Centrul Educaţia 2000+

Abordarea integrată a ştiinţelor

Finanţator: Romanian-American Foundation

Partener: Societatea Română de Fizică

www.cedu.ro

Fundaţia Centrul Educaţia 2000+ este o organizaţie independentă şi apolitică specializată în domeniul serviciilor, consultanţei şi

politicilor educaţionale.

Centrul Educaţia 2000+ a fost creat în 1999 prin desprinderea de Fundaţia Soros România.

Este un Centru de Excelenţă şi inovaţie cu un rol important în dezvoltarea şi implementarea politicilor educaţionale si cu o miză înaltă a practicilor din domeniul educaţional.

Este o organizaţie de tip think-tank, orientată spre învăţare, sarcini şi proiecte.

Detalii despre proiect (I) Scopul proiectului: reformarea procesului de predare-învăţare a fizicii (printr-

un proces de învăţare centrat pe elev şi urmărind formarea la copii a competenţelor necesare în prezent pe piaţa muncii).

S-a realizat un ghid metodologic de predare a fizicii (inclusiv o fundamentare riguroasă a abordării utilizate). Profesorii din învăţământul universitar au verificat acurateţea ştiinţifică a unităţilor de învăţare.

Ghidul a fost pilotat în 57 de şcoli şi licee (cl. III, IV şi VI-XII) din 10 judeţe; - pilotarea s-a desfăşurat în 2 etape (etapa 1 - 27 februarie - 15 iunie 2012; etapa 2 – 15 sept 2012 – 27 febr 2013); - aceasta a avut loc în 5 categorii de şcoli şi în 5 categorii de licee;- profesorii care au pilotat ghidul au urmat în prealabil un curs de formare.

S-au aplicat la clasă teste de evaluare tip TIMSS la începutul şi la finalul primei etape de pilotare (procedura utilizată a avut la bază Evidence Based Teaching); elaborarea itemilor şi analiza rezultatelor s-au făcut în paradigma Item Response Theory

Au fost aplicate chestionare care au vizat opinia elevilor asupra noii abordări S-au utilizat mai multe modele de formare a competenţelor

.

Rezultatele foarte slabe ale elevilor noştri la testările internaţionale (PISA, TIMSS)

Gradul scăzut de competitivitate al forţei de muncă din ţara noastră. În Indexului Competitivităţii Globale (GCI) pe 2011-2012 ocupam locul 77, după Rwanda, Iran, Azerbaidjan sau Kazahstan; în 2 ani România a coborât 13 poziţii

Lipsa de atractivitate a studierii ştiinţelor exacte

Caracterul formalizat şi, oarecum, neintuitiv al predării ştiinţelor exacte (influenţe franceze şi sovietice); accentul pus pe transmiterea de informaţii/ cunoştinţe

De ce a fost elaborat Ghidul Metodologic? (I)

De ce a fost elaborat Ghidul Metodologic? (II)

Elevii nu înţeleg relevanţa pentru viaţa de zi cu zi a celor învăţate la fizică; de multe ori, nu înţeleg nici fenomenele fizice discutate

Necorelare între abilităţile formate de şcoală şi cele necesare acum pe piaţa muncii (acestea sunt verificate de testările internaţionale)

În ultimii ani, deficitul în ceea ce priveşte abilităţile forţei de muncă a ajuns să fie a doua constrângere în dezvoltarea companiilor în ţările din Europa de Est şi Asia Centrală (prima constrângere este regimul de impozitare)

Aproape jumătate dintre firmele din România consideră că un asemenea deficit reprezintă o problemă importantă în dezvoltarea lor; media pentru celelalte ţări din zonă e de 30%

Ce fel de sarcini implică munca pentru cei mai mulţi angajatori

Sursa: European Survey of Working conditions, 2005

Ce fel de sarcini implică munca pentru cei mai mulţi angajatori

0102030405060708090

Rezolvarea deprobleme

neprevăzute

Învăţarea delucruri noi

Alegerea sauschimbarea

modului de lucru

Efectuarea unorsarcini

complexe

Sarcinimonotone

Vechi state membre UENoi state membre UE, în afară de România şi BulgariaBulgaria, România şi Turcia

Este tot mai mare procentul angajatorilor care consideră că un job implică:

rezolvarea rapidă şi eficientă de probleme ne-standard, învăţarea de lucruri/ abilităţi noi, capacitatea de a alege între diferite metode de lucru.

Memorarea şi utilizarea unor proceduri simple, repetitive au devenit secundare în multe joburi.

În ultimii ani, deficitul în ceea ce priveşte abilităţile forţei de muncă a ajuns să fie a doua constrângere în dezvoltarea companiilor în ţările din Europa de Est şi Asia Centrală (prima constrângere este regimul de impozitare)

Aproape jumătate dintre firmele din România consideră că un asemenea deficit reprezintă o problemă importantă în dezvoltarea lor; media pentru celelalte ţări din zonă e de 30%

Abordarea utilizată în ghidul metodologic (I)Modelul elaborat în contextul proiectului are la bază învăţarea prin investigaţie (IBL -Inquiry Based Learning/ învăţarea prin descoperire de tip inductiv) utilizată într-un context interactiv şi colaborativ.

Structura nucleu a modelului propus în ghid este caracterizată de următoarele elemente:

cadrul general de lucru este reprezentat de modelul trifazic ERR  

procesul învăţării este organizat în manieră ciclică, prin aplicarea în activităţile / unităţile de învăţare a modelelor propuse de Atkin & Karplus (1962); Bybee et al. (1989); Eisenkraft (2003), Alaska Science Consortium şi Kolb (1984);

strategiile de instruire aplicate sunt diversificate, favorizată fiind

însă instruirea de tip problematizat

Abordarea utilizată în ghidul metodologic (II)

Ghidul este structurat pe unităţi de învăţare

Unităţile de învăţare au între 3 şi 11 lecţii

Cele 4 secvenţe utilizate în unităţile de învăţare se bazează pe modelele de învăţare ciclice

Există o legătură strânsă între: modelele învăţării ciclice (care pot fi cu 3, 5 sau 7 paşi)

şi cadrul ERR (Evocare, Realizare a sensului şi Reflecţie)

Cele 4 secvenţe ale unităţii de învăţare

1. Evocare – anticipare Ce ştiu sau cred eu despre asta?

2. Explorare – experimentare

Cum se potriveşte această informaţie cu ceea ce ştiu sau cred eu despre ea?

3. Reflecţie – explicare Cum sunt afectate convingerile mele de aceste idei?

4. Aplicare - transfer Ce convingeri îmi oferă această informaţie?Ce anume pot face în alt fel, acum când deţin această informaţie?

Exemplu - Ciclul de predare - învățare prin descoperire dirijată în 5 trepte (I)

Exemplu - Ciclul de predare - învățare prin descoperire dirijată în 5 trepte (II)

Ciclul prin descoperire dirijată (este unul dintre cele 3 categorii principale de modele ciclice):

Ghidarea elevilor pe parcursul activităţilor de învăţare se face mai ales prin întrebări de tipul: De ce? Cum? În ce condiţii? Din ce cauză?

Se evită utilizarea de întrebări închise (Ce?, Cine?, Când?) sau a explicaţiilor, demonstraţiilor şi precizărilor.

Metodele inductive

Învăţarea prin investigaţie (IBL) ţine de categoria metodelor inductive de predare-învăţare.

Tot la metode inductive intră:

învăţarea bazată pe probleme (PBL),

bazată pe proiecte

studiul de caz

învăţarea prin descoperire

Modelele de formare utilizate în ghid

Comparaţie între 2 tipuri de abordări didactice

Activităţile centrate pe profesor cuprind: explicaţia

expunerea

demonstraţia realizată de profesor

observaţia şi experimentul (conduse de profesor)

prezentarea şi utilizarea unor modele, exerciţii, rezolvarea de probleme

Activităţile centrate pe elev cuprind: conversaţia euristică

rezolvarea de probleme deschise

problematizarea

construirea şi utilizarea de modele

observaţii sistematice

experimente proiectate de elevi

Cum a decurs prima etapă a pilotării ghidului

Centralizarea răspunsurilor elevilor la:a – chestionare

b – teste

a - ChestionareCentralizarea răspunsurilor oferite de elevi

(la clasele unde nu s-au aplicat teste)

0%

20%

40%

60%

80%

100%

primar gimnaziu liceu

1. Cum apreciaţi că au fost orele de fizică în timpul pilotării, comparativ cu modul în care acestea se

desfăşurau anterior?

mai interesante la fel mai puţin interesante

Centralizarea răspunsurilor oferite de elevi în

ceea ce priveşte rolul noii abordări (la clasele unde nu s-au aplicat teste )

prim

ar

gim

nazi

u

liceu

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

Această abordare a lecţiilor de fizică m-a ajutat:

să folosesc cunoştinţedobândite la alte obiecte destudiusă rezolv problemele defizică cu mai multă uşurinţă

să comunic mai bine cucolegii

să comunic mai bine cuprofesorul meu

să înţeleg mai bine la ce îmifoloseşte studiul fizicii

să înţeleg mai binefenomenele fizice desprecare am discutat

b – teste - clasa a IX-a (axa Oy reprezintă saltul în % faţă de testul iniţial)

Descrierea celor 3 categorii de itemi

Knowledge (K) - se referă la cunoaşterea faptelor, informaţiilor, instrumentelor/dispozitivelor şi procedeelor

Application (A) - se referă la aplicarea cunoştinţelor şi la înţelegerea conceptuală manifestată într-o gamă de contexte

Reasoning (R) - urmăreşte rezolvarea de probleme complexe şi nefamiliare, formularea explicaţiilor/concluziilor, luarea deciziilor şi transferul de cunoştinţe în situaţii noi

Ce elemente îi sunt necesare unui profesor pentru a putea utiliza ghidul

1. Să cunoască rolul celor 4 secvenţe ale UI

2. Să înţeleagă caracteristicile modelelor de formare a competenţelor utilizate în ghid

3. Să poată utiliza la clasă metodele gândirii critice folosite în ghid

4. Să cunoască şi să poată aplica metodele de evaluare centrate pe elev

Metodele gândirii critice

În această secţiune a cursului profesorii vor înţelege: De ce este importantă formarea gândirii critice la elevi?

Cum dezvoltăm elevilor gândirea critică?

Relaţia dintre gândirea critică şi constructivism.

Cadrul Evocare - Realizarea sensului - Reflecție (ERR).

Metodele pentru dezvoltarea gândirii critice cel mai des utilizate în ghidul metodologic

Metode şi instrumente de evaluare (I)• Competenţe specifice urmărite:

utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică generală, de didactică a specialităţii, de psihologie;

familiarizarea cu planificarea și proiectarea demersului evaluativ;

conştientizarea necesității unei evaluări bazate pe integrarea unei multitudini de instrumente de evaluare.

• Concepte cheie: Evaluare autentică; Evaluarea centrată pe elev

Planificarea şi proiectarea evaluării

Metode şi instrumente de evaluare (II)- tipuri de instrumente -

Fişa de observareGrila de evaluare criterialăLista de verificare Jurnalul de reflecţie Planul de proiect PortofoliulTestul

Website experimente fizică

Cu sprijinul Universităţii de Vest din Timişoara, a fost realizat în cadrul proiectului un website resursă pentru profesorii de fizică.

Acesta conţine experimente filmate pentru majoritatea unităţilor de învăţare.

Adresa site-ului este: experimentarium.physics.uvt.ro

Cursul de formareAbordarea integrată a ştiinţelor

Grup ţintă: profesori de fizică din învăţământul preuniversitar

Scop: dezvoltarea competenţelor profesorilor de fizică (de proiectare, organizare şi evaluare a activităţilor didactice) în vederea îmbunătăţirii învăţării fizicii şi creării unui mediu de învăţare eficient şi creativ, din perspectiva formării la aceştia a abilităţilor necesare pe piaţa muncii. Accentul este pus pe centrarea pe elev.

Tipul de program: acreditat DGMRU, finalizat cu certificat de competenţe şi 15 credite profesionale transferabile

Durată: 60 de ore

Forma de învăţământ: zi şi la distanţă

Programul este structurat în 3 etape:stagiu de formare directă organizat în forma de

învăţământ de zi, pe durata a 3 zile

stagiu practic organizat în forma de învăţământ la distanţă

stagiu de analiză şi evaluare -1 zi

Aspecte tehnice cu privire la desfăşurarea cursului de

formare CEDU 2000+

1 - Stagiul de formare directă

Teme abordate:

Paradigme educaţionale în predarea-învăţarea fizicii

Constructivismul- noi dimensiuni de formare a competenţelor la elevi

Metodele gândirii critice şi cadrul ERR

Modele de învăţare utilizate în alcătuirea unităţilor de învăţare: investigaţie, studiu de caz, proiect, rezolvare de probleme

Proiectarea şi planificarea unităţilor de învăţare

Metode şi instrumente de evaluare

Studiu individual pe baza bibliografiei indicate de formatori;

Aplicarea la clasă a unei unităţi de învăţare din ghidul metodologic;

Efectuarea de către formatori a unor vizite în şcoli, ce presupun:

- Clarificarea aspectelor abordate pe parcursul sesiunilor de formare directă;

- Sprijinirea profesorilor pentru proiectarea activităţilor didactice în conformitate cu ghidul metodologic;

2 - Stagiul de formare la distanţă (I)- structură -

Structură:

Asistenţe la lecţii – acestea pot lua şi forma inter-asistenţelor (cu participarea cadrelor didactice din aceeaşi şcoală sau din şcoli învecinate);

Discuţii pe marginea lecţiilor vizionate, feed-back personalizat, din partea formatorului, consiliere individuală;

Colectarea de feed-back de la profesori privind modalitatea de utilizare a unităţilor de învăţare şi a ghidului metodologic în activitatea curentă la clasă;

Sprijin acordat cadrelor didactice pentru pregătirea portofoliilor în vederea susţinerii sesiunii de evaluare finală.

2 - Stagiul de formare la distanţă (II)

3 - Stagiul de analiză şi evaluare a cursanţilor - structură -

Prezentarea unei teme din portofoliu: jurnal de

reflecţie asupra aplicării la clasă a unităţii de învăţare

din ghidul metodologic

Observaţii: pentru obţinerea certificatului de

competenţe, este necesară prezenţa la cel puţin 75%

din durata cursului de formare