1

CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI

ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ DOLJ Str. Ludwig van Beethoven nr. 2, 200218, Craiova

Telefon: 0351/ 411055/56 Fax: 0351/170 373 Mail: cjraedolj@yahoo.com; www.cjraedolj.ro

CERCETARE PSIHO-SOCIOLOGICĂ

CALITATEA STILULUI DE VIAŢĂ ÎN ADOLESCENŢĂ

Profesor Consilier CJRAE/CJAP Dolj

Liceul Teoretic “Mihai Viteazul”, Bailesti

DURAC IULIA

ARGUMENT:

Calitatea vieţii adolescentului se dovedeşte a fi un concept complex, imposibil de conturat în

absenţa sentimentului de bine interior sau împlinire personală. Dimensiunile generice ale calităţii vietii

– bine fizic, psihic, social - nu exprimă condiţii ideale de existenţă, ci trebuie cultivate şi induse

adolescenţilor de către adulţii responsabili sub forma unor atribute esenţiale ale supravieţuirii. Abordarea în manieră programată a unui stil de viaţă sănătos în adolescenţă presupune un efort

concentrat de voinţă şi disponibilitate a adolescentului, pe de o parte, de perseverenţă şi adaptare la

schimbare a adultului, pe de altă parte. Copilăria şi adolescenţa sunt perioade de asimilări masive, de formare a unor atitudini şi

abilităţi care se vor transforma în instrumente ale dezvoltării personale pentru tot restul vieţii. Tânărul

are nevoie de orientare în managementul echilibrului emoţional, a stării de sănătate fizică şi mintală. Nevoia de independenţă şi afirmare personală, puternic exprimate în adolescenţă, pot degenera în

comportamente iresponsabile, modificând semnificativ traiectoria dezvoltării unui tânăr. Aceleaşi

tendinţe ontogenetice, încurajate şi dezvoltate corespunzător, pot transforma adolescentul într-un produs

uman cu un mare potenţial social. Cercetarea reprezintă una din etapele proiectului derulat de CŞAP în anul şcolar 2012-2013 şi

îşi propune să ofere date statistice asupra calităţii stilului de viaţă al tinerilor. Informaţiile vor fi utilizate

pentru modelarea demersurilor psihopedagogice ale consilierului şcolar în consilierea de grup, în abordarea particularizată a educaţiei pentru sănătate mentală şi emoţională. De asemenea, ele vor fi

canalizate spre informarea subiecţilor educaţionali în legătură cu tipurile de sănătate: psiho-somatică,

intelectuală, afectivă, comportamentală.

METODOLOGIA CERCETĂRII

SCOP:

Evaluarea gradului de adoptare a unui stil de viaţă sănătos şi explorarea factorilor sanogeni responsabili pentru calitatea stilului de viaţă al adolescenţilor.

IPOTEZE DE CERCETARE:

Aspectele de tranzitie pubertare – consumul de alcool, tutun, droguri, comportamentul sexual

prematur, comunicarea deficitară – pot avea influenţe importante asupra sănătăţii mentale şi

asupra comportamentului adolescenţilor

2

Stilul de viaţă al adolescentului are accente haotice, caracterizandu-se prin indolenţă, abuzuri

nespecifice vârstei, tendinţa de a se afilia nediscriminativ si necritic reţelelor de socializare şi

comunităţilor online

Intervenția adultului în controlul și orientarea stilului de viaţă al adolescentului este redusă și

uneori inadecvată prin excesul de toleranță față de derapajele comportamentale manifeste

OBIECTIVE:

1. Măsurarea gradului în care adolescenţii adoptă un stil de viaţă sănătos.

2. Masurarea gradului în care adolescenţii adoptă un stil de viaţă cu risc pentru sănătate.

3. Evaluarea nivelului de informare a adolescenţilor privind comportamentele sănătoase.

METODE SI TEHNICI UTILIZATE

Chestionarul de opinie

Instrumentul metodologic folosit pentru a culege informaţii este chestionarul de opinie. Acesta prezinta avantajul de a oferi informaţii complexe şi posibilitatea obiectivă de a corela indicatorii făcând

astfel posibilă cunoaşterea motivaţiilor şi atitudinilor subiectilor investigaţi.

Chestionarul adresat elevilor cuprinde 37 de întrebări: itemi cu răspunsuri la alegere (închise şi

de control) şi itemi cu răspuns de completare, organizate astfel încât să răspundă exigenţelor metodologice, tematice şi caracteristicilor lotului investigat.

S-a asigurat anonimatul chestionarului, dar s-au solicitat subiecţilor unele date necesare

prelucrării statistice referitoare la vârstă, sex şi clasa de provenienţă. Chestionarul (vezi anexa 1) a fost conceput din perspectiva ipotezei şi a obiectivelor propuse,

modul său de elaborare fiind în concordanţă cu cerinţele tehnice şi metodologice ale unui astfel de

demers.

Repondenţii studiului au fost 108 adolescenţi cu vârste între 15-18 ani, din Liceul Teoretic ”Mihai Viteazul”, Băileşti. Culegerea datelor s-a realizat în perioada noiembrie-decembrie 2012 iar

prelucrarea datelor s-a realizat în perioada martie-aprilie 2013. În urma centralizării răspunsurilor s-au

operat 106 de chestionare valide, 2 fiind nevalide.

Indicatorii urmăriţi în cadrul chestionarului:

1. Atitudinea adolescenților față de starea personală de sănătate

2. Consumul de droguri legale şi ilegale: inventarul consumului de tutun, alcool, droguri 3. Comportamentul sexual: sursele şi calitatea informației privind educaţia sexuala, mijloace

contraceptive

4. Autoevaluarea imaginii corporale 5. Comportamentul alimentar

6. Gestionarea timpului

7. Echilibrul emoţional

Am optat pentru administrarea în grup deoarece aceasta permite economisirea timpului precum şi surprinderea nu numai a comportamentului verbal, ci şi a celui nonverbal. În privinţa limbajului, am

ţinut cont de nivelul de instrucţie şi cultura al subiecţilor.

Am luat în considerare riscul determinat de faptul că subiecţii au tendinta să formuleze răspunsuri dezirabile social, ştiut fiind faptul că refuzul sau dezaprobarea pot apărea ca simptome ale

neintegrării în colectivitate. Am plecat de la premisa că aceste riscuri sunt minime, deoarece atracția

răspunsurilor pozitive a fost diminuată prin formularea întrebărilor cu posibilităţi multiple de răspuns.

ESANTIONARE

Acest studiu s-a desfăşurat pe un eşantion de disponibilitate constituit din elevi ai claselor a X-

a și a XI-a din Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” Bailesti. Numărul elevilor incluşi în studiu a fost N= 108.

Structura eşantionului:

Distribuţia subiecţilor după variabilele sex, varsta, clasa la un eștantion reprezentativ N=108 este următoarea: 52% reprezintă populație de sex feminin, 48% populatie de sex masculin. 58% sunt

elevi cu varste cuprinse între 15-16 ani, 42% sunt elevi cu vârste cuprinse între 17-18 ani și peste.

3

Clasele selecatate – a X-a și a XI-a - reprezintă profiluri diferite: ştiinţe-sociale, respectiv matematică-

fizică.

INTERPRETAREA REZULTATELOR CHESTIONARULUI DE OPINIE

Primul aspect al studiului a urmărit (auto)evaluarea generică a stării personale de sănătate și

identificarea cadrului de influenţă asupra calității stilului de viață, adolescenţii având posibilitatea de a

aprecia cărui factor îi datorează adoptarea stilului de viaţă sănătos: familiei, cadrelor didactice, prietenilor, colegilor sau lor înşişi.

Controalele medicale realizate cu o frecvenţă foarte scăzută se explică prin faptul că 73% dintre

adolescenţii respondenţi se declară sănătoşi. Adolescenţii consideră, în proporţie de 50%, că toţi

membrii familiei influenţează stilul de viaţă sănătos şi că într-o măsură la fel de mare decizia de a adopta un stil de viață sănătos depinde de propria persoană 47,3%.

Ar fi de remarcat o influenţă mai mare pe care o exercită prietenii în comparaţie cu profesorii,

colegii având cea mai redusă influenţă. În autoevaluarea stării de sănătate se constată o supraapreciere a acesteia, convingere fundamentată statistic pe cele 64 procente reprezentate de subiectii care afirmă că

au facut un control preventiv al stării de sănătate în ultimele 12 luni.

4

Al doilea aspect al studiului a vizat consumul de alcool, tutun şi droguri. Subiecţilor li s-au

cerut informaţii în privinţa consumului de substanţe nocive, frecvenţei utilizării lor şi a cantităţii folosite

într-o unitate de timp sau o perioadă dată. Subiecţiilor li s-a solicitat să răspundă dacă au fost tentați să fumeze (63%) și în ce măsură aceasta tentație s-a permanentizat, devenind obișnuință.

Rezultatele ulterioare sunt relativ viciate de tendinţa repondentului de a oferi răspunsuri

dezirabile deoarece procentul iniţial, covârşitor cantitativ, este fragmentat în procente neconcludente: 27% au început să fumeze după vârsta de 14 ani, 15 % declară că nu au fumat niciodată o ţigară

întreagă, 24% fumează între 1-10 ţigări pe zi, 5% între 10-20 țigări pe zi. Datele prezentate sunt

contradictorii deoarece între tentativa de a fuma şi concretizarea pe termen lung a acesteia apare un

decalaj procentual semnificativ.

5

Referitor la consumul de alcool (53% se declară consumatori ocazionali, 8% consumatori

regulaţi) percepţia tinerilor este atenuată de natura permisivă a valorilor împărtăşie de mediul socio-familial de apartenenţă: consumul moderat de alcool nu dăunează sănătăţii, indiferent de vârstă.

Se constată un consum de alcool mai ridicat în rândul populaţiei masculine. Cercetarea a

urmărit, de asemenea, evidenţierea tipului de alcool preferat, graficele de mai jos ilustrând corelaţii între vârsta la care a debutat consumul de alcool şi tipul de băutură preferat.

6

Nu la fel de consistente sunt rezultatele în privinţa consumului de droguri. Doar 9% dintre repondenţi au declarat că sunt consumatori de droguri, procentul distribuindu-se echitabil în raport cu

măsurarea frecvenţei utilizării lor. Referitor la frecvenţa consumului se evidenţiază un puternic caracter

ocazional – toţi adolescenţii investigaţi care consumă produse etnobotanice o fac ocazional.

Al treilea aspect abordat în cadrul studiului se referă la comportamentul sexual – surse de

informare, debutul vieţii sexuale, mijloace contraceptive utilizate. Adolescenţii consideră că sursele de

informare în privinţa viaţii sexuale şi a bolilor cu transmitere sexuală provin în proporţie de 47% de pe

7

Internet/carti, 22% recurg la experienţa părinţilor, 15% apelează la doctori, 13% se informează de la

prieteni.

Interesant la acest capitol este faptul că doar 8% consideră că primesc informaţii utile de la

şcoală, rezultat surprinzător dat fiind faptul că există în liceu un opţional pentru clasa a XI-a privind

educaţia pentru sănătatea reproducerii iar cabinetul medical derulează periodic campanii tematice. 39%

dintre adolescenţi recunosc că sunt activi sexual, 31% începându-şi viaţa sexuală după vârsta de 14 ani şi declarând că folosesc metode de protecţie contraceptive (prezervativul, anticoncepţionale).

Al patrulea aspect al studiului a vizat controlul greutăţii corporale, adolescenţii apreciindu-şi

aspectul fizic şi modalităţile prin care controlează sau ar controla greutatea corporală. Procentul de 76% relevă faptul că cea mai mare parte dintre adolescenţi apreciază că au o greutate normală, tendinţa de

autoevaluare a creşterii/scăderii greutăţii fiind mai accentuată la populaţia feminină.

8

Analiza a scos în evidenţă faptul că există diferenţe nesemnificative între fete şi băieţi privind

modalităţile de controlare a greutăţii. Astfel, 49% dintre adolescenţi declară că nu sunt preocupaţi de

acest aspect, băieţii fiind mai puţin interesaţi de controlul greutăţii (8% recurg la sport), în timp ce fetele

aleg metoda înfometării pentru menţinerea greutăţii în limite normale (28%). Celelalte metode, cum ar fi chestionarea prietenilor, documentare pe internet, consultarea unui nutriţionist, ar fi în egală masură

abordate atât de fete cât şi de băieţi, în procente realtiv mici.

Al cincelea aspect abordat de studiul în cauză analizează comportamentul alimentar al tinerilor

din perspectiva regularităţii, corectitudinii şi consistenţei meselor zilnice, precum şi al frecvenţei cu

care sunt consumate alimente cu risc pentru sănătate.

9

Un procent îngrijorător (51%) confirmă ideea unui regim alimentar haotic sau defectuos (23% servesc mai puţin de 2 mese pe zi). Adolescenţii acordă foarte puţină importanţă modului cum mănâncă:

72% obişnuiesc să aibă şi alte preocupări în timpul meselor, existînd totodată şi tendinţa de a consuma

alimente cu risc pentru sănătate între mese.

Tabelul de mai jos explicitează tendinţa menţionată anterior:

ALIMENTE

FRECVENȚĂ

De mai multe ori pe zi O data pe zi Ocazional Niciodata

Dulciuri 48% 23% 29% 0% Sucuri 41% 20% 39% 2%

Cartofi prajiti 11% 21% 66% 2%

Hamburgheri 3% 21% 62% 14% Mezeluri 18% 21% 57% 3%

Chips-uri/ Snaks-uri 20% 18% 55% 8%

Pizza 5% 10% 83% 2%

Cafea 16% 23% 32% 29%

Un alt aspect a fost destinat analizei modalităţilor de gestionare a odihnei şi timpului liber.

Ponderea răspunsurilor a fost echilibrată, tinerii respectînd, în general condiţiile de igienă a odihnei

prinn somn. Calculatrorul şi televizorul devin alternative ale orelor nedormite. Studiul vine să tragă un semnal de alarmă în privinţa utilizării excesive a calculatorului (40%) şi televizorului, care, pentru cei

45% dintre repondenţi, reprezintă modalitatea uzuală de petrecere a timpului liber.

10

Timpul liber se consumă pe baza unei selecţii simple, pe cât de comode, pe atât de dăunătoare:

calculatorul şi televizorul. Analizând comparativ cele două oferte de timp liber observăm tendinţa adolescenţilor spre activităţi sedentare, menite să aplatizeze emoţional şi să inhibe canalele clasice de

comunicare interpersonală, în detrimentul avalenşei de medii electronice.

Alternativele de odihnă activă devin criterii de evaluare a sănătăţii fizice. Deşi 49% au optat pentru mersul pe jos, calitatea acestei modalităţi de activitate fizică este îndoielnică, deoarece

majoritatea nu deosebeşte mersul pe jos, ca modalitate de exerciţiu fizic programat, de mersul pe jos, ca

modalitate efectivă de deplasare utilitară.

Ultimul aspect al studiului a vizat evaluarea generică a nivelului de stres, factorii de influenţă ai

stării de bine psihic, calitatea raportului cu sinele, echilibrul emoţional, a relaţiilor intrafamiliale,

stilurilor educaţionale.

11

Chestionaţi în privinţa nivelului de stres autoperceput 46% dintre adolescenţi nu întâmpină

dificultăţi în a face faţă solicitărilor curente. Coroborâd procentul tinerilor care se se consideră presaţi de solicitări cotidiene într-o mare şi foarte mare măsură (26%) cu rezultatele la întrebările privind

sursele de conflict la nivelul familiei (18%) putem avansa existența unei relaţii de interdependenţă între

climatul familial şi starea de echilibru emoţional a elevului, fiind binecunoscut faptul că, pentru un

adolescent, calitatea relaţiilor de comunicare cu membrii familiei este principlul ingredient al maturizării socio-afective și a sentimentului de securitate emoțional-afectivă.

Cum te intelegi cu parintii / tutorele / fratii?

TOTAL

AMBII PARINTI

FRATII BUNICII MAMA/TATA

a. foarte bine cu…

41%

12%

2%

13%

68%

b. bine cu… 8% 10% - 4% (TATA) 22%

c. am mici

conflicte cu…

4%

6%

-

2%

12%

d. am o relatie

foarte tensionata

cu…

2%

-

-

2%

4%

Printre motivele conflictelor sau al tensiunilor 23% dintre repondenţi au invocat diferenţele intergeneraţionale, critica parinţilor, oboseala, greşeli personale, minciuna, dificultăţi de comunicare.

Păsatrând registrul, 26 % dintre adolescenţii recunosc că sunt pedepsiţi de către părinţi prin

modalităţi a căror eficienţă se verifică pe termen scurt sau conjunctural: suprimarea periodica a

telefonului, a calculatorului, a televizorului.

12

Din punct de vedere psihologic, adolescentul este impulsiv, instabil, emotiv. Aflat mereu în

dezechilibru, într-o stare de conflict, el este dornic să experimenteze înainte de a reflecta. Din aceste

motive, perioada de vârstă a adolescenței este susceptibilă de a angaja comportamente suicidare. În privinţa sănătăţii mentale şi emoţionale, rezultatele se înscriu în limite rezonabile, iar diferenţele

procentuale răspund decalajului factual care separă ideea de suicid de intenţia de suicid şi tentativa de

suicid. Rezultatele studiului nu reflectă date îngrijorătoare din acest punct de vedere.

13

CONCLUZII

În adoptarea unui stil de viață sănătos familia şi adolescentul însuşi sunt principalii factori de

influență.

Majoritatea adolescenților declară controale medicale foarte rare invocând o stare bună de

sănătate.

Peste jumătate dintre adolescenți se consideră consumatori ocazionali de alcool, berea aflându-se în topul preferinţelor.

Fumatul este mai puțin frecvent decât consumul de alcool şi la fel de frecvent atât la fete cât şi

la băieți, deşi ponderea celor care au experimentat fumatul este mult mai mare prin comparaţie

cu ponderea fumătorilor declaraţi.

Consumul de droguri şi produse etnobotanice este mai frecvent la băieți (aceştia – 8% - fiind

singurii care s-au declarat consumatori de droguri uşoare).

Un rol deosebit de important în transmiterea informațiilor despre viața sexuală şi BTS îl au

sursele media, părinții şi medicul specialist, şcoala având cea mai mică influenţă.

49% dintre adolescenţi, preponderent minori, şi-au început viaţa sexuală, 19% folosesc mijloace contraceptive. Spre deosebire de băieţi, fetele sunt mult mai interesate de utilizarea metodelor

contraceptive.

Fetele sunt mai preocupate decât băieții de controlul greutății corelat cu tendițna de creştere în

greutate mai mare decât la băieți.

Pentru a-şi controla greutatea adolescenții par a fi interesați mai degrabă de menţinerea greutăţii

corporale, asociată cu dieta prin înfometare - tendinţa feminină, cu sportul - tendinţa masculină.

Mişcarea şi programul de mese sunt considerate de adolescenții ca fiind aspecte neglijabile în

menținerea sanătăţii şi control greutății.

Adolescenții nu acordă importană programului de mese, mai mult de jumatate dintre ei declarând că mănâncă atunci când au timp sau când le este foame.

Alimentele cu risc pentru sănătate (cartofii prajiți/chipsurile, hamburgher, mezeluri) sunt

consummate mai mult ocazional de către jumătate dintre adolescenți, excepţia o constituie

dulciurile şi sucurile - 48%, 41% - consumate de mai multe ori pe zi. Televizorul şi calculatorul reprezintă mijloacele preferate de petrecere a timpului liber,

activităţile sportive fiind subevaluate şi asociate deplasării în scop utilitar sau plimbărilor

sporadice. În general, adolescenţii consideră că nu sunt expuşi presiunilor externe sau cotidiene, invocând

relaţii pozitive cu majoritatea membrilor familiei.

Familia intervine superficial în amendarea comportamentelor necorespunzătoare, recurgand la

pedepse conjuncturale, cu efect temporar, menite să escaladeze problemele, nu să le rezolve. Rezultatele obţinute, ofera posibilitatea beneficiarilor acestui studiu (elevi, părinţi, cadre didactice)

să valorifice datele mai sus prezentate, în sensul intervenţiei aplicate asupra carenţelor identificate,

pentru diminuarea factorilor determinanţi şi a deprinderilor formate defectuos. Putem, astfel, considera că studiul incumbă o finalitate practică: repere cantitative utilizate de cadrul didactic în orientarea

adolescenților pentru un stil de viaţă sănătos.

Bibliografie: 1. Dumitru Al. Ion, Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice, Ed.

Polirom, 2008

2. Gerald R. Adams, Michael D. Berzonsky, Psihologia adolescenţei, Ed. Polirom, 2009

3. Constantin Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Ed. Polirom, 2008

4. Daniel Marcelli, Alain Braconnier, Tratat de psihopatologia adolescenţei, Ed. Fundaţiei Generaţia, 2006

5. Colectiv de autori, coord. Chiriac Alina, Cum să ne dezvoltam un stil de viață sănătos.

Modalități de integrare a dimensiunii de gen în educația pentru sănătate, CPE 2004 6. Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Raport cu privire la evaluarea stilului de viaţă

sănătos al adolescenţilor din municipiile Iaşi şi Timişoara – studiu comparativ, aprilie 2011

14

Anexa 1.

Chestionar privind stilul de viata al elevilor

Stilul de viata se refera la totalitatea deciziilor si comportamentelor care afecteaza sanatatea

personala. Pentru a ne pastra sanatatea si pentru a fi o prezenta agreabila pentru cei din jur este necesar sa adoptam un stil de viata echilibrat. Raspunde cu sinceritate la urmatoarele intrebari, incercuind

varianta care ti se potriveste.

1. Varsta:

2. Sexul:

I. Autoaprecierea starii generale de sanatate 3. Care sunt factorii de influenta cei mai importanti in adoptarea unui stil de viata sanatos:

a. Toti membrii familiei

b. Cadrele didactice c. Prietenii

d. Colegii

e. Eu insumi/insami 4. Cum descrii starea ta de sanatate ?

a. Sunt sanatos

b. Am mici probleme de sanatate

c. Am probleme grave de sanatate 5. Cand ai facut ultimul consult medical preventiv?

a. In ultimile 12 luni

b. In ultimii 2 ani

c. Cu mai mult de doi ani in urma

d. Nu am fost consultat preventiv niciodata

II. Consumul de droguri legale si ilegale

Fumatul: 6. Ai incercat vreodata sa fumezi?

a. Da

b. Nu (continua cu intrebarea 9) 7. La ce varsta ai fumat pentru prima data o tigara intreaga?

a. 8 ani sau mai putin

b. 9 ani

c. 10 ani d. 11ani

e. 12 ani

f. 13 ani g. 14 ani

h. peste 14 ani

i. nu am fumat niciodata o tigara intreaga 8. Cate tigari fumezi pe zi?

a. intre 1 si 10 tigari pe zi

b. intre 10 si 20 tigari pe zi

c. peste 20 de tigari pe zi d. nu mai fumez

Consumul de alcool 9. Referitor la consumul de alcool cum te descrii?

a. neconsumator de alcool (continua cu intrebarea 15)

b. consummator ocazional

c. consummator regulat

15

10. La ce varsta ai consumat prima data o bautura alcoolica mai mult de un pahar?

a) 8 ani sau mai putin b) 9 ani

c) 10 ani

d) 11ani

e) 12 ani f) 13 ani

g) 14 ani

h) peste 14 ani 11. Care sunt bauturile alcoolice pe care le consumi de obicei?

a. bere

b. vin

c. bauturi tari. Care?...............................

Consumul de droguri

12. Ai folosit vreodata droguri ilegale?

a. Da

b. Nu (continua cu intrebarea 15)

13. La ce varsta ai incercat pentru prima data droguri ilegale? a. 8 ani sau mai putin

b. 9 ani

c. 10 ani

d. 11ani e. 12 ani

f. 13 ani

g. 14 ani h. peste 14 ani

14. Consumi droguri uşoare (etnobotanice, iarba)

a. zilnic b. săptămânal

c. ocazional

III. Comportamentul sexual 15. Ce surse de informare folosesti in privinţa vieţii sexuale şi a bolilor cu transmitere sexuală

a. Internet/carti

b. Doctori c. Parinti

d. Prieteni

e. Televizor

f. Scoala 16. Ai avut vreodata raport sexual?

a. Da

b. Nu (continua cu intrebarea 18) 17. La ce varsta ai avut primul raport sexual?

a. inainte de 14 ani

b. dupa 14 ani 17. Folosesti metode de protecţie contraceptive?

a. Da. Care?.......................................

b. Nu

IV. Greutatea corporala

18. Cum îţi descrii greutatea?

a. mult sub greutatea normală b. puţin sub greutatea normală

c. aproximativ normală

16

d. puţin peste greutatea normală

e. mult peste greutatea normală 19. Care sunt modalitatile prin care îţi controlezi greutatea corporală?

a. slabire prin regim

b. dieta drastică

c. menţinerea greutăţii actuale d. nu ma preocupă

e. Altele

20. Cum procedezi în alegerea unei diete? a. folosesc dieta prietenilor/colegilor

b. aleg o dietă de pe internet

c. consult un nutritionist

d. mă înfometez e. altă procedură (Care?: _________________________________________________)

f. nu ma preocupa

V. Comportamentul alimentar:

21. Cate mese iei pe zi?

a. mai puţin de 2 mese. b. trei mese constante

c. trei mese şi două gustări

d. nu ţin evidenţa

22. Obişnuieşti ca în timp ce mănânci să ai şi alte preocupari? (citit, scris, vizionat TV, navigat internet)?

a. Da.

b. Nu 23. În ce masură consumi urmatoarele tipuri de alimente?

Alimente Frecventa

De mai multe ori pe zi O data pe zi Ocazional Niciodata

Dulciuri

Sucuri

Cartofi prajiti

Hamburgheri

Mezeluri

Chips-uri/ Snaks-uri

Pizza

Cafea

VI. Gestionarea timpului 25. Cate ore dormi de obicei pe noapte in timpul saptamanii?

a. 8 ore/ noapte

b. sub 8 ore/ noapte

c. peste 8 ore/ noapte 26. Cand nu dormi suficient noaptea, cum iti folosesti timpul?

a. ma uit la TV

b. ascult muzică c. citesc

d. folosesc calculatorul

e. merg în vizita la prieteni f. frecventez discotecile, caffe-interneturile, barurile, cluburile de noapte

g. am insomnie

h. consider ca dorm suficient

i. alte situatii. Care?_______________________________________

17

27. În cursul saptamanii, câte ore priveşti la televizor?

a. Nu mă uit la televizor în cursul saptamanii b. 1 oră/zi

c. 2 ore/zi

d. 3 ore/zi

e. 4 ore /zi f. 5 sau mai multe ore/zi

28. Cate ore folosesti caculatorul in medie pe zi in cursul saptamanii ?

a. Nu folosesc caculatorul in cursul saptamanii b. 1 oră/zi

c. 2 ore/zi

d. 3 ore/zi

e. 4 ore /zi f. 5 sau mai multe ore/zi

29. Ce activitati fizice desfasori in mod frecvent:

a. baschet b. fotbal

c. handbal

d. alergare e. mers cu bicicleta

f. activităţi aerobice

g. mers pe jos

h. lucrez la aparate i. alte situatii. Care?__________________________________________

VII. Echilibru emotional 30. Cât de frecvent te simtiti excesiv de stresat si incapabil de a face fata presiunilor vieţii

cotidiene?

a. Rareori sau niciodată b. Ocazional

c. Destul de des

d. În cea mai mare parte a timpului

31. Cum te intelegi cu parintii/ tutorele/ fratii ? a. foarte bine cu: ………………………………………………..…………………….…

b. bine cu ……………………………………………………..…………………………

c. am mici conflicte cu ……………………………………………………………..…… d. am o relatie foarte tensionata cu ………………………………….……………...……

32. Care sunt motivele tensiunilor sau conflictelor?

……………………………………………………………………………………………………

33. Parintii/ tutorele/fratii te pedepsesc ? a. Da.

b. Nu

c. Uneori 34. Care e pedeapsa cea mai des folosita?

……………………………………………………………………………………………………

35. Te-ai gândit vreodată în mod serios să te sinucizi? b. Da

c. Nu

36. Ţi-ai făcut vreodată un plan ca să te sinucizi?

a. Da b. Nu

37. Ai încercat vreodată să te sinucizi?

a. Da b. Nu