Universitatea din Craiova

Facultatea de tiine Sociale

CASTELELE MEDIEVALE

Profesor coordonator: lect.dr. C.Dinulescu

Masterand: Iancu Madalina, Istoria Ideii de Europa

CRAIOVA, Iunie 2011

IntroducereEvul Mediu a fost o perioada caracterizata prin mari schimbari politice, culturale si economice, perioada ce a inceput in jurul anului 500en pana in anul 1500en, de la caderea Imperiului Roman de Vest, pana la Schisma Crestina din timpul reformei protestante. Evul Mediu a cunoscut prima urbanizare a Europei de Nord si de Vest. Statele Europene moderne datoreaza originile lor perioadei medievale, iar regulile politice, asa cum le cunoastem in present, sunt rezultatul realizarilor militare obtinute in acea perioada tumultoasa. Stiinta, tehnologia, agricultura, cat si identitatea sociala au suferit schimbari dramatice. O caracteristica importanta a perioadei a fost arhitectura, care si-a impus cel mai mult amprenta pe constructia de castele. Ele erau simbolul puterii politice si militare, economice si sociale a celui care il poseda, fie ca acesta rea regale, un nobil sau un senior feudal.1 Castelele erau cladiri fortificate militareste necesare pentru protectia locuitorilor in conditii de razboi. Initial au fost concepute i construite pentru a controla teritoriile cucerite. De asemenea ele au servit si pentru a intimida populatia dominata, au servit ca locuri de refugiu dar si ca locuinte pentru lorzi2. Acestea au fost, totodata si simboluri impresionante de putere si bogatie ale proprietarilor. Primele castele medieval au aparut in timpul lui Carol cel Mare, in localitati isolate, ori in cele care dominau sau controlau un drum, un curs de apa, etc sau, in punctele unde existasera dj o fortificatie ori un castru roman. Incepand din sec XII au fost construite castele si in orase sau in sate.3 Castelele au fost aduse in Anglia din Franta de catre William Cuceritorul, atunci cand a invadat Anglia. Cunoscut sub numele de duce al Normandiei, William a invadat Anglia in 1066, si ca urmare a victoriei sale in batalia de la Hastings, a fost incoronat rege al Angliei, si astfel a devenit regele William I. Una dintre cele mai puternice metode ale lui William de a prelua controlul noului sau regat, care includea Anglia, Scotia si Tara Galilor, a fost de a construi castele pe tot teritoriul. La inceput au constat in constructii din lut, ce aveau in varf un turn (acestea au fost contruite initial din lemn, iar ulterior s-a folosit piatra pentru a le face mai rezistente). Curtea interioara era o mare suprafata de teren delimitata de un zid de pamant. In interiorul curtii se desfasurau principalele activitati ale castelului (atelierele, grajdurile, activitatile menajere, etc), in timp ce turnul era folosit ca locuinta pentru lord. Aceste cetati din pamant si lemn nu erau foarte sigure, deorece lemnul putrezea relativ repede iar pentru inamici era foarte usor sa le arda. Prin urmare, William a ordonat construirea de castele de piatra. Castelele de piatra au fost mult mai rezistente, nu putrezeau ca lemnul, si, de asemenea erau mult mai capabile sa reziste la orice atac al invadatorilor. Castelele nu erau folosite doar de regi. Cele mai multe erau acordate de catre rege celor mai loiali supusi, cavaleri sau baroni care luptasera vitejeste in batalii si sustineau regele. Regele,1 2

Ovidiu Drimba, Istoria culturii si civilizatiei, Vol.5, pag. 141 http://en.wikipedia.org/wiki/Castles 3 Ovidiu Drimba, Istoria culturii si civilizatiei, Vol.5, pag. 297

Page 2

incepand cu William Cuceritorul, le oferea celor mai loiali cavaleri terenuri vaste si perimisiunea de a construi castele. In schimb, el astepta ca lorzii sa controleze acele pamanturi in calitate de reprezentati ai regelui, de a domina populatia locala sa nu se formeze rebeliuni si a-i forta sa munceasca si sa plateasca chirie lordului, care ulterior era data mai departe regelui. Majoritatea persoanelor care locuisera in Britania, inainte de a fi cucertia, nu le placea sa fie controlati de baronii regelui, si vroiau sa-si mentina controlul pe propriile terenuri. Dar acest lucru nu a fost posibil, pentru ca William, cat si regii ce au urmat, a cerut sa i se plateasca tribut pe acele terenuri. Prin urmare, castelele au fost construite pentru a stabili puterea regelui si a adeptilor lui, si pentru a pastra controlul in randul oamenilor. Acesti primi cavaleri si lorzi, adepti ai lui William Cuceritorul, au fost denumiti normanzi si reprezentau o mare putere. Ei au construit castele aprope pe tot teritoriul Britaniei, din care sute inca se mai gasesc si astazi. Documente suggestive ale Evului Mediu military, castele ramase pana astazi impresioneaza si prin arta lor arhitecturala. (De-a lungul secolelor, numai pe teritoriul Germaniei actuale au fost construite peste 10 000 de castele. Probabil ca intr-un numar aproximativ egal au fostr construite si in Franta sau in Italia).4

Evolutia castelelorCuvantul castel este derivat din latinescul castellum , si inseamna cetate, fortareata, iar castrum inseamna loc fortificat. Castelul poate fi definit ca fiind un refugiu sigur impotriva invaziei. Castelele, asa cum le recunoastem in general, au fost construite din piatra in timpul epocii medievale. Dar istoria castelelor ne duce mult inapoi in istorie. pana in perioada Neolitica in istorie Epoca de Piatra. Intreaga istorie a castelelor ne ofera fapte si informatii importante ce ne conduc pana la constructia de castele medievale. Prin urmare, istoria castelelor dateaza din timpul inceperii omului sa locuiasca in comunitati, adica din Epoca de Piatra. Cercetand istoria castelelor trebuie sa cautam oameni care au contribuit impreuna la crearea unui refugiu sigur impotriva invadatorilor. Acest lucru s-ar aplica la cei care traiau in timpului neoliticului, Epoca de Piatra apoi la oamenii din epoca bronzului, epoca fierului, romanii si, in final, la cei din Era Medievala. In ultimele decenii ale sec. IX, principii teritoriali si unii mari proprietari funciari au inceput sa construiasca fortarete, castele, pentru apararea lor si a populatiei din jur impotriva atacurilor si incursiunilor de jaf ale ungurilor, normanzilor si slavilor.5 Pana la perioada Renasterii, cand castelul era folosit ca un simbol al bogatiei si puterii, mai degraba, decat ca o conditie necesara si sigura impotriva intruziunilor si invaziilor. Prin urmare in acest punct al istoriei castelul a fost inlocuit cu Palatul, o mare sau splendida resedinta. Istoria arhitecturii castelului medieval dateaza de pe vreamea normanzilor. Acest lucru a fost un moment emoionant n istoria Europei medievale. Multi cavaleri medievali din Anglia si Europa au participat la cruciadele catre Tara Sfanta. Cavalerii au vazut solidele fortarete ale4 5

Ovidiu Drimba, Istoria culturii si civilizatiei, Vol.5, pag. 298 Ibidem op. cit. pag. 115

Page 3

Imperiului Bizantin si aceste cladiri au influentat si au revolutionat constructia castelelor medievale. Castelele din lemn si pamant au evoluat catre castelele de piatra ale Normandiei iar apoi catre castelele concentrice ale lui Eduard I. Noul stil gotic de arhitectura medievala si decorare a aprut n Frana. A fost numit initial "The French Style". Viziunile exprimate in timpul Renasterii, ulterior perioadei medievale, a consdus la un alt nume pentru stilul de arhitectura, si anume arhitectura gotica. Acest titlu facea aluzie la barbarii gotici sau vizigoti, care, in frunte cu liderul lor Alaric, au asediat Roma in 410en, ce a dus in cele din urma la caderea Imperiului Roman.

ArhitecturaArta in evul mediu nu era separata de religie. Era contopita cu simboluri spirituale si religioase. Scopul Artei era de a inspira privitorului veneratie catre Dumnezeu. Papa Grigore cel Mare a spus pictura poate face pentru analfabeti ce scrisul face pentru cei care stiu sa citeasca. Diferite stiluri de arhitectura ne duc catre o fascinanta calatorie de mii de ani ai istoriei. Sitlurile diferite de arhitectura actioneaza ca un simbol distinctiv ce indica in mod clar perioada de cosntructie a unei structuri. Acest lucru este deosebit de important pentru orice persoana care are un interes in castele. Arhitectura medievala a variat de la arhitectura romanica a normanzilor la castele masive din piatra. Stilul arhitectural normandic a evoluat catre castelele conscentrice ale regului Eduard I si mai apoi catre stilul subtire si ascutit al arhitecturii medievale gotice6. Schimbrile n arhitectura medievala au fost fcute ca rspuns la: modificri sociale i culturale, n timpul epocii medievale, nevoile n schimbare ale populaiei, schimbri n tehnologie, n ceea ce privete construirea de instrumente, care au fost disponibile, construirea de noi tehnici, metode de constructie si de idei pentru noi stiluri de arhitectura medievala, stiluri mai practice si mai confortabile pentru locuitorii castelului din pamant

concentric

gotice

6

http://www.medieval-castle.com/architecture_design.htm

Page 4

a. Arhitectura castelului nomand Castelele medievale normande aveau mari probleme in materie de aparare, probleme ce trebuiau rezolvate in arhitectura castelului medieval. Castelele din lemn si lut erau permanent in risc de incendiu astfel incat turnurule lor au fost repede inlocuite de cele din piatra, care au avut si ele propriile lor probleme. Colturile turnurilor patrate din piatra aveau un risc ridicat de prabusire din cauza tehnicilor miniere folosite, exista un singur zid de aparare, constructia normanda era incomoda caracterizata prin intuneric, umezeala si frig. Castelele normande erau cel mai expuse la risc cand se alfau sub asediu. Astfel incat s-a dezvoltat nevoia de evoluare catre o mai buna siguranta a castelelor. b. Arhitectura castelului eduardian Castelul concentric Magnificele castele galeze construite de catre regele Eduard I sunt exemple excelente ale stilului timpuriu al arhitecturii castelelor medievale. Regele Eduard I a angajat serviciile celui mai bun arhitect si constructor ale acestei perioade, pe nume Master James din St George. Elementele de noutate ale arhitecturii medievale sunt demonstrate in procesul de elaborare a castelelor concentrice. O buna descriere a castelului concentric este un castel in interiorul altui castel. Arhitectura medievala a castelelor concentrice a reprezentat in mod efectiv o multime de cladiri, ziduri, turnuri toate intr-un singur mare castel imprejmuit cu linii succesive de aparare. Castelele concentrice ofera un exemplu perfect de arhitectura timpurie a castelelor medievale. c. Arhitectura castelului gotic Arhitectura gotica este termenul folosit pentru a descrie stilurile folosite pentru constructie in perioada 1200 1500. Diferitele tipuri de stiluri de arhitectur gotic, prezente n arhitectura castelului medieval, sunt mprite n trei etape: c.1. Stilul gotic timpuriu 1200 1300 c.2 Stilul gotic decorat 1300 1400 c.3 Stilul gotic perpendicular 1400 -1500 c.1. Caracteristici ale arhitecturii medievale gotice timpurii: 1 blocuri mari de piatra, au fost inlocuite cu forme din piatra. Piatra folosita era taiata cu mare precizie, 2- pereti goi au fost inlocuiti cu pereti si piloni solizi care sa le permita sa sustina greutati mult mai mari, 3- s-a pus accentul pe inaltime, 4- arcuri scutite ce sustineau o greutate mai mare, ce permiteau ca zidurile sa fie mai subtiri si ferestre cu deschideri mai mari, 5 arhitectura gotica medievala permintea arhitectilor sa raspandeasca greutatea castelului in diferite puncte ale acestuia, 6 imbunatatirea instrumentelor , cum ar fi dalta, a condus la mai multe desene sau modele decorative.

Page 5

c.2. Caracteristici ale arhitecturii medievale gotice decorate: 1 ferestre mult mai largi, 2 ferestrele au fost decorate si ornamentate. c.3. Caracteristici ale arhitecturii medievale gotice perpendiculare: 1 bolte in forma de evantai, 2 acoperisuri mai stabile. 3- turnurile erau deseori construite mai subtiri.

Licenta casteluluiIn conformitate cu regulile normande, nobilimea nu putea construi castele fara aprobarea monarhului. O structur era deinut de monarhie daca nu era autorizata. n 1150 existau aproximativ 1115castele fara licenta in Marea Britanie. Prima licenta pentru construirea unui castel a fost permisa pentru castelul Bishopton (1143), desi au existat licente date mai devreme dar pentru consolidarea castelelor existente. Ultima licenta a fost acordata lui Sir William Fitzwilliam pentru castelul Cowdray (1533). Dupa aceasta data vremea castelelor a ajuns la un sfarsit.

Elementele component ale castelului

7

7

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/81111_castele-medievale-ale-europei

Page 6

a. TURNURILE In forma sa primara, castelul era o cladrie-turn din lemn, in varful unei coline naturale. Aceste constructii erau extreme de vulnerabile, cel care le asalta putand usor sad ea foc turnului de lem.8 Din sec. X piatra a inlocuit lemnul. Castelele de piatra necesitau ani de construit in functie de marimea totala a castelului. Piatra eramult mai puternic i, desigur, mult mai scumpa decat lemnul. De cele mai multe ori piatra trebuia adusa de la kilometrii departare.Dar odata cu aparitia prafului de pusca si a tunurilor castelele si-au pierdut puterea. Turnurile erau impartite in etaje prin plansee din scanduri grouase; in central lor o deschidere prin care trecea funia scripetelui ce ridica pe platform din varf proiectilele necesare apararii.9 Spre sfarsitul secolului acestea includeau spatiu pentru batalii si gauri pentru arcasi. Spatiile pentru arcasi erau gauri verticale in perete unde arcasii din interior aruncau cu sageti spre inamici, si in acelasi timp pentru atacatori era foarte dificil sa riposteze. b. TURNUL PRINCIPAL Turnul principal este un turn central foarte solid, care de regula formeaza inima castelului. De multe ori turnul principal este zona cea mai aparta a unui castel, si ca atare era zona principala de locuit sau continea armura sau averea. Turnul avea in general forma dreptunghiulara. Avea ziduri groase si chiar mai gros la colturi, construit din piatra si mortar. Peretii contineau de regula camere mici, cum ar fi dormitoare, latrina, sau chiar mici bucatarii. Turnul avea o singura intrare, si de obicei se afla la etajul doi. La intrare se ajungea cu o scara externa ce rula impotriva peretelui extern. Ferestrele erau mici, iar la nivelele inferioare erau inlocuite cu goluri si arcuri. Castelele medievale nu erau construite numai ca fortarete, ci erau si rezidente cu diferite camere pentru lord si familia lui. Cea mai sigura zona a unui castel era turnul principal. Turnul era pozitionat cat mai sus si se ajungea la el printr-un pod de lemn. Turnul avea de regula doua sau trei etaje: camerele de la parter, care erau o magazie si bucataria, camerele de la primul etaj care alcatuiau Sala Mare, camerele de la ultimul etaj adaposteau camerele lordului. La inceputul Evului Mediu cand putine castele aveau o garnizoana permanenta, nu numai servitorii dar si personalul militar si administrativ dormeau in turnuri sau in subsoluri, sau pe hol, cavalerii care erau de garda dormeau aproape de posturile atribuite. Mai tarziu, cand s-au instaurat garnizoane mai mari, sau mercenari, au fost construite separat baraci, sali de mese si bucatarii. Exceptand pasajele din zonele de aparare si bucatarii, camerele interioare nu aveau coridoare. Camerele se deschideau una intr-alta, sau erau legate prin scari spiralate . c. ZIDURILE CETATII Natura exacta a zidurilor depindea de resursele disponibile pentru construirea acestora, de natura terenului si de amintare. In Europa de Nord, inca de la inceputul perioadei se presupune ca8 9

Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 2, pag. 114 Ovidiu Drimba, Istoria culturii si civilizatiei, Vol.5, pag. 197

Page 7

erau construite din lemn. Mai ales in cazul in care piatra a fost imediat disponibila pentru constructii, lemnul a fost repede inlocuit de aceasta. In orice caz zidurile aveau un pomerium intern si extern. Acest lucru inseamna o fasie de teren in interiorul sau exteriorul zidului. Cuvantul este unu medieval derivat din latinescul post murum in spatele peretelui. Un pomoerium extern era defrisat complet pentru a le da aparatorilor o vedere clara a ceea ce se intampla in afara. Un pomoeriun intern facilita accesul in partea din spatele zidului si usura circulatia garnizoanei la un punct de nevoie. Inaltimea varia de la castel la castel, latimea era de obicei intre 2,5m 6m grosime, de regula aveau parapete pentru a oferi protectie celor care aparau castelul de sus si machicouli, de la cuvntul francez machicoulis, implicnd sensul de ceva in genul "zdrobitor de gaturi", ce consta in deschideri ntre un perete i un parapet, astfel incat aparatorii sa poata arunca in jos pietre, apa fiarta, etc. asuprea inamicilor. Zidurile din interior protejau impotriva atacatorilor ce vroiau sa intre in castel. d. SANTURILE Santuri cu apa erau de cele mai multe ori necesare pentru construirea unei fortificatii medievale. Avand aces direct la un corp de apa oferea resurse pe timp de razboi, un mod de transport in timp de pace, si o potentiala sursa de apa potabila pentru un castel asediat. Conceptul de rauri sau porturi ajungand direct la zidurile cetatii era des folosit de englezi pe masura ce construiau castele pe teritoriu galez. e. PORTILE Intrarea in castel crea probleme in razboi doarece reprezenta punctul slab al fortaretei. Intrarile trebuiau sa poata fi deschise atat cat sa permita aprovizionarea dar in acelasi timp trebuiau sa reziste impotriva inamicilor. Santurile trebuiau sa poata fi trecute pe vreme de pace. Pereti multipli si sisteme de santuri duceau la probleme, astfel s-a ajuns la nevoia de a avea o poarta cara sa poata fi controlata cu usurinta. Portile au venit in diferite forme de la modelul simplu de piatra pana la blocuri masive de piatra si usi solide din lemn cel mai ades asociate cu citadelele medievale. Un alt tip de de poarta de acces a fost o fortificatie barbican, o cale de acces puternic fortificata. f. SCARILE In acest moment, scarile interioare in cladirile fortificate erau construite astfel incat sa semene cu un cilindru, pentru a oferi avantaj aparatorului. Principiul era ca aparatorul de cele mai multe ori avea o pozitie mai sus decat atacatorul, care se prsupunea ca intra de la primul etaj. Cum majoritatea oamenilor sun dreptaci, iar aparatorul pozitionat mai sus, scara a fost construita in forma de spirala pentru stangaci,

Page 8

fortand atacatorul sa lupte cu mana dreapta langa pilonul central, limitandu-I astfel miscarile in manuirea sabiei, in timp ce aparatorul avea mai multa libertate. Scarile contineau de asemeni si trepte false. g. USILE Usile erau facute din doua straturi de lemn de stejar. Structura lemnului era verticala pe primul strat iar pe al doilea era orizontala, ca o forma simplista de placaj. Cele doua straturi erau tinute impreuna de stifturi din fier. Stifturile erau tintuite pe fata astfel incat atacatorii isi deteriorau armele (sabii, topoare, etc) in timp ce incercau sa intre inauntru. h. ZONA DE ATAC O zona de atac era un spatiu intre principalul zid si peretele secundar, astfel incat atunci cand atacatorii treceau de primul perete ajungeau in zona de atac, pentru ca se confruntau cu al doilea perete de pe care aparatorii bombardau atacatorii. Soldatii erau amplasati in varful peretelui secundar si erau inarmati cu diferite arme, de la arcuri pana la pietre simple. i. SALA MARE Sala mare a fost prezenta in toate constructiile castelelor medievale, inca de la inceput. O camera foarte mare cu un tavan inalt, sala era cateodata la parter, dar de cele mai multe ori se afla la etajul al doilea din motive de securitate. Primele Sali se ridicau ca o biserica, cu randuri de piloni din lemn sau piatra pentru a sustine acoperisul din cherestea. Geamurile erau echipate cu obloane de lemn securizate cu o bara de fier, in sec XI- XII rareori acestea erau lucioase. In sec. XIII lordul putea avea sticla alba (verzuie) la unele din ferestre, insa pana in sec XIV geamurile lucioase devenisera comune. La sala de la primul etaj podeaua era defapt pamant batatorit, piatra sau ipsos; atunci cand sala a fost muatat la primul etaj podeaua era aproape intotdeauna formata din cherestea, sustinuta fie de un rand de piloni din lemn de la subsol, fie de piatra boltita. Covoarele, desi folosite pe pereti, mese si banci, nu erau folosite pentru pordoseala pana in sec. XIV. Podelele erau acoperite cu papura si mai tarziu se foloseau ierburi. Intrarea in sala se facea de regula dintr-o parte a unui perete. In cazul in care Sala Mare se afla la etaj intrarea se facea printr-o scara exterioara din apropierea turnului. Cele mai multe mese folosite pentru a servi masa erau temporar puse pe un cadru trapezoidal, ce era dezmembrat dupa terminarea mesei, o masa fixa sau permanenta era un semn de prestigiu. Sala Mare era destinata pentru principalele intalniri si pentru servirea meselor, si era folosita de toti cei care locuiau in castel.

Page 9

j. CAMERELE LORDULUI SI ALE DOAMNEI Camera din castel denumita dormitorul lordului sau a doamnei, sau Marea Camera, era folosita ca dormitor si oferea de asemenea intimitate. Acest tip de camera a fost initial o camera sectionata, separata, adaugata la sfarsitul Salii Mari. Camera lordului era de regula situat la ultimul etaj si se chema solar. La inceputurile castelelor, familia regala dormea la capatul Salii Mari, dincolo de podium, unde erau camerele pentru dormit si care de regula erau despartite doar de o cuvertura sau un paravan. Principalul element de mobilier al dormitorului il constituia un pat imens cu rama de lemn masiv si benzi din piele sau franghii, peste care se puneau saltele confectionate din fulgi, apoi plapuma, blana si perne. Personalul putea dormi in camera lordului pe o banca. k. BUCATARIA Bucatarile au fost integrate in castelele medievale, acestea erau dotate cu cuptoare si seminee pentru afumat si gatit. De asemnea erau echipate cu apa curenta si chiuveta cu canalizare. In sec. XIII bucataria era construita in special din cherestea, cu o vatra centrala unde carnea putea fi preparata . Ustensilele erau spalate afara intr-un spalator. Temporar se puteau construi alte bucatarii auxiliare pe perioada sarbatorilor. DARMAREA UNEI FORTIFICATII Pe masura ce puterea tunurilor si a prafului de pusca crestea in timpul sec. XVI XVII, zidurile medievale se perimau deoarece erau prea subtiri pentru a oferi o protectie realista impotriva unui bombardament indelungat. Ca o consecinta a acestui lucru, multe ziduri medievale au fost darmate, iar piatra refolosita in constructia de bastioane mai moderne. Spatiul rezultat este adesea vazut in orasele vechi din Europa chiar si in zilele noastre. OBSTACOLE DEFENSIVE Asa cum inginerii moderni sporesc fortifiicatille cu obstacole cum ar fi sarma ghimpata, la fel si inginerii medievali aveau mai multe optiuni la dispozitie pentru a crea obstacole: abatis (cuvant frantuzesc ce inseamna o multime de materiale aruncate), ghimpe (era o arma de foc, formata din doi sau mai multi tepi aranjati astfel incat unul dintre ei sa fie mereu indreptat in sus dintr-o baza stabila), cheval de frise (era un obstacol defensiv medieval ce consta intrun cadru portabil acoperit cu multe tepuse lungi formate din lemn sau fier), trou de loup (era un tip de capcana defensiva, fiecare trou de loup consta intro groapa conica inversata de aproximativ doi metri adanca si 1,2 pana la 2 metri larga in partea de sus).

IluminareaTrei metode erau folosite pentru a lumina interioarele castelelor medievale: -lumanare de trestie acestea erau realizate din tulpini de trestie care erau inmuiate in grasimi si apoi uscate

Page 10

-lumanarile erau realizate din grasime animala. Erau plasate in bete pentru lumanari si rezistau mai mult ca lumanarile de trestie -tortele au fost folosite pentru a lumina interioarele foarte mari -lanternele o lumanare era indesata intrun cadru de metal, ce avea lateralele facute din coarne foarte subtiri si transparente.

APAApa potabila si pentru uz personal era accesibila la un punct anume pe fiecare etaj. In afara de fantana, inauntrul, sau in apropierea turnurlui exista o cisterna sau un rezervor asezat pe un nivel superior ale carui conducte transportau apa catre etajele inferioare. Spalarea pe maine se facea la un lavoar aflat la intrarea in Sala Mare. Servitorii umpleau rezervorul iar deseurile de apa erau duse de catre tevi catre nivelele inferioare, afluxul sau scrugerea erau controlate de supape si robinete facute din bronz sau cupru. Baile se faceau in cazi de lemn, asezate in corturi sau baldachini capitonati cu panza. In perioada calda cada era asezata in gradina, iar in perioada rece inauntru langa foc. Cand lordul calatorea, cada il acompania alaturi servitorul care se ocupa de preparea imbaierii.

VIATA INTR-UN CASTEL MEDIEVALCei mai multi dintre noi isi imagineaza cum ar fi sa traiasca intr-un castel. Ne imaginam un trai luxuriant, fara a avea grija zilei de maine, sa ni se indeplineasca fiecare capriciu, inotand in bijuterii si inconjurandu-ne cu matase. Dar in ciuda bogatiilor pe care le vedem in filme, viata medievala nu era neaparat asa de usoara. Traiul medieval intr-un castel se baza pe sistemul feudal, ceea ce insemna o piramida a puterii. Doar nobilimea se putea bucura de un trai conforabil si bogat.Viata medievala varia in functie de statut, iar diferentele erau extreme. Codurile de conduita dictau cu strictete traiul medieval, norme ale vietii de zi cu zie s-au dezvoltat in jurul codului de cavalerism. Un castel medieval era extrem de aglomerat si galagios sute de oameni puteau locui intr-un castel numarul depindea de statutul lordului. Viata intr-un castel se forma si in functie de cerintele lordului. Nu exista incalzire in castel, decat un singur camin care trebuia sa fie bine intretinut pentru a fi eficient. Desigur, ca de obicei, caldura era salvata pentru lord si familia lui. Servitorii, soldatii si altii aveau la dispozitie doar lampi mici. Nobilimea aveau adaugate, pentru a spori confortul, paturi groase, saltele, plapumi, blanuri si tapiserii agatate pe pereti pentru a bloca umezeala si vantul, in timp ce servitorii dormeau in turnuri si trebuiau sa se multumeasca cu mai putine cuverturi. Personalul apropiat nobilimii avea sansa sa doarma cu stapanii lor, in aceleasi camere. Totusi, dormeau pe jos infasurati intr-o patura, dar cel putin pe jos puteau absorbi o parte din c aldura semineului. Chiar si in timpul lunilor calduroase, castelul ramanea rece si umed, astefl ca toti locuitorii incercau sa-si petreaca cat mai mult timp in aer liber. Viata in timpul Evului MediuPage 11

incepea la rasarit, cand unul dintre gardieni trambita de inceperea zilei. Slujitorii incepusera deja sa faca focul la bucatarie si in Sala Mare si sa manance micul dejun din mers. Dupa ce lordul se trezea cameristele intrau in dormitor pentrua face ordine, pentru a spala chiuveta, iar spalatoresele isi incepeau ziua de munca. La randul lor, nobilul castelului se aranja pana sa se intalneasca cu servitorii sau alti musafiri. Un mic dejun constand in paine si o bautura era consumat de toti, iar apoi lordul si familia intrau in sala pentru a servi masa.In absenta lordului, acesta numea anumiti servitori pentru a se acupa de gestiunea castelului . De multe ori lordului I se ofereau mai multe propietati, astfel incat trebuia sa-si imparta timpul intre a controla toate aceste propietati. Puterile lui erau politice, juridice, fiscale si de asemenea trebuia sa faca si pe politistul pe teritoriile lui. Ca si regele lui, el putea sa pedepseasca, sa colecteze chiriile, si chiar sa emita propriile monede. Cand lordul avea obligatii ce il duceau departe de castel, asa cum des se intampla, reprezentatul sau principal se numea supraveghetor sau administrator, care se chema si postelnic. Administratorul, avea chiar o putere destul de mare, pentru ca trebuia sa stie absolut tot ce se intampla in castel si in imprejurimi. Deci, el terbuia sa fie un bun contabil, si abilitati in conducerea personalului. Doamnele erau responsabile cu educatia tinerilor servitori, care la varsta de 7 ani, veneau la castel pentru a invata religie, muzica, dans, vanatoare, scris, lectura, inainte de a se muta in grija cavalerilor. La varsta de 14 ani, baietii deveneau scutieri, iar lordul ii plasa catre cavaleri care ii invata despre cavalerism si maniere si despre cum sa se lupte. Obiectivul principal al tanarului era sa obtina rangul de cavarel, care putea fi obtinut la varsta de 21 ani, cand devenea oficial si barbat. a. Traiul pentru lord si familia lui Viata in castel incepea in zori, se mergea in capela pentru liturghii, urma sa fie servit micul dejun, apoi lordul participa la probleme legate de pamanturile sale. Erau prezentate rapoarte privitoare la culturile de cereale, recolte si aprovizionari. Finante chirii,taxe, impozite; plangerile si disputele chiriasilor erau rezolvate, permisiunea de casatorii, etc, Discutii politice si decizii, pe masura ce epoca medievala progresa timpul era petrecut prin arta poezie, muzica, etc; exercitii cu arma; doamna isi petrecea timpul supraveghind treburile de uz casnic; Urma rugaciunea de amiza si masa de pranz;Lordul se ducea dupa aia la vanatoare, sau sa viziteze terenurile, doamna ar lucra broderii sau croitorie. Urma rugaciunea de seara si apoi cina in sala mare; Dupa cina putea exista putin divertisment muzica, dans, acrobatii, jonglerii, etc; Ora de culcare de lord; urmau rugaciunile de seara; banchete si sarbatori se tineau cu anumite ocazii speciale; aptitudinile cavalerilor erau afisate in turnee; b. Viata cavalerilor, scutierilor,pajilor Principalii ocupanti ai castelului se pot imparti in doua categorii: cavalerii si servitorii. Viata cavalerilor medievali se axasa pe imbunatatirea aptitudinilor folosirii armelor, echitatie si

Page 12

lupta. Fii nobilimii, exceptand cei care urmau sa se calugareasca, erau destinati slujirii lordului. Acesti copii erau trimisi sa traiasca in castel si acolo incepeau ucenicia de cavaler. Un cavaler isi incepea viata intr-un castel ca scutier iar apoi avansa la rangul de paj. c. Slujitorii si muncitorii Locurile de munca nu erau toate frumoase si nici nu se avansa in rang. Totusi, fiecare domeniu ocupa un loc crucial in sistemul social din Evul Mediu, asigurand ca orice necesitate putea fi tratata de catre un anumit individ cu o educatie corespunzatoare. In timp ce lordul si anturajul sau aveau statut, ei nu s-ar fi putut descurca fara srijinul taranilor. Societatea medievala era ca un puzzel. Fiecare segment reprezenta o piesa din totul unitar. Fara oricare din parti, sistemul nu putea functiona. Se astepta ca slujitorii sa asigure cel mai ridicat nivel de confort posibil nobilimii.

MANCAREA SI BAUTURAMancarea si bautura medievala varia in functie de statut si de perioada medievala. La inceputul evului medieval carnea era un semn al prosperitatii. Populatia era in crestere iar acest lucru era sustinut prin imbunatatirea tehnicilor si inventiilor agricole. A fost introdus sistemul de roattie a culturilor de grau si secara si a fost inventata si cormana care taia prin sol si il intorcea. Mancatul era actiunea preferata a locuitorilor unui castel, nu numai pentru ca furniza energie dar si pentru ca era un motic de amuzament. In special, banchetele se faceau pentru a impresiona invitatii cu generozitatea si bogatia lordului. In general mesele erau luate de trei ori pe zi. Un mic dejun constand in paine si branza in zori, urma apoi intre orele 10 zi 12 masa principala. Apoi catre apus se manca o cina usoara ce consta in paine, branza sau putina tocana. Dupa cina, distractia era asigurata de menestrli, povestitori, acrobati sau contortionisti, sau de jocuri. Cina lordului de obicei consta in doua sau terei feluri feluri de mancare, in principal carne, paine, vin sau bere nefiltrata, fructe, branza, nuci, si altele10. Dar o sarbatoarea insemna mult mai mult in privinta mancarurilor. Carne de vita, porc, oaie, vanat, pasare, peste, oua, paine, lapte, branzeturi, legume, vinuri, bere, vin de mere erau toate in cantitati mari. Pentru 6000 de invitati, urmatoarele erau preparate: 300 litre de grau, 300 butoaie de bere, 100 butoaie de vin, 104 boi, 6 tauri salbatici, 1000 oi, 304 vitei, 304 porci, 400 lebede, 2000 gaste, 1000 claponi, 104 pauni, peste 13500 alte pasari, 13000 de feluri de mancare, delicatese, si multe altele. Mancarea medievala includea o mare varientate de carnuri si peste, dar numai nobilimea beneficia de aceste diversitati. Sistemul feudal dicta faptul ca terenurile alfate in posesia lordului si animalele de pe acestea erau tot ale lui, prin urmare numai lordului si nobilii aveau voie sa vaneze caprioare, mistreti, iepuri. Pedeapsa pentru vanatoarea ilegala era moartea sau mainile taiate.

10

http://www.medieval-castle.com/medieval_castle_life/medieval_castles_food.htm

Page 13

Se mancau si fructe, cum ar ceapa, usturoiul, mazare si fasole. Prin urmare ce fructe se mancau? Cirese salbatice, struguri si prune, merele si perele erau de obicei fierte. Merele coapte erau populare, citricele au inceput sa fie importate in jurul anului 1290. Alte importuri pentru cei bogati constau in stafide, coacaze, smochine, prune uscate. Cartofii si porumbul nu erau folosite pana in sec. XVI. In lunile de iarna erau vremuri mai sarace, iar preparatele se faceau in restul anului pentru a asigura valabilitatea carnii. Animalele salbatice erau greu de gasit in timpul iernii, asa ca se mancau in principal vitele. Carnea de vita trebuia uscata bine, altfel putrezea tinuta timp indelungat.un adaos parctic la carnea pe timpul iernii erau crescatoriile de porumbei. Clasele de jos, pe de alta parte, aveau dificultati in a supravietuui, si nu numai pe perioada iernii.principalele lor produse alimentare constau in legume, cum ar fi salata, painea neagra, terci de ovaz,ocazional peste, branza, bere, mied. Este uimitor ca supravietuiau si ca reuseau sa reziste bolilor. Ironic, cei bogati, care aveau mai multe metode de a ramane sanatosi, sufereau de o varietate de maladii, cum ar fi scorbut, caderea dintilor, probleme de inima, eruptii ale pielii, si infectii cauzate de carnea putrezita.

HAINELE MEDIEVALEHainele medievale si moda era dictatata, ca toate celelate, in functie de piramida puterii, care era sistemul feudal. Hainele furnizau informatii despre statul peroanei care le purta. Moda nu era dictata doar de cei bogati, ci numai regalitatii ii era permisa sa poarte haine captusite cu blana de hermina. Nobilii mai mici puteau purta imbracaminte din blana de vulpe sau vidra. TESATURILE Tipurile de panza si tesaturi folosite in perioada medievala erau prin urmare foarte importante. Persoanele din clasele de jos purtau haine facute din lana, in, piele de oaie, nobilii purtau haine facute din blanuri, matase, catifea, dantela, bumbac si tafta. Cavalerii, la intoarcerea din cruciade au adus matasea si bumbacul din orientul mijlociu. Catifeaua era importata din italia. Materialele purtate de nobilime veneau intr-o varietate de culori. Culoarea rosie a venit de la o insecta mediteraneana, care oferea o culoare de rosu aprins. Vopseaua verde provenea de la licheni. HAINELE PENTRU NOBILIME Imbracamintea nobilimii consta in pantaloni acoperiti cu tunici lungi. Tunicile erau acoperite cu blanuri scumpe iar la urmeri erau prinse cu brose. Incaltamintea era fabricata din matase, catifea, panza sau din piele si fixata pe picior cu o catarama. Pentru a fi purtata in exterior incalcamintea era acoperita cu lemn si piele, galosi. Palariile apartineau tot garderobei nobilimii, si erau ca o boneta iar in fata erau ascutite. Materialele erau realizate din catifea, matase, dantela, bumbac si erau vopsite in culori deschise. In secolul XIV a fost inclusa si lenjeria de corp, ce consta in pantaloni, camasa si ciorapi.

Page 14

IMBRACAMINTEA FEMEILOR NOBILE Imbracamintea acestora consta in multe straturi de haine suprapuse. Ele purtau si lenjeria de corp ce consta in pantaloni, camasi si ciorapi. Peste lenjerie era imbracata o jupa care era fabricata din in sau matase si de culoare alba sau galbena. Peste jupa se punea rochia lunga cu trena si cu maneci largi. Rochiile era confectionate din matase, blanuri, catifea, dantela, bumbac si tafta. Manseta, gulerul si manecile era deseori ornamentate cu pietre pretioase si dantela. Rochiile erau acoperite cu tunici lungi. Captuseala era facuta din blana scumpa si faxata la umar cu o brosa. Ele purtau pantofi speciali conceputi pentru castel, fabricati din matase, catifea, panza sau piele si fixate cu catifea. Femeile purtau parul lung si impletit care era acoperit cu o tichie asemanatoare celor purtate de calugarite. Palariile au fost introduse ceva mai tarziu garderobei nabilimii, si au luat repede amploare in moda, ajungand sa fie cat mai inalte, unele fiind chiar modelate ca si coarnele unei vaci. IMBRACAMINTEA MEDIEVALA A TARANILOR Imbracamintea barbatilor tarani era formata dintr-o tunica lunga pana la genunchi si prinsi cu o curea. Altii purtau camasi tricouri de lana. Barbatii umblau desculti sau legau de picioare fasii de panza. Femeile purtau rochii lungi confectionate din materiale simple care erau prinse tot cu curele si tichii pentru a le tine parul. Pelerine din piele de oaie si caciuli si manusi de lana erau purtate iarna. Incatamintea din piele era acoperita cu lemn pentru a mentine picioarele uscate. Hainele de exterior nu erau aproape niciodata spalate, dar lenjeria de corp era spalata cu regularitate. Mirosul fumului de la foc care intra in haine parea sa functioneze ca si deodorant. BLANURILE SI BIJUTERIILE Blana era deseori folosita pentru a captusi imbracamintea celor bogati. Bijuteriile erau excesive, majoritatea importate si de multe ori folosite ca garantie pentru imprumuturi. Taierea peitrelor pretioase a fost inventata in sec XV, asa ca majoritatea peitrelor nu erau stralucitoare. Brosurile in forma de inel erau cele mai folosite elemente incepand cu sec XII. Diamanetele au devenit populare in europa in sec XIV. Pana la mijlocul sec XIV existau legi care controlau cine avea voie sa poarte bijuterii, iar cavalerilor nu le era permis sa poarte inele. Uneori hainele erau ornate cu argint, dar numai cei bogati puteau purta asemenea articole.

Page 15

BIBLIOGRAFIE: Ovidiu Drimba, Istoria culturii si civilizatiei, Vol.5 Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 2 http://en.wikipedia.org/wiki/Castles http://www.medieval-castle.com/architecture_design.htm http://www.didactic.ro/materiale-didactice/81111_castele-medievale-ale-europei http://www.medieval-castle.com/medieval_castle_life/medieval_castles_food.htm

Page 16