31Campionatul de tir al M.A.I.

w w w . p o l i t i a r o m a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

P u b l i c a ] i e f o n d a t ` \ n 1 9 3 9 . S e r i e n o u ` . A n u l X X I I I

2015

Mai

36pagini

Cea de-a 43-a Conferinţă regionalăeuropeană a Organizaţiei

Internaţionale de Poliţie Criminală -INTERPOL - la București

La sediul Europol, din Haga,Olanda, a avut loc, în perioada 18 – 19mai 2015, Conferinţa ELEC (EuropeanLaw Enforcement Communicators),dedicată comunicatorilor instituţiilor deaplicare a legii din Europa.

Întâlnirea de lucru a avut ca obiectivconsolidarea reţelei de comunicatori dincadrul instituţiilor poliţieneşti europene,realizarea schimbului de experienţă întreoamenii de PR şi identificarea unorstrategii comune de transmitere, în spaţiulpublic internaţional, a mesajului unitar cuprivire la acţiunile de cooperareinternaţională instituţională, desfăşuratesub egida Europol.

Evenimentul a reunit specialişti îndomeniu din peste 30 de ţări şi invitaţispeciali.

Din partea PoliţieiRomâne, a participatinspectorul principal AndiPopescu, ofiţer de presă încadrul Centrului deInformare şi Relaţii Publicedin Inspectoratul General alPoliţiei Române.

Temele abordate peparcursul conferinţei aufăcut referire la activitateade comunicare publică, fiinddezbătute modalităţi decomunicare integrată însituaţii de criză şi prezentatediferite bune practici,dincolo de frontiere, alecomunicatorilor instituţiilorpoliţieneşti din Europa.

Relaţii partenerialeintense

De la pupitrul sălii de conferinţei, şefiistructurii de comunicare a Europol aususţinut prelegeri în care au punctatimportanţa folosirii reţelelor de socializareîn Public Relation, au expus strategii decomunicare publică unitară şi au relevat

importanţa consolidării unei punţi delegătură între statele membre Europol, îndomeniul relaţiilor publice, pentruoperaţiunile poliţieneşti inernaţionale.

În seria de întâlniri organizate în cadrulConferinţei, specialiştii în comunicarepublică au împărtăşit din experienţeleacumulate în activitatea profesională şi auexpus dificultăţi întâmpinate, pentru ogăsirea unor metode eficiente degestionare şi depăşire a acestora.

În plus, întrevederile comunicatorilors-au bucurat şi de prezenţa unor specialiştiîn reţele sociale (Facebook, Twitter,YouTube), care au prezentat evoluţiaacestora şi etapele ce garantează succesulîn social media.

Pe agenda evenimentului a fost punctat,ca un studiu de caz, modul gestionăriicomunicării publice, în speța ataculuiîmpotriva revistei Charlie Hebdo, care aavut loc la Paris, în luna ianuarie a acestuian, eveniment în urma căruia au fost ucise12 persoane (10 jurnalişti şi doi poliţişti).

Expunerea prezentată de ofiţerii depresă specialiştii în comunicare din cadrulPoliţiei şi Jandarmeriei Franceze aurelevat importanţa unui efort comun, bineplanificat şi organizat, între instituţiile deaplicare a legii, implicate în gestionareaunei situaţii de criză mediatică.

Lena MITROI

Întâ lnire sub egidaÎn dialog - comunicatori din peste 30 de state

32

Luna mai, luna lui florar, deosebitde bogată în semnificaţii în tradiţiapopulară românească, a însemnat pentruPoliţia Română o perioadă anormalităţii profesionale. Respectiv,proiectarea şi îndeplinirea de acţiuni şimisiuni menite să păstreze trenduldescrescător al infracţionalităţii,reliefându-se, în acest sens,concomitent cu înregistrarea unorprocente inferioare la multe tipuri deîncălcare a legii, faţă de aceeaşiperioadă a anului precedent, înscriereape o linie ascendentă a cazurilorsoluţionate de către poliţiști, aspect

evidenţiat şi de menţinerea în aceeaşi

parametri ai încrederii cetăţenilor îninstituţia Poliţiei.

Cifrele şi procentele nu pot vorbi,însă, despre eforturile depuse de oamenipentru obţinerea unor astfel derezultate, extrem de importante, dacă leraportăm la principala menire, aceea deîmbunătăţire continuă a siguranţeicetăţenilor. Şi totuşi, statisticile suntmenţinute la acelaşi nivel, optim, prinprofesionalism, pasiune şi tenacitate.Dublate, permanent, de seriozitate,cinste, onoare şi… tenacitate: Alături demulte şi deosebite eforturi! Rezultate,îmbunătăţite şi perfecţionate în specialprin ceea ce implică acestea: ore şi zile

de neodihnă, săptămâni de urmăriretenace a îndeplinirii misiunilor, luni şiani de devotament pentru profesiaaleasă.

Acestea sunt doar nuanţe aleactivităţii de poliţie, pretinzând, celorcare s-au angajat să o practice, pregătireexemplară, calităţi fizice şi psihicedeosebite, experienţă de viaţă şi multăpasiune, cum succinct o definea recentun poliţist întâlnit între-o deplasare la ostructură teritorială.

Profesionalism, demnitate, eforturi,renunţări, speranţe care pot fi cuprinse,cu siguranţă, în ceea ce îmi spunearecent un agent de poliţie de la un postde poliţie ca oricare altul, exprimând uncrez al unui cod de onoare: “Mi-a plăcutsintagma <<A fi poliţist!>>”

Nicuşor DULGHERU

Un cod al onoarei: a fi poli]ist!

Director Onorific

Chestor general Petre Tob`

Director C.I.R.P.

Comisar Ramona Georgiana Dabija

Roxana GHEORGHIU-PAP,

Lena MITROI (redactori);

Marius POPESCU (tehnoredactor);

Cerasela LEPĂDATU, Elena ISPAS (operatori PC);

Mihai DOROBANŢU (marketing)

Reproducerea integral` sau par] ia l`a mater ia le lor , f`r` acordul prealabi la l conducer i i redac] ie i , este interz is`!

TELEFONTELEFON: 021.311.15.75, 021.311.27.45,021.311.07.29

DIFUZAREDIFUZARE: 021.311.09.02 sau int. 12562CENTRALACENTRALA: 021.303.70.80INTERIOAREINTERIOARE 12601, 12562, 12569, 12570

PUBLICAŢIE ÎNREGISTRATĂ LA O.S.I.M.NR. R23925/2005; ISSN 1223 - 2823Tipar <<CONPHYS>> Râmnicu Vâlcea

Adresa redacţiei: Domnița Anastasia nr. 1,Sector 5, Bucureşti.

Responsabil de numărRoxana GHEORGHIU-PAP

E - m a i l : p o l r o m @ m a i . g o v . r o

C o n t : D . T. C . P. - M . B .R087TREZ70020360150XXXXX

C o d f i s c a l : 8609468

Redactor - [ef Nicu[or DULGHERU

5

Bucureşti s-a referit şi domnul GabrielOprea, viceprim-ministru pentruSecuritate Naţională, ministrul AfacerilorInterne, care a subliniat: „Acest evenimenteste extrem de important pentru GuvernulRomâniei, pentru Ministerul AfacerilorInterne şi, în general, pentru toateinstituţiile de aplicare a legii din România.

În actualul context de securitate,demersurile întreprinse de România,inclusiv la nivelul întăririi parteneriatelorcu principalele organizaţii poliţieneştiinternaţionale, consolidează tot mai multrolul de pilon de stabilitate şi securitate alţării noastre în regiune.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne,prin Poliţia Română, s-a angajat ferm însusţinerea eforturilor internaționale deaplicare a legii, în special în materiacombaterii proactive a criminalităţii,contribuind astfel la asigurarea securităţiiîn întreaga zonă europeană.

Organizarea acestei Conferinţe oferăstatelor membre INTERPOL din regiuneposibilitatea de a întări cooperarea, pentrua putea face faţă provocărilor reprezentatede criminalitatea organizată transnaţionalăşi de terorism.

Evenimentele tragice care au avut locîn acest an în Europa au adus în prim

planul discuţiilor tuturor agenţiilor deaplicare a legii noile tipuri de infracţiunitransfrontaliere, care constituie ameninţărigrave la adresa securităţii naţionale afiecărui stat.

Mă refer aici, în primul rând, laterorism, sub diversele sale forme demanifestare, la fenomenul luptătorilorstrăini, la traficul ilegal de arme, dar şi lainfracţiunile informatice. Astăzi, luptaîmpotriva terorismului este o provocareglobală, care cere eforturi unite din parteastatelor din întreaga lume. De aceea,INTERPOL are un rol extrem deimportant fiind o platformă strategică

pentru schimbul operativ de informaţiispecifice între statele sale membre.

Salut angajamentul INTERPOL de apune la dispoziţie bazele de date pentru

consolidarea cooperării cu EUROPOL, înscopul combaterii manifestărilor specificeterorismului în spaţiul Uniunii Europene.

Apreciez ca fiind extrem de importantedemersurile întreprinse de către secretarulgeneral INTERPOL pentru prezentareamodalităţilor în care instrumenteleoperaţionale şi serviciile INTERPOL potveni în sprijinul statelor membre UE,pentru combaterea terorismului şi aameninţării luptătorilor străini terorişti.

România, prin Poliţia Română,participă constant la operaţiunileINTERPOL şi la implementarea tuturorprogramelor şi instrumentelor puse ladispoziţie, inclusiv prin alimentareabazelor de date.

Faptul că, începând de anul trecut,INTERPOL a devenit partener operaţionalal Centrului Sud-Est European de Aplicarea Legii - SELEC, din Bucureşti, permiteacum utilizarea mult mai eficientă acapabilităţilor celor două organizaţii, îninteresul cetăţenilor, pe care avemobligaţia să-i protejăm. De asemenea, prinoperaţionalizarea recentă a ComplexuluiMondial pentru Inovație al INTERPOL dela Singapore, au fost consolidate eforturileîn asigurarea securităţii cibernetice.

În acest domeniu, vreau să subliniez căMinisterul Afacerilor Interne, prin PoliţiaRomână este interesat să devină un «punctnodal» în regiune, bazându-se pe înalta

4

Abordări şi soluţiistrategice

În deschiderea evenimentului,domnul chestor general Petre Tobă,inspectorul general al Poliţiei Române,a rostit mesajul de bun venit, adresat

participanţilor.„Sunt deosebit de onorat să fiu

prezent astăzi, alături dedumneavoastră, la deschiderea celeide-a 43-a Conferinţe regionaleeuropene a Organizaţiei Internaţionalede Poliţie Criminală - INTERPOL.

Organizarea acestui eveniment decătre România demonstrează încă odată angajamentul nostru faţă decombaterea criminalităţii atât în plannaţional, cât şi european şiinternaţional.

În eforturile noastre, am beneficiatde susţinerea Guvernului României -permiteţi-mi să îi mulţumesc pentrusprijinul constant domnului GabrielOprea, viceprim-ministru pentruSecuritate Naţională, ministrulAfacerilor Interne. Domnia sacoordonează Grupul InterministerialStrategic pentru creşterea capacităţiide acţiune a instituţiilorguvernamentale în prevenirea şicombaterea criminalităţii ce se

circumscrie ameninţărilor în domeniulsecurităţii naţionale.

Anul 2015 este un reper pelista evenimentelor importante alePoliţiei Române. Amintesc cumândrie faptul că acum 101 ani, în1914, Poliţia Română participa laprimul Congres internaţional de poliţie

criminală, iar 9 ani mai târziu, în 1923,era prezentă, la Viena, la fondareaINTERPOL-ului.

În peste o sută de ani de cooperarepoliţienească internaţională, lumea s-aschimbat spectaculos, însă a rămasconstantă nevoia de a împărtăşiexperienţe şi de a discuta diferitemodalităţi de abordare a criminalităţii.

Acesta este cel de-al treileaeveniment major al organizaţieigăzduit de ţara noastră, după AdunareaGenerală din 1938 şi ConferinţaRegională Europeană din 1994.

Vă mulţumesc că aţi răspunsinvitaţiei noastre şi sunt convins călucrările celei de-a 43-a Conferinţeregionale europene a INTERPOL vorconstitui, prin temele abordate şidistinşii invitaţi, un succes în găsireacelor mai bune soluţii de combatere acriminalităţii transnaţionale, pentrucreşterea gradului de siguranţă acetăţenilor noştri.”

La importanţa evenimentului de la

Poliţia Română,În elita internaţională a forţelor de aplicare a legii

În perioada 19-21mai a.c., s-adesfăşurat, la Bucureşti, cea de-a 43-aConferinţă regională europeană aOrganizaţiei Internaţionale de PoliţieCriminală - INTERPOL, eveniment organizatde către Inspectoratul General al PoliţieiRomâne, la care au fost prezenţi 150 departicipanţi din 52 de state şi din 13organizaţii internaţionale, reprezentanţi derang înalt ai Interpol, Consiliului Europei,Comisiei Europene, Europol, OSCE.

Pe agenda manifestării au figurat sesiunide lucru, pe parcursul cărora specialiştii auabordat teme de actualitate privind securitateamondială, în contextul strategiilor decontracarare a marilor ameninţări ale lumiimoderne. S-a discutat, între altele, despre:întărirea securităţii la frontiere, intensificarealuptei împotriva terorismului în Europa,precum şi despre riscurile criminalităţiiinformatice, investigarea fraudelorinformatice şi a înşelăciunilor prinmanipulare psihologică.

Evaluarea realizată asupra criminalităţiidin spaţiul european arată faptul că dreptul lalibera circulaţie, precum şi oportunităţileoferite de globalizarea economică, corelate cuapariţia de noi tehnologii moderne, au creatînsă şi noi oportunităţi pentru mediulinfracţional de a se repoziţiona, de a-şi extindetot mai mult domeniile şi raza de acţiune.

Cele mai importante ameninţări şi riscurila adresa securităţii în Europa le reprezintămanifestările din sfera terorismului şi acriminalităţii organizate transfrontaliere, subtoate formele pe care aceasta le îmbracă,inclusiv migraţia ilegală, traficul de droguri,criminalitatea informatică, traficul de fiinţeumane, traficul de arme, corupţia, fraudelecare vizează normele comunitare şi mediul deafaceri.

Una dintre concluziile desprinse în urmaconferinţei relevă importanţa creşteriicooperării şi încrederii între agenţiile deaplicare a legii atât din statele UE, cât şi dincele non - UE, esenţială fiind consolidareainstrumentelor şi mecanismelor dezvoltatepentru asigurarea climatului de securitate,deoarece securitatea reprezintă unul dintrefactorii cheie în asigurarea valorilor şiprincipiile democratice promovate desocietatea europeană.

inclusiv prin prisma Southeast EuropePolice Chiefs Association (SEPCA), acărei preşedinţie o deţine.

* * *

Întâlnirea cu şefa Poliţiei Belgiene,doamna Catherine de BOLLE, areprezentat un bun prilej de a discuta pemarginea protocolului încheiat în anul2013, al cărui obiectiv l-a constituitîntărirea colaborării dintre Parteneri pentruprevenirea şi combaterea criminalităţii subtoate aspectele sale, fiind evidenţiată, şi cuaceastă ocazie, excelenta colaborare.

* * *

Domnul Peter HENZLER,vicepreşedintele Oficiului Federal deInvestigaţii Criminale din Germania, aapreciat eforturile Po -liţiei Române în luptapentru combaterea cri -minalităţii orga nizate,precum şi cooperareaexistentă la nivelullandurilor. DomnulPetre Tobă a menţionatcă Poliţia Română arecea mai bună şi intensăcolaborare, în men -ţinerea siguranţei, nudoar în România, ci şipe plan european, avândîn vedere contextulgeopolitic, cu auto -rităţile ger mane. Cei doioficiali şi-au manifestatdo rinţa de consolidare a relaţiilorexistente.

* * *

Şeful Poliţiei Islandeze, domnulHaraldur JOHANNSSEN, aflat la primavizită în România, a subliniat bunacolaborare poliţienească între cele douăpoliţii naţionale, precum şi continuarea

acesteia în soluţionarea oricăreiprobleme, prin canale decooperare poliţieneşti sau prinstructurile operative.

Dezvoltarea strategiilor

comune în lupta pentru com batereacriminalităţii transfrontaliere şi a

cybercrime-lui, precum şi securizareafrontierelor reprezintă un aspect foarteimportant pentru cele două ţări.

Inspectorul general al Poliţiei Românea declarat că: “Platforma Interpol asigurăschimbul de informaţii. România estemembru UE şi NATO, putem spune căPoliţia Română, prin Biroul SIRENE, faceparte din spatiul Schengen. Problemainfracţională este aceeaşi la nivelinternaţional, insa fiecare ţară areparticularităţile ei.”

* * *

În cadrul întrevederii bilaterale dintreşeful Poliţiei Române şi ministrul de

interne al Republicii Moldova,domnul Gheorghe CAVALIUC, afost subliniat sprijinul profesionistal Poliţiei Române, care acontribuit la creşterea gradului desiguranţă în Republica Moldova cu5%, în numai 3 luni.

Inspectorul general al PoliţieiRomâne a asigurat conducereaPoliţiei din Republica Moldova deîntreaga disponibilitate încolaborarea pe toate segmentelepoliţieneşti, atât în ceea ce priveştederularea de activităţi operativecomune, cât şi prin toate structurile

pe care le coorodonează pentrucombaterea infracţionalităţii.

76

expertiză pe care o deţine, pe parteneriatulcu FBI, dar şi pe rolul de conducător alpriorităţii privind combaterea crimi -nalităţii informatice pe care îl deține încadrul Ciclului de Politici UE 2014-2017.

De altfel, la iniţiativa MAI,Bucureştiul găzduiește, începând de anultrecut, Oficiul Consiliului Europei privindcriminalitatea cibernetică. „

Despre noua arhitecturămondială a securităţiiSecretarul General al INTERPOL,

domnul Jürgen Stock, a declarat căevenimentele mondiale recente, începândcu atacurile din Paris, din luna ianuarie şicontinuând cu alte atacuri din lumeaîntreagă, au afectat securitatea. Domnia saa relevat necesitatea ca guvernele dinîntreaga lume să susţină aplicarea legii atâtîn interiorul frontierelor, cât şi la nivelinternaţional şi a încurajat ţările săintensifice diseminarea informaţiilor prinintermediul bazelor de date operative aleINTERPOL, organizaţia internaţionalăfiind cea care va ajuta statele însecurizarea frontierelor faţă de diferiteletipuri de ameninţări.

„Pentru consolidarea reacţiilor la noulnivel de ameninţare, a adăugat secretarulgeneral al INTERPOL, guvernele dinîntreaga lume au reconfigurat arhitecturamondială a securităţii. INTERPOL a fostrecunoscut ca o parte importantă a acesteiarhitecturi.

Terorismul ocupă un loc important peagenda securităţii mondiale curente, iarrolul esenţial al INTERPOL în sprijinireaeforturilor statelor membre de a limitafinanţarea teroristă şi de a prevenideplasarea luptătorilor străini în zonele deconflict a fost recunoscut de Consiliul deSecuritate al Naţiunilor Unite.

Fie că este vorba despre criminalitateaorganizată, cum este facilitarea imigraţieiilegale transfrontaliere, despre infracţiunicibernetice sau despre ameninţarea dată deluptători terorişti străini, importanţaschimbului internaţional de informaţiitrece de graniţele fiecărui stat. Toateinstrumentele internaţionale, resursele,procedurile şi mecanismele de reacţie nupot fi eficiente dacă informaţiile necesarenu sunt disponibile din fază incipientă. “

Noul Complex Global pentru Inovaţieal INTERPOL / Interpol Global Complex

for Innovation (IGCI) contribuie laeforturile internaţionale în combatereacriminalităţii cibernetice, iar studii recenteale specialiştilor în combatereacriminalităţii informatice din cadrul IGCIau identificat ameninţări ale nucleuluivalutelor virtuale, acestea putând fiinfectate cu informaţii de tip malware(care distrug sistemul) sau ilegale, inclusivimagini cu abuzuri comise asupra copiilor.

Oficialii prezenţi la conferinţă auadoptat un set de măsuri pentru facilitareacooperării tranfrontaliere europene şiconsolidarea colaborării inter-regionalepentru a destructura reţelele luptătorilorterorişti străini. În acelaşi context, esteesenţială promovarea utilizării pe scarălargă a instrumentelor şi serviciilor IGCIde abordare a tuturor formelor decriminalitate cibernetică.

Dialoguri lanivel înalt

Pe parcursul celor treizile ale Conferinţei, şefulPoliţiei Române, domnulchestor general PetreTobă, a avut o serie deîntâlniri bilaterale cuomologii din Albania,Belgia, Germania, Islanda,Moldova şi Cehia.

În cadrul acestora, a

fost subliniată buna colaborarepoliţienească existentă şi dorinţa deconsolidare a relaţiilor dezvoltate în timp.

Şeful Poliţiei Române a adresat,omologilor săi, salutul viceprim-ministrului pentru securitate naţională,ministrul afacerilor interne, domnulGabriel Oprea, reiterând importanţacooperării, a schimbului de informaţii şibune practici în combaterea oricăror formede criminalitate.

Şeful Poliţiei Naţionale Albaneze,domnul Haki CAKO, a adresat mulţumiriPoliţiei Române pentru deschiderea arătatăîn menţinerea şi dezvoltarea relaţiilorinstituţionale, a apreciat profesionalismulcu care a fost organizată cea de-a 43-aConferinţă Regională EuropeanăINTERPOL, menţionând deschidereapentru colaborarea cu Poliţia Română,

9

excesiv care ar impieta asupraoperativităţii şi eficacităţii colaborăriipoliţeneşti internaţionale.

Organele de conducere ale O.I.P.C.-INTERPOL sunt organe deliberative şiexecutive, Adunarea Generalăreprezentând organismul politic suprem al

organizaţiei, formată din delegaţiilestatelor membre care îşi desfăşoarăsesiunile o dată pe an. Comitetul executival O.I.P.C.-INTERPOL este compus din13 personalităţi alese de AdunareaGenerală.

În prezent, conducerea organizaţieieste asigurată de către doamna MireilleBalestrazzi, director adjunct al Poliţieijudiciare franceze, prima femeie careocupă această funcţie, fiind votată la ceade-a 81-a Adunare Generală INTERPOLde la Roma.

Secretariatul General- structurăexecutivă permanentă- este condusă desecretarul general, ales pe cinci ani şi cuposibilitatea reînnoirii mandatului. Înprezent, secretar general este domnulJürgen Stock, ales în noiembrie 2014, laMonaco.

Birourile Central Naţionale Interpol-constituite ca puncte de sprijin naţionaleale cooperării poliţieneşti internaţionale-sunt create în fiecare stat membru, acesteafiind alcătuite din funcţionari naţionalicare acţionează întotdeauna în cadruljuridic oferit de legislaţia naţională. Rolullor este de a surmonta obstacolele pe carele întâmpină cooperarea internaţională dincauza diferenţei de structuri între poliţiilenaţionale, barierelor lingvistice şidiferenţelor de sistem judiciar al ţărilormembre.

România - utilizatorstrategic al bazelor

de dateBiroul Naţional Interpol Bucureşti, la

nivel de serviciu, este parte integrantă din

Centrul de Cooperare PoliţieneascăInternaţională din I.G.P.R.. fiind structuratastfel: Biroul Urmărire Internaţională şiExtrădări ale cărui principale atribuţii suntdispunerea urmăririi internaţionale apersoanelor în vederea localizării şiarestării pentru extrădare, transferulpersoanelor condamnate, identificarealocaţiei în străinătate a persoanelorsuspecte de comiterea de infracţiuni, lacererea autorităţilor judicare române;Biroul Identificare Documentare ale căruiatribuţii principale sunt schimbul de dateşi informaţii în prevenirea şi combatereacriminalităţii la nivel internaţional,schimbul de date ca urmare a aplicăriiTratatului Prüm, dispunerea urmăririiinternaţionale a persoanelor dispărute,identificarea persoanelor supecte decomiterea de infracţiuni în străinătate.

Din analiza fluxului de informaţii princanalul INTERPOL în anul 2014, rezultăfaptul că a fost vehiculat un număr total de92.038 mesaje, dintre care primite spresoluţionare 43.094 de cereri de asistenţăpoliţienească şi transmise 48.944 demesaje atât corespondenţilor externi, cât şiinterni. Au fost procesate peste 120.000 demesaje primite pe sistemul mondialsecurizat de comunicaţii I-24/7, dincare aproximativ 30.000 de informaţiiprivind persoane urmărite internaţional lanivel global, care au fost transmise SRI

pentru completarea bazelor de date şiexploatare operativă.

În contextul cooperării poliţienești prinINTERPOL, ţara noastră a devenit altreilea cel mai mare utilizator din UE albazelor de date INTERPOL, accesândinformaţii poliţieneşti de peste 20 demilioane de ori. De asemenea, ocupă locul7 ca fiind cel mai mare utilizator dinregiunea europeană şi al patrulea cel maimare contributor al bazelor de date dintotalul celor 190 de ţări membre.

O cooperare deosebit de eficace s-aconstatat pe linie de terorism, cu ServiciulRomân de Informaţii - Direcţia Generalăde Prevenire şi Combatere a Terorismuluişi cu Direcţia Generală de Informaţii şiProtecţie Internă, datele despre persoanelesuspecte ori cunoscute cu preocupări pelinia terorismului internaţional, primite pecanalul INTERPOL, fiind transmise cuoperativitate acestor instituţii.

Realizări ale BirouluiNaţional Interpol

Biroul Național INTERPOL Bucureștieste parte la majoritatea proiectelor deanvergură inițiate și coordonate deSecretariatul General anual, înţelegând pedeplin beneficiile conferite de apartenenţala Organizaţia Internaţională de PoliţieCriminală O.I.P.C. –INTERPOL.

Pe de altă parte, conştienți fiind deimportanţa crucială pe care o reprezintărolul de interfaţă dintre autorităţilenaţionale şi cele internaţionale de aplicarea legii, Biroul Naţional INTERPOLacordă suport operativ tuturor structurilorimplicate, fie că este vorba de poliţie,parchet sau instanţele de judecată.

În ultima perioadă de timp, se acordă oatenţie deosebită cunoaşterii noilor tipuride infracţiuni transfrontaliere, careafectează cu precădere spaţiul european șicare constituie ameninţări grave la adresasecurităţii naţionale a statelor. Este vorba,în primul rând de infracţiuni informatice,dar şi de terorism, în cele mai diverseforme de manifestare (ISIL, sub formaîndoctrinării, radicalizării, finanţării etc,constituie un bun exemplu în acest sens).

În aplicarea recomandărilorSecretariatulului General al OIPC-INTERPOL:

Biroul Naţional Interpol a reuşit cusucces implementarea celor 24 destandarde de serviciu ale INTERPOLadoptate de Adunarea Generală aINTERPOL: furnizarea unui serviciu

8

* * *

În contextul celei de a 43-a ConferinţeRegionale Europene INTERPOL, şefulPoliţiei Române, domnul chestor generalPetre Tobă s-a întâlnit, la sediulInspectoratului General al Poliţiei

Române, cu domnul Tomáš Tuhý, şefulPrezidiului de Poliţie din Cehia.

În cadrul întrevederii, a fost subliniatăbuna colaborare între cele două poliţiinaţionale, precum şi continuarea acesteiaîn soluţionarea oricărei probleme, princanale de cooperare poliţienești sau prinstructurile operative.

De-a lungul timpului, Fapte şi iniţiative

româneştiOrganizaţia Internaţională de Poliţie

Criminală – INTERPOL a fost creată careacţie la dezvoltarea criminalităţiiinternaţionale. Principiile şi mecanismelecooperării poliţieneşti internaţionale, aşacum sunt definite acestea în cadrulO.I.P.C.-INTERPOL, au fost elaborate înmod progresiv, având la bază experienţaacumulată, creşterea ratei criminalităţii peplan internaţional şi evoluţia intervenită înplan social.

În perioada 14-18 aprilie 1914, laMonaco a avut loc primul congres depoliţie judiciară, la care au participat juriştişi poliţişti din 14 ţări (între care şiRomânia, reprezentată de RomulusVoinescu, inspector general al PoliţieiRomâne şi Ştefan Stănescu, procuror laCurtea de Casaţie Bucureşti), unde s-a

examinat posibilitatea constituirii unuifişier central internaţional al infractorilorurmăriţi şi unificarea procedurilor deextrădare.

La Viena/Austria, în anul 1923, s-adesfăşurat al doilea Congres de Poliţiejudiciară, care a decis crearea Comisiei

Internaţionale de Poliţie Criminală(C.I.P.C.), al cărei sediu s-a stabilit în acesoraş, România fiind unul dintreparticipanţi activi la dezbateri în persoanalui Vespasian Pella.

În 1938, a avut loc la Bucureşti, ceade-a XVI-a Adunare Generală Interpol lacare au participat toate statele membre laacea vreme.

Tot la Viena, în anul 1956, s-a adoptattransformarea C.I.P.C. în OrganizaţiaInternaţională de Poliţie Criminală –

INTERPOL, prescutat O.I.P.C.-INTERPOL, denumire care se păstrează şiîn prezent.

Cu ocazia celebrării celei de-a 50-aaniversări a organizaţiei, care a avut loc laViena în 1973, România a revenit înInterpol cu drepturi depline. În vederea re-aderării României la organizaţie, la10.01.1973 s-a creat Biroul NaţionalInterpol Bucureşti, desemnat ca BirouCentral Naţional Interpol, reprezentândinteresele cooperării poliţieneşti române încadrul acesteia.

În prezent organizaţia, care cuprinde190 de ţări, şi-a stabilit ca obiective:asigurarea şi dezvoltarea asistenţeireciproce cât mai largi a tututorautorităţilor de poliţie criminală în cadrullegilor existente în diferite ţări şi în spiritulDeclaraţiei universale a drepturiloromului; stabilirea şi dezvoltarea tuturorinstituţiilor capabile să contribuie în modeficace la prevenirea infracţiunilor dedrept comun.

Principiile directoare ale cooperăriipoliţieneşti internaţionale în cadrul OIPC-INTERPOL se regăsesc în: respectulsuveranităţii naţionale; reprimarea numai ainfracţiunilor de drept comun;universalitatea cooperării, în sensul căfiecare stat membru poate coopera cuoricare altul; egalitatea de tratament atuturor statelor membre, indiferent decuantumul cotizaţiei plătite; caracterulextensiv al cooperării, în sensul că aceastaeste deschisă tuturor autorităţilor naţionale

cu misiuni de luptă împotrivacriminalităţii; supleţea cooperării,respectiv evitarea oricărui formalism

Operaţiuni de anvergură

În domeniul prevenirii şicombaterii criminalităţii in -ternaţionale organizate, derezonanţă internaţională suntOperaţiunea Mansfield (traficfiinţe umane), Operaţiunea SkyNET (trafic de droguri),Operaţiunea Black Poseidon(trafic internaţional de bunuriilicite), Operaţiunea Pangea V(trafic de medicamente con -trafăcute), Operaţiunile Cage,Ramp şi Leaf (criminalitatea mediuluiînconjurător).

Pe linia combaterii terorismului,Biroul Naţional Interpol este punctnaţional de contact în cadrul ProiectelorVennlig şi Nexus (identificareapersoanelor de origine arabă carefinanţează terorismul) ale SecretariatuluiGeneral Interpol; ofiţeri de poliţie din BNIşi DCCO au participat la un curs despecializare în implementarea şi aplicareasancţiunilor impuse de Consiliul de

Securitate al ONU în vederea procesăriinotiţelor portocalii ale INTERPOL careavertizează asupra unor arme disimulate,pachete capcană şi alte obiecte şi materialepericuloase şi a notiţelor speciale ONU-Interpol privind persoanele şi organizaţiilesupuse sancţiunilor ONU (Al Qaeda şitalibani).

La nivelul traficului internaţional deautovehicule furate, a fost organizată înRomânia de către Secretariul General alINTERPOL, Operaţiunea Task Force Autoîn trei puncte de frontieră non UE ale

României pentru identificarea auto -vehiculelor furate.

La această acţiune au participatspecialişti ai INTERPOL, precum şi ofiţeridin cadrul BNI, IPJ IAŞI, IPJ TIMIS,Serviciul Furturi Auto din DGPMB şiIGPF. Rezultatele acestei operaţiuni aufost deosebite, Secretariatul General alINTERPOL solicitând realizarea maimultor operaţiuni de acest tip.

Lena MITROIMarius POPESCU

1110

continuu de comunicaţii, de 24 ore,capacitatea lingvistică, iniţierea siconducerea anchetelor, procesarea şicoordonarea informaţiilor, administrareaşi structura mesajelor expediate, sistemulde identificare rapidă, managementulcontrolului funcţiilor principale etc.

O altă performanţă face trimitere laconectarea la sistemul mondial securizatde comunicaţii I-24/7 din 2003, Româniafiind printre primele ţări care s-au conectatla reţeaua Interpol. De asemenea,extinderea reţelei I-24/7 la nivel naţional,prin acordarea de acces la bazele de dateINTERPOL autorităţilor de aplicare a legii(MAI, Ministerul Justiţiei, SRI) şiinstituţiilor partenere (RAR), cu cele peste1.100 de conturi, constituie un altargument al performanţelor BirouluiNaţional INTERPOL.

Începând cu anul 2010, prinimplementarea aplicaţiei InterID lanivelul Poliţiei Române, accesul la bazelede date INTERPOL este general pentrupoliţiştii acestei instituţii.

Un alt pas important l-a reprezentatacordarea accesului specializat la baza dedate INTERPOL ICSE (InternationalChild Sexual Exploitation ImageDatabase) pentru ofiţeri de poliţie dincadrul Direcţiei de Combatere a CrimeiOrganizate care au fost pregătiţi pentrufolosirea acesteia, la sediul organizaţiei dela Lyon, precum şi la baza de date„Terorism” pentru ofiţeri ai SRI.

Totodată, au fost implementatesoluţiile tehnice MIND şi FIND laverificarea în baza de date ,,furtauto” aI.G.P.R. respectiv la controlulpaşapoartelor şi autovehiculelor înpunctele de frontieră implementată deI.G.P.F., instrumente puse la dispoziţie deSecretariatul General al OIPC-INTERPOL şi care permit verificarea

automată a unui document de călătorie saua unui document auto şi a autovehiculeloratât în baza naţională de date, cât şi în ceaa Interpol prin simpla scanare adocumentului.

Biroul Naţional INTERPOL Bucureştia fost ales în grupul de 20 de ţări, din 190de state membre, pentru testareasistemului ILink, unitatea contribuind cupropuneri de îmbunătăţire a sistemului,

precum şi ale difuziunilor şi notiţelor deurmărire internațională în vederea arestăriiși extrădării. Obiectivul principal alproiectului I-link este reprezentat deschimbarea modalităţii de lucru în ceea ce

priveşte punerea în urmărire internaţionalăa persoanelor. Sistemul I-Link a fostimplementat cu succes şi permiteBirourilor Naţional Centrale Interpol săacceseze bazele de date, să înregistreze şisă transmită informaţii utilizând o singurăinterfaţă.

Un element esenţial în cartea devizită a Poliţiei Române îl reprezintăparticiparea directă la proiectele şi

operaţiunile INTERPOL,la grupuri de lucru,formate din specialişti îndiverse domenii, în vedereadezvoltării şi promovăriicelor mai bune practici şipregătire în investigaţiicriminale şi analizăjudiciară, precum şiintermedierea participăriipoliţiei române la acţiunilepoliţieneşti internaţionaleorganizate sau sprijinite deSecretariatul GeneralINTERPOL;

Între cele mai im -portante demersuri derulateîn ultima perioadă, îndomeniul urmăririi in -ternaţionale, OperaţiuneaINFRA-RED pentru de -pistarea urmă riţilorin ter na ţional din ca tegoriaMOST WANTED (cazulClăm paru, extrădarea luiMihai Necolaiciuc dinSUA, a lui Popa Nicolaedin Indonezia, a unortraficanţi de droguri din

America de Sud, etc.). Operaţiunea se bucură de un real

succes, Biroul Naţional Interpol Bucureştiparticipând anual la reuniunileoperaţionale găzduite de SG INTERPOL.

Ziua internaţională a copilului dispărut afost marcată și de către poliţiştii suceveniprin acţiuni de prevenire şi informare, dar şiprin verificări şi controale în locaţiile cu gradde risc.

În anul 2014, la nivelul IPJ Suceava aufost înregistrate 115 de cauze de dispariţiide minori. Dintre acestea, 92,5% au fostplecări voluntare, intenţionate ale minorilorde la domiciliu sau de la centrele de ocrotirea minorilor, pe o perioadă nedeterminată.71,3% au fost plecări voluntare din mediulfamilial şi 28,7% plecări din centre deplasament sau de la asistenţi maternali.Dintre minorii dispăruţi 71% sunt de sexfeminin şi 29% sunt de sex masculin şi54,6% provin din mediul rural, iar 45,4%provin din mediul urban. Dintre minoriidispăruţi 36,2% erau cunoscuţi în evidenţepentru dispariţii anterioare, dintre aceştia10,2% mai fugiseră de acasă sau din centrelede plasament cel puţin o dată, iar restul de26% fugiseră de mai multe ori .

La momentul găsirii de către lucrătoriide poliţie, 44,74% dintre minori şi-auexprimat refuzul sau reticenţa de a seîntoarce la domiciliu sau la centrul deocrotire – această categorie prezentând unrisc crescut de repetare a plecării de acasă.

În peste o treime din cazurile analizate,în familiile minorilor declaraţi dispăruţi seconsuma alcool în mod frecvent de către celpuţin un membru al acesteia.

Deşi în majoritatea cazurilor nu s-auînregistrat situaţii de victimizare a copiilorcare au părăsit domiciliul sau centrele deocrotire, considerăm că există o serie deriscuri potenţiale la care se expun, atât deordin victimal, cât şi de atragere cătreactivităţi infracţionale:

• expunerea la situaţii de victimizareaccidentală sau intenţionată din partea unorpersoane, în condiţiile unei dezvoltăriinsuficiente, fizice, mentale şi a controluluiemoţional, care să le permită o evaluareadecvată a riscului unor comportamente.Aceşti copii se expun riscurilor de exploataresexuală, de agresare în diverse alte moduri,de traficare, de accident etc.;

• implicarea în diverse tipuri deinfracţiuni şi afilierea la grupăriinfracţionale, din cauza incapacităţii dereprezentare şi evaluare a consecinţelor,evenimente care le vor marca decisivparcursul vieţii;

• formarea unei deprinderi de areacţiona prin fugă la orice situaţieneobişnuită sau dificilă, plecarea de acasă

devenind astfel un comportament de riscobişnuit;

• dificultăţi majore de reintegrareşcolară, ceea ce le va diminua semnificativposibilitatea de evoluţie şcolară şiprofesională şi de adaptare socială.

În vederea atingerii obiectivelorProgramului de prevenire a delincvenţeijuvenile şi victimizării minorilor 2015,

poliţiştii din Compartimentul de Analiză şiPrevenire a Criminalităţii au desfăşurat înperioada 18-24 mai 2015 a.c. activităţispecifice de informare, responsabilizare şiconştientizare, acţiunile preventive fiindcanalizate către toate categoriile de tineri cugrad de risc victimal.

Au fost organizate activităţi depromovare a numărului de sesizare adispariţiilor de minori – 116000, precum şide diseminare a recomandărilor cu caracterpreventiv în unităţi de învăţământ dinSuceava şi Gura Humorului, dar şi în mediulrural. Tinerii au primit materiale preventivepuse la dispoziţie de FOCUS – Centrulpentru Copii Dispăruţi şi exploataţi sexual.

Un accent deosebit s-a pus pe realizareaunor activităţi de promovare arecomandărilor preventive şi deconştientizare a riscurilor de către tineriiinstituţionalizaţi în centrele de plasament.Gradul de risc al acestor tineri este unulcrescut, minorii fiind expuşi fenomenuluitraficului de persoane. Astfel de activităţipreventive s-au desfăşurat la unităţilespecifice de pe raza municipiului Suceava şia oraşului Gura Humorului, participândpeste 100 de tineri, cadre didactice şi

personal auxiliar.Activităţile preventive de informare au

fost completate şi de acţiuni ale structuriloroperative din cadrul Serviciului deInvestigaţii Criminale şi Serviciului OrdinePublică – IPJ Suceava. Având în vederespecificul judeţului şi analizele din carerezultă că în perioada verii minori din judeţulSuceava, dar şi din judeţul Botoşani şi alte

judeţe limitrofe desfăşoară activităţi lucrativela stânele de pe raza judeţului, au fostorganizate controale şi verificări în acestelocaţii.

Au fost verificate 42 de stâne din toatezonele judeţului, fiind depistate 104persoane care desfăşurau activităţi lucrative.82 de persoane au fost verificate în bazele dedate, fiind depistaţi doi minori care lucrau lastâne, fiind, totodată, identificată şi opersoană care avea antecedente penale, fiindcondamnată pentru infracţiuni împotrivaunui minor.

Acţiunile de prevenire şi de informare cuprivire la riscurile şi vulnerabilităţilegenerate de plecările voluntare ale copiilorde la domiciliu vor continua şi în perioadaurmătoare şi vor fi intensificate, avându-seîn vedere şi faptul că se apropie sezonulestival şi vacanţa de vară, perioade în care seînregistrează o creştere a acestor cazuri.

Începând din anul 2008, IPJ Suceavaeste reprezentat în cadrul OrganizaţieiFOCUS – Centrul pentru Copii Dispăruţi şiExploataţi Sexual, ofiţerii Compartimentuluide prevenire coordonând activitatea devoluntariat pe această linie.

Alex MITU

25 Mai - Ziua interna]ional` a copilului disp`rut

13

9 Mai reprezintă în conştiinţaromânilor o zi având triplăsemnificaţie: Proclamarea inde -pendenţei de stat a României, VictoriaCoaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-aldoilea război mondial şi, nu în ultimulrând, Ziua Europei.

În urmă cu 65 de ani, la cinci ani dela al doilea război mondial, ministrulfrancez de externe Robert Schumanniniţia „Comunitatea Europeană aCărbunelui şi Oţelului” - primul passpre Uniunea Europeană.

Pe parcurs, procesul de integrareeconomică a fost acompaniat deprocesul de integrare politică a statelormembre. Ulterior, la acest complexproiect de construcţie europeană s-aualăturat Irlanda, Marea Britanie şiDanemarca (1973), Grecia (1981),Spania şi Portugalia (1986), Suedia,Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai2004, noi zece state: Cehia, Ciprul,Estonia, Letonia, Lituania, Malta,Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungariaşi la 1 ianuarie 2007, Bulgaria şi

România, ulterior Croaţia. UniuneaEuropeană are în prezent 28 de statemembre

Pe 9 mai 1877, România îşiproclama „Independenţa absolută" înplenul Parlamentului, MihailKogălniceanu declarând oficial că„Suntem independenţi, suntem naţiunede sine stătătoare". A doua zi, actul afost semnat de către Regele Carol I,domnitor al Principatelor Române laacel moment.

Motto–ul Uniunii Europene,„Unitate în diversitate”, a fost folositpentru prima dată în anul 2000. Acestaarată că europenii s-au unit pentru apromova pacea şi prosperitatea,acceptând, totodată, să-şi deschidăspiritul către culturile şi tradiţiilecontinentului.

Pe continentul european, ZiuaEuropei este o sărbătoare anuală apăcii şi unităţii. Sunt două date pentrusărbătorirea acestei zile: 5 Mai pentruConsiliul Europei şi 9 Mai pentruUniunea Europeană.

Consiliul Europei a fost fondat la 5mai 1949. În 1985, ComunităţileEuropene (care au devenit mai târziuUniunea Europeană) au adoptatdrapelul Europei, folosit de ConsiliulEuropei până atunci, ca simbol propriual comunităţilor. Drapelul Europeanînfăţişează 12 stele aurii dispuse încerc pe fond albastru. Stelelesemnifică idealurile de unitate,solidaritate şi armonie între popoareleEuropei.

Melodia care simbolizează U.E.este un extras din Simfonia a IX-acompusă în 1823 de Ludwig vanBeethoven, compozitorul care a decissă transpună în muzică versurilepoemului „Odă bucuriei”, scris deFriedrich von Schiller în 1785.

Ziua Europei reprezintă unuldintre simbolurile europene menite săpromoveze unitatea în rândul tuturorstatelor membre.

Cerasela LEPĂDATU

12

Tripl` s`rb`toare

Vizită la Muzeul Național de Istorie

În ziua de 8 mai a.c., la inițiativa d-nei comisar șef LuisaAvram, din cadrul Centrului de Informare și Relații Publice dinI.G.P.R., polițiști din mai multe structuri au vizitat MuzeulNaţional de Istorie a României. Cu această ocazie, au pututadmira Galeria Lapidarium și Tezaurul Naţional, având ladispoziție un pasionat ghid, care, prin har și talent, i-a purtatprin frumusețea istorică și culturală a neamului românesc.

N.D.

15

completă doar în momentul în care vom fimartorii unor schimbări şi în practică. Pentrua atinge acest obiectiv, este extrem deimportant ca prezentele orientări să fiepromovate, difuzate şi monitorizate, precumşi ca acestea să stea la baza procesuluidecizional la nivel naţional. Partenerii-cheiela nivel internaţional, cum ar fi UniuneaEuropeană şi UNICEF, sunt deja implicaţi înprimele etape de promovare a acestororientări, la fel ca şi un număr de actorinaţionali şi societatea civilă, care faccunoscute cu rapiditate prezentele orientări înrândul principalelor părţi interesate.

Sper ca prezenta publicaţie să încurajeze

şi să faciliteze sarcina majorităţii specialiştilorşi responsabililor politici la nivel naţional şilocal care răspund de transformareasistemului juridic într-un sistem în interesulcopilului.

Justiţia trebuie să fie prietenul copiilor.Aceasta nu trebuie să păşească înaintea lor,deoarece îi poate lăsa în urmă. Ea nu trebuienici să meargă în urma copiilor, deoareceaceştia nu trebuie să se facă responsabili depreluarea conducerii. Justiţia trebuie însă săînsoţească copiii şi să le fie un prieten denădejde.

Cele 47 de state membre ale ConsiliuluiEuropei au adoptat orientările privind justiţiaîn interesul copilului ca o promisiune de aface dreptate fiecărui copil şi de a fi prietenultuturor copiilor. Acum este momentul sădepunem toate eforturile necesare pentru aonora această promisiune.”

(Maud de Boer Buquicchio Secretargeneral adjunct Consiliul Europei)

Centrul de Resurse Juridice a prezentat, înziua de 6 mai a.c., la Spaţiul Public Europeandin Bucureşti rezultatele unei cercetări privindparticiparea copiilor în proceduri judiciare.Evenimentul a avut loc după lansarea, în 5 maia.c., la nivel european de către Agenţia U.E.pentru Drepturi Fundamentale a raportuluicomparat privind Justiţia în interesul copiilor-perspective şi experienţe ale specialiştilor.

Cercetarea, realizată de Centrul de ResurseJuridice, a debutat în anul 2012, în judeţeleBraşov, Iaşi, Timiş şi în Bucureşti, incluzând53 de interviuri cu specialişti din domeniuljuridic şi social, care interacţionează cu martorisau victime-copii, audiaţi în procesul penal sau

în proceduri civile.În anii 2013 şi 2014, în

cadrul aceluiaşi proiect decercetare s-au derulat interviuricu numeroşi copii audiaţi încalităţile menţionate.

Evenimentul de lansare arezultatelor acestei cercetări,susţinut de către doamneleGeorgiana Fusu-Plăiaşu, director,Georgiana Elena Pascu şiClaudia Cerasela Bănică,intervievatoare, în prezenţa unorspecialişti în domeniu,magistraţi, poliţişti, asistenţisociali etc. A inclus şi o serie derecomandări ale Centrului deResurse Juridice pentru unproces de justiţie adaptat

nevoilor copilului, în interesul acestuia.Totodată, C.R.J. şi-a propus generarea uneidezbateri la nivelul instituţiilor responsabile şial practicienilor din domeniile juridic şi socialcu privire la acest subiect, dezbatere avândscopul descoperirii unor soluţii concrete şi abunelor practici legate de participarea copiilorîn proceduri judiciare.

Un sumar al rezultatelor cercetăriievidenţiază faptul că ţara noastră încă nu areun sistem de justiţie pentru copii adecvat,procedurile penale şi civile desfăşurându-se,în mare parte, în conformitate cureglementările şi procedurile aplicabileadulţilor; doar câteva prevederi speciale pentrucopii pot fi găsite, iar unele dintre acestea nusunt îndeajuns de puternice, deoarece nu suntobligatorii. Limbajul şi regulile în timpulprocedurilor nu sunt accesibile copiilor şi nuexistă materiale adaptate care să fie folosite înacest sens. De aceea, ar trebui să fie elaboratăo metodologie naţională care să ghidezespecialiştii în ceea ce priveşte maniera în carear trebui să conducă audierea copiilor, pentru

ca aceştia să fie informaţi şi pregătiţi pentruproceduri.

Realizatorii studiului s-au mai referit ladreptul copilului de a fi ascultat şi la dreptul lainformare, la interesul superior al copilului, laprevenirea discriminării şi asigurarea protecţieiacestuia, în condiţiile în care este implicat înproceduri judiciare.

La fel de importante sunt şi înfiinţareaunor instanţe speciale pentru copii, furnizareaasistenţei judiciare gratuite, inclusiv accesulsimplu şi gratuit al copiilor la reprezentarejuridică, reducerea duratei procedurilor,utilizarea unor structuri adecvate pentruaudierea copiilor, asigurarea prezenţei unuiintermediar la interogatorii şi audieri, dreptulde a fi protejat şi dreptul la viaţă privată, cât şiprotecţia identităţii copiilor în mediul online.Nu în ultimul rând, trebuie să fie acordată oatenţie deosebită copiilor cu dizabilităţi.

Standarde internaţionale, precumOrientările Consiliului Europei fac apel laconsolidarea cooperării profesionaleinterdisciplinare, în vederea simplificării şi aprocesului de luare a deciziilor.

În fiecare an, mii de copii iau parte laproceduri judiciare civile şi penale, ca urmarea divorţului părinţilor sau în calitate devechime sau martori ai unor infracţiuni. Acesteproceduri pot fi stresante pentru oricine.Agenţia pentru Drepturi Fundamentale aUniunii Europene (FRA) a investigat în cemăsură sunt respectate drepturile copiilor încadrul acestor proceduri.

Constatările anchetei pe teren a FRA,bazate pe interviuri cu specialişti şi copii, aratăcă mai sunt încă multe de făcut pentru atransforma sistemul judiciar în interesulcopilului, pe tot teritoriul Uniunii Europene.Deşi toate statele membre ale U.E. şi-au luatangajamentul de a se asigura că intereselesuperioare ale copiilor vor fi considerate oprioritate absolută în cadrul oricărei acţiunicare îi afectează, drepturile acestora de a fiascultaţi, de a fi informaţi, de a fi protejaţi şi dea nu fi discriminaţi nu sunt întotdeaunarespectate în practică. Din acest motiv, U.E.promovează Orientările Comitetului deMiniştri al Consiliului Europei privind justiţiaîn interesul copilului, adoptate în anul 2010,cu scopul de a ajuta statele membre săîmbunătăţească protecţia acordată copiilor încadrul sistemelor lor judiciare şi să sporeascăparticiparea semnificativă a acestora, fapt careva avea ca efect îmbunătăţirea calităţii actuluide justiţie.

Roxana GHEORGHIU PAP

14

Divorţ, adopţie, migraţie, violenţă.Fiecare copil poate intra în contact cusistemul juridic într-un fel sau altul. Pentrumulţi dintre ei, aceasta poate fi o experienţăextrem de neplăcută, deşi situaţia ar putea şiar trebui să fie alta prin eliminareaobstacolelor şi a surselor de stres inutil. Deşila nivel internaţional şi european principiilede bază ale sistemului juridic au fost stabilitecu succes, nu se poate spune că justiţia esteîntotdeauna adaptată la situaţia copiilor şi atinerilor în general. Ca răspuns direct la oconsultare de amploare iniţiată de ConsiliulEuropei, copiii şi tinerii au raportat în generalo lipsă de încredere în sistemul juridic,

identificând numeroase deficienţe, cum ar ficadrele intimidante, lipsa de informaţii şi deexplicaţii adecvate vârstei lor, o abordareinsuficientă a conceptului de familie, precumşi procedurile excesiv de lungi sau,dimpotrivă, expeditive.

Consiliul Europei a adoptat orientărileprivind justiţia în interesul copilului, înspecial pentru a asigura că justiţia areîntotdeauna în vedere interesul copiilor,indiferent de identitatea acestora şi de actelecomise. Presupunând că un prieten este opersoană care se poartă frumos cu tine, areîncredere în tine şi în care poţi avea încrederela rândul tău, care te ascultă şi pe care îlasculţi, care te înţelege şi pe care îl înţelegi,

precum şi că un prieten adevărat are curajulsă-ţi spună când greşeşti şi este alături de tinepentru a te ajuta să găseşti o soluţie, un sistemjuridic în interesul copilului ar trebui să sededice reproducerii acestor idealuri.

Un sistem juridic în interesul copilului nutrebuie să „păşească” înaintea copilului sausă îl lase în urmă.

Acesta trebuie să trateze copilul cudemnitate, respect, afecţiune şi echitate.Trebuie să fie accesibil, uşor de înţeles şifiabil. Acesta ascultă copilul, ia în seriosopiniile sale şi se asigură că interesele celorcare nu se pot exprima (cum ar fi bebeluşii)sunt, de asemenea, protejate. Îşi ajusteazăprocedurile la situaţia acestora, fără a fiexcesiv de expeditiv sau îndelungat, însăsuficient de rapid. Orientările privind justiţiaîn interesul copilului sunt menite să asiguretoate aceste lucruri, să garanteze accesuladecvat al tuturor copiilor la justiţie, precumşi un tratament respectuos şi reactiv.

Tratamentul afectuos şi adaptat copiilorcontribuie la protecţia acestora.

Interogatorii repetate, cadre şi proceduriintimidante, discriminare: o multitudine deastfel de practici sporesc suferinţa şitraumele copiilor care se pot afla deja într-o situaţie stresantă şi în căutare de protecţie.Sistemul juridic în interesul copilului ajutăşi reabilitează; acesta nu provoacă şi maimultă suferinţă copilului şi nu îi încalcădrepturile. Mai presus de toate, copiii cuvârste cuprinse între 0 şi 17 ani - indiferentdacă sunt părţi la proceduri, victime, martori

sau inculpaţi - trebuie să beneficieze deabordarea „copilul se află întotdeauna peprimul loc”. Orientările privind justiţia îninteresul copilului au fost redactate cu scopulde a proteja copiii şi tinerii de victimizareasecundară din partea sistemului juridic, înspecial prin promovarea unei abordăriholistice în ceea ce priveşte copiii, bazată pemetode de lucru multidisciplinare concertate.

Astfel cum un sistem juridic în interesulcopilului nu „păşeşte” înaintea copilului,acesta nu „merge” nici în urma acestuia

Europa a fost martora unor denegări dedreptate tragice în care opiniile copiilor aufost cântărite în mod disproporţionat îndetrimentul drepturilor altor părţi sau în

detrimentul intereselor superioare alecopiilor. în aceste cazuri, mai binele a devenitinamicul binelui. Potrivit declaraţiilorcopiilor şi ale tinerilor, justiţia în interesulcopilului nu înseamnă un sistem excesiv deprietenos sau de protector şi nici a lăsa copilulsă poarte singur povara luării unei decizii înlocul adulţilor. Un sistem juridic în interesulcopilului îi protejează pe copii împotrivagreutăţilor, se asigură că aceştia au un statutşi un cuvânt de spus, ia în considerare şiinterpretează în mod corespunzător cuvinteleacestora fără a periclita fiabilitatea justiţieisau interesele superioare ale copilului.Sistemul juridic în interesul copilului ia înconsiderare vârsta copiilor, este ajustat lanevoile acestora şi garantează o abordareindividualizată fără a stigmatiza sau a puneetichete copiilor. Justiţia în interesul copiluluiconstă în promovarea unui sistem responsabilşi suficient de profesionist. încât să garantezebuna administrare a justiţiei şi care inspiră,prin urmare, încredere pentru toate părţile şiactorii care participă la proceduri.

“Un sistem juridic în interesul copiluluieste de partea copilului, oferind sprijin prinintermediul specialiştilor competenţi.

Sistemele juridice din Europa dispun deun număr considerabil de responsabili politicişi membri ai profesiei juridice competenţi şiatenţi - judecători, funcţionari care asigurărespectarea legii, funcţionari din sectorulsănătăţii şi al serviciilor sociale, avocaţi careapără drepturile copiilor, părinţi şi îngrijitori- nerăbdători să primească şi să facă schimbde orientări cu scopul de a-şi îmbunătăţipracticile zilnice în interesul superior alcopiilor, întrucât aceştia sunt primii apărătoriai drepturilor copiilor şi pot face diferenţapentru aceştia din urmă, prezenta publicaţieconţine - pe lângă textul de bază alorientărilor - o expunere de motive careprezintă exemple din jurisprudenţa CurţiiEuropene a Drepturilor Omului, precum şiexemple concrete de bune practici inspiratede specialiştii care lucrează cu copiii în cadrulsistemului juridic şi care au fost create înbeneficiul acestora.

Adoptarea orientărilor privind justiţia îninteresul copilului reprezintă un semnificativpas înainte. Cu toate acestea, sarcina va fi

“Nu merge în spatele meu, s-ar putea să nu te duc unde trebuie.Nu păşi în faţa mea, aş putea să nu te urmez.Păşeşte alături de mine şi fii prietenul meu.”

Citat atribuit lui Albert Camus

Justiţia în interesul copiilor-perspective şi experienţe ale specialiştilor

Adesea, un telefon poate îndepărtaprimejdiile care ne afectează vieţile şifamiliile, deopotrivă. Acesta este şiprincipalul argument pentru care Poliţiadoljeană a iniţiat un demers preventivextrem de util, sub un slogan direct şi, înaceeaşi măsură, acroşant: "Te-am sunat să-ţi spun că sunt OK! "

În data de 5 mai a.c., la sediulInspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj, aavut loc o conferinţă de presă prin care s-alansat Campania de prevenire aînşelăciunilor prin telefon, iniţiată de PoliţiaMunicipului Craiova - Secţia 5, CraioviţaNouă. Acţiunea are drept resort concluziileştiinţifice, desprinse în urma cercetărilor

minuţioase între prinse de cătrespecialiştii sociologi de laCompartimentul de Analiză şiPrevenire a Criminalităţii din cadrulI.P.J. Dolj.

S-a stabilit imaginea structurală avictimelor acestui tip de infracţiuni cafiind persoanele singure acasă petimpul zilei, înclinate să reacţionezemai mult emoţional şi mai puţinraţional la stimuli cu conţinut afectiv(femei, pensionari).

Mesajul proiectului are unconţinut profund uman, generos,orientat spre o relaţionare firească

între oameni, care ar conduce, cusiguranţă, la diminuarea numărului deînşelăciuni prin telefon.

Impactul la nivel social esteremarcabil şi graţie interpretării deexcepţie a cunoscutei actriţe Nataşa Raab,scenariul mergând la sufletultelespectatorului. Obişnuinţa de a ne opripentru câteva clipe din viteza ameţitoare încare ni se perindă viaţa de zi cu zi poatedeveni salvatoare. Este atât de simplu să îicontactăm pe cei dragi, spunându-le doar:„Eu sunt bine...tu ce mai faci?”

Reprezentanţii mass media au fostprezenţi la conferinţa de lansare a

demersului preventiv şi au apreciatiniţiativa poliţiştilor craioveni, asigurându-i pe organizatori de tot sprijinul lor înpromovarea mesajului.

În spaţiul virtual al reţelelor desocializare, afişul şi clipul campaniei sunt

intens promovate. 150.000 de pliante cu sfaturi preventive;

din care 120.000 vor fi distribuite defactorii poştali de pe raza judeţului, 20.000afişe de diferite formate; spoturile video şiaudio constituie suportul întregii activităţi,susţinute de către 20 de parteneri ai Poliţieidoljene, în perioada mai-decembrie 2015.

17

La iniţiativa conducerii Inspectoratului de Poliţie JudeţeanDolj, având ca fundament relaţiile de colaborare existente,unitatea poliţienească a fost, recent, gazda unui schimb deexperienţă RO-BG-SER pe linie de poliţie de ordine publică şirutieră, în cadrul proiectului deja cunoscut „Trafic rutier lafrontiera albastră”.

La această activitate au participat ofiţeri şi agenţi de la ordinepublică din cadrul Poliţiei Municipiului Craiova şi Serviciului

Rutier Dolj, împreună cu oaspeţi din cadrul structurilor similareale Direcţiei Regionale de Poliţie Zajecar - Serbia şi DirecţieiRegionale de Poliţie Vidin- Bulgaria.

Acţiunea s-a derulat în municipiul Craiova, pe bulevardul1Mai, în cadrul acesteia echipajele mixte constituite din poliţiştide ordine publică şi rutieră din cele trei ţări urmărind: verificareadocumentelor conducătorilor autoturismelor depistate în trafic,portul centurii de siguranţă, consumul de alcool, utilizareatelefonului mobil, şi, nu în ultimul rând, verificarea stării tehnicea autovehiculelor.

Şi de această dată, poliţiştii bulgari au acordat sprijinpoliţiştilor români în cazul controlului documentelor cetăţenilorromâni, conducători ai unor autovehicule înmatriculate înBulgaria.

Poliţiştii bulgari şi sârbi au fost interesaţi de elementele desiguranţă ale documentelor cetăţenilor legitimaţi cât şi aleautovehiculelor oprite în trafic, având astfel ocazia să ia lacunoştinţă despre actele care se întocmesc de către poliţişti însituaţia constatării unor încălcări ale legii.

Lena MITROI

16

,,Nu trece dincolo!” reprezintă motto-ul recentei campanii pe care PoliţiaRomână o desfăşoară, în perioada aprilie- noiembrie a.c, pentru prevenireaaccidentelor rutiere în care sunt implicaţi

pietonii.La data de 1 mai a.c., la sediul I.G.P.R.,

în prezenţa domnului chestor Dumitru

Jianu, inspector general adjunct al PoliţieiRomâne, a avut loc conferinţa de lansare aevenimentului, prezentarea materialelor degen fiind susţinută de către doamnacomisar Simona Stoica, ofiţer sociolog dincadrul Institutului de Cercetare şiPrevenire a Criminalităţii şi domnulcomisar-şef Florentin Brăcea, directorulDirecţiei Rutiere.

Pe parcursul campaniei, oamenii legiivor derula acţiuni în trafic pentruconştientizarea pietonilor asupranecesităţii respectării normelor specificeşi a conducătorilor auto asupraconsecinţelor neacordării priorităţii detrecere pietonilor.

Pentru promovarea mesajuluicampaniei de informare a fost realizat unclip video (poate fi găsit pe pagina oficialăde Facebook a Poliţiei Române:Facebook.com/Politia Romana -www.politiaromana.ro), un spot radio,precum şi pliante ce vor fi distribuiteparticipanţilor la trafic.

Din studiile efectuateÎn contextul identificării trendurilor pe

cauzele prioritare, cercetările s-au realizatalegându-se ca interval de timpanii 2005 - 2014, pentru situaţiacomparativă la 12 luni şiintervalul 2005-2015, pentrusituaţia comparativă la nivel detrimestrul I. Astfel, în anul2014, au fost înregistrate 1.404accidente rutiere grave, avânddrept cauză de producere„traversarea neregulamentarăpietoni”, în scădere faţă de anul2013, când s-au produs 1.499accidente, pe această cauză.Reducerea în anul 2014, faţă deanul 2013, este de 6,33% (-95accidente rutiere grave). Estede menţionat faptul că valoarea

aferentă anului 2014 este cea mai redusădin întreg intervalul analizat. Cea mai

ridicată valoare s-a înregistrat în anul2008, prin cele 2.011 accidente rutieregrave, mai mult cu 607 accidente rutiere

grave, decât în 2014, ceea ce reprezintă înprocente un nivel mai ridicat cu 43,23%,decât cel din anul 2014.

Media pentru cei 10 ani analizaţi estede 1.650,8 accidente grave, având dreptcauză „traversarea neregulamentară”.

Accidentele rutiere grave produse dincauza neacordării de prioritate a generat

un număr de 865 în anul 2014, în creşterefaţă de anul 2013, cu 12,77% (+98accidente), valoarea înregistrată în anul2014 atingând un nivel ridicat. Valoareamaximă a fost înregistrată în anul 2008,prin cele 915 accidente grave.

Valorile s-au menţinut în jurul valoriide 800 accidente grave, în intervalul 2009– 2014, media pentru intervalul 2005 -2014 fiind de 766,1 accidente, având dreptcauză „neacordarea de prioritatepietonilor”.

În perioada 2005- 2015, în primele treiluni, accidentele rutiere grave, produse caurmare a „traversării neregulamentare decătre pietoni” şi „neacordarea de prioritatepietonilor”, au generat un număr ridicat deaccidente rutiere.

Astfel, referitor la „traversareaneregulamentară”, în anul 2015, seconstată o reducere semnificativă faţă deanii anteriori, având în vedere faptul căvaloarea aferentă acestui an este de 247accidente grave, fiind cea mai redusăvaloare din intervalul analizat. Reducerea

faţă de anul 2014 este de 19,28% (-59accidente) şi faţă de anul 2008 (407), cândau fost înregistrate cele mai multe

accidente grave, reducerea este de39,31% (-160 accidente grave).

Media pentru cei 10 ani analizaţieste de 336,6 accidente grave,valoarea înregistrată în anul 2015fiind, de asemenea, sub medie.

Neacordarea priorităţii pietonilorreprezintă o cauză care condus laproducerea a 202 accidente rutieregrave în anul 2015, trimestrul I, cu oprobabilitate ridicată a creşteriiacestei valori, având în vedere faptulcă baza de date nu a fost actualizată

cu datele finale, conform menţiunii dincapitolul „Surse consultate”. Cu toateacestea, valoarea aferentă trimestrului I2015 se va situa în jurul trendurilorînregistrate în ultimii ani, respectiv în2013- 204 accidente, în 2014 -201. Mediala nivelul intervalului trimestrul I 2005 -trimestrul I 2015 a fost de 766,1 accidenterutiere grave.

Lena MITROI

Cu grij`,Pentru cei r`ma[i acas`

Trafic rutier la frontiera albastră

Nu trece dincolo - opţiune pentru o viaţă

19

punere de deget pe acte autentice. Astfel, oexpertiză dactiloscopică dispusă pentru astabili dacă amprenta papilară de pe un actîn litigiu aparținea persoanei incriminate, astat la baza sentinței nr. 2497/1925 prin careTribunalul Prahova a dat o condamnare la 3ani închisoare corecțională. În cauză auurmat o achitare și un apel al ParchetuluiPrahova pentru care Curtea de ApelBucurești prin Deciziunea penală nr. 518/18februarie 1939 a dat sentința decondamnare a persoanelor la un anînchisoare corecțională. Expertizedactiloscopice au fost efectuate de cătreValentin Sava în cazuri de omor comise în1929 sau în 4 iunie 1935 în București, princare autorii au fost condamnați pe bazaprobelor dactiloscopice la muncă silnică peviață.

În anul 1937, dr. Constantin Turai aorganizat prima cartotecă dactiloscopicămonodactilară a cazierului judiciar laPrefectura Poliției Capitalei. Ulterior,acesta a publicat o serie de lucrări de marevaloare pentru dactiloscopia românească:„Elemente de Criminalistică şi TehnicăCriminală (Poliţie ştiinţifică)”, „Dac -tiloscopia”, ,,Amprentele papilare”,„Fişierul de identificare” și „Expertizadactiloscopică”.

Valentin Sava a prezentat în lucrareaintitulată ,,Manual de dactiloscopie”,tipărită în anul 1943, exemple decondamnări date deinstanțele de judecată pebaza expertizelor dac -tiloscopice care se refereaula expertizarea semnăturilorprin punere de deget pe acteautentice. Astfel, o expertizădactiloscopică dispusăpentru a stabili dacăamprenta papilară de pe unact în litigiu aparțineapersoanei incriminate, a statla baza sentinței nr.2497/1925 prin careTribunalul Prahova a dat ocondamnare la 3 aniînchisoare corecțională. În cauză a urmat oachitare și un apel al Parchetului Prahovapentru care Curtea de Apel București prinDeciziunea penală nr. 518/18 februarie

1939 a dat sentința de condamnare apersoanelor la 1 an închisoare corecțională.

La 23 ianuarie 1949, a luat fiinţăDirecţia Generală a Miliţiei, în cadrul căreiafuncţiona Direcţia Miliţiei Tehnico–Ştiinţifice, cu un serviciu la MiliţiaCapitalei şi birouri la Miliţiile Judeţene. Înanul 1968, direcţia menţionată a fosttransformată în Institutul de Criminalistică

din cadrul Inspectoratului General alMiliției, instituție care a pus accent deosebitpe cercetarea ştiinţifică în domeniu,

realizând lucrări de marevaloare pentru ştiinţacriminalistică româ -nească, printre careamintim „Tratatul practicde criminalistică’ în 5volume (1976 – 1985) şilucrarea „Dactiloscopia.În ceea ce priveşteidentificarea dac ti lo -scopică a persoanei, înRomânia s-a creat unsistem nou de organizarea cartotecilor dacti -loscopice decadactilare şimonodactilare extinse la

nivel național în anul 1974. În perioadaanilor 1976–1980, România era apreciatăca a treia ţară la nivel mondial din punct devedere al stadiului avansat în clasificarea şi

codificarea dactiloscopică. În 1976, dr. Ion Anghelescu directorul

Institutului de Criminalistică a prezentat laO.I.P.C - INTERPOL comunicareaștiințifică ,,Metoda de prelucrare ştiinţificăa amprentelor papilare în criminalisticaromânească”, iar col (r) inginer SorinAlexandru Ionescu a prezentat la AcademiaRomână comunicarea ştiinţifică în

domeniul roboticii intitulată ,,Începutulevoluţiei mijloacelor tehnice de examinareşi identificare dactiloscopică a persoanei înRomânia care evidenția începutulinformatizării dactiloscopiei în Româniaprin utilizarea sistemului informaticdenumit “FILM DATA II” în codificareaimpresiunilor papilare.

În 1978, Serviciul criminalistic alPoliției Capitalei a brevetat un sistem deorganizare și funcționare a cartoteciiurmelor palmare, experții în domeniu fiindpreocupați de organizarea cartoteciiurmelor palmare pentru facilitareaidentificării dactiloscopice a persoanelorîntr-un timp cât mai scurt de la comitereafaptelor penale.

După anul 1990, sistemul criminalisticdin România a înregistrat o serie deperfecţionări, fiind adaptat noilor condiţiiapărute pe plan european şi internaţional.Domeniul expertizei criminalisticedactiloscopice este susţinut de trendul

18

Datorită circulaţiei rapide a valorilorştiinţifice şi culturale mondiale, progreselerapide pe plan mondial în ştiinţă şi tehnicăau pătruns şi în România, îndeosebi în ceade-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Primele date referitoare la aplicareametodei de identificare dactiloscopică înRomânia la sfârşitul secolului XIX suntmenționate de către dr. Constantin Ţurai în

lucrarea, „Enigmele unor amprente” în careconsemna că „Toate declaraţiile ce se luauanchetaţilor şi martorilor neştiutori de carte,cu ocazia anchetelor, erau semnate deaceştia conform obiceiului, prin punere dedeget, după ce li se citea conţinutul.” La 1septembrie 1886, Legea pentru au -tentificarea actelor, în art. 16 şi 18reglementa modul cum se autentifica actelecelor neştiutori de carte, „care trebuiesubscrise prin punere de deget sau aplicareaunei ştampile sau peceţi”, organelepoliţieneşti ştiind cum trebuie făcutăaceastă punere de deget. Comisarii şefi aibrigăzilor de cercetări şi secretarii acestoraştiau că trebuie făcută cu atenţie, pentru areda clar conţinutul liniilor ce formaudesenul acelui deget.” În urma uneicercetări științifice efectuată de prof.univ.dr.Lazăr Cârjan la Arhivele Naționale aleRomâniei, au fost identificate în documente(zapisuri) din anul 1596 cu semnătura prin,,punerea de deget” alături de iscălituri(semnături) pe documente autentice cu

semnificația unei întăriri a actului semnat,,de mai adevărată credință.

În anul 1895, prof.univ. dr. MinaMinovici a înființat Serviciul de identificarejudiciară şi evidenţă a infractorilor careutiliza fişe antropometrice cu ,,formuladactiloscopică a persoanei, talia ei,descrierea irisului de la ochiul stâng, vârstaaparentă, impresiunile digitale de la ambele

mâini în grup şi izolate”. În România, primele

studii în dactiloscopiedar și descoperiri aleautorului faptei pe bazaurmelor papilare au fostefectuate în perioada1894-1896 de către dr.Nicolae Minovici.

În anul 1914,România a trecut lasistemul de identificaredactiloscopică bazat peclasificare dac tilo s co -pică decadactilară afişelor de cazier alerecidiviştilor, prin operacomună a reputaților

specialiști Mina Minovici, NicolaeMinovici, Andrei Ionescu şi Valentin Sava,un sistem mult mai rapid și precis deidentificare a persoanei, despre care unautor afirma că ,,găsirea unei anume fişe erao chestiune de câteva minute și serealizează cu o preciziune desăvârșită”.

Organizatorul practic al noului cazierdaciloscopic a fost dr. Andrei Ionescu.Odată cu adoptarea formulelordactiloscopice, cercetarea acestor fişe adevenit posibilă. La metoda de clasificareinventată de argentinianul Vucetich (1901),dr. Andrei Ionescu a adăugat ideeanomenclaturii latine a tipurilor desenelordupă numărul deltelor, realizată la Madridde spaniolul Oloritz (1904), şi concepţiapropusă de norvegianul Daae (1906), caprimul element al fracţiei din formula declasificare să fie reprezentat de degetelearătătoare . La această decizie au fost luateîn considerare şi observaţiile făcute asupradesenelor papilare de la degetele arătătoareale românilor, unde se confirma opinia lui

Daae că variabilitatea tipurilor de desene laaceste degete e mai mare decât la police saucelălalte degete.”

În anul 1914 a fost prezentată îninstanță prima expertiză dactiloscopică decătre Nicolae Episcopescu, şefulServiciului de identificare şi fotografie dinPoliţia Capitalei, cadru specializat la Parisşi Roma în domeniul identificării şi alfotografiei. În legătură cu conţinutulexpertizei menţionate prezentămurmătoarele: „În perioada cuprinsă între 27-31 august 1914 au avut loc în Bucureşti, înimobilul cu nr.39 din Strada Ştirbei Vodă,un furt de bijuterii dintr-o casă de bani”. Pecasa de bani s-au găsit urmele desenelorpapilare ale autorului furtului, printre caremai importantă o urmă a desenului palmar,reprezentând imprimarea regiuniihipotenare drepte. Expertul NicolaeEpiscopescu a găsit pe casa de bani maimulte urme papilare fragmentare digitale,inclusiv o urmă papilară palmară, pe care aconsiderat-o cea mai importantă pentruproblema identificării. Această urmă se aflape colţul din stânga de sus al casei de bani.Rezultatul examenului comparativ a fostacela că urma papilară rămasă în colţul dinstânga sus al casei de bani fusese lăsată deregiunea hipotenară a mâinii drepte aarhitectului Cristian Sotiriu. Pe bazaraportului de expertiză, arhitectul CristianSotiriu a fost reţinut preventiv şi depus lapenitenciarul Văcăreşti în vederea judecăriica autor al furtului. Judecătoria Ocolului IIIBucureşti, la 2 februarie 1915, l-a achitat peCristian Sotiriu şi a dispus punerea lui înlibertate.

În anul 1918, sus-numitul a fost prinsde către organele de poliţie în timp cevindea bijuteriile furate, fapt ce venea săconfirme, totodată, injustiția înlăturăriiacestui mijloc de probă de către instanţelede judecată chemate să infăptuiască justiţia.Condamnarea lui Cristian Sotiriu, în anul1918, a marcat un triumf al amprenteidigitale ca probă în stabilirea adevărului”.

Valentin Sava a prezentat în lucrareaintitulată ,,Manual de dactiloscopie”,tipărită în anul 1943, exemple decondamnări date de instanțele de judecatăpe baza expertizelor dactiloscopice care serefereau la expertizarea semnăturilor prin

Un secol de dactiloscopie judiciară în România

Muzeul Satului e o invitaţie fabuloasăla un tip de cunoaştere greu de descris.

Secvenţe din vremuri trecute, încărcatede înţelepciune şi chiar geniu arhitectonic,case care duc privitorul spre genezapoporului nostru se regăsesc în acest sat alsatelor, creat, în 1936, prin strădaniaprofesorului Dimitrie Gusti, întemeietorulşcolii româneşti de sociologie.

În acest loc, nesimţim acasă, mai

aproape de strămoşi, încărcaţi cu energiabenefică a pământutlui românesc. Aici neamintim de poveştile bunicilor, spuse înprispa casei, de copilăria trăită sub cerulliber, de bucuria de a fi lângă cei dragisufletului.

Cu ocazia Zilei Internaţionale aMuzeelor (18 mai), Inspectoratul Generalal Poliţiei Române, în colaborare cu

Centrul Cultural al M.A.I., a organizat omanifestare culturală, dedicată împlinirii a79 de ani de existenţă a muzeului.

Cei prezenţi au avut prilejul să vizitezeTârgul Meşterilor Populari şi să admire

măiestria artiştilor meşteşugari,care însufleţeau parcăexponatele.

Acasă, în sutede8 case

Muzeul Satului este unuldintre primele muzee etnografice din lume

şi al doilea complex etnografic în aer liberdin lume, după cel din Stockholm.

Oferind o imagine autentică a viețiiţăranilor, a geniului creator şi a spirituluide inventivitate, a remarcabilului lor simţartistic, acest impresionant obiectiv turisticreconstituie, într-un cadru natural generos,ambianţa intimă a fiecărei locuinţe şireuşeşte acest lucru aducând, în jurul

fiecărei gospodării, hambarele,grajdurile şi celelalte acareturi,gardurile lucrate din lemn, nuielesau chirpici, porţile modeste sauimpunătoare, interioarele cumobilierul specific, uneltele demuncă, vasele, covoarele şi alteţesături.

Amplasat într-o zonă verde deexcepţie, pe malul laculuiHerăstrău, muzeul reuneşte peste300 de construcţii (case, anexe,ateliere, biserici).

Din Moldova au fost aduse 10gospodării, printre care: casa din

Straja (datând din 1760) şi casa din FunduMoldovei cu foişor şi prispă largă.

Dintre casele dobrogene se distinggospodăria din Ostrov, cu prispa susţinutăde stâlpi frumos ornamentaţi, gospodăria

lipovenească (datând din anul 1898) şicherhanaua, ambele din Jurilovca.

Arhitectura populară din Munteniaeste relevată, printre altele, de frumoasa

gospodărie din Chiojdu, construită dinbolovani şi având un foișor cu stâlpiciopliţi şi balustradă din scândurătraforată.

Din Oltenia au fost aduse douălocuinţe arhaice (bordeiele din Drăghicenişi Castranova), dar pe lângă altegospodării din această parte a ţării seimpune casa din Curtişoara (de laînceputul secolului al XIX-lea), tipicăpentru aşezările zonei de deal.

Transilvania ne oferă o marediversitate de construcţii: casa din Sălciua(Ţara Moţilor) cu un acoperiş enorm dinpaie, modesta casă din nuiele lipite cu lut

din Dumitra, casa din Drăguş, cu unexterior extrem de bogat în ornamente(ştergare, ceramică smălţuită, paretareetc).

Dintre instalaţiile tehnice, aflate înmuzeu, atrag atenţia moara de vânt dinDobrogea, atelierul de olărie din Horezu,pive şi vâltori acţionate de apă.

Lena MITROI

În inima satului românesc

pozitiv al rezultatelorcercetării ştiinţifice,materializate în apariţiade noi echipamente şisoftware dedicate evi -denţierii, ilustrării,exa minării sau ex per -tizării urmelor papilareîn laboratoarele de expertiză criminalistică,ale căror principale funcţii vor fi expuse încontinuare.

Studiile conjugate ale specialiştilor îndactiloscopie şi a celor din informatică s-aumaterializat în crearea unor sisteme deidentificare automată a amprentelordigitale.

Eforturile post-decembriste ale PoliţieiRomâne şi Institutului Național deCriminalistică au fost canalizate înconcordanţă cu cerinţele practicii judiciareprivind identificarea dactiloscopică spreadoptarea unor soluţii moderne în pas cuprogramul tehnologic; soluţii care aucondus la apariţia şi utilizarea sistemelorautomate de identificare a amprentelor,denumite generic A.F.I.S. (AutomaticFingerprint Identification System).

În 1996 a fost realizată în Româniaprima identificare prin intermediulsistemului AFIS, tehnologia AFIS devenindaccesibilă structurilor criminalistice dinPoliţia Română. Utilizat cu eficienţă, faptatestat prin rezultatele obţinute de cătrespecialiştii criminalişti din cadrulInstitutului Național de Criminalistică,după primii trei ani de examinăridactiloscopice, managementul PolițieiRomâne a decis extinderea în anul 2000 asistemului AFIS la serviciile decriminalistică din cadrul inspectoratelor depoliție Brașov, Constanța, Cluj, Dolj, Iași,Timiș și Poliția Capitalei.

În cadrul programului național deinformatizare a cazierului judiciar începândcu anul 2007, sistemul AFIS a fost extins lanivelul fiecărui județ asigurând

operativitatea examinării în timp real aurmelor papilare descoperite la fața loculuiși identificarea persoanelor.

Începând cu anul 2006, în activitateacriminalistică s-a implementat sistemul demanagement al calității conformprevederilor standardului internaționalISO17025:2005 unul din obiective fiindacreditarea laboratoarelor de dactiloscopiedin România până la 30 noiembrie 2015potrivit recomandărilor din Decizia cadru2009/905/JAI. Acreditarea contribuie laasigurarea calității rapoartelor de expertizăși constatare dactiloscopică, la menținereacompetenței profesionale a personalului despecialitate, activitatea în laboratoarele dedactiloscopie fiind desfășurată pe bazaprocedurilor specifice de lucru carereglementează în mod unitar expertizadactiloscopică la nivelul structurilorcriminalistice din Poliția Română.

Sistemul AFIS facilitează din anul 2013schimbul automatizat de datedactiloscopice cu statele europene în bazalegislației comunitare (Decizia Consiliuluinr. 2008/ 615/ JAI privind intensificareacooperării transfrontaliere, în special îndomeniul combaterii terorismului şi acriminalităţii transfrontaliere și DeciziaConsiliului (2013/229/UE) din 14 mai 2013prin care România a fost declaratăoperaţională pentru schimbul automat dedate dactiloscopice și a cadrului legalnațional fiind prevăzut în OrdonanţaGuvernului nr. 10 din 25 iulie 2012 privindcăutările automatizate ale datelor în relaţiacu statele membre ale Uniunii Europene şiasigurării recunoaşterii activităţilor de

laborator referitoare la datele dactiloscopice(publicată în M.O. nr. 536 din 1 august2012) aprobată prin Legea nr. 22 din 4martie 2013.

Institutul Naţional de Criminalistică dincadrul Poliţiei Române efectueazăexpertiza criminalistică dactiloscopică la unînalt nivel ştiinţific, experţii beneficiind deaportul tehnologiei IT avansate şi de opregătire continuă la nivel internațional încadrul grupurilor de lucru INTERPOL,EUROPOL și Rețeaua Europeană aInstitutelor de Criminalistică-ENFSI.

Preocuparea pentru pregătirea despecialitate a experților criminaliști șidotarea tehnică a laboratoarelorcriminalistice au stat la baza derulării a douăproiecte finanțate din fonduri europene princare au fost pregătiți peste 550 de criminaliștiromâni în domeniul cunoașterii și aplicăriistandardelor internaționale ISO 17025:2005și ISO 17020:2012, achiziția de echipamentede ultimă generație în domeniuldactiloscopiei, investigării tehnico-științificea locului faptei și identificării victimelor încazul dezastrelor naturale sau infracțiunilorde terorism, pregătirea în domeniulportretului robot cu reputați specialiștiinternaționali, achiziția la nivel național aechipamentelor IT necesare în domeniu șieditarea a Manualului “QualityManagement in Forensic Science” cu 4volume (1626 pagini în limba engleză) cecuprind comunicări științifice elaborate lanivelul Institutului Național deCriminalistică printre care și cele din do -meniul dactiloscopiei (vol.I).

Ionel NECULAPagini asigurate de Roxana GHEORGHIU PAP

2120

2322

Desfășurată la Cluj, în perioada 13-15mai a.c., cu titlul “Clasic şi modern înobţinerea şi valorificarea ştiinţifică aprobatoriului” și moderată de dl. conf. univ.dr. Sorin Alămoreanu, conferința a reunitspecialiști criminaliști și profesioniști dindomenii complementare.

Generalul maior în rezervă prof. univ. dr.Costică Voicu a menționat că probaţiuneaeste de mare actualitate în zilele noastre,întreaga comunitate dezbătând aspectelegate de acest subiect, de pericolul social,de rezonabilitatea şi temeinicia suspiciunilorprocesuale. Totodată, acesta a precizat cădezbaterile de azi oferă prilejul de a schimba

păreri, opinii, precum şi de a formula punctede vedere care să ajute în activităţile concretepe care le desfăşoară poliţia, parchetul şiinstanţele.

Prof. univ. dr. Emilian Stancu a subliniatimportanţa criminalisticii în activitateajuriştilor din domeniul penal, începând cupoliţiştii, ,,care fac linia întâi de multe ori”,procurorii, judecătorii şi avocaţii.

În aceste trei zile, experţi criminalişti,procurori, judecători, avocaţi, poliţişti şi alţispecialişti în domeniu, din România,

Germania, Italia, Polonia, Slovacia şiUngaria, au prezentat propriile soluţii laprovocările din domeniul criminalisticii.

Primul aparat poligraf din România șitehnică veche de comunicaţii au putut fiadmirate în cadrul expoziţiei organizată de

I.P.J. Cluj. La polul opus, au fostprezentate dispozitive criminalistice deultimă generaţie pentru investigareatehnico-ştiinţifică a locului faptei,precum spheron-ul, ,,vârf de

tehnologie la ora actuală, care permiterealizarea de imagini tridimensionale alelocului faptei”, după cum a precizat conf.

univ. dr. Sorin Alămoreanu.De asemenea, au putut fi analizate soft-

uri specializate pentru activitatea poliţiei,precum şi pentru laboratorul de expertize.

Participanții au expus numeroasecomunicări, rezultatul provocărilor cotidieneîn domeniu: “distincţie intre falsul tehnic sifalsul grafic”, “Problematica investigăriiinfracţionalitătii informatice”, “Investigareaprocesului de îmbătrânire a materialelorscripturale”, “Rolul probaţiunii ştiinţifice încombaterea flagelului drogurilor”.

Chestorul de poliţie dr. Gabriel Ţîru,directorul Institutului Național de Crimi -ninalistică, pe lângă temele abordate în cadrulconferinței, a prezentat un laborator mobil decriminalistică, dotat cu unitate frigorificăpentru protejarea probelor biologice, soft 3D,scanner laser 3D. Adusă din Bucureşti,autospeciala este folosită pentru cercetări la

faţa locului în cazul evenimentelor deosebite,precum explozii, accidente aviatice, acolounde condiţiile meteorologice sau de terensunt extrem de dificile.

Conferința s-a bucurat de un deosebitsuccess în rândul participanților, văditnerăbdători în așteparea ediției viitoare.

Marius POPESCU

Poliția Română, prin Direcția deCombatere a Criminalității Organizate -Serviciul Antidrog, a fost premiată de SELECpentru destructurarea unei grupăriinfracţionale internaţionale, specializate întrafic de cocaină.

La sediul Centrului Sud-Est European deAplicare a Legii - SELEC a avut loc ofestivitate, în cadrul căreia a fost acordatpremiul I polițiștilor antidrog din cadrulDirecţiei de Combatere a CriminalităţiiOrganizate – Inspectoratul General al PolițieiRomâne.

Operaţiunea “PHOENIX/BRUNO”,iniţiată şi gestionată de Poliția Română, s-arealizat în cooperare cu autorităţile dinBulgaria și a vizat anihilarea unei grupăriinfracționale implicate în traficul de cocaină,din America de Sud în Europa. Cazul de traficde droguri a fost instrumentat în perioadaiunie 2014 - ianuarie 2015.

În cadrul acțiunii, polițiștii au confiscat55,625 de kilograme de cocaină, pe teritoriulRomâniei și Bulgariei, 5 membri ai grupăriifiind arestați. De asemenea, pe numele

liderului rețelei infracționale a fost emis unmandat de arestare, iar autovehiculul folosit

la comiterea infracțiunilor a fost confiscat.Datorită coordonării excelente dintre

autoritățile de aplicare a legii și celejudecătorești din România și din Bulgaria,prin intermediul SELEC, Operațiunea„PHOENIX/BRUNO” a reprezentat un succesîn domeniul combaterii traficului de droguri.

Poliţia Română a fost gazda elevilor de la ColegiulNaţional Mihai Viteazul, premianţi la olimpiade.

Întrebările acestora şi-au găsit răspunsuri la sediulInstitutului Naţional de Criminalistică.

Poliţiştii Institutului de Criminalistică din cadrulInspectoratului General al Poliţiei Române au primit vizitaa 26 de elevi din clasa a XI – a de la Colegiul NaţionalMihai Viteazu din Bucureşti, premianţi la OlimpiadeleNaţionale.

Întrevederea a debutat cu o prezentare succintă a istorieişi a importanţei acestei instituţii, precum şi a activităţilordesfăşurate de specialiştii criminalişti.

Poliţiştii din cadrul Institutului Naţional deCriminalistică le-au prezentat elevilor tehnologia de ultimă generaţieşi modalităţile ştiinţifice de lucru folosite în munca de poliţie.

Elevii au vizitat laboratoarele de analiză a urmelor şi microurmelor,a substanţelor toxice sau stupefiante, laboratoarele de analiză genetică,balistică şi laboratorul de relevare prin mijloace fizico-chimice aurmelor papilare. De asemenea, le-a fost prezentat modul în care suntfolosite de Poliţie mai multe baze de date pentru identificarea autorilorde infracţiuni.

Poliţiştii le-au prezentat modalităţile în care se fac reconstrucţiifaciale, cu ajutorul mulajelor de lut şi silicon, precum şi cu instrumentetehnice de ultimă generaţie.

Prezentările au fost însoţite şi de demonstraţii practice, de exemplupentru identificarea amprentelor de pe un ziar, cu ajutorul spectrului delumină şi a unor ochelari speciali.

În cadrul laboratorului de expertiză a documentelor, elevilor le-aufost indicate elemente de siguranţă ale unor bancnote şi documente deidentificare, totodată fiindu-le prezentate specimene falsificate.

Pe parcursul prezentărilor, au fost purtate şi discuţii interactive întrepoliţişti şi elevi, iar la finalul vizitei, fiecăruia dintre elevi i-a fostînmânată o diplomă de „criminalist pentru o zi”.

Andi Petruț POPESCU

A 20-a edi]ie a Conferin]ei Interna]ionale de Criminalistic\Premiul I polițiștilor români pentru Operațiunea “Phoenix/Bruno”

Premiile SELEC sunt oferite de două ori pean şi reprezintă o recunoaştere a activităţilorremarcabile din domeniul de aplicare a legii,fiind acordate acelor cazuri de succes, carefolosesc canalele de comunicare SELEC şiimplică cel puţin două state membre.

Scopul acestor premii este nu numai săconstituie un suport material, dar mai ales săofere o motivaţie autorităţilor de aplicare alegii din statele membre, pentru a folosi reţeauade colaborare, cu scopul de a combate crimaorganizată în Sud-Estul Europei.

Elevii, „Criminali[ti pentru o zi”

Director pentru operațiuni SELEC, Cristian Duță,împreună cu comisarul șef Vasile Costea - D.C.C.O.

2524

Înălţarea Domnului, despărţireizvorâtoare de lumină.

Hristos S-a înălţat la cer de peMuntele Măslinilor, în văzul apostolilor şial celor doi îngeri. Mântuitorul Şi-a ridicatmâinile, binecuvântându-i pe ucenici, iarpe când îi binecuvânta, S-a înălţat la cer(Luca, 24, 51), în timp ce un nor L-afăcut nevăzut pentru ochii lor.

Înălţarea lui Hristos semnifică deplinaîndumnezeire a umanităţii Lui.

Mântuitorul a îndumnezeit, prinîntruparea Sa, prin moarte şi Înviere, fireaomenească, pe care a transfigurat-odesăvârşit.

Înălţarea cu trupul la cer este omărturie a faptului că omul a fost creatpentru veşnicie, căci Fiul nu Seînfăţişează Tatălui numai ca Dumnezeu,ci şi ca Om.

Hristos, prin Înălţarea Sa, nu relevădoar unde trebuie să ajungă omul, ci seface cale şi putere, ca omul să ajungă laaceastă stare. Iisus se află pe tronuldumnezeiesc al slavei, dar locuieşte şi îninima celor ce-L iubesc.

Hristos este înălţat şi în drum spreÎnălţarea cu fiecare dintre noi.

Înălţarea la cer înseamnă şi rugăciuneacătre Tatăl ceresc să ne trimită DuhulSfânt, Mângâietorul.

Înălţarea înseamnă drumul către cer.Pentru ca şi noi, prin Iisus Hristos, sămergem pe aceeaşi cale către Împărăţiacerească.

Este o cale mereu nouă, vie, pe careMântuitorul a deschis-o pentru noi.

„Nemuritorule Mire (al sufletelornoastre), de acolo, din dreapta luiDumnezeu, unde azi Te-ai aşezat împărat alveacurilor, trimite-ne făgăduinţa Tatălui, peprea Sfântul Duh, care este legăturanedezlegată a dragostei, ca să fim nedespărţiţide Tine şi să ne învrednicim, pe pământîmpărtăşindu-ne cu vrednicie cu preacuratulTrup şi Sânge, să fim întotdeauna părtaşihramului Tău dumnezeiesc, iar în cer

împărtăşindu-ne cu fericita Ta Faţă, să fimpărtaşi Slavei Tale celei veşnice” –(Părintele Sofian Boghiu).

Un nor, simbol al dumnezeirii, L-aînvăluit. L-a înălţat pe cel care a biruitdiavolul, păcatul, moartea. Porţile cereştis-au deschis ca să intre „ÎmpăratulSlavei”.

Iisus este deasupra cerurilor, dar esteşi cu noi, în toate zilele, în inimile noastre.Ne dăruieşte putere şi ne deschideDrumul. El ne-a deschis Cerurile.

Presăraţi pe-alor morminte, ale laurilor foi,Spre a fi mai dulce somnul, fericiţilor eroi.Ridicaţi pe piramida nemurii, faima lor,Scris în cărţile de aur, cântecul nemuritor.

Pe copii la sânul vostru, alintaţi-i cu-acest cânt,Povestindu-le cu fală al eroilor avânt.Dezveliţi tot adevărul, şi le spuneţi tuturor,Cum muriră fraţii vostri, pentru neam şi ţara lor.

Şi pe sacrele morminte, puneţi lacrime şi flori,Spre a fi mai dulce somnul, miilor de luptători.Ridicaţi pe piramida nemurii, faima lor,Scris în cărţile de aur, cântecul nemuritor.

Pe copii la sânul vostru, alintaţi-i cu-acest cânt,Povestindu-le cu fală, al eroilor avânt.Dezveliţi tot adevărul, şi le spuneţi tuturor,Cum muriră fraţii vostri, pentru neam şi ţara lor.

Și pe sacrele morminte, puneți lacrime si floriSpre a fi mai dulce somnul, miilor de luptatori. Dezveliți tot adevărul și le spuneți tuturorCum muriră fratii voștri pentru neam și tara lor.

Presăraţi pe-alor morminte, ale laurilor foi,Spre a fi mai dulce somnul, fericiţilor eroi.Ridicaţi pe piramida nemurii, faima lor,Scris în cărţile de aur, cântecul nemuritor.

Pe copii la sânul vostru, alintaţi-i cu-acest cânt,Povestindu-le cu fală al eroilor avânt.Dezveliţi tot adevărul, şi le spuneţi tuturor,Cum muriră fraţii vostri, pentru neam şi ţara lor.

Şi pe sacrele morminte, puneţi lacrime şi flori,Spre a fi mai dulce somnul, miilor de luptători.Ridicaţi pe piramida nemurii, faima lor,Scris în cărţile de aur, cântecul nemuritor.

Pe copii la sânul vostru, alintaţi-i cu-acest cânt,Povestindu-le cu fală, al eroilor avânt.Dezveliţi tot adevărul, şi le spuneţi tuturor,Cum muriră fraţii vostri, pentru neam şï ţara lor.

Ministerul Afacerilor Interne a organizat înBucurești, ceremonii militare şi religioase cu depuneride coroane și jerbe de flori la Monumentul EroilorJandarmi din Parcul Cişmigiu, la Parcela eroilor de peD.N.1, la Monumentul Pompierilor din curteaBisericii Sfântul Gheorghe – Plevna, precum și laMonumentul ”Ultimul Străjer al Capitalei”.

Mesajul viceprim-ministrului Gabriel Oprea cu prilejul Zilei Eroilor

Cu prilejul Zilei Eroilor, viceprim-ministrul pentru securitatenațională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel OPREA, a transmisurmătorul mesaj:

”Ziua Eroilor este sărbătoarea națională prin care cinstim memoriaînaintașilor noștri, cei care s-au jertfit pentru libertatea românilor șiintegritatea teritorială a României.

Este un moment de profundă încărcătură emoțională în care îionorăm pe aceia care au împlinit ”chiar cu prețul vieții” Jurământulsfânt față de patrie, alăturându-se românilor adevărați care și-au pusviața temelie pentru această țară.

România este astăzi parte a unor alianțe puternice, precum NATOsau UE, iar apărarea unor drepturi și valori fundamentale constituie undeziderat comun al tuturor statelor care fac parte din acestea. În numelevalorilor comune, militarii români din teatrele de operații au plătit prețde sânge în numele libertății, siguranței și securității. Jertfa lor esteexpresia implicării, fără rezerve, a României în lupta cu actualeleamenințări, cea mai gravă dintre acestea fiind terorismul.

Sărbătoarea de astăzi este dedicată acestor eroi, acestor români cucare ne mândrim. Cinste și onoare memoriei eroilor noștri! Hristos s-aînălțat!”

În`l]area, desp`r]ire izvorâtoare de lumin`

Ziua Eroilor

Prin hotărârile Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001,Sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consideratăca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească.

În această zi, în toate bisericile din ţarăse face pomenirea tuturor eroilor români căzuţide-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptăpentru credinţă, libertate, dreptate şi pentruapărarea ţării şi întregirii neamurilor.

IImmnnuull eerroo ii lloo rr

Pagini realizate deRoxana GHEORGHIU PAP

27

special, cum nu s-a mai auzit. Bucurosa plecat şi ultima dată când l-am văzut.Era tot cu fratele meu. Dumnezeu să-iierte! Nu ştiu dacă şi-o fi lăsat carnetulaici, în casa lui Serghei, unde stătea”.

Spre norocul nostru, Eugen a avutdreptate. In camera cercetătorului amgăsit o mulţime de probe de apă şiaparatură cu utilităţi numai de cătrespecialiştii unui serviciu secretcunoscute, specialişti care au venit şiau ridicat tot. Şi agenda plină de cifreşi însemnările şi schiţele.

La câteva zile, am fost chemaţi şinoi la sediu. Inainte de despărţire, neaTimoşca mi-a cerut adresa. I-am dat-o,rugându-l să mă ţină la curent, cu oriceamănunt ori noutate legată de aceadispariţie. Mi-am dat seama că a fostîn zadar când şefii ne-au anunţat că nune mai ocupăm de cazul “Anaforulucigaş” care a fost preluat de serviciulspecial amintit mai înainte.

Timpul trece repede pentru cei din“breasla” noastră. Luat de valulproblemelor, şi de numeroasele cazurila care am fost solicitaţi, aproape căuitasem de dispăruţi, Deltă, ţânţari şianafoare. Asta până când poştaşul mi-a înmânat o recipisă pentru a ridica uncolet. Nu mică mi-a fost mirarea cândam văzut că era de la moş Timoşca.Infăşurat în mai multe ziare şi pus într-o pungă, am găsit un caiet. Erajurnalul cercetătorului V.B. Am ajunsîn grabă acasă şi m-am apucat de citit.Dacă prima parte a agendei cuprindeaînsemnări lapidare, spre sfârşit acesteaaveau concizia specifică oamenilorcultivaţi şi educaţi în spiritul ordinii.Din ele reieşea atracţia pe care oavusese şi asupra lui V.B. anaforulvăzut şi de noi şi care stârnise fricapescarilor din zonă. Aceştia îl ocoleau

la distanţe de kilometri, după cumscria cercetătorul. Numai el cu Sergheis-au apropiat în câteva rânduri. Cu câtînaintam în lectură cu atât înţelegeammai bine starea omului de ştiinţă aflat“în pragul unei descoperiri desenzaţie”. Ce m-a frapat a fost faptulcă, deşi intuise pericolul, cercetătorulîl admitea cu detaşare. “De fiecaredată când ajung în preajma anaforuluimă încearcă o senzaţie stranie.Torentul albastru, din mijlocul apelorverzi, aproape gelatinoase, mă atrageirezistibil”, nota el într-una dinultimele file scrise.

“Toate datele, probele şimăsurătorile de până acum mi-auconfirmat presupunerile. Aici sedeschide o poartă spre alt tarâm, sprealtă civilizaţie. Nu ştiu dacă voi trecede ea sau dacă voi mai reveni vreodatăde acolo, însă, trebuie să încerc. Darnu am dreptul să îl implic şi pe Sergheiîn asta. L-am rugat să mă lase singur.Nu a vrut să asculte. In simplitatea lui,nu înţelegea ce se va întâmpla. Mi-apărut rău că am făcut-o, însă, l-aminsultat, minţindu-l că mă încurcă.Nici un rezultat. S-a ataşat de mine şide munca mea, mă supravegheazăpermanent”.

“Nu mai am nici un dubiu,scria înpenultima pagină V.B. Le-am descifratsecretul şi ştiu cum să scap. Cred că setem de mine şi îmi refuză intrarea.Astăzi mi-au demonstrat-o. Păcat căpreţul, scump, l-au plătit cei treipescari care înaintau in faţa noastră.Degeaba i-am avertizat să nu treacă peacolo.I-am urmărit cu teama cuibărităîn suflet cum se apropie de anafor.Imprejur, nu mai era nimeni. Omul dinprova a dispărut primul, înghiţit de apacare s-a despicat ca o imensă trapă.

Barca în care au rămas ceilalţi doi afost şi ea atrasă spre hăuri, cu un vuietasurzitor, ca de cascadă. «Mai aveampuţin şi ajungeam acolo» mi-a strigatînnebunit Serghei, fără a încerca să seîntoarcă. Mai mult, vâslea nebuneştespre anafor”.

“Privind halucinant adâncurile,aplecat peste marginea bărcii,aşteptam căderea. Nu a fost cum măaşteptam. Apele s-au liniştitinstantaneu iar o forţă uriaşă ne-a izbitviolent. Subconştientul îmi spune că i-am întâlnit. Stătusem într-o încăperegoală, austeră, cu pereţi din sticlă.Dincolo de ei, cei trei pescari discutauîn mijlocul unui grup de bărbaţi, femeişi copii. Cu unii se cunoşteau. Altfelnu s-ar fi îmbrăţişat. Dintre ei toţiieşea în evidenţă un om înalt, cutrăsături plăcute, albit complet. Nuavea mai mult de patruzeci de ani. Avenit lângă peretele transparent, m-aprivit, lung, apoi, i-a luat şi pe ceilalţişi au plecat. Eram singur. Am privit însus, spre locul unde ar fi trebuit săîntâlnesc cerul. In locul lui oimensitate de lichid vâscos verde, mat,a încremenit. Deodată peretele dedeasupra a dispărut. «Mă striv...»

Cuvântul neterminat s-a rotunjit acompletare când mi-am revenit dinleşin. Nu ştiu de cât timp zăceam penisipul insulei".

La câteva zile, după ce a scrisaceste ultime însemnări, cercetătorulV.B. şi Serghei au dispărut.

După ce am pus de o parte jurnalulnu am mai fost sigur dacă au făcut-opentru totdeauna.

Nicuşor DULGHERU

26

Numai de frumuseţea mirificeiDelte a Dunării nu îmi ardea cândştiam că din colonia pescărească sprecare ne îndreptam dispăruseră, înultimele două luni, cinci oameni. Patrulocalnici şi un binecunoscut cercetător.Transbordaţi, din loc în loc, în vreoşase lotci, la ramele cărora au vâslitlipoveni, cu braţe împletite din funiide muşchi şi feţe arse de soare, amajuns la locul faptelor noaptea, târziu.Câteva căsuţe scunde, acoperite cutrestie. Insoţiţi de şeful de post al celeimai apropiate comune, am orbecăitpână la una din ele pe nişte poteciîntortocheate, străjuite de stuf. In jurulunei mese, ce duhnea de te trăznea apeşte, la lumina bolnăvicioasă a lămpiicu petrol, am stabilit ce avea de făcutfiecare în desfăşurarea anchetei. Apoi,am încercat în zadar să ne odihnim.Din cauza ţânţarilor n-a fost chip. Amînchis ochii abia spre dimineaţă.

Eu trebuia să discut cu pescarii.Primul pe care l-am întâlnit a fost moşTimoşca, un fel de şef al coloniei. Nuşi-a ascuns îngrijorarea: “Aşa ceva nus-a întâmplat din tinereţea mea. Fărăurmă au dispărut şi-atunci. Tot cincioameni şi tot lângă insulă. Printre ei afost şi tata. Nici nu împlinise patruzecide ani. Cu toate astea, albise completîntr-o zi când pescuise prin zona aia.Niciodată nu ne-a zis ce i s-aîntâmplat. Locul ăla e blestemat", aîncheiat bătrânul, sumbru.

Când i-am zis că aş vrea să văd șieu insula, m-a privit cu ochii dilataţide uimire si de teamă.

Da, se temea până şi el. A cedat cugreu insistenţelor noastre şi numaidupă ce i-am promis că nu îl vom luacu noi pe insulă.

Făcându-şi câteva cruci mari,

înainte să pună mâinile pe vâsle, moşTimoşca bolborosi, în barbă, orugăciune, în limba strămoşilor lui,care începea şi se termina invariabil cuacelaşi cuvânt,“boje".

Canalul pe care alunecam era plinde ierburi încâlcite. Pluteau în derivă,neputându-se fixa nici în apropiereamalului.

Inaintam tăcuţi, fiecare cugândurile lui. După un ocol larg,bătrânul pescar a acostat la malulnisipos al unei insule ceva mai mari caun teren de fotbal. Depărtându-ne, cât

să ne vedem unul cu altul, am “periat"bucata aia de smârcuri, stuf şi sălcii înlung şi-n lat. N-am descoperit nici celmai neînsemnat indiciu care să nefolosească.

Numai judiciaristul, aflat pe undâmb, ne-a chemat să ne arate ceva. Inmijlocul apei verzi, opace, un anafor

limpede, se deschidea ca un uriaş ochialbastru ce parcă ne urmărea. Altceva,nimic. La întoarcere, moş Timoşcapărea mai liniştit. Nu, însă, şi noi.După ce i-am ascultat şi pe ceilalţipescari am aflat totuşi ceva despre doidintre dispăruţi.

Cercetătorul V.B., un obişnuit alcoloniei, venea în zonă de mulţi ani.“Pleca dimineaţa cu barca şi seîntorcea seara, împreună cu Serghei,frate-meu, ne-a relatat Eugen. DomnulViorel făcea măsurători, lua apă însticluţe din diferite lacuri şi dădea

drumul în canale la nişte aparate pecare le urmărea atent, pentru a-şi notadoar câteva rânduri într-un carnet.Câteodată desena. In ultima vreme îltrăgea aţa numai la insulă. Venea searaşi ne cinstea pe toţi cu o vodcă bună,d-aia boierească. Zicea că este pe calesă găsească sau să descopere ceva

Anaforul, poarta abisal\

Campionul mondial de Formula 1,Mika Hakkinen, a venit in România în calitate

de ambasador al campaniei de conștientizare,,Never drink and drive", campanie pentrusiguranța rutieră susținută și de Poliția Română.

"De ce să consumi alcool și să conduci omașină? Îți asumi un risc enorm și nu merită. Nuconduce niciodată sub influența alcoolului!" aspus Mika Häkkinen în conferința de presădesfășurată cu această ocazie.

"Nu numai conducătorii auto au probleme înceea ce privește reflexele sau percepția, dar șipietonii. În momentul de față, alcoolul este cauzăconcurentă în producerea a 7% din accidentele decirculație, soldate cu persoane decedate și rănițigrav." a declarat comisarul șef Costin Tătuc,director adjunct al Direcției Rutiere din I.G.P.R.

În cele două ediții desfășurate în România,campania a strâns peste 24.000 de semnături princare aderanții și-au luat angajamentul de a nuconduce niciodată vehicule sub influențaalcoolului.

Marius POPESCU

Joi, 21 mai a.c., Ziua ÎnălţăriiDomnului Iisus Hristos, Ziua SfinţilorÎmpăraţi Constantin şi Elena şi a Eroilora fost marcată la I.P.J. Călăraşi printr-omanifestare deosebit de emoţionantă.

În această zi, cu rezonanţe şiconotaţii deosebite pentru întreaga lumecreştină şi, implicit, pentru români,poliţiştii acestui inspectorat i-au avutoaspeţi pe copiii şi părinţii din cadrulAsociaţiei de Sprijin a CopiilorHandicapaţi Fizic - România, FilialaCălăraşi. Printre invitaţii de marcă s-auaflat prefectul judeţului, domnul George

Iacob şi prezentatoarea T.V. LaviniaPetrea.

Vorbitorii, din ale căror alocuţiuni vomreda în continuare, au surprins, în cuvintesimple, o realitate: aceea că toţi cei 85 decopii din Centrul de zi din Călăraşi trebuiesă fie o prezenţă normală şi firească încadrul Comunităţii, primul pas, neaşteptatşi surprinzător de plăcut în acest sens, afost realizat, aşa cum au arătatreprezentanţii Filialei, de către poliţiştiicălărăşeni.

În deschiderea întâlnirii, comisarul şefMarian Iorga, şeful I.P.J. Călăraşi, amulţumit invitaţilor, participanţilor,părinţilor, şi tuturor oamenilor carecontribuie sau se ocupă de educaţia,consilierea şi recuperarea copiilor dinCentrul de zi.

Doamna Elena Tulpan, mamă a unuicopil din Centru, a exprimat surprinderea,mulţumirea şi emoţia pe care le-a încercatîn faţa iniţiativei I.P.J. Călăraşi: „Am fostimpresionaţi de gestul făcut de poliţişti,care ne-au ajutat să vedem că avemComunitatea lângă noi. Copiii noştri nu sepot exprima foarte bine dar vă asigur căeu, care îi cunosc, le citesc pe feţe

fericirea.Văd în sală mulţi prieteni care ne-au

sprijinit şi ne onorează şi azi cu prezenţa.Sunt bucuroasă că suntem în mijlocul

poliţiştilor şi vă mulţumesc pentru că i-aţifăcut fericiţi pe aceşti copii!”

Prezentatoarea T.V. Lavinia Petrea aarătat că nu este surprinsă de faptul căPoliţia a fost iniţiatoarea acestei acţiuni.

„Poliţia doreşte să contribuie la

realizarea unei lumi mai bune, maiîngăduitoare, mai sigure” a continuatvedeta, spunând despre copiii prezenţi însală că sunt mai bogaţi decât mulţi dintresemeni, apreciind cum se cuvine lucrurileşi întâmplările mărunte şi simple ale

vieţii”.Emoţionat, asemenea tuturor par -

ticipanţilor, prefectul George Iacob şi-amanifestat aprecierea pentru toţi ceiimplicaţi în recuperarea şi educareacopiilor Centrului de zi din Călăraşi,„pentru demnitatea cu care îşi poartăCrucea”.

În încheiere, domnia sa a aplaudat,împreună cu toţi cei prezenţi,„devotamentul, răbdarea şi încrederea cucare aceşti copii şi părinţii lor trăiescfiecare zi”.

Diplomele decernate din parteapoliţiştilor, de către reprezentanţiiacestora, minunaţilor oameni implicaţi încomplexul proiect de recuperare a unorsemeni aflaţi în nevoie, au reprezentatsimbolul omeniei şi un gest de normalitatemenit să arate încă o dată, dacă mai eranevoie, că Poliţia este parte a Comunităţii,aflată permanent în serviciul acesteia.

În finalul întâlnirii, poliţiştii, alături detoţi ceilalţi participanţi, au achiziţionattablourile realizate, conform arteiOuilling, de către copiii Centrului de zi dinCălăraşi.

Aceasta a fost activitatea plină deuman a poliţiştilor din Călăraşi, într-o ziabundând în conotaţii şi semnificaţii.

Nicuşor DULGHERU

Prietenii poli]i[tilorPrietenii poli]i[tilor

2928

Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor– Regiunea 1 Bucureşti, încolaborare cu Centrul Cultural al

Ministerului Afacerilor Interne, a organizat,în ziua de 16 mai a.c., prima ediţie aTârgului Internaţional al Colecţionarilor dinministerele de interne „RO-COP-2015”.

Colecţii de insigne, embleme, uniforme,machete, mijloace şi dispozitive de apărare

şi imobilizare utilizate în activitatea Poliţiei, autovehicule deepocă, publicaţii. Bref, un eveniment de succes, debutând prinintonarea Imnului României şi al IPA, la care au participatcolecţionari din Statele Unite ale Americii, din Spania, dinPrincipatul de Andora, Serbia, Croaţia şi Republica Moldova.

„Holul Special” al Centrului Cultural al MinisteruluiAfacerilor Interne s-a metamorfozat într-un spaţiu fascinant, alvalorilor, al tradiţiilor unei Arme moderne, Poliţia.

O atmosferă specială, socializare, armonie. Nu numaicolecţionarii au avut de câştigat prin schimburi de insigne sauembleme, dar şi publicul participant, prin posibilitatea de aachiziţiona minunatele simboluri ale ministerelor de interne dinţările participante.

Ne dorim ca „RO-COP” să devină o tradiţie.

Roxana GHEORGHIU PAP

„„RROO ––CCOOPP--22001155 –– llaa pprriimmaa eeddii]]iiee

3130

În ziua de 11 mai a.c., la Institutul CulturalRomân din București, a fost lansată lucrarea“Steme din emblemele unor matrice sigilarecare au aparținut suveranilor României 1867-1947”, apărută, în 2015, la Editura Istros aMuzeului Brăilei „Carol I”.

În prezența domnului Ioan Tucă, directorulCasei Regale a României și a unui unuinumeros public, au luat cuvântul, în afară deautorul cărții, Laurențiu-Ștefan Szemkovics,domnul Radu Boroianu, președinteleinstitutului amintit, domnul Nagy MihályZoltán, vicepreședinte al aceluiași institut,domnul dr. Ioan Drăgan, directorul ArhivelorNaționale ale României, domnul prof. univ. dr.Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei„Carol I” și domnul academician Dan

Berindei, președintele Comisiei Naționale deHeraldică, Genealogie și Sigilografie aAcademiei Române. Cea de-a doua lansarea cărții a avut loc la Arad, în 15 mai 2015, însala „Ferdinand” a Primăriei MunicipiuluiArad, la Sesiunea națională de comunicăriștiințifice „Administrație românească arădeană– ASTRA arădeană rediviva”, unde, deasemenea, în prezența unor oaspeți marcanțica IPS dr. Timotei Seviciu, ArhiepiscopulAradului, ing. Gheorghe Falcă, primarulmunicipiului Arad, prof. univ. dr. AurelArdelean, președintele Universității de Vest„Vasile Goldiș” Arad, prof. univ. dr. IoanBolovan, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Mirela Pachița, șefulServiciului Județean Arad al ArhivelorNaționale și a unui public numeros, pe lângăautorul lucrării, au luat cuvântul domnul dr.Augustin Mureșan, autorul mai multor lucrări,studii și articole, în special, pe domeniileheraldicii, sigilografiei și vexilologiei șidomnul dr. Doru Sinaci, directorul Centruluide Studii de Istorie și Teorie Literară „IoanSlavici” Arad.

Laurențiu-Ștefan Szemkovics trateazăstemele din emblemele unor matrice sigilare

care au aparținut, în perioada 1867-1947,domnului și regilor României: Carol I,Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I. Cele 16matrice sigilare prezentate în lucrare,analizate în bună măsură cu ajutorulsigilografiei și heraldicii, provin de laArhivele Naționale Istorice Centrale dinBucurești, din colecția „Matrice sigilare” șisunt redate pe suverani, în ordinea amintitămai sus, iar în cadrul acestora în funcție detipul reprezentărilor heraldice din câmp,cronologic.

Emblemele matricelor sigilare ana lizateconțin: o reprezentare cu stema României dela 1867 (Carol I), 5 cu cea de la 1872 (CarolI – 4, Ferdinand I – 1) și 10 cu stema de la1921 (Ferdinand I – 3, Carol al II-lea – 5 și

Mihai I – 2).Referitor la descrierea

propriu-zisă a matricelor, înmăsura posibilului, autorul s-aconformat recomandărilorfostului Comitet Internaţionalde Sigilografie, organism creatîn 1959 prin hotărârea Birouluiexecutiv al ConsiliuluiInternaţional al Arhivelor, învederea rezolvării unor probleme practiceprivind păstrarea şi conservarea sigiliilor şi astimulării cercetărilor în acest domeniu. Ladescriere Laurențiu-Ștefan Szemkovics a ținutcont de: posesorul matricei sigilare, forma şidimensiunile matricei, dimensiunile stemei,materialul din care a fost confecționatămatricea, descrierea stemei din emblemă,legenda, dimensiunile literelor și a cifreiromane din legendă, eventualele cifre saucuvinte de pe reversul rondelei matricei, stareade conservare a matricei, eventualele piese depe mâner și, de la caz la caz, numelemeșterului pecetar sau denumirea instituțieicare a confecționat matricea, cota, referinţelebibliografice.

În lucrare am introdus actele normative

sau părți din asemenea acte care fac referire fiela stemele în cauză, fie la unele elemente careintră în componența acestora. La blazonareafiecărei steme am ținut seama, de la caz la caz,de principalele ei componente: scutul șidiviziunile sale, cromatica scutului sau unoradintre cartiere, piesele și figurile heraldicecuprinse în câmpul său, elementele decorative,elementele exterioare ale scutului compuse dincoroane, tenanți, suporți, pavilion, coroaneleregale sub care sunt prinse pavilioanele și

deviza.Această lucrare a

beneficiat de sprijinuldomnului Gabriel Oprea,viceprim-ministru pentrusecuritate națională, mi -nistrul afacerilor interne,domnului chestor principalde poliție Gelaledin Nezir,directorul Direcției Se -cretariat General și Protocoldin Ministerul AfacerilorInterne, domnului dr. IoanDrăgan, directorul Arhi -velor Naționale aleRomâniei, domnului Cla -udiu-Victor Turcitu, șeful

Biroului Arhive Medievale, Fonduri Personaleși Colecții, Editurii Istros a Muzeului Brăilei„Carol I” și domnului prof. univ. dr. IonelCândea, directorul Muzeului Brăilei „Carol I”.

Însoţită de instrumentele sale ajutătoare(prescurtările, rezumatele în limbile franceză,engleză și greacă, bibliografia esențială,inclusiv străină) și mai ales glosarul de termeniheraldici și sfragistici de la sfârșit, lucrarea îşipropune să trezească interesul general faţă deaceste vestigii care au aparținut suveranilorRomâniei şi să repună heraldica și sigilografiala locul ce li se cuvine în ansambluldisciplinelor istorice.

Laurențiu-Ștefan Szemkovics

Steme din emblemele unor matrice sigilare care au aparținut suveranilor României (1867-1947)

3332

ardoare să afle lemnul Sfintei Cruci şi să seînchine pe Golgota şi la MormîntulDomnului, a plecat cu mulţi ostaşi laIerusalim. Aici s-a rugat mult lui Dumnezeuşi, împreună cu Sfântul Macarie, episcopulSfintei Cetăţi, după multe osteneli a aflatCrucea Domnului, iar pe acel loc a înălţat obiserică preafrumoasă, care, cu unelemodificări, dăinuieşte până astăzi.

Deci, luând o parte din lemnul SfinteiCruci, fericita Elena s-a întors înapoi laConstantinopol, iar de aici la Roma, unde atrecut la Domnul, în vârstă de 80 de ani.

Marele Împărat Constantin a împărăţit42 de ani, până în anul 337, când trece laveşnicele lăcaşuri şi esteînmormântat în Biserica SfinţilorApostoli din Constantinopol, zidităde el, lăsând Imperiul roman înstăpânirea celor trei fii ai săi. Bisericanoastră îi prăznuieşte pe amândoi cumare cinste la 21 mai, socotindu-i"întocmai cu Apostolii" lui Hristos.

V-am prezentat pe scurt viaţa şiactivitatea Sfîntului Constantin celMare şi a mamei sale, Elena. Acumvom vorbi, mai întâi, de legile ce s-au făcut de acest sfânt şi mareîmpărat în favoarea creştinilor,despre care istoricul bisericesc dinacea vreme, Eusebiu de Cezareea,zice:

"S-au publicat atunci deÎmpăratul Constantin legi foarteblânde şi foarte favorabile pentru creştini.Aceste legi nu exprimau decît evlavie,repausul popoarelor şi onoarea Bisericilor.EI a chemat pe cei ce fuseseră izgoniţi deguvernatorii de provincii, pentru că nu auvoit să aducă jertfă idolilor. A restabilit înposesia averilor pe cei ce fuseseră lipsiţi deele şi iertă pe cei care, pentru acelaşi motiv,fuseseră condamnaţi să facă servicii la curte.A pus în libertate pe cei ce fuseserăsurghiuniţi în insule şi pe cei ce fuseserăsurghiuniţi la muncile metalelor sauîntrebuinţaţi la alte lucrări publice. A lăsatalegerea celor care, din ură pentrustatornicia cu care ei făcuseră profesiune dinreligia creştină, fuseseră destituiţi dindregătorii sau de a lua funcţiunile ca maiînainte sau de a trăi în repaus" - (IstoriaBisericească de Eusebiu - EpiscopulCezareei, Viaţa împăratului Constantin,Bucureşti, 1896).

Printr-o altă lege făcută în favoareamartirilor şi a Bisericilor, ÎmpăratulConstantin a dispus ca rudele celor ce au

suferit moartea pentru apărarea credinţei săse bucure de succesiunea lor şi, dacă ei nu aravea moştenitori, Biserica să-i moştenească,iar moştenirile ce le fuseseră confiscate săfie înapoiate vechilor proprietari, ori de ar fiîn natură sau de au fost înstrăinate. Sfîntul şimarele Împărat Constantin a dat o lege degraţiere a celor ce au fost exilaţi pentrumărturisirea dreptei credinţe în Dumnezeu.

Altă lege dată de Sfântul şi mareleÎmpărat Constantin face rechemarea celorce au fost prigoniţi pentru credinţa ceadreaptă în Hristos şi au fost trimişi departede casele şi satele lor, prin insule pustii.

Sfîntul Împărat Constantin a dat şi alte

legi în favoarea Bisericii şi a creştinilor,privind restituirea bunurilor confiscate decătre principi de la biserici sau restituirealocaşurilor de cult şi a cimitirelor, restituireabunurilor care fuseseră înstrăinate sauvândute şi care aparţineau bisericilor,precum şi alte legi.

Din cele arătate ne putem da seama câtde mare prieten şi binefăcător al Bisericii luiHristos şi al creştinilor a fost alesul luiDumnezeu, Sfântul şi marele împăratConstantin, prin care Preabunul Dumnezeua dat libertate creştinismului în toată lumea.Legile au fost date de el în Italia, la Milan,în anul 313, şi sunt cunoscute sub numelede "Edictul de la Milan". De la acest împăratsfânt, libertatea religioasă este garantată întoate ţările din lume.

Se cuvine, deci, să cinstim prin cuvintede laudă pe Sfinţii Împăraţi Constantin şiElena şi să înălţăm rugăciuni de mulţumirelui Dumnezeu pentru tot ce au făcut ei înlume. Iată că şi ţara noastră a fost subinfluenţa lui. Iată că şi pământul nostru are

multe biserici, unele din primele secole, şică suntem ortodocşi şi cinstitori deDumnezeu. Avem în ţară multe biserici cuhramul Sfinţilor împăraţi Constantin şiElena. Iar în mai toate familiile noastre suntcreştini şi creştine care le poartă numele.Aceasta arată de câtă cinste se bucură SfinţiiConstantin şi Elena în România.

Mare este sărbătoarea de astăzi, căciastăzi cinstim pe cel dintâi şi cel mai mareîmpărat creştin, pe Sfîntul Constantin şimama sa, Elena, cei "întocmai cuApostolii". Ei sunt apostolii creştinismuluidin secolul IV. Prin ei a dobândit libertateBiserica întemeiată de Hristos, propovăduită

de Sfinţii Apostoli şiapărată cu jertfă, cusuferinţă şi cu sângede mulţimea mar -tirilor. Prin ei, DuhulSfânt a extinsBiserica, a întăritOrtodoxia în lume, aavut loc primul SinodEcumenic, s-a com -pus prima parte dinCrez şi a fost datăanatema Arie cuînvăţătura şi uceniciilui. Prin SfinţiiConstantin şi Elena s-au deschis şi zidit înImperiul roman miide biserici, s-a aflat la

Ierusalim Sfânta Cruce şi s-au ziditnumeroase locaşuri de închinare la LocurileSfinte.

Dar Sfântul Constantin a ajutat mult larăspândirea creştinismului în Europa, Asiaşi Africa. La porunca lui au fost trimişimisionari - episcopi şi călugări - la gurileDunării să convertească pe înaintaşii noştridaci, dintre care unii nu ştiau de Hristos. Secrede că oraşul Constanţa din Dobrogea ar fifost înnoit de el, unde apoi se înfiinţeazăprima episcopie din ţara noastră, EpiscopiaTomisului. Trebuie să fim recunoscători luiDumnezeu pentru acest mare Împărat şiapărător al creştinătăţii. Să ne bucurăm că oparte din ţara noastră, gurile Dunării şiDobrogea, făceau parte din Imperiul romande sub stăpânirea lui.

Preot Arhimandrit Ilie Cleopa

Pagini asigurate de Roxana GHEORGHIU PAP

Când a binevoit Preabunul şiPreamilostivul Dumnezeu să încetezepâraiele de sânge, care se vărsau dintrupurile apostolilor, ale martirilor şi alemărturisitorilor Săi şi să dea deplinălibertate Bisericii Sale, răscumpărată cuSfântul şi Preascumpul Sânge al Fiului Său,atunci şi-a ales pentru acest scop, dintre toţiîmpăraţii lumii, pe Sfântul împăratConstantin cel Mare şi pe mama sa, Elena.Prin aceşti Sfinţi Împăraţi a adus Dumnezeulibertate religioasă în lume, a slăbitpăgânismul şi idolatria şi a întărit Bisericaşi credinţa creştină pe pămînt.

Sfinţii Împăraţi şi "întocmai cuApostolii" Constantin cu maica sa, Elena,erau de neam roman. Tatăl său, împăratulConstantin Clor, împărăţea peste Galia şiInsulele britanice. După moartea sa, l-a lăsaturmaş la domnie pe fiul său, fericitulConstantin, ajutat de credincioasa lui mamă,Sfînta Elena.

Auzind el că Maxenţie, care împărăţeaîn Roma, face multe nelegiuiri poporului,chinuind pe creştini şi dărâmând sfintelebiserici, s-a pornit cu război împotriva lui.Deşi avea mai puţini ostaşi ca Maxenţie, elîşi punea nădejdea în ajutorul adevăratuluiDumnezeu, Căruia adesea se ruga, cu toatecă nu era încă botezat. Şi iată că în amiazamare, i se arătă o cruce mare pe cer, cu steleînchipuită, iar dedesubt aceste cuvinte

scrise: "Cu acest semn vei birui!".Apoi, a poruncit ostaşilor să se

însemneze cu semnul Sfintei Cruci pe haine,pe coifuri şi pe armele lor şi aşa au pornit laluptă. Deci, cu ajutorul crucii lui Hristos,Sfîntul Constantin a biruit pe Maxenţie,înecîndu-l în apa Tibrului, lângă Roma, iarel a fost primit cu mare bucurie în cetate şiîncoronat ca împărat al întregului Imperiuroman de Apus, în anul mîntuirii 313.

Desăvârșita libertateCa semn de mulţumire lui Dumnezeu,

marele Constantin a dat un act împărătescîn acelaşi an, după sfatul maicii sale,cunoscut până astăzi sub numele de "Edictulde la Milan", prin care s-a dat desăvârşitălibertate tuturor creştinilor, lăsând astfel pefiecare să creadă cum voieşte.

Mare bucurie a cuprins atunci întreagacreştinătate, văzând pe sfinţii episcopi şipreoţi ieşind de prin închisori, văzândcapiştile idoleşti dărâmându-se, iar în locullor, biserici frumoase înălţându-se.

Însă domnea în răsărit un împărat tiran,anume Liciniu, care, deşi era cumnat cumarele Constantin, dar nevrând să cunoascăpe adevăratul Dumnezeu, îi chinuia cumplitpe creştini şi ameninţa să ocupe Roma.Împăratul Constantin a încercat de două orisă-l biruiască prin război, dar n-a putut şi era

în mare mâhnire. Rugându-se mult luiDumnezeu şi însemnându-se cu semnulcrucii, toţi ostaşii au pornit din nou la războiîmpotriva lui Liciniu şi l-au biruit. Ultimulrăzboi l-a avut Împăratul Constantinîmpotriva sciţilor, aproape de Dunăre, pecare, de asemenea, i-a biruit cu ajutorulSfintei Cruci.

Deci, dorind împăratul să-şi mutecapitala în partea de răsărit a imperiului,şi-a ales cetatea Vizantia. Pe aceastaalegând-o Sfîntul Constantin, a numit-o cunumele său, Constantinopol, şi s-a aşezataici cu fericita sa mamă, Elena, în anul 324.Iar ca semn de mulţumire lui Dumnezeu, aînălţat în mijlocul cetăţii un stâlp înalt, avînddeasupra Sfânta Cruce.

Tot în timpul acesta a primit şi botezul,în oraşul Nicomidia, de la episcopulEvsevie, când a dat poruncă să se boteze şiostaşii săi, dimpreună cu senatorii palatului,încât o nespusă bucurie cuprinsese toatălumea. A mai dat poruncă să se înalţe încurtea palatului său o măreaţă biserică, înnumele Mîntuitorului nostru Iisus Hristos,iar bisericile care au fost dărâmate de păgânia poruncit să se zidească din nou, dându-letuturor bani şi ajutor din destul. De la acestSfânt Împărat a rămas tradiţia ca domniicreştini din toată lumea să zidească bisericişi mânăstiri şi să le înzestreze cu danii şi cutoate cele necesare.

În vremea aceea, însă, Biserica luiHristos era sfâşiată de învăţătura cea rea aereticului Arie, care spunea că Iisus Hristoseste o creatură superioară, iar nu Creator şide o fiinţă cu Tatăl şi cu Duhul Sfînt. Deci,Sfântul Constantin, îndemnat de mama saElena şi de mulţi episcopi dreptcredincioşi,a hotărât să adune primul Sinod Ecumenicde la Niceea. în anul 325. pentru a hotărîadevărata credinţă si a condamna pe ereticulArie si învăţătura sa.

S-au adunat acolo 318 Sfinţi Părinţi dintoate marginile Imperiului de Răsărit şi deApus, în frunte cu Sfântul Constantin, careera considerat episcop cu treburile de afară.Vor rămîne nemuritoare şi cuvintele pline deînvăţături dogmatice ale marilor ierarhi şîsfinţi Nicolae, Spîridon şî Atanasie deAlexandria, care au luat parte la acest Sinod.Atunci a fost blestemată învăţătura lui Arie,iar lui i-au dat anatema. La acest Sfânt Sinods-au compus primele şapte articole aleSimbolului Credinţei şî mai multe canoanebisericeşti.

În anul următor, Sfânta Elena, dorind cu

Sfin[ii \mpara[i Constantin ]i Elena, apostoli ai cre]tinismului

Comisarul Radu Toma începe relatareaacelui caz care, la vremea respectivă, aţinut capul de afiş al tuturor emisiunilorinformative, firesc, oarecum abrupt, aşacum îi stă bine unui specialist.

În cazul lui, specialist în combatereainfracţionalităţii financiare.

Gupare făcută... scrumAşadar, la întrebarea referitoare la ce a

declanşat acea acţiune de amploare apoliţiştilor?, ofiţerul, un „profesionist îndomeniul său de activitate”, cum l-acaracterizat şeful I.P.J. Călăraşi, comisarulşef Marian Iorga, a răspuns:

Dosarul penal „Groapa de gunoi” cumi-am spus noi, “a debutat” în urma unorinformaţii conform cărora pe razajudeţului se comercializează tutun încantităţi foarte mari, tutun prelucrat înafara antrepozitului fiscal. În consecinţă,am procedat, beneficiind și de ajutorulinformativ al D.I.P.I., la desfăşurareaactivităţilor specifice muncii de poliţie,respectiv supravegheri operative şiinterceptări ale membrilor grupăriiimplicate în comiterea acestei infracţiuni”.

În urma aplicării măsurilor stabilite,poliţiştii Serviciului de investigare afraudelor din I.P.J. Călăraşi au depistat întrafic mai multe transporturi de tutun,realizând dosare distincte, care au condusla probarea întregii activităţi şi întinderiiteritoriale a grupării, dosare reunite înfinalul acţiunii poliţieneşti.

Procedându-se astfel, s-a reuşitidentificare a 25 de suspecţi pe razajudeţelor Călăraşi, Ilfov, Giurgiu, Prahova.Ce s-a întâmplat de fapt? Poliţistul RaduToma îşi consultă documentele şi apoiexplică meticulos, cu lux de amănunte: Lagroapa de gunoi din Chiajna, judeţul Ilfovşi-au desfăşurat activitatea 70 de personaedin judeţele Giurgiu şi Călăraşi, persoaneaduse aici, sub pretextul sortării deşeurilor,

de către unul dintre membrii grupării, careavea încheiat un contract de prestăriservicii cu aceştia, fără a fi, însă, angajaţicu acte în regulă.

Cei 70 de oameni se ocupau, de fapt,cu sortarea deşeurilor de tutun provenitede la fabricile de prelucrareantorizate, fabrici care nurespectau normele legalede distrugere.

După sortareatu tunului, acestaera depozitat, decătre membriigru pării, înincinta gropiieco logice degu noi Chiajna,în spaţii undea veau accesnu mai aceştia.Ulterior, pre lu -au şi dis tri buiautu tunul pe razacelor patru ju deţe,prin lanţuri proprii,ilegale, de dis tribuţie.

La descindere, înincinta gropii ecologiceChiajna a fost descoperită ocantitate de aproximativ două tonetutun, depozitat într-o baracă. Totodată, aufost făcute 25 de percheziţii domiciliare,pe raza judeţelor amintite, la membriigrupării, fiind identificate şi alte cantităţide tutun, dispozitive pentru mărunţireatutunului, de confecţionare a ţigaretelor,diverse sume de bani şi peste 1.000 deţigarete contrafăcute. Prejudiciul estimat,de aproximativ 950.000 de lei, la care seadaugă pericolul deosebit pentru sănătateapublică creat în urma acestei activităţiinfracţionale vorbesc de la sine desprerapacitatea şi inconştienţa membrilorgrupării. În context amintim şi faptul că laaceştia au fost depistate, în timp, bunuri

alimentare şi nealimentare, provenite totde la groapa de gunoi, care urmau a fi puseîn vânzare. Bunurile respective au fostdistruse de către D.S.V.S.A. şi O.P.C.

Epilog... meritatPatru membri ai grupării au fost

reţinuţi şi li s-au întocmit dosare penale,sub aspectul săvârşirii infracţiunilor deiniţiere sau constituire a unui grupinfracţional organizat, aderarea sausprijinirea, sub orice formă, a unui astfelde grup, prevăzute la art. 367 al. 1 N.C.P.,cu privire la muncă, a mai mult de cincipersoane , fără încheierea unui contract

individual de muncă, prevăzutăde art. 264 al. 4 din Legea

53/2003, încadrarea înmun că a unui minor

fără res pec ta reacon di ţiilor legale

de vârstă saufolosirea a ces -tuia pentruprestarea a -nu mitorac tivităţi, cuîn căl ca reapre ve de ri lorle gale re -feritoare laregimul de

muncă al mi -no rilor (art.

265/ Legea 53/2003) şi deţinerea

în afara antre po -zitului legal sau

comercializarea pe te -ritoriul României a produselor

accizabile supuse marcării (art. 296, indice1, litera l din Legea 571/2009.

Totodată, s-a dispus trimiterea înjudecată a 20 de inculpaţi precum şidisjungerea şi declinarea cauzei cu privirela reprezentanţii legali ai societăţilor deprelucrare a tutunului care au încălcatprevederile legale de distrugere adeşeurilor rezultate în urma proceselorautorizate de producere a ţigaretelor.

În vederea recuperării prejudiciuluicreat bugetului statului au fost pusesechestre asiguratorii asupra bunurilorgrupării infracţionale.

Nicuşor DULGHERU

35

O femeie ajunge la magazinul dincartier la ora de inchidere.

- Bună seara, aveți pui? Vânzatorul, plictisit și obosit, scoate o

pungă din lada frigorifică. O pune pe cântar:1.120 kg.

- Rămâne? - Alta mai mare nu aveți? Nervos, bagă punga în ladă și o scoate

din nou. O așază pe cântar ținând degetulapăsat:1.650 kg.

- Perfect, le vreau pe amândouă!�

Soțul către soție: -Ai văzut-o, dragă, pe tânăra aceea care

zâmbea la mine?Soția:-Nu-i nimic iubitule, și pe mine m-a

pufnit râsul când te-am văzut prima oară…�

Un ţăran într-o căruţă plină ochi, cu unsingur măgar amărât cu ochelari de cal carenu se urnea deloc, strigă frenetic:

- Di Murgule Di, Surule Di, Florica Di,Marcica !

Un bărbat se uită la el şi îl întreabă dacăa uitat cum se numeşte măgarul. Ţăranul

spune:- Ştiu cum îl cheamă, dar vreau să îi dau

impresia că nu lucrează singur.�

Descoperire ştiinţifică! Românii bolnavise trag din români sănătoşi care au mers laun control medical!

�Se spune că banii vorbesc.Ai mei știu doar să spună "La revedere!".

�- Am auzit că te-ai însurat. Așa-i?- Da!- Și de ce-ai făcut-o?- Nu-mi mai plăcea mâncarea de la

cantină.- Și acum?- Acum îmi place!

�O femeie intră într-o agenţie

matrimonială şi începe să înşire preferinţele:- Aş dori pe cineva care să fie agreabil,

virtuos, la locul lui, care să ştie să cânte, săspună povestiri şi glume, să stea tot timpul cumine acasă, dar să tacă dacă m-a obosit…

- Aţi greşit adresa: magazinul detelevizoare este vis-a-vis.

�Tatăl își vizitează fiul student, la cămin.

Sosind seara, întuneric, neavând pe cine săîntrebe, se apropie de cămin și strigă:

- Stelian Popescu unde stă?Se aude o voce plictisită:- Sprijină-l de ușă, îl luăm noi mai

târziu!�

- Ce faci Bulă, cum îți merge?- Bine, am intrat în afaceri cu un

cumnat. Am deschis un magazin.- Da? Cu ce?- Cu ranga!

�Bulă vine acasă zgâriat tot pe faţă, pe

gât, pe mâini.- Doamne sfinte, ce s-a întâmplat ?- Am făcut horă în jurul bradului.- Păi, şi de ce ești zgâriat in halul asta?- Eram puţini!

�Ea:- Nu vreau să mă căsătoresc cu un

zgârcit ca tine! Poftim inelul înapoi!El:- Unde e cutiuţa?

Marius POPESCU

34

Dacăîn 2014 crimi na -

litatea la nivelul judeţuluiCălăraşi a avut un trend

descrescător, respectiv cu 15,6 la sutămai puţine infracţiuni sesizate decât în

aceeaşi perioadă a anului precedent, prinmăsurile dispuse de către conducerea I.P.J. am

reuşit să ne înscriem şi în primele patru luni aleanului în curs tot pe o linie descendentă, având odiminuare de 11 la sută faţă de perioada similară aanului 2014. În acelaşi timp, am urmărit şi reuşitîmbunătăţirea calităţii activităţii în zona combateriiinfracţiunilor de natură economico-financiară, odovadă elocventă în acest sens fiind şi acţiunilede destructurare a unor periculoase grupăriinfracţionale care se ocupau cu producerea

şi contrafacerea băuturilor alcoolice şi aproduselor din tutun.

Comisar şef Marian Iorga,şeful I.P.J. Călăraşi

Exploatarea infracţională a unui viciu: fumatul

“începe Halep de la ora 5”

� POLICE MAGAZIN � POLICE MAGAZIN � POLICE MAGAZIN � POLICE MAGAZIN � POLICE

La începutul acestei luni, timp de trei zile, aavut loc, în municipiul Târgu Mureş, etapa finalăa Campionatului de Tir al Ministerului AfacerilorInterne.

Manifestarea sportivă s-a desfăşurat încondiţii foarte bune, având sprijinulInspectoratului de Poliţie al județului Mureş,Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mureş,Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă alJudeţului Mureş şi al Brigăzii 30 Operaţii Specialeaparţinând Ministerului Apărării Naţionale.

La ediţia din acest an au participataproximativ 200 de concurenţi din cadrulAparatului Central al Ministerului AfacerilorInterne, inspectoratelor generale de armă şiinstituţiilor de învăţământ ale ministerului.Concursul a fost organizat pentru următoarelecategorii de personal: bărbaţi şi femei.

Cu prilejul festivităţii de premiere a acesteimanifestări sportive, în prezenţa domnilor comisarşef Mirică Fănel, director adjunct al CentruluiCultural al M.A.I., dr. Lucian Goga prefect aljudeţului Mureş, inspector şef al I.P.J. Mureş,comisar şef de poliţie Bîltag Dumitru, inspectorşef al I.J.J. Mures, colonel Liviu Coman, inspectorşef al I.S.U.J Mureş colonel Găzdac Ovidiu,comisar şef Maican Ștefan şef S.I.P.I. Mureş,sportivilor clasaţi pe podium le-au fost înmânatemedalii şi diplome, iar ocupanţilor locurilor IV–VI, diplome.

De asemenea, domnul comisar şef de poliţieMirică Fănel a înmânat cupe şi diplome

organizatorilor locali pentru sprijinul acordat îndesfăşurarea competiţiei.

Clasament

Femei- pistol carpaţi1. Ţuţuriga Cornelia- D.G.P.M.B.2. Stoian Mihaela- D.G.P.M.B.3. Sabin Cristina- S.P.F. Aeroport clujBărbaţi- pistol carpaţi 1. Duia Dragoş - academia de poliţie2. Petrila Dan - D.G.P.M.B.3. Oproiu Alexandru - D.G.P.M.B.

Femei- pistol glock1. Petrila Florentina - Academia de

Poliţie Al. I Cuza.2. Ardelean Mihaela

- s.p.a.p.f.oradea3. Moldovan Viorica

- Academia de PoliţieBărbaţi - pistol

glock 1. Ştefan Vasilică

Marian – I.P.J. Buzău2. Leonte Ion –

D.I.P.I.3. Babuş Ionel - Direcţia Generală de

Paşapoarte

Echipe- pistol Carpaţi 1. Inspectoratul General al Poliţiei Române 2. Inspectoratul General al Jandarmeriei

Române (echipa 1)3. Inspectoratul General al Jandarmeriei

Române (echipa 2)

Echipe- pistol Glock1. Academia de Poliţie “A.I. Cuza”2. Departamentul Informaţii şi Protecţie

Internă3. Inspectoratul General al Poliţiei de

Frontieră RomâneRoxana GHEORGHIU PAP

La concurs au ieșit în evidenţă polițistele. S-au îndreptat spre standurile detragere, hotărâte să demonstreze că mânuiesc pistolul la fel de bine ca bărbaţii.

Agent şef adjunct Anda Toader, IPJ Timiş: "Pistolul trebuie să fie curat. Nu estegreu, avândîin vedere că am o experienţă de aproape 10 ani in poliţie. Nu este dificil,este o activitate frumoasă."

Veteranele concursurilor de tir spun, din experienţă, că femeile au de partea lorminuţiozitatea şi atenţia la detalii.

Comisar şef Eugenia Butucea: "Am început să particip la concursul de tir alMinisterului de Interne cred că de acum 20 de ani. Nu consider că este o diferenţă întrebărbaţi şi femei."

Gabriela Chiparca, Poliţia de Frontieră Iaşi: "Este mai ușor ca în bucătărie. Măbazez pe caracterul meu şi pe incredere."

Dichisite şi parfumate, femeile se bat de pe poziţii de egalitate pentru titlul decampion naţional.

Comisar şef Livia Popa: "În jur de 200 de concurenţi, competitori din toată ţara,poliţişti, jandarmi şi pompieri. Sunt cei mai buni. Sunt trăgătorii de elită din M.A.I.,

iar aici îşi dispută podiumul." Arbitrii sunt cei care au ultimul cuvânt, după ce analizează fiecare

tragere.Octavian Lupulescu, arbitrul principal: "Au fost ani în care

femeile au realizat cele mai bune punctaje şi au fost ani în carebărbaţii au obţinut punctaje mai mari."

Campionatul de tir al M.A.I.

37

Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuzaa găzduit, în perioada 25-28 mai a.c., a III-aediție a concursului intitulat ”Competițiașcolară între elevii școlilor de agenți de poliție- faza pe armă”, desfășurat în mai multe etape.Concursul a constat în probe teoretice șipractice: examenul scris, parcurgerea uneipiste auto specială și a unui traseu aplicativsportiv urmate de ședințe de tragere, toateprobele fiind contratimp, prin acestea

urmărindu-se aptitudinileviitorilor polițiști privindlegalitatea, siguranța șieficiența.

Activitatea, organizată deDirecția Management Re -surse Umane din cadrulInspectoratului General alPoliției Române - Serviciulformare pro fesională, a fostinițiată de către d-nasubcomisar Raluca Neagu. Coordonatoriiactivității au fost comisarii șef PaulBălțățeanu, Marian Caval, Alexandru Alexeși agentul șef principal Marius Albert.

Participanții, reprezentanți ai școlilorde poliție de la Cluj și Câmpina, s-auîntrecut în aptitudini și măiestrie, atât pehârtie, cât și în terenul aplicativ al

Academiei. Competițias-a finalizat cu premiereamerituoșilor, la sediulI.G.P.R., de cătrechestorul DumitruJianu, adjunctul inspec -torului general alPoliției Române, înprezența directoruluiȘcolii de agenți depoliție Vasile Lascăr -Câmpina, chestor depoliţie dr. Ion Tomescu,a domului comisar șefAlexandru Tanco,

directorul Școlii de Agenţi de Poliţie"Septimiu Mureşan" Cluj Napoca și areprezantanților S.N.A.P.

Premiile au fost acordate astfel:

Locul I Listar Ionuț Răzvan - ȘcoalaCâmpina;

Locul II - Ciortuz Cristian Costică -Școala Câmpina;

Locul III - Florea Andrei Mihai -Școala Cluj;

Mențiunea I - Diaconu Andrei -Școala Cluj;

Mențiunea II - Petre Mihai Adrian -Școala Câmpina;

Mențiunea III - Mark Sergiu Lucian- Școala Câmpina.

Cea mai bună trăgătoare a fost DorolțiAlina Loredana, de la Cluj, căreia i-a fostînmânat premiul special.

Cotenciu Alexadra a obținut premiulspecial pentru cel mai scurt timp laparcurgerea probelor fizice.

Marius POPESCU

36

Olimpiada viitorilor poli]i[ti - la a III-a edi]ie