Ceccar Stagiari Anul III - Semestrul i 2015 - Turigioiu Liliana Monica

APLICATIISTAGIUL IIISEMESTRU I

2015

Ec.TURIGIOIU LILIANA MONICA

Aplicatii – Stagiu An III – semestru I - 2015

Forma scrisa pe hartie la CECCARForma electronica la adresa [email protected] in fisier doc

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind IAS 2.2. Studiu de caz privind IAS 12.3. Studiu de caz privind IAS 14.4. Studiu de caz privind IAS 16.5. Studiu de caz privind IAS 17.6. Studiu de caz privind IAS 20.7. Studiu de caz privind IAS 21.8. Studiu de caz privind IAS 23.9. Studiu de caz privind IAS 27.10. Studiu de caz privind IAS 28.11. Studiu de caz privind IAS 31.12. Studiu de caz privind IAS 33.13. Studiu de caz privind IAS 36.14. Studiu de caz privind IAS 37.15. Studiu de caz privind operatiuni scutite in interiorul tarii – TVA.16. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru importuri si achizitii intracomunitare.17. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru exporturi si livrari intracomunitare.18. Studiu de caz privind traficul international de bunuri.19. Studiu de caz privind transportul international si intracomunitar de bunuri.20. Studiu de caz privind regimul special al TVA aferent agentiilor de turism.21. Studiu de caz privind regimurile special pentru tranzactiile cu bunuri second-hand; opera de arta si

antichitati.22. Studiu de caz privind regimul deducerilor TVA.23. Studiu de caz privind masurile de simplificare privind TVA.24. Studiu de caz privind obligatiile platitorilor inregistrati in scopuri de TVA.25. Studiu de caz privind obligatiile persoanelor din grupul celor 3 neplatitori de TVA.26. Studiu de caz privind obligatiile neplatitorilor de TVA.27. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din activitati independente.28. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor.29. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din investitii.30. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor lichidarea unei persoane juridice.

Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

mailto:[email protected]

1. Studiu de caz privind IAS 2.

Obiectivul IAS 2

Obiectivul IAS 2 este de a prescrie tratamentul contabil pentru stocuri. Acesta oferă îndrumări pentru determinarea costului stocurilor şi pentru recunoaşterea ulterioara drept cheltuială, inclusiv orice reducere a valorii contabile până la valoarea realizabilă netă. Acesta oferă, de asemenea, îndrumări cu privire la formulele de costuri, care sunt utilizate la calcularea costurilor stocurilor.

Domeniu

Stocurile includ activele deţinute pentru vânzare în cursul normal al activităţii (produse finite), active în curs de producţie pentru vânzări şi materiile prime şi materialele care sunt consumate în producţie.

Cu toate acestea, IAS 2 exclude anumite stocuri din domeniul său de aplicare: [IAS 2.2] producţia in curs de execuţie care decurg din contractele de o construcţii instrumente financiare activelor biologice legate de activitatea agricolă şi de producţia agricolă în momentul recoltării

De asemenea IAS 2 nu se aplică la evaluarea stocurilor deţinute de:

producătorii de produse agricole şi forestiere, de produse agricole după recoltare, precum şi minerale şi produse minerale, în măsura în care acestea sunt evaluate la valoarea realizabilă netă (de mai sus sau mai jos de cost), în conformitate cu practicile bine stabilite din acele sectoare. Atunci când astfel de stocuri sunt evaluate la valoarea realizabilă netă, modificările acelei valori sunt recunoscute în profit sau pierdere în perioada de schimbare.

brokerilor de mărfuri şi dealeri, care îşi evaluează stocurile la valoarea justă minus costurile de vânzare. Atunci când astfel de stocuri sunt evaluate la valoarea justă minus costurile de vânzare, modificările valorii juste minus costurile de vânzare sunt recunoscute în profit sau pierdere în perioada de schimbare.

Principiul fundamental al IAS 2

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă (NRV).

Evaluarea stocurilor

Costul ar trebui să includă toate:

costurile de achiziţie (inclusiv taxe, transport, manipulare şi) nete de reduceri comerciale primite

costurile de conversie (inclusiv cheltuielile fixe şi variabile de fabricaţie) şi

alte costuri suportate pentru a aduce stocurile starea şi la locaţia lor actuală

IAS 23 „Costurile îndatorării” identifică anumite situaţii limitate în care costurile îndatorării (dobânzi) pot fi incluse în costul stocurilor, care îndeplinesc definiţia unui activ cu ciclu .

Costurilor de inventar, nu ar trebui să includă :

pierderile anormale

costurile de depozitare

cheltuieli administrative care nu au legătură cu producţia

costurile de vânzare

diferenţele de curs valutar rezultate din achiziţia recentă a stocurilor facturate într-o monedă străină

costul stocurilor interes atunci când sunt cumpărate cu condiţii de decontare amânată.

Tehnicile de evaluare „cost standard” şi „metoda preţului cu amănuntul” poate fi utilizate pentru măsurarea valorii costurilor, cu condiţia ca rezultatele costului sa fie aproximativ reale .

Pentru obiecte de inventar, care nu sunt interschimbabile, costurile specifice sunt atribuite elementelor individuale specifice de inventar.

Pentru elemente care sunt interschimbabile, IAS 2 permite ca formule de cost FIFO sau medii ponderate. Formula LIFO, care a fost permisa, înainte de revizuirea din 2003 a IAS 2, nu mai este permisă.

Formula de determinare a costului ar trebui să fie utilizata pentru toate stocurile cu caracteristici similare cu privire la natura şi utilizarea lor pentru a entităţii. Doar pentru grupuri de stocuri care au caracteristici diferite se poate justifica folosirea formule diferite pentru determinarea costurilor pot fi justificate.

Reducerea pana la valoarea netă realizabila (NRV)

NRV este preţul de vânzare estimat în cursul normal al activităţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizare şi costurile estimate necesare pentru efectuarea vânzării.

Orice reducere a costurilor pana la NRV ar trebui să fie recunoscute ca o cheltuială în perioada în care reducerea apare. Orice reluare ar trebui să fie recunoscuta în contul de profit în perioada în care are loc reluarea.

Recunoaşterea drept cheltuieli

IAS 18 „Venituri” abordează recunoaşterea veniturilor pentru vânzarea de mărfuri. Atunci când stocurile sunt vândute şi veniturile sunt recunoscute, valoarea contabilă a acestor stocuri este recunoscută ca o cheltuială (adesea numit costul mărfurilor vândute). Reducere a valorii costurilor pana la NRV şi orice pierderi de inventar sunt, de asemenea, recunoscute ca o cheltuială, atunci când acestea apar.

Prezentare

Informaţii obligatorii in situaţiile financiare :

politica de contabilitate pentru stocuri

valoarea contabilă, în general, clasificate ca marfa, materii prime, materiale, produse în curs de execuţie, şi de produse finite. Clasificările depind de ceea ce este adecvat pentru entitate.

valoarea contabilă a oricăror stocurilor contabilizate la valoarea justă minus costurile de vânzare

valoarea stocurilor recunoscute drept cheltuială în perioada

valoarea oricărei reducere a valorii stocurilor recunoscută drept cheltuială în cursul perioadei

valoarea oricărei reluări a oricărei reducere a valorii şi circumstanţele care au condus la o astfel de reluare

valoarea contabilă a stocurilor gajate ca garanţie pentru datorii

Valoarea stocurilor recunoscută drept cheltuială în cursul perioadei, la care se face adesea referire ca fiind costul de vânzare, constă în acele costuri incluse anterior în evaluarea stocurilor care acum au fost vândute, în regia de producţie nealocată şi în valorile neobişnuite ale costurilor de producţie a stocurilor.

IAS 2 recunoaşte că unele întreprinderi prezintă in formatul adoptat pentru profit sau pierdere mai degrabă o clasificare a cheltuielilor după natura (materiale, de muncă, s.a.m.d.), decât costul stocurilor recunoscut drept cheltuială în cursul perioadei funcţie (costul bunurilor vândute, cheltuieli de vânzare, s.a.m.d).

În consecinţă, ca o alternativă la recunoaşterea costului bunurilor vândute pe cheltuieli, IAS 2 permite unei entităţi să prezinte costurile recunoscute drept cheltuială (cu materiile prime şi consumabilele, costurile cu manopera si alte costuri) împreună cu valoarea modificării nete a stocurilor, aferentă perioadei.

Formule de determinare

Evaluarea stocurilor la intrare

Evaluare la cost de achiziţie

Este utilizat în cazul intrări stocurilor prin cumpărare de la terţi.

Taxa pe valoarea adăugata (TVA) fiind, de regula recuperabila, nu intra în costul de achiziţie al stocurilor. În cazul întreprinderilor neplatitoare de TVA sau când taxa nu este deductibila, evaluarea stocurilor se face la valoarea cu TVA (în asemenea situatii, TVA devine element al costului de achiziţie al stocurilor).

Reducerile comerciale, rabaturi comerciale, remize si alte elemente similare sunt deduse din costul de achizitie.

Reducerile financiare (sconturile), cum ar fi cele pentru plata anticipata a datoriei sau plata cu instrumente preferate de vanzator, nu influenteaza costul de achizitie. Acestea se vor recunoaste in contul de profit si pierdere, sub forma unor venituri financiare, in cazul cumparatorului

(plătitorului) si sub forma unor cheltuieli financiare, in situaţia furnizorului (celui care încasează).

Evaluare la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate;

Este utilizat în cazul stocurilor fabricate: produse finite, semifabricate, producţie în curs de execuţie şi alte stocuri produse de întreprindere.

Costul de producţie cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota de cheltuieli indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia bunurilor.

Astfel costurile de prelucrare a stocurilor includ:

costurile direct aferente unitatilor produse (materii prime, materiale, manopera directa);

regia de productie (fixa si variabila) repartizata in mod rational.

Regia fixa de productie ramane relativ constanta, indiferent de volumul productiei si cuprinde:

amortizarea;

intretinerea sectiilor si a echipamentelor de productie;

cheltuielile de administrare si management.

Regia variabila de productie include costurile de productie care variaza in functie de volumul productiei realizate, cum ar fi: manopera indirecta, utilitatile, consumul de materiale indirecte.

Regia variabila de productie este alocata fiecarei unitati produse tinand cont de utilizarea reala a facilitatilor productive.

Alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de prelucrare se face tinand cont de capacitatea normala de producţie. Aceasta se determina pornind de la capacitatea teoretica de productie a echipamentelor, din care se scad diminuările de producţie datorate întreţinerii si reviziilor planificate.

In perioadele in care producţia efectiva depaseste capacitatea normala de productie, valoarea regiei fixe unitare trebuie sa fie diminuata, astfel incat stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul efectiv al acestora.

Daca productia efectiva este inferioara capacitatii de productie, atunci o parte a regiei fixe, cea nealocata la costul stocurilor, trebuie sa fie recunoscuta drept cheltuiala in contul de profit si pierdere si reprezinta costul subactivitatii.

Evaluare la valoarea de aport, stabilita în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;

Pentru stocurile intrate prin aport la capitalul social, cu titlu gratuit (plus în gestiune, donaţii primite, etc) sau recuperate din dezmembrarea mijloacelor fixe, costul istoric este egal cu

valoarea de utilitate estimată în funcţie de preţul pieţei, starea şi locul în care se află stocul respectiv.

Evaluare la valoarea justa - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit.

Valoarea justa este valoarea alocata bunurilor dobândite cu titlu gratuit sau prin donatie. Valoare justa sau valoarea de utilitate se poate determina in funcţie de pretul pietei, starea sau amplasarea bunurilor.

Evaluarea stocurilor la iesire

Identificarea specifica a costurilor individuale

Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinate prin identificarea specifica a costurilor individuale suportate. Un bun fungibil reprezint acel bun care poate fi schimbat sau înlocuit, parţial sau în totalitate, cu un alt bun de natura şi substanţa similara.

Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumpărate sau produse.

Identificarea specifica nu poate fi folosita în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente care sunt, de regula, fungibile. În aceste cazuri, metoda care permite selectarea acelor elemente ce rămân în stoc este metoda "primul intrat-primul ieşit" (FIFO) sau metoda a costului mediu ponderat (CMP).

Metoda primul intrat-primul iesit (FIFO)

Metoda primul intrat-primul iesit presupune ca primele elemente cumpărate sunt cele care se si vând primele si, prin urmare, elementele care ramân în stoc la sfârsitul perioadei sunt cele cumpărate sau produse cel mai recent.

Metoda a costului mediu ponderat (CMP)

Formula costului mediu ponderat calculează costul fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după recepţia fiecărui transport, în funcţie de circumstanţele în care se găseşte entitatea.

Evaluarea stocurilor la inventariere

Cu ocazia inventarierii evaluarea stocurilor se face la valoarea actuală (de inventar), denumită potrivit normei IAS2 valoare realizabilă netă. Ea este reprezentată de preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţi, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării (cheltuieli de transport, comisioane privind vânzările, costul garanţiei acordată după vânzare).

Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului

La acest moment stocurile se evaluează şi se înscriu în bilanţ la valoarea cea mai mică între cost şi valoarea realizabilă netă .

Potrivit principiului prudenţei, atunci când costul stocurilor (valoarea contabila) este mai mare decât valoarea realizabilă netă, costul stocurilor e diminuează pana la nivelul valorii realizabile nete. Valoarea cu care se diminuează costul stocurilor este recunoscută ca o cheltuială pentru depreciere.

Exemplu

NRV- valoarea neta realizabila

Mărfurile deţinute de o entitate sunt înregistrate la costul de 8.300 lei. La sfârşitul anului N, se estimează ca mărfurile vor fi vândute la un preţ de 7.500 lei, costurile necesare cu vânzarea mărfurilor fiind estimate la nivelul sumei de 800 lei. In anul N+1, valoarea realizabila neta devine 7.700 lei.

La sfârşitul anului 2013:

Cost stocuri 8.300 lei

Mărfurile evaluate la preţul de vânzare 7.500 lei

Costurile cu vânzarea mărfurilor 800 lei

Valoarea realizabila neta (2012) = Valoarea mărfurilor evaluate la preţul de vânzare – costurile necesare vânzării.

NRV= 7500 lei – 800 lei = 6.700 lei

Reducerea valorii stocurilor pana la NRV in suma de 1600 conform IAS 2 se recunoaşte la cheltuielile aferente:

Înregistrarea deprecierii stocurilor conform IAS 2:

607 = 371 1.600 lei

Cheltuieli privind mărfurile

Mărfuri

La sfârşitul anului 2012:

Valoare stocuri la NRV2013 6.700 lei

Valoarea realizabila neta NRV2014 7.700 lei

Valoarea realizabila neta a devenit 7.700 lei, reluarea reducerii valorii stocurilor pana la NRV efectuata in anul 2012 in sensul diminuării cheltuielile recunoscute anterior cu suma de 1.000 lei.

Înregistrarea aprecierii stocurilor conform IAS 2:

371 = 607 1.000

lei

MărfuriCheltuieli privind mărfurile

In conformitate cu O.M.F.P. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, valoarea stocurilor se diminuează pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.

Înregistrarea deprecierii stocurilor conform OMFP 3.055/2009

6814 = 397 1.600 lei

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante

Ajustări pentru deprecierea mărfurilor

In conformitate cu O.M.F.P. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate, se efectuează prin înregistrarea la venituri.

Înregistrarea majorării valorii realizabile nete stocurilor (reluarea reducerii neînregistrate anterior) conform O.M.F.P. 3.055/2009:

397 = 7814 1.600 lei

Ajustări pentru deprecierea mărfurilor

Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante

Evaluare la cost de producţie

In anul 2013 o entitate a înregistrat următorii indicatori aferent producţiei de obiecte sanitare:

Producţie realizata: 3 500 buc

Cheltuieli directe: 185 000 lei

Regia de producţie: 88 000 lei

din care regia variabila: 37 000 lei

Capacitatea normala de producţie

4 600 buc

Alocarea regiei fixe de producţie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacităţii normale de producţie. Capacitatea normală de producţie este producţia estimată a fi obţinută, în medie, de-a lungul unui anumit număr de perioade sau sezoane, în condiţii normale, având în vedere şi pierderea de capacitate rezultată din întreţinerea planificată a echipamentului.

Nivelul actual de producţie poate fi folosit dacă se consideră că acesta aproximează capacitatea normală. Valoarea regiei fixe alocate fiecărei unităţi produse nu se majorează ca urmare a obţinerii unei producţii scăzute sau a neutilizării unor active.

In situaţia prezentata mai sus costul de producţie se determina după formula:

Cost de producţie = Cheltuieli directe + Regia variabila de producţie + Regie fixa de producţie alocata

Regia fixa de producţie = 88 000 – 37 000 = 51 000 lei

Coeficientul de alocare a regiei fixe = producţie realizata/producţie normala = 3 500/4 600=0.76087

Regia fixa de producţie alocata = Regia fixa de producţie x coeficientul de alocare =

= 51 000 lei x 0.76087 = 38 804.35 lei

Cost de producţie = 185 000 + 37 000 + 38 804.35 = 260 804.35 lei

Marfurile detinute de societatea ABC sunt inregistrate la costul de 5.000 lei. La sfarsitul anului N, se estimeaza ca marfurile vor fi vandute la un pret de 4.500 lei, costurile necesare cu vanzarea marfurilor fiind estimate la nivelul sumei de 500 lei. In anul N+1, valoarea realizabila neta devine 4.700 lei.

Care sunt inregistrarile contabile care se impun, avand in vedere evolutia stocurilor?

La sfarsitul anului N, costul stocurilor este de 5.000 lei, iar valoarea realizabila neta este de 4.000 lei (4.500 lei - 500 lei).

Inregistrarea deprecierii stocurilor :

607 = 371 1.000 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

Valoarea realizabila neta a devenit 4.700 lei, ceea ce inseamna ca trebuie sa reducem cheltuielile recunoscute anterior cu suma de 700 lei.

Inregistrarea aprecierii stocurilor:

371 = 607 700 lei

Marfuri Cheltuieli privind marfurile


În anul N o societate a fost achiziţionat un echipament cu valoarea de 100.000 u.m., care este amortizat pe baza metodei de amortizare liniare de-a lungul perioadei de viaţă utilă, estimată la 5 ani; din punct de vedere fiscal, durata de viaţă utilă este de 4 ani.

Determinati impozitul amanat aferent anul N.

Potrivit exemplului de mai sus, amortizarea contabilă anuală este de 100.000 u.m. / 5 ani = 20.000 u.m., iar cea fiscală 100.000 u.m. / 4 ani = 25.000 u.m. La data de 31 decembrie N, situaţia imobilizării corporale este următoarea :

Baza contabila (100.000 u.m. – 20.000 u.m.) 80.000 u.m

Baza fiscala ( 100.000 u.m. – 25.000 u.m.) 75.000 u.m

Diferenta temporara impozabila 5.000 u.m.

Datoria totala cu impozitul amanat (5.000 x 16%) 800 u.m.

Datoria initiala cu impozitul amanat 0 u.m.

Cheltuiala cu impozit amanat 800 u.m.

Cheltuaiala cu impozitul pe profit amanat = Datorie de impozit amanat 800 u.m.


Hollier Inc. este o entitate diversificatã, care opereazã în cinci segmente de activitate şi patru segmente geografice.

Urmatoarele informaţii financiare se referã la exercitiul financiar cu închidere la 31 decembrie 2009.

Date pe segmente de activitate (in mii USD).

Bere Bauturi Hoteluri Vânzare cu Ambalaje Total

Nealcoolice amanuntul

Venit total din vânzãri 2.249 1.244 4.894 3.815 7.552 19.754

-cãtre clienţi externi 809 543 4.029 3.021 5.211 13.613

-cãtre alte segmente 1.440 701 865 794 2.341 6.141

Rezultat pe segment 631 (131) 714 (401) 1.510 2.323

Active 4.977 3.475 5.253 1.072 8.258 23.035

Date pe segmente geografice (in mii USD)

Finlanda Franta Marea Britanie Australia Total

Venit total din vânzãri 7.111 1.371 3.451 7.821 19.754

-cãtre clienţi externi 6.841 1.000 2.164 3.608 13.613

-cãtre alte segmente 270 371 1.287 4.213 6.141

Rezultat pe segment 1.536 (478) 494 771 2.323

Active 9.231 5.001 3.667 5.136 23.035

Explicaţie:

Primul pas în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile ale entitãţii este identificarea acelora care câstigã majoritatea veniturilor din vânzarile cãtre clienţii externi.

Segmente % din vânzãrile la extern Se calificã?

De activitate:

Bere 809/2.249=36% Nu

Bãuturi nealcoolice 543/1.244 =44% Nu

Hoteluri 4.029/4.894 =82% Da

Vânzãri cu amanuntul 3.021/3.815=79% Da

Ambalaje 5.211/7.552=69% Da

Geografice:

Finlanda 6.841/7.111=96% Da

Franţa 1.000/1.371=73% Da

Marea Britanie 2.164/3.451=63% Da

Australia 3.608/7.821=46% Nu

Segmentele raportabile conform IAS 14- Raportarea pe segmente, sunt cele care au îndeplinit prima conditie şi anume : majoritatea( mai mult de 50%) din veniturile sale din vânzãri sunt câştigate la extern.

In cazul entitãţii Hollier Inc. segmentele raportabile sunt:

Segmentele de activitate : Hoteluri (82%),Vânzãri cu amanuntul (79%) şi Ambalaje (69%).

Segmentele geografice : Finlanda(96%), Franta(73%), Marea Britanie(63%).

Pasul al doilea în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile este garantarea ca pragurile de 10% pentru veniturile rezultate fie din vânzãri, fie din rezultatul pe segment sau din active sunt îndeplinite de acele segmente care s-au calificat la primul pas.

Pragurile sunt calculate dupã cum urmeazã:

Veniturile din vânzãri atât pentru segmentele de activitate cât şi pentru segmentele geografice = 10% x 19.754 = 1.975 mii USD.

Rezultatul pe segment

-pentru segmentele de activitate =10% din maximul dintre (631+714+1.510) sau(131+401)= 286 miiUSD

-pentru segmentele geografice = 10% din maximul dintre(1.536+494+771) sau (478) = 280 mii USD

Active atât pentru segmentele de activitate cât şi pentru segmentele geografice =10%x 23.035 =2.304 mii USD

Segmente Praguri care sunt atinse Se calificã?

De activitate:

Hoteluri Vânzãri, rezultat, active Da

Vânzãri cu amanuntul Vânzãri, rezultat Da

Ambalaje Vânzãri, rezultat, active Da

Geografice

Finlanda Vânzãri, rezultat, active Da

Franţa Rezultat,active Da

Marea Britanie Vânzãri,rezultat, active Da

Conform IAS 14- Raportarea pe segmente, segmentele raportabile care au îndeplinit prima conditie, pentru a fi raportabile trebuie sã indeplineasca simultan o altã condiţie, respectiv, veniturile sale din vânzãri sau rezultatul segmentului sau activele sale sã reprezinte 10 % sau mai mult din valoarea totalã corespunzatoare tuturor segmentelor.

In cazul entitãţii Hollier Inc segmentele raportabile de activitate şi geografice identificate la primul pas rãmân raportabile deoarece fiecare dintre acestea au cel puţin un element( venit din vânzãri, rezultat pe segment sau active) care atinge pragul de 10%.

Pasul al treilea în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile ale entitãţii constã în verificarea dacã veniturile externe totale , atribuibile segmentelor raportabile , constituie cel putin 75% din venitul total consolidat al entitãţii.

Venit total din vânzãri externe =13.613 mii USD

Venitul extern al segmentelor de activitate raportabile este:

4.029 + 3.021 + 5.211 = 12.261 mii USD şi reprezintã 90% din venitul total din vânzãri externe.

Venitul extern al segmentelor geografice raportabileeste : 6.841+1.000+2.164 = 10.005 mii USD şi reprezintã 73,5 % din venitul total din vânzãri externe şi deci mai putin de 75%.

Conform IAS 14-Raportarea pe segmente, dacã venitul total extern al segmentelor

raportabile constituie mai puţin de 75% din venitul total consolidat al entitãţii, trebuie identificate segmente suplimentare ca segmente raportabile, chiar daca ele nu ating pragurile, panã când cel putin 75% din totalul consolidat al entitãţii este inclus pe segmente raportabile.

In cazul entitãţii Hollier Inc trebuie acum identificate segmente geografice

suplimentare ca segmente raportabile iar Australia, în baza acestei cerinţe, se calificã şi ea ca segment geografic raportabil.

Segmentele raportabile ale entitãţii Hollier Inc. sunt urmatoarele:

Segmente de activitate: Hoteluri, Vânzãri cu amanuntul şi Ambalaje

Segmente geografice: Finlanda, Franta, Marea Britanie şi Australia.


O societate din industria metalurgica achizitioneaza un utilaj din import. Despre aceasta tranzactie se cunosc urmatoarele date:

- pretul de cumparare al utilajului 10.000 EURO;

- cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 2.000 EURO;

- costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei (facturate de o firma specializata) 5.000 lei;

- costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 2.500 lei;

- onorariul arhitectului 4.000 lei;

- costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei 15.000 lei;

- pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la parametrii tehnici de operare 1.300 lei;

- costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala respectiva 1.600 lei;

- curs valutar 3,5 lei/EURO.

Evaluati si inregistrati costul de achizitie al instalatiei.

Element de cost Inclus in costul de achizitie

Inclus in cheltuielile perioadei

Pret de cumparare al instalatiei

10.000 EURO x 3,5 lei/EURO = 35.000 lei

Cheltuieli cu montajul

2.000 x 3,5 lei/EURO = 7.000 lei

Costuri de amenajare a sectiei de productie

5.000 lei

Costuri cu instruirea personalului

2.500 lei

Onorariul arhitectului

4.000 lei

Costuri cu promovarea noilor produse obtinute cu ajutorul instalatiei

15.000 lei

Pierderi initiale din exploatare

1.300 lei

Costuri cu salariile personalului de conducere

1.600 lei

TOTAL 51.000 lei 20.400 lei

Inregistrarea costului de achizitie presupune:

213 "Instalatii tehnice, mijloace 404 42.000 lei

de transport, animale si plantatii" "Furnizori de

imobilizari"

401 9.000 lei

"Furnizori"


Societatea de leasing X incheie un contract de leasing cu S.C. Jeanion Intertrans S.R.L. dupa ce a parcurs toate etapele de intocmire. Contractul de leasing cuprinde urmatoarele informatii :

costul de achiziţie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de

10.000 EUR*4,20lei/€ =42.000lei;

durata de utilizare a bunului =7 ani;

durata contractului de leasing= 3ani(12 trimestre);

valoarea reziduală estimată=1.200 €;

valoarea unei rate fară TVA=920 €;

dabânda folosită pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ;

cursurile de schimb:

- la facturarea primei rate 1 € = 4,25 lei ;

- la vânzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 € = 4,50 lei;

valoarea recuperată de locatar este de 9158 € ;

in urma repartizării ratelor pe trimestru rezultă:

- dobânda totală =1882€, din care in primul trimestru =275€;

- diferenţa de rată=645 €.

Inregistrari contabile pentru locatar (S.C. Jeanion Intertrans S.R.L.) :

1. Primirea bunului în leasing:

2133 = 167 42.000

2. Înregistrarea ratelor de plătit :

8036 = 46.368

3. Înregistrarea amortizării lunare:

6811 = 2813 500,15

Ca= 100/7=14,29% ;

Aa= 42000 * 14,29%= 6001,80 ;

Al = 6001,80/12 = 500,15

4. Primirea facturii pentru rata de leasing:

% = 401 4.430,84

167 2.709

666 1.155

665 46

4426 520,84

3.864 = 8036

5. Primirea facturii pentru valoarea reziduală :

% = 404 6.426

167 3.536,4

2133 1.863,6

4426 1.026


Un cabinet medical achizitioneaza pentru laborator un analizator automat in valoare de 51.000 lei pentru care se primeste o subventie guvernamentala de 30.000 lei. Durata de amortizare este de 12 ani.

1) Achizitionare analizator:

2131 = 404 42.857 RON

Echipament tehnologic Furnizori de imobilizari

4426 = 404 8.143 RON

TVA deductibila Furnizori de imobilizari

2) Contabilizarea subventiei de primit:

445 = 131 30.000 RON

Subventii pentru investitii Subventii guvernamentale

3) Incasarea efectiva a subventiei:

512 = 445 30.000 RON

Conturi la banci Subventii

4) Amortizarea lunara a aparatului medical:

(51.000/12ani/12 luni = 354,17 RON)

6811 = 2813 354,17 RON

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, echipamentelor

privind amortizarile

5) Cota parte lunara a subventiei ce majoreaza veniturile:

(30.000/12/12 luni = 208,33 RON)

131 = 7584 208.33 RON

Subventii guvernamentale Venituri din subventii pentru investitii


Societatea româneasca A detine o filiala F în Franta. La sfârsitul exercitiului N, bilantul si contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel :

Bilantul filialei F la 31.12.N (în Euro)

Active Sume Capitaluri si datorii Sume

Imobilizari corporale 450.000 Capital social 270.000

Stoc de marfuri 150.000 Rezerve 180.000

Creante-clienti 250.000 Datorii 450.000

Disponibil 50.000

Total active 900.000 Total capitaluri si datorii 900.000

Contul de profit si pierdere al filialei F la 31.12.N (în Euro)

Elemente Sume

Venituri din vânzarea marfurilor 500.000

Cheltuieli cu marfurile (390.000)

Alte cheltuieli (80.000)

Rezultatul exercitiului 30.000

Informatii suplimentare :

- Filiala F a fost înfiintata la începutul exercitiului N-2;

- Rezervele la închiderea exercitiului N-1 convertite în lei sunt de 300.000 RON;

- În exercitiul N nu s-au distribuit dividende;

- Cursul de schimb a evoluat astfel în perioada de referinta :

Elemente Cursul în RON

La data constituirii filialei F (01.01.N-2)

3,3

La 31.12.N 3,5

Cursul mediu în exercitiul N 3,52

Conversia situatiilor financiare ale filialei F se va realiza astfel :

Contul de profit si pierdere al filialei F

Sume

în Euro

Curs de conversie

Sume

în RON

Venituri din vânzarea marfurilor 500.000 3,52 1.760.000

Cheltuieli cu marfurile (390.000) 3,52 (1.372.800)

Alte cheltuieli (80.000) 3,52 (281.600)

Rezultatul exercitiului 30.000 - 105.600

Bilantul filialei F Sume

în Euro

Curs de conversie

Sume

în RON

Imobilizari corporale 450.000 3,5 1.575.000

Stoc de marfuri 150.000 3,5 525.000

Creante-clienti 250.000 3,5 875.000

Disponibil 50.000 3,5 175.000

Total active 900.000 - 3.150.000

Capital social 270.000 3,3 891.000

Rezerve 180.000 - 405.600

Rezerve din conversie - - 278.400

Datorii 450.000 3,5 1.575.000

Total capitaluri si datorii 900.000

Rezervele la sfârsitul exercitiului N sunt formate din :

- rezervele la închiderea exercitiului N-1 : 300.000 RON

- rezultatul exercitiului N : 105.600 RON

= Rezerve la închiderea exercitiului N 405.600 RON

Rezerva din conversie se calculeaza ca diferenta între total activ si elementele de capitaluri si datorii obtinute dupa conversie.


O societate realizează prin efort propriu o construcţie ale cărei lucrări au început la 01.01.N. în scopul realizării construcţiei societatea contractează la data de 01.01 .N un credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 1.000.000 lei cu o dobândă de 40% pe an. Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreună cu dobânzile aferente. Până la utilizarea efectivă a sumelor împrumutate, acestea au fost plasate pe piaţa de capital, generând venituri financiare încasate astfel:

în N: 100.000 lei;

în N+l: 120.000 lei;

în N+2: 125.000 lei.

Lucrarea are o valoare totală de 3.000.000 lei. Consumurile înregistrate sunt următoarele:

în N: 800.000 lei;

în N+l: 1.200.000 lei;

în N+2: 1.000.000 lei.

Durata de utilizare a construcţiei este de 20 ani.

Valoarea reziduală a construcţiei este nulă.

Se utilizează regimul de amortizare linear.

Lucrarea se finalizează la 31.12.N+2. Calculul amortizării începe de la l ianuarie N+3.

Să se determine dobânzile capitalizabile în anul N+l în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării".

Rezolvare:

Credit contractat la 01.01.N: 1.000.000 lei

Credit rambursat la sfârşitul exerciţiului N: 250.000 lei

Cheltuieli cu dobânzile recunoscute în N+l: 750.000 lei x 40% = 300.000 lei

Cheltuieli cu dobânzile capitalizabile în N+l: 300.000 lei - 120.000 lei = 180.000 lei


Societatea M a achiziţionat la data constituirii societăţii F 75% din acţiunile sale la costul de 750.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel:

Capital social 1.000.000

Pierderea exerciţiului (1.100.000)

Total capitaluri proprii (100.000)

În exerciţiul N+1 societatea F obţine un profit de 120.000 u.m.

La 31.12.N+1 capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel:

Capital social 1.000.000

Pierderea reportată (1.100.000)

Profitul exerciţiului 120.000

Total capitaluri proprii 20.000.

Piedrerea obţinută în exerciţiul N nu poate fi imputată intereselor minoritare peste cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 25% x 1.000.000 = 250.000.

Capitaluri proprii F

Valori 75% Societatea M

25% Interese minoritare

Capital social

1.000.000 750.000 250.000

Pierderea exerciţiului

(1.100.000) (850.000) (250.000)

Total capitaluri proprii

(100.000) (100.000) 0

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N

1.850.000 % = % 1.850.000

1.000.000

850.000

Capital social

Rezultat consolidat

Titluri de participare

Pierderea exerciţiului

750.000

1.100.000

La 31.12.N+1 capitalurile proprii F redevin pozitive. Partea intereselor minoritare din rezultatul exerciţiului N+1 de 25% x 120.000=30.000 trebuie redusă cu pierderea exerciţiului N suportată de grup 1.100.000 x 25% -250.000=25.000

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N+1

1.970.000 % = % 1.970.000

1.000.000

850.000

120.000

Capital social

Rezervă consolidată

Rezultatul exerciţiului

Titluri de participare

Pierderea reportată

Interese minoritare

Rezultat consolidat

750.000

1.100.000

5.000

115.000


Se consideră o societate M care a participat la crearea societăţii F al cărei capital social a fost de 300 u.m., şi deţine 20% din drepturile de vot, adică titluri de participare în valoare de 60 u.m. Bilanţurile celor două societăţi înainte de consolidare se prezintă astfel:

BILANŢ M

ACTIV PASIV

Imobilizări financiare

60 Capital 600

Active circulante 1.940 Rezerve 200

Rezultat 100

Capital propriu 900

Datorii 1.100

Total activ 2.000 Total pasiv 2.000

BILANŢ F

ACTIV PASIV

Active circulante 1.000 Capital 300

Rezerve 100

Rezultat 50

Capital propriu 450

Datorii 550

Total activ 1.000 Total pasiv 1.000

Punerea în echivalenţă a bilanţului societăţii F va consta în substituirea valorii contabile a titlurilor deţinute de societatea M (60), cu partea din capitalurile proprii ce-i sunt echivalente din bilanţul societăţii F. Această parte este egală cu 20% x (300 + 100 + 50) = 90. Din substituire rezultă automat o diferenţă de valoare a titlurilor (90-60=30), ce are la bază două surse:

- prima se explică prin diferenţa de timp de la data achiziţiei titlurilor F şi exerciţiul în care are loc consolidarea, ce are ca efect acumularea în această perioadă de timp de către societatea F de rezerve în valoare de 100 u.m. Partea cei revine lui M este 20% x 100 = 20 u.m.;

- a doua sursă este cota parte din rezultatul exerciţiului ce-i revine lui M 20% x 50 = 10 u.m.

Noua valoare a titlurilor F este compusă din:

- cost de achiziţie (T.P. la F) 60 u.m.

cota parte a lui M din rezervele acumulate de F 20% x 100 = 20 u.m.

- cota parte a lui M din rezultatul exerciţiului societăţii F 20% x 50 = 10 u.m.

Total 90 u.m.

Contabil, substituirea cu noua valoare a titlurilor F (90) a valorii contabile iniţiale (60) va apare într-un post nou în bilanţul consolidat denumit "Titluri puse în echivalenţă".

În contrapartidă, pentru a se respecta echilibrul balanţier între totalul activului şi totalul pasivului consolidat, în pasiv se vor reflecta:

cota parte din rezultatul societăţii F ce revine societăţii M formând rezultatul consolidat;

cota parte din rezervele acumulate de F ce revine societăţii M şi vor forma rezervele consolidate.

BILANŢ CONSOLIDAT

prin metoda punerii în echivalenţă

ACTIV PASIV

Titluri puse în echivalenţă

90 Capital social 600

(60+20+10) Rezerve consolidate

220

Alte active 1.940 (200+20)

Rezultat consolidat

110

(100+10)

Datorii 1.100

TOTAL 2.030 TOTAL 2.030


Societatea M a decis înfiinţarea unei asocieri în participaţie cu societatea A pentru realizarea unei lucrări de prestări servicii. Fiecare societate deţine o cotă de participare de 50%. În exerciţiul N, societatea M înregistrează cheltuieli în contul asocierii de 500.000 u.m. şi facturează lucrarea beneficiarului la preţul de 800.000 u.m., TVA 19%. Cheltuielile efectuate în contul asocierii în participaţie şi veniturile se transmit asociatului A la sfârşitul fiecărui trimestru pe baza de decont în proporţia stabilită în contractul de asociere. Înregistrările efectuate pentru această activitate controlată în comun sunt:

În contabilitatea societăţii M :

Înregistrarea cheltuielilor după natură:

Cheltuieli = %

Stocuri

Datorii

Disponibilităţi

500.000

Facturarea lucrării beneficiarului:

Clienţi = %

Venituri din lucrări executate servicii prestate

TVA colectată

952.000

800.000

152.000

Transmiterea cotei de cheltuieli societăţii A

Decontări din operaţii în participaţie -activ

= Cheltuieli 250.000

Transmiterea cotei de venituri societăţii A

Venituri din lucrări executate servicii prestate

= Decontări din operaţii în participaţie-pasiv

400.000

În contabilitatea societăţii A

Primirea cotei părţi din cheltuieli

Cheltuieli = Decontări din operaţii în participaţie-pasiv

250.000

Primirea cotei părţi din venituri

Decontări din operaţii în participaţie-activ

= Venituri din lucrări executate servicii prestate

400.000


SC Caley SA are pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 2013:

- Capital social:

Numarul actiunilor in circulatie la inceputul anului 2013 a fost de 4.000.000.

- Optiuni:

Pe data de 1 iulie 2013 au fost exercitate optiuni de cumparare a 1.000.000 actiuni comune la 80$ /actiune

- Profitul net:

Societatea a inregistrat un profit al perioadei de 25.000.000 $.

- Presupuneri:

Pretul mediu de piata pentru actiunile comune pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 2013 a fost de 100 $. Pretul de inchidere al pietei la data de 31 decembrie 2013 a fost de 110 $.

Calcularea RPA:

1.Media ponderata a actiunilor

- Media ponderata a act.(1 ianuarie – 30 iunie) 4.000.000 x 6 / 12 = 2.000.000

- Exercitarea optiunilor la 1 iulie 1.000.000

- Media ponderata a act (31 iulie – 31 decembrie) 5.000.000 x 6 / 12 = 2.500.000

Media ponderata a nr. de actiuni 4.500.000

2. Calculul RPA – de baza

RPA - DE BAZA= Profit net / Media ponderata a numarului de actiuni

RPA – de baza = 25.000.000 / 4.500.000 = 5,55

3. Calculul RPA DILUAT

Profit net (nu a suferit nici o modificare) 25.000.000$

Media ponderata a nr. de actiuni: (1.000.000 x 80/ 100) = 800.000 actiuni

Actiuni emise fara contraprestatie: (1.000.000 – 800.000) x 6/12 = 100.000 actiuni

RPA diluat = 25.000.000 / (4.500.000 + 100.000) = 5,44


Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30.000 u.m. achiziţionat în anul N. La sfârşitul anului N+1, valoarea recuperabilă este de 15.000 u.m., iar amortizarea cumulată, de 12.000 u.m. La sfârşitul anului N+2, valoarea recuperabilă devine 12.000 u.m., ştiind că durata de viaţă utilă nu se modifică şi amortizarea anului N+2 a fost de 3.000 u.m. Dacă activul nu ar fi fost depreciat, amortizarea cumulate până la sfârşitul anului N+2 ar fi fost de 18.000 u.m. Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Valoarea ramasa neamortizata dupa 2 ani = 30.000 – 12.000 = 18.000

Valoarea recuperabila = 15.000. Societatea va inregistra un provizion de 3.000.

681”Cheltiueli de exploatare privind amortizarile si provizioanele” = 212 “Cladiri” 3.000

Dupa inca un an valoarea valoarea recuperabila devine 12.000 iar amortizarea inregistrata cumulat pana in acest an ar fi fost de 18.000 daca nu s-ar fi depreciat softul.Valoarea ramasa ar fi fost la sfarsitul anului N+2 de 30.000 – 18.000 = 12.000.Valoarea neta contabila in N+2 = 12.000 – 3.000 = 9.000.Reluarea deprecierii = 12.000 – 9.000 = 3.000. Deci provizionul va fi reluat asupra unui venit.

212 “Cladiri” = 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” 3.000


Intreprinderea ABC este parte parata intr-un proces privind daune provocate de folosirea necorespunzatoare a unui teren care ar fi afectat vecinatatilePartea adversa solicita daune-interese in valoare de 100.000.000 lei. Cheltuielile de judecata in cazul pierderii litigiului ar reprezenta inca 10% din aceasta suma.

Propriile cheltuieli pentru aparare in acest proces (onorarii avocatiale, expertize etc.) se ridica la 25.000.000 lei.

La finele perioadei de raportare, se va inregistra un provizion legat de acest litigiu:

6812 Cheltuieli de exploatare = 1511 Provizioane 135.000.000 lei

privind provizioanele pentru litigii pentru riscuri si cheltuieli

In cursul anului urmator, se achita 12.000.000 lei in contul onorariilor avocatiale pentru acest litigiu:

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti = 401 Furnizori 12.000.000 lei

Concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:

1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 12.000.000 lei

riscuri si cheltuieli

15. Studiu de caz privind operatiuni scutite in interiorul tarii – TVA

Un club sportiv organizeaza activitati sportive. Participarea la aceste activitati este rezervata exclusiv membrilor ce platesc un abonament anual. Clubul sportiv gestioneaza si un bar in interiorul salilor de sport, unde membrii clubului pot sa consume bauturi. O data pe an, clubul organizeaza un dineu special la care toata lumea poate veni si consuma (chiar si cei ce nu sunt membri ai clubului). Aceasta activitate este organizata in vederea colectarii de fonduri. Regulamentul clubului sportiv prevede ca acesta nu poate sa realizeze profit, orice eventual profit neputand fi repartizat administratorilor ci re-investit in club. In cazul incetarii activitatii, orice activ (inclusiv banii) vor merge in contul unei asociatii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul Romaniei. In acest caz, se aplica urmatorul tratament de TVA:

a) Clubul sportiv poate fi considerat fara scop patrimonial.

b) Prestarea de catre organizatia fara scop patrimonial a unor servicii legate de activitati sportive sau educatia fizica este scutita de TVA fara drept de deducere.Rezulta ca abonamentele platite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. j) din Codul Fiscal).

Gestiunea barului nu este, in principiu, scutita de TVA. La fel dineul organizat anual. Totusi, asa cum s-a mentionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerata pentru bar daca sunt primiti numai membrii organizatiei fara scop patrimonial si daca veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul anual, acesta ar putea fi scutit fara drept de deducere in baza art. 141, alin. (1), lit. m) din Codul Fiscal, potrivit careia este scutita o prestare de servicii efectuata de o persoana ale carei operatiuni sunt scutite in conditiile art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul Fiscal, pentru evenimentele destinate colectarii de ajutoare financiare si organizate in beneficiul exclusiv al acestora, cu conditia ca aceste scutiri sa nu duca la distorsiuni concurentiale.

16. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru importuri si achizitii intracomunitare.

O persoana impozabila din Italia infiinteaza o reprezentanta in Romania care implicit nu realizeaza operatiuni taxabile. Aceasta persoana impozabila ar avea dreptul la deducerea integrala a TVA si ar fi inregistrata in baza art. 153 din Codul Fiscal daca ar fi necesara inregistrarea in Romania. Aceasta persoana impozabila cumpara mobilier in Italia, care este transportat in Romania. Achizitia intracomunitara efectuata in Romania este scutita de TVA in masura in care persoana impozabila din Italia ar fi avut dreptul la rambursarea TVA in Romania achitata pentru achizitia intracomunitara in baza art. 146, alin. (1), lit. a) din Codul Fiscal.

17. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru exporturi si livrari intracomunitare.

A vinde bunuri situate in Romania catre B; B re-vinde bunurile lui C; C re-vinde aceleasi bunuri lui D, toate acestea fara ca bunurile sa fie transportate efectiv.Ulterior, D re-vinde bunurile societatii E care este stabilita in afara Comunitatii si solicita societatii A sau B sau C sa livreze bunurile in strainatate lui E. In acest caz, numai vanzarea efectuata de D catre E este scutita cu drept de deducere, deoarece aceasta este vanzarea ce presupune transportul efectiv al bunurilor (care in acest caz este efectuat de A sau B sau C in contul lui D) in timp ce livrarile efectuate de A catre B, de B catre C si de C catre D au toate loc in Romania, conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. c) din Codul Fiscal si sunt supuse TVA (cu conditia indeplinirii celorlalte cerinte).

18. Studiu de caz privind traficul international de bunuri.

A) A ii vinde bunuri lui B care le plaseaza intr-un antrepozit TVA. Operatiunea A - B poate constitui un import efectuat de B, o achizitie intracomunitara efectuata de B sau o livrare efectuata de A lui B cu scutire de taxa pentru ca bunurile se plaseaza de catre B intr-un antrepozit TVA. Aceasta scutire se acorda provizoriu.

B) Y efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui B. Aceasta operatiune este provizoriu scutita de taxa.

C) B vinde bunurile supuse transformarii lui C, iar bunurile raman in acelasi regim. Livrarea B - C este provizoriu scutita de taxa, insa transforma scutirea aferenta plasarii bunurilor de catre B in cadrul regimului in scutire definitiva (import efectuat de B, achizitie intracomunitara de catre B sau livrare de la A catre B), ca si prestarea de servicii efectuata de Y lui B.

D) C vinde bunurile lui D, iar acestea raman in regim de antrepozit TVA. Livrarea C - D este scutita provizoriu de taxa, dar transforma scutirea aferenta livrarii de bunuri de catre B lui C in scutire definitiva.

E) Z efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui D. Aceasta operatiune este provizoriu scutita de taxa.

F) D vinde bunuri lui E, iar acestea parasesc regimul in cadrul acestei vanzari. Aceasta livrare poate fi una taxabila in Romania sau o livrare intracomunitara ori un export scutit de taxa.

Aceasta livrare transforma scutirile provizorii acordate pentru livrarea de catre C lui D in scutiri definitive, ca si prestarea de servicii de catre Z lui D.

b) posibila prestare/posibilele prestari de servicii in legatura cu aceste bunuri in beneficiul cumparatorului/proprietarului anterior sau in perioada in care bunurile se aflau in acest regim.

19. Studiu de caz privind transportul international si intracomunitar de bunuri.

A si B sunt stabilite in Romania iar C este stabilit in strainatate. A vinde bunuri catre B, iar B re-vinde bunurile catre C. In cazul in care bunurile sunt efectiv transportate in afara Romaniei de A in numele si in contul sau (documentele de export sunt intocmite pe numele sau), atunci vanzarea efectuata de A catre B este vanzarea ce presupune transportul bunurilor in strainatate. Conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. a) din Codul Fiscal, livrarea bunurilor are loc in Romania si se supune TVA in Romania. Totusi, livrarea respectiva este scutita cu drept de deducere deoarece furnizorul transporta bunurile din Romania catre o destinatie din afara Comunitatii Europene (documentele vamale sunt intocmite pe numele sau). Vanzarea dintre B si C este o vanzare fara transport, care are loc acolo unde bunurile sunt puse la dispozitia cumparatorului, adica in tara lui C (art. 129 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal). Locul livrarii este in afara Romaniei si ca tare nu este supusa TVA in Romania.

20. Studiu de caz privind regimul special al TVA aferent agentiilor de turism.

O societate de intermediere in turism vinde bilete in valoare de 10.000 lei, inclusive TVA. Valoarea serviciilor de transport, cazare, alimentatie publica aferente excursiei sunt de 5.000 lei, fara TVA.

Comisionul agentiei (baza de impozitare a TVA aferenta comisionului) este 10.000 – 5.000 x 1,24 = 3.800 lei. TVA aferent comisionului este 3.800 x 24/124 = 735,48 lei.

Factura emisa de agentia de turism va fi pentru suma globala de 10,000 lei, fara a se inscrie distinct TVA, facandu-se mentiunea TVA inclusa.

21. Studiu de caz privind regimurile special pentru tranzactiile cu bunuri second-hand; opera de arta si antichitati

Un agent economic care are ca obiect de activitate vanzarea de bunuri second-hand achizitioneaza de la o persoana fizica un obiect in valoare de 7.000 lei. Marja de profit adaugata de agentul economic este de 10%. Marja de profit realizata de agentul economic va fi 7.000 x 10% = 700 lei, care reprezinta chiar baza de impozitare a TVA colectata (700 x 24% = 168 lei). Pretul de vanzare cu amanuntul este 7.868 lei.

22. Studiu de caz privind regimul deducerilor TVA.

O unitate realizeaza urmatoarele operatiuni :

- livrari de marfa in Romania, cota TVA 24%, 1.240 lei ;

- livrari de marfa la export, 500 lei ;

- livrari de marfa in Romania, scutite de TVA, fara drept de deducere, 400 lei ;

- cumparari de marfa din Romania, cota TVA 24%, 1.800 lei ;

Determinarea TVA de plata :

Pro Rata = (livrari supuse TVA / total livrari) x 100 = (1.240 + 500)/(1.240 + 500 + 400) = 55.41%

TVA colectata = 1.240 x 24% = 297.60 lei

TVA deductibila = 1.800 x 24% = 432 lei

TVA de dedus = 432 x 55.41% = 239.37 lei

TVA de plata = 297.60 – 239.37 = 58.23 lei

Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus se trece pe costuri.

23. Studiu de caz privind masurile de simplificare privind TVA.

Societatea Alfa vinde catre societatea Beta, ambele inregistrate in scopuri de TVA, deseuri in valoare de 1,000 lei. Tranzactia se desfasoara pe teritoriul Romaniei.

Furnizorul va emite factura fara TVA si numai cu mentiunea “TVA inversa” . Beneficiarul calculeaza TVA aferenta acestei achizitii, o inscrie in Decontul de TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila (240 lei). Plata facturii se va face la nivelul valorii fara TVA.

24. Studiu de caz privind obligatiile platitorilor inregistrati in scopuri de TVA.

Societatea Alfa, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza materii prime in valoare de 10.000 lei plus TVA. In cursul lunii se livreaza produse finite la pretul de vanzare de 30.000 lei plus TVA. Pretul de inregistrare al produselor vandute este de 21.000 lei. La sfarsitul lunii se face regularizarea TVA.

Achizitionarea de materii prime :

% = 401 'Furnizorii'' 12.400

301 'Materii prime'' 10.000

4426'TVA deductibila'' 2.400

Livrarea de produse finite :

4111 'Clienti'' = % 37.200

701 'Venituri din 30.000

vanzarea produselor finite''

4427'TVA colectata'' 7.200

Scoaterea din evidenta aproduselor vandute:

711 'Variatia stocurilor'' = 345 'Produse finite 21.000Regularizarea TVA la sfarsitul lunii:

4427 'TVA colectata'' = % 7.200

4426 'TVA deductibila'' 2.400

4423 'TVA de plata'' 4.800

Achitarea TVA de plata cu ordin de plata:

4423 'TVA de plata = 5121 'Conturi la banci in lei'' 4.800

Obligatiile societati Alfa :

A. Inregistarea la organele fiscale in calitate de platitor de TVA, scop in care trebuie sa depuna la organul fiscal teritorial, declaratie de inregistare fiscala, in termen de 15 zile de la infiintare. Acelasi termen de 15 zile opereaza si in cazul declaratiei de mentiuni privind trecerea de la regimul de scutire la cel de platitor de TVA, precum si scoaterii din evidenta ca platitor de TVA.

B. Intocmirea documentelor fiscale constand in emiterea facturii fiscale, formular cu regim special, care se intocmeste la livrarea produselor si marfurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor pe baza dispozitiei de livrare, avizul de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarera lucrarilor sau prestarea serviciilor.

C. Documentele pe baza carora se face inregistrarea TVADocumente justificative pe baza carora se fac inregistrarile , in conturile de TVA, sunt urmatoarele:- dispozitia de livrare;

- avizul de insotire a marfii;

- factura fiscala;

- jurnalul pentru cumparari;

- jurnalul pentru vanzari;

- borderou de vanzare;

D. Decontarea taxei pe valoarea adaugata

Platititorul de TVA trebuie:

1) Sa achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit lunar sau trimestrial, pana la data de 25 a lunii urmatoare ori a primei luni din trimestru ;

2) Sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor din import definitiv, la organul vamal, conform regimului in vigoare privind plata taxelor vamale.

25. Studiu de caz privind obligatiile persoanelor din grupul celor 3 neplatitori de TVA.

Intreprinderea mica Beta SRL depaseste plafonul în martie 2008, ea va fi obligata la plata TVA în Romånia pentru toate achizitiile sale intracomunitare efectuate din momentul depasirii plafonului (martie 2008), precum si pentru cele efectuate pe tot parcursul anului 2009. Daca plafonul este depasit în 2009, aceasta va fi obligata la plata TVA în Romånia pentru toate achiziziile sale intracomunitare efectuate inclusiv în 2010.

Daca, în 2009, plafonul nu este depasit, în 2010 nu va plati TVA pentru achizitiile pentru care se încadreaza sub plafon. Daca foloseste codul de înregistrare în scopuri de TVA, se va considera ca a optat pentru taxarea achizitiilor intracomunitare se si se aplica aceleasi reguli.

Obligatiile societati Beta SRL :

- sa informeze autoritatile fiscale cu privire la depasirea plafonului pentru achizitii intracomunitare sau exercitarea optiunii pentru taxarea în Romania a achizitiilorintracomunitare;

- sa solicite înregistrarea în scopuri de TVA;

Codul de înregistrare acordat pentru achizitii intracomunitare este valabil numai pentru operatiuni intracomunitare (este valabil în VIES), dar nu confera calitatea de persoana înregistrata normal în scopuri de TVA în Romania.

- sa tina evidenta tuturor achizitiilor sale intracomunitare, atat a celor impozabile, cat si a celorlalte;

- sa depuna decontul special de TVA pentru luna în care a efectuat aceste achizitii intracomunitare taxabile si pentru perioadele urmatoare în care este obligat sa plateasca TVA în Romania pentru achizitiile intracomunitare;

- sa plateasca efectiv TVA-ul datorat pentru aceste achizitii intracomunitare pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care taxa devine exigibila;

- sa comunice codul sau de înregistrare în scopuri de TVA furnizorilor din alte State Membre.

Aceasta regula se aplica pe perioada în care este obligat la plata TVA în Romania pentru achizitiile sale intracomunitare.

26. Studiu de caz privind obligatiile neplatitorilor de TVA.

Societatea Gama SRL, neinregistrata in scopuri de TVA, a deposit plafonul pentru achizitii intracomunitare de 10.000 euro in luna august 2010. Se consideră că societatea realizează o operaţiune impozabilă în România şi va fi obligată:

- să solicite înregistrarea în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare de bunuri conform art. 153.1 din Codul fiscal, înainte de efectuarea achiziţiei;

- să depună formularul 301 „Decont special de TVA” prin care va declara TVA aferentă

- să plătească TVA aferentă ;

- să depună formularul 390 „Declaraţie recapitulativă” pentru luna calendaristică în care a luat naştere exigibilitatea TVA ;

- să se înregistreze în Registrul operatorilor intracomunitari.

27. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din activitati independente.

O persoana fizica a obtinut in cursul anului 2011 venituri din drepturi de autor privind operele literare in valoare de 2.000 lei. Acesta nu obtine alte categorii de venituri supuse contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, deci va datora si contributia in cuantum de 5.5%, adica 2.000 x 5.5% = 110 lei. Cheltuielile forfetare sunt de 2.000 x 40% = 800 lei.

Venitul net = 2.000 – 800 – 110 = 1.090 lei.

Impozitul pe venit = 1.090 x 16% = 174.4 lei

28. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor.

O persoana fizica inchiriaza unei firme un apartament incepand cu data de 1 ianuarie pana pe data de 31 decembrie, stabilind prin contract o chirie lunara de 1.000 lei. Pentru a determina impozitul pe care il plateste in cursul anului sunb forma de plati anticipate, vom face o estimare a venitului net si apoi vom impozita rezultatul obtinut.

Venit brut = 12 x 1.000 = 12.000 lei

Cheltuieli forfetare = 25% x 12.000 = 3.000 lei

Venit net estimate = 12.000 – 3.000 = 9.000 lei

Impozit anticipat = 9.000 x 16% = 1.440 lei

Acest impozit va fi platit in patru rate egale (de 360 lei), scadente pe datele de 15 ale ultimelor luni ale fiecarui trimestru.

29. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din investitii.

O societate comerciala distribuie dividende aferente anului 2010 in suma de 30.000 lei. Actionari ai societatii comerciale sunt 2 persoane, prima avand o participare de 60%, iar cea de-a doua, de 40%. Primul actionar ridica dividendele pe data de 15 iulie 2011, iar cea de-a doua persoana nu isi ridica dividendele pana la sfarsitul anului.

Pentru dividendele ridicate pe primul actionar, in valoare bruta de 18.000 lei, impozitul datorat de el este de 18.000 x 16% = 2.880 lei. Acest impozit trebuie calculat, retinut si virat la bugetul de stat de catre societatea comerciala pe data ridicarii dividendului. Dividendul ridicat de primul actionar este 18.000 – 2.880 = 15.120 lei.

Deoarece cel de-al doilea actionar nu a ridicat dividendele pana la sfarsitul anului, agentul economic trebuie sa calculeze, retina si vireze la bugetul de stat pana pe data de 31 decembrie 2012 impozitul pe dividende aferent. Acest impozit este datorat de al doilea actionar, el fiind suportat din dividendul brut. Impozitul = 12.000 x 16% = 1.920 lei.

30. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor lichidarea unei persoane juridice.

Se lichideaza o persoana comerciala care are o persoana fizica ca asociat unic. Aportul la capitalul social al persoanei juridice a fost de 200 lei. Ca urmare a lichidarii societatii, asociatului ii revine, dupa plata datoriilor firmei, suma de 5.000 lei. In acest caz se va percepe un impozit egal cu (5.000 – 200) x 16% = 768 lei.

Documents

Ceccar Stagiari Anul III - Semestrul i 2015 - Turigioiu Liliana Monica