Cercetare Privind Tipul de Motivatie Predominant in Alegerea Profesiei de Psiholog in Functie de Profilul Urmat in Liceu

8/19/2019 Cercetare Privind Tipul de Motivatie Predominant in Alegerea Profesiei de Psiholog in Functie de Profilul Urmat in L…

1/47


2/47

b2. cele mai importante motive care determina alegerea anumitor profesii 4 care se vordemonstra a fi cele mai 5dorite5 de catre subiectii investigati.

I. Obiectivele cercetarii

+ucrarea are drept obiectiv general investigarea sferei motivationale a alegerii profesiei la

elevii din clasele terminale ale liceelor din orasul "acau. 6ai mult, ne propunem sa aflamprofesiile spre care se orienteaza acesti elevi.6otivatia alegerii profesiei va fi studiata prin stabilirea unui numar de dimensiuni

motivationale fundamentale ce determina aceasta alegere, a celor mai importante motive

ce stau la baza deciziei adoloscentilor n aceasta privinta.� !data stabilite aceste dimensiuni, vom investiga, n primul r nd, influenta profilului� �liceului asupra motivatiei alegerii liceului, adica diferentele dintre elevii de la licee cu profilteoretic si cei de la licee cu profil industrial n privinta importantei pe care le au pentru�ei, n privinta alegerii profesiei, fiecare din factorii motivationali stabiliti.�! alta variabila introdusa este cea a gradului deciziei, a masurii n care respectivul elev�este decis sa urmeze respectiva profesie presupunem ca aceasta variabilitate a decizieiafecteaza si ea sfera motivationala, n sesnul ca importanta acordata diversilor factori�motivationali de catre subiectii decisi, respectiv de cei indecisi, va fi diferita.

6ai mult, ne propunem sa cercetam masura n care genul si clasa subiectilor a #-a sau�a ##-a influenteaza motivatia alegerii profesiei, urmarind, astfel, diferentele dintresubiectii de gen feminin si cei de gen masculin, pe de o parte, si cele dintre subiectii din

cele doua clase scolare n privinta importantei pe care ei o acorda factorilor motivationali�asociati deciziei de cariera.

! a doua dimensiune a cercetarii este cea descriptiva ne propunem sa aflam profesiilespre care se orienteaza adolescentii din liceele din "acau, n general, dar si comparativ -�

n functie de profilul liceului n care sunt integrati, pe de o parte, si de gen, pe de alta.� �n fine, vom realiza un profil motivational al celor mai frecvente profesii spre care se�

orienteaza subiectii mai precis, vom stabili care sunt cele mai importante motive caredetermina alegerea anumitor profesii 4 care se vor demonstra a fi cele mai 5dorite5 de

catre subiectii investigati.

II. Design experimental si ipoteze

'ariabilele cercetarii sunt urmatoarele

a 'ariabile independente1. profilul liceului - teoretic

- industrial

2. gradul deciziei n privinta profesiunii - indecis�- decis

3. genul - feminin- masculin

. clasa - a #-a- a ##-a

b 'ariabile dependente

1. motivele alegerii profesiei2. profesia aleasa

#poteze

1. Profilul liceului influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei exista diferententre subiectii de la liceele cu profil teoretic si cei de la licee cu profil industrial n� �

privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din cele zece motive posibile.


3/47

2. (radul deciziei influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei exista diferententre subiectii indecisi si cei decisi n privinta importantei pe care o acorda fiecaruia din� �

cele zece motive posibile.3. $xista efecte semnificative de interactiune ntre profilul liceului si gradul deciziei n� �privinta importantei acordate motivelor alegerii profesiei.. (enul influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei exista diferente ntre�

subiectii de gen feminin si cei de gen masculin n privinta importantei pe care o acorda�fiecaruia din cele zece motive.7. %lasa influenteaza motivele ce stau la baza alegerii profesiei exista diferente ntre�subiectii din clasa a #-a si cei din clasa a ##-a n privinta importantei pe care o acorda�fiecaruia din cele zece motive posibile.8. Profilul liceului influenteaza profesia aleasa exista diferente ntre distributia profesiilor�alese de subiectii de la liceele cu profil teoretic si cea a profesiilor alese de cei de la liceecu profil industrial.

9. (enul influenteaza profesia aleasa exista diferente ntre distributia profesiilor alese�de subiectii de gen feminin si cea a profesiilor alese de cei de gen masculin.

:. $xista diferente n privinta configuratiei motivelor n functie de profesia aleasa.� �

III. Metodologie

n prima etapa a cercetarii am realizat o pretestare pentru a identifica cele mai�importante 1; motive ce stau la baza optiunilor profesionale ale adolescentilor din liceele

din "acau. +a pretestare au participat 2;; de subiecti 4 elevi ai claselor a #-a si a ##-an liceele din "acau, 1;; fiind de la licee cu profil teoretic si 1;; de la licee cu profil�

industrial. %


4/47

1. profilul liceului - teoretic 198 de subiecti- industrial 191 de subiecti

2. gradul deciziei n privinta profesiunii - indecis 177 de subiecti�- decis 18: de subiecti

3. genul - feminin 1:2 de subiecti- masculin 187 de subiecti

. clasa - a #-a 179 de subiecti- a ##-a 188 de subiecti.istributia subiectilor dupa toate variabilele independente, considerate simultan, este

prezentata n tabelul urmator mentionam ca din aceste distributii nu fac parte cei 2 de�subiecti al caror scor la itemul de masura al deciziei a fost egal cu mediana.

Liceu teoretic Liceu industrial

Cl a XI-a Cl a XII-a Cl a XI-a Cl a XII-a

Indecis

ex !eminin 2; 2= 2; 1

ex masculin 1= 21 11 21

Decis

ex !eminin 22 1: 21 2

ex masculin 1: 18 28 23

%ercetarea a avut loc n perioada ianuarie 4 martie 2;;7.�

V. "ezultatele obtinute si interpretarea lor

#poteza nr. 1. *ezultate si interpretare

Pentru investigarea influentei profilului liceului asupra motivelor alegerii profesiunii amcomparat, cu ajutorul testului t /tudent pentru esantioane independente, cele doua

categorii de subiecti determinate de profilul liceului n ceea ce priveste importanta�acordata de ei fiecaruia din cele 1; motive. %onstatam ca exista diferente semnificative

n privinta a = din cele 1; motive, si anume placere 4 t37 > 3,:=, p ;,;1 bani -�

t37 > 3,=7, p;,;1 prestigiu, statut - t37 > 7,73, p ;,;1 cunoasterea de noipersoane - t37 > ,;3, p;,;1 conditii de munca - t37 > 8,28, p;,;1 calatorii -t37 > 2,;7, p>;,; ;,;7 @sa ajut pe altii5 - t37 > ,9;, p>;,;2 ;,;7

raspunderile asumate - t37 > 2,2;, p>;,;2 ;,;7 seriozitatea profesiei - t37 >3,77, p;,;1. !bservam ca subiectii elevi ai liceelor teoretice au considerat toate cele =

motive la care s-au nregistrat diferente semnificative ca fiind mai importante dec t cei� �de la liceele industriale. Putem interpreta aceste diferente multiple ca indic nd faptul ca�elevii liceelor teoretice sunt mai motivati spre alegerea unei profesiuni dec t ceilalti, sunt�mai orientati spre urmarea unei cariere. $levii liceelor industriale sunt deja n mod�


5/47

semnificativ orientati spre o anumita cariera, data de profilul industrial 4 te�-3,1, p > ;,;;1 ;,;1 si bani 4 t31 > -7,;9, p ;,;1.

Analiz nd sensul diferentelor, observam ca subiectii decisi acorda o mai mare importanta�dec t cei indecisi ambelor motive 4 siguranta viitorului si bani. Putem interpreta diferenta�ca indiciu al faptului ca subiectii decisi sunt cei care g ndesc n mod pragmatic, care� �urmaresc siguranta - a profesiei si materiala 4 si care si-au ales deja n mod clar si�profesia care le poate asigura aceasta securitate.


Pentru analiza efectelor de interactiune ntre profilul liceului si categoria de decizie n� �privinta fiecareia din cele 1; dimensiuni motivationale am utilizat procedura A)!'A

0nivariate. 0n singur efect de interactiune s-a dovedit a fi semnificativ, pe dimensiunea

prestigiului 3,322 > ,9=, p > ;,;2 ;,;7.ainfluenta deciziei la elevii liceelor industriale iferenta nu este semnificativa statisticprin urmare, n cazul elevilor liceelor industriale, importanta acordata prestigiului nu�variaza n functie de gradul deciziei.�binfluenta deciziei la elevii liceelor teoretice iferenta este semnificativa statistic 4

t181 > -3,:2, p > ;,;;1 ;,;1. n cazul elevilor liceelor teoretice, cei decisi acorda o�importanta semnificativ mai mare prestigiului n alegerea profesiei, dec t cei indecisi.� �iferenta poate fi privita ca un indice al faptului ca n cazul elevilor liceelor teoretice�prestigiul se adauga celorlalte doua dimensiuni motivationale care i separa pe cei�indecisi de cei decisi, si anume siguranta viitorului si banii.

#poteza nr. . *ezultate si interpretare

Pentru testarea influentei genului subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei amcomparat importanta acordata acestora de catre subiectii de gen feminin cu cea acordata

de catre cei de gen masculin.%onstatam ca exista diferente semnificative n privinta a 7 din cele 1; motive, si�anume5placere5 4 t37 > 2,29, p>;,;2 ;,;7 5bani5 - t37 > -2,, p>;,;1 ;,;7 5cunoasterea de noi persoane5 - t37 > ,2:, p ;,;1 5calatorii5 - t37 >

7,37, p ;,;1 5sa ajut pe altii5 - t37 > 8,;2, p ;,;1.

#poteza nr. 7. #nterpretare

Pentru testarea influentei clasei subiectilor asupra motivelor alegerii profesiei amcomparat importanta acordata acestora de catre subiectii din clasa a #-a cu cea acordata

de catre cei din clasa a ##-a. )ici una dintre diferente nu este semificativa statistic.Putem interpreta absenta diferentelor ca dovada a faptului ca motivatia alegerii profesiei

nu este afectata de trecerea de la clasa a #-a la clasa a ##-a, ea ram n nd n mare� � �parte constanta n a doua jumatate a perioadei de liceu.�


#nfluenta profilului liceului asupra profesiei alese a fost testata prin calcularea frecventelorcu care au fost alese diversele profesii de catre subiectii de la licee teoretice n�comparatie cu cei de la licee industriale.a liceele teoretice numarul total de profesii alese de catre elevii liceelor teoretice a fost

de 3: dintre acestea, cele care au depasit 7B din totalul alegerilor au fost cele de


6/47

operator P%, avocat, informatician, economist si inginer. $ste evident pentru elevii liceelorteoretice, care au orientari spre domenii umaniste si stiintifice, sa constatam n structura�intereselor acestora , pe primele locuri, interese si valori teoretice care, n momente de�optiune profesionala, sa fie n concordanta.�b liceele industriale numarul de profesii spre care se orienteaza elevii liceelor industrialeeste semnificativ mai redus 21. intre acestea, cele care depasesc 7B din alegeri sunt

cele de inginer, mecanic auto, constructor masini, manager, operator P% si informatician.%ompar nd optiunile cele mai frecvente ale elevilor celor doua tipuri de liceu constatam�ca cel putin jumatate dintre ele 4 inginer, operator P% si informatician 4 sunt comune 3

din 7 n cazul celor de la liceele teoretice, respectiv 3 din 8 pentru cei de la liceele�industriale.

Profesiile specifice fiecarui profil sunt cele de avocat si economist n cazul profilului�teoretic, respectiv de constructor de masini, mecanic auto si manager, n cazul celui�industrial. esi aria de optiuni profesionale este mai larga n cazul elevilor liceelor�teoretice, si n ciuda diferentei considerabile de programa scolara 4 ce se reflecta n� �registrul aptitudinilor formate n aceasta perioada 4 totusi, o buna parte din profesiile�alese frecvent de elevii celor doua profile este comuna. iferenta ntre cele doua�categorii de subiecti nu rezida, asadar, at t n profesiile pentru care se considera� �pregatiti, sau pe care doresc sa le urmeze, ci cu precadere, n ceea ce priveste motivatia�lor pentru a ndeplini profesia aleasa. e asemenea, aceasta diferenta reflecta�posibilitatile si aspiratiile elevilor n concordanta cu sc


7/47

#nfluenta profesiei alese asupra configuratiei motivelor a fost testata prin comparareadistributiei importantei motivelor alegerii profesiilor. Pe ansamblul tuturor categoriilor de

subiecti, profesiile ce au fost alese cu frecventele cele mai ridicate 4 peste ,7B - au fost#nginer1,1B !perator P%1;,1B 6ecanic auto:,1 6anager9,2B

#nformatician8,=B %onstructor masini8,3B Avocat,=B.%onstatam o polarizare a orientarilor adolescentilor spre domeniile de activitate cele mai

moderne, de viitor, considerate cu un potential crescut de valorizare sociala, de reusitamateriala sau, mai ales, spre cele care le ofera sanse sporite pentru gasirea unui loc demunca. Profesiile alese de subiectii care au participat la aceasta cercetare consider ca

exprima inventarierea de catre acestia a variabilelor profesionale legate de satisfactie n�concordanta cu efectele tuturor factorilor motivationali care se nscriu pe aceeasi�dimensiune. n tabelul de mai jos am incadrat profesiile alese, cu frecventele cele mai�ridicate peste .7B, pentru toate categoriile de subiecti, precum si factorii motivationaliidentificati pentru fiecare profesie n parte, n ordinea importantei lor� �

#ro!esie Motiv $ Motiv % Motiv & Motiv ' Motiv (

Inginer seriozitate

pl cere� responsa-

bilit i��

bani

Operator#C

siguran��

bani pl cere� seriozitatea

profesiei

Mecanic

auto

siguran

��pl cere� respons

a-

bilit i��

Manager responsa-

bilit i��

seriozitate

bani prestigiu cunoa t�ere de

noi

persoane

In!ormatic

ian

bani siguran

��pl cere� prestigiu seriozitat

eaprofesiei

Constructo pl cere� seriozita


8/47

r ma ini� te

Avocat bani prestigiu seriozita

te

VI. Concluzii

/tudiul materialului bibliografic, pe care l impune tema abordata, m-a condus spre�proiectarea acestei cercetari constatative pentru a raspunde macar partial la ntrebarile�si desc


9/47

- #nformarea si consilierea n cariera lipseste partial sau total din cadrul procesului�instructiv-educativ

- 0neori familia e cea care influenteaza sau c


10/47

nr.M1=:23. )eculau, A. 2;;.5inamica grupurilor 5)ote de curs, 0niversitatea 5Al. #. %uza5,

#asi.2. )icola, #., 1==, 5Pedagogie5, $ditura idactica si Pedagogica, "ucuresti

27. )icola, #., art.5$levul ca subiect n cadrul relatiei educationale5, n5*evista de� �Pedagogie5, nr.M 1=8=.

28. )eveanu, P.P., Elate, 6., 1==:. 5Psi


11/47

'a!%s, Nick!, Orr%"", S&% , Introducere în psihologie, (200),Editura All, Bucuresti

Ianni, F$ A$ #., The Search for the Structure: A report on American outh Today (!!), ree+ress, $e% &or'

I"&t, P%tr&, Sinele si cunoasterea lui, Teme actuale de psihosociologie , (200) Editura +olirom,asi

Marcia, #$, E$, Ad%"son, #$, Identity in Adolescence in !and"oo# of Adolescent Psychology (!0), , Ed. #hile-, $e% &or'

Ma"i, Ton!, Psihologie sociala, (200)Editura Tehnica, Bucuresti

Ma(is, E$ '%th%rin)ton, Park%, D$ Ross, (!")Child Psychology, A contemporaryvie$point, c /ra% Hill, nc., $e% &or'

Mihai"a, Va"%rica, Identitate si adolescenta, (2002)Casa Editoriala 1emiur, asi,

Sa(a, F"orin, Analiza datelor în cercetarea psihologica, %etode statistice complementare,(2003)Editura A4C5, Clu6 $a7oca

schio*&, +rs&"a, V%ra, Ei", Psihologia v&rstelor, Ciclurile vietii, (!!8) Editura 1idactica si+edaoica, Bucuresti

-ood, E$ Sa&%" si Gr%%nwood, The $orld of psychology, (2002)A +earson Education

."at%,Mi%"& Introducere în psihologie(200) Editura +olirom asi

ANE/EANE/A NR$ 0


12/47


13/47


14/47

ANE/A NR$ 1

9: lut, +., 4inele si Cunoasterea lui. Teme actuale de 7sihosocioloie (200), Editura +olirom, asi, 7. "

92: Eri'son, E. , Childhood and Society ( !"!), #. #. $orton, $e% &or'

9: Ilut, P., Sinele si Cunoasterea lui. Teme actuale de psihosociologie (2001), Editura Polirom, Iasi, p. 3!"1

93: ihaila, ;., Identitate si adolescenta(2002) , Casa Editoriala 1emiur, asi , 7. 3!

98: ;. ihaila, Identitate si adolescenta (2002) , Casa Editoriala 1emiur, asi 7. 80

9": #p. cit., p. 333

9


15/47

92: ihaila, ;., Identitate si adolescenta(2002) , Casa Editoriala 1emiur, asi 7. 2

922: Cucos, C., Educatia - dimensiuni culturale si interculturale (2000), , Editura Polirom , Iasi p. %3

92: ihaila, ;., Identitate si adolescenta(2002) , Casa Editoriala 1emiur, asi, 7. 6>E 7E 7IP'#I C6?6P>#=ESIEI '6 67#'ESCETIPsihologie

@$;E54TATEA

D1T5ECA$TE5D

T5/@

@5Es -AC.+TAT'A

/' PSI!0+01I'

sI

email@@@@@@

'ogin

6'TE 7#CEPT' S A &C>6BI 7EP>#SPE>IT6TEP>#IECT 7I76CTIC ! descrierea tipurilortemperamentale

I C 6+T#>' S9ESTIEI DEP#C6 Aasile


16/47

PSI!0P'/A101I'

SP'CIA+2

+.C3A3' /'

/IP+0%2

FACTORI CAUZALI

sI CONDIŢIO NALI ÎN

ALEGEREA PROFESIEI

LA ADOLESCE

NŢI

T431.) %.3's

200<

C+PRINS

ADOLESCEN2A $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

3$ Caract%riar%)%n%ra"a .....................

0$ P%rs*%cti(% d%a4ordar%aado"%sc%nt%i..............


17/47

a. +ers7ectiva conitiva ..............

>. +ers7ectiva 7sihomorala .............

c. +ers7ectiva 7sihosociala .............

1$ P%rsona"itat%a ado"%sc%nt&"&i ..............

a. Ti7uri de Euri .............

>. 4tima de sine si nivelul de as7iratii ............

II$ 5NV62AREA 5N sCOAL6 $$$$$$$$$$$$$

3$ Caract%ristici a"% 7n(atarii 7n scoa"a ..............

a. +rocese si factori im7licati Fn Fnvatarea de ti7 sco

>. Ti7uri de Fnvatare ..............

0$ Moti(atia 8 9actor dinaiator a" 7n(atarii 7n sco

III$ FACTORII DETERMINAN2I 5N ALEGEREA

3$ A*tit&dini ........................

a. 1efinirea a7titudinilor ..................

>. A7titudini si de7rinderi ...................


18/47

c. A7titudini s7eciale ....................

0$ Int%"i)%nta 8 a*tit&din% )%n%ra"a 9&nda%nta"a

1$ T%oria int%"i)%nt%"or &"ti*"% .................

:$ Mod%"&" socioc&"t&ra" ...................

IV$ METODOLOGIA CERCET6RII

3$ O4i%cti(%"% c%rc%tarii $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

0$ I*ot%%"% c%rc%tarii $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

1$ Esantion&" d% s&4i%cti $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

:$ D%si)n&" %;*%ri%nta" $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

a. ;aria>ilele cercetarii ......................

> .etode de lucru ........................

c. +rocedura de lucru ........................

V$ ANALI.A sI PREL+CRAREA DATELOR

VI$ CONCL+.II .........................


19/47

Bi4"io)ra9i% .........................

An%;% ..........................

I$ ADOL

I$3$ Caract%riar% )%n%ra"a

Adolescenta este o 7erioada de deGvoltare mai luna si este Fn eneral defin

considera ca o 7erioada de stari conflictuale sau criGe.

/. 4tanle- Hall este 7rima 7ersoana care a studiat adolescenta Fn mod stiinti

adolescentii ti7ici suereaGa ca, aceasta aitatie a adolescentului este e=aerata (Co

1u7a iesirea din 7u>ertate, are loc Fn mod intens iesirea din societatea de ti7

si chiar a orasului.

1in 7unctul de vedere al @rsulei schio7u (!!8, 7. 20at vremurile . . . 7e vremea noastra . . .). Jnce7e sa creasca inter

roluri mai deose>ite. Jn acest stadiu e=7erienta afectiva se nuanteaGa si se

>. Adolescenta propriu ) zisa sau marea adolescenta (" ani la 20 ani) a>stracte), 7rin Fm>oatirea si larirea Fncor7orarii de conduite adulte.

celorlalti. ndividualiGarea si constiinta de sine devin mai dinamic

asemenea lara. ntensa este si socialiGarea as7iratiilor, as7ectelor vocatio

elemente im7ortante ale conce7tiei des7re lume si viata.

c. Adolescenta prelungita cu7rinde tineretul de6a interat Fn forme de munc

inde7endenta este do>ndita sau 7e cale de a fi do>ndita la aceasta vrst

1u7a 7u>ertate, tFnarul traieste mai intens iesirea din societatea de ti7 tutelar, f

mai com7le=a.Avnd Fn vedere caracteristicile >io7sihice si modelul interarii

su>7erioade(du7a E.;erGa)

a5 su"perioada preadolescentei (3" ani), ce se caracteriGeaGa 7rin sta>i

de sine, Fn s7ecialI

"5 su"perioada adolescentei propriu)zisa (" ani) este centrata 7e o in

conduitelor ca Fnsemn al 7ersonalitatii com7le=eI

c5 su"perioada adolescentei prelungite (2028 ani).Jn aceasta 7erioada


20/47

do>ndita, ceea ce duce la deGvoltarea 7ersonalitatii si afirmarea tnarului 7rin

se nuanteaGa,ca si 7entru do>ndirea unui statut 7rofesional ct mai com7le=.

Jn ansam>lu, 7erioadele 7u>ertatii si adolescentei cu7rind cel 7utin trei cateor

a5 4e deGvolta preocupari ale constiintei si constiintei de sine (ca 7erce7tie

si adolescentul fiind confruntati cu schim>ari multi7le 7rin care trec, cu t

desco7erirea dimensiunilor realitatii sociale 7rocesele de identitate sunt

"5 odificarile si transformarile ce conditioneaGa iesirea din conformismul

ce face sa treaca 7rintro e=7erienta 7ersonala densa, trecere im7renata d

tensionata adesea, ceea ce va enera sentimentul de de7endenta, dar, conc

c5 Jn al treilea rnd are loc gasirea unei identitati vocationale ce 7riveste un

fervoare si dorinta deose>ita de auto7erfectionare. Tre7tat, as7iratiile vor

Fn 7erioada adolescentei (marea adolescenta si du7a aceea).

I$0$ P%rs*%cti(% d% a4ordar% a ado"%sc%nt%i<

I.2.a. Perspecti8a cogniti8a

?a cele descrise Fn eta7a anterioara se adaua 7lacereademers conitiv com7let. 5eGultatul consta Fn tentative s7eculative, o ..7aradaD de intelectualism cu valoare de DfurieD teoretiGatoare, tim7ul, si mai ales efortul 7ro7riu, ausuficient sa reluam, ca tema analitica, cartea lui . radiorafia, din interior, a fenomenului.

.+iaetunul dintre cei mai faimosi teoreticieni FnstadialiGari conitive, ela>orate Fn urma unor investiatii sua testelor de intelienta enleGesti 7e 7o7ulatia franceGanaturala.A sesiGat ca ras7unsurile resite ale co7iilor nu erasimilare.+entru el era evident, ca, la o anumita vrsta co7idect co7iii de alte vrste,ci ndirea lor difera la fiecare v

Aceste o>servatii lau Fndrumat 7e +iaet sa studieGmodului Fn care li se modifica ndirea de la stadiul de sucalitative ale modului de ndire indiciu al deGvoltarii cdeGvoltare datorita interactiunii individului cu mediul.

Jn urma cercetarilor interdisci7linare, din cadrul sevolutiei deGvoltarii intelectuale Fn eta7e >ine definite 7e ca

Acestea sunt


21/47

. stadiul senzoriomotor (023 luni)

2. stadiul preoperational (2"< ani)

. stadiul operatiilor concrete("


22/47

>eneficiar elevul nostru.

2.b. Perspectiva psi! " #!ra$a

Kohl>er, ins7irat de cercetarile lui +iaet si a cola>deGvoltarii stadiale a 6udecatilor morale Fn >aGa analiGeidileme morale.El era interesat de felul Fn care co7ilul acestuia.

5as7unsurile la Fntre>arile adresate cu 7rivire la rmoral variaGa Fn functie de natura motivului care im7une sa

.evitarea 7ede7seiI

2.o>tinerea recom7ensei, a unor favoruriI

.evitarea deGa7ro>arii, a nemultumirii celor

3.evitarea o7ro>iului, a >lamului autoritatilo

8.7astrarea res7ectului autoritatii care 6udea7ara interesele colectiveI

".conformarea 7entru evitarea auto>lamarii.

Tipologia 6udecatii morale a lui 7ohl"erg

fiecare dintre ele cu doua stadii distincte. Ca urmare,arationamentului moral.

I5 8ivelul preconventional:

.stadiul moralitatii ascultariiI

2.stadiul hedonismului instrumental naivI

II5 8ivelul conventional:

.stadiul moralitatii >unelor relatiiI

3.stadiul moralitatii leii si ordinii.

III5 8ivelul postconventional:

8.stadiul moralitatii contractualeI


23/47

".stadiul moralitatii 7rinci7iilor individuale

4tudii mai recente, care siau 7ro7us sa identifice madolescentilor, sau o7rit la a de7ista influenta o7iniei 7arin

o7tiuni cele 7olitice, cele 7rofesionalocu7ationale si celenivel de vrsta, influentele de7ind de miGa Fn atentie. +ar 7lanurile adolescentului pe termen lung, Fn tim7 ce cimediat si indicii formali ai statusurilor5 nfluenta 7arintilorsi devine ine=istenta Fn a>senta acestora.

Jn relatiile de 7rietenie ale 7erioadei, fetele simt nevoia an 7oGitive si neative ale relatiei. An=ietatea Fn leatura cu rlor, si nu numai Fn caGul ra7ortarii a se=ul o7us.e=7licatie a fenomenului, Fn conte=tul culturii americanfemeile au o mai accentuata tendinta de asi e=7rima 7ro>

7otentate de atri>utele statutului deGavanta6os al femeii Fn sI a7aritia ideii ca de fa7t controlul ei asu7ra as7ectelor >aietilor. Aceste date indica mai ales fa7tul ca reactireGultatul nea6utorarii învatate5 +ot fi chiar reGultatul intescolare, Fn care fetele au mai multa nevoie de Fncura6are stimulati mai mult de inde7endenta ce li se acorda.

E=7licatia nea6utorarii Fnvatate este 7lauGi>ila, o doatri>uire e=7licativa, Fntre >aieti si fete, Fn caG de esec. Baineana6arii serioase, a li7sei lor de efort, Fn tim7 ce fetel 7ro>lemei. ConcluGia 7entru educator credem ca este evide

ricum, 7entru am>ele se=e, cea mai comuna tulautode7recierea, criGele de 7lns, ndurile si tentativele d0,L la 7o7ulatia enerala), ca si valoarea ridicata a recidFn anumite conditii, formele de de7resie severa duc catautodistructiv 7oate fi considerat mai mult ca o cerere de conflictuala, dect ca o 7ierdere a sensului e=istential, ca la

$evoia Fnteleerii si a s7ri6inului discret, dar eficifamiliilor cu 7ro>leme mari, acest adult 7rovidential 7oti fca tea atras fiGica sau >ioloia. 1ar aici, la scoala, ai

7ro>lematicii umanului.I.2.c. Perspecti8a psihosociala !Etapele :ormarii identitatii psiho ! sociale

5amnnd Fn terminoloia vrstelor Fn cadrul formadica de radul de deGvoltare a interactiunii 7sihic indivicaruia sta dimensiunea morala=ioloica 9:

http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn1http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn1


24/47

1in acest 7unct de vedere, 7erioada adolescente 7erioada de De=7erimentare a roluluiD, Fn care tinerii 7ot e=ulte roluri, credinte si conduite 7ot fi De=7erimentateD, mconce7t interativ al 4inelui.

+sihanalistul Eri' Eri'son a creat termenul dede autodefinire92:. Jn mod ideal, aceasta criGa ar tre>ui reGoindividul sa se 7oata orienta catre alte as7ecte ale vietii.

+na la deGvoltarea criGei de identitate, individulstandarde interne 7entru a7recierea 7ro7riei valori Fn nesatisfacatoare a acestei criGe %c!&'()ie *e i*e&titate% 7arcursului vietii, fiecare stadiu 7resu7une reGolvarea untrairilor 9:

. 9ncredere versus neîncredere este stadiul s7eciconfortul 7sihic si fiGic al co7ilului, 7rin ri6a a7rodo>ndita Fn 7runcie are efecte 7e termen lun Fn cli7sa ei conduce la 7esimism, Fnri6orare si neFncre

2. Autonomie versus îndoiala si rusine caracteriGatavointa si inde7endenta, 7lacerea de a efectua actcontrolate si cu att mai mult as7ru 7ede7site se va

. Initiativa versus vinovatie du7a ani si 7na larad de autonomie, dar, confruntat cu un s7atiu so

leatura cu 7ro7riul cor7, Fm>racaminte, 6ucares7onsa>ilitati Fnseamna ati asuma com7ortamsimtul initiativei. Co7iii care nu sunt 7rea solicitatli7sa initiativei, 7ot avea sentimentul de vinovatie s

3. Straduinta versus inferioritate aco7era eta7a scmodul serios cu Fnsusirea de cunostinte si a>ilitati ientuGiasmul si eneria lor se canaliGeaGa Fns7re stadiu, din diferite cauGe, una esentiala fiind etichea6una la sentimente de incom7etenta, ineficienta s

8. I*e&titate vers(s c!&'()ie *e i*e&titate este (& stsens lar (de la 0 la 20 de ani), eta7a a vietii caDvrsta metafiGicaD, framntarile ardente fiind Fn lDcine suntD si DFncotro se Fndrea7taD.

". Intimitate versus izolare se refera la Fnce7utul virelatiile intense de 7rietenie si draoste. 1aca Fn a 7erioada de adult tnar sa de7asit 7oGitiv, cu 7rem

http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn2http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn3http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn2http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn3


25/47

1aca nu, se a6une la iGolare si tristete cu urme ad

atrnete (du7a "0 de ani), facndusi o reca7itularinteralitatii, daca nu, cel al dis7erarii. 1e su>liniade stadiile anterioare Fn 7rimul rnd conitiv, 7entde relief ale vietii (asumarea de roluri si identitadoilea rnd, deoarece la modul o>iectiv, structurfiecarui stadiu determina conditia socioeconomicaevaluarea 7oGitiva sau neativa a 7ro7riei vieti.

Ceea ce ne intereseaGa 7e noi din analiGa acestor staidentitate versus confuGie de identitate Fn care, o identitatla o confuGie identitara. Tocmai de aceea E. Eri'son co(vocationale, Fn draoste si 7rietenii) si a cailor de a le do>e=7loreGe si sasi aseasca identitatea. Jn acest sens, elidentitatii93:

1. 6dolescentul poate atinge un sens al identitatii numai daca nceasocial

2. n sens al identitatii poate :i atins numai daca adolescentul este gghide5e actiunile n social), ocupationale (legate de orientarile pro:de rudenie sau cu grupul de prieteni)

3. n rol primordial l Foaca :actorii intrapersonali si interpersonali cae8identa apartenenta adolescentului la o anumita tara, etnie sau gr

". Cu cGt adolescentul si de58olta un puternic sens al identitatii cu ceilalti si n mod clar si poate recunoaste posi;ilitatile si limiteleputini dintre cei din Fur i 8or percepe aspectele speci:ice adolescenpentru a se e8alua pe sine

$. Procesul de :ormare al propriei identitati este unul de durata, pe ncearca coeistenta n cadrul di:eritelor alternati8e sociale, politicerelatii amicale, stil de 8iata etc., elemente care, odata alese si cons

%. 6dolescentii care poseda un puternic sens al identitatii, gGndesc8iata, reusesc usor sa relatione5e social si nu cunosc sentimente dcu cel al scaderii stimei de sine, al di:icultatilor legate de reali5area

*. Procesul :ormarii, si, implicit al dinamicii identitatii nu se s:Grses

http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn4http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn4


26/47

ocupational n :ormarea propriei identitati, adultul are si el perio(eemplu cGnd de8ine parinte, se:, ;unic, pensionar etc.).

4tatusul de identitate al unui individ, Fntrun domen

7ersoana 7erce7e acel domeniu ca 7e o 7ro>lema si de asi

Cteodata, adolescentul 7refera sa ramna Fn faGa difusau alternative sau 7oate o7ta 7entru fuGiunea identitatii. Jnde credinte si norme sociale, set suerat sau modelat de 7ereusesc sa nu se 7iarda 7e sine Fn faGa difuGiei 33-23identitatii a6un sa 7arcura un lun drum 7rin moratoriul iFn ceea ce Eri'son denumeste formarea identitatii D4ensutotdeauna, ci este Fn mod constant 7ierdut si cstiat, desi srestaurare dea lunul 7erioadei adolescenteiD 98:.

1u7a cum o>servam, 7erioada adolescentei se caracale modului Fn care acesta se 7riveste 7e sine. Este moma7recia ct de semnificative sunt aceste schim>ari, fiind un 7e 7lan >ioloic, conitiv, ct si social. Adolescentul Fn 7ro>lemelor, valorilor sau chiar a relatiilor inter7ersonalecare se 7riveste 7e sine.

4chim>arile care au loc Fn viata adolescentului 7referitoare la deciGii concrete cariera, ana6amente fata dJntre>arile referitoare la viitor, care inevita>il iGvorasc dinadulta, sunt, de fa7t Fntre>ari 7rivind 7ro7ria identitate.

ormarea identitatii este un 7roces com7le= cu mura7orteaGa la DceilaltiD, la societatea Fn care traiesc. ata decare se formeaGa Fn urma lu7tei dilematice care se 7oartaunicitatea si tendinta de a se ra7orta la DaltiiD.

I$1$ P%rsona"itat%a ado"%sc%nt&"&i<

I.3.a. Tipuri de Euri

'a unul si acelasi indi8id eista un singur sau mai multe EuriParcurgerea literaturii de specialitate arata ca Eurile sunt clasi:icate si di:ere

a. caracteristicile si proprietatilor lor H consistente si inconsistente (actuali5ate (. locul si rolul lor Fn 7lanul vietii 7ersonale si socia

Eul 7rofund, fundamental care e=7rima intimitateara7ortare si im7licare a individului Fn viata sociala(B

http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn5http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn5http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/LUCRARE-DE-DIPLOMA-FACTORI-CAU334241920.php#_ftn5


27/47

valoare),adica su>iectul ce se 7oate ndi 7e sine cu aceeasu>iectului cu valoare si recunoasterea sa Fn valoare(+avacorda cel mai mare credit , acestea fiind fundamentale 7Fm7artite de individ cu alte ru7uri sociale, cum ar fi v

contactele umane sau Fn activitatile Fn care automatismele s

c. structura lui 7siholoica interna(sistemul de individuluiI Eul reflectatimainea de sine reflectata Fn alti 7e care le 7oarta individul sau de 7ersona6ele 7e care le 6oaactualiGa fiinta unica 7urtata Fn interiorul sauI Eul idealceaste7tari ,a fi acce7tat de altii , a face fata 7resiunilor mecom7romis Fntre as7iratiile 7rofunde si 7resiunile mediuludintre resursele individului nu au fost Fnca actualiGateI Eundeste ca ar tre>ui sa fie(+aul+o7escu $eveanu)IEul imdes7re imainea de sine a individului, cum crede ca esteI E

este.

d. inter7retarea lor Fn termeni de D7arteD sau DFntrefa7t 7arti ale 7rimului(ead)I Eul viil, treaG, care a7aream>ele dnd nastere Eului total, care este un Eu diviGatsuereaGa oraniGarea interioara a Eului, dar si rolul lui Fn sale 7ersonale(/reen%ald).

Caracterul totalitar al Eului este evidentiat de trei 7r

eocentricitatea consta Fn fa7tul ca info

memorie se stie ca fiecare 7ersoana memoreaGa mai >ine a

>enefectanta termen inventat de autor 7eEul eficace si com7etent, fa7t ce se remarca 7rin urmatoares7onsa>ilitatilor care conduc la succese si nu la esecuriI nde a se identifica cu victoriosii si de a se deGafilia de 7au>

conservatorismul conitivadica reGistent 7rocese cel al confirmarii tendinta de a selecta si retine 7ersoaneiI cel al Drescrierii memorieiD cel mai ciudat 7rconsta Fn schim>area continuturilor memoriei, concomi

schim>at.

e. criterii com>inate care le reunesc a7roa7e 7e toclasificarea cvasicom7leta facuta de ames a Eurilor Eu mEul natural, de fa7t Eul total al individului.

ormulnd Fntre>area De=ista mai multe Euri sau consideram ca daca Eul este nucleul 7ersonalitatii,sistem


28/47

a7arnd si devenind o data cu ea, Fn sfrsit , daca el con 7ersonalitate sa nu e=iste o strnsa interactiune, ca structursi functionalitatii 7ersonalitatii.ata de ce se crede ca as 7ersonalitati, ci una si aceeasi 7ersonalitate ce contine Fns

nu e=ista mai multe Euri, ci doar unul sinur care dis7uncredem ca Fntre structura 7ersonalitatii si structura Eului e= 7ersonalitatii asociem sase DfateteDale Eului si anume

.Eul real(cum este)I

2.Eul auto7erce7ut(cum crede ca este)I

.Eul ideal(cum ar vrea sa fie)I

3.Eul 7erce7ut(cum 7erce7e Eurile celorlalti

8.Eul reflectat(cum crede ca Fl 7erce7 altii)I

".Eul actualiGat(cum se manifesta).

si asa cum com>inarea s7ecifica a DfatetelorD 7ersonalitate, 7ro>a>il ca tot asa modul 7articular de com>de Euri, cu 7rofile 7ro7rii.

Cercetarile recente au 7us Fn evidenta fa7tul ca dFndeose>i Fn Eurile insta>ile,dedu>late si accentuate) corele

stari 7siholoice neative, de disconfort 7sihic ale 7ersondintre Eul real si Eul ideal se asociaGa cu a7aritia unor etim7 ce discre7antele dintre Eul real si Eul Daste7tatD(coresinstalarea unor stari emotionale neative de teama, fricDfateteDale Eului, aco7erirea Fntreii scene e=istentiale dafecteaGa 7rofund (7oGitiv sau neativ) 7ersonalitatea si com

ConcluGii

.Conce7erea Eului ca fiind un construct conitive, afectivmotivationale si atitudinale, de7aseste in

la refle=ie.

2.Considerarea Eului ca e=istnd consu> 7roducnduse concomitent cu formarea si devenirea 7ersoca fiind anterior sau 7osterior 7ersonalitatii.

.+ostularea 7unctului de vedere 7otrivit cDfateteDdiferite, intercorelate Fntre ele, tinteste s7re su>linie


29/47

framentarii ei Fntro multitudine de Euri.

3.E=istenta unei simetrii Fntre structura si tiun cadru mai lar si mai dialectic de e=7licare si inter7retar

I.3.;. Stima de sine si ni8elul de aspiratii

im7ortanta deose>ita o vom acorda framntarilor adolescentului leate de

1u7a cum o>servam din cele enumerate mai sus, adolescenta este dominata de

caracteriGeaGa 7rin transformari fiGice, emotionale si conitive e=treme, deGvoltarea

ti7uri, controlul tensiunilor 7entru a se conforma aste7tarilor ru7urilor de aceeasi v

catre ma6oritatea adolescentilor si la oscilatii mari Fn ceea ce 7riveste imainea de si

Anna reud considera (conform teoriilor 7sihanalitice) adolescentul ca traind n

e=cesive, 7e masura ce adolescentul Fncearca sa faca fata acestor 7ulsiuni si dorinte

araret ead (!!) nu este de acord cu aceasta o7inie. Ea considera ca tre>

de o7tiuni 7ersonale si societate carora tre>uie sa le faca fata.

Teoria socioloica suereaGa ca att socialiGarea, ct si transformarile rolu

7erioada de deGvoltare. Efectele factorilor de socialiGare concurenti, incluGnd fami

adolescentului o ama am7la de valori si idealuri din care sa aleaa valori si idealur

28< 28). Jn acest sens, tre>uie sa su>linieG im7ortanta factorilor socioeducationa

5amne de vaGut, Fn caGul adolescentului care este modul Fn care se vede 7e

sens, 4inele se 7oate referi la caracteristici fiGice, 7erformanta academica sau descri

sau oricare rol academic. 1u7a cum o>servam, 7rofilul adolescentului la " ani se c

de7endenta fata de trecut si cele de inde7endenta fata de viitor, Fntre dorintele unui iconstientiGeGe 7ro7riul 4ine a7are fireasca nevoia 7entru identitate.

Adolescenta este o 7erioada de cautare si construire a 7ro7riului sens, fa7t c

Fntre>ari de enul DCine sunt euMD, DCe fac acumD, D@nde vreau sa a6unMD, DCe vre

ata de ce, din 7unct de vedere 7siholoic, Fn aceasta 7erioada adolescentul c

acestora,

cei sunt necesare cstiarii unui sens matur al 7ro7riului 4ine (ihaila, ;., 2002, 7

. adolescentul este interesat Fn 7rimul rnd sa se reaseasca, sa se schim>e

com7etente, va Fncerca moduri de actiune 7entru asi desco7eri 7ro7riile Fntre>area DCine sunt EuMD nu tre>uie dat nici de un adult 7entru ca ar tre>

2. Fn aceasta 7erioada adolescentul, ca si actor social, devine activ Fn cadrul

mai activ dect Fn co7ilarie. Acum are sansa de asi defini dre7turile 7e ca

defineasca 7e 4ine. Jntre>ari de enul DCe 7rofesie vrei sati alei MD, DCe

ca7ata a>ia acum conturul.


30/47

. adolescenta aduce cu ea aceea dorinta a individului de asi de7asi 7ro7ria

leate de viitoare viata de adult. dentitatea 7ersonala ca7ata noi valente,

cu care individul intra Fn contact. 4e face 7osi>ila crearea unor identitati

de identitate).

3. adolescenta re7reGinta si 7erioada 7ro7ulsarii Fn social, nivelul e=7ectatii

mai intense dect cele 7reGente la celelalte vrsteI Fn esenta adolescenta e

>servam , Fn urma ideilor de mai sus ca efortul identitar 6oaca un rol ca7ital F

e=ientelor sociale. 47ecific acestei 7erioade, este fa7tul ca 7rocesul de asumare a u

imainea 7arentala. +entru asi 7rote6a noua identitate, adolescentul este tentat sa se

identitatea Fn functie de noile dominante (sociale, se=uale etc.) carei marcheaGa e=i

4e 7oate ridica Fntre>area de ce adolescentul este att de 7reocu7at 7entru

DThe school -earsD. Current issues in the socialiGation of -oun 7eo7leD (!

. adolescenta este perioada transformarilor att de ordin fiGic, ct si 7

2. adolescenta este perioada deciziilor ce im7lica 7ro7ria 7ersonalitate,

. adolescenta este marcata de un statut social foarte am"iguu

adolescent.

eed>ac'ul este formulat am>iuu, fie Fn termenii s7ecifici o>edientei din co

7erioadei adulte.

Este necesar Fnsa, sa nu facem confuGie Fntre identitate si individualitate. ar

evident ca n)a eistat nicic&nd vreo fiinta umana, care sa nu fi fost constienta nu nu

spirituala, c&t si fizica5 ?eon #ieseltier vine Fn com7letare si s7une ' mai plauzi"i

Jntro acce7tiune foarte lara, termenul performa+entru a>ordarile socioconitive ale Fnvatarii, termenul utiliGarea de catre elevi a cunostintelor declarative ori a cun

+erformanta 6oaca un rol im7ortant Fn dinamica deoarece cu ct un elev e mai motivat, cu att 7erformantamult, va utiliGa strateii de Fnvatare adecvate, care Fi vo 7erformanta nu tre>uie 7rivita unilateral, caci si 7erformanconcret al activitatii de Fnvatare, devine 7entru elev o surs

asu7ra 7ro7riei com7etente.

Efectul 7erformantei asu7ra 7erce7tiilor de sine alreuseste, Fntro sarcina de Fnvatare Fn care sa ana6at coestima ca 7erformanta a fost meritata. Acest fa7t va Fm>unava face sa valoriGeGe mai mult acel ti7 de activitate. Fn ace 7erce7tiilor elevului 7rivind 7ro7ria com7etenta, facnduactivitatile 7e care i le 7ro7une 7rofesorul. @n esec re7etat


31/47

Fnvatate, ale carui efecte leam discutat de6a. +erformanta nelevul a Fnvatat, ci este si un eveniment 7rin care el se 6udec

;or>im de as7iratie atunci cnd o dorinta viGeaGa un mode

Fntro anume directie. @n tnar as7ira sa devina medic dD asteptarile, scopurile ori pretentiile unei persoane, prHo77e). Aceste 7retentii variaGa foarte mult un tnar asviGeaGa sa devina ininer constructor, un al treilea s7eEvident, nivelul de 7erformanta urmarit difera fundamendiferite.

Atinerea unui asemenea sco7 atrae du7a sine si satisfactterminat al doilea la un cam7ionat de sah la nivel orasenescvicecam7ion nationalN

$ivelul de as7iratie este Fn functie de a7titudinile si forta drol hotartor. As7iratiile sunt Fn ra7ort cu conditiile materide tarani sunt, 7ro7ortional, mai 7utini cu as7iratia a>sointelectuali. Elevul care face 7arte dintro clasa cu nivel scacela dintro clasa cu reGultate deose>ite. E=7erientele efenivelului de as7iratie, 7e cnd esecurile au dre7t urmare sconcurs de tir cu arma sa Fnreistrat un nivel de as7iratie cnivel si doar L Fl co>oara cnd tinerii au efectuat oco>oara aste7tarile si doar < L le maresc. Cum vedem sunt 7e cnd cei ce se su>estimeaGa tind s7re 7erformante modeedificatoare, Fn astfel de e=7eriente se testeaGa mai mult

dect nivelul de as7iratie 7ro7riuGis care se refera la o as7acest sens, nivelul de as7iratie se a7ro7ie de Deul idealD, oAs7iratiile, motivatia de realiGare, am>itia contri>uie lasolutionarea unor 7ro>leme. Totusi cresterea 7erformantelmotivatiei. Cercetarile au dus la sta>ilirea unei lei, cuncresterea 7erformantei este 7ro7ortionala cu intensificarea mstanare si chiar un declin.I Fntradevar, motivatia 7rea oarecare deGoraniGare, ceea ce Fm7iedica 7roresul, ducn

scoala, 7rofesorii 7ot contri>ui la formarea unor as7ira 7rofesorilor 7oate fi un e=em7lu demn de urmat. A7oi, ei

sine cores7unGatoare, de a favoriGa o 6usta autocunoastera7reciere a 7ro7riei 7osi>ilitati, caci su7raestimarea te conface sa rateGi teluri realiGa>ile. 1e aceea dascalul tre>uie a7recieri >ine motivate sa le consolideGe o imaine de sine

II$ 5NV62AR


32/47

II$3$ Caract%ristici a"% 7n(atarii sco"ar%

JFnvatarea este orice modificare Fn com7ortamecom7ortament nou, o>tinuta 7rin e=ercitiu. 5eGultatul

Jnvatarea este 7osi>ila si la animalele cu sistem nervo

Jnvatarea se face cu sco7ul ada7tarii omului la coreGolvate doar 7e >aGa de com7ortamente refle=e si de instincla animale.

47re deose>ire de animale, la care Fnvatarea se limtoate nivelurile "iologic, neurofiziologic, psihic, psihosoc 7asiva, ct si la cea activa5 Ea are un caracter activ, social, pe

Jnvatarea de orice en si la orice fiinta vie are ca ncom7ortare. Cea mai mare 7arte a com7ortamentului anims7ecieD (7estele nu are nevoie sa Fnvete Fnotul), desi animas7eciei lor, 7rin dresa6. mul, Fnsa, do>Fndeste totul 7rincom7ortamentul uman si animal, a demonstrat Fnsa ca la omsu>misivitatea si acce7tarea ierarhiei, aresivitatea s.a.).

II.1.a Procese si :actori implicati n n8atarea de tip scolar

Proc%s%"% co)niti(% sunt 7rocesele care influenteaGla altul atentia, 7erce7tia, Fncordarea si reactualiGarea.

Atentia este 7rocesarea informatiei din 7ers7ectiva informatia im7ortanta ce tre>uie 7rocesata din momentul FAceasta 7rocesare Fnce7e cu atentia, care este un ras7uns orsunt clasificati Fn fiGici (desenele, ta>la, harta), 7rovoFnvatatorul le foloseste 7entru a atrae atentia), emotionutiliGati cu Fntele7ciune 7ot stimula Fnvatarea. 4untem ats7ecifica caracteristica a atentiei fiind selectivitatea. Jn tiaceasta fiind mai ales vala>ila 7entru elevii mici. Atentia Fnct Fnce7erea lectiilor re7reGinta un moment crucial 7entr

Perceptia este asirea semnificatiei stimulilor. C 7rocesarea initiala Fnce7e cu 7erce7tia. Aceasta este foartintrat Fn memoria de lucru nu este altceva dect 7erce7e 7reluati de reistrele senGoriale. nformatia din memoriao>iectivaD, ci su> forma de Drealitate 7erce7utaD.

Damenii actioneaGa Fn concordanta cu 7erce7tiile l1aca elevii inter7reteaGa resit e=em7lele noastre, inform


33/47

finalmente, informatia 7e care o transfera Fn .?.1. va fe=traem din stimuli de7inde, Fn mare masura, de e=7erient

Alt factor care influenteaGa 7erce7tia este epectat

eveniment este afectata de ceea ce Daste7tamD noi de la e=7se astea7ta ca informatia sa fie 7rovocatoare si interesanta, de caGul Fn care e=7ectatiile lor fata de lectie vor fi 7lictisireu de Fnteles.

3epetarea retinerea informatiei 7rin 7ractica. Caretine informatia Fn memoria de lucru 7na cnd se va hmemoriei de lucru Fn modelul de 7rocesare al informatre7etitiilor. 5e7etitia esalonata 7e o 7erioada mai luna dre7etitie activa este mult mai eficienta dect una 7asiva.

9ncordarea re7reGinta 7rocesul de transfer a informsau asocierea ei cu informatia de6a e=istenta Fn .?.1. Coelement hotartor al 7rocesului de Fnvatare, din 7unct danumita informatie 7oate intra Fn .?.1., >aGnduse doretinute tre>uie sa se >aGeGe 7e relatii de semnificatie si tre.?.1. +entru a creste 7rocesul de Fncordare 7rin cresteroraniGarea, ela>orarea si schemele mneGice.

Activitatea5 +rofesorii faciliteaGa FnvatareaI selecdetermina o crestere a calitatii conitive a elevilor.

0rganizarea sau adunarea informatiei Fn modeluFncordarea. 4tructurarea ideilor 7e cateorii re7reGinta o mCercetarile arata ca elevii com7etenti utiliGeaGa mult mai dotati si aceasta 7ractica e=7lica achiGitiile lor mari.strateiilor de oraniGare. Ta>elele si matricele sunt folosierarhiGarea re7reGinta un alt ti7 de oraniGare, des utiliGatcu conce7tele e=istente. iecare leatura creste semnificatsunt asociati cu alti itemi din ierarhie. Alte ti7uri de or 7lanurile. Cercetarile facute Fn diferite arii au a6uns la conFncordare initiala ci mai ales la 7astrarea si a7oi recu7erarea

'la"orarea este cea mai eficienta strateie ce s7durata si una dintre cele mai a7lica>ile Fn cadrul oreloasociatiilor Fntre itemii informatiilor, ceea ce duce la s7informatii sunt conectate cu cele care e=ista de6a Fn memoFn activitatea de Fnvatare. raniGarea, coerenta si clarela>orate si Fnvatarea. raniGarea si ela>orarea sunt stratsunt strateii care a6uta Fncordarea 7rin formarea de asociat


34/47

Atentia voluntara considerata nivelul su7erior alorientarea si concentrarea atentiei focaliGate, selective, este

rientarea selectiva a activitatii conitive si 7sih

lim"a6ului, atentia focaliGnduse 7rin comanda sau autocadecvat. Cercetarile e=7erimentale >aGate 7e tehnica Fnreiinstructional Fn concentrarea si Fn comutarea atentiei. Jn 7recum si seturile antici7atoare si o7eratorii care se consmneGice, de ndire si al actelor motorii, 7e >aGa interactide motivatie si e=7ectantele su>iectului, 7e de o 7arte, actuale, 7e de alta 7arte.

Atentia senzoriomotorie si perceptiva 7redomina Fn

Atentia intelectiva, Fnsoteste orice activitate de

recunoastere sau activitatile imainativeI este su7erioaraautonomiei de actiune. ;erita>ila atentie intelectivacautare internaD. +rocesul atentiei voluntare 7une Fn ra7ortinterioriGate, cu as7ectele interne concrete. E=ista un 7aral 7erce7tiei, memoriei, ndirii, imainatiei.

Atentia voluntara intelectiva este im7licata cu 7reca 7ro>leme, contri>uind direct la ela>orarea si transformares7ecifica. si a7oi la 7articulariGarea acestora, conform dateselective ca activitate de control reGulta din fa7tul functioneaGa Fn mod necesar un mecanism de relare care

cu reGultatele o7eratiilor. Jn 7rocesul reGolvarii 7ro>lemelo?a nivelul atentiei intelective, im7licata Fn reGolvarea de acesteia concentrarea si distri"utivitatea, mo"ilitatea si stsi luare a unor deciGii, locul 7rinci7al Fl detine 7rocesul deatentiei voluntare selective care duce la restrnerea DGonereGolutiv.

enomenul ce intervine cnd efectuam diferite de postvoluntara5 Ea este mi6locita de structuri o7erationaha>ituala).

Atentia 7ostvoluntara se refera si la situatia Fn careFnce7ut, se desfasoara a7oi fara nici un efort voluntar, su>ieunor secvente ale activitatii. Aceasta forma a atentiei deveemotii si interese conitive, este o forma a7arte orientari ) concentrari du7a vectorii atitudinali 7ro7rii uneo activitate o7tima (+o7escu $eveanu, !


35/47

atentiei la alta.

+rin a7licarea unui cuvnt se realiGeaGa o activiGareorientare consta Fn aceasta activiGare selectiva a anumito

eneraliGare, de formare a notiunii se cere activiGarea accenJn cursul reGolvarii unei 7ro>leme leate de o anumita notunor Fnsusiri ale lucrurilor, fenomenelor sau relatiilor dintre 7ortiuni ale scoartei, 7reGenta atentiei Fncordate. 1u7a formradul de atentie va fi mai scaGut.

Jn orice activitate 7sihica, Fnce7nd de la senGatii sisu7erioare ale activitatii voluntare, Fntlnim activitatea de Activitatea de orientare se desfasoara Fntotdeauna Fn cadrude semnaliGare.

/radul de deGvoltare a ndirii a>stracte, >oatia cAtentia elevilor din clasa a ;a este atrasa mai mult de fatim7 ce elevii din clasele mai mari au atentia orientata mai

Jn 7rocesul de instruire, ca7tarea si controlarea atent

@na dintre functiile instructiunilor ver>ale conscaracteristica ce urmeaGa sa 6oace rolul de stimul Fntro coFnvatare, cadrul didactic s7une de reula D+riveste aiciND, aiciMD Dii atentND, sunt numai cteva e=em7le de comunicelevului catre un anumit stimul s7ecific. multime de alte

diri6area atentiei catre continutul Fnvatarii scrierea unui te=Fn casete etc..

alta functie a instructiunilor ver>ale Fn cadrul situdes7re clasa de ras7unsuri ce se astea7ta de la el la terminrealiGa la Fncheierea FnvatariiI Fi 7ot cere elevului sasi alim>a6 se asiura diri6area Fnvatarii.

Tre>uie su>liniata Fnsa si im7ortanta deose>ita a continuitatea vietii 7sihice, ea face leatura Fntre trecut 7reactualiGate informatiile, de7inGnd activitatile 7reGente a

am Fnvatat, ci ofera si materialul necesar 7entru a reali 7roiecte.

%emorarea este 7rocesul de formare a leaturilor nFnti7arire a acestora. Jn ra7ort de 7reGenta sau a>senta Fntelmecanica si memorarea logica, iar Fn functie de 7reGemnemonice folosite, memorarea 7oate fi involuntara sau


36/47

ra7orturi de o7oGitie.

%emorarea mecanica se >aGeaGa Fn 7rinci7al, 7e succesiunea elementelor Fn flu=ul informational. Aceasta

Fntocmai Fn redare succesiunea framentelor unei lectii, de se adreseaGa sau de a nu 7utea continua redarea atuncio învatare formala (a formelor ver>ale si nu a continutului 7oate fi considerata ca ineficienta, Fntruct Fm7iedica dura>ilitatea cunostintelor memorate.

emorarea loica 7resu7une Fnteleerea celor memasociatii de ti7 cauGal, loic, rational. Ea de7inde de sca7acitatea acestuia de a oraniGa materialul 7e unitati dememorarii loice este necesara Fnsasi deGvoltarea ndirAceasta Fnseamna ca 7entru a memora loic co7ilul tre>uie

de a sesiGa si o7era cu Fnsusirile esentiale ale o>iectelor, dmodele o7erationale cauGale, analoice sau deductive. autentice, utiliGa>ila Fn 7ractica si cu mari 7osi>ilitati o7ersu7erioara celei mecanice 7rin autenticitatea ei, adica 7rin continutului loic si a formei ver>ale, 7rin economicitate 7utine re7etitiiI 7rin 7roductivitate crescuta asiura reGo 7ractice.

1iversi autori sunt de 7arere ca 7rin memorarea inv

anterioara. Afirmatia se >aGeaGa 7e fa7tul ca omul desfaso

desfasurarea carora este animat de diferite sco7uri, motivdis7une de mi6loace de realiGare. Jn virtutea acestui

7rivire la activitatea desfasurata, fara sasi 7ro7una acest l

este radul de interactiune cu activitatea 7e care o desfas

activitatii. 4e 7oate s7une ca masura ana6arii su>iec

neintentionate. Cu ct activismul intelectual si 7rofunG

involuntara este mai >una.

%emorarea voluntara 7resu7une sta"ilirea consti

vederea realizarii scopului, utilizarea unor procedee spee=ista sco7 Fn memorare, 7erformantele sunt mai mari. diferentiate5 i=area temeinica de7inde de departarea în timaterialul tre>uie memorat influenteaGa 7rocesul de corespunzator sarcinii propuse; utiliGarea unor procedee e 8u oric&nd si în orice conditii repetarea duce la efecte podin 7unct de vedere al numarului, al intervalului la care


37/47

re7etarile esalonate. Eficienta memorarii voluntare de7i 7rocesul memorarii. Jn afara de o7eratiile im7licate disemantica, Fn memorare un rol im7ortant revine factorilFnvatare tre>uie sa asiure conditiile unei memorari eficien

su>ordonarea memorarii mecanice celei loice.

7aca a8em n 8edere e8olutia ontogenetica a indi8lim;aFul sunt ntr!o strGnsa unitateH copilul mic ce aredusa de gGndire (ntelegere si solutionare de pro;leun ni8el crescGnd al celor doua :enomene psihice

n8atare, iar n8atarea este acti8itatea complea cespecial a gGndirii si lim;aFului (cu toate :ormele salelim;aFul scris si cel intern). 6ceasta nseamna ca operatorii n plan mintal, operatiile luGnd nastere peterne (dupa cum a demonstrat +. Piaget).

6sadar gGndirea se :ormea5a si se de58olta prin inun stadiu primiti8 (eempluH ca5urile de copii sal;a:unctie a gGndirii ce consta n sta;ilirea de legaturi :ara spriFinul lim;aFului.

'im;aFul, ca miFlocitor al tuturor :enomenelor psihi:orma :ara continut, daca nu ar dispune de ncarcatu(care atrage atentia, prin contrast, tocmai asupra ng(memorarea) mecanica ce se opreste la ni8el :ormesenta lucrurilor si :enomenelor.

7e aceea, :unctiile esentiale ale lim;aFului la ni8eluse reali5ea5a n unitate cu cea cogniti8a si am;epersuasi8a (de con8ingere) ar :i imposi;ila n a;seneste implicata chiar n solutionarea con:lictelor pro;le

'a ni8elul personalitatii, lim;aFul este un ind8oca;ularului, corectitudinea gramaticala, cursi8itateacorectitudinii logice, a :lei;ilitatii si :luentei gGndirii. 7nu se poate :ace decGt prin intermediul 8er;ali5arii, e

nitatea n interactiune reciproca a gGndirii si lim;arol central n ntelegerea interdependentei tuturor :euman ca si a integrarii acestuia n mediul socio!cultur

Cele mai re7reGentative dintre toate aceste teorii enumerate 7ot fi sintetiGate as

Teoria o7erationala a Fnvatarii, avndul ca 7rinci7al teoretician 7e /al7erin

orientarea ti7urilor de activitati conitivreflectorii si actionale. Jn varietatea


38/47

anume

. Cunoasterea insuficienta a notelor o>iectului, care determina o Fn

2. Com7letitudinea, care face ca actiunea de Fnvatare sa se desfasoarlimitata.

. Com7letitudinea, la care se adaua fa7tul ca elevul dis7une si de

Actiunea mintala se ela>oreaGa siur si are lari 7osi>ilitati de tra

Teoria o7erationala a Fnvatarii, 7rin aceste trei ti7uri de orientari, are o im

7une 7ro>lema formarii unei >aGe de orientare cFt mai a7roa7e de ti7ul de orientar

a indicatorilor ce tre>uie atinsi 7rin instruire. Jn al doilea rnd, este necesara ela>ora

verificarea si e=7erimentarea Fn final.

Teoria lui /al7erin re7reGinta conce7tia 7otrivit careia 7rocesul de Fnvat

eficienta se desfasoara de la actiuni 7ractice sau o>iectuale la manifestar

devine un mecanism de orientare a com7ortamentului Fn actiune, iar Fnvatarea se red

Teoria 7sihoeneGei cunostintelor si o7eratiilor intelectuale a lui +iaet, num

conitiva si Fsi 7ro7une e=7licit o inter7retare oriinala a stadialitatii deGvol

Aceasta teorie este im7ortanta 7entru ela>orarea 7lanului de Fnvatamnt, referi

intelectuale a co7ilului.

Teoria eneticconitiva si structurala. Jn conce7tia lui . Bruner, 7ro>lemele

7rivite Fntrun conte=t cultural. Teoria instruirii este vaGuta ca teorie asu7ra

sistematice de com7ortament mediul sau si cel Fncon6urator.

nstruirea este considera>il facilitata de lim>a6, care este nu numai un mi6loc d

ulterior Fn ordonarea mediului.

1eGvoltarea mediului ofera omului mi6loace de actiune, de re7reGentare imain

modalitati fundamentale 7rin care co7ilul desco7era lumea din afara lui si o trans7u

mani7ularea li>era a realului din e=teriorul lui, 7rin e=ersare si constructieI modalit

senGoriala si 7e folosirea unor imaini schematice fara mani7ulare efectivaI modali

lor de condensare re7reGinta o 7ro7rietate semantica remarca>ila.

Teoria Fnvatarii cumulativierarhice. +entru /ane 7rocesul Fnvatarii Fl su>or

discriminare, eneraliGare si transfer. +unctul de 7lecare al acestei teorii a Fn

5eferinduse la ti7urile de Fnvatare, /ane 7reciGeaGa e=istenta a o7t ti7uri de

asociatia ver>ala,Fnvatarea 7rin discriminare, Fnsusirea de notiuni, Fnvatarea de reu

sim7lu la com7le=, dar coordonate Fntre ele.

Teoria oraniGatorilor conitivi si antici7ativi de 7rores, a lui Ausu>el, este

unui 7unct de vedere 7siholoic ela>orat asu7ra Fnvatarii, Fndeose>i asu7ra


39/47

7rofesorul si elevii, varia>ilele care intervin, Fnvatarea, Fnsusirea notiunilor,

Teoria holodinamica a Fnvatarii.

II.1.;.Tipuri de n8atare

Jn conce7tia lui 5. /ane deGvoltarea umana a7are ca edatoreaGa att Fnvatarii ct si cresterii. Jnvatarea nu se face ca7acitati. erarhiGarea acestor ca7acitati se face Fn >aGa crsim7le, la cele com7le=e, enerale.

Dntreg ansam;lul de capacitati pe care!l posedJinterne. 6cestea se deose;esc de conditiile eterne a

Avnd Fn vedere varietatea conditiilor e=terne, 5./aneFnvatare.

+rinci7alele ti7uri de Fnvatare sunt

Fnvatarea de semnaleI

Fnvatarea stimulras7unsI

Fnvatarea de ti7ul FnlantuirilorI

Fnvatarea asociativaver>alaI

Fnvatarea 7rin discriminareI

Fnvatarea notiunilorI

Fnvatarea de reuli sau de 7rinci7iiI

Fnvatarea sociala.


40/47

stimulul semnal.

Jnvatarea are un caracter involuntar si se concretiGeEste cunoscuta su> denumirea de conditionare clasica si a

PP de .;.+avlov. Jn 7edaoie acest model a fost a7licat

=5 9nvatarea stimul)raspuns

Este un alt ti7 fundamental de Fnvatare care face 7doreste sa dea un ras7uns 7recis la un stimul discriminat.

Ed. Thorndi'e la denumit Fnvatarea 7rin FncercFnvatarea instrumentala.

Asa cum arata si denumirea acestui ti7 de Fnvatare s

o astfel de Fnvatare se refera la o sinura leatura F

stimulul si ras7unsul a7ar total leate Fntrun mod

Jnvatarea su> forma de asociere a ras7unsului, a rereactie, anume daca are loc recom7ensa sau Fntarirea.

Jntarirea, recom7ensa faciliteaGa Fnvatarea fie ca ecom7ortament de6a caracteristica individului sa a7ara mai f

Tehnicile de Fntarire stau la >aGa instruirii 7rorinfluenteaGO a7lica>ilitatea si semnificatia ti7urilor de Fnformarea de7rinderilor de 7ronuntie la co7ilul mic, de 7rFntarirea fiind com7ararea 7ro7riei 7ronuntii cu cea a unui servi ca Fntarire 7entru una mai 7utin 7referata cu conditia a doua.

>59nvatare de tipul înlantuirilor

Jnlantuirea este un ti7 s7ecial de Fnvatare lar a7licamulte reactii de ti7ul stimulras7uns Fnvatate anterior.

Actiunea care urmeaGa sa fie Fnvatata re7reGinta Fnvatat anterior, dar Fn acest caG al Fnlantuirii esentialul estlant si a reusitei ultimei verii. Aceasta tre>uie sa consuccesiunii e=ecutiei se a7eleaGa la indicii a6utatoare e=terilantului si la instructiuni ver>ale. Atunci cnd instructiuneaa Fnlantuirii ce tre>uie Fnsusita. alta conditie, este con


41/47

tem7orala stricta fara Fntreru7eri, eGitari, FntrGieri.

?5 9nvatarea asociativa)ver"ala

Cu toate ca sunetele 7e care le 7roduce omul sunt Fnsunt de o diversitate 7ractic nelimitata.

Asociatia ver>ala re7reGinta Fnvatarea de lanturre7reGentate de activitatea de denumire a unui o>iect. Jn 7rima este o relatie care leaa a7aritia o>iectului de uo>iectelor, iar a doua este o cone=iune care face ca individu

Jnvatarea eficienta a asociatiilor ver>ale necesita fosau de codificare. Aceste verii se 7roduc Fn intimitatea ccom7ortamentul e=terior, e=7licit.

@5 9nvatarea prin discriminare

Acest ti7 de Fnvatare este im7us de fa7tul ca indiviras7unsuri de identificare diferite la tot att de multi stimusimilitudini din 7unct de vedere fiGic.

Cu toate ca Fnvatarea fiecarei cone=iuni stimulras7de a se interfera cu orice alta retinere. $i se cere sa diseometrice, te=turi, distante la tesuturi anatomice, marimdiscriminarii s7ri6ina modelele 7erce7tive 7rivind o>iectele

Jn acest cadru tre>uie sa se o7ereGe cu trasaturi disre7reGinta o Fnvatare de discriminare multi7la 7e masura c 7rovocate de dificultati Fn discriminare s7oresc.

1e o im7ortanta ma6ora este deGvoltarea 7reciG 7reala>ila.

%. Învatarea notiunilor

4e refera la Fnsusirea clasificarilor 7ro7rietatilor o>i

$otiunile sunt concrete si definite (a>stracte).

$otiunile concrete se refera la clase de o>iecte o>se

Jnsusindusi o notiune, individul devine ca7a>il sstimul care nu au avut rol Fn Fnvatarea 7ro7riuGisa. Efectucontrolul e=ercitat de stimulii s7ecifici. Jn Fnvatarea noti


42/47

tre>uie sa se 7iarda din vedere fa7tul ca ele au referinte c 7reFntFm7ina 7ericolul su7erficialitatii ver>ale. Jnvatarea coacesta citeste Fn termeni notionali, comunica, Fndeste, inter

4u>iectii curiosi, interesati de 7restatia activitatii dmai atrasi de metodele de desco7erire. Conditia interna, falcatuiesc reula sau 7rinci7iul este cunoasterea temeinicreamintirea conce7telor folosirea unor 7uncte de s7ri6in ver

5 9nvatarea de reguli sau de principii:

Jn termenii cei mai sim7li, o reula este un lant decunostinte.

Conce7tul este unitatea, iar reula, 7rinci7iul re7r

aceea Fnvatarea reulilor este de7endenta de Fnvatarea conc

Jnlantuirea conce7telor Fn 7ers7ectiva formularii 7 7rinci7ale

se 7orneste de la 7ronuntarea 7rinci7iului, 7osi>ilitatilor sale a7licative Fn actiuni directe si im7

fie se 7reGinta Fm7re6urari, e=7eriente Fn care sesolicitati sa com>ine conce7tele Fn ordinea adecvata

Tehnicile deductive de predare sunt adecvate 7endesco7erire diri6ata stimuleaGa Fnvatarea inde7endenta de vedere su7ortul motivational al celui care Fnvata.

. Învatarea sociala

Are dre7t o>iect asimilarea unor modele com7ortamscheme de interactiune inter7ersonala si 7rin aceasta a noi t

Jn sens lar, toata Fnvatarea umana este sociala 7entmodele educationale. E=ista o Fnvatare sociala Fn sens r

realitatea, cu valorile si normele inter7siholoice. Jn Fnvatas7ontana, necritica a modelului >aGat 7e imaini, conduitenivel Fntlnit mai ales la vrstele mici.

El 7oate fi Fntlnit chiar si la 7readolescenti si adolsociala ca la cei mici, ci de a>senta cultivarii 7rhiilor de a

E=ista si un nivel socionostic al Fnvatarii social


43/47

furniGate de educator Fn mod constient. Jn acest caG 7artensimilitudinii unor calitati cu 7rofunda reGonanta morala car

Bandura sustine ca Fn toate ti7urile de modelare

com7ortamentului social com7le= sunt im7licate 7atru de7r

orientarea atentiei asu7ra as7ectelor relevante ale c

retinerea trasaturilor critice ale 7erformantei mneG

co7ierea com7ortamentului modeluluiI

motivatia de a re7roduce com7ortamentul o>sere=terne sau su>stitutiva.

Jnvatarea sociala este Fntotdeauna o interFnvataretransmit reci7roc cei care intra Fn actiune Fn calitatea lor de

Toate formele de Fnvatare amintite sunt secondate 7morala si 7sihocom7ortamentala care ana6eaGa resorturile

1iversitatea a>ordarilor teoretice Fn ceea ce 7rivestestilul de Fnvatare de la un elev la altul.

Stilul de învatare re7reGinta modalitatea 7referata de rece7tare, 7relucrare

determinate enetic, ct si com7onente care se deGvolta ca urmare a e=7unerii frecv

a) 7upa modalitatea sen5oriala implicata, eista trei stiluacestora sunt pre5entate n ta;elul 1.

b) Dn :unctie de emis:era cere;rala cea mai acti8ata n n8stilul analitic sau sec8ential (dominanta stGnga) (8e5i ta;elul 2

• Copiii care utili5ea5a un stil glo;al n n8atare pre:era sa ai;a maimai apoi :iecare componenta n maniera analitica. Ei 8or pre:eraunui material sau 8or citi un tet n ntregime si nu se 8or opri, pen

• Copiii care utili5ea5a stilul analitic de n8atare pre:era mpartirea logica. Ei 8or pre:era :iarea unor idei pe masura citirii tetului si re

Jnvatarea Fn scoala este un 7roces com7le=, care semotivatiei.

II$0$Moti(atia 9actor dinaiator a 7n(atarii 7n scoa"

Am vaGut ca deGvoltarea ndirii e Fn functie de o se 7ro>leme. 1ar eforturile necesare se >aGeaGa 7e o motivatie


44/47

nimic. ;or>ind de motivatie ne referim la totalitatea momotiv este o structura psihica, duc&nd la orientarea, initimult sau mai putin precizat5 otivele sunt cauGele com7ortamentului. +rin urmare, este evidenta necesitatea d

1esiur, la >aGa motivatiei stau cerintele vitale detre>uintele de hrana, caldura, aer curat... 4atisfacerea lintituleaGa >ioloii. 1ar Fn afara acestora, chiar de la naCharlotte Biihler, studiind sistematic manifestarile co7iil 7uternic, curiozitatea, tendinta de a cunoaste, de a e=7lora ao"iectelor (foarte 7uternic si la cim7anGei). ai mult, se mmediului,Fncercarea de a transforma ceea ce Fntlneste Fnlucruri. Astfel, Fnca din co7ilarie se vadeste tendinta de domEa este efectul unui sur7lus de enerie dis7oni>ila. Ace 7osi>ila Fnvatarea chiar si Fn conditiile artificiale ale scolii

tre>uintelor vitale.

Tre>uintele devenite constiente de o>iectul lor sunt im7ulsuri s7re miscare, actiune. Acestea, daca nu Fntlnescmai multe simultan, ele se contracareaGa si atunci dau ndoarFnce7uturi de miscari. Constiinta o>iectului unui im7ul

Tre>uintele, dorintele, intentiile sunt 7uternic influentatse com7lica foarte mult. A7ar tre>uinte noi aGi simtim nev 7roresul tehnic.

1in 7acate sau format si nevoi daunatoare oranismula unui dro. +na si 7referintele alimentare sunt de7endent 7rodus deGustator, Fn schim> ei savureaGa ouale clocite ca

,!tive '(&*a#e&ta$e pe&tr( pr!ces($ e*(cativ

a. Atasamentul co7ilului fata de mama sa, atasament carementina Fn a7ro7iere. Co7ilul are multa vreme nevoie de Fnde securitate foarte im7ortant 7entru deGvoltarea sa, ata>andonat si ada7ostit Fntrun orfelinat unde nu are 7arte deFn reutate Fn mod normal si deGvoltarea sa sufera 7e toa

trGiu, chiar adultul are nevoie de 7retuire, de afectiunesocialeD care sta la >aGa solidaritatii si cola>orarii cu cealtruista, tendinta de a a6uta 7e acei ce Fntm7ina dificultati

>. ?a 7olul o7us atasamentului asim tendintele agresivE=ista formatii nervoase declansnd emotia de furie si de 7animal, se constata ca aresiunea, Fn cadrul aceleiasi s7ecinu a6uta) sau de Fncalcare a teritoriului de unde animalele


45/47

aresiv numai Fn caGul unei frustrari e=treme, a unei Fncalcaresiuni fara un temei real. >servatiile acelor antro7oFnce7utul secolului nostru, au 7us Fn evidenta 7o7ulatii e=tde o aresivitate iesita din comun. Asadar, e=ce7tnd caGu

Fn mod esential de e=em7lul celor din 6ur si de mentalitati, >atausi 7rovin mai totdeauna din familii unde 7arintii recomanda o Dcom7ortare >ar>ateascaD, adica 7rovocatoare

c. tendinta care 7are a avea o serie de 7remise native(amintita mai sus), tendinta de asi afirma fortele 7ro7rimanifesta Fn încercarea de a)ti realiza aptitudinile si în actiune a7reciata social. Jn am>ele sale forme aceste as7ira

otivatia de realiGare ca7ata o intensitate ma=ima7reciate cu a6utorul unui standard. 1orinta de a o>tine un

@n mai mare efort va de7une un tenismen care 6oaca Fntrdect Fn acela unde 7remiul 7rinci7al re7reGinta 30.000 do 7ersoane Fl constituie dificultatea sarcinii de reGolvat. Ciatractiva cnd e foarte dificila, dect daca este usor de reali

1orinta o>tinerii unui succes este Fnsa contracarata de fri 7ersoane Fntrun concurs este influentat de dialectica tenteama.

Care sunt motivele care fac 7e co7il sa vina la scoFm7artite Fn doua mari ru7eI a) motivatia etrinseca,

rar un interes direct 7entru ceea ce se 7reda, ci 7entru a 7rimmorale >) motivatia intrinseca, Fn caGul cnd Fnvatarea, dscolar.

Jn cadrul #!tivatiei e-tri&seci e=ista

. /orinta de afiliere, cnd co7ilul mere la scoala si Fnvacare se intereseaGa de ce face la scoala, Fl lauda si, uneori, dorinta de a cores7unde aste7tarilor Fnvatatorului sau 7rofeFm7reuna cu unii co7ii din cartier, 7reocu7area de a face cetendinta s7re conformism.

2. Alteori conformismul decure nu din afirmatii sociale, la norme, la o>liatii. +arintii, 7rofesorii, societatea Fi cede7rins sa asculte, se su7une.

. 4u7unerea la o>liatii 7oate fi Fnsotita si de teama consscolile noastre de acum 00 de ani, a dis7arut com7let Fn acel 7ede7sit era 7rofesorul, Fn diferite moduri (sa mediteG


46/47

7entru acordarea de rade etc). Evident, cadrele didactice aa Pa fiind Dca7a>iliD sa citeasca sila>isind ca Fn clasa a

Jn tarile civiliGate, cum ar fi 4uedia, fara a >rutal

7romoveGi (7e merit) cele sau ! clase o>liatorii, nu 7oti 7entru cei lenesi. Acest minim de Fnri6orare este necealimentata si de indiferenta familiilor res7ective.

3. Am"itia, dorinta de a fi 7rintre 7rimii, este si ea un stimuneori, Fn clasele mici, numerosi elevi se aita, ridicnd e=aereaGa 7retinGnd ca >aiatul sau fata lor sa fie nea7arala sentimente neative de concurenta, ostilitate fata de colesineD, dorinta de a o>tine reGultatele din ce Fn ce mai >une,

Jn centrul #!tivatiei i&tri&seci asim curiozitatea,

>aGa un im7uls nativ si e 7reGenta mai ales Fn 7rimii ani de 7rofesorilor si constituie un factor im7ortant al trainiciei ccnd se Fm>ina cu convineri referitoare la valoarea culturmare >oatie de trairi, surse de satisfactie si echili>ru sas7iratia s7re com7etenta, dorinta de a deveni un >un

elev (Cosmovici, A. , aco>, ?., +siholoie scolara)

III$ FACTORII DETERMINAN2I 5N ALE

III$3$ A*tit&dini"%

III.1.a. 7e:inirea aptitudinilor

stim cu totii ca oamenii se deose>esc Fntre ei du7artistice, s7ortive,etc) si sunt e=ecutate de diversi indiviGi sau mai mica, uneori foarte reduse. Toti oamenii normaintereseaGa calitatea. Toti 7ot sa cnte, dar unii strnesc adunde si calificarile fi=ate Fn lim>a de Da7t 7entru.D 7reca7acitate, inca7acitate iar referitor la DGestrea ereditaraD d

5eGultatele oricarei activitati sunt evaluate si distr

7oate a6une 7ana la "0, 7entru testarea intelientei), astfmediu(mi6lociu) si su7erior.+erformanta ce atesta o ca7actrea7ta din Gona su7erioara.

+are ciudat, dar a7titudinea nu este sim7lu de defina7titudine a manifestat atitudini e=trem de diverse. @nii adenumite o serie de alte Drealitati D7sihice si chiar 7sihofiGi


47/47

7ers7ectiva 7ramatismului Ilor, americanii, nici nu defines

Jn dictionarele de 7siholoie vom intilni informat 7rivire la conce7tul eneral de a7titudine si alte conce7te, c

Documents

Cercetare Privind Tipul de Motivatie Predominant in Alegerea Profesiei de Psiholog in Functie de Profilul Urmat in Liceu