ai

cãror pereţi portanţi

au o schemã identicã

de distribuţie,

pe toate nivelurile.

materialeshopping

Vã�oferim�sfaturiutile�şi�modelediferite�pentru�a�ştiexact�care�suntuneltele�deconstrucţii�indicatelucrãrilor�pe�carele�aveţi�de�efectuat.Astfel,�muncase�va�transformaîn�plãcere.

Betonieră�GNB�132�Fonte,Hornbach;�capacitate:�132�l;�coroană�fontăPreþ: 689 lei

Drişcă,�Hornbach;�dim.:�280x130x0,7�mm

Preþ: 17,99 lei

Mistrie�de�colþ,�Hornbach;�80�mm;�mâner�galvanic�

Preþ: 16,99 lei

Baros�Bahco,�Hornbach;�1.500�gr.

Preþ: 78,99 lei

Găleată�mortar�plastic,�Hornbach;�volum:�12�l

Preþ: 3,99 lei

Roabă,�Hornbach;�80�l;�cuvă�galvanizată;�grosime:�0,6�mm

Preþ: 86 lei


1

2

3

6

5

4

1

2

3

4

5

6

Construiţi uşor!


Hornbach - Bucureşti: Berceni, Militari; Braşov; www.hornbach.ro

Robert Bosch - Str. Horia Măcelariu nr. 30-34, Bucureşti; www.bosch.com.ro

Yalco România SRL - Str. Neagoe Vodă nr. 58, sector 1; Bucureşti; www.yalco.ro

* Toate preţurile includ TVA

Staþie de tăiere, PLS 300; Bosch; greutate: 3,2 kg; este

adecvată pentru toate ferăstraiele verticale, cât şi pentru cele cuo placă de bază lată de 67,45 mm (+/- 0,15 mm); canalul de ghidaredin aluminiu orientează talpa ferăstrăului vertical, iar prin aceasta, şipânza de ferăstrău; pot fi reglate unghiuri exacte: între -450 şi +450

Preţ: 345 lei

Dispozitiv de tăiere faianţă şi gresie PTC 1; Bosch; se

pot tăia plăci de faianţă sau gresie de până la 340 mm lungimeşi 10 mm înălţimePreţ: 85 lei

Ferăstrău tăiat BCA şi cărămidă poroton DW392,

DeWalt, Yalco; lungimea cursei: 38 mm; număr curse pe minut:3300 cpm; putere debitată: 700 W; putere: 1350 W; lungimea lamei:425 cm; greutate: 4.3 kg; stop lamă: 3 sPreþ de listă: 385 euro

Ciocan rotopercutor SDS PLUS HR2470, Hornbach;

putere absorbită: 780 W; turaţie în gol: 0-1.100 rpm; diametrulgăuririi în beton/oţel/lemn: 24/13/32 mm; greutate: 2,6 kgPreþ: 699 lei

Amestecător de ciment, Hornbach; mixer pentru mortar;

dim.: 85x400 mm Preþ: 24,19 lei

Debitor lemn/PVC/aluminiu D27107, DeWalt, Yalco;

putere: 2.000 W; turaþie: 4.000-3.000 rpm; diam. disc: 305 mm;diam. arbore: 30 mm; capacitate tăiere unghiulară (dreapta/ stânga):48°/48°; capacitate de tăiere max. la 45°/45°: 60x100 mm; adâncimeade tăiere maximă (ferăstraie): 0-81 mm; capacitatea de tăiere maximă(poziþie ferăstrău de banc 90°/45°): 0-56 mm; greutate: 40 kgPreþ: 1550 euro

Debitor cu disc abraziv pentru tăiat metal D28715,

DeWalt, Yalco; putere: 2.200 W; turaþie: 4000 rpm; diam. disc:355x2,5 mm; capacitatea de tăiere la 90°: profil pătrat - 120x120mm, profil rectangular - 100x200 mm, profil neregulat - 140x140mm, profil rotund - 130 mm; capacitatea de tăiere la 45°: profilpătrat - 113x113 mm, profil rectangular -100x140 mm, profilneregulat - 120x120 mm, profil rotund - 130 mm; greutate: 18 kgPreþ: 409 euro

7

8

9

10

11

12

13

7

8

9

10

11

12

13


exteriorgrãdini

Mirajulculorilor

Text: Anca ghiorghiu • Foto: dan AlexAndru


roprietarii auachiziţionat ca -sa în anul 1996,iar de amenaja -

rea grãdinii s-au apucat la unan dupã aceea. Întrucât soţiilucreazã în domeniul con-strucţiilor şi decoraţiunilor,nu le-a fost greu sã conceapãun plan al grãdinii, pe zone.Au fost alese plante care sãînfloreascã periodic dar şiunele care sã se menţinã verzitot timpul anului.

„Ne place foarte mult sã nepetrecem timpul în grãdinã şitocmai de aceea am luat de-cizia sã îi acordãm acesteia oatenţie deosebitã. Am curã ţatterenul de pietrişul şi mor-tarul rãmase de la lucrãrilepentru casã, am fãcut un sis-tem de drenaj format dinnisip şi pietriş, am adus pã -mânt fertil”, ne-a explicatproprietara. Se poate spune cã grãdina afost împãrţitã în trei zone.

O grãdinã este frumoasãîn momentul în care planteleau ajuns la maturitate, dar estenevoie de multã muncã şide timp pânã la acest stadiu.

IDEERocãrie

Rocãria are rolul de a înfrumuseţa grãdina. Pietrele care o formeazã

trebuie sã fie de diferite dimensiuni. Cele mari sunt puse la bazã,

o parte a acestora fiind îngropatã în pãmânt pentru un aspect

natural. Apoi se aşazã cele mai mici, iar de jur împrejurul

formaţiunii din pietre, dar şi printre acestea, se pun flori de rocãrie.

P


construieşte singurplatforma de beton

Text şi foto: arh. Mugur Kreisstel.: 0723.337.247

[email protected]

grãtar din cãrãmidãUtil în

grãdina ta Localizare: Bistriţa. Mai precis: grãdinã prieteni. Temã de

proiectare: un grãtar. Temã adiacentã: mascarea gurii de vizitare

a contorului de apã. Materiale: cãrãmida rezultatã din demolarea

pereţilor unei cãmãri şi câteva scânduri rãtãcite. Bonus neaşteptat:

câteva fâşii din granit luate din grãmada de deşeuri a unei cariere

din apropiere. Materiale cumpãrate: câteva cãrãmizi de şamotã,

holtzşuruburi, nisip, ciment, apã şi... rãbdare. Timp de realizare:

trei zile. Extrabonus: bucuria de a-ţi face prietenii fericiţi.

Pasul 1 Aşa arãta locul pe care amconstruit grãtarul: o platformã debeton cu un capac din tablã. Cã rã -mizile au fost aduse în grãdinã şicurãţate cu grijã de mortarul întãritcare le prin dea şi de resturile detencuialã.

Pasul 2 Odatã curãţate, cãrã mi zileau fost udate din belşug cu apã - lafel şi placa din beton - pentru o maibunã aderenţã cu mortarul proas pãt(dacã nu se udã, apa din mortar intrãprea repede în cãrãmidã, mortarulse usucã prea rapid şi existã posi-bilitatea sã se desprindã cu totul). Pasul 3 Am pregãtit

mortarul din ciment,nisip şi apã şi am în-ceput construi rea pi-cioarelor grãtarului.Rosturile au fost as tu-pate şi ele cu acelaşimortar şi aduse în ace-laşi plan cu suprafaţacãrãmizilor, care s-audorit a fi aparente, maiales cã niciunul dintrenoi nu ştia sã tencuiascã!Aceastã operaţiune afost fãcutã pentru ca apa,zãpada şi gheaţa sã nuzã boveascã prea multîn rosturi şi sã deterio -reze construcţia.


Pasul 4 Cum spuneam,dupã vizita la o carierã degranit din apropiere ne-amales cu câteva fâşii de pia-trã tocmai bune pentru ca,alãturate şi prinse cu mor-tar în construcţie, sã devinãblatul pentru cutia cu jar (si -tuat mai sus), respectiv bla -tul pentru punerea la în de-mânã a ustensilelor ne ce-sare şi a produselor alimen -tare (situat mai jos).

Pasul 5 Cam aşa arãta grãtarul nostru dupã o zide muncã. Destul de dezolant. Însã mai aveamde lucru şi a doua zi. Tot ce am fãcut a fost sãudãm cu furtunul - explicaţia aţi primit-o deja lapunctul 2 - şi sã bem o limonadã proaspãtã.

Pasul 6 Cum sã supraveghezi grãtarul doar stând în picioare, mai ales când supra -faţa pe care îl construiam era destul de generoasã? Drept care, dis-de-dimineaţãam construit pe latura adiacentã trei picioare din cãrãmizile rãmase, care urmausã primeascã deasupra un blat şi sã se transforme într-o bancã fãrã spãtar. Totodatãam început şi mascarea capacului de canal. Pentru aceasta, a trebuit sã facemun deck din scânduri, aşa cã am început sã construim scheletul, din cuşaci cusecţiunea 5x5 cm. Lemnul a fost prins cu ajutorul holtzşuruburilor.

Pasul 7 Acest deck a trebuit construitîn aşa fel încât sã ocoleascã picioarelebãncii şi sã se poatã scoa te la nevoie,pentru a putea vizita instalaţia de apã.Aşa cã existã o marjã de 2 cm întrescândurã şi picioarele de cãrãmidã alebãncii, pentru a putea fi scos uşor.Şezutul bãncii se poate scoate deasemenea, acest lucru fiind foarte utilpe timpul iernii, când ambele piese dinlemn se vor depozita în magazie, fiindastfel ferite de degradare.

Pasul 8 Şi uite-aşa s-a fãcut searã. Ammontat pe suprafaţa care va susţine tavacu jar cãrãmidã de şamotã, pentru caaceasta sã preia cãldura care - ne-amgândit noi - ar putea afecta integritateafâşiilor de granit, fãcându-le sã crape.Am profitat de rãbdarea celui de-al doileaprieten, care a chituit rosturile cu mortar.

Pasul 9 A venit şi vremea sã încercãmgrãtarul. Alegerea de a nu face un grãtaracoperit (cu horn) s-a dovedit foarte in-spiratã. Fumul s-a dus unde a vrut el şi

noi ne-am ferit de el foartesimplu şi am manevrat

mai uşor mi titeii, câr -nã ciorii şi frip turile, fãrãa ne pârli şi degetele.

Documents

Casa Mea septembrie