C astele și cetăți medievale în România

Sunt de părere că cetățile și castelele medievale reprezintă istoria unei țări, de aceea am și ales acest subiect.

Castelul este la origine o construcție medievală cu rol de locuință, destinată totodată să protejeze o familie nobiliară și să simbolizeze autoritatea într-un domeniu feudal.Castelele sunt modul prin care noi ne putem folosi imaginația pentru a înțelege traiul strămoșilor noștri. Castelele sunt monumente atât istorice cât și arhitecturale, deoarece în ciuda faptului că nu beneficiau de resursele și tehnologia de care beneficiem noi, au reușit să construiască castele,monumente ale țării, care nu doar că au rezistat în timp, ci unele sunt impunătoare și fastuoase, rezistând sute sau chiar mii de ani.

Cetatea este un loc înstărit printr-un sistem de fortificații, dar aceasta poate fi un oraș sau un cartier al unui oraș care reprezintă o unitate cu caracteristici speciale. Cetate este un termen general care definește o construcție înconjurată de ziduri cu rol de apărare. Spre deosebire de termenul de castel, care are un sens strict de reședință nobiliară rurală, termenul de cetate are un sens strict militar, dar foarte larg din punctul de vedere al formelor arhitecturale. În limba română, cetate poate însemna orice formă de fortificație, de la un simplu donjon, până la redute, structuri defensive de tip Vauban, sau la localități medievale înconjurate de ziduri de apărare. Cetățile au jucat un rol militar important, din perioada antică până în secolul al XVIII-lea. Ca și în cazul castelelor, nebeneficiind de resursele si tehnologia de care beneficiem noi, aceștia au reușit să construiască cetăți maiestuase și

1

grandioase care i-au ajutat în apărarea teritoriilor și al cetățenilor. Cetățile au fost construite pentru a rezista oricărei împrejurări, dar pentru a rezista și în timp. Ele sunt monumente istorice și arhitecturale, dar si obiective turistice, în care și în ziua de astăzi se descoperă armuri și multe alte obiecte care scot la iveală civilizația și traiul strămoșilor noștri.

2

Capitolul I – Castele medievale

În România sunt peste 200 de castele,unele cunoscute, altele mai puțin cunoscute. Fiecare castel aparținea unei regiuni sau a unei familii, acesta reprezentând reședinta conducătorului.

Unul dintre cele mai cunoscute și vizitate castele din România este Castelul Bran. Castelul Bran a fost atât o fortăreță cât și o reședintă regală. În 1211 Cavalerii teutoni, din ordinul religios catolic înființat de cruciații germani în Palestina, la sfârsitul secolului al XII-lea, primesc de la regele Andrei al II-lea al Ungariei Țara . Darul urmărește stabilirea în regiune a teutonilor și apărarea graniței de sud-est a Transilvaniei de cumani și pecenegi. Teutonii ridică o fortăreață la Bran (denumirea turcă a cuvântului „poartă”), iar în 1226 ei sunt izgoniți din regiune. La data de 19 noiembrie 1377 cancelaria regelui maghiar Ludovic cel Mare – Ludovic I de Anjou – emite un act prin care acordă locuitorilor Brașovului (Orașul Coroanei) privilegiul construirii unui castel. Construcția castelului a fost încheiată in anul 1388, acesta fiind ridicat pe stânca abruptă dintre Măgura și Dealul Cetății și dispune de o vedere excepțională spre dealurile învecinate, spre valea Moeciu și Țara Bârsei. Castelul are atât rolul de vamă cât și cel de fortăreață la granița estică a Transilvaniei destinată încercării de a opri extinderea Imperiului Otoman. În 1407, Mircea Cel Bătrân primește castelul ca freudă, dar după moartea acestuia, castelul este încredințat principilor Transilvaniei.

Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de reper al

3

turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi. În anul 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, rămânând o perioadă abandonat și devastat. Din 1956, parțial amenajat, Castelul a fost deschis ca muzeu de istorie și artă feudală. Fiind într-o stare avansată de degradare, în anul 1987 Castelul intra în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993. Definitivarea organizării muzeistice se va face după noi criterii, rezultat al cercetărilor din ultimii ani

.

4

5

Printre castele cunoscute din România, se numără și Castelul Peleș din Sinaia. Castelul din Valea Peleş reşedinţa de vară a regilor României, a fost construit pe vremea regelui Carol I al României (1866 - 1914) şi a devenit unul dintre cele mai importante monumente ale Europei secolului XIX. Pe terenul cumpărat de rege au fost construite pe lângă castel: Pelişorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foişor, Grajdurile, Uzina Electrică, şi Vila Şipot. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I şi Regina Elisabeta, au locuit la casa de vânătoare, terminată înaintea castelului. Datorită uzinei electrice proprie Peleşul a fost primul castel electrificat din Europa.

Castelul a fost declarat muzeu în 1953. În ultimii ani ai regimului comunist, între 1975 - 1990, Nicolae Ceaușescu a ordonat închiderea domeniului pentru public. Singurele persoane acceptate în acest domeniu au fost cele de întreținere, militare și personalul de pază. Întreaga zonă a fost declarată o zonă de interes protocolar.

Cele mai importante săli de vizitat sunt: Holul de Onoare, Biblioteca regală, Sălile de arme, Sala de muzică, Sala Florentină, Sala Maură, Sala de teatru, Sala de Concerte, Apartamentul Imperial, Sala de Consilii, Cabinetul de lucru, Sufrageria, Salonul Turcesc și Dormitorul regal.

Prin amenajările de după 1900, reşedinţa a fost supraânălţată cu un etaj, de asemenea şi turnul principal. În forma sa finală, clădirea cu o suprafaţă de 3200 mp, are de 160 de camere şi peste 30 de băi. În cele 160 de încăperi ale sale castelul a adăpostit una dintre cele mai importante colecţii de tablouri din Europa şi o bogată colecţie de arme, cu peste 4000 de piese europene şi orientale, din

6

secolele XIV-XVII. Frumuseţea şi bogăţia lemnăriei sculptate şi vitraliile colorate obţin pe drept admiraţia vizitatorilor.

De curând când a fost deschis publicului un tur extins care cuprinde atât etajul I, cât și mansarda I și II. Așa încât rămâne un singur etaj (de altfel și ultimul) nedeschis publicului, etaj care servește drept loc pentru depozitarea diferitelor obiecte, tablouri șamd. Ghidajul este disponibil în cinci limbri străine. În luna noiembrie 2013 Castelul Peleș a fost închis pentru curățenia generală.

7

8

Printre acestea se mai numără și Castelul Hunedoara, numit și Castelul Corvinilor, al Corvineștilor sau al Huniazilor. Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Acoperișurile sunt înalte și acoperite cu țiglă policromă. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.

Acest castel nu este un simplu castel, ci este și o cetate. Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Ioan de Hunedoara. Construcția a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic întărit, cât și drept reședință feudală. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățind-ul cu turnuri, săli și camere de onoare. Galeria și donjonul - ultimul turn de rămase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum și Turnul Capistrano reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepții), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate și Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereți. În aripa castelului numită Matia se mai deslușește destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Ioan de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii inseamnă „Apă ai, inima n-ai”.

9

10

În România sunt peste 150 de castele, fiecare având propria istorie. Unele castele sunt mai cunoscute și mai vizitate decât altele, altele sunt renovate, altele nu, dar fiecare castel e important in felul său deoarece face parte din istoria țării noastre.

Spre exemplu, Castelul Bánffy de la Bonțida este un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, județul Cluj. Contrucția acestuia a început în anul1437 și a fost finalizată doar în 1890. Ansamblul se află în prezent în proces de renovare, dar în iulie 2013 a fost folosit ca și locație pentru un festival nou numit Electric Castle, care a adunat zeci de mii de spectatori din toată Europa. , Castelul Bánffy va fi folosit în fiecare an în luna iunie-iulie ca și locație pentru acest festival.

11

12

Capitolul II- Cetăți medievale

Cetatea este o construcție înconjurată de ziduri de apărare, termenul de cetate având un sens strict militar, dar foarte larg din punctul de vedere al formelor arhitecturale. Aceasta poate însemna orice formă de fortificație, de la un simplu donjon, până la reducte.

Termenul „donjon” provine din limba franceză (turn de apărare), respectiv latină („dominus” = „domn”). Donjonul era locuit și comandat de către un conducător nobil local. Mai târziu donjonul, mai temeinic fortificat, a devenit centrul cetății, reprezentat prin turnul principal de apărare.

Termenul „Burg” înseamnă în limba germană cetate, donjon, fortăreață, iar prin extensie, o așezare medievală cu un statut special, cu caracter militar sau administrativ, de obicei fortificată, ca de exemplu Schäßburg, Klausenburg, Temeschburg, Eisenburg, Salzburg etc.

Fortăreața este o construcție permanentă de sine stătătoare, destinată sistemului de apărare militară, contra armelor de foc, pregătită pentru apărare de lungă durată în caz de asediu. Fortărețele au fost construite din secolul XV până la mijlocul secolului XX, fiind amplasate frecvent pe coasta mării, pentru împiedicarea debarcării trupelor inamice. Unele dintre ele au servit și ca centre administrative, închisori sau garnizoane.Din punct de vedere etimologic, cuvântul „fortăreață” provine de la termenul latin „fortis” („dur, rezistent, întărit, fortificat”).

In Austria numită „Bastei”, bastionul făcea parte din sistemul de apărare al unei fortificații, fiind caracterizat prin forma proeminentă a

13

construcției. Bastionul crea posibilități apărătorilor fortăreței de a putea trage cu arma de pe poziții laterale, sau din spatele agresorului. Bastionul a fost cunoscut deja din antichitate, având scop de întărire a zidurilor cetății (un exemplu este cel situat deasupra porții de pe Acropole - Atena). Ulterior, bastionul va deveni treptat partea cea mai înaintată a fortificației, devenind chiar o mică fortificație, independentă de fortăreața propriu-zisă.

O cetate dispune de mai multe bastioane. Spre exemplu Cetatea Medievală din Târgu Mureș. Aceasta se află în centrul municipiului Târgu Mureș. Complexul cetății are o suprafață de 4,3 ha și este format dintr-o incintă fortificată cu 7 bastioane unite prin ziduri.

În interiorul fortificației se găsește Biserica Reformată-Calvină și Clădirea Manutanței.

Cetatea actuală a fost construită pe locul unei alte fortificații ridicate în secolul XV (1492) și care a aparținut voievodului Transilvaniei, Báthori István. Aceasta primă cetate a fost distrusă în 1601, în timpul lui Mihai Viteazul, în urma invaziei condusă de Giorgio Basta.[

14

Între anii 1602 și 1652 s-a construit actuala cetate, de formă pentagonală, având 5 din cele 7 bastioane construite de breslele muncitorești ce au utilizat ca materiale de construcție piatra de râu și cărămida.

Bastioanele se compun din 3 sau 4 nivele ce comunică în interior prin scări de lemn. Stilul arhitectonic în care au fost construite Biserica Reformată și Clădirea Manutanței aparține Renașterii târzii.

Anual, în cetate se organizează festivale și spectacole în cinstea sărbătorilor locale ("Zilele Tîrgumuresene, "Festivalul Berii" sau "Sărbătoarea Vinului și a Mustului").

Elementele care s-au păstrat până astăzi sunt fragmente de ziduri de pe laturile de sud şi de vest, Turnul Mic, care marca colţul nord-vestic al vechii cetăţi, turnul de pe latura sudică, alipit Bastionului Blănarilor şi ruine ale turnului din colţul sud-vestic, înglobat astăzi în Bastionul Tăbăcarilor. Structura acestor turnuri şi forma lor pătrată vorbeşte despre o arhitectură militară de tip medieval.

15

O cetate cunoscută în România ar fi Cetatea Medievală din Sighișoara. Cetatea Sighișoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighișoara, județul Mureș, România.

Construit în secolul XII de coloniștii sași sub denumirea latină Castrum Sex și păstrat în mod aproape neschimbat până astăzi, ea este locuită și în prezent.

Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m , iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m.

Popularea Dealului Cetății a avut loc în jurul Bisericii Cetății, a cărei construcție a fost începută la sfârșitul secolului al XII-lea. Tot lângă Biserica Cetății a funcționat și prima școală din Sighișoara (menționată documentar în 1522).

O altă școală a fost construită în 1607 pe deal, iar în 1619 a fost construită lângă aceasta școala nouă. Scara acoperită, inițial cu 300 de trepte, a fost construită în 1642.

Cetatea este înconjurată de un zid de 930 m a cărui înălțime inițială era de ca. 4m. Ulterior, înălțimea zidului a fost mărită în unele locuri până la 14 m. Zidul a fost construit între secolele al XIV-al și al XVII-lea ca protecție împotriva atacurilor turcești. Zidul avea 14 turnuri, din care 9 se păstrează până în ziua de azi. Turnurile funcționau ca sedii ale diferitelor bresle meșteșugărești: Turnul cu ceas, Turnul frângherilor, Turnul măcelarilor, Turnul cojocarilor, Turnul țesătorilor, Turnul croitorilor, Turnul aurarilor, Turnul cositorarilor, Turnul

16

tăbăcarilor, Turnul fierarilor, Turnul lăcătușilor și dogarilor, Turnul pescarilor și turnul cizmarilor.

Turnul cu ceas al cetății funcționează și astăzi, fiind deschis vizitatorilor ca și muzeu.

17

Cetatea de scaun Suceava (Suceava)Cetatea Sucevei cunoaste cea mai mare dezvoltare pe timpul lui

Ştefan cel Mare care a investit mult în consolidarea şi extinderea cetăţii. Este serios afectată de către acţiunile domnitorilor aserviţi puterii otomane care fie îi dau foc (Alexandru Lăpuşneanu) fie îl aruncă în aer (Dumitraşcu Cantacuzino) pentru a fi pe placul turcilor. Pe parcursul timpului cetatea este restaurată dar primeşte înapoi doar o parte din infăţişarea sa iniţială.

Cetatea Devei (Deva)Cetatea a fost construită în secolul 13, fiind distrusă într-o

puternică explozie a depozitului cu muniţie in secolul 19. Cu toate că în prezent se pot vedea doar ruinele cetăţii am inclus această cetate în topul nostru datorită modului în care este amenajat, existenţei unui mijloc de transport pe cablu până pe vârful dealului pe care se află cetatea şi nu în ultimul rând datorită locului unde este situat, pe vârful unui neck vulcanic de unde călătorul poate vedea la mari depărtări, deschizându-se o panoramă excepţională.

Cetatea Neamţului (Târgu Neamţ)A fost construită de domnitorul Petru Muşat în secolul 14,

cunoscând cea mai mare glorie pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare. La fel ca multe alte cetăţi din România şi această cetate a adus o contribuţie esenţială la apărarea ţării de turci şi polonezi fiind în mai multe rânduri asediată de forţele conduse de Mahomed al II lea sau Ioan Sobieski.

Cetatea Braşovului (Braşov)Construită după 1395 era la vremea sa una din cele mai mari

cetăţi, cu ziduri lungi de peste 3 km şi cu bastioane la fiecare 100 de metrii. Multe din bastioanele acestea erau intreţinute şi finanţate de breslele de meseriaşi din oraş. Astfel exista Bastionul Ţesătorilor, Bastionul Croitorilor, Turnul Alb, Turnul Negru. În prezent această

18

cetate işi păstrează unele din elementele sale: zona centrală, bastioanelele, acestea sunt răsfirate prin oraş fiind asimilate acestuia. Vizitând centrul vechi al Braşovului cu siguranţă veţi vedea aceste elemente medievale ale sale.

Cetatea ţărănească Râşnov (Râşnov)Construită de localnicii din Râşnov cu ajutorul sătenilor din satele

invecinate, Cetatea Râşnovului a servit ca şi bastion de apărare a Ţării Bârsei de invaziile turco-tătare din Evul Mediu. Datorită fântâni sale adânci de 143 de metrii Cetatea Râşnov şi-a dobândit un statut de cetate de necucerit. Astfel in secolul 13 doar Cetatea Braşovului şi Cetatea Râşnov au rezistat atacurilor hoardelor tătare. În prezent este una dintre cele mai bine amenajate cetăţi din România iar numărul vizitatorilor se pare că este în permanentă creştere datorită acestui fapt.

În România sunt aproximativ 60 de cetăți care deși nu mai sunt în stare bună, acestea și-au servit scopul în apărare.

19