Upload
mduduman
View
223
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/24/2019 Cercetări biometrice și ecologice asupra insectei Euproctis chrysorrhoea L.
http://slidepdf.com/reader/full/cercetari-biometrice-i-ecologice-asupra-insectei-euproctis-chrysorrhoea 1/4
Cercetari biometrice ecologice
asupra insectei
Euproctis
chrysorrhoea L
1 Introducere
n ultimii ani, pe valea Siretului,
in
raza judetelor
Suceava i Boto$ani, s-a constatat o tnmultire puter
nica a daunatorului
Euproctis chrysorrhoea
L. , mai
ales in livczile cu porni fructiferi ale fostelor C.A.P.
- uri, livezi care nu au mai fost ingrijite corespunza
tor dupa 1990, creandu-se 0 situatie potential pe
riculoasa i pentru arboretele de stejar din apropiere.
Cu aceasta ocazie s-a considerat util
sa
se faca unele
observatii privind ecologia insectei, vizand n spe
cial cre$terea i dezvoltarea daunatorului
in
decursul
unui an calendaristic
in
aceasta zona, precum i
comportamentul omizilor tn funqie de actiunea
diferitilor factori ecologici.
2 Material m
oda
Materialul biologic pentru cercetare a fost adunat
din livada de meri Bere$ti, situata la 22 km NE de
municipiul Suceava, cu o suprafata de aproximativ
40 ha, unde daunatorul produce pagube importante
lncepand cu anul 1994, cu un maxim in 1996. S-a
recurs la livada
de
porni fructiferi intrucat in
padurile de stejar din apropire daunatorul nu a fost
semnalat
dec t
sporadic, in stadiul de adult.
Pentru a studia eorelatia dintre greutatea cuibu
rilor de iemare
i
numarul de omizi/cuib, in decem
brie 1998 s-au recoltat 40 de cuibmi, ce au fost con
servate impreuna intr-o punga
de
plastic, in conge
lator, timp de cca. doua uni, dupa care s-au cantarit
individual, s-au desflicut i analizat la binocular In
vederea detenninarii numarului de larve din fiecarc
cuib. Verificarea acestei corclatii s-a fiicut prin
recoltarea i analizarea altor 50
de
cuiburi, colectate
in decembrie 1999. De aceasta data, s-a urmarit sa
se verifice i valabilitatea pentru zona de studiu a
ecuatiei prezentate
in
literatura (Simionescu et al.,
1971
; 2000), ecuatie In care intra greutatea medie a
cuiburilor stabilita prin cantarirea impreuna a unor
probe de minimum 50 cuiburi. n acest scop, dupa
recoltare cuiburile au fost
~ i n u t
tr
ei
zilc intr-o
incapere racoroasa dar uscata, apoi s-au cantarit
*Extras din lucrarea de diploma claboratii sub indrumarea
dr. ing.
N.
Olenici de la Statiunea
ICAS
Campulung
Mold
ovenesc
REV/STA PADURILOR
•
Anul 115 • 2 • Nr 4
Mihai - Leonard DUDUMAN
Student, anul V
Facultatea de Silviculturi'i,
Universitatea "Stefan eel mare"
Suceava*
toate impreuna. Pana Ia data analizarii lor ( i a can
taririi individuale) s-au pastrat ca
i
cele din 1998.
n vedcrea stabilirii fecunditatii i a corclatiei
dintre greutatea medie a unei ponte
i
numarul
mediu de oua, in luna iulie 1999 s-au recoltat 100 de
ponte,
cares au
pastrat tirnp de 2 saptamani in pungi
de plastic, lnchise ermetic, n congelator, pana cand
au fost cantarite individual i apoi analizate la
binocular.
Dinamica dezvoltarii insectei n stadiul de larva
s-a studiat prin recoltarea de material biologic (larve
de diferite varste) la intervale de 4-10 zile
in
perioa
da 13.04-13.06.1999 $i de cca. 4-15 zile In perioada
28.07-2.09.1999. Larvcle s-au pastrat pana la efec
tuarea analizclor in alcoo l. Pentru a stabili perioada
de aparitie a fluturilor i de ovipozitie, precum i pe
rioada necesara pentru ecloziunea omizilor, s-au re
coltat din teren 30 de pupe care au fost tinute lntr-o
cutie de sticla (80 x 35 x
40
cm) acoperita cu tifon,
amplasata la umbra, asigurandu-se conditii apropia
te celor din natura. In acela i Joe s-au tinut
i
flutu
rii ie$iti din pupe, precum i pontele depuse de
ace$tia.
n paralel cu recoltarea materialului biologic
mentionat, s-au fiicut observatii privind comporta
mentul insectei
in
stadiul de larva i fenologia
daunatorului in corelatie cu cea a speciei gazda sau
a altor specii de plante.
n laborator s-au cantarit cuiburile de iernare i
pontele cu o balanta clectronica ce asigura o pre
cizie de 0,0 J g. Masuratorile asupra capsulei cefali
ce a larvelor de diferite varste, precum i inventari
erile privind numarul
de
oua din ponte i nurnarul
de
omizi din cuiburile de iemare, au fost cfectuate
folosind stereobinocularul marca Zeiss cu o putere
de marire progresiva de la
2X
la
OX.
Dimensiunile
au fost masurate cu o precizie de 0, 1 mm. Pentru
incadrarea pe varste a larvelor s-au avut In vedere
datele din literatura (Simionescu et al., 1971).
Lucrarile de laborator au fost efectuate in cadrul
laboratoarelor de la Facultatea
de
Silvicultura,
Universitatea "$tcfan eel Mare" Suceava, precum i
In Jaboratorul
de
entomologie
de
la I.C.A.S.
Campulung Moldovenesc.
Calculele statistice au fost efectuate dupa
metodele recomandate In literatura (Giurgiu, 1972).
25
7/24/2019 Cercetări biometrice și ecologice asupra insectei Euproctis chrysorrhoea L.
http://slidepdf.com/reader/full/cercetari-biometrice-i-ecologice-asupra-insectei-euproctis-chrysorrhoea 2/4
3. Rezultatele obtinute si discutii
3 1 Aspecte biometrice
Masuratorile efectuate
pe
cuiburile recoltate tn 1998 au evi
dential
faptul ca greutatea
cuiburilor de iemare variaza intre
ua1a
prclcvarii
orobci
Dec.
1998
Dec. 1999
1
Dec. 1999
2
rrnmarul
decuiburi
40
50
50
Tabelul 1
Corelafia dintre greutatea individualli a cuiburilor de
i
ernare
numa
rul
de
la r
ve din cuib
vrcuta1ca r1umarul mC<liu
Ecuatia de rcgrcsie Coeficientul Scmni-
medic a de omizi
obtinutli
de
corclatic r
ficatia
unui cuib dintr-un cuib
2.09
185
y•
117
,lx - 59.133 0,85
2,09
181
v a 98
26x
- 24 33
0.89
2
40
181
v
=
85
72x • 24
33
1 0
88
0,56 si 4,74 g, media fiind, in conditiile ment1ooate
anterior, de 2,09 g, iar numarul de larve/cuib a fost
cuprins tntre 4 si 647, cu o medie de 185 larve/cuib
(tabelul
I).
Intre numarul de larve/cuib greutatea
700
•
Notli: I) S-au folos1t valonle dm cantannle md1v1duale; 2
S-au
fo
losil valorile din cantliririle individuale ajuslate.
•
individuala a cuiburilor exista o stransa corelatie (r
=
0,85), exprimata matematic prin ecuatia de regre- : 1
sie
y =
117,
l
x _59,
133
, unde x reprezinta greutatea l
iodividuala a cuibului (tn grame), iar y - numarul de i1 a x>
omizi (tabelul l fig. 1).
In
1999, intervalul de
100
•
variatie pentru greutatea cuiburilor a fost de 0,95-
0
•._ =.
4,5
l
g (media 2,09 g), iar pentru numarul de
0
2
3
s
8
larve/cuib intre
5
si 541 (media
181
Jarve). Se con-
stata astfel ca, in ambii ani, greutatea medie a
cuiburilor a fost
a c e e a ~ i
iar numarul mediu de
larve/cuib difera foarte putin (2,2 ). Prin urmare,
utilizarea ecuatiei determinate in 1998 ofera un
rezultat foarte apropiat
de
eel obtinut prin
numararea directa.
Greutatea medie a unui cuib in cazul cantaririi
impreuna a celor 50 de cuiburi in conditiile aratate
mai sus a fost de 2,40
g.
Utilizarea acestei valori in
vederea determinarii numarului mediu de larve/cuib
folosind ecuafia mentionata In literatura :
y
=
136 g
- 14,88 (Simionescu et al., 1971; 2000) conduce la
obtinerea unui rezu ltat complet diferit f a ~ a de eel din
determinarile directe (312 larve/cuib, respectiv un
plus de 72,3
%).
Ca urmare, in conditiile in care S
au d e s f i i ~ u r a cercetarile de fata (localizare in nord
estul tarii, planta gazda - mar) ecuatia recomandata
pentru speciile forestiere din tara noastra nu este
aplicabita. Considerand ca diferenta fata de greu
tatea medie obtinuta prin cantariri individuate se
datoreaza, eel mai probabil erorilor de cantarire,
valorile obfinute prin cantariri individuates-au ajus
tat distribuind proportional cu marimea lor diferenta
dintre rnasa celor 50 de cuiburi cantarite impreuna
suma valorilor obtinute prin cantariri individuate.
Corelatiile dintre numarul de larve/cuib si greutatea
cuiburi
0
lor
in
cele doua situatii mentionate se prezin
ta in tabelul
l. Ca
urmare,
in
cazul cantaririi impre
una a pontelor, ecuatia
de
regresie adecvata pentru
populatia studiata este y = 85 ,72 g - 24,331, tn care
terrnenii au a c e e a ~ i semnificatie ca in cazul
ecuatiei prezentate anterior.
26
p.ciac111
• • valorile
pentru anul
1
998
A · valorilc pentru
aoul
1999
- dreapta de rcgresie pcntru 1998 - -
dreapta de rcgresie pentru
1999
Fig.I. a r i a ~ i a numarului de o
mi
zi/cuib
in
functie de
gre
utat
ea individuala a cuibului de iernare.
ln ce prive te greutatea pontelor, s-a stabilit ca
aceasta a fost cuprinsa intre 0,02 g 0,14g (media
fiind 0,097 g), iar numarul de oua a fost cuprios
intre 66 580 (media 441) oua/ponta. Intre cele
doua caracteristici exista o corelatie foarte stransa (r
= 0,92), exprimata prin ecuatia de regresie prezen
tata in figura 2.
600
T
I
IOO +
• 3843
.
Gl<
•
88.,38
R
1
•
Oes.46
1
~
; ·
O.o2
0.04 0.06
0.
08
0.1 0.12 OH
greutaa
ponta
IOI
Fig. 2. Variatia numarului de ouli/pontli in de
greutatea pontei
Fecunditatea medie tn cazul acestei populatii,
calculata pe baza relatiei din literatura: fee. medie
=
g/ 0,000181 (Dissescu, 1960; Simionescu et al.,
1971; 2000) este 537 de oua, ceea ce inseamna o
supraestimare cu 22 fata de valoarea determinata
direct (prin numarare), d e ~ i greutatea medie a unei
depuneri determinata prin cantariri individuale e de
a ~ t e p t a t sa fie mai mica decat in cazul cantaririi
impreuna, a ~ a
cums-a
vazut
in
cazul cuiburilor.
REVISTA PADURILOR
•
Anul 5
•
2000
•
Nr 4
7/24/2019 Cercetări biometrice și ecologice asupra insectei Euproctis chrysorrhoea L.
http://slidepdf.com/reader/full/cercetari-biometrice-i-ecologice-asupra-insectei-euproctis-chrysorrhoea 3/4
Valorile constatate pentru fecunditatea medie
greutatea medie a unei depuneri indica faptu l
ca
populatia este in faza I-II a gradatiei, ceea ce con
co
rda cu observatiile din anii anteriori privind
defolierea si extinderea atacului pe pomii din livezi
din preajma gospodariilor.
3.2.
s
pecte f eno ogice
E a1onarea
ca
lendaristica a dezvoltarii larvare in
anul 1999 se prezinta in figura 3, din care se poate
100
10
•o
r
I \
: ft
a
i
H
Zlua din an
- 1198·99 o -
fl/98
·99
vee . 99
• - Vl98-99
._ . I 99·2000 - H
99
·
2000
I 99·2000
Fig. 3. Dinamica dezvoltar ij larvare a daunatorului
Euproctis chrysorrhoea in anul 1999
observa faptul ca insecta a iemat in stadiul de larva
varsta a ill-a.
In
data de 26.03. 1999, inainte de
pranz, cand temperatura aerului era de 10° C, nu s
au observat omizi ie ite din cuib, dar erau fire de
matase tesute intre ramuri, iar cuiburile erau ciu
ruite, semn ca omizile i e ~ i s e r anterior din acestea,
probabil in 24-25 martie sau chiar mai devreme in
intervalul 4-11.03, cand s-au inregistrat maxim; ce
depa eau pragul de 13,6°
C
(fig. 4), prag considerat
40
1
- Temperal1Jri
ma Gme
-Temperatur l
minime
35 '
i
25
·
.
E
0
·10
55 85
115 145
175
205 235
265 295
z1ua n
..m1
N1)
Fig. 4. Var
iat
ia temperaturilor ex t reme zit.n ice in
perioada 24.02-27.
10
.1999 la statia
me
teo rologica Suceava
ca temperatura limita inferioara la care insecta se
dezvolta in stadiul larvar (Marcu, 1965).
ln
interva
lul 26.03-13.04, cand maximele zilnice au d e p ~ i t
frecvent pragul mentionat i nu s-au mai inregistrat
minime negative, iar mugurii florali de mar s-au
umflat
i
au inceput sa crape (fenofazele B-C din
fig. 5), omizile au ie it din cuiburi i au inceput sa
REV/STA PADURJLOR
•
Anul 115
•
2000
e
Nr 4
E
r J
c
C R I J
Fig. 5. Princi
pa
lele fenofaze la
mar
(dupa Baicu
Savescu, 1978)
se hraneasca rozand mugurii florali. La sfiir itul
primei decade a Junii aprilie au avut Joe
i
primele
naparliri, gasindu-se primele larve
in
varsta a IV-a.
In intervalul 13-29 04, merii au parcurs fenofazele
D-F, iar omizile au ajuns in totalitate in varsta a IV
a. In 3.05 merii erau in fenofazele F-G, iar larvele
trecusera in proportie de 60 % in varsta a V-a. Dupa
8 zile, timp in care s-au inregistrat maxime de peste
15°
C,
larvele erau in propoqie de 90 % in varsta a
V-a, iar 10 %
in
varsta a VI-a, merii fiind in stadi
ile G-H. Prin unnare, trecerea in varsta a V-a coin
cide cu inceperea formarii fructelor, iar trecerea in
varsta a VI-a, are loc in perioada in care frunzele de
mar incheie dezvoltarea. La inceputul lunii iunie
(3.06) larvele
cu
dezvoltarea cea mai avansata
teseau coconii in care urmau sa se impupeze, iar l O
zile mai tarziu cca. 80 % din exemplare erau
in
sta
diul de pupa. Primii fluturi au fost observati in
28.06, respectiv la 21-23 zile
dupa primele pupe, in
conditiile in_ are - in intervalul 3-26.06 temperatura
medie a fost de 19 8°
C.
Larvele s-au impupat in
perioada de inflorire a salcamului, iar cand teiul a
inflorit
i
stejarul a dat a doua serie de frunze, au
inceput sa apara fluturii.
Femelele obtinute din cre teri au depus primele
ponte pe data
de 30
iunie, iar perioada de depunere
a pontelor a durat 6 zile dar este foarte probabil
ca
in teren perioada ovipozitiei a fost mai lunga,
datorita o n r i i emergentei adulplor in condWile
unui mediu mai putin omogen. La data de 22.07 au
aparut primele larve, care au inceput sa se hraneasca
scheletizand frunza pe care a fost depusa ponta.
Perioada de incubare a fost de 22 zile, la o tempe-
ratura medie de 21, J8° C.
Observatiile efectuate in 28.07 au evidenpat fap
tul ca eclozarea larvelor se incheiase i toate erau in
varsta I, iar o tuna mai tarziu peste 50 % din larve e
rau in varsta a III-a i cuiburile de iemare erau com
p let formate, insa larvele se mai hraneau.
in
primele
zile ale lunii septembrie toate larvele ajunsesera
In
varsta a TII-a i
s a
u retras in cuiburi pentru iemare,
de i vremea Inca era favorabila (temperaturi minime
27
7/24/2019 Cercetări biometrice și ecologice asupra insectei Euproctis chrysorrhoea L.
http://slidepdf.com/reader/full/cercetari-biometrice-i-ecologice-asupra-insectei-euproctis-chrysorrhoea 4/4
pcste 5° C, iar maximele peste 15° C). Prin urmarc,
dczvoltarea larvclor in a doua jumatate a verii a
durat cca. 42 de zilc,
la
o tempcratura medie de
18,9° C, ceca cc reprezinta o dezvoltare mai rapida
decal cea
m e n ~ i o o a t a
in literatura (Simionescu et al.,
1971
),
respectiv 40 de zi le
la
20°
C.
4. Concluzii
Cerceti'irilc efcctuatc au condus
la
urmatoarelc
concluzii:
• ecuatiilc de rcgresie rccomandate in litcratura
noastra, in cazul daunatorului studiat, pcntm deter
minarca indirecta a numarului de larvc/cuib de
icmarc i a fecunditatii rncdii in functic de greutatca
pontclor dau rezultatc mult diferite de ccle ob\inute
prin dcterminari dirccte, dovedind faptul ca ele
nu
su
nt
aplicabilc in cazul populatiilor din zona
Succvei, eel putin atunci eand larvclc
SC
dczvolra pe
pomi fructiferi;
• dezvoltarea inseetei corespundc - in linii ge
nerate - cu datele mcntionate in litcratura, insa dcz
voltarea larvelor de
la
ecloziunc i pana
la
rctrage
rea
pentru icmarc se pare
ca
este
mai
rapida
in cazul hranirii pc mar;
• insecta
in
stadiul de
Jarva i i
modifica com
portamentul in functie de actiunea diferi\ilor factori
de mediu (tcmperatura, vant, precipita\ii etc.).
BIBLIOGRAFIE
B
a
i
c u ,
T., S
a
v c s c u ,
A.,
1978:
Comhaterea inte-
gratii in protec/ia plantelor. Eclicura
Ceres, Bucurcsti, 327 p.
Diss
cs cu
G.,
1960:
Folosirea in
l11criirile
de prog-
nozii. depunerilor de ouci ale insectei E11proctis chrysorrhoea.
Rcvista Padurii
nr. 7:
432-435.
G i u r g i u V., 1972: Metode ale sWtisticii matematice
aplicate in silviC11l111rii.
Editura Ceres, Bucurcsti.
565 p.
M a r c u , 0 .. 1965: Noi procedee pentni stabilirea prog-
no=ei insectei Euproctis chrysorrhoea
L Lucrari stiintificc in
silvicultura, lnstitul\11 Politehnic Brasov,
VII:
87-103.
S
i m i o n e s c u ,
A., M
i
h
a
I
c
i
u c ,
V., C h i
r a ,
D.,
L u p u , D., V l
a
d u I
c
a s a , A • V i o i u . D., R a n
g ,
C., M i h
a
i . D
..
M
i
h
a
1
a c
h
e , G..
C
i o r n e
i , C.,
0 I
e n
i
c
i ,
N
.
N
c \ o 1 u ,
C., I 1
e s c u ,
T
.
C h
i
r a ,
F.
T au t , ., 2000: Protec1ia padurilor. Editura Musatinii,
Suceava, 883 p.
S i m i o n c s c u , A. t e fa n
es
c u , M.,
A
r s
c
a cs
c u ,
M.
P o p e s c u , T., S a
vu
, D.,
D i s s
es cu
, G . Ce 1
an u
I., Pct res c u , M . En e .
M., D
u m
i
t re s c u ,
E., R
a
d
o i .
D.,
1971: Diiw1iitorii
piid11rilor.
Editura Ceres, B u c u r e ~ t i 519 p.
E11proctis clrrysorrlroen L Biometric and ecologycal research
Abstract
E11proc1is
chrysorr/1oea
is
an important injurious insect
for
Romanian oak forests. Using modem examination and analysis
it
was
fond
that
for
Suceava region, this species has certain particularities .
From a biometric point or view, the regression equations recommended
in
literature
m
order
to
find out establish the weight
or
the hibernating nest w11h the larva's number in the nest . as well as the weight of the addled eggs from these doesn't work for this
area.
Introducing the gathered data
in
this model we get an overestimation
or
72,3
%
or 22 % respectively .
The insect growth corresponds on the whole with the data mentioned
in
literature.
its
behavior, depending on various factors
from
namre.
Keywortl f: e11tomology ecology, Euproctis clrrysorrlroea.
28
REVISTA PADURJLOR • Anul 115 • 2000 • Nr.4