1

TEZA DE DOCTORAT

-REZUMAT-

CERCETAREA APLICATĂ A LOCUINŢELOR

TRADIŢIONALE BIOCLIMATICE

DIN ZONELE CU CLIMA CALDĂ-USCATĂ

Locuinţe individuale din Irak – Bagdad

Îndrumător , Doctorand,

Prof. dr. arh. Cristina Gociman Al Zubaidi Oudai

Bucureşti 2014-2017

2

CUPRINS Cuvânt înainte

Capitolul I. Arhitectură bioclimatică- concept

I.1. Generalități .....................................................................................................................................

I.2. Studiul aspectelor care definesc unitatea de locuit bioclimatică în arhitectura zonelor calde .......

I.3 Relația între tradiție și inovație în arhitectura bioclimatică irakiană ..............................................

I.4. Metodologie ...................................................................................................................................

I.4.1. Meșterul vernacular (bagdadian) .............................................................................................

I.4.2. Lutul, material tradițional de construcţie ................................................................................

I.5. Importanța arhitecturii bioclimatice bagdadiene ...........................................................................

I.6. Strategii ale arhitecturii bioclimatice .............................................................................................

Capitolul II. Caracteristica arhitecturii bioclimatice

II. 1. Relaţia om-mediu ........................................................................................................................

II.2. Determinări climatice ...................................................................................................................

II.3. Modele de adaptare a locuinței la mediu ......................................................................................

II.4. Arhitectura bioclimatică comparată ..............................................................................................

II .4. 1. Locuințe tradiționale din zona arctică ..................................................................................

II.4. 2. Locuințe tradiționale de tip anglo-saxon...............................................................................

II.4. 3. Locuințe tradiționale de tip mediteranean .............................................................................

II.4.4. Arhitectura vernaculară bulgară .............................................................................................

II.4. 5. Locuință tradițională din sudul României (comuna Greaca, județul Giurgiu) ......................

II.4.6. Casă tradiţională din N-V Indiei ............................................................................................

II.4.7. Casă tradiţională din Japonia .................................................................................................

II.4. 8. A . Arhitectura tradiţională iraniană .....................................................................................

II.4.8.B. Casa de gheață în sistem vernacular persan .......................................................................

II.4.9. Locuințe ușor demontabile .....................................................................................................

II.4.10. Locuințe în zone umede și calde (sudul Irakului) ................................................................

II.5. Amplasament ................................................................................................................................

II.6. Studii contemporane în bioclimatică ............................................................................................

II.7. Natura umană şi psihologia mediului ...........................................................................................

Capitolul III. Adaptare om-arhitectură-climă

III. 1. Adaptatea organismului și efectele ei la mediu ..........................................................................

III.2. Tipuri de adaptare ........................................................................................................................

III.3. Adaptarea reflectată prin îmbrăcăminte ......................................................................................

3

III.4. Binomul : Clima- Sănătate ..........................................................................................................

III. 5. Clima şi evoluţia arhitecturii ......................................................................................................

III.6. Clima și arhitectura în lumea islamică ........................................................................................

III.7. Fenomenele naturale şi adaptarea umană ....................................................................................

III.8. Feng Shui mod bioclimatic-energetic .........................................................................................

III.9. Fenomenele artificiale şi adaptarea umană .................................................................................

III.9.1. Cromatica..............................................................................................................................

III.9.2. Conservarea energiei în arhitectura bioclimatică .................................................................

III.10. Controlul fenomenelor naturale în arhitectura irakiană ............................................................

Capitolul IV. Arhitectura islamică

IV.1. Casa bagdadiană ca un mic univers islamic ................................................................................

IV.2. Orașul islamic Bagdad ................................................................................................................

IV.3. Legislaţia construcţiilor islamice ................................................................................................

IV.4. O fenomenologie a spaţiului urban islamic .................................................................................

IV.4.1. Orientarea Nord-Sud în islam ...............................................................................................

IV.4.2. Adaptarea constructivă, materie-formă în spațiul islamic ....................................................

IV.5. Relaţia dintre caligrafie şi arhitectură .........................................................................................

IV.6. Funcţia şi proporţia .....................................................................................................................

IV.7. Energia şi muzicalitatea spaţiului construit islamic ....................................................................

IV.8. Evoluţia stilistică în arhitectura irakiană .....................................................................................

Capitolul V. Bagdad – Arhitectură și urbanism

V.1. Bagdad între materie și spirit. .......................................................................................................

V.2. Perioadele de formare a tradițiilor arhitectonice bagdadiene .......................................................

V.3. Elementele bioclimatice în spațiul construit din Bagdad .............................................................

V.4. Relaţia dintre regimul politic şi urbanism la Bagdad ...................................................................

V.5. Arhitectura bagdadiană în epoca de tranziţie: utilitatea spaţiilor versus estetica oraşului ...........

V.6. Arhitectura bagdadiană în epoca modernă ...................................................................................

V.7. Cartierele principale ale Bagdadului ............................................................................................

Capitolul VI. Casa tradițională bagdadiană

VI.1. Dezvoltarea casei bagdadiene .....................................................................................................

VI.2. Criteriile care determină planul casei bagdadiene ......................................................................

VI.3. Elementele care definesc casa tradiţională bagdadiană ..............................................................

VI.4. Elementele bioclimatice ale arhitecturii vernaculare ..................................................................

VI.5. Extensii verticale, orizontale folosite în scop bioclimatic ..........................................................

4

VI.6. Optimizarea climatului prin extensii verticale ...........................................................................

VI.7. Direcția captatoarelor de vânt .....................................................................................................

VI.8. Elemente decorative în arhitectura baghdadiană ........................................................................

VI.9. Studiu de caz Bagdad: locuinţa El-Harreh din sectorul Al Adamiyah ......................................

VI.9.1. Localizare .............................................................................................................................

VI.9.2. Contextul urban ....................................................................................................................

VI.9.3. Paricularităţi ale bioclimatului .............................................................................................

Capitolul VII. Arhitectura bioclimatică -tehnologii avansate

VII.1. Experimente ...............................................................................................................................

VII.2. Planificare bioclimatică .............................................................................................................

VII.3. Arhitectura bioclimatică –tehnologie avansată. Exemple moderne de design bioclimatic

biomimicria ..........................................................................................................................................

VII.3.1. Casa din satul Pluvigner-Franța (organica): arhitect Patrice Bidean . ................................

VII.3.2. Proiect bioclimatic ecologic din Tenerife-Spania (Geria- evapotranpirația), arhitect Ruiz

Larrea & associates. ..........................................................................................................................

VII.3.3. Complex Eastgate, Harare-Zimbabwe (Biomimicria), arhitect Mick Pearcein &

Arupengineers. ..................................................................................................................................

VII.3.4. Proiect Capita Green 2012-2014- market street Singapore, arhitect Toyo Ito &

Associates .........................................................................................................................................

VII.4. Concluzie ...................................................................................................................................

VII.4.1.Strategie bioclimatică .........................................................................................................

VII.4.2. Arhitectura high-tech sau meteosensibilitatea bioclimatică ..............................................

5

Chiar dacă această lucrare demonstrează un efort individual, m-am gândit că, sub îndrumarea

profesorilor mei din România, aș putea să contribui și eu, într-o oarecare măsură, la efortul comun de

refacere a arhitecturii bagdadiene. În prezent, mare parte dintre locuinţele orașului meu, cândva

faimos, sunt năruite. Eliberarea oraşului Mosul din mâinile teroriştilor s-a soldat cu distrugerea totală

a clădirilor din jumătate de oraş, clădirile vechi de peste 50 de ani trebuiesc demolate. Din aceste

motive statul este obligat să construiască şi să refacă oraşul, suplimentând numărul locuinţelor. Dar

aceste locuinţe vor fi oare bioclimatice?

Lucrarea de faţă a fost realizată pornind de la realităţile actuale din Bagdad, studiind

posibilităţile de reabilitare urbanistică pe baza a ceea ce se mai păstrează astăzi din unele locuinţe

emblematice pentru arhitectura bioclimatică islamică. Finalitatea acestei lucrări constă în găsirea

unor soluţii urgente de refacere arhitecturală a unor cartiere din Bagdad, propunând modelul caselor

bioclimatice bazat pe tradiţiile locale şi îmbogățit pe baza cunoștințelor oferite de experienţa altor

culturi universale. Arhitectura bioclimatică este o disciplină din arhitectura orientată pe valorizarea

mediului geografic și climatic respectând ritmul de viață și al sănătății utilizatorilor. Arhitectura

bioclimatică cunoscută şi sub numele de arhitectura ecologică are un respect mare pentru mediu, prin

protejarea şi prezervarea acestuia.

Abordarea bioclimatică în arhitectura contemporană duce la conştientizarea rolului jucat de

energie în arhitectură. Realizarea locuințelor individuale bioclimatice în Irak a început să dispară

după anul 1960 fiindcă a apărut tendința către realizarea locuințelor colective și creșterea verticală a

clădirilor. Multe dintre regiunile islamice sunt caracterizate ca aride din cauza condițiilor dure, cu

călduri mari şi temperaturi ridicate în timpul zilei. Pentru a construi cel mai bun spațiu cu cel mai

mic cost de energie şi pentru a îmbunătăţii condiţiile de mediu pentru a putea locui, trebuiesc aplicate

concepte bioclimatice. Cele mai bune exemple de locuinţe tradiţionale, mai ales din secolul al 19-lea

le întâlnim în zonele arabe din Bagdad, Damasc, Cairo, Yazd. La construcţia lor s-a folosit lutul și

cărămida de lut ars, ţinându-se cont de temperatură, umiditate şi viteza vântului. În funcţie de

mărimea casei, în locuinţa bagdadiană activitatea casei se desfăşoară în jurul unei curţi interioare.

Clădirile se pot construi într-o asemenea manieră încât să asigure eficient ventilaţia, creând un

microclimat pentru a proteja locuitorul împotriva temperaturilor de vară extreme. Se deschid spre

grădini umbrite unde este folosită ventilaţia interioară pentru a scoate aerul cald.

Vechiul oraș Bagdad a fost construit în mod strategic, valorificând specificul geografic,

climatic și cultural al zonei. Cele mai folosite materiale la realizarea locuinţelor bagdadiene sunt

lutul, cărămida arsă și lemnul, alături de elemente vegetale. Lutul este cel mai folosit material de

construcție din toate timpurile, este un material ecologic, biologic, natural, viu, actualizându-l în pas

cu tehnologia . O treime din populația pământului trăiește încă în case din pământ. Importanţa

6

arhitecturii arabe bagdadiene a atras oameni de știință din vest, ca să studieze detaliile acesteia din

punct de vedere al esteticii și funcționalității. Arhitecţii bagdadieni au fost experți în arhitectura

decorativă a turnării și a cioplirii, inclusiv în realizarea shenashilelor din bucăți mici de lemn

(puzzle) adaptate (multifuncțional) la forme geometrice tradiționale cunoscute. Arhitectura islamică

este cea care a documentat fundamentele sistemului bioclimatic prin selectarea elementelor şi

dezvoltarea lor în mod ştiinţific şi armonios în raport cu mişcarea aerului şi dirijarea lui până la

saturaţie cu umiditatea şi l-a controlat în aşa fel încât să circule în condiţii bioclimatice optime

(dirijare utilitară) folosind elelmente arhitectuale tradiționale adecvate cum ar fi:șenașil(balcon)

captatorul de vânt, curtea interioară, subsol,cupolă. Acest lucru se poate simţi și vedea pe străzile

mici întortocheate, şicanate ale oricărui cartier tradiţional din Bagdad. Aproape totul este

perfecționat cu detaliile ritmice prin alinierea ferestrelor, mărimea cadrelor, împărțirea șenașilelor și

a decorațiunilor vegetale și geometrice.

Într-un spațiu islamic cu particularități bine individualizate datorită influenţei religiei, spațiul

de locuit trebuie să ofere flux energetic şi liniștea sufletească necesară. Aspectul construcțiilor din

Bagdad poate să genereze idei referitoare la condițiile şi posibilităţile de a controla mediul dinamic

în arhitectura tradiţională. Problema climatică este esenţială pentru urbanismul comunicativ vital,

care pune accent pe armonia cu mediul înconjurător (relația bionică, biologică). Omul este simbolul

arhitecturii adaptate. Relaţia om-mediu, stă la baza arhitecturii bioclimatice. Arhitectura

bioclimatică primitivă dar și cea antică evidențiază foarte clar comuniunea om-natură. În natură sunt

multe exemple luate din studiul despre adăpostul animalelor și insectelor (biomimicria), iar în

arhitectura bionică imaginația se dezvoltă către studiul microscopic de bio-diversitate.

Înainte şi după începerea unei construcţii, se cere un studiu climatologic: de exemplu, în

cazul construcţiei unui bloc de locuinţe se va ţine cont de direcţia predominantă a vântului pentru a

nu fi supus acţiunii acestuia. Astăzi cunoștințele tehnologice, științifice despre confortul fizic și

spiritual se configurează cu ajutorul datelor studiate din: valori, materie și energie. Relațiile sunt

complexe între clădire, microclimat și om. Soarele ne asigură lumina și căldura iar relieful variat

produce elemente secundare climei precum vântul și umiditatea. Arhitectura ecologică (sau

arhitectura verde) și bioclimatică sunt două concepte arhitecturale ce au la bază unele scopuri

comune care duc la dezvoltarea sustenabilității, dirijează elementele naturii spre economie, sănătate

și păstrarea resurselor, asigurând confortul termic spațiului locuit, iar prin arhitectura ecologică se

asigură scăderea consumului energetic și a substanțelor utilizate în mediu, cu o poluare cât mai mică

și o tehnologie minimă. În cazul Bagdadului, climatul se caracterizează prin variații mari de

temperatură între zi și noapte și prin valori ridicate ale termperaturii în timpul sezonului cald

determinând comportamentul locuitorilor săi. Calitatea în arhitectură se mai defineşte şi prin modul

7

în care clădirea corespunde din punct de vedere al provocărilor importante pe care le ridică

sustenabilitatea ambientală şi schimbările climatice. Arhitectura tradiţională bagdadiană, la nivel

urbanistic, a adoptat o artă a jocului de culori, folosind unele culori dominante, cum ar fi: pentru

cupolele moscheilor s-a folosit albastrul şi turcoazul (culoarea cerului şi a apei), culoarea galben

deschis (culoare placută locuitorilor din ţările calde), culoarea cărămizilor şi culoarea lemnului.

Se consideră că arta islamică a exploatat bine jocul de culori întunecat-luminos prin

folosirea culorilor pomenite şi în Qoran, s-a dat culoarea reală materialului constructiv, s-a aplicat

relaţia între intensitatea însoririi şi direcţie. Arhitectura tradițională islamică a respectat natura,

condițiile spațiului, ale epocii, ale societății, ale geografiei, precum şi moștenirea culturală. În acest

fel s-a obținut și s-a impus formula trinității natură, om şi arhitectură.

Orașele reprezintă proiecția tridimensională a credințelor oamenilor, reprezentând o oglindă

a universului lor spiritual. În acest fel personalitatea omului se corelează cu triada casă-urbanism-

univers. Organizarea așezării urbane prin străzi înguste și întortocheate duce la micșorarea vitezei

vântului şi la schimbarea direcțiilor acestuia, de exemplu de la 5,1m/s la 3,1m/s. Cu cât aglomerarea

urbană este organizată pe o suprafață mai mică, cu atât se micșorează viteza vântului și suprafața de

însorire. Dimensiunile şi structura urbană, creșterea populației precum și mijloacele de transport s-

au modificat permanent în funcţie de diverşii factori ai dezvoltării societăţii pentru a ţine pasul cu

trendul tehnologic. Termenul de arhitectură islamică desemnează o arhitectură care trebuie să

îndeplinească și să oglindească în primul rând valorile islamului. Metodologia urbană islamică a fost

influenţată în principiu de două elemente, în primul rând de inscripţiile religioase şi în al doilea rând

de climă. În proiectarea unei case, cea mai importantă este alegerea unei direcții adecvate pentru

construcție şi pentru modul în care ușile şi ferestrele sunt poziționate în raport cu soarele.

Arhitecţii arabi musulmanii locali au reușit să închidă spaţiile constructive pornind de la

forma pătrată la forma octagonală cu transformări succesive până la formarea unei baze circulare

unde se poate construi cupola. Arhitecţii au ţinut cont de cunoaşterea amplasamentului, vecinătăţile,

punctele cardinale, direcţia vântului dominant, sursa de apă, de zgomot, materiale de construcţie,

energia solară, regenerabilă, reciclare, deoarece ei au studiat pornind de la unitatea de locuință

nedespărțită de urbanism.

Bagdad este capitala şi, totodată, cel mai mare oraş din Irak. El se situează pe ambele albii

ale râului Tigru, în partea central-estică a ţării, în provincia cu acelaşi nume, la 44,5 grade Est şi

33,5 grade Nord. Este un punct de intersecţie al căilor de comunicare din întreaga ţară. Clima

Bagdadului este afectată de Marea Mediterană, de zona Golfului și de deșertul arabic.

Într-un documentar din 1830 Bagdadul era descris ca un oraş remarcabil prin pieţele şi clădirile sale

cu importante aspecte estetice, tipice Orientului, prin străzile înguste acoperite de arcadele ,formele

8

boltite din cărămidă. Planificarea spațiului arhitectural și așezarea urbană de tip tradițional, este

determinat de climă, ia acțiunea climei asupra Bagdadului este determinată de apele zonale cât și de

existența deșertului.

Începând cu anul 2003, după cucerirea Irakului de către trupele americane s-a schimbat

aspectul locuinței bagdadiene. Dezvoltarea casei bagdadiene s-a făcut de la simplu la complex, în

funcţie de condiţiile socio-economice şi religioase.

Casele din Bagdad sunt închise către exterior şi deschise către interior.

Strada El-Harreh (pe care se află locuința studiată, este paralelă cu Tigrul și are un traseu

șicanat printre casele din zonă, conform stilului de sistematizare islamic. Cele mai importante

componente exterioare sunt balcoanele care se apropie foarte mult la exterior, deasupra străzilor,

formând un gang îngust care ajută la fluidizarea aerului. Modernismul a transformat oraşul

tradiţional într-o uzină de climatizare activă. Arhitectura contemporană poate asigura confortul

termic optim prin adaptarea tradițională ecologică și durabilă.

Arhitectura islamică însumează experienţe vernaculare din diferite zone climatice ale lumii şi

ale diferitelor popoare care au intrat în islam. Prin planificarea strategică se poate realiza o

arhitectură durabilă bazată pe ideea fundamentală de a folosi natura şi de a direcţiona elementele

naturii conform unui program şi scop.

Așezarea ansamblului pe principiul orașului islamic îmbinând arhitectura subterană cu arhitectura

verde - ecologică corespunzătoare modifică semnificativ structura și confortul fizic,vizual și moral.

Prin design bioclimatic se caută a se realiza un subiect arhitectural, care să funcţioneze

integral, să ofere energie şi confort şi să interacţioneze cu mediul, iar prin forma şi învelişul

construcţiei poate să se creeze o protecţie contra schimbărilor climatice exterioare (epidermica).

Prin arhitectura high-tech învelișul (anvelopa) reprezintă elementul dinamic, autostabilizator

al schimbărilor exterioare de temperatură şi protector pentru activităţile interioare (temperatura).

Dacă considerăm că o construcţie arhitecturală este fixă, atunci învelişul acesteia este un element

dinamic, senzorial, optim pentru schimbările bio-climatic

Învelişul clădirii se comportă ca un organism viu, vital, cu scopul de a realiza confortul uman

la nivelul epidermei. Dar în alte proiecte moderne arhitecţii au folosit pentru climatizarea construcţiei

și alte principii cum ar fi: forma clădirii, orientarea, umbra, folosirea plantelor nu numai pentru

umbrire şi umiditate, ci şi pentru producerea oxigenului şi filtrarea aerului, aromoterapie, etc., aceste

suprafeţe verzi produc energie în loc să o consume.

Clădirea inteligentă este o clădire echipată din punct de vedere tehnic pentru a dobândit

capacitatea de a se concentra pe schimbarea mediului intern în funcţie de dorințele utilizatorului,

prin adaptarea și compatibilitatea cu mediul extern. Acest concept reprezintă ideea contemporană

9

asupra arhitecturii, ținând seama că legătura omului cu pământul se bazează pe o strânsă asociere de-

a lungul timpului. Această relaţie a produs o fuziune spirituală și a împins ființa umană să modeleze

arhitectura pentru cerințele sale de a construi un spațiu microclimatic confortabil şi sigur. Conceptul

de a locui a luat amploare marcând un pas uriaș al urbanismului, iar arhitectura a luat avânt și

continuă și în zilele noastre cu noi idei și noi încercări.

În cazul clădirilor inteligente, sensibilitatea nu rămâne nemodificată sub influenţa

îndelungată a unui stimul specific de intensitate constantă, ci ea îşi modifică parametrii funcţionali,

odată cu schimbarea condițiilor de mediu. Creşterea sau scăderea sensibilităţii ca urmare a acţiunii

repetate a stimulilor și a modificării condiţiilor de mediu poartă denumirea de adaptare senzorială.

Intrarea în funcţiune a fenomenului adaptării senzoriale poate fi cel mai uşor demonstrat prin

trecerea bruscă dintr-un mediu în altul (de la lumină la întuneric, de la cald la rece etc).

Arhitectura tradițională s-a integrat cu succes în ecosistem. Împrejurările actuale ne pun în

față încercărilor și modelării valorilor patrimoniului arhitectural. Criza energetică, în prezent este o

mare confruntare a omenirii, iar țările dezvoltate explotează maxim țările nedezvoltate la nivel atât

politic cât și militar. Globalizarea acestui secol și epuizarea resurselor naturale din cauza tehnologiei

aplicată necorespunzător în secolul anterior, ne provoacă la serioase cercetări pentru crearea unui

nou modul arhitectural, viu și capabil să îndeplinească bioritmul uman (ciclul circadian). Schimbările

climatice ne solicită abordări complexe de durabilitate, suprapopularea lumii ne orientează către

arhitectura subterană care asigură structură bioclimatică. Dezastrele naturale și militare frecvente ne

pun în situația de a fi optimiști și de a încerca să găsim noi soluții pasive. Lumea dezvoltată are

putere financiară și tehnologică să pună în aplicare proiecte sustenabile high-tech, dar datoria mea

este de a valorifica arhitectura vernaculară locală, arhitectură ce a fost cândva măreață. Arhitectura

bagdadiană s-a prezentat în natură precum o plantă, a folosit tot ce este local (materie și condiții

climatice) printr-un sistem ecologic adecvat. Având valoare estetică (decorativă), volumetrică, iar din

punct de vedere bioclimatic o valoare tehnologică, casa bagdadiană devine o alegere prioritară a

bioclimaticii. Valorificând asemenea tip de arhitectură moștenită, nu înseamnă doar s-o conservăm

ca pe o piesă de muzeu ci să o utilizăm ca pe un punct de pornire, îmbunătățind-o cu tehnologia

nouă. Situația actuală a Bagdadului după opinia mea are nevoie de un asemenea tip de locuință vie,

ecologică, economică respectând natura, tradiția, tehnologia și nu în ultimul rând cetățeanul local.

Reconstrucția acest tip de locuință a devenit necesară, pentru a reda strălucirea Bagdadului de

odinioară, cel din povestirile Șeherezadei.

10

Bibliografie

Al-Ashab Halis, 1982, Little encyclipedia: a Forthnight Cultural Series dealing with various

branches of science, art, and literature, Bagdad.

Angelova, R. 1992, Bulgarie. Architecture traditionnelle des Balkans, Athenes.

Ayman Al S. 2014, Bioclimatic Architecture: Housing and Sustain, Journal of Environment and

Earth Science, vol. 4.22, p. 184-195.

Apostolos Doxiadis K. 1968, Ekistics: An Introduction to the Science of Human Settlements, New

York: Oxford University Press.

Apostolos Doxiadis K. 1974, Ecumenopolis: The Inevitable City of the Future. With J.G.

Papaioannou, Athens: Athens Center of Ekistics.

Argirion, A., Santamouris, M. 1993, “Heat Gains Control and Passive Cooling”. Module 1: Design

Principles, TEMPUS Joint European Project--1802.

Basmachi F., Trea Surces of the Iraq Museum, Bagdad, 1972.

Bates, B., Kundzewios, Z. W., Wu. S, Paluticof, J., (eds.), 2008: Climate change and water.

Tehnical paper of the intergovernamental panel on climate change, Geneva.

Behringer, W. 2010, A Cultural History of Climate,

Translated by Patrick Camiller. Cambridge (UK), Malden (USA).

First published in Germany as Kulturgeschichte des Klimas. Verlag C. H. Beck oHG,

München.

Bevan, B. L. 2000, "Greek Though, Arabic Culture: The Graeco-Arabic Translation Movement in

Baghdad and Early Abbasid Society (2nd-4th/8th-10th Centuries)". Muslim World (90.1–2).

Bourgeois, J.-L. 1983, Spectacular vernacular: a new appreciation of traditional desert architecture.

Salt Lake City: Peregrine Smith Books

Clarke, S., Callahan, T., 2009, Building Green: A Complete How-to Guide to Alternative Building

Methods : Earth Plaster, Straw Bale, Cordwood, Cob, Living Roofs. Sterling Publishing

Company.

Crawford, H. E. W. 2004, Sumer and the Sumerians. Cambridge.

Dehnavi M. , Ghadiri M.H., Mohammadi H., Ghadiri M. H. 2012, Study of Wind Catchers with

square plan Influence of physical parameters, International Journal of Modern Engineering

Research (IJMER) www.ijmer.com Vol.2, Issue.1, Jan-Feb 2012 pp-559-564.

http://books.google.com/books?id=gGEbRyok6f0C&pg=PA276http://books.google.com/books?id=gGEbRyok6f0C&pg=PA276

11

Dehghani-sanij, A.R., Soltani, M., Raahemifar K. 2015, A new design of wind tower for passive

ventilation in buildings to reduce energy consumption in windy regions, Renewable and

Sustainable Energy Reviews 42, p. 182-195.

Doxiadis K. A. 1974, Ecumenopolis: The Inevitable City of the Future. With J.G. Papaioannou,

Athens: Athens Center of Ekistics.

Emami, A. M. A. 2013, Traditionalism as a Paradigm of the Architectural Creative Activity in the

East, Middle-East Journal of Scientific Research 14 (6), pp. 825-837.

Fathy, H., 1986. Natural Energy and Vernacular Architecture. The University of Chicago Press,

Chicago.

Fathy, H. 1997, Architecture for Poor Peuple, Chicago;

Garcia-Pulido, L.J. 2011-2012, Bioclimatic Devices of Nasrid Domestic Buiklding. Sudies in

Arhitecture, History and Culture, Cambridge.

Ghobadiyan, V. 2013, Traditional Iranian Buildings Climate Survey, Tehran.

Givoni, B. 1967, Man, Climate and Architecture, Essex.

Hattstein, M., Delius P. 2000, Islam Art and Architecture

Hill, D.R. 1994, Islamic Science and Engineering

Huart, Clement, 1961Topographie de la ville de Bagdad, Bagdad.

Jiménez Alcalá, B. 1999, “Aspectos bioclimáticos de la Arquitectura Hispanomusulmana”.

Cuadernos de la Alhambra, 35, pp. 13-29

Jiménez Alcalá, B. 2000, “Environmental performance of the Sequence Patio--Portico--

Tower in Hispano-Moslem architecture”. Architecture. City. Environment. Proceedings of

PLEA 2000. Cambridge, pp. 229-232.

Jiménez Alcalá, B. 2000a, “Natural cooling in the General life (Granada)”. Architecture.

City. Environment. Proceedings of PLEA 2000. Cambridge, p. 320-321.

Jiménez Alcalá, B. 2011, Environmental Aspects of Hispano-Islamic Architecture. An

Approach to the Daylight and Summer Thermal Performance of Muslim Buildings in

Spain. VDM Verlag Dr. Müller

Jurov, C., Lebedev, J.S. Arhitectura bionică şi bioclimatica, Bucureşti, 1985.

Komijani, Z., Gharachorlou, A., Zargarian Ahari, F., Batoomi Abadi, M., Nahidi Azar, F. Hassnpour

Gozali, A. 2014, Wind Catcher History and Performance in Iran as Iranian Ancient

Architectural Heritage, National Park-Forschung in der Schweiz, Vol. 103, No. 2, February,

p. 1343-1350.

Khurshid Sa’id Naval, 1985, Romana Forts in Babylon. Siythern Castle, Mosul (translated by

Koldewey R.)

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1364032114008351http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1364032114008351http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1364032114008351

12

Kaunzner, W. 1985, «Über eine frühe lateinische Bearbeitung der Algebra al-Khwarizmis in Ms

Lyell 52 der Bodleian Library Oxford», in Archive for History of Exact Sciences 32, p. 1-16.

Larousse, 2001, Inventatori și invenții, traducere Mariana Crăciun, Monica Crăciun, București,

Editura Tehnică.

Le Strange, G. 1899, Baghdad during the Abbasid Caliphate. A Topographical Summary, with a

Notice of the Contemporary Arabic and Persian Authorities. Journal of the Royal Asiatic

Society of Great Britain and Ireland, p. 847–893.

Lung, D. 1994, Chinese Traditional Vernacular Architecture. Hoi Kwong Printing Co.

Mahyari, A. 1996, The wind catcher; Ph.D theses, Sydney.

Mahmoudi, M., 1985, Understanding the Effect of Wind on the thermal behavior of physical

properties, PhD thesis, Architecture, Azad University, Science and Research, Tehran Makiya

Mohamed, Baghdad, Londra, 2005-2009.

Mahmoudi, M., 2007. Wind Catcher: The Symbol of Iranian Architecture. Yazda Publications,

Tehran.

Mahmodi,M. Shemiranati,sm. 2008, Iranian identity and background wind catcher in the fields of

architecture, Journal of Hoviyate shahr.2(2), p. 25-33.

Moser, G. Introducere în psihologia mediului, Iaşi, 2009.

Munsell, A. H. 1946, A Color Notation, An illustrated system defining all colors and their relations

by measured scales of hue, valie and chroma (15th edition), Baltimore Maryland Munsell

Co.

Munteanu, C., Cercetarea ştiințificã a factorilor naturali terapeutici, Bucuresti 2011.

Nicholson, S.E. Dryland Climatology, Cambtridge 2011.

Olgyay, A., Olgyay, V. 1957, Solar Control and Shading Devices, New Jersey.

Oliver, P. (ed.) 1997, Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge.

Paslack, R,. K.Vromans, G. Yucel Isildar, A. F. Dăneţ, Etica Mediului. Introducere pentru profesori

si studenţi, Bucuresti, 2010

Pirhayati, M., Ainechi, S., Torkjazi, M., Ashrafi, E. 2013 Ancient Iran, the Origin Land of Wind

Catcher in the World, Research Journal of Environmental and Earth Sciences 5(8): 433-439.

Purdom, C. B. 1913, The Garden City: A Study in the Development of a Modern Town London.

Rasul Salimah Abdul, 1987, Traditional Building in Bafhdad. Field work Study carried in Karkh

side, Bagdad.

Reuther, Oscar, 1910, Das Wohnhaus in Bagdad und Anderen Stadten des Iraq, Berlin.

Roaf. S. 1988, The Wind catcher of Yazd, Ph.D thesis department of Architecture, Oxford.

Roux, G. 1992, Ancient Iraq, Londra.

13

Ruskin, J. 1989, The Seven Lamps of Architecture, G. Allen (1880), reprinted Dover.

Sadoghi, M. 1992, Wind catcher in historical Architecture ; Shariat Zadeh.

Sadoughi, M. 2013, Wind catcher in historical Architecture, Journal of American Science 9.7, 276-

285.

Salma, I, 1972, Baghdad, Bagdad.

Serra, R. 1989, Clima, lugar y arquitectura. Madrid

Shariat Zadeh, A, Yazd, A. 1992 Wind catcher and method of making them - individually

Shuttleworth, W. J. Terrestrial Hydrometeorology, Chichester, 2012.

Speranța, A. 1999, Incursiunea în medicina naturistă. În amintirea lui Valeriu Popa, Iaşi.

Storrer W. A. 1992, The Architecture of Frank Lloyd Wright: A Complete Catalog, Chicago.

Streever, B. 2009, Cold: Adventures in the World's Frozen Places. New York.

Swan, J. Sacred Places: How the Living Earth Seeks Our Friendship, Santa Fe, 1990.

West, S. 2001, West Stow Revisited, Bury St. Edmunds.

Wiet, G. 1971, Baghdad: Metropolis of the Abbasid Caliphate, Univ. of Oklahoma Press.

Wirth, L. 1938, Urbanism as a Way of Life, The American Journal of Sociology, volume 44, number

1, p. 1-24.

Yáñez, G. 1988, Arquitectura Solar. Aspectos pasivos, bioclimatismo e iluminación natural,

Madrid.

http://www.cpas-egypt.com/pdf/Walid Elsayed/2Articles/049 The Morphology of the Traditional

Arab House.pdf