Ce impact au avut descoperirile ştiinţifice asupra comunicării între oameni, vieţii cotidiene şi a timpului

liber?

Pentru unii oameni, stiinta nu inseamna decat experiente contestabile in domeniul clonarii, punerea la punct a unor navete spatiale ultraperformante sau realizarea unor calculatoare din ce in ce mai puternice. In general, pentru multi, stiinta pare a fi ceva care nu are prea mare legatura cu viata de zi cu zi. Cu toate acestea, de-a lungul secolelor, descoperirile stiintifice si noile tehnologii ne-au modificat complet viata, facand-o mai usoara:

1901 - aparitia masinii de spalat; 1901 - aparitia aspiratoului; 1901 - primul aparat de ras, produs de Gillette; 1909 - apare faimosul model T realizat de Ford; 1910 - primul avion cu reactie; 1913 - apare primul frigider; 1923 - apare primul telefon cu cadran; 1925 - inventarea microfonului;

Astfel, viata oamenilor a devenit mult mai usoare. Ei au inceput sa aiba acces la cat mai multe lucruri utile. Comunicarea a devenit accesibila oricui prin inventarea telefonului. De asemenea, viata capata si o ramura distractiva prin inventarea cinematografului sau a microfonului. Timpul liber incepe sa fie umplut de diverse activitati interesante datorita descoperirilor stiintifice.

Consecinţele revoluţiei ştiinţifice şi tehnice asupra mediului înconjurător

Revolutia stiintifica si tehnica are si aspecte negative. Chiar daca ausurat munca omului, i-a facut acestuia viata mai accesibila si mai distractiva,asupra mediului nu a avut acelasi impact.

Incalzirea globala, subtierea stratului de ozon, degradarea mediuluiinconjurator, fenomene meteorologice extreme sunt doar cativa din factorii careameninta mediul inconjurator.

De asemenea, o data cu aparitia calculatorului si mai ales a internetului,

omul a inceput sa se izoleze din ce in ce mai mult si astfel este dispus la depresie,la indepartarea de prieteni si chiar de familie.

Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de care avem necesară nevoie, la nivel internaţional au fost stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului înconjurător:• 22 martie – Ziua mondială a protecţiei apelor• 27 martie – Ziua internaţională a apei• 1 aprilie – Ziua internaţională a păsărilor• 15 aprilie – Ziua pădurii• 22 aprilie – Ziua Pământului• 5 iunie – Ziua mondială a mediului• 8 iunie – Ziua mondială a oceanelor• 16 septembrie – Ziua internaţională a ozonului• 4 octombrie – Ziua internaţională a protecţiei animalelor• 6 octombrie – Ziua mondială a habitatului

Principalele domenii în care în care oamenii de ştiinţă români au fost deschizători de drumuri

MATEMATICA

Gheorghe Ţiţeica (1873 -1939) a fost matematician şi pedagog roman si

profesor la Universitatea din Bucuresti şi la Scoala Politehnica din Bucuresti.Membru al Academiei Romane şi al mai multor academii straine, doctor honoriscausa al Universitatii din Varsovia.

S-a ocupat în special cu studiul reţelelor din spaţiul cu n dimenisuni, definite printr-o ecuaţie a lui Laplace. Creator al unor capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafete, curbe şi retele care ii poarta numele. Prin numeroasele lucrări de matematică ele-mentară şi de popularizare a ştiinţei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieţi, a contribuit la ridicarea nivelului înva-ţământului matematic din Romania.

Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu şi V. Cristescu, a înfiinţat revista „Gazeta matematica”, iar cu G.G. Longinescu publicaţia „Natura” pentru răspândirea ştiinţelor. Cu D. Pompeliu a editat revista „Mathematica”.

Traian Lalescu (1882 - 1929) a fost un academician şi matematicianroman, profesor universitar la Bucuresti si la Timisoara. A înfiinţat ScoalaPolitehnica din Timisoara şi a fost primul său rector. Personalitate proeminentă ascolii matematice romanesti. Are contribuţii în multiple domenii ale matematicii pureşi aplicate. Este unul din fondatorii teoriei ecuatiilor integrale. A lasat numeroasestudii în domeniile ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice,geometriei, algebrei, istoriei matematicii.

CHIMIE

Alexandru T. Balaban (n. 2 aprilie 1931, Timişoara) este un profesor, inginer şi chimist român, membru titular al Academiei Române.

Costin D. Neniţescu Gheorghe Spacu

FIZICA

Ştefan Procopiu (n. 19 ianuarie 1890, Bârlad - 22 august 1972, Iaşi) afost un fizician, profesor universitar şi inventator român. A descoperit EfectulProcopiu de depolarizare a luminii. Dragomir Hurmuzescu Horia Hulubei

BIOLOGIE

Emil Racoviţă (1868 - 1947) a fost un savant, explorator, speolog si biolog roman, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran - peşteri şi pânze freatice de apă). A fost ales academician şi preşedinte al Academiei Române.

Grigore Antipa (1867 - 1944) a fost un naturalist, biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog şi profesor universitar român. Este întemeietorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti, care îi poartă numele.

MEDICINA

VICTOR BABEŞ – microbiologie; ION CANTACUZINO – imunologie; GHEORGHE MARINESCU – neurologie; CONSTANTIN I. PARHON – endocrinologie; NICOLAE PAULESCU – fiziologie; ŞTEFAN ODOBLEJA – psihologie; ANA ASLAN – gerontologie; GEORGE EMIL PALADE – biologie;

Învenţii româneşti în domeniul ştiinţei şi tehnicii

descoperirea sonicităţii ( Gogu Constantinescu ); descoperirea magnetonului ( Ştefan Procopiu ); descoperirea insulinei ( Nicolae Păulescu ); întemeierea biospeologiei ( Emil Racoviţă ); întemeierea endocrinologiei moderne ( Constantin I.

Parhon ); întemeierea psihociberneticii ( Ştefan Odobleja ); inventarea motorului cu reacţie ( Henri Coandă ); primul zbor mecanic ( Traian Vuia );

Bibliografie:- www.referate.ro- Baza de date- Internet