Ce este ®nchinarea?

  • View
    32

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ce este închinarea?. I. INTRODUCERE:. Închinarea NU este un mijloc pentru atingerea unui scop, ci ESTE SCOP în sine. Închinarea: răspunsul omului faţă de “dăruirea” lui Dumnezeu. II. ROLUL ÎNCHINĂRII PERSONALE:. A impresiona conştiinţa cu sfinţenia lui Dumnezeu - PowerPoint PPT Presentation

Text of Ce este ®nchinarea?

  • Ce este nchinarea?

  • I. INTRODUCERE:nchinarea NU este un mijloc pentru atingerea unui scop, ci ESTE SCOP n sine.nchinarea: rspunsul omului fa de druirea lui Dumnezeu.

  • II. ROLUL NCHINRII PERSONALE:

    A impresiona contiina cu sfinenia lui Dumnezeu A hrni mintea cu adevrul lui Dumnezeu A cura imaginaia prin frumuseea lui Dumnezeu A deschide inima dragostei lui DumnezeuA consacra voina planului lui Dumnezeu

  • III. ROLUL NCHINRII PUBLICE:Echiparea bisericii pentru lucrare:n timp ce nchinarea este direcionat n principal spre Dumnezeu, ea pregtete i echipeaz biserica lui Dumnezeu pentru a fi un agent prin care voia Sa este ndeplinit pe pmnt (James D. Berkley)S ajungem s ne cunoatem mai bine ca fiine umane.n momentele cele mai nalte ale rugciunii, laudei i comuniunii publice cu Dumnezeu, descoperim sub privirea divin natura noastr de fiine umane (James D. Berkley)

  • III. ROLUL NCHINRII PUBLICE:Ne pune n legtur cu Dumnezeu:nchinarea transcede barierele timpului i spaiului, i ne aduce n contact cu realitile cereti (Evr. 12,22-24). Ea ne permite s privim dincolo de voal; aduce la via n experiena noastr temporal ceea ce aparine cu adevrat strii eterne unde Dumnezeu este totul n toi i voia Sa este ndeplinit pe deplin (James D. Berkley)Serviciul divin este crucial pentru creterea bisericii: un serviciu divin relevant i vibrant are o mare putere de a atrage pe cei care nu merg la biseric (Jon Paulien) calitatea nchinrii publice n Sabat este crucial pentru susinerea creterii bisericii

  • IV. TERMINOLOGIA PRELIMINAR:1. Kabod:Slav, glorie, onoareIsaia 6,32. Doxa:Dumnezeu este vrednic de laud i onoareLc. 2,143. Shachah:A te pleca, a te prosternaEx. 4,31

  • 4. Proskuneo:A te prosterna naintea cuiva cu reverenIoan 4,245. Leitourgia:lucrarea preoilor n Vechiul Testament (Lc. 1,23; Evr. 9,21)lucrarea lui Isus (Evr. 8,6)nchinarea bisericii (F.A. 13,2)Pavel: viaa de credin ce manifest roadele Duhului Sfnt (Gal. 5,22)Secolele ulterioare: ordinea serviciului de nchinare n biseric.

  • V. DESCRIEREA NCHINRIInchinarea nu poate fi descris cu exactitate ci doar experimentat.Dorina intrinsec de nchinare este universal.1. Mister:nchinare: revelaie i misterExperimentarea prezenei lui Dumnezeu n revelaieDumnezeu: revelare i ascundere n acelai timp.Mister (transcenden) i revelare (imanen)Dumnezeu poate fi cunoscut dar nu neles pe deplin.2. Celebrare:Celebrarea aciunilor lui Dumnezeu n istorie (creaia, providena, legmntul, jertfa lui Isus, venirea Duhului Sfnt)Luther: A avea un Dumnezeu nseamn a te nchina Lui.

  • 3. Viaa:nchinarea nu este limitat la acte de devoiune, rituri, ceremoniinchinarea este sinonim cu viaaToate aciunile vieiiContientizarea prezenei lui Dumnezeu determin nchinareaHristos Domnul ntregii viei devotate lui Dumnezeu .4. Dialog:nchinarea: revelaie i dialogDumnezeu ia iniiativa n revelaie iar omenirea rspunde n nchinare.Mai mult dect conversaie ntlnireDumnezeu confrunt i solicit pe nchintorGen. 28,16.17

  • 5. Druire:Scopul nchinrii nu este primirea binecuvntrilor ci druireaAnticii ofereau sacrificiiPs. 96,8n NT: druirea loc important n nchinareCain i Abel (Evr. 11,4)Preoie sfnt (1 Petru 2,5)Mai mult dect rostire , aciuneDruire total: intelect, simminte, atitudini, posesiuni (Rom. 12,1)Dumnezeu ne dorete pe noi i nu doar anumite lucruri de care s ne dispensm.6. mplinire escatologicAtitudinea prezent va fi continuat n venicie1 Cor. 11,26Experiena prezent anticipeaz realitatea tronului lui Dumnezeu

  • VI. REALITATEA N NCHINARE:Biserica cretin nu poate exista fr nchinarenchinarea: motorul tuturor activitilor din bisericExperiena religioas este o experien realAct al credineiRidicarea inimii printr-un rspuns al voineiPrivilegiul cel mai nalt al omenirii.

  • VII. CARATERISTILE NCHINRII ADEVRATECentrat n Dumnezeu:nchintorii particip la nchinare nu pentru a-i satisface nevoile lor, pentru a ajunge s se simt mai bine, sau pentru a-i satisface gustul estetic i trebuinele sociale. Mai curnd ei se nchin pentru a exprima mreia Dumnezeului lor. (Ps.96,8)Recunoate meritele lui Dumnezeu A te nchina lui Dumnezeu nseamn a-i oferi onoarea i respectul care sunt cele mai potrivite pentru ceea ce este El i pentru ceea ce a fcut El: creaiune (Apoc. 4,11) i salvare (Apoc.5,12-14)

  • Recunoate sfinenia lui Dumnezeu n orice momentSfinenia lui Dumnezeu este n inima ideii cretine de nchinare (Ps. 99,9) avnd un dublu efect:Contientizarea dependenei i a imperfeciunii noastre (Is. 6,1-9; Lc. 5,8)Ne poate atrage mai aproape de El, din moment ce caracterul Su divin este atractiv i plin de har (Evr. 4,14-16)Plaseaz anumite cerine asupra nchintorului:Adevrata nchinare va genera un rspuns uman care este semnificativ, costisitor i este vrednic de valoarea lui Dumnezeu. David spunea: Nu voi aduce Domnului, Dumnezeului meu arderi de tot care s nu m coste nimic. (2 Sam.24,24)Cere seriozitate deplin:Nu putem s aducem nchinare lui Dumnezeu ntr-o atitudine neglijent i nerespectuoas sau de rutin

  • Implic pe toi credincioii ca un singur corp:1 Cor. 12,13: am fost botezai de un singur Duh ca s alctuim un singur trupIdealul aezat n Noul Testament este acela al unei prtii depline n nchinare (koinonia).

  • Cu privire la nchinarea public, noi am uitat cum s oferim. De aceea att de multe servicii de nchinare sunt antropocentrice. nchinarea a devenit ceva ce se face pentru noi, mai curnd dect ceea ce este realizat de noi. Ne-am ntors cumva la tipul acela de servicii divine dinaintea Reformaiunii, a devenit nchinarea din nou ceva ce se face n faa bisericii de ctre personalul calificat i n care ntreaga biseric asist doar la ceea ce se ntmpl n fa, asemenea spectatorilor la un meci de baschet?... La fel ca cei mai muli dintre cretinii evanghelici, Biserica Adventist s-a lsat purtat de tendinele culturale. n particular de individualism, secularism i umanism (Making Worship Meaningful, C. Raymond Homes, p.54)

  • Scripturile raporteaz c ntr-o mprejurare, cnd ngerii lui Dumnezeu au venit naintea Domnului, a venit i Satana n mijlocul lor (Iov 1,6), nu pentru ca s se nchine naintea mpratului venic, ci ca s-i continue planurile lui rele mpotriva celor neprihnii. Cu acelai scop vine el i n biseric atunci cnd oamenii se adun pentru a se nchina lui Dumnezeu. Cu toate c este ascuns vederii noastre, el lucreaz cu toat puterea pentru a stpni minile nchintorilor. Asemenea unui general iscusit, el i face planurile mai dinainte. Cnd vede pe solul lui Dumnezeu cercetnd Scripturile, el ia not de subiectul care va fi prezentat naintea poporului. Apoi folosete toat viclenia i dibcia lui pentru a conduce mprejurrile astfel nct solia s nu ajung la aceia pe care-i amgete chiar n problema aceea. Acela care are cea mai mare nevoie de avertizare va fi solicitat ntr-o problem care cere prezena lui, sau prin alte mijloace va fi mpiedicat s asculte cuvintele care ar fi fost pentru el ca un miros de viaa spre via.(EGW, Tragedia Veacurilor, p. 475-476)