-r-r. aiFe.r1;:tr 11

,tt-'l'Celin Gruia

N s-q$mXx-Nsm d* K$x-xsx.t

...9i aite povesti"i

']ifi,,,

$

CALIN GRUIA

CruBoTEtEtE ocARULUIfr

NurEtu$A DE ALUN

$r AtrE PovE$TI

m;AGORA

CUPRINS

Nuieluga de alun ...........7Miron gi Sorina ...........16Ilior ........... .....................28Fusul fermecat .............38Fata cu perd de aur .......................49Iarorul fermecat ..........58Povestea volburei ........62La nunta mezinei lui Por-lmpirat ...................68Fata pidurarului .........73Povestea fanlarului ........................79Legenda florii-soarelui ...................................... 85Legenda cucului ..........89

Ciuboplele ogarului .......................93

Legenda pupizii ..........96Legenda licuricilor ...100Poveste de pe wemea cailor nizdrivani ....... 1 04Povestea unui trimis impirltesc .................... 1 08Zapisul ....113Musafirul nevizut ....118Povestea licrimioarelor ............... ....................L22

r27

NUIEI,U$A DE AI,UN

@ffi fost odati ca niciodati. A fost odati o femeie sirmani, care avea doiWR copii: un bdiat gi o fat[. Pe fati o chema Sprinteioara, iar pe biiat

Mugurel.Sprinteioara spila gi scutura, Mugurel aducea api de la izvor gi aduna sur-

cele; Sprinteioara aprindea focul in vatri gi fierbea bucatele, Mugurel culegeapoame din pidure; Sprinteioara cosea qi torcea, Mugurel impletea opinci dincoaji de tei. $i seara, cind venea muma lor truditi de la munci, masa era agter-nuti, mincarea caldi, apa din ulcior rece, ograda curati, casa mifurati.

Intr-o zi Sprinteioara porni cu Mugurel prin pidure si culeagi ciuperci.Soarele trecuse de amiazi, dar coqurile lor rimdseseri tot goale. $i cum mer-geau ei gi se afundau tot mai mult ln desig, uitindu-se cAnd in dreapta, cand instinga, numai iati ci zfurird.intr-o vale o ciuperci mare gi frumoasi. Se aple-cari s-o rup6, dar ciuperca se frcu nevizuti. Se uitari mirafi in jur gi o vizuriceva mai departe. Cu cit se apropiau de ea, cu atit ciuperca se depirta. $i aurners ei, au mers, pdni atl ajuns intr-o poianiverde unde se aflau o mu\ime deciuperci. lnsi cum se aplecau s[ le culeaga, crun intrau in pimAnt, iar daci se

ridicau in picioare, ciupercile risireau din nou in dte parte.,Ce si fie oare? se gandi Sprinteioara. Parci ar avea picioare, aga aleargi de

colo pAn[ coloi'Cind se uiti mai binevizaci arborii erau strAmbi, {bri frunze, ci semlnau

cu ni$te frpturi vii, care-gi migcau crengile ca niqte degete risucite. Sprinteioarainlemni. Vroi si-l strige pe Mugurel, care mai alerga inci dupi ciupercile fer-mecate, dar nu aw putere. Mugurel tocmai atunci prinsese in mdini o ciupercimare gi trigea de ea s-o scoati din pnmint. Ciuperca se rupse gi din ea izbucniun fum galben verzui. Fumul invilui intr-o clipi toati poiana, apoi se ridicideasupra pidurii ca un nor qi se mistui in zare... O dati cu norul pieri poianacea verde, pieriri copacii ciudafi, cu chipuri lnfricoqitoare, pieri Mugurel.

Sprinteioara o rupse la fugi, strigind dupi ajutor. Nu-i rispunse lnsinimeni. Ciririle ii erau necunoscute... Se ritlcise... Abia tirziu iegi intr-unluminiq. incepu si caute drumul spre casi. Dar cum si se intoarcl flriMugurel? Porni in ciutarea lui. $i tot umblind ea qi strigdnd in toate pi4ile, sepomeni intr-o rariqte de pidure, in fa(a unui alun care se legina. Nu adia niciun vAnt, nu se migca nici o frunzi in ceilal$ copaci, gi totuqi alunul se leginade parci il scutura cineva de tulpini. Cine il migca oare? Ba inci, lucru qi maiciudat,la fiecare leginare frunzele i se ingilbeneau gi cideau de pe ramuri.

- Ce ai, alunule? il intrebi Sprinteioara.

Mare-i fu uimirea gina din fognenrl frunzelor auzi glas:- Nu te mira ci mi legin cind nu bate vdntul gi-miingalbenegte podoaba

ln toiul verii; la ridlcina mea e un vierme niprasnic ."r. ,fii .oua., de mi dorcrengile gi frunzele.

- Un vierme?! ftcu Sprinteioara.

^ .$i fata incepu-si sape cu un bel pemantul era tare. Ridicinile adinci.

sprinteioara nu se lisi pani nu gisi viedg, $i acela prins. "

r. rog" gi a ftge-dui daruri, dar fata nu-l ascultiie spune, ci it itrivi dc"p*i

"p"i ridicinile cu

pnment $! fiind in vale un izvor, aduse de cdteva ori "pe

in pumni... $i iati!...d*ul iri.bnedn 19 q1ta h"i"* galben6, inmuguri, ded" fio,,; noi qi inflori.

- - MulJumesc, fati buna cd m-A scdpat_de"clugrnon, gi, aplecandu'_gi un ram

-Tfl::t flr4 a{nug* Rupe de aici o nuieluga. cu atatie p'.ir*prau. eo"ioliva ti de folos in drumul tiu. cu aceastd nuielugi, de vei

"tirrge copacii usca{i,

p." ddq* ynori gi vor lega rod; de vei atinge crengulele or."3t , ele vor inverziqi vor da rldicini; de vei atinge crengufele ierzi, eL,'sub ochii tii, se vor facecopaci...

.. sprinteiotl lT nyreluga de alun qi o bngi in san. peste pidure se lisi ince-tigor noaptea. Unde si porneasci?

^ . De.dupi un nor se uita, mirati,luna. Hei, de s-ar fi putut, sprinteioara ar

fi intrebat-o gi pe ea daci nu i-a vizut cumva fraliorul. -'aievajairimi i se pre-

linseri pe obraz. Dar.fta L qtTrg repede gi se urci intr-un copac, unde-Ei hcuunculiuq din ramuri tinerg: Nici porneneali de somn. rouiei.oupt"a se gdndi

:9 f:llq,:y * putea sr-Ei giseasci frafiorut. va"t"r;i;;u r.ir"r"l.;"p;cilor' trunzele togneau gi Sprinteioarei i se pirea ci aude glasul lui Mugurel.

ln zori, fbta porni din nou la drum. $i merse... gi irerse... mulie zlelanumir gi tot-atitea noptl, intreblnd riuri, izvoare, pesari cintitoare, daci nugiu ceva de fr{iorul ei; nimeni insi nu-i putu raspunde.

P"pl multi weme ajunse intr-o poiani Ei se agezi si se odihneasci. $i cum:1" f"? dusi pe ganduri, numai ce a:ude o" n"i"rut. cand ;;;a ce si vadi?Un balaur mare, verde se, tar.a prg iarb6. Florile se aplecau speriate gi se ascun_deau, iarba se usca in calea tui. ni" cdnd ln cind balaurol'r. opr"", iqi ridi-ain sus capul gi anrnca in vizduh o dogoare inabugitoare. orrrii ii striluceauca jiraticul, iar printre din{i scotea un-fluierat

"r.o1it ae-1i sfargea urechile.-.

9: Tt ptu citre un.copac inalt, qletog, in care se zirea ort..rib "."uii""ii.Ffod* pe Sprinteioara balaurul se ftcu odati roati gi r. *"".a asupra ei.

Fata se dndu indirit. scoase nuiglpldg alun qi atinse il;;; rug uscat demu{e; gi pe datl in calea balaurului.risnri o tuh mare de;;;, care, incol[_;indg-s,e' 1l prinse ca intr-o fesiturd incdlciti. gah;d i"c.o",e se zv6rco-leasci, dar cu cit se zbitea, cu atit risireau in jurul lui mai mrilg rugi de muregiJ legau d! toate pa4{e, Sprinteioara aduni d. p;J;Ei;;i"l a?*"g.,tuscate' le atingea cu ryigtqi gi le arunca ur"prui"tl*oni Acestea pe datiinverzeau, prindeau ridicini qi cresjeau in p?ui bd;"r"l"i ,t a"ga.rd"_l inramuri ca lntr-un aqtf. L-au incolicit gi l-iu strins at6t de tare r-amurile qirugii de mure, incit balaurul, in cele din'urmi, pieri $i."* *g" d";;;;i

crengulele anrncate de Sprinteioara cregteau inci, il acoperiri de nu i se maicunoscu urma. Bucuroasi ci a scipat de balaur, Sprinteioara voi si porneascimai departe; dar nici nu apuci si-gi puni nuieluga de alun in sin, ci gi auzi dincopac:

- Hei, ascunde-te, fatAvil'eazit.. vine paslrea cu penele de argint, mumanoastri, gi ar putea se te inghite!...

- Cine strigi? intrebi mirati fata.

- Noi, puii ei!Sprinteioara nu avu weme si se dumireasci despre ce poate fi vorba, cici

vizu in vizduh o pasdre nespus de mare. Penele ii striluceau ca argintul gi, peunde trecea, vintul se stirnea, copacii se aplecau, ramurile tremurau. Numaicu o aripi intinsi umbrea toati poiana, dar cu amAndoul intuneca luminasoarelui. Cet ai clipi, pasirea cu penele de argint cobori jos, deschise ciocul, oi"ghiti pe Sprinteioara, apoi se ridici in cuib, la puii ei... Dar ce pui! Erau maimari decit fata... Puii incepurl si strige cu tofii intr-un glas:

- De-i drumul, mami, de-i drumul dir goqn...

- Ce flemenzi mai suntefi, puii mamei, indati, lndativ-o dau!

- Nu suntem fldminzi, si nu-i faci nici un riu, mami... Fata pe care aiingh{iro ne-a scipat de la moarte... Ne-a scipat de balaurul cel verde carevenea si ne minince... Dl-i drumul, si nu moari...

Pasirea cu penele de argint zburl spre tufig qi, dupl ce se incredinli deadevir, urci din nou in cuib, cisci ciocul gi-i didu drumul fetei, vie gi nevi-t[mati... Sprinteioarei nu-i venea a crede ci scipase atdt de repede din guga

intunecoasi gi tremura inci de spaimi... Pasirea cu penele de argint ii spuse:

- Cum ia-1i mulEumesc, ci mi-ai scipat puiqorii de dugman?

- Se-mi spui, pasire de argint, unde l-ag putea glsi pe fri{iorul meu? Pe

Mugurel!...- Nu gtiu!... Imi pare riu. Dar intr-o clipl voi inconjura lumea si aflu.

$i cit ai bate din palme, pasirea de argint zburi in zeri... $i cit ai fuma olulea, pasdrea de argint se gi intoarse.

- Ca si ajungi pini la fratele tiu ili trebuie opinci de fier gi indrizneali devoinic... Fratele tlu acum elaZinaHapstni, a Muntelui Negru stipani... Zanasti in acel munte, intr-un palat ferecat, iar muntele-i pizit de o lupoaici cudinfii de oFl qi ochii neadormifi. . . Aqa mi-a spus sora mea, paslrea cu penelede aur. line fulgul acesta de la mine ! Cand vei fi la greu, si-l pui in podulpalmei. Acum coboarl din cuib qi porneqte-te inspre miazinoapte... Fii insl cubagare de seami: ZAna HapsAn[, a Muntelui Negru stipini, e tare vicleani gi

nu o vei putea dobori decit cu sabia uriaqului.Sprinteioara ar fi dorit si mai intrebe ceva, dar pas[rea iqi luase zborul.

$i a mers Sprinteioara, qi a mers... zi de vari pini-n seari, cale lungi ca-npoveste, peste vii qi peste creste, trecind ape minioase qi piduri intunecoase...

$i tot mergdnd ea aga zilele nu numira.Iati cd-ntr-o dimineafi se trezi c-unmunte-n faln; gol pleguv; din poale-n yirf nu avea pic de verdea!6; 9i de-aco-lo-n ziri, cnrunfi, se-ntindeau tot munli gi mun[i...

Sprinteioara se agezipe.o piatre si se odihneasci. Dar nu-i tihni somnul,ci pe dati auzi o larmi db.cloioteau depirtirile. cana se "iii mai bine, vizuintr-o vale un om nespus de mare, mare gi rnalt, in;ta;e1eai uitindu-te si-iziregti 9apul. Avea spinareacit aoyi nortjpuse aritureu, uru1.t. g;;; .a;coplc.ri bntrani { care,;u3n ret^ag dugasa,'t**rta".it. ii munlii. Mun{ii seprivileau, stincile se sfrrimau rn u-ucali,"pamantut se cutremura. sprinteioara,vlzindu-l atit de infuriat, se piti inti-o peqteri. uriaqul lovea fn pietre desireau scAntei gi se viicirea:

- Daci ar fi cineva sd-mi scoati blestemata de viespe din ochi, i-ag diruioncg!....viespea imi mininci vederea. Am si deram a"ti *"rtt de durere!

Sp.rinteioara se ridici qi incepu si strige:- I$ scot eu viespea din ochi, numai itimpnri-te, cd nu mi pot apropia!- Unde eqti: strigi o dati omul de clocotiriviile.- Aicr, pe o stinci.- Nu te vid!- Stai locului, ci vin numaidecdt...Fata se apropie de.uriag, dar abia.ii putu ajunge pani la gleznd.Se urci

pe o stinci, dar abia ii p3{ ajunge.pan$ h brdu. 5. tidi.e p.'"" p'por, dar111",p_"* li""g. umerii. Intele-din urp6 s_e sui pe rrr, -irrt.9i_i ajunse laochi. uriagul se domoli, fata ii ciute h ochi. cu un varf de broboadl il ,.ou*viespea.

- Mulfumesc, fati bun6! spuse uriagul. Mi-ai scipat lumina ochiului... cuce te pot oare d6rui ? Eu sunt megterul Faur, din rrrruritii plesuvi.

^",1* il ry.:u intamplgT cu fr{iorul ei. Omul arc"tta, iqi lun apoi de josghroaga $i tovi in munte. pe dati se deschise o poarti qi intrare intr_o fierarieuriagS.

- Sabia mea - zise Faur * nu !i-o dau, ci n_ai s_o pofi duce; are mai binede-o mie de ocale; dar, iatr, r,p aiit ea o bucifice qig fL i r"ui. pe mdsura ta,care va avea tot atita putere, daci vei fi indrnzneain!'

$i *t"q"lrupse o agchie din sabie, o trecu de'cateva ori printre degete, cape.o brrcati de ceari, gi-i ftcu fetei o sabie. Apoi lua " "ria

urI"ii de fier, o fri_lTll TtJTili] pe un aluatmoale,

'i-i dcu Spri"t io*.i9apte perechi deoprncl, trecare mai mare ca cea dinaintea ei. $i rupand ain ghidaAa tui ae nerobucati, ii frcupe dati un ciocinel:

- cu acesta de vei lovi muntele acela blestemat, el se va deschide.

._-jpjTl.i9.r,1-Sf"Ti uriagului, iqi puse sabia la 9old" "a.i

Jo*"a"f in sin,mciuTa o pereche de opinci, iar pe celelalte gase perechi le puse in spinare gi oporni la drum.

. $i merse,_gi merse T+tl y.*.-, panl ce simfi ci o dor picioarele gi ci o:ttTg_oqi"cile. Se descalli giviz-u ci opincire.;il;;l" refid. atata drum.Incilli alti pereche. oboseala ii tre9u.p9 aute jlpti"r";;;;" puteri. gi iarmerse qi tot merse

+faranumir, pana incepurairr r_o ,F*gi,o:pirr.it..Vremea trecea gi fata cregtea.

10

Le desc6\i gi pe acelea gi lui altele mai mari. $i cu cit mergea, cu atitsimlea Sprinteioara cum cregte.

Cit o fi mers, cifi ani au trecut, nimeni n-ar putea spune, dar fata schimbiin cale gase perechi de opinci gi de frnliorul ei tot nu putu da. Cand inci$i ceade-a gaptea pereche, incepu si meargi atAt de repede, incit nu-gi mai dideaseama pe unde trece. $i poate Sprinteioara nu ar fi qtiut c-a ajuns la poalelemuntelui de cremene neagrl, daci nu-i iegea in cale lupoaica ctr dinlii de ofelcare, cind litra gi clinfanea" peste tot fi slreau scAntei din bot.

Nimeni nu se putea apropia de munte. Ce si faci Sprinteioara? Cum sldoboare lupoaica? Nu era glumi si te iei la luptn cu asemenea lighioani.De aceea fata se urcl intr-un copac ai agtepti si vini noaptea, doar, doar vaadormi lupoaica. Noaptea veni, dar ochii lupoaicei nu se inchiseseri. A statSprinteioara trei zile gi trei nopfi in copac, dar degeaba. . . Se gindea mereu lafreliorul ei, care nu mai era departe, dar pe care nu-l putea vedea inci. Chibzuiea ce chibzui, gi pini la urmi igi aduse aminte de puful pisirii de argint. Ilpuse in pahe. Pasirea de argint veni pe dat6.:

- Cu ce te pot ajuta, Sprinteioara?- Nu gtiu cum si dobor lupoaica...- ...Numai atunci va putea fi ripusi, cand i se vor topi dinfii la foc, spuse

pasirea.- $i ce-i de ftcut?- Las'pe mine!Paslrea de argint bntu din arrpr qi intr-o dipi veniri atltea plsnri incit nu

mai incipeau in copaci, mii gi mii de pisiri. Pasirea de argint mai bitu o dat6din aripi. Pisirile zburari, gi nu dupi mult timp se intoarseri fiecare cu citeo ramuri uscati in cioc. Cet ai clipi aruncari povara jos, in jurul lupoaicei,ftcand un prc de crengi, mare gi inalt, ca un zid. Lupoaica siri speriati dinculcug, incercind si rupi mormanele de crengi cu dinlii. Dar cit te-ai gterge

la ochi, veniri alte pfunri cu ticiuni apringi in cioc. Lisarl ticiunii peste weas-curi. Vreascurile se aprinseri de jur-imprejur, cici toate pisirile lncepuri sifacl vint cu aripile. Pe dati, lupoaica fu inviluiti de fliciri mari, ce se arun-cilu asupra ei ca nigte limbi de balaur. Incepu si urle, si se zbattr, sl sari, darincotro apuca, tot peste fliciri da. De cfldura, dinfii tncepuri sI. i se topeasci.Wzand aceasta, siri prin foc. Focul insi o aprinse, gi lupoaica, tngrozit{, fugi$?And,pini cizu intr-o prapastie adinci gi pieri.

Sprinteioara voi si mulpmeasci pisirilor, dar cand se uiti, nu le mai vizu.Auzi numai un frlfrit de aripi ln depirtare.

Se apropie de munte qi-l atinse cu ciocdnelul de fter. lnmunte se deschiseo poarti. Sprinteioara intri. Poarta se inchise in urma ei... gi fata prinse a urcape sciri minunate de marmuri albistrie. Erau acolo fel de fel de ciriri careduceau in multe pirfi: unele din piatriverde, altele galbene, altele ca para focu-lui. Nu gtia pe care si apuce. Cirarile coteau cand in dreapta, ctnd in stAnga,cind urcau cdnd coborau. Ugile i se deschideau singure ln cale gi trecea princemfui impodobite cu pietre scumpe de toate culorile, ce striluceau de-$ luau

11