1

Art

Fore

st 20

08

ArtForest 2008simpozionul internaţional de land art • land art international symposium • sîngeorz-băi

2

3

Art

Fore

st 20

08

bianca boeroiu

adela bonaţ

ernest budeş

emil cassian dumitraş

maxim dumitraş

ehab el-labban

nicolae fleissig

gheorghe marcu

monica morariu

vasile raţă

leonard răchită

mihail tudor

raluca ungureanu

simpozionul internaţional de land art • land art international symposium • sîngeorz-băi ArtForest 2008

4

5

Art

Fore

st 20

08

Critic de artă Cosmin Năsui

Dincolo de teoriile estetice dezbătute în cercul binomului artei/natură se află una dintre cele mai interesante

forme de expresie artistică contemporană, cunoscută sub numele de landart. Interesul creatorilor pentru

interdisciplinaritate, împreună cu descoperirea forţei expresive a unor materiale “umile” – lemn, pământ,

pietre, nisip – au condus spre manifestările artei integrate în natură. Acest fenomen artistic contemporan

are, prin natura sa, şi un pronunţat caracter ecologic şi social. Forţa acestei manifestări artistice întâlneşte

“Instituţia” Land Art

Art critic Cosmin Năsui

Beyond the esthetic theories discussed inside the art/nature circle there is one of the most interesting forms

of contemporary artistic expression known as landart. The creators’ interest for interdisciplinarity along with

the discovery of the expressive force of some “humble” materials, such as wood, soil, stones, sand have

led to art manifestations integrated in nature. This contemporary artistic phenomenon has, by its nature,

marked ecologic and social features. The force of this artistic manifestation meets the magical and ritual

expression from local and rural traditions as well as from folkloric morphology.

The artist Maxim Dumitraş started to create a new contemporary space dedicated to landart, after he had

literally built the first and sole Museum of Compared Art in Romania (www.macsb.ro). This time, Maxim

Dumitraş’ challenge is to find the formula to institutionalize a contemporary space dedicated to an art

through its live, evanescent and perishable essence which could only be in an open space exposed to

weather. In order to do this, the initiator of the project appeals to the most unusual artistic solutions which

The Land Art “Institution”

6

gestica magică şi rituală din tradiţiile locale, rurale şi morfologiile folclorice. După ce a construit – la propriu

– primul şi singurul Muzeu de Artă Comparată din România (www.macsb.ro), artistul Maxim Dumitraş a început

să alcătuiască un nou spaţiu contemporan dedicat landartei. De această dată, provocarea lui este găsirea

formulei pentru a instituţionaliza un spaţiu contemporan, dedicat unei arte prin esenţa ei vie, efemeră şi

perisabilă, care poate trăi numai într-un loc deschis – sub expunerea şi cu participarea fenomenelor naturii.

Pentru aceasta, iniţiatorul proiectului va apela la cele mai inedite soluţii artistice, extinzând limitele ştiute

ale conceptului de muzeu. Dincolo de aceste limite, lucrările artiştilor sunt organice în fibre şi proaspete în

exprimare, cum numai natura lor le mai poate concura în forme ale creaţiei. Spaţiul contemporan destinat

acestei experimentale forme de instituţie artistică este situat în apropierea Muzeului de Artă Comparată

Sîngeorz Băi. Cu o geografie spectaculoasă, întinzându-se pe două hectare de teren împădurit cu mesteceni

tineri, spaţiul viitoarei instituţii contemporane a început să adune artişti şi să se transforme nu doar într-o

curiozitate estetică, ci şi într-una turistică.

Artă proaspătă, organică. Spaţiul Land Art îşi găseşte perfect locul în apropierea şi în continuarea

Muzeului de Artă Comparată. Legat de tradiţia şi cultura arhaică, peisajul devine o formă de artă ce amestecă

limbajul contemporan cu mijloacele de exprimare arhaice. Artiştii care au dat startul “intervenţiilor în

peisaj”, încă din anul 2008, sunt: Bianca Boeroiu, Adela Bonaţ, Ernest Budeş, Emil Cassian Dumitraş, Maxim

will expand the known limits of the museum concept. Beyond these limits, the artists’ works are organic

in fibers and fresh in expression. The contemporary space fated to this experimental form of institution is

located close to the Museum of Compared Art in Singeorz Bai. With a spectacular geography unfolding over

two hectares of young woods, the space of the future contemporary institution started to gather artists and

to become not only an esthetic curiosity but also a touristic one.

7

Art

Fore

st 20

08

Dumitraş, Ehab El-labban, Nicolae Fleissig, Gheorghe Marcu, Monica Morariu, Vasile Raţă, Leonard Răchită,

Mihail Tudor şi Raluca Ungureanu. Aceste serii de “intervenţii” sunt proiectate a se desfăşura pe durata mai

multor ani, pentru a realiza cele mai intersante forme de “artă vie”. Fiecare artist şi-a ales un sector de

pădure sau un pâlc de copaci cu care lucrează estetic. Timpul este un important factor artistic, motiv pentru

care aproape toate lucrările sunt “work in progress” – pentru că mecanismele de exprimare implică coor-

donarea fenomenelor naturale în scopuri artistice. Aşa se face că pâlcurile de mesteceni sunt dirijate într-o

orchestră de idei cu sevă şi foşnete de frunze.

Fresh, organic art. The Land Art space fits perfectly nearby the Museum of Compared Art and it contin-

ues the museum. Related to the archaic tradition and culture, the scenery becomes a form of art which mixes

contemporary language with archaic means of expression. Bianca Boeroiu, Adela Bonaţ, Ernest Budeş, Emil

Cassian Dumitraş, Maxim Dumitraş, Ehab El-labban, Nicolae Fleissig, Gheorghe Marcu, Monica Morariu, Vasile

Raţă, Leonard Răchită, Mihail Tudor and Raluca Ungureanu are the artists who have began the “interventions on

scenery” since 2008. The series of “interventions” are planned to unroll over several years in order to achieve

the most interesting forms of “live art”. Each artist has chosen a bulk of the forest or a group of trees to estheti-

cally work on. Time is an important artistic factor which is why most works are in progress, as the expression

means involve natural phenomena in artistic purposes. Therefore, the clusters of birch trees are conducted in

an orchestra of ideas with sap and leaves rustle.

The nests’ protected space. Bianca Boeroiu “weaves” screens of red colored sticks among the birch

trees and she cuts windows of various shapes. In a group of young birch trees she hangs something like nests. “I

have created a graphic game using the trees’ trunks which I have redirected towards a common range. The link

between the sticks gathers these trunks depicting another universe, marking the boundary between inside and

outside. The circle motif is repeating in the nests architecture, shapes which enclose a privileged space (the

8

expression of life’s cycle, fertility, birth,

grow.)” Unrolling on the vertical inside

this protected space, the suspended

nests induce the feeling of imponderabil-

ity. At their bottom, the entire aria from

their roots is marked by a platform filled

with slices of birch tree trunks. Seeming

a solar disc, catalyzing light and energy,

this surface allows reading the nests’

shadow, the change of their position dur-

ing the entire day.

The art’s camouflage in nature. Adela Bonaţ’s experiment represents the first land art utterance

in the natural space although the art intervention in the public or architectural space is a continuous preoc-

cupation of the artist, along with the context analysis of the space and artistic object. “Without distorting

or destroying the natural topography of the place, I have created a system that interacts organically with

the natural forms and the existing situation. I wanted the vertical structure to organically interact with the

Spaţiul protejat al cuiburilor. Bianca Boeroiu “ţese” între tulpinile mestecenilor nişte paravane din

nuiele împletite, unele colorate în roşu, din care decupează ferestre cu forme diferite. Într-un grup de meste-

ceni tineri, ea suspendă căteva forme asemănătoare unor cuiburi. “Am creat un joc grafic folosindu-mă de

trunchiurile arbuştilor pe care i-am redirecţionat, sugerându-le un traseu comun. Veriga de nuiele adună aceste

trunchiuri, descriind un alt univers, marcând graniţa dintre interior şi exterior. Motivul cercului se repetă în

arhitectura cuiburilor – forme ce închid un spaţiu privilegiat (exprimarea ciclicităţii vieţii, fertilitate, naştere,

creştere)” – mărturisteşte artista. Desfăşurate pe verticală, în acest spaţiu protejat, cuiburile suspendate induc

9

Art

Fore

st 20

08

environment’s elements. The so obtained linear shape slides in soft curves on the ex-

isting topography of the space. The limit and its outline can be infinitely prolonged”,

the artist says. Through the used materials, the work becomes evanescent and same

time somewhat violent in the context of an architecturally unaltered space. “I did not

wish for a brutal intervention on the natural environment, but I rather searched for

specific elements which I rearranged in order to fit the scenery, something like the art’s

camouflage in nature”, the artist deems.

Boundary signs. Ernest Budeş wreathes from live branches of birch trees three

boundary signs up on the trees’ top. The outlines of these drawings are conceived to be

“filled” with sky. Their signs reproduce the Christian geometric symbols: the cross, the

eye and the triangle. Further, on a meadow, a few coiled cages fence in the artist’s fantasy characters.

Connections between evanescent materials. Emil Dumitraş’ project is fated to develop in

time. The work, called “Nest”, aims to be a tomb of the mood, a moment of intimacy. That is why it’s

best location is inside the birch tree forest “in a secluded spot,” its creator says. “I especially follow the

relationship between the vegetation, soil, clay and the action of fire on them. The fire transforms the clay

senzaţia de imponderabilitate. La baza lor, întreaga arie de la rădăcinile acestora este marcată de o platformă

înţesată de felii de trunchiuri de mesteceni. Asemănătoare unui disc solar, catalizator de lumină şi energie,

această suprafaţă permite citirea umbrelor cuiburilor, modificarea poziţiei acestora pe întreg parcursul zilei.

Camuflajul artei în natură. Experimentul Adelei Bonaţ reprezintă prima articulare de tip land art

în spaţiul natural, deşi intervenţia de artă în spaţiul public sau arhitectural este o preocupare continuă a

artistei, alături de analiza contextuală a spaţiului şi a obiectului artistic. “Fără a deforma sau a distruge

topografia naturală a locului am creat un sistem care interacţionează organic cu formele naturale şi cu

situaţia existentă. Structura modular-verticală am dorit-o să intre în dialog, să interacţioneze organic cu

elementele mediului. Forma liniară rezultată din alăturarea elementelor naturale găsite, urmează într-

un traseu sinuos – topografia spaţiului existent. Limita şi demarcaţia acestuia pot fi prelungite la infinit”

– mărturiseşte artista. Prin materialele utilizate, lucrarea capătă un caracter efemer şi, în acelaşi timp, mai

puţin violent, în contextul unui spaţiu nealterat arhitectural. “Nu am dorit o intervenţie brutală în mediul

natural, ci mai degrabă am căutat elemente specifice locului pe care le-am recompus pentru ca lucrarea să

se integreze în peisaj, ca un camuflaj al artei în natură” – consideră artista.

Semne de hotar. Ernest Budeş împleteşte din ramuri vii de mesteacăn trei semne de hotar cocoţate pe

vîrfurile tulpinilor acestora. Contururile acestor desene sunt concepute pentru a fi “umplute” cu fond de cer.

10

and the wood because they are evanescent.” The connections between evanescent materials give birth to

the artistic work of Emil Dumitraş.

Outside scenery, inside still-life. In Kassel town, Germany, each tree has a gravestone attached. This

is because the birthplace of a tree is also its future tomb. Maxim Dumitraş metaphorically uses the tree’s grave-

stone which he turns into sculpture. In the middle he cuts a window through which the birch tree’s top bends

Semnele lor reproduc simbolurile geometrice creştine: crucea, ochiul, triunghiul. În continuarea lor, pe o

pajişte, câteva împletituri ca nişte cuşti închid personalităţile imaginare ale artistului.

Relaţii între materiale efemere. Proiectul lui Emil Dumitraş este destinat a se dezvolta într-o largă

curbă de timp. Lucrarea intitulată “Cuib” se doreşte a fi un mormânt al stării, o clipă de intimitate. De aceea,

“cea mai bună amplasare este în interiorul pădurii de mesteceni , într un loc retras” – spune creatorul ei.

“Urmăresc în special relaţia vegetaţie-pământ-argilă, plus acţiunea focului asupra lor. Lemnul şi argila fiind

materiale efemere, prin acţiunea focului se transformă: unul primeşte dăinuire, iar celălalt nimicire.” Relaţiile

dintre materialele efemere dau naştere creaţiei artistice coordonate de Emil Dumitraş.

Afară e peisaj, înăuntru natură statică. În orăşelul Kassel, din Germania, fiecare copac are

alăturată o piatră funerară. Asta pentru că locul în care se naşte şi creşte copacul este şi locul viitorului

său mormânt. Maxim Dumitraş foloseşte metaforic piatra funerară a copacului pe care o transformă în

sculptură. În mijlocul ei decupează o fereastră, prin care trece vîrful mesteacănului ce se înalţă apoi către

lumină. Copacul ce intră ca aţa prin urechile acului, prin sculptura lui Dumitraş, este de fapt o metaforă a

trecerii prin propiul destin ori a renaşterii. O altă intervenţie, ceva mai “domestică”, intitulată “Pangratti

nr. 50”, este chiar toaleta de serviciu a artiştilor. Pereţii acesteia adună în chip de microexpoziţie schiţele

şi proiectele creatorilor. Şarja şi ironia acestei lucrări colective continuă parcă un performance mai vechi

11

Art

Fore

st 20

08

to rise again towards the light. The tree which goes through

Dumitraş’ sculpture like the thread through the needle is in fact

a metaphor of going through its own destiny or of rebirth.

Another intervention, somewhat more “domestic”, called

“Pan-gratti no. 50”, is the artists’ toilet itself. Its walls exhibit

the creators’ sketches and projects. The irony of this group

work seems to continue an older project of Maxim Dumitraş

called “Swellheaded artists”. In its essence, “Pangratti no.

50” could be perceived as a stance and a set up of an attitude

related to the petty and non artistic preoccupations about

distributing the studios of the Artists’ Union which have been

eating alive the artistic world for several decades. And because Maxim Dumitraş is a complex artist, as one

can understand from the diversity of his expression means, he cannot carelessly pass by some hayracks.

Therefore, he turns them into huge centaurs. And this is not all. He goads and teaches locals to do the

same. Maxim Dumitraş, who is consistent with one of his favorite thematic preoccupations called “The En-

circled Absence”, returns with an unusual version of it, in a flat relief made of soil, on a wicker structure.

al lui Maxim Dumitraş, intitulat “Aere de artişti”. În esenţă, “Pangratti nr. 50” poate fi percepută ca o

luare de poziţie şi stabilire a unei atitudini conectate preocupărilor nonartistice, meschine, legate de

împărţirea spaţiilor atelierelor UAP, care macină lumea artistică de câteva decenii. Şi pentru că Maxim

Dumitraş este un artist complex, cum se înţelege şi din diversitatea formelor sale de exprimare, nu poate

trece nepăsător pe lângă nişte căpiţe de fân. Aşa că “aranjează” aceste căpiţe în forma unor centauri

uriaşi. Şi asta nu e totul. El îi învaţă şi îi îndeamnă pe oamenii locului să facă la fel. Fiind consecvent cu

una dintre preocupările sale tematice preferate, numită “Absenţa încercuită”, Maxim Dumitraş revine cu

o execuţie inedită a acesteia într-un relief plat

plămădit din pământ pe o structură de nuiele.

Indeferent de modurile de exprimare, formele

artei sale folosesc resursele naturale ale peisa-

jului, repoziţionate în sens contemporan.

Vatra pădurii. Artistul egiptean Ehab El-Labban

intervine decupând în iarbă o formă circulară ce

se aşterne ca o uriaşă vatră pe coasta dealului.

Locul acesteia capătă un potenţial magic de re-

memorare a unor ritualuri arhaice primitive.

12

Regardless of Maxim Dumitraş’ expression means,

the forms of his art use natural resources from the

landscape, replaced in a contemporary manner.

The forest’s heart. The Egyptian artist Ehab

El-Labban cuts a circular shape in the grass which

looks like a huge hearth on the hill’s slope. The

place gets a magic potential of rememorizing

primitive archaic rituals.

Nylon drawing on the grass. Nicolae

Fleissig seems to be inspired by the plans of an

archeological site when drawing with black nylon foil at large scale on the grass grown over a hill slope. Over

time, the grass changes its green color giving birth to geometrical shapes. From place to place, on the grass, a

few carved and partially colored stones are given back to the natural environment.

Edible drawings for ants. In his project called “The honey shadow”, Gheorghe Marcu draws texts in

Desene cu nylon pe fond de iarbă. Inspirându-se parcă din planurile unui sit arheologic, Nicolae

Fleissig desenlaza, la scară uriaşă, pe iarba crescută pe coasta unui deal, cu folie de nylon negru. În timp, ver-

dele ierbii este nuanţat cromatic alcătuind adevărate geometrii la scară macro. Din loc în loc, prin iarbă, căteva

pietre cioplite cu un relief şi apoi colorate parţial sunt redate mediului natural.

Desene comestibile pentru furnici. În proiectul “Umbra de miere”, Gheorghe Marcu trasează texte

cu miere pe covoare de hârtie. Aceste desene sunt supuse unei rapide transformări şi reintegrate ciclului

natural. Fiind comestibile, desenele atrag furnicile şi devin trasee liniare vii, alcătuite din corpurile lor punc-

tiforme. Efemeritatea acestui demers artistic este documentată fotografic.

Drumul oganic. Monica Morariu continuă demersul “spaţiului organic”, expus la Galeria Nit din Bucureşti.

De această dată, artista alcătuieşte un traseu cu trepte, într-o spirală din crengi împletite printre trunchiuri

de mesteceni care conduce către axa lumii – reprezentată aici de un arbore conifer. Artista a conceput această

“cărare în spirală” ca un traseu “ce uneşte privitorul cu habitatul natural”.“Spaţiul organic este un spaţiu semi-

oniric şi semireal, un loc personal, al unei respiraţii care nu se aude decât în linişte şi care se continuă undeva în

pădure, pe un alt drum viu, aparent vegetal numai, un drum care salvează stalkerian copacii singuri şi nebăgaţi

în seamă de nimeni, un drum care încolăceşte şi îmbrăţişează cu crengi un decupaj anume din padure.”

13

Art

Fore

st 20

08

honey on paper carpets. These drawings transform rapidly and are reintegrated into the natural cycle. Being

edible, they draw ants and become live ranges made of the ants’ tiny bodies. The evanescence of the project

is backed by photography.

The organic road. Monica Morariu continues the “organic space” project exhibited at the Nit Gallery in

Bucharest. This time, the artist makes a range of spiral steps out of branches wreathed through the birch tree

trunks which lead to the axis mundi, a coniferous tree. The artist conceived this “spiral road” as a range which

“unites the viewer with the natural habitat.” “The organic space is a half dreamy and half real space, a intimate

place of a breathe which can only be heard in silence and continues somewhere into the forest, on another live

road, ostensibly vegetal, a road which saves the lonely and ignored trees, a road which coils and embraces with

branches a certain carving in the woods.”

The Gods’ nectar. Starting from the essence extracted from the birch trees’ sap, Vasile Raţă builds a

system of pipes which collect this “magical syrup” into transparent bottles. Vasile Raţă’s work drops the “gods’

nectar” into artistic forms.

Meaningless limits. Leonard Răchită takes interest in the “extreme limit of matter which ceases to

Nectarul zeilor. Pornind de la esenţa extrasă din seva mestecenilor, Vasile Raţă, construieşte un sistem

de jgheaburi ce colectează acest “sirop magic” în borcane transparente. Lucrarea lui Vasile Raţă picură

“nectarul zeilor” în fome artistice.

Limite fără sens. Leonard Răchită este interesat de “limita extremă a materiei, care nu mai e sculptură

şi intră în alte dimensiuni, spre microcosmos”. O primă lucrare dintr-o serie care se va chema „Non sense

limit“ („Limite fără sens“ sau „Limite fără rost“) este cea începută pe dealul Gârciului, la Sîngeorz.

Intervenţia lui în peisaj a constat în plantarea

a nouă molizi pe o curbă uşoară de teren. “Pa-

ralel, am imaginat un ciclu de intervenţii în rap-

ort cu un spaţiu deschis, planetar, în care limita

poate fi definită de relief sau de elemente natu-

rale existente sau transformate cu o intervenţie

minimă. La Sîngeorz Băi este punctul de plecare

şi elementul central al acestui ciclu, dezvoltat

în viitor în deşertul Taklamakan în China, podişul

central din Etiopia, o carieră de marmură în Ver-

mont sau undeva pe malul unui fluviu în India.”

14

be sculpture entering other dimensions, towards the micro cosmos.” The first work in a series will be called

“Senseless limit” and has been commenced on the Gîrliciului hill in Sîngeorz. Leonard Răchită’s intervention

in the scenery consisted of planting nine spruces on a slight slope. “Concomitantly, I have imagined a cycle of

interventions related to an open, planetary space where the limit can be defined by the relief or by existing

natural elements or minimally transformed by intervention. Sîngeorz-Băi is the start point and central element

of this cycle to be developed in the Taklamakan desert in China, the central plateau in Etiopia and a marble

quarry in Vermont or somewhere on a river bank in India.”

The jealous tree. Mihail Tudor’s installation divides a few young birch trees by the one in the middle which

could be interpreted as a girl. On the central tree’s stem there is grafted a stick sphere. The decorated tree

rejects possible competition.

The stumbled hill. Raluca Ungureanu cuts a thorn in a hill slope, like a piece from a cylinder which she

unnaturally turns against the slope’s relief. Raluca’s intervention is a visual obstacle against nature’s mechanisms,

appearing a wedge or a keystone put into the ground horizontally. Nearby, on another slope, Raluca imagines a

raft made of birch tree trunks which seems to slide through the sea of woods.

Arborele gelos. O instalaţie de Mihai Tudor desparte câţiva mesteceni tineri de cel aflat în mijlocul lor,

interpretabil a fi o fată. Pe tulpina arborelui central este grefată o sferă de nuiele, un vâsc perfect sferic ca

o coroană. Copacul împodobit respinge o eventuală concurenţă.

Dealul împiedicat. Raluca Ungureanu decupează un ic, într-o pantă de deal, o formă ca o felie dintr-un

trunchi de cilindru pe care-l întoarce nefiresc împotriva reliefului natural al pantei. Interveneţia Ralucăi este

ca o piedică vizuală în faţa mecanismelor naturii, fiind asemănătoare cu o pană ori cu o cheie de boltă înfiptă

în pământ, în plan orizontal. În apropiere, pe

o altă pantă, Raluca imaginează o plută din

trunchiuri de mesteceni ce pare să alunece

prin marea imaginată de pădure.

15

Art

Fore

st 20

08

16 bianca boeroiu16

Bianca Boeroiu - “Roşu permanent” /

“Full Red”

17

Art

Fore

st 20

08

18

19

Art

Fore

st 20

08

Bianca Boeroiu - “Roşu permanent” / “Full Red”

Bianca Boeroiu - “Cuiburi” / “Nests”

20

21

Art

Fore

st 20

08

Bianca Boeroiu - “Cuiburi” / “Nests”

22 adela bonaţ

23

Art

Fore

st 20

08

Adela Bonaţ - “Ritm” / “Rhythm”

24

25

Art

Fore

st 20

08

Adela Bonaţ - “Ritm” / “Rhythm”

26

27

Art

Fore

st 20

08

Adela Bonaţ - “Ritm” / “Rhythm”

28 ernst budeş28

Ernest Budeş - “Incinte pentru prins suflete” / “Precincts for Capturing Souls”

29

Art

Fore

st 20

08

30

31

Art

Fore

st 20

08

Ernest Budeş - “Incinte pentru prins suflete” / “Precincts for Capturing Souls”

32Ernest Budeş - “Incinte pentru prins suflete” / “Precincts for Capturing Souls”

33

Art

Fore

st 20

08

34 Ernest Budeş - “Semne” / “Signs”

35

Art

Fore

st 20

08

36 emil cassian dumitraş36

Emil Cassian Dumitraş - “Nod” / “Knot”

37

Art

Fore

st 20

08

38

39

Art

Fore

st 20

08

Emil Cassian Dumitraş - “Nod” / “Knot”

40 maxim dumitraş40

41

Art

Fore

st 20

08

Maxim Dumitraş - “Absenţă încercuită” / “Encircled Absence”

42

43

Art

Fore

st 20

08

Maxim Dumitraş - “Trecere prin albastru” /

“Through Blue, Crossing ”

Maxim Dumitraş - “Relaţie” / “Relation”

44

Maxim Dumitraş - “Trecere prin albastru” /“Through Blue, Crossing”

45

Art

Fore

st 20

08

46

Maxim Dumitraş - “Centauri” / “Centaurs”

47

Art

Fore

st 20

08

48

49

Art

Fore

st 20

08

Maxim Dumitraş - “Pangratti 50” / “Pangratti 50”

50 ehab el-labban50

Ehab El-Labban - “Ocolul pământului” / “Round the World”

51

Art

Fore

st 20

08

52

Ehab El-Labban - “Ocolul pământului” / “Round the World”

53

Art

Fore

st 20

08

54 nicolae fleissig54

55

Art

Fore

st 20

08

Nicolae Fleissig - “Fructele părului” / “Pear Tree Fruits”

56

57

Art

Fore

st 20

08

Nicolae Fleissig - “Fructele părului” / “Pear Tree Fruits”

58

Nicolae Fleissig - “Fructele părului” / “Pear Tree Fruits” Nicolae Fleissig - “Urme de ruină” / “Ruin Traces”

59

Art

Fore

st 20

08

60

Nicolae Fleissig - “Urme de ruină” / “Ruin Traces”

61

Art

Fore

st 20

08

62 gheorghe marcu

63

Art

Fore

st 20

08

Gheorghe Marcu - “Umbra de miere” / “The Honey Shadow”

64

Gheorghe Marcu - “Umbra de miere” / “The Honey Shadow”

65

Art

Fore

st 20

08

Imaginile cu furnici: experiment din proiectul “Umbra de miere”, cu care am concurat in 2001 la Minis-

terul Culturii (Romania) pentru Bienala de la Venetia; cu voia Domnului voi concura din nou in 2011.

Scriere cu furnici, biocompozitie, zoo performance, happening semidirijat – simplu: se deseneaza sau se scrie

cu o pensula cu miere pe hartie si apoi ce vrea draguta harnicuta; eu sunt greierele si tu esti greiere la greiere

daca ai destula toamna in intortocherea creierului tau greieresc. Vor fi douasprezece dictoane celebre (proi-

ectii pe top de hartie in rama de pamant ars), primul fiind “ab uno disce omnes” (“daca il cunosti pe unul ii

cunosti pe toti” - Virgiliu, Eneida). Vor mai fi acolo, pe peretele din stanga intrarii, o harta din prafuri colorate

(netoxice) pe care tot furnicile o transforma intr-o biopictura, si pe peretele din dreapta intrarii o piramida,

poate chiar piramida lui Cheops redusa la scara, realizata din miscarea furnicilor pe suport transparent sau pe

o piramida din oglinzi. Din nou, piramida nu e reala, e aproape reala, e doar o holograma. Si alte trei obiecte,

la intrare fiind ”Scribul” (din cenusa), de aceeasi inaltime cu tine (Sic!) asteptand dictarea…

“ceea ce vedeti nu e revelatia

nici sudalma

ci umbra cuminte a scribului

domesticind acelasi perete”

Hai sa-i zicem metafora bibliotecii, cautarea Cuvantului, mierea din instinctul instinctului, care ar fi Divinul

- ridicarea la putere a viului.

Images of ants: experiment from “Honey Shadow” project, with which I competed for the Venice Biennial

at the Ministry of Culture (Romania) in 2001; God willing, I am going to compete again in 2011.

Writing with ants, bio-composition, zoo performance, semi-controlled happening – it is simple: one draws or

writes on paper with a brush dipped in honey and then … what the cute, diligent ant wants; I am the cricket

and you are the cricket of a cricket if you have enough autumn in the windings of your cricket brain.

There will be twelve famous proverbs (projections on ream of paper with fired clay frame); the first of these is

“ab uno disce omnes” (“if you know one you know all” - Virgil, Aeneid). And on the wall to the left of entrance

there will be a map made from coloured powders (non-toxic) which the ants turn into a bio-painting, and on

the right wall a pyramid, it may be Cheops’ Pyramid scaled, produced by ants’ movement on transparent sup-

port or on a pyramid made of mirrors. Again, this pyramid is not real, it is almost real, a hologram. And three

other objects; at the entrance sits the ”Scribe” (made of ash), as tall as you (Sic!) awaiting dictation…

“what you see is not revelation

nor curse

but the quiet shadow of the scribe

forever taming the same wall”

Let’s call it the library metaphor, quest for Word, honey of the instinct of instinct, which is the Divine - the

living raised to power

66

Dictarea

nu

lumea ca dictare

Caligrafiere…

ma adresez ADN-urilor inchipuirii Tale

P.S.1. Nu este o instalatie, asa cum s-a scris, ci “organizare expozitionala de tip simfonic”.

2. Cateva cazuri de folosire a furnicilor intr-o imagine/ manifestare vizuala, in lume,

din prezent pana la origine, despre care am cunostinta:

1. 2009, 30.03-31.05 expozitia “she Devil” (Studio Stefania Miscetti, Roma), MNAC, Bucuresti, Romania

2. 2008, decembrie Adel Abidin (Finlanda), Bienala de la Cairo, Egipt

3. 2008, 20-31 august Gheorghe Marcu, Sangeorz-Bai, Romania

4. 2007 sau 2006 (informatie orala), Tate Gallery, Londra, UK

5. 2001, 5 februarie Gheorghe Marcu, Bucuresti, Romania, concurs pentru Bienala de la Venetia

6. 1981 Gheorghe Marcu, problema viitoarelor biocompozitii (insecte, reptile, element vegetal), in “Monu-

mentele orasului modern”, referat la cursul de Estetica, I.A.P. “Nicolae Grigorescu”, Bucuresti, RomaniaGheorghe Marcu, 31 martie 2009

Dictation

no

world as dictation

Calligraphy…

I address the ADNs of your imagination

P.S. 1. It is not an installation, as it has been called, it is a “symphonically-organized exhibition”

2. A few examples of art that have used ants, worldwide, from present to origins – those I know about:

1. 2009, 30 March – 31 May “she Devil” (Studio Stefania Miscetti, Rome), The National Museum of Contempo-

rary Art, Bucharest, Romania

2. 2008, December Adel Abidin (Finland), Cairo Biennale, Egypt

3. 2008, 20-31 August Gheorghe Marcu, Sangeorz-Bai, Romania

4. 2007 or 2006 (oral information) Tate Gallery, London, UK

5. 2001, 5 February Gheorghe Marcu, Bucharest, Romania, Competition for Venice Biennale

6. 1981 Gheorghe Marcu put forward the idea of future bio-composition (insects, reptiles, vegetal element)

as a university student, in “Monuments of the Modern City”, essay for the Asthetics course, “Nicolae Grigor-

escu” Fine Arts Institute, Bucharest, Romania Gheorghe Marcu, 31 March 2009

67

Art

Fore

st 20

08

Gheorghe Marcu - “Piro” / “Piro”

68 monica morariu68

69

Art

Fore

st 20

08

Monica Morariu - “Spaţiu organic” / “Organic Space”

70

71

Art

Fore

st 20

08

Monica Morariu - “Spaţiu organic” / “Organic Space”

72 Monica Morariu - “Spaţiu organic” / “Organic Space”

73

Art

Fore

st 20

08

7474 vasile raţă74

75

Art

Fore

st 20

08

Vasile Raţă - “Nectarul Zeilor” / “Gods’ Nectar”

76

77

Art

Fore

st 20

08

Vasile Raţă - “Nectarul Zeilor” / “Gods’ Nectar”

78 leonard răchită78

Leonard Răchită - “Cuib I” / “Nest I”

79

Art

Fore

st 20

08

80

81

Art

Fore

st 20

08

Leonard Răchită - “Cuib” / “Nest”

82Leonard Răchită - “Limită fără sens I” / “Senseless Limit I”

83

Art

Fore

st 20

08

84

85

Art

Fore

st 20

08

Leonard Răchită - “Limită fără sens II” / “Senseless Limit II”

Leonard Răchită - “Cuib II” / “Nest II”

8686 mihail tudor

Mihai Tudor - “Copacul gelos” / “The Jealous Tree”

87

Art

Fore

st 20

08

88 Mihai Tudor - “Copacul gelos” / “The Jealous Tree”

89

Art

Fore

st 20

08

90 raluca ungureanu90

91

Art

Fore

st 20

08

Raluca Ungureanu - “Dealul împiedicat” / “The Stumbled Hill”

92

Raluca Ungureanu - “Dealul împiedicat” / “The Stumbled Hill”

93

Art

Fore

st 20

08

94

95

Art

Fore

st 20

08

Raluca Ungureanu - “Pluta” / “The Raft”

96

Realizat cu sprijinul /Made with the finnancial support of:

C�������� M����� B�������-N�����

MINISTERUL CULTURII, CULTELOR ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

simpozionul internaţional de land art • land art international symposium • sîngeorz-băi ArtForest 2008

organizator / organiser:

Muzeul de Artă Comparată - Sîngeorz-BăiMuseum of Comparative Art - S

fotografii / photos: Maxim Dumitraş,

Claudia Tache-Veethividangan, Natalia Sitcai,

Lucian Muntean, Alexandru Măgurean

grafica / design: Claudia Tache-Veethividangan (Art & Skepsis)

Date suplimentare despre artişti şi CV-urile lor se găsesc în arhiva

Muzeului de Artă Comparată Sîngeorz-Băi şi se pot solicita prin e-mail

la adresa: maximdumitras@gmail.com sau pe internet accesând

pagina de web a muzeului: www.macsb.ro

You can find out more data and CV of the artists in the archive

of the Comparative Art Museum of Sîngeorz-Băi and you can also ask

for it by e-mail at: maximdumitras@gmail.com or accessing

the museum website: www.macsb.ro