Upload
others
View
35
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Europade dr. Utrike Reisach
;i dr. Rainer K0theItustralii de Giuliano Fornari, Frank Kliemt,
Joachim Knappe gi Reiner Zieger
Hir[i de Michaela Schneider
Traducere din limba germaniAna Sylvester
t ianuorie zooT:Ro m d n i i sd rbdto re sc a d e ro reo
lo Uniunea Europeond
denciclopedia rao
lstoria PimdntuluiEuropa a arf,tat intotdeauna Ia fel? 4Cum s-au format Mun{ii Alpi? 5
Cum s-a modiflcat Europa in urmaerei glaciare? 5
Clima, natura gi faunaCe determin[ clima Europei? 6
Care este flora tipici pentru Europa? 6
Prin ce se distinge zona Mf,rii Mediteranede restul Europei?
Ce animale trliesc in Europa?
O scurti istorie a Europei
Uniunea EuropeaniCe este Uniunea European[?
Cum a luat fiinll UE?
De ce existd Uniunea European[?
Care sunt tirile membre UE?
Mai exista grani{e intre state ininteriorul UE?
De ce sunt normate merele in UE?
Toti consumatorii pot s[ profltede pe urma UE? 20
Exist[ concurentf, loial[ in cadrul UE? 20
Pot trii si munci oriunde in UE? 27
Ce s-a schimbat prin introducereamonedei unice euro?Ce este Euroland? 22
Pentru ce are nevoie UE de o moneda unica? zz
32
32
33
33
34
35
37
l8g8
39
40
De ce trebuie supravegheati moneda?
CAnd s-a nf,scut euro?
40
47
48
48
49
5o
Cuprins
23
23
7
8
14
75
t677
r8
r8
Care sunt avantajele monedei unice euro? 24
Moneda euro este puternica sau slaba? 24
Conducerea Uniunii Europene
Exist[ o capital[ a UE? 27
Cum se pun de acord statele membre UE? 28
Cine se afl[ la vArful UE? 29
Ce face Comisia Europeani? 30in ce probleme decide Parlamentul European? 3o
Cine face parte din Parlamentul European? 3tCurtea de Justilie a
Comunitililor Europene: ce judec[?
UE are propria armati?
Oamenii gi timbile UE
Cine lucreazd pentru UE?
Ce gcoli frecventeaza copiii angajalilor UE?
Ce limbi sunt vorbite in UE?
Banii Uniunii EuropeneCum se finanleaz[ UE?
Pe ce cheltuiegte UE banii? 35
UE sprijin[ ;i regiunile mai sf,race? 16
Ce domenii de cercetare sunt sprijinite de IJE? 36
Comerful mondial gi viitorulCe rol joac[ UE in comer,tul mondial?
Cum ajut[ UE alte state?
Cum va arata UE in viitor?
Ce ganse aduce extinderea LIE?
Modelarea EuropeiCum pot cetllenii UE si-;i impuni pirerile?
Ce proiecte exista pentru tinerii cetaleniai UE?
Lexiconu[ firitorSirbitori?n Europa
lndice
Cifre gi recorduri din Europa
Harta fizicda EuropeiUE, are propriul guvern?
tjs
;@t --s&
q q'.'. "&
tt.- -%,=.L A
'51 ,,# e _ iiSg*e- %*&LY s" "6 r&.e i.T ,d&,,
-0, ,r&*€e v
Norvegiei si cei ai Scotiei: s-au inlllatprin incretire incet, din straturile de
sedimente.
Cu 300 de milioane de ani in umi,uscatul se ridicase si era acoperit de pd-duri preistorice dese. 0 parte din forma-tiunile minerale din acele timpuri maipot fi gesite, de exemplu, in sud-vestul
Angliei, in Masivul Central din Franta,in Ardeni, in podisul Renan, in muntiiSudeti, precum si in Ural. pe atunci, inviile ml5stinoase cresteau piduri uria-
O placd continentaldolunecd sub alto, straturiled e sed i m e nte in d oi n d u - se
;i formdnd astfel mun{iipe core se afld vulconulStromboli din ltalio.
VulcetllFumegiin Europa de azi mai
ales in lslanda giin zona
Mediteranei. Ce[ mai mare
vutcan activ din Europa este
Etna, de pe insuta Sicitia.
Vezuviul din apropierea
oragului Napoli nu este inprezent activ, dar, in ultimele
secote, a erupt de mai mutte
Vulconul Stromboli din ttolia
ori cu o fo(d distrugitoare.
Mutt mai blinde sunt eruptiile
vutcanului Stromboli ta nord
de Sicitia.
lstoria PimdntutuiConfiguralia planetei noastre se
Europa a aratat?ntotdeauna
ta fet?
schimbi continuu,
chiar si continen-
tele. Ele se depla-
seaza pe scoarla
plmAntului, S€
desprind si se unesc din nou. De aceea,
in vremurile indepdrtate, pimAntul
avea un cu totul alt aspect decAt cel pe
care il cunoastem in prezent.
Teritoriul Europei de azi a fost situattimp de milioane de ani aproape de
..,,::,:I#:ff,::TT:
catuit dintr-o serie de
.,:. insule situate in'= oceanul dintre cele..i dou[ continente.
€ Atunci s-au format"::..,:..:::. .,'.' .., ' mUntii.,,t j,li.:;i,,.:,li:,;,,,l:,:i:",,
lmagineaplaneteinoostre inurmd cuzoo demilioanede ani...
4
ia.. ::. ::. ;..
*ltL-: t . ,r5
:F''"*;..,,,.'..:... -{,.:'...,#'1
:::,.t...:;:.:.::.::,::;::....:. :.... .::,,,,.;a: ;{;' : : : an : :..i ;:::: ta;:::a:i::: | +,;.:::::::acll-
... 5i astdzi':{;t#Pt rf.ii:r':
GEE-qe, din care s-au lormat mai tArziu za-
q
cdmintele de clrbune ale Europei.
Cu 280 de milioane in urmd, zone
intregi ale Europei de azi erau desertice.
Sub un soare torid, in rAuri si lacuri s-au
depus sedimente rosiatice. Mai tArziu,
acestea s-au intarit, formAnd gresia ro-
;ie. Dupi scurt timp, o mare caldd si pu-
lin adAnc5 a ocupat acest deseft; printre
Pdnd in urmd cu circo zoo de milioone de ani,continentele America de Nord ;i Eurosia maierouincd lipite. Fenomene din interiorulPdmdntului le-au seporot, iar de otunci, ele seindepdrteozd unul de altul cu o vitezd deoproximotiv doi centimetri pe an: astfel s-aformot Atlonticul.
Mmm GnomAPrin ciocnirea continentelor,
zona dintre muntii Pidurea
Neagri gi munlii Vosgi, ca gi la
nord de acegtia cu aproximativ
cinci kilometri, s-a infundat.
Depresiunea imensi astfel
formati s-a umplut pa(ial cu
aluviuni, dar gi in prezent se
poate recunoagte ca fiind
o depresiune aflati pe
Rinul Superior.
altele, sedimentele ei formeazi inprezent, de exemplu, pe4i din AlPi,
din mun{ii Jura Svabi si cei Francezi.
Cu 70 de milioane de ani in urmi,
Europa era din nou un uscat, iar
in urma cu 18 000 de ani suprafele
imense se aflau sub un strat de gheati
foarte gros.
Un eveniment deosebit de marcant
a fost formarea
falnicilor Mun{i
Alpi. Ei s-au inll-
lat atunci cAnd,
in urm[ cu circa
50 de milioane de ani, continenful afri-
can s-a impins citre Europa, indesAnd
sedimente qi roci mai vechi, astfel in-cAt straturile s-au increlit. Si Pirineii
din Spania ;i Franla, Apeninii din
Italia gi munlii est-europeni, cum ar fio parte a Carpalilor, s-au format in
acest mod. Procesul de in[llare con-
tinu[. De exemplu, in Elvelia, munlii
se ridic[ cu circa un milimetru pe an.
Ciocnirea continentelor a avut ur-
mlri multiple. in Europa CentralS, in
urmf, cu aproximativ 50 de milioane
de ani, au erupt vulcani, cum ar fi cei
din podi;ul Eifel. Erup{iile vulcanice
continua gi in prezent. Cutremurele
din zona Mirii Mediterane sunt o con-
secin![ a acestor fenomene geologice.
Cu doui milioane de ani in urm[,
temperaturile au
sclzut cu mai
multe grade pe
intreg globul.
Aceasta a dus la
extinderea ghelarilor, in timp ce
nivelul m[rii a scizut cu peste 100 m,
deoarece o mare cantitate de api era
cuprinsa in ghelari. ln Europa, ghelarii
s-au intins dinspre nord spre centrul
continentului gi au acoperit intreaga
zon5. cu un strat de gheala, gros de
cAteva sute de metri. in perioadele mai
calde, o parte din ghelar se topea. intre
limita de ghea!5 nordici gi cea sudica
ramdnea o fAgie de pimAnt neacoperit
de ghea![, dar cu foarte pulin[vegetatie. Abia in urmf, cu apro-
ximativ 10 000 de ani a luat
sfArgit aceasti ,,eri glaciard".
Peisajul s-a modificat profund. in
urma ghetarilor au rlmas cantit[ii
mari de nisip, pietrig ;i aluviuni.
Coasta sudicd a Mirii Nordului, de
exemplu, igi datoreaz[ forma col-
luroasa acestei perioade. Din ace-
easi cauzd, litoralul sudic al MlriiBaltice e alcatuit din straturi masi-
ve de sediment nisipos. in multe
locuri, gheala a lf,sat in urma
adAncituri, care s-au umplut cu
apa qi au devenit lacuri sau rnlas,tini.
Cum s-au
format MuntiiAlpi?
Cum-s-amodificatEuropain urmaereiglaciare?
Fiordurile din Norvegia sunt vdimdcinote de fluvii de gheofd,vdi in care o pdtruns apa mdrii.
Fosilele de dinozauri sunt
destul de rare pe continen
tuI european,
deoarece, pe
vremea c6nd di'
nozaurii stipineau
lumea, Europa eraln
mare parte acoperiti de api. lnsi in zona
locatitilii Solnhofen din Bavaria, Germania,
in apele calde ale mirii, care a existat aici,
in urmi cu r5o de milioane de ani, s-a
depus un strat fin de sedimente, ln care
s-au pistrat foarte bine rimigitele unor
viefuitoare. Acolo s-au descoperit fosilele
unui animal care imbini caracteristicile
dinozaurilor cu cele ale pisiritor: pasirea
primitiG.
ln urmi cu 4o de milioane de ani,in zona
actuali a M6rii Battice cregteau piduri
de conifereinalte gi dese. REgina acestor
copaci a atras gi a ,capturat" mici viet;ti.
tn timp, rigina s-a solidificat, devenind
chihtimbar, iar micile creaturi s-au
pestrat intacte.
ln anul r9o7, intr-o carieri din apropierea
locatititii Mauer, Germania, s-a gisit
maxilaru[ inferior a[ unui om primitiv.
CtiffrEl, natura gi faunaClima relativ blAnd[ din Europa se Europa este o parte componentf, a ffilr::i:
datoreaz[ curen-
tului Golfstream,
un curent ocea-
nic din Aflantic.
Europa Centrald
e sifuati aproximativ pe aceeasi para-
lela cu Labrador in Canada, unde insd
pe timp de iarn[ sunt frecvent consem-
nate temperaturi de minus 40"C. Prin
unnare, clima european[ ar trebui s[ fieasem[nItoare. ins[ curentul Golfstream
aduce in flecare secundf, cantitatea imen-
sI de circa 150 de milioane de metri
cubi de apa caldl ce provine din Golfirl
Mexicului, ridicAnd astfel temperatura
medie anual6. La acest fenomen contri-buie gi vdnturile de vest, preponderente,
care aduc aerul umed ;i cildu! de dea-
supra Aflanticului. Din aceste cauze, cea
mai mare parte a Europei, dar mai ales
partea de vest, se bucurd de veri calde gi
de ierni blAnde. Cu cAt se inainteazd
spre est, efectul benefic al Atlanticuluise atenueaz5, ceddnd in fa{a climei de tipcontinental, cu ierni reci gi veri toride.
Cu totul alta e clima Europei de Sud,
cdci Alpii ;i Pirineii sunt bariere clima-
tice pentru clima subtropicall a zonei
Mdrii Mediterane, cu veri toride, fdrf,
precipitalii si cu iemi blinde, dar cu ploi
abundente.
Flora Europei este aketuifi din multe plantesdlbatice gi de culturd. in regiunile mai calde
,_ cresc smochini, mdslini, lavandd Si vifd-de-vie.Alte plante cresc oriunde.
continentuluieuroasiatic. De
aceea vegetatia
din Europa nu
difer[ in esenta
ei de cea a zonelor estice. Totusi, inEuropa nu existi o varietate atAt de
mare de specii precum in Asia. De vinisunt Alpii: muntii acoperili de ghefari
in era glaciari au avut efectul unei
bariere. Multe animale si plante nu au
putut migra spre sud ;i au pierit. La
sfArgitul erei glaciare, doar puline spe-
cii au putut reveni, trecdnd peste
aceasti barierf, muntoas5.
Forma de vegetalie preponderenti
in Europa Centrald este pf,durea de
foioase, verde pe timpul verii, dar care
toamna igi pierde frunz$ul. in partea
de vest, unde umezeala este mare,
cresc mai ales stejari si mesteceni, inzona central[ se intAlnesc mai degraba
fagi ;i stejari pe lAng[ alte foioase.
P[durile de molid, pe care le intAlnim
frecvent in aceasti zon5, sunt plan-
tate, deci atipice zonei si, prin urmare,
destul de sensibile. ln sud-estul
Europei existi multe zone de step[,
deoarece precipitatiile nu sunt sufi-ciente pentru a permite dezvoltarea
unor pdduri dese.
in Europa de Nord, clima este prea
rece pentru majoritatea foioaselor.
* Pddure de fagin Suedio
:::,... Pd7une in lrlanda
Cdmp de lavandd in ltalio
Pipidie
Climd polard,, Climd montond
,:i::..,i* C I i m d m o d e rat - re -
Climd moderat-umeddClimd moderot-uscatd
Mre nnronr
I multitudine de animale gi de
:lante au imigrat (de obicei
^ eobservat) in Europa ln
-ttimii zeci de ani. Unele,
rrecum ratonut, ciinele enot
:i fazanii pugi ln tibertate de
:dtre vdnitori, s-au adaptat
cine in ecosistemele
existente. Altele, cum ar
i crabul chinezesc,
rericliteazi speciile'ndigene.
Aici existi zonele cu pdduri mixte,
care, spre nord, fac loc p[durilor de
conifere, mai ales celor de Pini gi
molizi. Doar ace$ti copaci rezist[
iernilor lungi gi reci si, de aceea, sunt
intdlnili ;i in zonele din sud, si anume
in cele muntoase. Centura de conifere
se intinde peste intreg globul. Spre
nord, aceasta trece in plduri de fag
pAnd in zona tundrei, fari copaci,
doar cu arbu;ti ;i licheni.
Spre deosebire de paftea nordici a
ale zonei: desi iernile sunt blAnde, ve-
rile sunt deosebit de sS.race in precipi-
ta{ii. De aceea in zonele montane cresc
mai ales conifere, cum ar fi pinii Aleppo,
cAt si plante perene cu frunze tari, pre-
cum stejarul verde ;i stejarul de plut[.
in zonele mai inalte qi, astfel, mai reci,
se intAlne;te gi stejarul pufos, castanul
comestibil si fagul.
Totusi, doar in locuri restrdnse se
mai poate intAlni vegetatia originald a
zonei Mlrii Mediterane. in decursul
secolelor, omul a defrigat suprafele in-
tinse pentru a utiliza lemnul p[durilor
ca material de constructie sau pentru
combustibil; incendiile, iscate mai ales
vara, distrug;i ele plduri intregi. De pe
versanlii abrupli, ploile au spdlat p5-
mAntul fertil, impiedicAnd astfel dez-
voltarea de noi arbori gi arbugti. in alte
zone, in locul pidurilor au aperut zone
de arbugti, asa-numitele macchia sau
maquis. Trandafirul salbatic, mirtul ;ialte plante, adesea cu flori foarte fru-
moase, formeaz[ aici un desig aproape
de nepitruns. in locurile uscate cresc
arbugti pitici gi multe alte plante, prin-
tre care qi orhideele. Multe dintre plan-
tele care cresc aici pot supravielui doar
pentru ci se apara prin lepi si mirosuri
neplicute, astfel incAt sf, nu fie mAn-
cate de oi sau de capre. Multe dintre mi-
rodeniile buc[tdriei, cum ar fi cimbrul,
m[ghiranul, busuiocul sau salvia cresc
aici in mod spontan, iar in zilele calde,
plutegte in aer o miasm[ placut[.
Prin ce se distinge
zona Merii
Mediterane de
restul Europei?
Europei, zona
Marii Meditera-
ne e bogati in
specii de plante,
deoarece era gla-
ciarl nu a determinat disparilia lor.
Totusi, fauna existent[ trebuie si se
adapteze la caracteristicile climatice
Strugure
' "jl;{+-
,/,/'Secara , r,j
;l{:..r:,:
d4.'{"{:r/'
;':"'t::S!
,'t'
Cartof (cu un
96ndac de Colorado)
Ramuri demislin