Upload
others
View
19
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” , IAȘI
FACULTATEA DE DESIGN INDUSTRIAL ŞI MANAGEMENTUL
AFACERILOR
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR
PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
REZUMAT
Doctorand: Ing. Apreutesei Alina-Lăcramioara
Conducător științific: Prof. Univ. Dr. Ing. Curteza Antonela
Iași
2019
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
2
CUPRINS
Listă abrevieri ............................................................................................................... 4
Listă figuri ..................................................................................................................... 5
Listă tabele .................................................................................................................... 7
Structura şi conţinutul tezei ......................................................................................... 9
Introducere ........................................................................ Error! Bookmark not defined.
Capitolul I. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII PRIVIND MATERIALELE
TEXTILE CU ROL DE ECRANARE ELECTROMAGNETICĂ ................ 11 1.1. Pe plan naţional .................................................................................................. 13
1.1.1 Priorităţi naţionale de cercetare ..................................................................... 13
1.1.2 Cercetări ce abordează tema ecranării electromagnetice pe plan național ...... 13 1.2. Pe plan internaţional ........................................................................................... 13
1.2.1 Priorităţi internaţionale de cercetare .............................................................. 13 1.2.2 Cercetări ce abordează tema ecranǎrii electromagnetice ................................ 14
1.2.3 Studii privind produsele textile de protecție electromagneticǎ pe plan
internațional .................................................................................................. 15
1.4 Caracterizarea unor structuri textile compozite cu rol de ecranare electromagnetică
în cadrul cercetării................................................................................................ 15
Capitolul II. STUDII TEORETICE PRIVIND RADIAŢIILE
ELECTROMAGNETICE ............................................................................... 16 2.1. Definirea câmpului electromagnetic şi a radiațiilor electromagnetice .................. 16
2.1.1. Noțiuni generale .......................................................................................... 16
2.1.2. Descrierea matematică ................................................................................. 16 2.2. Clasificarea undelor electromagnetice ................................................................ 17
2.3 Sursele de radiații ................................................................................................ 18
Capitolul III. CERCETĂRI PRIVIND EFECTELE RADIAȚIILOR
ELECTROMAGNETICE ASUPRA ORGANISMULUI UMAN .................. 19 3.1 Stadiul actual al cercetărilor privind efectele câmpului electromagnetic asupra
sănătății umane .................................................................................................... 19
3. 2 Câmpul electromagnetic și sănătatea umană ....................................................... 20 3.3 Concluzii privind efectele radiațiilor electromagnetice asupra organismului uman
............................................................................................................................ 20
Capitolul IV. PROIECTAREA ȘI REALIZAREA UNOR VARIANTE DE
STRUCTURI TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ ............................................................................... 21 4.1. Caracteristicile firelor utilizate pentru obţinerea mostrelor tricotate şi a mostrelor
ţesute ................................................................................................................... 21
4.2 Structuri compozite textile ................................................................................... 23 4.2.1. Structura compozită textilă cu fire de cupru ................................................. 23
4.2.2. Structură compozită textilă cu fire de inox ................................................... 24
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
3
4.2.3 Structura compozită textilă cu pulbere de grafit ............................................ 25
4.3. Structuri textile tricotate ..................................................................................... 26 4.3.1 Descrierea mostrelor realizate practic ........................................................... 26
4.4. Structuri textile țesute ......................................................................................... 27 4.4.1. Descrierea maşinii ....................................................................................... 27
4.4.2. Descrierea firelor utilizate la țesere .............................................................. 27 4.4.3. Descrierea mostrelor realizate practic .......................................................... 27
4.4.4. Caracteristicile firelor şi a mostrelor țesute .................................................. 29 4.4.5. Concluzii privind caracterizarea structurilor țesute ....................................... 30
Capitolul V. METODE DE MĂSURARE A EFICIENȚEI ECRANĂRII
ELECTROMAGNETICE ȘI VALORI EXPERIMENTALE OBȚINUTE .. 31 5.1 Metode de măsurare a eficienței ecranării electromagnetice utilizate ................... 31
5.1.1. Metoda “free-space” .................................................................................... 31 5.1.2 Metoda “coaxial holder” ............................................................................... 32
5.1.3 Metoda “DTEM (Double transverse electromagnetic) cell”........................... 32 5.2 Valori experimentale obținute pentru evaluarea eficienţei ecranării
electromagnetice .................................................................................................. 32 5.2.1 Studiul proprietăților de polarizare pentru materialul textil cu fire amorfe .... 32
5.2.2. Structuri compozite textile ........................................................................... 34 5.2.3. Structuri tricotate ......................................................................................... 35
5.2.4. Structuri țesute ............................................................................................. 35 5.3 Determinarea experimentală a nivelurilor SAR-ului și a distribuției SAR-ului în
vederea evaluării capacității de a reduce absorbția radiațiilor electromagnetice a
unor variante de structuri țesute ............................................................................ 36
5.3.1. Măsurarea eficacității ecranării a celor șapte variante de țesături .................. 37 5.3.2. Măsurători ale SAR-ului pe un cap - fantomă uman .................................... 37
5.4 Funcția de protecție electromagnetică a structurilor țesute proiectate ................... 38
Capitolul VI. PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
EXPERIMENTALE OBȚINUTE PENTRU STRUCTURILE TEXTILE
PROIECTATE ................................................................................................. 39 6.1. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile textile compozite ............. 39 6.2. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile tricotate ........................... 43
6.3. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile ţesute .............................. 47 6.3.1. Rezultatele măsurătorilor atenuării investigate în domeniul de frecvență 8.7
GHz .............................................................................................................. 47 6.3.2 Rezultatele măsurătorilor atenuării în domeniul de frecvențe 10MHz-1GHz . 50
6.4 Evaluarea SAR-ului pentru mostrele țesute .......................................................... 68 6.5 Evaluarea funcției de protecție electromagnetică a structurilor țesute proiectate
(V15) și a cămășii medievale de zale .................................................................... 69
Capitolul VII. CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBUȚII ORIGINALE.
DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE. ................................................... 70 Contribuţiile originale ............................................................................................... 71 Direcții de cercetare viitoare ...................................................................................... 73
Referințe bibliografice................................................. Error! Bookmark not defined.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
4
Listă abrevieri
A
Argint (Ag)
B
Bumbac (BBC)
Bekinox (Bk)
C
Câmpuri electromagnetice (CEM)
Cupru (Cu)
E
Ecranarea electromagnetică (EEM)
Ecranarea radiațiilor electromagnetice (EREM)
Eficiența de ecranare (EE)
Eficiența ecranării electromagnetice (EEEM)
F
Fier (Fe)
I
IARC (International Agency for Research on Cancer)
M
Monitorul Oficial al Romaniei (MOR)
N
Nichel (Ni)
O
Organizația Mondială a Sănătății (OMS)
R
Radiațiile electromagnetice (REM)
Radio frecvență- câmpuri electromagnetice RF-CEM
Rata specifică de absorbție (SAR)
P
Poliamidă (PA)
Poliester (PES)
Polipirol (PPY)
Polietilentereftalat (PET)
Polipropilenă (PP)
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
5
Listă figuri
Fig. 1. Structura şi conţinutul tezei .................................................................................. 9
Figura I.1.2.2.1. Eficiența ecranǎrii structurilor țesute ȋn funcție de frecvențǎ ................ 14
Figura I.1.4.1. Țesătură cu microfir amorf (x200) ......................................................... 15
Figura I.1.4.2. Detaliu fir amorf și bumbac .................................................................... 15
Figura II.2..3.1. Tipuri de surse de radiații în funcţie de frecvenţa de emisie .................. 18
Figura IV.4.1.1. Firul de Cu – imagine la miscroscop .................................................... 22
Figura IV.4.1.2. Firul de Ag – imagine la miscroscop ................................................... 22
Figura IV.4.1.3. Firul Bk3 – imagine la miscroscop ....................................................... 22
Figura IV.4.2.1.1. Schema structurii compozite textile cu fire de cupru ......................... 23
Figura IV.4.2.1.2. Structura compozită textilă cu fire de cupru ...................................... 24
Figura IV.4.2.2.1 Schema structurii compozite textile cu fire de inox ............................ 24
Figura IV.4.2.2.2. Structura compozită textilă cu fire de inox ........................................ 25
Figura IV.4.2.3.1. Schema structurii compozite textile cu pulbere de grafit ................... 25
Figura IV.4.2.3.2. Structura compozită textilă cu pulbere de grafit ................................ 25
Figura IV.4.4.4.1. Inserarea firului metalic în sistemul de bătătură ................................ 30
Figura V.5.1.1.1.1. Antene Horn .................................................................................. 31
Figura V.5.2.1.1. Antenele de recepție și de emisie în poziție paralelă ........................... 32
Figura V.5.2.1.2. Antenele de recepție și de emisie în poziție ortogonală (încrucișată) .. 33
Figura V.5.2.1.3. Legea lui Malus ................................................................................. 33
Figura V.5.2.1.4. Corelația Pearson cu antene poziționate paralel .................................. 34
Figura V.5.2.1.5. Corelația Pearson cu antene poziționate încrucișat ............................. 34
Figura V.5.3.2.1. Sistemul COMOSAR cu cap-fantomă uman, receptor poziționat și .. 37
și sonda de câmp cu braț robot scanând volumul capului pentru măsurarea SAR-lui ...... 37
Figura V.5.4.1. a) Cămașă medievală cu zale (vedere din față) ...................................... 38
Figura V.5.4.1. b) Cămașă medievală cu zale (vedere din spate) ................................... 38
Figura V.5.4.2. Țesătură cu fir Bk3 (V15) ..................................................................... 38
Figura VI.6.1.1. Atenuarea materialului textil uscat ....................................................... 39
Figura VI.6.1.2. Atenuarea determinată folosind antena Horn acoperită ....................... 40
Figura VI.6.1.3. Atenuarea determinată folosind antene Log per cu polarizare verticală,
firele materialului așezate orizontal, iar materialul (ud) aşezat la mijlocul
distanţei dintre antene ........................................................................... 40
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
6
Figura VI.6.1.4. Atenuarea determinată folosind antene Log per cu polarizare verticală,
firele materialului așezate vertical, iar materialul (ud) aşezat la mijlocul
distanţei dintre antene ........................................................................... 41
Figura VI.6.1.5. Eficiența de ecranare a structurii compozite textile cu fire de cupru ..... 41
Figura VI.6.1.6. Structură compozită textilă cu pulbere de carbon ................................. 42
Figura VI.6.1.7. Eficiența de ecranare a structurii compozite textile cu fire de inox ....... 42
Figura VI.6.2.1. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Cu1....................... 43
Figura VI.6.2.2. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Cu2....................... 44
Figura VI.6.2.3. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Ag ........................ 44
Figura VI.6.2.4. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Bk1....................... 45
Figura VI.6.2.5. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Bk2....................... 45
Figura VI.6.2.6. Eficiența ecranării pentru variantele realizate pentru structura glat....... 46
Figura VI.6.2.7. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Bk4....................... 46
Figura VI.6.3.1.1. Eficiența ecranării pentru structurile țesute ....................................... 47
Figura VI.6.3.1.2. Atenuarea structurilor țesute în funcție de mărimea desimii sistemului
de bătătură............................................................................................ 48
Figura VI.6.3.1.3. Atenuarea structurilor țesute și coeficienții de determinare ............... 50
Figura VI.6.3.2 .1. Comparație între cele două metode de măsurare a atenuării ............. 55
Figura VI.6.4.1. Hărți de distribuție a valorilor SAR-ului din zona capului, ................... 69
expus în bandă GSM (900 MHz) (fără material/cu material).......................................... 69
Figura VI.6.4.2. Hărți de distribuție a valorilor SAR-ului din zona capului, ................... 69
expus în bandă UMTS (1900 MHz) (fără material/cu material) ..................................... 69
Figura VI.6.5.1. Metoda de măsurare "spațiu liber" ....................................................... 69
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
7
Listă tabele
Tabelul IV.4.1.1. Tipuri de fir utilizate pentru obţinerea mostrelor tricotate şi a mostrelor
ţesute.................................................................................................... 21
Tabelul IV.4.3.1.1. Variante mostre tricotate ................................................................. 26
Tabelul IV.4.4.3.1. Tipuri de legături utilizate la țesere ................................................. 28
Tabelul V.1. Metode de măsurare .................................................................................. 31
Tabelul V.5.2.2.1. Eficiența ecranării a structurilor compozite textile ............................ 34
Tabelul V.5.2.3.1. Măsurători ale eficienței de ecranare pentru tricoturi ........................ 35
Tabelul V.5.2.4.1. Măsurători EE pentru țesături ........................................................... 36
Tabelul VI.6.1.1. Eficiența ecranării a structurilor compozite textile investigate ............ 42
Tabelul VI. 6.3.1.2. Atenuarea structurilor țesute în funcție de mărimea desimii
sistemului de bătătură și coeficienții de determinare ............................. 48
Tabelul VI. 6.3.2.1. Atenuarea țesăturilor în funcție de tipul firului conductiv ............... 50
Tabelul VI. 6.3.2.2. Comparații ale atenuării pentru variantele țesute cu firul BK3 inserat
atît în sistemul de bătătură cît și în ambele sisteme de fire .................... 52
Tabelul VI. 6.3.2.4. Comparații ale caracteristicilor țesăturilor cu fir BK3 inserat atît în
sistemul de bătătură cît și în ambele sisteme de fire .............................. 54
Tabelul VI. 6.3.2.5. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Pânză ........ 55
Tabelul VI. 6.3.2.6. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 4 ...... 57
Tabelul VI. 6.3.2.7. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 6 ...... 58
Tabelul VI. 6.3.2.8. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 8 ...... 59
Tabelul VI. 6.3.2.9. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 12 .... 60
Tabelul VI. 6.3.2.10. Coeficienții de determinare ai atenuării în funcție de tipul firului . 61
Tabelul VI. 6.3.2.11. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru firul BK3 inserat în
ambele sisteme de fire ale țesăturii ....................................................... 66
Tabelul VI.6.4.1. Valorile medii ale SAR-ului în prezența țesăturii ............................... 68
Anexa A Tabelul I.1.1.1. Proiecte privind studii asupra poluării și ecranării
electromagnetice pe plan național ........................................................ 81
Tabelul I.1.2.1. Brevete pe plan național privind materiale textile cu rol de ecranare
electromagneticǎ .................................................................................. 82
Tabelul I.1.2.2. Proiecte de cercetare pe plan național privind fire destinate strucutilor
textile cu rol de ercanare electromagnetică ........................................... 83
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
8
Tabelul I.1.2.3. Proiecte de cercetare pe plan național privind țesaturi cu rol de ercanare
electromagneticǎ .................................................................................. 84
Tabelul I.1.2.4. Proiecte de cercetare pe plan național privind materiale nețesute cu rol de
ercanare electromagneticǎ .................................................................... 85
Anexa B Tabelul I.2.2.1. Brevete pe plan internațional privind materiale textile cu rol
de ecranare electromagneticǎ ................................................................ 85
Tabelul I.2.2.2. Lucrǎri științifice pe plan internațional privind țesǎturi cu rol de ecranare
electromagneticǎ .................................................................................. 88
Tabelul I.2.2.3.Lucrǎri științifice pe plan internațional privind tricoturi cu rol de ecranare
electromagneticǎ .................................................................................. 91
Tabelul I.2.2.4. Lucrǎri științifice pe plan internațional privind materiale nețesute și
structuri compozite cu rol de ecranare electromagneticǎ ....................... 93
Anexa D Tabelul IV.4.3 1.1. Variante mostre tricotate .............................................. 94
Tabelul IV.4.4.3.3. Variante mostre țeste ...................................................................... 98
Anexa E Tabelul V.5.2.4.2. Măsurători EE pentru țesături ..................................... 102
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
9
Structura şi conţinutul tezei
Fig. 1. Structura şi conţinutul tezei
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
10
În introducere este explicată importanța cercetării realizate și încadrarea în spațiul de
cercetare național și internațional.
Capitolul I prezintă stadiul actual al cercetării privind materialele textile cu rol de
ecranare electromagnetică (EEM), metode de ecranare, protecția organismului uman (prezentare
selectivă a unor produse găsite pe piață).
În capitolul II sunt prezentate aspectele teoretice privind radiațiile electromagnetice
(REM) și fenomenele fizice ce apar în vederea ecranării acestora (definirea radiațiilor, sursele de
radiații, clasificarea radiațiilor, legi fizice, modele teoretice de EEM).
Capitolul III tratează pe larg stadiul actual al cercetărilor privind problematica REM, atât
pe plan național cât și pe plan internațional, în care sunt structurate și prezentate efectele REM
asupra organismelor vii şi a organismului uman.
Capitolul IV este dedicat părții experimentale privind proiectarea și realizarea unor
variante de structuri textile cu rol de EEM, în care sunt prezentate din toate punctele de vedere
structurile textile propuse cu rol de EEM, sunt definite toate structurile, se prezintă tehnologiile
de obținere a acestora.
Capitolul V cuprinde metodele de măsurare a eficienței ecranării electromagnetice
(EEEM) folosite în studii similare și metodele de măsurare aplicate în acest studiu, prezintă
comparații între mai multe metode de măsurare.
În capitolul VI se prezintă interpretarea tuturor rezultatelor privind proprietățile de
ecranare a structurilor textile realizate practic din acest studiu, a modelelor structurale propuse și
realizate practic (experimental), de asemenea sunt prezentate corelații între parametrii (fizici)
rezultați și parametrii structurilor realizate practic, sunt puse în evidență toate aspectele
importante ce reies din studiul realizat.
Capitolul VII prezintă concluziile generale ale rezultatelor obținute în urma studiului
efectuat și propunerile noilor direcții de cercetare privind domeniul ce a făcut obiectul acestei
cercetări.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
11
Problema câmpurilor electromagnetice (CEM) este una de real interes atât pentru lumea
științifică cât și în viața oamenilor, fiind cercetată, de multi ani, în întreaga lume.
Dezvoltarea tehnologiilor moderne din ultimele decenii, bazate pe sisteme elctronice și
alimentarea cu energie electrică, dezvoltarea aparaturii legate de acestea (aparate, instalaţii
electrice şi electronice), creşterea rapidă a telecomunicaţiilor mobile şi gama în creştere de
echipamente personale, casnice, comerciale, medicale, precum şi utilizarea intensivă a acestora
au determinat creşterea numărului surselor artificiale ale CEM și totodată expunerea la CEM, ca
nouă sursă de poluare, care, pe termen lung, generează efecte dezastruoase asupra organismelor
vii.
Sursele principale ale CEM sunt de două tipuri: naturale (câmpul electric natural al
Pământului, câmpul magnetic terestru, CEM creat de fulgere) și artificiale.
Sectorul energetic este o ramură deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică şi
socială, pentru o bună funcționare în domeniul industrial şi comercial, dar are un impact crescut
cu privire la producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane.
Omul este supus influenţei CEM în diferitele activități desfășurate ceea ce impune
protejarea acestuia prin diferite măsuri cum ar fi: stabilirea factorilor de risc, protecţie
individuală, protecţie în zona de lucru.
Cercetători și specialiști în diverse domenii aduc în prim plan problematica radiațiilor
eletromagnetice (REM) și efectele acestora asupra sănătății umane. S-au efectuat numeroase
studii care scot în evidență efectele negative ale undelor electromagnetice asupra sănătății
umane.
De asemenea, sunt arătate preocupările reale ale specialiștilor în ceea ce privește
metodele de protecție a organismului uman față de REM. Ecranarea electromagnetică este o
problemă de maximă importanţă pentru societatea actuală, în sensul funcţionalităţii
echipamentelor electronice, implicând securitatea echipamentelor, a informaţiei precum şi
asigurarea protecţiei factorului uman.
Cu toate că există preocupări legate de influenţa nocivă a REM asupra omului, iar
cercetările în acest domeniu sunt dirijate spre elaborarea de noi normative privind sursele de
poluare şi pentru implementarea de noi tehnici de protecţie a omului, produsele existente pe
piaţă, privind aceste echipamente individuale de protecţie, sunt în număr redus comparativ cu
volumul cercetărilor şi al necesităţilor.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
12
Tema de cercetare aleasă privind ecranarea CEM este foarte actuală în cercetarea
internațională, iar numărul tot mai crescut al lucrărilor publicate în ultimii ani, atât pe plan
internațional cât și pe plan național, este dovada acestui interes crescut pentru acest domeniu.
Actualitatea temei se regăseşte şi în cercetările abordate de către universităţi, institute de
cercetare sau firme de producţie din întreaga lume.
Tema aleasă se încadrează în preocupările Facultăţii de Design Industrial şi
Managementul Afacerilor a Universității “Gheorghe Asachi” din Iaşi.
Ecranarea electromagnetică (EEM), folosind structuri compozite textile și produse textile
cu proprietăți de ecranare, este una din metodele de protecție împotriva REM.
Cercetarea efectuată și prezentată în această lucrare abordează problematica protecției
organismului uman față de REM și urmăreşte dezvoltarea unor produse textile cu rol de protecţie
și ecranare electromagnetică destinate activităților desfășurate de operatorul uman în CEM.
Principalele obiective ale cercetării sunt:
- analiza stadiului actual, pe plan internațional şi național, al cercetărilor şi realizărilor în
ceea ce priveşte produsele textile cu rol de ecranare a radiațiilor electromagnetice (EREM);
- proiectarea şi dezvoltarea unor produse textile destinate protecţiei personale atât în
medii industriale cât şi pentru uz personal, materiale compozite cu masă uşoară destinate
mediului industrial, care să aibă rezultate privind eficiența EEM în gama de frecvenţe [10MHz-
8.7 GHz], cu atenuări ale structurilor proiectate foarte bune, respectiv ≥ (40-60) dB;
- determinarea caracteristicilor structurilor proiectate în vederea obţinerii unor materiale
textile cu bune proprietăţi, care să asigure rolul de EEM;
- analiza unor variante de structură care să permită optimizarea procesului de proiectare.
În scopul atingerii obictivelor propuse au fost realizate, caracterizate şi analizate mai
multe tipuri de materiale textile (structuri compozite textile, tricoturi şi țesături) având parametri
şi structuri diferite, ce conțin mai multe categorii de fire (fire amorfe, fire de cupru, fire de argint,
fire de inox) şi pulbere de grafit înglobate, care prezintă proprietăți și rol de EREM.
Au fost utilizate echipamente și utilaje specifice domeniului textil (mașini și sisteme
CAD), iar pentru măsurători ale eficienței de ecranare (EE) au fost utilizate instalaţii destinate
măsurătorilor specifice fizicii fenomenelor magnetice şi ingineriei electrice (instalație pentru
studiul polarizării microundelor, instalație pentru măsurarea eficienței ecranării electromagnetice
(EEEM)).
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
13
Capitolul I. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRII PRIVIND
MATERIALELE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
O sinteză a cercetărilor atât pe plan național cât și pe plan internațional privind
materialele textile cu rol de EEM este prezentată în acest capitol astfel:
1.1. Pe plan naţional
1.1.1 Priorităţi naţionale de cercetare
În domeniul proiectării de noi materiale, pentru a fi utilizate la ecranarea echipamentelor
electrice şi electronice, există multe cercetări, însă nu în aceeași măsură există cercetări în ceea
ce privesc materialele pentru protecția electromagnetică (materiale textile cu proprietăţi de
ecranare) a lucrătorilor care sunt expuși la riscuri generate de CEM.
Din acest motiv se ȋnregistrează, ȋn ultimii ani, un interes crescut pentru acest domeniu,
fapt care este confirmat prin proiectele de cercetare inițiate și desfășurate la nivel național.
Ȋn urma consultării materialului bibliografic sunt arătate, conform tabelului I.1.1.1 din
Anexa A, direcțiile de cercetare principale pe această temă, și realizările ce au fost obținute ȋn
urma desfășurării acestor proiecte.
1.1.2 Cercetări ce abordează tema ecranării electromagnetice pe plan
național
Problema EE ȋn domeniul produselor textile a fost intens studiată ȋn ultimii ani.
Au fost propuse și studiate diferite tipuri de fibre, fire , structuri țesute, tricotate, nețesute
sau alte tipuri de structuri din diferite tipuri de materii prime, inclusiv cele cu un conținut metalic
așa cum este arătat ȋn tabelele I.1.1.1, I.1.2.1. I.1.2.2., I.1.2.3., I.1.2.4.din Anexa A.
Pe plan național cercetǎrile ȋn domeniul textil, privind problema EEM, prezintǎ o serie de
realizǎri obținute, dintre care putem aminti:
Obținerea unor fire și microfire metalice utilizate pentru țesǎturi cu rol de EEM (tabelul
I.1.2.1, tabelul I.1.2.2.), fire tip bumbac (BBC) cu miez feromagnetic utilizate ȋn
obținerea unor structuri tricotate (tabelul I.1.2.2)
Realizarea unor țesǎturi metalizate din poliamidă (PA) sau pe baza de fier (Fe) și nichel
(Ni) (tabelul I.1.2.3);
Realizarea unor tricoturi cu fire de cupru (Cu) pentru domeniul de frecvență (2.4 GHz) cu
o eficiențǎ a ecranǎrii de aproximativ 25 dB (tabelul I.1.1.1).
1.2. Pe plan internaţional
1.2.1 Priorităţi internaţionale de cercetare
Ȋn urma materialului bibliografic studiat pȃnǎ ȋn prezent se constatǎ un interes crescut
privind cercetǎrile ȋn domeniul textil avȃnd ȋn vedere problema poluǎrii electromagnetice,
optimizarea celor mai bune soluții de ecranare și a obţinerii de materiale noi, cu performanţe
mecanice, chimice şi electromagnetice bune, care ar putea înlocui metalele.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
14
1.2.2 Cercetări ce abordează tema ecranǎrii electromagnetice
Din materialul bibliografic consultat s-au semnalat un numar de 12 brevete (tabelul
I.2.2.1.) şi 17 lucrări ştiinţifice pe aceastǎ temǎ, conform tabelului I.2.2.2. din Anexa B.
Conform literaturii de specialitate, ȋn vederea proiectǎrii de noi materiale cu rol de
ecranare electromagneticǎ, fibre metalice au fost folosite pentru realizarea de fire pentru țesături
şi tricoturi, iar ulterior s-a trecut la realizarea de materiale textile acoperite metalic prin diverse
metode.
Alte cercetǎri au prezentat utilizarea de particule conductive, cum ar fi cuprul, argintul
sau chiar particule de carbon ce au fost, de asemenea, aplicate pe materialul textil prin tehnici
adecvate pentru a realiza materiale textile conductive pentru EEM.
În ultimii ani, polimeri conductori, cum ar fi poliacetilena, polipirol, polianilinǎ etc, sunt
aplicați pe materiale textile și, prin urmare, realizarea acestor compozite preparate au arǎtat
rezultate satisfăcătoare pentru protejarea organismului uman ȋmpotriva REM.
Ȋn tabelul I.2.2.1. din Anexa B sunt prezentate cȃteva din brevete pe plan internațional şi
se observǎ atȃt utilizarea unor fire metalice diverse (fire de argint (Ag), fire din oțel inoxidabil,
ȋn combinații cu fire naturale sau sintetice) pentru obținerea unor structuri textile cu rol de
ecranare, cȃt şi diversitatea destinațiilor acestora.
Conform literaturii de specialitate consultate pȃnǎ ȋn prezent se prezintǎ ȋn tabelul
I.2.2.2. din Anexa B cȃteva din lucrǎrile științifice pe plan internațional care abordeazǎ
probelmatica ecranǎrii electromagnetice, iar ȋn urma acestor cercetǎri efectuate putem enumera o
serie de concluzii, cum ar fi:
Ca tip de legǎturǎ, raportatǎ ȋn materialele studiate din categoria țesǎturilor, legǎtura pȃnzǎ ȋn
diferite rapoarte este cea mai des utilizatǎ; iar ca tipuri de fir cel mai utilizat este firul metalic
de Cu ȋn combinații cu fire de BBC sau fire de poliester (PES);
Alte tipuri de fire metalice utilizate sunt cele de oțel, Ag și Ni, iar ca fire textile sunt cele de
polipirol (PPY), polietilentereftalat (PET), conform tabelului I.2.2.2. din Anexa B.
Conform graficului din Fig.I.1.2.2.1. realizat pe baza informațiilor structurate și ȋn tabelul
I.2.2.2. din Anexa B se constatǎ o mare activitate de cercetare pentru domeniul de frecvențe (1
KHz-2000MHz) cu o eficiențǎ a ecranǎrii ȋn jurul valorii de 35-40 dB.
Figura I.1.2.2.1. Eficiența ecranǎrii structurilor țesute ȋn funcție de frecvențǎ
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
15
1.2.3 Studii privind produsele textile de protecție electromagneticǎ pe plan
internațional
Conform recomandărilor specifice pentru textilele utilizate la EEM, documentul publicat
în septembrie 2003 şi revizuit în martie 2005 [107], prezintă două clase de materiale cu rol de
ecranare electromagnetică şi anume: Clasa I, clasa materialelor de uz profesional; Clasa aII-a,
clasa materialelor de uz general, pentru protecţie împotriva REM.
1.4 Caracterizarea unor structuri textile compozite cu rol de ecranare
electromagnetică în cadrul cercetării
O ţesătură cu fir amorf [54] care prezintă reale proprietăți de ecranare a fost analizată şi
caracterizată în acest studiu.
Țesătura cu fir amorf este realizată din fire de bumbac în structura căreia au fost
inserate și fire magnetice amorfe cu finețea de 17 microni Figura I.1.4.1..
Figura I.1.4.1. Țesătură cu microfir amorf (x200)
Firul magnetic amorf a fost obținut prin răcire rapidă în teacă de sticlă, și are compoziția
Co68Mn7B15Si10. Raportul țesăturii și inserarea firului amorf este de 1:2. Acesta fiind deosebit de
friabil a fost fixat prin răsucirea împreună cu un fir de bumbac pe un alt fir de bumbac considerat
purtător al firului magnetic amorf, așa cum se arată în Figura I.1.4.2..
Figura I.1.4.2. Detaliu fir amorf și bumbac
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
16
Capitolul II. STUDII TEORETICE PRIVIND RADIAŢIILE
ELECTROMAGNETICE
2.1. Definirea câmpului electromagnetic şi a radiațiilor electromagnetice
2.1.1. Noțiuni generale
Un ansamblu format dintr-un câmp electric şi unul magnetic, variabile în timp, care
oscilează în plane perpendiculare între ele şi se generează reciproc la trecerea curentului electric
printr-un conductor, formează câmpul electromagnetic. Câmpul electromagnetic se propagă
indefinit în spaţiu. Câmpul electric este produs de un curent electric care traversează un
conductor staţionar, iar cel magnetic de un curent electric care traversează un conductor în
mişcare [77], [39], [19].
În viziunea clasică, câmpul electromagnetic este un câmp uniform şi continuu, care se
propagă sub formă de unde. În viziunea teoriei cuantice câmpului electromagnetic i se asociază
fotonul ce are masa de repaus 0.
Undele electromagnetice constau dintr-un câmp electric şi unul magnetic care se
generează unul pe altul pe măsura propagării acestora în spaţiu [19].
2.1.2. Descrierea matematică
Teoria fenomenelor electromagnetice a fost elaborată de către fizicianul englez James
Clerk Maxwell (1831-1879) în anul 1873, iar aceasta a dus la descoperirea undelor
electromagnetice, emițând astfel ecuaţiile lui Maxwell [77].
Câmpurile electric şi magnetic sunt reprezentate prin câmpuri vectoriale tridimensionale.
Unda electromagnetică se poate caracteriza prin oscilația a doi vectori: vectorul intensitate a
câmpului electric E
și vectorul intensitate a câmpului magnetic B
.
Oscilațiile vectorului E
au loc în planul XOZ, iar oscilațiile vectorului B
au loc în planul
YOZ [77].
Dacă unul din cele două câmpuri este dependent de timp, atunci ambele câmpuri trebuie
considerate ca un câmp unitar (electromagnetic) descris de ecuaţiile lui Maxwell [77]. În vid,
aceste ecuaţii vectoriale sunt descrise prin următoarele legi:
(legea lui Gauss)
(legea de magnetism a lui Gauss)
(legea lui Faraday)
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
17
(legea Ampère-Maxwell)
unde ρ este densitatea sarcinii, ε0 este permitivitatea spaţiului vid, μ0 este permeabilitatea
spaţiului vid şi J
este vectorul densităţii curentului. Într-un material liniar, ecuaţiile lui Maxwell
se modifică prin înlocuirea permitivităţii şi permeabilităţii spaţiului vid cu cele ale materialului
respectiv [19].
Legea forţei Lorentz descrie interacţiunea câmpului electromagnetic cu materia încărcată.
Când un câmp circulă prin mai multe medii, proprietăţile câmpului se modifică în funcţie de
diferitele condiţii la frontiera mediilor. Componentele tangenţiale ale câmpurilor electric şi
magnetic relativ la frontiera celor două medii sunt:
(fără curent)
(fără sarcină)
Unghiul de refracţie a unui câmp electric între medii depinde de permitivitatea (ε) a
fiecărui mediu:
Unghiul de refracţie a unui câmp electric între medii depinde de permeabilitatea (μ) a
fiecărui mediu:
2.2. Clasificarea undelor electromagnetice
Radiaţiile electromagnetice se clasifică, după posibilitatea de a ioniza materialul (Figura
II.3.1.), în:
- radiaţii ionizante
- radiaţii neionizante.
Modul în care aceste CEM interacționează cu organismele biologice depinde de energia
și frecvența lor. Ele sunt numite ionizante, deoarece undele individuale pot rupe legăturile
chimice dintre atomi pentru a produce ioni. Radiațiile neionizante nu pot rupe legăturile chimice;
cu toate acestea, ele interacționează cu materia în alte moduri. În special, pot crea un efect de
încălzire în materiale dacă transportă suficientă energie.
Spectrul radiaţiilor electromagnetice este împărţit după criteriul lungimii de undă în
câteva domenii, de la frecvenţele joase spre cele înalte: radiaţiile (undele) radio; microunde;
radiaţii hertziene; radiaţii infraroşii; radiaţii luminoase; radiaţii ultraviolet; radiaţii X (Röntgen);
radiaţii "γ" (gamma).
Radiaţiile cu lungimea de undă mai mică de 100 nm, începând cu UV (radiaţii
ultraviolete) cele cu (100-190 nm) şi mergând spre undele radio lungi, sunt radiaţii neionizante.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
18
Radiaţiile neionizante se întind de la spectrul vizibil până la cele de foarte joasă frecvenţă (ELF-
Extremely Low Frequency); undele produse de staţiile de bază a telefoniei mobile sunt radiaţii
neionizante [111].
2.3 Sursele de radiații
Sursele principale ale CEM sunt de două tipuri: naturale (câmpul electric natural al
Pământului, câmpul magnetic terestru, CEM creat de fulgere) și artificiale.
Surse artificiale, care pot fi : intenţionate, create de oameni pentru a fi folosite în diferite
procese de producţie; surse parazite (nedorite), care apar din diferite procese tehnologice.
Principalele surse artificiale de radiaţii electromagnetice neionizante (Figura II.2.3.1.)
sunt:
Liniile de curent care distribuie energia electrică peste tot pe glob, pentru uz casnic sau în
zonele industriale; ele funcţionează pe frecvenţe de 50 – 60 Hz.
Radiaţiile din domeniul undelor radio utilizate în toate transmisiile radio-tv, acţionări
industriale prin radio, comunicaţii, etc.
Radiaţiile din domeniul microundelor utilizate în telefonia mobilă, în tehnologia
telefoanelor cordless (DECT), wireless (interconectare între sisteme fără fire) [19].
Figura II.2..3.1. Tipuri de surse de radiații în funcţie de frecvenţa de emisie
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
19
Capitolul III. CERCETĂRI PRIVIND EFECTELE RADIAȚIILOR
ELECTROMAGNETICE ASUPRA ORGANISMULUI
UMAN
Odată cu dezvoltarea tehnologiilor, implicit utilizarea diferitelor tipuri de unde
electromagnetice în vederea funcționării sistemelor și a transmisiei de date și informații, apare și
problematica efectelor radiațiilor electromagnetice asupra organismului uman.
Expunerea oamenilor la CEM a crescut constant în ultimii ani, odată cu progresul
tehnologic și este în continuă creștere datorită tehnologiilor avansate utilizate în diverse domenii
de activitate, dar și în viața de zi cu zi.
Organismul uman, sistem ce are la baza activității funcțiilor vitale electricitatea, prezintă
diverse efecte biologice în prezența CEM.
CEM, în funcţie de intensitate, frecvenţă, durata lor de expunere, polarizare, pot perturba
buna funcţionare a organismului [24].
În lumea științifică se prezintă un interes crescut pentru problematica protecției
organismului uman față de radiațiile electromagnetice.
Au fost arătate diferite efecte atât la nivel intracelular, asupra unor țesuturi și organe, cât
și evidențierea unor efecte patologice susținute științific prin studiile epidemiologice. De
asemenea au fost studiate efecte termice [17] și efectul cumulativ al REM [68].
Expus la un cumul de REM (de intensități diferite) în timpul zilei, organismul uman
prezintă o scădere a capacității de apărare în fața acestora [24], care poate provoca o serie de
tulburări, cum ar fi: stare de slabiciune, oboseală, senzație de căldură, tulburări de concentrare,
dureri de cap, disfuncția imună, nervozitate și iritabilitate [57], slăbirea imunității, vitalitate
redusă, reducerea melatoninei care duce la întreruperea somnului [16], deteriorarea ADN-ului
celular, conducând la o serie de tipuri de cancer [37], [24].
Leziunile genetice, tulburările de reproducere, cancerul, degenerarea neurologică și
disfuncția sistemului nervos, disfuncția sistemului imunitar, efectele cognitive, afectarea
proteinelor și peptidelor, afectarea rinichilor și efectele de dezvoltare au fost raportate în
literatura de specilitate [18]. Studiile epidemiologice arată că unele efecte ale REM pot provoca
sau agrava anumite maladii, cum ar fi: boli cardiovasculare, leucemia, boala Alzheimer, diferite
tipuri de cancer (atât la adult, cât și la copil) [65], [29], [58].
3.1 Stadiul actual al cercetărilor privind efectele câmpului electromagnetic asupra
sănătății umane
Un numar mare de studii ştiinţifice privind riscurile biologice ale CEM sunt efectuate an
de an, iar câteva rezultate ale unora dintre acestea sunt prezentate mai jos:
Hardell L, Carlberg M. ș.a. [34] susțin în lucrarea lor apariția glioblastomului și
evidențiază o creștere a riscului apariției unor tumori cerebrale cauzate de emisiile RF-CEM de
la telefoanele mobile. Au fost luate în calcul studii de laborator și date cu privire la legătura de
cauzalitate, conform cărora se arată creșterea incidenței tumorilor cerebrale, în special în zona
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
20
cea mai expusă. Hardell L, Carlberg M. ș.a. consideră emisiile CEM de la telefoanele mobile ca
fiind cancerigene pentru om, și clasificarea acestora în grupa 1 conform clasificării IARC [38].
Hardell L, Carlberg M ș.a [33] au confirmat rezultatele anterioare ale unei asocieri între
utilizarea telefonului mobil și tumorile cerebrale maligne. Aceste constatări oferă sprijin pentru
ipoteza că RF-CEM joacă un rol atât în etapele de inițiere cât și de promovare a carcinogenezei.
Villeneuve PJ, Agnew DA, ș.a [89] prezintă în acest studiu faptul că există o legatură
semnificativă între expunerea la CEM ocupaționale medii ca intensitate și incidența apariției
glioblastomului (cea mai agresivă formă de cancer cerebral). Rezultatele acestui studiu susțin
ipoteza conform căreia expunerea la CEM joacă un rol în dezvoltarea tumorilor cerebrale
acționând ca și promoteri tumorali.
Lennart Hardell, Michael Carlberg ș.a. [51] susțin în lucrarea lor că utilizarea telefoanelor
mobile și a telefoanelor fără fir, începând cu vârsta de 20 de ani sau mai devreme, crește riscul
de apariție a tumorilor maligne cerebrale.
Câteva exemple de proiecte de cercetare internaționale pun de asemenea în evidenţă
efectele biologice ale CEM: proiectul Reflex, proiectul Cemfec, proiectul Interphone, proiectul
Garda, proiectul Perform-A.
3. 2 Câmpul electromagnetic și sănătatea umană
Au fost efectuate experimente pe animale [17], [65], [29], [67], [47], [61], [62], studii
clinice [65], [29], simulări pe calculator [58], [44], [81] și studii epidemiologice privind
populația umană pentru a determina relația între expunerea la CEM și o serie de tulburări,
inclusiv leucemie, tulburări ale sistemului nervos central, cancer, melanomul, cancerul de sân,
etc ([14] , [51], [73], [66], [84], [65], [29], [80], [59], [109], [104]). Deși nu este sigur că REM
neionizante prezintă, în general, riscuri pentru sănătatea umană, din anumite motive sunt reale
preocupări cu privire la efectele asupra sănătății umane.
Cu toate acestea, lumea științifică recomandă conștientizarea faptului că expunerea la
astfel de radiații nu poate fi complet sigură la anumite niveluri de putere și frecvențe, și trebuie
evitată expunerea la radiații inutile ori de câte ori este posibil.
3.3 Concluzii privind efectele radiațiilor electromagnetice asupra organismului
uman
Respectarea limitelor de expunere recomandate în orientările naționale și internaționale
ajută la controlul riscurilor generate de expunerea la CEM care pot fi daunătoare pentru sănătate
[68].
Evaluarea studiilor actuale sugerează că aceste CEM pot reprezenta o sursă serioasă de
îngrijorare și pot fi periculoase pentru organismele vii [3], [105].
Studiile au început să se concentreze asupra prevenirii și atenuării acestor probleme.
Evaluarea, implementarea diferitelor posibilități de ecranare electromagnetică (materiale noi,
structuri compozite, materiale magnetice, alte structuri textile) și dezvoltarea unor materiale
textile de protecție cu proprietăți de ecranare electromagnetică, pentru a proteja corpul uman,
reprezintă unul dintre obiectivele acestor studii.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
21
Capitolul IV. PROIECTAREA ȘI REALIZAREA UNOR VARIANTE
DE STRUCTURI TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
Obiectivul principal al acestui studiu urmăreşte dezvoltarea unor produse textile de
protecţie electromagnetică, dar şi analiza stadiului actual al cercetărilor şi realizărilor în ceea ce
priveşte produsele textile cu rol de ecranare a undelor electromagnetice.
În acest scop au fost realizate, caracterizate şi analizate mai multe tipuri de materiale
textile (structuri compozite textile, tricoturi şi țesături) având parametri şi structuri diferite, ce
conțin mai multe categorii de fire (fire amorfe [54], [14] fire de cupru, fire de argint, fire de inox)
şi pulbere de grafit, înglobate în aceste structuri.
Aceste materiale textile au fost proiectate astfel încât să se obţină gradul maxim posibil
de protecţie în gama de frecvenţe [10MHz-8.7 GHz].
4.1. Caracteristicile firelor utilizate pentru obţinerea mostrelor tricotate şi a
mostrelor ţesute
În vederea obţinerii unor structuri tricotate şi ţesute cu rol de protecţie electromagnetică,
alegerea tipurilor de fir utilizate în acest scop a fost făcută în urma unei atente analize, privind
mai multe tipuri de materii prime cu un conţinut metalic care să răspundă cerinţelor de ecranare.
Astfel au fost alese 6 tipuri de fir conform tabelului IV.4.1.1..
Tabelul IV.4.1.1. Tipuri de fir utilizate pentru obţinerea mostrelor tricotate şi a mostrelor ţesute
Cod
fir Tip fir Compoziţie fir
Diametru fir
(ϕ) (mm) Fineţe fir (Nm)
Cu Cupru Cupru 0.063 296 [dtex]
Ag Argint Argint 0.040 120 [dtex]
Bk1
Bekinox
Bekinox BK 50/1 –cotton - Nm 50
Bk2 Bekinox BK 50/1 - KS FDA - Nm 50
Bk3 Bekinox BK 50/2 – cotton - Nm 50
Bk4 Bekinox BK 50/2-KS FDA - Nm 50
Firul de cupru (Cu-TW - 0.040 mm) (Figura IV.4.1.1.) utilizat a fost achiziționat de la
firma ELEKTRISOLA FEINDRAHT din Elveția.
Cu-Epi-Bright field-5x Cu-Epi- Bright field -10x
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
22
Figura IV.4.1.1. Firul de Cu – imagine la miscroscop
Firul de argint (Ag50-TW-0.040 mm) (Figura IV.4.1.2.) utilizat a fost achiziționat de la
firma ELEKTRISOLA FEINDRAHT din Elveția, iar principalele caracteristici se regăsesc în
Tabelului IV.4.1.1.
Ag-Epi- Bright field -5x Ag-Epi- Bright field -10x
Figura IV.4.1.2. Firul de Ag – imagine la miscroscop
De asemenea au fost selectate patru tipuri de fir Bekinox achiziționate de la firma
BEKAERT din Belgia, iar principalele caracteristici se regăsesc în Tabelul IV.4.1.1.
Primul tip, firul Bekinox BK 50/1 –cotton are în compoziție 80% Bumbac si 20%
Bekinox.
Al doilea tip, firul Bekinox BK 50/1 - KS FDA care are în compoziție 80% Poliester +
20% Bekinox.
Al treilea tip, firul Bekinox BK 50/2 – cotton (Figura IV.4.1.3.) are în compoziție 80%
Bumbac / 20% Bekinox.
FBk-EPI- Bright field -5x FBk-EPI- Bright field -10x
FBk-EPI-Dark field-5x FBk-EPI- Dark field -10x
Figura IV.4.1.3. Firul Bk3 – imagine la miscroscop
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
23
Al patrulea tip, firul Bekinox BK 50/2-KS FDA are în compoziție 80% Poliester / 20%
Bekinox.
4.2 Structuri compozite textile
Prima grupă de materiale textile realizate practic cuprinde următoarele stucturi
compozite textile: structură compozită textilă cu fire de cupru, structură compozită textilă cu fire
de inox; tructură compozită textilă cu pulbere de grafit.
Pentu realizarea celor trei structuri compozite, termolipirea a fost realizată cu ajutorul
unei prese de termolipire cu bandă continuă (utilaj specializat pentru termolipire), tip Reliant, la
o temperatură de 125 °C şi o presiune de 15 N/cm2.
4.2.1. Structura compozită textilă cu fire de cupru
Structura compozită textilă cu fire de cupru, care prezintă proprietăți de protecție
împotriva REM, este realizată din două straturi textile, constituite dintr-un material de bază
(țesătură din fire de bumbac 100%), între care sunt inserate printr-un proces de lipire și
termofixare firele de cupru.
Diametrul firului de cupru utilizat este de 0.2 mm. Acest fir metalic este inserat paralel la
o distanță de 0.5 cm unul de altul așa cum este arătat în Figura IV.4.2.1.1., cu o densitate liniară de
200 de fire/m.
Schema de principiu se arată în figura următoare:
Figura IV.4.2.1.1. Schema
structurii compozite textile
cu fire de cupru
unde:
1- materialul de bază;
2- fire de cupru inserate ;
3- strat adeziv.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
24
Figura IV.4.2.1.2. Structura compozită textilă cu fire de cupru
4.2.2. Structură compozită textilă cu fire de inox
A doua structură compozită textilă cu rol de ecranare este constituită din două straturi de
material de bază (țesătură din fire de bumbac 100%) între care sunt inserate prin lipire şi
termofixare fire de inox așezate aleatoriu așa cum se arată în Figura IV.4.2.2.1..
Firul de inox utilizat este un fir BEKINOX 100% inox, cu o lungime medie de 45 mm,
aleatoriu dispus, având o densitate de suprafață de 2700 fire/m2.
Schema de principiu se arată în figura următoare:
Figura IV.4.2.2.1 Schema
structurii compozite textile cu
fire de inox
unde:
1- materialul de bază;
2- fire de inox;
3- strat adeziv.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
25
Figura IV.4.2.2.2. Structura compozită textilă cu fire de inox
4.2.3 Structura compozită textilă cu pulbere de grafit
A treia structură textilă compozită este realizată din doua straturi de material nețesut ce
conține un strat intermediar de pulbere de grafit (Figura IV.4.2.3.1.), cu o densitate de masă de
1150 g/ m2, obținută printr-un proces de lipire și termofixare. Această structură compozită textilă
a fost obținută cu ajutorul utilajului specializat pentru termolipire.
Schema de principiu se arată în figura următoare:
Figura IV.4.2.3.1. Schema structurii compozite textile cu pulbere de grafit
unde:
1- materialul de bază;
2- fire de inox;
3- strat adeziv.
Figura IV.4.2.3.2. Structura compozită textilă cu pulbere de grafit
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
26
Observație: Pentru fixarea pulberii de grafit în strat uniform este necesar a se utiliza o
tehnologie de apretare.
Geometria eșantioanelor corespunde formei și dimensiunilor utilizate în celula instalației
pentru caracterizarea proprietăților electromagnetice a structurilor realizate.
4.3. Structuri textile tricotate
Ȋn vederea dezvoltării unor produse textile cu rol de protecţie electromagnetică au fost
realizate 27 de structuri tricotate.
Structurile tricotate proiectate au fost alese urmărindu-se obținerea unor bune rezultate
ale ecranării câmpurilor electromagnetice. S-a urmărit de asemenea influența evoluției firului
metalic în structură asupra atenuării, cât și comportamentul acestuia în procesul de tricotare.
Toate mostrele au fost tricotate pe maşina de tricotat rectilinie manuală, tip MTM, de
finețe K=8E, cu numar de sisteme S=1 (Figura IV.4.3.1.).
Pentru realizarea mostrelor tricotate s-au utilizat trei tipuri de fir metalic: cupru (Cu),
argint (Ag), Bekinox (Bk1, Bk2, Bk3, Bk4), conform Tabelului IV.4.1.1..
4.3.1 Descrierea mostrelor realizate practic
Au fost realizate practic 27 variante de mostre tricotate cu fire metalice conform Tabelului
IV.4.3.1.1. Tabelul IV.4.3.1.1. Variante mostre tricotate
Cod variantă Cod fir Tip structură
V1 Cu1 Patent 1:1
V2 Cu1 Fang pe două fonturi
V3 Cu1 Semifang
V4 Cu2 Patent 1:1
V5 Cu2 Val la un rând
V6 Cu2 Fang pe două fonturi
V7 Cu2 Semifang
V8 Cu2 Glat tubular
V9 Ag Glat
V10 Ag Patent 1:1
V11 Ag Val la un rând
V12 Ag Fang pe două fonturi
V13 Ag Semifang
V14 Bk1 Glat
V15 Bk1 Patent 1:1
V16 Bk1 Fang pe două fonturi
V17 Bk1 Semifang
V18 Bk2 Glat
V19 Bk2 Patent 1:1
V20 Bk2 Fang pe două fonturi
V21 Bk2 Semifang
V22 Bk3 Glat
V23 Bk4 Glat
V24 Bk4 Patent 1:1
V25 Bk4 Val la un rând
V26 Bk4 Fang pe două fonturi
V27 Bk4 Semifang
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
27
Observaţie: În funcţie de modul de alimentare a firului de Cu avem astfel notat Cu1 şi
Cu2.
4.4. Structuri textile țesute
În literatura de specialitate este bine cunoscut faptul că legătura utilizată are influență
neglijabilă asupra proprietăților de ecranare, dar distanța la care este inserat firul conduct iv poate
avea o influență majoră.
Pentru a pune în evidență influența componentei conductive din structura țesăturii a fost
aleasă o diversificare a structurilor prin utilizarea unor desimi variabile a firelor metalice. Astfel
pentru a varia desimea firelor de bătătură s-au utilizat legături diferite la care flotarea crește
progresiv.
Ca bază au fost utilizate fire de bbc 100 % atât pe direcția sistemului bătăturii cât și pe
direcția sistemului de urzeală cu finețea Nm17. Aceste fire conductive au fost inserate dublate cu
firul de Bbc Nm 17, iar acestea au constituit sistemul de bătătură.
Întregul sistem de bătătură conține fire conductive urmărindu-se prin aceasta stabilirea
gradului maxim de protecție față de radiațiile electromagnetice.
Studiul a avut ca scop observarea influenței distanței dintre firele conductive în țesătură,
privind gradul de ecranare și totodată influența diferitelor tipuri de materii prime (Cu, Ag,
Bekinox) asupra proprietăților de ecranare.
Toate mostrele au fost țesute pe maşina semiautomată ARM PATRONIC B60.
4.4.1. Descrierea maşinii
ARM PATRONIC B60 este o mașină semiautomată de ţesut cu 24 de iţe, are laţimea
spatei de 60 cm şi este prevăzută cu dispozitiv electronic de selectare a ițelor. Această mașină de
ţesut, utilizată pentru realizarea mostrelor, nu permite reglarea desimii pentru sistemul de fire din
bătătură [94].
4.4.2. Descrierea firelor utilizate la țesere
Pentru realizarea mostrelor ţesute au fost utilizate aceleași tipuri de fir metalic, ca şi în
cazul mostrelor tricotate: cupru, argint, Bekinox (Bk3), conform TabeluluiIV.4.1.1..
4.4.3. Descrierea mostrelor realizate practic
Cele 20 de mostre țesute din aceste tipuri de fire au fost realizate utilizând 5 legături,
schemele de programare au fost realizate cu ajutorul programului DB-WEAVE, şi se prezintă în
următorul tabel:
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
28
Tabelul IV.4.4.3.1. Tipuri de legături utilizate la țesere
Legătura Desenul legăturii
Simularea aspectului
ţesăturii (software TexGen
[112])
Schemă de programare
Pânză
Raportul
legăturii:
Ru = Rb = 2
Diagonal
incrucişat
cu linii
care nu se
întretaie
Raportul
legăturii:
Ru = Rb = 4
Atlas cu
salt
neregulat
Raportul
legăturii:
Ru = Rb = 6
Atlas
fundamen-
tal cu
dominantă
de
bătătură
A8/3
Raportul
legăturii:
Ru = Rb = 8
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
29
Atlas
fundament
al cu
dominantă
de
bătătură
A12/5
Raportul
legăturii:
Ru = Rb =
12
Au fost realizate practic 20 de variante mostre țesute cu fire metalice conform Tabelului
IV.4.4.3.2..
Tabelul IV.4.4.3.2. Variante mostre țesute
Cod
variantă Cod fir
Tip alimentare
fir pentru țesere
Cod
legătură
V1 Cu Bătătură Pânză
V2 Cu Bătătură Atlas 4
V3 Cu Bătătură Atlas 6
V4 Cu Bătătură Atlas 8
V5 Cu Bătătură Atlas 12
V6 Ag Bătătură Pânză
V7 Ag Bătătură Atlas 4
V8 Ag Bătătură Atlas 6
V9 Ag Bătătură Atlas 8
V10 Ag Bătătură Atlas 12
V11 Bk3 Bătătură Pânză
V12 Bk3 Bătătură Atlas 4
V13 Bk3 Bătătură Atlas 6
V14 Bk3 Bătătură Atlas 8
V15 Bk3 Bătătură Atlas 12
V16 Bk3 Urzeală+Bătătură Pânză
V17 Bk3 Urzeală+Bătătură Atlas 4
V18 Bk3 Urzeală+Bătătură Atlas 6
V19 Bk3 Urzeală+Bătătură Atlas 8
V20 Bk3 Urzeală+Bătătură Atlas 12
4.4.4. Caracteristicile firelor şi a mostrelor țesute
Alimentarea firelor metalice a fost făcută pe direcţia sistemului de bătătură, conform
figurii de mai jos (Figura IV.4.4.4.1.), indiferent de legătura utilizată, pentru toate tipurile de fir: fir
de cupru (V1, V2, V3, V4, V5), fir de argint (V6, V7, V8, V9, V10), fir Bekinox Bk3 (V11, V12,
V13, V14, V15).
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
30
Figura IV.4.4.4.1. Inserarea firului metalic în sistemul de bătătură
Au fost totodată ţesute şi 5 variante (V16, V17, V18, V19, V20) cu firul Bekinox Bk3
inserat atât pe direcţia sistemului de bătătură cât şi pe direcţia sistemului de urzeală.
Pentru mostrele cu fir de Cu materia primă pentru acestea au constituit-o firele de
bumbac 100% de finețe Nm 8.5 pentru direcția sistemului de urzeală şi firele de bumbac 100%
dublate cu fir de cupru, de finețe Nm 6.8 pentru direcția sistemului bătăturii.
Firul de Ag a fost inserat în țesătură pe direcția sistemului de bătătură pentru toate cele 5
variante de structură descrise mai sus (tabelul IV.4.4.4.2.).
Materia primă pentru aceste țesături au constituit-o firele de bumbac 100% de finețe Nm
8.5 pentru direcția sistemului de urzeală şi firele de bumbac 100% dublate cu fir de argint, de
finețe Nm 8.0 pentru direcția sistemului bătăturii.
Pentru firul Bekinox inserat pe direcția sistemului de bătătură, materia primă pentru
aceste țesături au constituit-o firele de bumbac 100% de finețe Nm 8.5 pentru direcția
sistemului de urzeală şi firele de bumbac 100% dublate cu fir Bekinox, de finețe Nm 6.3 pentru
direcția sistemului de bătătură.
Pentru firul Bekinox inserat atât pe direcţia sistemului de bătătură cât şi pe direcţia
sistemului de urzeală a țesăturii, materia primă pentru acestea au constituit-o firele de bumbac
100% de finețe Nm 6.3 pentru direcția sistemului de urzeală şi firele de bumbac 100% dublate
cu fir Bekinox, de finețe Nm 6.3 pentru direcția sistemului de bătătură.
4.4.5. Concluzii privind caracterizarea structurilor țesute
Odată cu creșterea desimii firelor conductive introduse cresc și urmatorii indici ai
țesăturii: masa, densitatea aprentă, gradul de acoperire.
Concluzii ( privind gradul de protecție față de radiații electromagnetice) : aceste fire
conductive pot fi introduse cu alternanță pentru o scădere a costurilor de producție.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
31
Capitolul V. METODE DE MĂSURARE A EFICIENȚEI ECRANĂRII
ELECTROMAGNETICE ȘI VALORI
EXPERIMENTALE OBȚINUTE
Testarea şi măsurarea eficienței de ecranare pentu materialele realizate practic s-au
realizat utilizând trei metode de măsurare distincte aşa cum se arată în tabelul următor:
Tabelul V.1. Metode de măsurare
Tip structură Metode de măsurare Domeniu de
frecvenţă (Hz)
Structuri compozite textile “Free-space”
Cu antene Horn (800-2000) MHz
Cu antene Log-periodic (300-2000) MHz
“Coaxial holder” 30 MHz-1.5 GHz
Structuri tricotate “Free-space” 8.7 GHz
Țesătură cu fir amorf
Structuri țesute “Double transverse electromagnetic”
(DTEM) cell
10MHz-1GHz /
(900MHz)
5.1 Metode de măsurare a eficienței ecranării electromagnetice utilizate
În experimente s-au utilizat generatoare și receptoare de microunde (lungime de undă λ =
de ordinul cm), iar materialul a fost dispus față de emițător și receptor la o distanță în care CEM
poate fi considerat ca fiind o undă plană. Același considerent legat de propagarea undei plane se
regăsește și în instalațiile care folosesc celula TEM.
Materiale textile amorfe [54], [14],din această categorie de structuri textile compozite, au
fost studiate folosind metoda free-space, introducând materialul între cele două antene Horn
având aceeași direcție de polarizare.
5.1.1. Metoda “free-space”
Pentru măsurători s-au folosit generatoare și receptoare de microunde (lungime de undă
λ = de ordinul cm), iar materialul a fost dispus față de emițător și receptor la o distanță în care
CEM poate fi considerat ca fiind o undă plană.
5.1.1.1 Metoda “free-space” cu antene Horn
Pentru a determina eficacitatea de ecranare a structurilor compozite textile, a materialului
textil cu fire amorfe, în domeniul (800-2000) MHz și a structurilor tricotate în domeniul (8.7
GHz) a fost utilizată metoda „ Free-space” cu antene Horn de emisie și recepție (Figura V.5.1.1.1 ).
Materialul a fost dispus la mijlocul distanței dintre antene, cu firele perpendiculare și paralele cu
direcția de polarizare a câmpului antenelor, având aceeași direcție de polarizare.
Figura V.5.1.1.1.1. Antene Horn
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
32
5.1.1.2 Metoda “free-space” cu antene Log-periodic
Un alt set de măsurători a fost efectuat folosind antene de bandă largă Log-periodic în
spațiul liber, pentru domeniul de frevențe (300-2000) MHz, cu materialul textil așezat între cele
două antene cu polarizare verticală, pentru structurile compozite textile.
5.1.2 Metoda “coaxial holder”
Același considerent legat de propagarea undei plane se regăsește și în instalațiile care
folosesc celula TEM. Prin această metodă a fost determinată EE a structurilor compozite textile
cu fire de cupru, inox și pulbere de grafit, utilizând celula TEM, în domeniul de frevențe 30
MHz-1.5 GHz [14].
5.1.3 Metoda “DTEM (Double transverse electromagnetic) cell”
Această metodă a fost utilizată pentru testarea şi măsurarea EE a structurilor țesute în
domeniul de frecvențe 10MHz-1GHz . Mostre cu dimensiuni de 10x10cm au fost introduse în
celulă acoperind fanta dreptunghiulară [1], [69].
5.2 Valori experimentale obținute pentru evaluarea eficienţei ecranării
electromagnetice
5.2.1 Studiul proprietăților de polarizare pentru materialul textil cu fire
amorfe
Pentru țesătura cu fire amorfe descrisă în capitolul I, a fost realizat un studiu al
proprietăților de polarizare.
Polarizarea CEM de către materialele textile poate fi pusă în evidență dacă aceste
materiale au o structură de rețea relativ ordonată.
Polarizarea se manifestă prin atenuarea intensității CEM. Pentru studiul proprietăților de
polarizare în domeniul microundelor, se folosesc două antene, una de emisie și alta de recepție,
având direcțiile de polarizare a câmpului electric E cunoscute și dispuse paralel (Figura V.5.2.1.1.)
sau ortogonal (Figura V.5.2.1.2.).
Între aceste două antene, se așează materialul studiat care în funcție de structura sa poate
să aibă comportarea unui dispozitiv de polarizare. Referitor la proprietațile de polarizare, acestea
au fost studiate folosind metoda câmpului deschis, în camera anecoică.
Figura V.5.2.1.1. Antenele de recepție și de emisie în poziție paralelă
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
33
Figura V.5.2.1.2. Antenele de recepție și de emisie în poziție ortogonală (încrucișată)
Proprietățile microundelor sunt similare a celor din optica geometrică; din acest motiv, și
microundele respectă legea lui Malus din optică:
20 cos)( EE (1)
unde: este unghiul dintre componenta E a CEM (direcția de polarizare a antenei) și direcția de
polarizare a materialului studiat.
În Figura V.5.2.1.3. este reprezentată legea lui Malus (1) și rezultatele experimentale pentru
cele două antene dispuse în configurație paralelă (parallel polarized) și ortogonală (încrucișată –
cross polarized). Pentru cazul în care antenele sunt paralele, cele două curbe prezintă o
corespondență satisfăcătoare; diferențele care se manifestă la unghiuri mari (700 – 90
0) sunt
determinate de faptul că distanța dintre antene nu este infinită, suprafața țesăturii de asemnea nu
este infinită, în plus în țesătură sunt fire metalice care nu respectă paralelismul.
Figura V.5.2.1.3. Legea lui Malus
Corelația Pearson dintre rezultatele experimentale și cele teoretice este reprezentată în
Figura V.5.2.1.4., pe axa orizontală sunt reprezentate rezultatele teoretice, iar pe axa verticală
rezultatele experimentale. Coeficientul de corelație este 0,99423.
Daca cele două antene sunt dispuse în configurație ortogonală, ca în Figura V.5.2.1.2, iar
materialul este introdus în spațiul dintre ele, legea lui Malus devine
2
0
)cos(sin E
E
(2)
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
34
Reprezentarea grafică indică apariția a două maxime de transmisie a CEM,
corespunzătoare unui unghi de 450. Dispersia rezultatelor se observă în Figura V.5.2.1.4.; este mai
ridicată decât în primul caz, datorită acelorași cauze, dar este amplificată de poziția antenelor.
Figura V.5.2.1.4. Corelația Pearson cu antene poziționate paralel
Corelația Pearson dintre rezultatele teoretice și experimentale este prezentată în Figura
V.5.2.1.5. Coeficientul de corelație este 0.8263.
Figura V.5.2.1.5. Corelația Pearson cu antene poziționate încrucișat
5.2.2. Structuri compozite textile
Rezultatele EE ale structurilor compozite textile sunt prezentate în Tabelul V.5.2.2.1..
De asemenea sunt prezentate în tabel rezultatele măsurătorilor atenuării pentru aceste
materiale și în domeniul de frevențe 8.7 GHz, măsurătorile fiind efectuate cu antenele situate în
același plan de polarizare.
Tabelul V.5.2.2.1. Eficiența ecranării a structurilor compozite textile
investigate
Structură textilă Compoziție Eficiența
ecranării (dB) Frecvența (Hz)
Tesatură cu fir
magnetic amorf
Fir magnetic amorf acoperit
cu fir de sticlă și răsucit cu fir
de bumbac sau șintetic
17 800-2000 MHz
Material textil uscat 21 8.7 GHz
Material textil ud 40
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
35
5.2.3. Structuri tricotate
Rezultatele măsurătorilor EE (dB), în domeniul de frecvență 8.7 GHz, pentru structurile
tricotate sunt prezentate în Tabelul V.5.2.3.1:
Tabelul V.5.2.3.1. Măsurători ale eficienței de ecranare pentru tricoturi
Cod variantă Cod fir Eficiența ecranării (dB)
V1 Cu1 9.005
V2 Cu1 10.63
V3 Cu2 10.71
V4 Cu2 13.37
V5 Cu2 8.39
V6 Cu2 11.15
V7 Cu2 5.621
V8 Ag 15.56
V9 Ag 8.199
V10 Ag 7.082
V11 Ag 7.004
V12 Ag 18.6
V13 Bk1 1.29
V14 Bk1 10.1
V15 Bk1 17.3
V16 Bk1 20.8
V17 Bk2 15.8
V18 Bk2 18.4
V19 Bk2 9.16
V20 Bk2 13.4
V21 Bk3 28
V22 Bk4 18.2
V23 Bk4 16.2
V24 Bk4 11.9
V25 Bk4 7.23
V26 Bk4 7.35
5.2.4. Structuri țesute
Rezultatele măsurătorilor EE (dB) în domeniul de frecvență 8.7 GHz pentru mostrele
țesute sunt prezentate în tabelul V.5.2.4.1..
Structură compozită
textilă cu fir de cupru
Fire de cupru inserate la 0.5
cm distanță unul de celalalt 23 30 MHz-1.5 GHz
Material textil uscat 31 8.7 GHz
Material textil ud 41
Structură compozită
textilă cu pulbere de
grafit
Conținut de pulbere de grafit 0.2 ÷ 1.2 30 MHz-1.5 GHz
Material textil uscat 18 8.7 GHz
Material textil ud 29
Structură compozită
textilă cu fir de inox
Fire de inox inserate aleatoriu 10.2 30 MHz-1.5 GHz
Material textil uscat 28 8.7 GHz
Material textil ud 35
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
36
Tabelul V.5.2.4.1. Măsurători EE pentru țesături
Cod variantă Cod fir
Eficiența
ecranării
(dB)
V1 Cu 32
V2 Cu 32
V3 Cu 35
V4 Cu 42
V5 Cu 47
V6 Ag 32
V7 Ag 35
V8 Ag 38
V9 Ag 44
V10 Ag 56
V11 Bk3 35
V12 Bk3 36
V13 Bk3 41
V14 Bk3 44
V15 Bk3 58
V16 Bk3 58
V17 Bk3 58
V18 Bk3 59
V19 Bk3 59
V20 Bk3 59
Întrucât complexitatea testării a dus la obținerea unui număr crescut de rezultate a
măsurătorilor EE (dB), în domeniul de frecvență 10MHz-1GHz, pentru mostrele țesute, acestea
sunt prezentate în anexa Anexa E, Tabelul V.5.2.4.2.
5.3 Determinarea experimentală a nivelurilor SAR-ului și a distribuției SAR-ului în
vederea evaluării capacității de a reduce absorbția radiațiilor electromagnetice
a unor variante de structuri țesute
Un alt set de experimente, în cadrul acestei cercetări, a urmărit un alt indicator al
caracteristicilor de protecție împotriva CEM, astfel a fost testată capacitatea de a reduce radiația
emisă de telefonul mobil [5] a șapte variante de țesături, conținând fire Bekinox, cupru și argint.
A fost demonstrat că utilizarea unor astfel de țesături poate duce la reducerea sau
creșterea energiei absorbite de zona expusă a receptorului [5].
Cercetarea actuală a vizat determinarea experimentală a nivelurilor SAR-ului și a
distribuției SAR-ului în profunzimea capului atunci când un telefon mobil a fost acoperit de
țesături, descrise în capitolul 4, comparativ cu cazul în care telefonul mobil a fost utilizat fără
acestea. Au fost urmărite capabilități de ecranare a țesăturilor atunci când au fost plasate în
anumite poziții specifice pe suprafața receptorului, pentru a identifica diferite situații de protecție
[5].
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
37
Într-o primă etapă au fost caracterizate prin măsurarea eficacității lor de ecranare folosind
tehnica celulei “DTEM (Double transverse electromagnetic) cell”, în bandă de frecvență 900
MHz.
În cea de a doua etapă, măsurătorile SAR-ului au fost efectuate pe un cap-fantomă uman,
urmând procedura conform standardelor [27] și [36] pentru ambele tehnologii de comunicare -
GSM (banda 900 MHz) și UMTS (banda 1900 MHz).
Rezultatele indică faptul că atât reducerea cât și amplificarea radiației absorbite în cap
sunt posibile atunci când se utilizează țesăturile, comparativ cu receptorul neacoperit.
5.3.1. Măsurarea eficacității ecranării a celor șapte variante de țesături
EEEM a celor șapte variante de țesături și a unei plăci compacte, subțiri, de cupru
(utilizată ca referință) au fost măsurate printr-o celulă DTEM model Teseo urmând metodologia
din [69] și [1]. S-au pregătit mostre țesute de dimensiuni 10 x 10 cm având grosimea de 1-1,5
mm pentru această sarcină. Celula DTEM a fost alimentată la portul de intrare cu un semnal de
undă continuă de 10 dBm de la generatorul de urmărire al unui model FSH3 de la Rohde &
Schwarz, iar la ieșire a fost extras semnalul transmis și a fost afișat pe analizor. Celelalte două
porturi au fost conectate la impedanțe de 50 ohmi. EEEM a fost măsurată cu o treaptă de 10
MHz în banda 880-920 MHz, banda ascendentă a comunicației GSM utilizată de terminalul
mobil.
5.3.2. Măsurători ale SAR-ului pe un cap - fantomă uman
Un cap-fantomă uman, umplut cu proprietăți dielectrice de simulare a lichidului specific
capului uman, a fost pregătit respectând metoda standard [27]. Telefonul mobil supus testului a
fost pus în poziția de obiect așa cum este descris în [36], în timp ce robotul cu 6 axe al sistemului
de măsurare COMOSAR, activat de sonda câmpului electric miniatural a scanat volumul capului
în peste 27 de puncte de măsurare. Măsurătorile SAR-ului au avut loc în interiorul unei încăperi
ecranate (Figura V.5.3.2.1.).
Figura V.5.3.2.1. Sistemul COMOSAR cu cap-fantomă uman, receptor poziționat și
și sonda de câmp cu braț robot scanând volumul capului pentru măsurarea SAR-lui
Simulatorul stației de bază a furnizat semnale pentru comunicarea cu receptorul pe
frecvențe fie în banda 2G-GSM (canalul 897 MHz), fie în banda 3G-UMTS (canalul 1950 MHz).
Un model de telefon Nokia C5 a fost utilizat în toate experimentele efectuate.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
38
Valoarea SAR-ului pentru zona expusă (cap) a fost măsurată mai întâi atunci când nu
există niciun material pe receptor și apoi cu țesătura care acoperă suprafața superioară a
dispozitivului (între receptor și obraz - care erau tangențiale una cu cealaltă / contact). Cazul de
referință, în lipsa țesăturii, a fost măsurat cu telefonul mobil plasat la distanța de 1,5 mm (cea
mai groasă dimensiune a țesăturii) pe suprafața capului-fantomă și distanța a fost menținută
constantă în timpul tuturor scenariilor de măsurare.
Pentru fiecare dintre cele 7 țesături testate, au fost activate două poziții diferite (rotite la
90 de grade una pe alta) față de axele de suprafață ale telefonului: direcția sistemului de bătătură
paralelă cu lățimea receptorului și apoi direcția sistemului de bătătură paralelă cu lungimea
receptorului.
5.4 Funcția de protecție electromagnetică a structurilor țesute proiectate
Modul în care hainele au evoluat de-a lungul timpului este o problemă care nu poate fi
ignorată în studiul evoluției individuale, al cerințelor și al societății. Odată cu evoluția societății,
s-au produs multe schimbări în ceea ce privește funcțiile pe care hainele trebuie să le
îndeplinească (de exemplu, funcțiile utilitare, funcțiile estetice informaționale) [52], [93], [21]
Hainele trebuie să îndeplinească funcții din ce în ce mai complexe care răspund cerințelor
de protecție și de frumusețe și, de asemenea, armonizează corpul. Astfel, designul acesteia
trebuie să țină cont de o serie de factori foarte importanți. În prezent, protecția împotriva
câmpurilor electromagnetice a devenit o problemă de actualitate.
În cadrul acestei cercetări, funcția de protecție electromagnetică a structurilor textile,
proiectate și realizate practic, este arătată printr-un studiu comparativ al unei cămăși medievale
de zale (Figura V.5.4.1. a), Figura V.5.4.1 b)) și a unei țesături cu fire conductive (fir Bk3) (Figura
V.5.4.2.).
Cămașa medievală de zale este realizată din sârmă galvanizată cu diametrul de 2 mm și
conține peste 20 de mii de puncte de legătură. Poate cântări mai mult de 7-8 kg, în funcție de
dimensiunea corpului.
Eficiența ecranării electromagnetice a fost investigată, în domeniul de frecvență de 8,7
GHz folosind metoda "spațiu liber" [55], atât pentru cămașa de zale cât și pentru țesătura V15.
Conform rezultatelor experimentale, s-au arătat proprietăți excelente de ecranare
electromagnetică.
Figura V.5.4.1. a) Cămașă
medievală cu zale (vedere din față)
Figura V.5.4.1. b) Cămașă
medievală cu zale (vedere din spate)
Figura V.5.4.2. Țesătură cu fir
Bk3 (V15)
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
39
Capitolul VI. PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA
REZULTATELOR EXPERIMENTALE OBȚINUTE
PENTRU STRUCTURILE TEXTILE PROIECTATE
În cadrul acestei lucrări de cercetare s-a urmărit obținerea unor materiale textile cu
proprietăți de ecranare.
6.1. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile textile compozite
Testarea, măsurarea EE și caracterizarea proprietăților de ecranare a CEM din domeniul
microundelor [14], pentu mostrele din prima grupă de materiale (structuri compozite textile) s-a
realizat utilizând două metode de măsurare distincte [14]: metoda “free-space” cu antene Horn
si metoda “coaxial holder”, iar rezultatele se arată după cum urmează:
În fiecare grafic sunt arătate valorile câmpului cu și fără materialul ecran şi cu linie
groasă atenuarea materialului.
În cazul măsurătorilor efectuate cu antenele Horn de emisie și recepție (antenele cu
polarizare verticală), atenuarea medie a materialului în intervalul (800-2000) MHz este de
aproximativ 17 dB, când materialul (uscat) este în mijocul distanţei dintre antene şi cu firele
verticale Figura VI.6.1.1..
Figura VI.6.1.1. Atenuarea materialului textil uscat
Atenuarea crește la 20 dB, dacă materialul acoperă antena receptoare. Această diferenţă
de 3dB este normală, deoarece materialul nu are dimensiuni infinite, VI.6.1.2..
În cazul în care firele materialului sunt așezate orizontal, iar materialul aşezat pe antena
receptoare acoperind-o, atenuarea este minimă, Figura VI.6.1.2..
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
40
Figura VI.6.1.2. Atenuarea determinată folosind antena Horn acoperită
Materialul textil are efectul unui dispozitiv de polarizare din cauza modului în care sunt
așezate firele amorfe în țesătură; aceste fire formează o rețea de conductori electrici paraleli,
având proprietăți atât electrice cât și magnetice care le conferă proprietăți de polarizare a CEM.
Pentru aceeași categorie de materiale textile cu fire amorfe, rezultatele măsurătorilor ce
au fost efectuate folosind antene Log-periodic în spațiul liber, în domeniul de frecvențe (300-
2000) MHz sunt prezentate în Figura VI.6.1.3.. Pentru aceste măsurători materialul textil a fost
așezat între cele două antene, cu polarizare verticală, firele materialului fiind așezate orizontal,
iar materialul este udat. Datorită proprietăților de polarizare, în acest caz, atenuarea este minimă,
întrucât antena și polarizorul (materialul textil) sunt perpendiculare.
-70
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
100 600 1.100 1.600 2.100 2.600
Frequency [MHz]
Re
ce
ive
d p
ow
er
[dB
m]
Field received with material Field received without material (reference)
Material attenuation
Figura VI.6.1.3. Atenuarea determinată folosind antene Log per cu polarizare verticală, firele materialului
așezate orizontal, iar materialul (ud) aşezat la mijlocul distanţei dintre antene
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
41
Următoarea măsurătoare a fost făcută cu antene Log-periodic cu polarizare verticală,
firele materialului așezate vertical, iar materialul (ud) este aşezat la mijlocul distanţei dintre
antene. Rezultatul măsurătorii este prezentat în Figura VI.6.1.4.
-70
-60
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
100 600 1.100 1.600 2.100 2.600
Frequency [MHz]
Re
ce
ive
d p
ow
er
[dB
m]
Field received with material Field received without material (reference)
Material attenuation
Figura VI.6.1.4. Atenuarea determinată folosind antene Log per cu polarizare verticală, firele materialului
așezate vertical, iar materialul (ud) aşezat la mijlocul distanţei dintre antene
Se constată o atenuare medie de aproximativ -12 dB. Nu s-au constatat diferențe
semnificative între materialul uscat și umezit.
Prin metoda “coaxial holder” a fost determinată EE a structurilor compozite textile cu
fire de cupru, inox și pulbere de grafit. Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate în următorul
grup de experimente.
Eficiența de ecranare a structurii compozite textile cu fire de cupru inserate la distanța de
0,5 cm unele de altele în domeniul de frecvențe (30 MHz-1.5 GHz) a fost investigată, iar
rezultatele sunt arătăte în Figura VI.6.1.5..
0
5
10
15
20
25
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0 1.2 1.4
f [GHz]
EE
[d
B]
Figura VI.6.1.5. Eficiența de ecranare a structurii compozite textile cu fire de cupru
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
42
Spre deosebire de țesătura cu fir amorf, la acest material s-a constatat o variație a
atenuării în funcție de frecvență. Se observă două valori maxime ale atenuării 22 dB si 17 dB la
două frecvențe: 0.9 GHz respectiv 1.25 GHz.
EE a structurii compozite textile cu pulbere de grafit (Figura VI.6.1.6.) a fost investigată în
domeniul de frecvențe (30 MHz-1.5 GHz ) și a fost găsită o EE în următorul domeniu de valori:
SE = -0.2 dB ÷ -1.2 dB pentru mostra1. De asemenea a fost găsită o EE în următorul domeniu
de valori: SE= -1÷ -2.4 dB pentru mostra 2.
Figura VI.6.1.6. Structură compozită textilă cu pulbere de carbon
EE a structurii compozite textile cu fire de inox inserate aleatoriu în domeniul de
frecvențe (30 MHz-1.5 GHz) a fost investigată, iar rezultatele sunt arătate in Figura VI.6.1.7..
0
2
4
6
8
10
12
0.0 0.2 0.4 0.6 0.8 1.0 1.2 1.4
f [GHz]
EE
[d
B]
Figura VI.6.1.7. Eficiența de ecranare a structurii compozite textile cu fire de inox
Rezultatele EE ale structurilor compozite textile, obținute prin metoda “free-space” cu
antene Horn (prezentată în subcapitolul V.5.1.1.), sunt prezentate în Tabelul VI.6.1.1..
De asemenea sunt prezentate în tabel rezultatele măsurătorilor atenuării pentru aceste
materiale și în domeniul de frecvență 8.7 GHz.
Tabelul VI.6.1.1. Eficiența ecranării a structurilor compozite textile investigate
Structură textilă Compoziție Eficiența
ecranării (dB) Frecvența (Hz)
Țesătură cu fir
magnetic amorf
Fir magnetic amorf acoperit
cu fir de sticlă și răsucit cu fir
de bumbac sau sintetic
17 800-2000 MHz
Material textil uscat 21 8.7 GHz
Material textil ud 40
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
43
6.2. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile tricotate
Pentru a caracteriza proprietățile de ecranare electromagetică a CEM și pentru a
determina EE a mostrelor tricotate s-a utilizat metoda de măsurare “spatiu-liber “ (capitolul V) .
Pentru variantele realizate cu fir Cu1 eficiența ecranării a fost investigată în domeniul de
frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1, iar reprezentările
grafice sunt prezentate în figura următoare:
0
5
10
15
20
25
30
Variante analizate
9.005 10.63
Ate
nu
are
(d
B)
V1
V2
Figura VI.6.2.1. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Cu1
Ȋn Figura VI.6.2.1. se poate observa o ușoară diferență a atenuării între cele două structuri,
respectiv, structura patent 1:1 și structura fang pe două fonturi, ambele tricotate cu fir Cu1 .
Ȋn cazul variantelor realizate cu fir Cu2 eficiența ecranării a fost investigată în domeniul
de frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1, iar reprezentările
grafice sunt prezentate în următoarea Figura VI.6.2.2.:
Structură compozită
textilă cu fir de cupru
Fire de cupru inserate la 0.5
cm distanță unul de celalalt 23 30 MHz-1.5 GHz
Material textil uscat 31 8.7 GHz
Material textil ud 41
Strcutură compozită
textilă cu pulbere de
grafit
Conținut de pulbere de grafit 0.2 ÷ 1.2 30 MHz-1.5 GHz
Material textil uscat 18 8.7 GHz
Material textil ud 29
Structură compozită
textilă cu fir de inox
Fire de inox inserate aleatoriu 10.2 30 MHz-1.5 GHz
Material textil uscat 28 8.7 GHz
Material textil ud 35
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
44
0
5
10
15
20
25
30
Variante analizate
10.71
13.37
8.39
11.15
5.621
Ate
nu
are
(dB
)
V3
V4
V5
V6
V7
Figura VI.6.2.2. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Cu2
Ȋn Figura VI.6.2.2. se pot observa ușoare diferențe ale atenuării pentru diferitele structuri
tricotate.
Pentru variantele realizate cu fir Ag eficiența ecranării a fost investigată în domeniul de
frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1, iar reprezentările
grafice sunt prezentate în Figura VI.6.2.3.:
0
5
10
15
20
25
30
Variante analizate
15.56
8.199 7.082 7.004
18.6
Ate
nu
are
(d
B)
V8
V9
V10
V11
V12
Figura VI.6.2.3. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Ag
Ȋn acest grafic se observă o diferență mai mare pentru structura fang pe două fonturi
(V12).
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
45
Ȋn cazul variantelor realizate din fir Bk1 eficiența ecranării a fost investigată în domeniul
de frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1, iar reprezentările
grafice sunt prezentate în Figura VI.6.2.4.:
0
5
10
15
20
25
Variante analizate
1.29
10.1
17.3
20.8
Ate
nu
are
(dB
)
V13
V14
V15
V16
Figura VI.6.2.4. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Bk1
Ȋn Figura VI.6.2.4. se observă o importantă diferență pentru strucurile semifang (V13) și
fang pe două fonturi (V16).
Pentru variantele realizate din fir Bk2 eficiența ecranării a fost investigată în domeniul de
frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1, iar reprezentările
grafice sunt prezentate în Figura VI.6.2.5.:
0
5
10
15
20
25
30
Variante analizate
15.8 18.4
9.16
13.4
Ate
nu
are
(d
B)
V17
V18
V19
V20
Figura VI.6.2.5. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Bk2
Rezultatele atenuării nu prezintă diferențe semnificative pentru sturcturile tricotate cu
acest tip de fir.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
46
Ȋn cazul firului Bk3 numai o singură mostră cu structură glat a fost realizată. Ȋn procesul
de tricotare acest fir a ridicat probleme în ceea ce priveşte modul de alimentare, apariția cârceilor
îngreunând astfel procesul şi din acest motiv s-a urmărit mai apoi țeserea acestuia.
Atenuarea pentru variantele realizate în structură glat a fost investigată în domeniul de
frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1., iar reprezentarea
grafică pentru acestea este prezentată în Figura VI.6.2.6.:
Figura VI.6.2.6. Eficiența ecranării pentru variantele realizate pentru structura glat
Rezultatele atenuării prezintă diferențe semnificative pentru variantele tricotate în acest
tip de structură, firul Bekinox Bk3 prezentând cel mai bun rezultat.
Pentru variantele realizate din fir Bk4 eficiența ecranării a fost investigată în domeniul de
frecvență 8.7 GHz şi rezultatele măsurătorilor sunt arătate în Tabelul V.5.2.3.1., iar reprezentările
grafice sunt prezentate în Figura VI.6.2.7.:
0
5
10
15
20
25
30
Variante analizate
18.2 16.2
11.9
7.23 7.35 Ate
nu
are
(d
B)
V22
V23
V24
V25
V26
Figura VI.6.2.7. Eficiența ecranării pentru variantele realizate cu fir Bk4
După cum se observă în figură există diferențe între cele cinci variante tricotate cu firul
Bk4.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
47
6.3. Evaluarea proprietăților de ecranare pentru structurile ţesute
Mostrele de țesătură au fost măsurate atât în domeniul de frecvență 8.7 GHz prin metoda
“spaţiu-liber” cât şi în domeniul de frecvențe 10MHz-1GHz, cu pasul de 10MHz prin metoda
“DTEM cell”.
6.3.1. Rezultatele măsurătorilor atenuării investigate în domeniul de
frecvență 8.7 GHz
Rezultatele măsurătorilor atenuării (dB) pentru structurile ţesute cu fir conductiv,
investigate în domeniul de frecvență 8.7 GHz, sunt prezentate în figura de mai jos (Figura
VI.6.3.1.1.), în Tabelul V.5.2.4.1 și Tabelul VI. 6.3.1.1. şi în următorul grup de experimente:
Figura VI.6.3.1.1. Eficiența ecranării pentru structurile țesute
În figură se observă că firul Bekinox introdus în ambele sisteme de fire ale țesăturii
prezintă cele mai bune rezultate privind EE.
De asemenea se observă că firul Bekinox introdus în ambele sisteme de fire (urzeală și
bătătură) prezintă capacitate de ecranare mai mare pentru toate variantele de legătură.
Se observă că în acest domeniu de frecvenţă (8.7 GHz ) (Figura VI.6.3.2.) odată cu
creșterea desimii inserării firului metalic în structură crește și eficiența ecranării, iar la aceeași
desime atenuarea este influențată de natura firului metalic conform reprezentărilor din Tabelul VI.
6.3.1.2.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
48
0
10
20
30
40
50
60
80100
120160
180
Ate
nu
are
(d
B)
Desime (Nr fire /10cm (batatura))
BBC + Cu
BBC + Ag
BBC + BK3
Figura VI.6.3.1.2. Atenuarea structurilor țesute în funcție de mărimea desimii sistemului de bătătură
În graficele din Tabelul VI. 6.3.1.2. sunt prezentate, în funcție de valoarea desimii
sistemului de bătătură, rezultatele măsurătorilor atenuării (dB) și coeficienții de determinare (R2),
pentru mostrele țesute. Valorile atenuării din tabelul de mai jos sunt prezentate în funcție de tipul
firului conductiv inserat în structură.
Tabelul VI. 6.3.1.2. Atenuarea structurilor țesute în funcție de mărimea desimii sistemului de
bătătură și coeficienții de determinare
Cod fir Atenuare (dB)
Cu
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
49
Ag
Bk3
Bk3 U+B
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
50
În graficele din Tabelul VI. 6.3.1.2. coeficienții de determinare R2 indică o variație a
atenuării, în funcție de valoarea desimii, pentru firele conductive de Cu, Ag și Bk inserate în
sistemul de fire din bătătură.
În figura de mai jos se poate observa că inserarea firelor conductive în ambele sisteme de
fire ale țesăturii poate influența eficiența ecranării. Coeficientul de determinare R2 pentru firul
Bk3 B+U (inserat în ambele sisteme de fire) indică o ușoară variație a atenuării, altfel spus,
pentru acest caz desimea nu influențează capacitatea de ecranare.
Figura VI.6.3.1.3. Atenuarea structurilor țesute și coeficienții de determinare
6.3.2 Rezultatele măsurătorilor atenuării în domeniul de frecvențe 10MHz-
1GHz
Rezultatele măsurătorilor atenuării (dB), pentru structurile țesute, în domeniul de
frecvențe 10MHz-1GHz, cu pasul de 10MHz sunt prezentate în următorul tabel:
Tabelul VI. 6.3.2.1. Atenuarea țesăturilor în funcție de tipul firului conductiv
Cod fir Atenuare (dB)
Cu
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
51
Ag
Bk 3
Bk 3
B+U
În graficele din Tabelul VI. 6.3.2.1. se observă că atenuarea este influențată atât de natura
firului conductiv dar și de modul de inserare a firelor conductive în structură, astfel inserarea
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
52
firelor conductive în ambele direcții a sistemelor de fire ale țesăturii, reprezintă o creștere a
atenuării.
În susținerea acestei concluzii se prezintă în Tabelul VI. 6.3.2.2. o serie de comparații ale
valorilor atenuării, pentru variantele țesute cu firul BK3 inserat atît în sistemul de bătătură cît și
în ambele sisteme de fire, în funcție de tipul legăturii:
Tabelul VI. 6.3.2.2. Comparații ale atenuării pentru variantele țesute cu firul BK3 inserat atît în
sistemul de bătătură cît și în ambele sisteme de fire
Cod
legătură Atenuare (dB)
Pânză
Atlas 4
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
53
Atlas 6
Atlas 8
Atlas 12
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
54
În graficele din Tabelul VI. 6.3.2.2. se observă că, pentru fiecare tip de legătură, există o
diferență semnificativă privind rezultatele atenuării pentru variantele în care firul conductiv este
inserat în ambele sisteme de fire.
În susținerea acestei concluzii se prezintă în Tabelul VI. 6.3.2.4. o serie de comparații ale
caracteristicilor țesăturilor cu fir BK3 inserat atît în sistemul de bătătură cît și în ambele sisteme
de fire:
Tabelul VI. 6.3.2.4. Comparații ale caracteristicilor țesăturilor cu fir BK3 inserat atît în sistemul de
bătătură cît și în ambele sisteme de fire
Se observă (Tabelul VI. 6.3.2.4.) astfel că inserarea în ambele sisteme de fire, ale țesăturii, a
firului conductiv duce la o creștere a masei, a grosimii țesăturilor, a densității aparente, a
gradului de acoperire.
O comparație între cele două metode de măsurare ale EE (dB) pentru țesături arată că
structurile țesute prezintă valori ale EE (dB) mai ridicate pentru domeniul 8.7 GHz așa cum este
prezentat în figura de mai jos :
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
55
Figura VI.6.3.2 .1. Comparație între cele două metode de măsurare a atenuării
În continuare sunt prezentate o serie de analize comparative privind rezultatele atenuării
(dB) pentru structurile țesute, în domeniul de frecvențe 10MHz-1GHz, cu pasul de 10MHz,
astfel:
Pe grupe de legătură
Tabelul VI. 6.3.2.5. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Pânză
Cod
legătură
Cod fir Atenuare (dB)
Legătura
pânză Cu
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
56
Ag
Bk3
Din datele prezentate în graficele din tabelul VI. 6.3.2.5. se observă că există variații
semnificative ale atenuării pentru firele de Cu și Ag, dar nu același lucru se întâmplă și pentru
firul Bk3, iar coeficienții de determinare susțin aceasta, pentru structurile țesute cu legătura
pânză.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
57
Tabelul VI. 6.3.2.6. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 4
Cod
legătură Cod fir Atenuare (dB)
Atlas 4
Cu
Ag
Bk3
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
58
Rezultatele prezentate în graficele din tabelul VI. 6.3.2.6. arată aceeași tendință de variație
a atenuării la aceleași tipuri de fir (Cu și Ag).
Tabelul VI. 6.3.2.7. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 6
Cod
legătură Cod fir Atenuare (dB)
Atlas 6
Cu
Ag
Bk3
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
59
În graficele tabelul VI. 6.3.2.7. cea mai regulată evoluție a variației atenuării o prezintă
firul de Cu, pe întregul domeniu de frecvențe 10MHz-1GHz.
Tabelul VI. 6.3.2.8. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 8
Cod
legătură Cod fir Atenuare (dB)
Atlas 8
Cu
Ag
Bk3
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
60
Valorile atenuării din graficele prezentate în tabelul VI. 6.3.2.8. indică pentru firul Bk3 o
variație a acesteia, semnificativă, și anume, pe anumite intervale, cu pasul de 70MHz.
Tabelul VI. 6.3.2.9. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru legătura Atlas 12
Cod
legătură Cod fir Atenuare (dB)
Atlas 12
Cu
Ag
Bk3
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
61
Din graficele prezentate în tabelul VI. 6.3.2.9., se observă o tendință de variație a atenuării
asemănătoare pentru toate cele trei tipuri de fir, astfel, pentru firul de Cu și Ag se înregistrează
diverse variații la intervale de 50MHz, iar pentru firul Bk3 la intervale de 70MHz.
În tabelele de mai sus (tabelul VI. 6.3.2.5., tabelul VI. 6.3.2.6., tabelul VI. 6.3.2.7., tabelul VI.
6.3.2.8., tabelul VI. 6.3.2.9.) se observă că, în funcție de tipul legăturii, atenuarea se manifestă numai
de la peste 300-400MHz.
Legătura Atlas 12 reprezentă cea mai regulată dintre structuri privind atenuarea,
indiferent de tipul firului conductiv. Acest fenomen poate fi pus pe seama migrării flotărilor 11
la suprafața țesăturii.
Pe tipuri de fir
Tabelul VI. 6.3.2.10. Coeficienții de determinare ai atenuării în funcție de tipul firului
Cod fir Cod
legătură Atenuare (dB)
Cu
Pânză
Atlas 4
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
62
Atlas 6
Atlas 8
Atlas 12
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
63
Ag
Pânză
Atlas 4
Atlas 6
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
64
Atlas 8
Atlas 12
Bk3 Pânză
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
65
Atlas 4
Atlas 6
Atlas 8
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
66
Atlas 12
În Tabelul VI. 6.3.2.10. se observă frecvențele 'de prag' de la care începe practic atenuarea
câmpului și nu se înregistrează diferențe substanțiale între tipurile de fir.
Analize comparative privind rezultatele atenuării (dB) pentru firul Bekinox Bk3 inserat în
ambele sisteme de fire ale țesăturii sunt prezentate în tabelul VI. 6.3.2.11.:
Tabelul VI. 6.3.2.11. Coeficienții de determinare ai atenuării pentru firul BK3 inserat în ambele
sisteme de fire ale țesăturii
Cod fir Cod
legătură Atenuare (dB)
Bk3
B+U Pânză
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
67
Atlas 4
Atlas 6
Atlas 8
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
68
Atlas 12
Se poate observa în graficele din tabelul. 6.3.2.11. că atenuarea începe să apară de la
400MHz și crește odată cu frecvența, iar la peste 920MHz atenuarea crește drastic.
6.4 Evaluarea SAR-ului pentru mostrele țesute
Valoarea mediei a SAR-lui a fost determinată, pentru 7 dintre variantele țesute [5].
Valorile medii ale SAR-ului, măsurate pe capul-fantomă, atunci când telefonul a fost
acoperit cu țesătură, sunt prezentate în tabelul VI.6.4.1..
Tabelul VI.6.4.1. Valorile medii ale SAR-ului în prezența țesăturii
Cod țesătură
SAR (W/kg) / Poziția țesăturii
"Sistemul de
bătătură paralel"
"Sistemul de
bătătură
perpendicular"
Receptor
neacoperit
0.558 0.558
Bk_1 0.190 0.159
Bk_3 0.491 0.331
Ag_1 0.606 0.327
Cu_1 0.506 0.339
Tabelul VI. 6.4.1. indică unele valori medii ale SAR-ului obținute, pe capul-fantomă iradiat
de semnalul unui telefon mobil în domeniul (897 MHz), atunci când materialele au fost plasate
pe suprafața telefonului. Diferențele dintre cele două coloane de valori se datorează orientării
diferite a firelor metalice din țesătură.
Un alt rezultat semnificativ este reprezentat de plasarea unei țesături între receptor și
obraji, care conduce întotdeauna la modificarea distribuției hărții SAR-ului (Figura VI.6.4.1. și
Figura VI.6.4.2.).
Hărțile de distribuție a valorilor SAR-ului, pentru cele două tehnologii de comunicare -
GSM (banda 900 MHz) și UMTS (banda 1900 MHz) prezintă diferențe așa cum este arătat în
figurile de mai jos:
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
69
Figura VI.6.4.1. Hărți de distribuție a valorilor SAR-ului din zona capului,
expus în bandă GSM (900 MHz) (fără material/cu material)
Figura VI.6.4.2. Hărți de distribuție a valorilor SAR-ului din zona capului,
expus în bandă UMTS (1900 MHz) (fără material/cu material)
Se observă că "Punctul fierbinte" se schimbă atât ca locație cât și ca valoare a SAR-ului .
6.5 Evaluarea funcției de protecție electromagnetică a structurilor țesute proiectate
(V15) și a cămășii medievale de zale
Rezultatele măsurătorilor arată o eficacitate de ecranare de aproximativ 58 dB pentru
țesătura cu fire Bekinox (V15) și atenuare > 58 dB pentru cămașă medievală de zale.
Figura VI.6.5.1. Metoda de măsurare "spațiu liber"
Astfel, rezultatele măsurătorilor arată că atât cămașa medievală, cât și țesătura V15 au
proprietăți excelente de ecranare electromagnetică. Ambele satisfac cu succes funcția de
protecție electromagnetică.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
70
Capitolul VII. CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBUȚII
ORIGINALE. DIRECȚII VIITOARE DE CERCETARE.
Materialele textile clasice se pot combina prin anumite tehnologii cu materiale având
proprietăți electrice cu o bună conductibilitate electrică ridicată sau cu materiale feromagnetice.
Posibilitățile tehnologice de tricotare a firelor metalice au un impact crescut asupra
structurii tricotului și implicit a proprietăților de ecranare electromagnetică.
Pentru această grupă de materiale, în urma evaluării rezultatelor se desprind următoarele
concluzii:
Conductorii electrici și firele feromagnetice introduse în materialul textil prin anumite
tehnologii de obținere ecranează câmpul electromagnetic într-un spectru larg de frecvențe (MHz,
GHz). Factorii de ecranare depind de densitatea conductorilor din structura textilă obținută.
Materialele textile care prezintă o structură regulată a așezării firelor electroconductive
sau magnetice se comportă ca un dispozitiv care polarizează câmpul electromagnetic. Aceste
structuri satisfac legea lui Malus din optica geometrică.
În locul firelor conductive se poate utiliza o structură electric conductoare cu pulbere de
grafit. Factorii de atenuare se păstrează relativ constanți într-un domeniu larg de frecvențe.
Aceste materiale nu polarizează câmpul electromagnetic.
În domeniul de frecvențe 8.7 GHz materialul cu cea mai bună eficiență a ecranării este
structura compozită textilă cu fire de cupru, iar cea mai mică eficiență de ecranare o înregistrează
structura compozită textilă cu pulbere de grafit, atât pentru probele ude cât și pentru cele uscate.
De asemenea în domeniul de frecvențe (30 MHz-1.5 GHz) materialul cu cea mai bună
eficiență a ecranării este structura compozită textilă cu fire de cupru, iar cea mai mică eficiență
de ecranare o înregistrează structura compozită textilă cu pulbere de grafit. Acest lucru este
favorizat de faptul că structura compozită textilă cu fire de cupru are o distribuție mult mai
uniformă a materialului conductor, dar în același timp și proprietățile acestui conductor
influențează eficiența ecranării electromagnetice.
Raportând eficiența ecranării electromagnetice la prețul de cost al materialului și
tehnologiei folosite s-a constat că cele mai avantajoase soluții tehnologice se referă la folosirea
materialelor compozite textile țesute și nețesute cu fire și structuri filamentare din materiale
conductoare , inoxidabile precum și introducerea pulberei de grafit.
Structurile compozite textile ce conțin fire de cupru prezintă dezavantajul unei oxidări
rapide dacă conductorii nu au acoperiri de protecție (email) sau după acțiuni mecanice (spălare)
se poate fisura stratul izolator și poate favoriza oxidarea.
Utilizarea acestor tipuri de materiale în vederea ecranării poate fi considerată totodată un
mod de reciclare a unor deşeuri industriale.
Aceste materiale prezintă reale avantaje economice în ceea ce priveşte achiziția materiei
prime (din deşeuri industriale cum ar fi: fibre şi fire metalice, diverse pulberi feromagnetice),
costurile de producție scăzute (prin utilizarea unor procedee neconvenționale de obținere noi cu
ajutorul tehnologiei existente).
Aceste structuri textile compozite prezintă o masă scăzută, sunt flexibile şi nu permit
dezintegrarea componentelor conductive ceea ce oferă proprietăți deosebite a ecranării
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
71
electromagnetice, nu sunt supuse acțiunilor de oxidare şi sunt mai rezistente la acțiuni mecanice,
inclusiv la procesele de întreținere şi spălare.
Conform rezultatelor experimentale, tipul firelor metalice are o mare influență în ceea ce
privește eficacitatea ecranării.
Varianta și tipul de fir care prezintă cel mai mare grad de ecranare electromagnetică,
dintre toate variantele de structură tricotate, pentru domeniul 8.7 GHz este structura semifang
cu fir Bekinox BK 50/1-cotton (80/20) (Bk3), EE = 28 dB.
Se evideanțiază structura patent 1:1 ca având cel mai mare grad de ecranare, dintre toate
variantele de structură, pentru trei dintre firele de tip Bekinox (1,2 şi 4) pentru domeniul de
frecvență de 8,7 GHz.
În urma inevstigării rezultatelor privind structurile țesute, realizate practic, din cadrul
prezentei teme de cercetare, se desprind următoarele concluzii:
În funcție de legătura țesăturii, atenuarea se manifestă numai în domeniile >(300-
400MHz), în bandă de frecvențe 10MHz-1GHz, cu pasul de 10MHz.
Structurile țesute ce au fire metalice inserate pe ambele direcții a sistemelor de fire, atât
în sistemul de fire de bătătură cât și în sistemul de fire din urzeală, prezintă o eficiența a ecranării
mai mare.
Desimea firelor conductive influențează în mod direct gradul de ecranare, astfel, o
desime mai mare prezintă un grad mai ridicat al eficienței ecranării electromagnetice.
Tipul firului metalic influențează de asemenea gradul eficienței ecranării
electromagnetice, astfel firul Bekinox BK 50/2-cotton (80/20) prezintă un grad de ecranare mai
mare decât celelalte tipuri de fir.
Legătură pânză prezintă cel mai mare grad de atenuare pentru firul de cupru, aproxmativ
39 dB.
Țesăturile cu legătură atlas 8 și atlas 12 prezintă gardul cel mai ridicat de atenuare pentru
firul Bekinox, aproximativ 45 dB.
Firul Bekinox BK 50/2-cotton (80/20) prezintă cea mai pronunțată creştere treptată a
gradului de atenuare odată cu creşterea frecvenței de măsurare, pentru toate variantele de
legatură a țesăturii, ceea ce indică faptul că tipul legăturii țesăturii nu influențează gradul de
ecranare electromagnetică.
Valorile maxime de protecție electromagnetică s-au inregistrat pentru variantele țesute,
astfel: V5 (Cu) prezintă o atenuare de 47 dB, V10 (Ag) prezintă o atenuare de 56 dB, V15
(Bekinox) prezintă o atenuare de 58 dB, V20 (Bekinox) prezintă o atenuare de 59 dB.
Contribuţiile originale
În cadrul acestei lucrări de cercetare s-a urmărit dezvoltarea și proiectarea unor produse
textile cu rol de de protecţie și ecranare electromagnetică destinate activităților desfășurate de
operatorul uman în CEM (produse textile pentru protecţie atât în medii industriale cât şi pentru
uz personal, materiale compozite cu masă uşoară destinate mediului industrial), care să aibă
rezultate privind eficiența EEM în gama de frecvenţe [10MHz-8.7 GHz], cu atenuări ale
structurilor proiectate foarte bune, respectiv ≥ (40-60) dB.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
72
A fost realizată o analiză cu privire la stadiul actual, pe plan internațional şi național, al
cercetărilor şi realizărilor în ceea ce priveşte produsele textile cu rol de ecranare a radiațiilor
electromagnetice (EREM); de asemenea, a fost realizată, conform literaturii de specialitate
consultate, o sinteză a rezultatelor privind efectele radiațiilor electromagnetice asupra
organismului uman.
Pe parcursul cercetării efectuate au fost realizate, caracterizate şi analizate mai multe
tipuri de materiale textile (structuri compozite textile, tricoturi şi țesături) având parametri şi
structuri diferite, ce conțin mai multe categorii de fire (fire amorfe [54], [14] fire de cupru, fire
de argint, fire de inox) şi pulbere de grafit înglobată, care prezintă proprietăți și rol de EREM.
S-a avut în vedere proiectarea şi dezvoltarea unor produse textile care să aibă rezultate
cât mai bune privind eficiența EEM.
Au fost determinate caracteristicile structurilor proiectate în vederea obţinerii unor
materiale textile cu bune proprietăţi de ecranare, care să asigure rolul de EEM;
S-a realizat, deasemenea, o analiză a unor variante de structuri care să permită
optimizarea procesului de proiectare.
În cadrul acestei lucrări au fost realizate mai multe testări privind eficiența de ecranare
pentu materialele realizate practic, conform capitolelor V și VI din cuprinsul prezentei lucrări. S-
a avut în vedere proiectarea şi dezvoltarea unor produse textile care să aibă rezultate cât mai
bune privind eficiența EEM, asigurând gradul maxim de protecţie posibil de realizat din punct de
vedere tehnologic, și totodată să prezinte costuri reduse.
Au fost determinate caracteristicile structurilor proiectate în vederea obţinerii unor
materiale textile cu proprietăţi de ecranare, care să asigure rolul de EEM.
S-a realizat, deasemenea, o analiză a unor variante de structuri care să permită
optimizarea procesului de proiectare, prin utilizarea a 5 tipuri de fir conductiv și a pulberei de
grafit, realizarea celor 3 structuri compozite textile, 26 de variante de mostre tricotate, 20 de
variante de mostre țesute.
În cadrul cercetărilor experimentale au fost realizate mai multe testări privind eficiența de
ecranare pentu materialele realizate practic, conform capitolelor V și VI din cuprinsul prezentei
lucrări.
Materialele textile din acest studiu, privind asigurarea securității electromagnetice a unor
echipamente și personalului, prezintă posibilitatea utilizării acestora în echipamente de protecție
destinat personalului navigant, de pe nave maritime, stații radar, stații portabile de comunicații.
Alte aplicații ale acestor materiale textile ar putea fi:
protecție pentru echipamente industriale și mediu;
echipamente de protecție pentru diferite device-uri (telefon mobil, laptop, tableta,
ș.a);
diferite produse de uz personal.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
73
Direcții de cercetare viitoare
Dezvoltarea tehnologiilor de transmisie a datelor și informațiilor se îndreaptă către noi
tehnologii de comunicare, așa cum este tehnologia 5G, care vor folosi câmpuri electromagnetice
având frecvențe de peste 10 ori mai ridicate, îndreptate spre domeniul THz.
Efectele acestora asupra vieții sunt încă necunoscute în totalitate, dar unele pot fi
anticipate ținând cont de rezultatele cercetărilor epidemiologice efectuate până în prezent.
Industria textilă pare să fie cea mai potrivită din perspectiva folosirii unor produse de
protecție. Având la bază experiența actuală, cercetările se pot îndrepta către noi
structuri/nanostructuri de tip compozit/nanocompozit cu proprietăți electromagnetice, cum sunt
structurile pe bază de carbon și metamateriale.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
74
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
75
Referințe bibliografice
[1] A. Manara, ―Measurement of material shielding effectiveness using a dual TEM cell and vector network
analyzer‖, IEEE Transactions on Electromagnetic Compatibility, vol 38. No3., pp. 327-333, Aug. 1996;
[2] A. P. Chen et al., "Electromagnetic Shielding Effectiveness and Manufacture Technique of Functional Bamboo Charcoal/Metal Composite Woven", Advanced Materials Research, Vols. 123-125, pp. 967-970, 2010,
https://www.researchgate.net/publication/250360299_Electromagnetic_Shielding_Effectiveness_and_Manufact
ure_Technique_of_Functional_Bamboo_CharcoalMetal_Composite_Woven;
[3] Adem Kocaman , Gamze Altun, Arife Ahsen Kaplan, Ömür Gülsüm Deniz, Kıymet Kübra Yurt, Süleyman
Kaplan, ‖Genotoxic and carcinogenic effects of non-ionizing electromagnetic fields Department of Histology
and Embryology‖, Medical Faculty, Ondokuz Mayıs University, Samsun, Turkey,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29427953 ;
[4] Alexander Lerchl, Melanie Klose, Karen Grote, ș.a., “Tumor promotion by exposure to radiofrequency
electromagnetic fields below exposure limits for humans‖, Biochemical and Biophysical Research
Communications, Volume 459, Issue 4, 17 April 2015, Pg. 585–590,
http://dx.doi.org/10.1016/j.bbrc.2015.02.151;
[5] Alina-Lacramioara Apreutesei, Annamaria Paljanos, Simona Miclaus, George Mihai, Angel Marian Aron, Paul
Bechet, Antonela Curteza, and Octavian Baltag, “Radiation reduction capabilities of some woven fabrics with metallic yarns attached to mobile phones emitting in 2G- and 3G- communication standards‖, Conference:
2016 International Conference and Exposition on Electrical and Power Engineering (EPE 2016), 20-22 October,
Iasi;
[6] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Irina Cristian, Octavian Baltag , “Țesături cu proprietăți de
ecranare electromagnetică‖,Târgul internațional de invenții și idei practice - ediția a-VII-a Invent-Invest 2016,
15-18 Septembrie 2016, Iaşi, România, Septembrie 2016;
[7] Alina - Lǎcrǎmioara Apreutesei, Antonela Curteza și Octavian Baltag, ―Effects of electromagnetic fields on human bodies‖, 15th Romanian Textiles and Leather Conference – CORTEP 2014, Poiana Braşov, 4 - 6
September 2014;
[8] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag, ―Electromagnetic shielding properties of
woven fabrics with different types of metallic yarns‖, The 8th European Exhibition of Creativity and
Innovation E U R O I N V E N T 2016 , 19-21 May, Iaşi, România, Mai 2016;
[9] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag, ―Investigation of electromagnetic shielding of knitted structures‖, 15th AUTEX World Textile Conference 2015 June10-12, 2015, Bucharest
România , Iunie 2015;
[10] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag, ―Knitted structures designed for
electromagnetic shielding‖, The XIX-Th International Conference "Inventica 2015" June 24th-26th, 2015, Iaşi,
România, Iunie 2015;
[11] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag, “Woven fabrics with electromagnetic
shielding properties suitable as protection equipement‖, The XX-TH International Exhibition Of Inventics, Research And Technological Transfer "Inventica 2016”, 29 Iunie -1 Iulie, Iaşi, România, Iunie 2016;
[12] Alina - Lǎcrǎmioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag, Vasile Claudiu Ciubotaru,
―Electromagnetic protection function of woven fabrics with metallic yarns‖, 16th Romanian Textiles and
Leather Conference – CORTEP 2016, Iasi, 27-29 October 2016;
[13] Alina - Lǎcrǎmioara Apreutesei, Antonela Curteza, Octavian Baltag , ―Study of the knitted structures with
different designs used for electromagnetic shielding‖, The 9th International Symposium On Advanced Topics In Electrical Engineering May 7-9, 2015 Bucharest, România;
[14] Alina - Lăcrămioara Apreutesei, Antonela Curteza, Valeriu David, Ionuţ Nica, Miuţa Rău, Octavian Baltag,
„Investigation of the Textile Structures with Different Design Used in Electromagnetic Shielding‖, International
Conference on Electrical and Power Engineering, EPE 2014, Iași;
[15] Ana M Garcı´a, Antonio Sisternas and Santiago Perez Hoyo, “Occupational exposure to extremely low‖
[16] Anke Huss, Manonvan Eijsden, Monica Guxens, Johan Beekhuizen, Robvan Strien, Hans Kromhout, Tania Vrijkotte, RoelVermeulen, „EnvironmentalRadiofrequency ElectromagneticFieldsExposureatHome,
MobileandCordlessPhoneUse,andSleep Problems in 7-Year-Old Children‖, 2015,
https://doi.org/10.1371/journal.pone.0139869;
[17] Asl JF, Larijani B, Zakerkish M, Rahim F, Shirbandi K, Akbari R. , Adverse Effects of Cell Phone
Radiation on the Thyroid Gland: Research Review, The possible global hazard of cell phone radiation on
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
76
thyroid cells and hormones: a systematic review of evidences‖, Environ Sci Pollut Res Int. Published online
May 6, 2019. doi: 10.1007/s11356-019-05096-z. ;
[18] Ban R, Grosse Y, Lauby-Secretan B, et al., ―Carcinogenicity of radiofrequency electromagnetic fields‖,
The Lancet Oncology. 2011; 12(7): 624-626. Available from:
http://www.thelancet.com/journals/lanonc/article/PIIS1470-2045(11)70147-4/fulltext?_eventId=login;
[19] Bryan Black, Rafael Granja-Vazquez, Benjamin R. Johnston, Erick Jones, Mario Romero-Ortega, „Anthropogenic Radio-Frequency Electromagnetic Fields Elicit Neuropathic Paininan Amputation Model”,
PLoS ONE 13(1): e0191082. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0191082;
[20] C. Marin Antohi, „Surse de radiații- tehnologii de protecție‖, Pg. 13-15, Editura Performantica, Iași, 2003 ;
[21] Carti_in_PDF, Manualul_inginerului_textilist, updated 10.08.2016 [10.08.2016]. Available on www:
http://qserver.utm.md/carti_scanate/carti/Carti_in_PDF/Manualul_inginerului_textilist_Vol_II/Sectiunea_VII/C
ap_1_3.pdf ;
[22] Chattopadhyay S. K., Yadav A., Kadam V. V., Bindu V., Upadhye D. L., Gotmare V. D., Jeengar A.
K., ―Optimal cotton covered jute, nylon and metal core spun yarns for functional textiles - production and
characterization‖, World Cotton Research Conference-5, Mumbai, India, 7-11 November 2011, pp.477-486,
ref.12, https://www.cabdirect.org/cabdirect/abstract/20123356663;
[23] Damian P Wojcik, “Primary brain tumors and mobile cell phone usage”, Cancer epidemiology 2016,
https://www.semanticscholar.org/paper/Primary-brain-tumors-and-mobile-cell-phone-usage.-Wojcik/450d020b94de460f1442f492b7c691ba2eb2da20;
[24] Denis L. Henshaw, Graham Lamburn, and Michael J. O’Carroll, Brain Tumours: Rise in Glioblastoma
Multiforme Incidence in England 1995–2015 Suggests an Adverse Environmental or Lifestyle Factor, Journal
of Environmental and Public Health, Volume 2018, Article ID 7910754, pg. 10 https://doi.org/10.1155/2018/;
[25] Dorel Oniţa, “Câmpul Electromagnetic Şi Efectele Asupra Corpului Uman‖, Revista comunicaţiilor şi
informaticii nr. 1/2016, pg. 49-51, http://www.cissb.ro/Revista_informaticii_2016_1/17.pdf;
[26] DURAN, Deniz; KADOĞLU, Hüseyin, ―A research on electromagnetic shielding with copper core yarns‖, Journal of Textile & Apparel / Tekstil ve Konfeksiyon . Oct-Dec2012, Vol. 22 Issue 4, p354-359. 6p,
https://dergipark.org.tr/download/article-file/219972;
[27] EN 62209-1: ―Human exposure to radio frequency fields from hand-held and body-mounted wireless
communication devices. Human models, instrumentation, and procedures. Procedure to determine the specific
absorption rate (SAR) for hand-held devices used in close proximity to the ear (frequency range of 300 MHz to
3 GHz)‖, 2006;
[28] EU-funded research into the impact of electromagnetic fields and mobile telephones on health, ―Health
and electromagnetic fields‖, ISBN 92-79-00187-6, pp. 4-6;
[29] Exposure to high frequency electromagnetic fields, biological effects and health consequences (100 kHz-
300 GHz), ICNIRP Cataloguing in Publication Data Review of the scientific evidence on dosimetry, biological
effects, epidemiological observations, and health consequences concerning exposure to high frequency
electromagnetic fields (100 kHz to 300 GHz), ICNIRP 16/2009;
[30] Gandhi G., Kaur G., Nisar U., “A cross-sectional case control study on genetic damage in individuals
residing in the vicinity of a mobile phone base station‖, Electromagn Biol Med. 2015;34(4):344-54, 28 Aug,
2015;
[31] G, Rosu, O. Baltag, EMI shielding disclosed through virtual and physical experiments, Book
Chapter in Materials for potential EMI shielding applications: Processing, properties and current trends,
Editor: Kuruvilla Jospeh, Runcy Wilson & Gejo George, Elsevier, sub tipar;
[32] Grell K, Frederiksen K, Schüz J, ș.a., “The Intracranial Distribution of Gliomas in Relation to Exposure From Mobile Phones: Analyses From the INTERPHONE Study”, Am J Epidemiol (2016) 184 (11): 818-828, 05
December 2016;
[33] Hardell L, Carlberg M, Söderqvist F, Mild KH., ―Case-control study of the association between malignant
brain tumours diagnosed between 2007 and 2009 and mobile and cordless phone use”, Int J Oncol. 2013 Dec;
43(6):1833-45;
[34] Hardell L, Carlberg M. ș.a., „Using the Hill viewpoints from 1965 for evaluating strengths of evidence of the risk for brain tumors associated with use of mobile and cordless phones‖, Rev Environ Health 2013; 28(2-
3): pg. 97-106 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24192496;
[35] Havas M., “Radiation from wireless technology affects the blood, the heart, and the autonomic nervous
system‖, Reviews on Environmental Health. Volume 28, Issue 2-3, Pages 75–84, ISSN (Online) 2191-0308,
ISSN (Print) 0048-7554, November 2013;
[36] IEC 62209-1 (final draft): ―Human exposure to radio frequency fields from hand-held and body-mounted wireless communication devices - Human models, instrumentation and procedures – Part 1: Procedure to
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
77
determine the specific absorption rate (SAR) for devices used next to the ear (frequency range of 300 MHz to 6
GHz)‖, 2016;
[37] „Inferring the 1985–2014 impact of mobile phone use on selected braincancer subtypes using Bayesian
structural time series andsynthetic controls‖, 1-s2.0-S01)60412016303865-main;
[38] „Interphone study reports on mobile phone use and brain cancer risk‖, pr200_E;
[39] Ioan Moisil, Lidia Panaiotu, „Cîmp electromagnetic pentru anul III liceu, clase speciale de fizică
(Experimental)‖, Pg. 3-5, Editura didactică și pedagogică, București, 1972;
[40] J. Avloni, L. Florio, A.R. Henn, R. Lau, M. Ouyang, and A. Sparavigna, ―Electromagnetic shielding with
polypyrrole-coated fabrics‖, Journal of Thermoplastic Composite Materials, Vol. 20, No. 3, 241-254 (2007),
https://www.researchgate.net/publication/1856027_Electromagnetic_shielding_with_polypyrrole-
coated_fabrics;
[41] J. Wiart, A. Hadjem, M.F. Wong , ―Analysis of RF exposure in the head tissues of children and adults‖, 2008;
[42] J.Y. Kim, S.Y. Hong, Y.M. Lee, S.A. Yu, W.S. Koh, J.R. Hong, T. Son, S.K. Chang, M. Lee , ―In vitro
assessment of clastogenicity of mobile-phone radiation (835 MHz) using the alkaline comet assay and
chromosomal aberration test‖ ,2008;
[43] Ju Hwan Kim, Da-Hyeon Yu, Yang Hoon Huh, ș.a., ―Long-term exposure to 835 MHz RF-EMF induces hyperactivity, autophagy and demyelination in the cortical neurons of mice‖, Sci. Rep. 7, 41129; doi:
10.1038/srep41129 (2017);
[44] JW Hand, “Modelling the interaction of electromagnetic fields (10 MHz–10 GHz) with the human body:
methods and applications‖, IOP Publishing Physics In Medicine And Biology, Phys. Med. Biol. 53 (2008)
R243–R286, Published 24 July 2008;
[45] Kan, S.E. Simonsen, J.L. Lyon, J.R.W. Kestle , ―Cellular phone use and brain tumor: a meta-analysis‖, 2007;
[46] Katalin Németh-Erdődi, Tibor Gregász, ―Development of Measurement Method for Testing the Shielding
Properties of Textiles and Analysis of Avialibity of the Measurment System‖, Óbuda University e‐Bulletin, Vol.
2, No. 1, 2011, http://uni-obuda.hu/e-bulletin/Nemeth-Erdodi_Gregasz_2.pdf;
[47] Kesari KK, Behari J., ―Fifty-gigahertz microwave exposure effect of radiations on rat brain‖, Appl Biochem Biotechnol. 2009 Jul;158(1):126-39, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19089649;
[48] Klaeboe, Blaasaas, Tynes, ―Use of Mobile Phones in Norway and Risk of Intracranial Tumors‖, 2007;
[49] Lahkola A., T. Salminen, J. Raitanen, S. Heinavaara, M.J. Schoemaker, H.C. Christensen, M. Feychting, C.
Johansen, L. Klaeboe, S. Lonn, A.J. Swerdlow, T. Tynes, A. Auvinen , ―Meningioma and mobile phone
use—a collaborative case–control study in five North European countries‖ , 2008;
[50] L. Hardell, C. Sage , ―Biological effect from electromagnetic field exposure and public exposure standards‖, 2008;
[51] Lennart Hardell, Michael Carlberg și Kjell Hansson Mild, “Re-analysis of risk for glioma in relation to
mobile telephone use: comparison with the results of the Interphone international case-control study‖,
International Journal of Epidemiology 2010; 1–3;
[52] Loregina, “Funcţiile îmbrăcămintei”, updated 10.08.2016 [10.08.2016]. Available on www: http://loregina.blogspot.ro/p/functiile-imbracamintei.html;
[53] M. Kundi , ―The controversy about a possible relationship between mobile phone use and cancer‖,
2008;
[54] M. Rau, A. Iftemie, O. Baltag and D. Costandache, ―The Study of the Electromagnetic Shielding Properties
of a Textile Material with Amorphous Microwire‖, Advances in Electrical and Computer Engineering, vol. 11,
no 1, pp. 17-19, 2011;
[55] M. S. Sarto, A. Tamburrano, ―Innovative Test Method for the Shielding Effectiveness Measurement of
Conductive Thin Films in a Wide Frequency Range‖, IEEE Transactions on Electromagnetic Compatibility,
vol. 48, pp. 331-340, 2006;
[56] Maier R., Greter S.E., Maier N., ―Effects of pulsed electromagnetic fields on cognitive processes - a pilot
study on pulsed field interference with cognitive regeneration‖, Acta Neurol Scand., 2004 Jul;110(1):46-52,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15180806;
[57] Marcella Reale, Mohammad A. Kamal, Antonia Patruno, ș.a., „Neuronal Cellular Responses to Extremely Low Frequency Electromagnetic Field Exposure: Implications Regarding Oxidative Stress and
Neurodegeneration‖, journal.pone.0104973;
[58] Martin Schallner, Jan Waldmann, Stefan Hübner, Friedrich Landstorfer, ―The Influence of the Human Body
on Electric and Magnetic Field Components in the Immediate Vicinity of the Body ―;
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
78
[59] Mortazavi S. M. J., Mortazavi S. A. R., Paknahad M., “Cancers of the Brain and CNS: Global Patterns and
Trends in Incidence‖ ;
[60] Narayanan S. N., Kumar R. S., Potu B. K., Nayak S. and Mailankot M.,―Spatial memory performance of
wistar rats exposed to mobile phone‖, 2009;
[61] National Toxicology Programme (2018). ―Cell Phone Radio Frequency Radiation Studies‖. https://www.niehs.nih.gov/health/materials/cell _phone_radiofrequency_radiation_studies_508. pdf;
[62] National Toxicology Programme (2018). ―High Exposure to Radio Frequency Radiation Associated With
Cancer in Male Rats‖, Telephone Press Conference, 10/31/18, 2:00 pm ET.,
https://www.nih.gov/newsevents/news-releases/high-exposure-radiofrequency-radiation-associated-cancer-
malerats;
[63] Nittby H., Grafstrom G., Tian D. P., Malmgren L., Brun A., Persson B. R. R., Salford L. G. and Eberhardt J., ―Cognitive impairment in rats after long-term exposure to GSM-900 mobile phone radiation‖, 2008;
[64] Nittby, H., Grafstrom G., Eberhardt J. L., Malmgren L., Brun A., Persson B. R. R. and Salford L. G.
, ―Radiofrequency and extremely low-frequency electromagnetic field effects on the blood-brain barrier‖,
2008;
[65] ―Non-ionizing radiation, Part 1, Static and extremely low-frequency (ELF) electric and magnetic fields/IARC Working Group on the Evaluation of Carcinogenic Risks to Humans” (2002 : Lyon, France);
[66] Osman Erogul, Emin Oztas, Ibrahim Yildirim, ș.a., ―Effects of Electromagnetic Radiation from a Cellular
Phone on Human Sperm Motility: An In Vitro Study‖, Archives of Medical Research 37 (2006) 840e843 ;
[67] Oyewopo AO, Olaniyi SK, Oyewopo CI, Jimoh AT, ―Radiofrequency electromagnetic radiation from cell
phone causes defective testicular function in male Wistar rats‖, Andrologia, 6 March 2017;
[68] Patricia Bonner, Ray Kemp, Leeka Kheifets ș.a., „Establishing a dialogue on risks from electromagnetic fields. World Health Organization, Radiation And Environmental Health Department Of Protection Of The
Human Environment World Health Organization Geneva‖, Switzerland, 2002, https://www.who.int/peh-
emf/publications/en/EMF_Risk_ALL.pdf;
[69] P.F. Wilson, M.T. Ma, ―Shielding-effectiveness measurements using a dual TEM cell‖, IEEE Trans. on
Electromagnetic Compatibility, vol. EMC-27, 3, pp. 137-142,;
[70] Perumalraj R., Dasaradan B. S., ―Electromagnetic shielding effectiveness of copper core yarn knitted fabrics‖, Indian Journal of Fibre & Textile Research, Vol. 34, June 2009, pp. 149-154,
http://diyhpl.us/~nmz787/biological%20radio%20research/Electromagnetic%20shielding%20effectiveness%20
of%20copper%20core%20yarn%20knitted%20fabrics.pdf;
[71] Perumalraj R., Dasaradan B. S.; ―Electromagnetic Shielding Effectiveness of Doubled Copper Cotton Yarn
Woven Materials‖, FIBRES & TEXTILES in Eastern Europe 2010, Vol. 18, No. 3 (80) pp. 74-80,
http://fibtex.lodz.pl/article359.html;
[72] Philips, A., ―Public Exposure levels from WiFi systems, 10/12/2007″, 2007;
[73] R. J. Aitken, L. E. Bennetts, D. Sawyer, ―Impact of radio frequency electromagnetic radiation on DNA
integrity in the male germline‖, 2005 Blackwell Publishing Ltd, International Journal of Andrology, 28, 171–
179;
[74] Rezk A. Y., Abdulqawi K., Mustafa R. M., Abo El-Azm T. M. and Al-Inany H., ―Fetal and neonatal responses following maternal exposure to mobile phones‖, 2008;
[75] Robert Baan, Yann Grosse, Béatrice Lauby-Secretan, ș.a., ―Carcinogenicity of radiofrequency
electromagnetic fields‖, The Lancet Oncology, Volume 12, Issue 7, Pages 624 - 626, July 2011;
[76] S. Sadetzki, A. Chetrit, A. Jarus-Hakak, E. Cardis, Y. Deutch, S. Dvendevani, A. Zultan, I. Novikov, L.
Freedman, M. Wolf , ―Cellular phone use and risk of benign and malignant parotid gland tumors—a
nationwide case–control study‖, 2008;
[77] S.E. FRIȘ, A.V.TIMOREVA, „Curs de fizică generală, Vol. 3, Opica. Fizica atomică‖, Pg. 53-59, Editura
tehnică, București, 1965 ;
[78] Sage C. L. , ―Evidence for breast cancer promotion (melatonin studies in cells and animals)‖, 2007;
[79] Scientific Committee on Emerging and Newly Identified Health Risks SCENIHR, ―Possible effects of Electromagnetic Fields (EMF) on Human Health‖, 2007, available from:
http://ec.europa.eu/health/ph_risk/risk_en.htm;
[80] Simona Miclauș, “Introducere in Bioelectromagnetica Microundelor‖, Editura Universitatii „Lucian
Blaga", Sibiu, 1999;
[81] Simona Miclauș, “Metode Si Tehnici In Dozimetria Campurilor De Radiofrecventa Si Microunde‖,
http://www.actrus.ro/reviste/3_2000/suimar.html;
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
79
[82] Simona Miclăuș, Paul Bechet, Annamaria Paljanos, Angel Marian Aron, George Mihai, Ion Pătru,
Octavian Baltag, „Shielding effectiveness of some conductive textiles and their capability to reduce the mobile
phones radiation‖, International Conference Knowledge-Based Organization, Vol. XXII, No 3, 2016 ;
[83] Sokolovic D., Djindjic B., Nikolic J., Bielakovic G., Pavlovic D., Kocic G., Krstic D., Cvetkovic T. and
Pavlovic V., ―Melatonin reduces oxidative stress induced by chronic exposure to microwave radiation from mobile phones in rat brain‖, 2008;
[84] Stephen J. Genuis, “Fielding a current idea: exploring the public health impact of electromagnetic
radiation, Fielding a current idea: exploring the public health impact of electromagnetic radiation, Public
Health (2007), Non-ionizing radiation, Part 1, Static and extremely low-frequency (ELF) electric and magnetic
fields/IARC Working Group on the Evaluation of Carcinogenic Risks to Humans (2002 : Lyon, France);
Exposure to high frequency electromagnetic fields, biological effects and health consequences (100 kHz-300
GHz)‖, ICNIRP Cataloguing in Publication Data Review of the scientific evidence on dosimetry, biological
effects, epidemiological observations, and health consequences concerning exposure to high frequency
electromagnetic fields (100 kHz to 300 GHz), ICNIRP 16/2009;
[85] Subhankar Maity, Kunal Singha, Pulak Debnath, Mrinal Singha, ―Textiles in Electromagnetic Radiation
Protection‖, Journal of Safety Engineering, p-ISSN: 2325-0003, e-ISSN: 2325-0011, 2013; 2(2): 11-19,
doi:10.5923/j.safety.20130202.01, http://article.sapub.org/10.5923.j.safety.20130202.01.html;
[86] Techn_Brosch_TW_en_def_may2011, http://www.textile-
wire.ch/fileadmin/download/Techn_Brosch_TW_en_def_may2011.pdf;
[87] Usikalu, M. R., Obembe, O. O., Akinyemi, M. L. and Zhu, J., ―Short-duration exposure to 2.45 GHz microwave radiation induces DNA damage in Sprague Dawley rat’s reproductive systems‖, African Journal of
Biotechnology Vol. 12(2), pp. 115-122, 9 January, 2013,http://www.academicjournals.org/AJB ;
[88] Veronika Safarova and Jiri Militky, "Electromagnetic Field Shielding Fabrics with Increased Comfort
Properties", Advanced Materials Research, Vol. 677, pp. 161-168, 2013,
https://doi.org/10.4028/www.scientific.net/AMR.677.161;
[89] Villeneuve PJ1, Agnew DA, Johnson KC ș.a., ―Brain cancer and occupational exposure to magnetic fields among men: results from a Canadian population-based case-control study‖, Int J Epidemiol. 2002 Feb;
31(1):210-7, Volume 781, July–September 2019, Pages 53-62;
[90] Wang, X., Liu, Z., ―Influence of fabric density on shielding effectiveness of electromagnetic shielding
fabric‖, Przegląd Elektrotechniczny > 2012 > R. 88, nr 11a > 236-238,
https://yadda.icm.edu.pl/baztech/element/bwmeta1.element.baztech-article-BPS4-0004-0093;
[91] Yabo Wang, Xiaqing Guo, ―Meta‑analysis of association between mobile phone use and glioma risk‖, Journal of Cancer Research and Therapeutics - Volume 12 - Special Issue 3 – 2016, Pg. C298- C300;
[92] Zhu Y., Gao F., Yang X., Shen H. and Liu W , ―The effect of microwave emission from mobile phones on
neuron survival in rat central nervous system‖, 2008;
[93] Ziarul VĂLENII, Importanţa imbrăcămintei, updated 10.08.2016 [10.08.2016]. Available on www:
http://valenii.blogspot.ro/2012/04/importanta-imbracamintei.html ;
[94] http://atelierarm.ch/wp-content/uploads/2014/07/1406652280-35c21734a1cd30e1ba75c1303cc3f6d7.pdf;
[95] http://www.aimgroup.ro/site/perturbarea-biocampului-uman.html;
[96] http://www.anpm.ro/efectele-radiatiilor-asupra-sanatatii-oamenilor;
[97] http://www.bioinitiative.org;
[98] https://bmccancer.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12885-016-2429-4;
[99] http://www.electricalc.ro/blog/184-marimi-fizice-specifice-expunerii-la-campurile-electromagnetice;
[100] http://www.electromagnetique.com/medias/etude_interphone.pdf;
[101] http://www.electrosensible.org/forums/;
[102] http://europa.eu.int/comm/health/ph_determinants/environment/EMF/emf_en.html;
[103] http://europa.eu.int/eur-lex/pri/en/oj/dat/2004/l_159/l_15920040430en00010026.pdf;
[104] https://www.emfsa.co.za/news/correspondence-cancers-brain-cns-global-patterns-trends-incidence-
electromagnetic-fields-emfs-cancer/;
[105] https://www.emfsa.co.za/news/high-exposure-to-radio-frequency-radiation-associated-with-cancer-in-
male-rats/;
[106] https://www.emfsa.co.za/wp-content/uploads/2018/02/Genotoxic-and-carcinogenic-effects-of-non-ionizing-electromagnetic-fields.pdf;
[107] https://www.ftts.org.tw/images/fa003E.pdf;
[108] http://www.icnirp.de/documents/emfgdl.pdf;
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
80
[109] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5928307/pdf/JBPE-8-151.pdf;
[110] https://www.nzherald.co.nz/health/news/article.cfm?c_id=204&objectid=12226105&fbclid=IwAR2dZKS
HoeKJ8Mg9p0VU64hmBmZIcbE4yosd_pELBXBbnF0xTeY4p1ByFwE;
[111] https://www.scientia.ro/fizica/electromagnetism/44-spectrul-electromagnetic.html;
[112] http://texgen.sourceforge.net/index.php/Main_Page ;
[113] http://www.who.int/docstore/peh-emf/EMFStandards/who-0102/Worldmap5.html;
[114] http://www.who.int/peh-emf/en;
[115] http://www.who.int/entity/peh-mf/standards/EMF_standards_framework%5B1%5D.pdf;
[116] http://www.u-
tek.com.tw/style/frame/templates15/product_detail.asp?lang=2&customer_id=2636&name_id=127975&conten
t_set=color_2&Directory_ID=69623&id=378902.
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
81
Anexa A Tabelul I.1.1.1. Proiecte privind studii asupra poluării și ecranării electromagnetice
pe plan național
Beneficiar proiect Nume proiect Tipuri fir Domeniul de
frecvențe Rezultate Observații
UNIVERSITATEA
TEHNICA “GH.
ASACHI” IAŞI
Susţinerea integrării
cercetării româneşti în
domeniul poluării
electromagnetice în reţele,
programe şi parteneriate
europene de profil
AGENŢIA DE
CERCETARE
PENTRU
TEHNICĂ ŞI
TEHNOLOGII
MILITARE
Promovarea participării
româneşti la programele
europene de cercetare şi
monitorizare a efectelor
câmpului electromagnetic,
în gama de radiofrecvenţă,
asupra organismului uman
UNIVERSITATEA
DIN CRAIOVA
Promovarea integrării în
programe şi reţele
europene de cercetare în
domeniul impactului
poluării electromagnetice
asupra calităţii mediului şi
sănătăţii umane
INSTITUTUL
NAŢIONAL DE
CERCETARE
DEZVOLTARE
PENTRU
INGINERIE
ELECTRICĂ
Reţea Europeană pentru
Cercetare Dezvoltare
Inovare în Domeniul
Ecologiei
Electromagnetice
Programul
deCooperare
Ştiinţifică
Bilaterală
România-China
Dezvoltarea de materiale
compozite noi pentru
ecranare electromagnetică
INCDIE ICPE-CA
Haine ESD realizate din
fibre cu miez conductor
tricotate bistrat
Tricot tubular
cu fir inox
Nu prezintă
ecranare
electromagnetică
semnificativă
2,4
GHz
80% PED +
20% INOX
Nu prezintă
ecranare
electromagnetică
semnificativă
Tricot vanisat
cu fir de
cupru
25,15
Tricot vanisat
cu fir de inox
Nu prezintă
ecranare
electromagnetică
semnificativă
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
82
Tricot tubular
cu fir de
cupru
20,44
dB
ROMIND.RO
Echipament conductiv de
lucru sub tensiune
Minim 40 dB
Echipament
individual
de protecție
cu
proprietăţi
conductoare
Costum
conductiv
de lucru sub
tensiune,
Model
KV+GARD,
compus din:
haină cu
glugă
pantaloni
mănuşi
Tabelul I.1.2.1. Brevete pe plan național privind materiale textile cu rol de ecranare
electromagneticǎ
Beneficiar proiect Nume proiect Tip fir Domeniul de
frecvențe
Eficacitatea
ecranǎrii (dB) Observații
Cerere de brevet nr.
A01226/29.11.2010
Element de
protecţie pentru
ecranare
electromagnetică,
cu matrice liniară
de tip cusătură
Micro-fir
feromagnetic
Pentru ecranarea
radiaţiilor
electromagnetice
produse de
telefoanele
mobile
Element de
protecţie pentru
ecranare
electromagnetică,
obţinut prin
realizarea unei
reţele de cusături
simple de
suveică care au
alimentate ca fir
inferior un
microfir
feromagnetic
INSTITUTUL
NAȚIONAL DE
CERCETARE
DEZVOLTARE
PETNRU FIZICĂ
TEHNICĂ – IFT
IAȘI
Sistem de
ecranare
selectivă a
radiaţiei
electromagnetice
de înaltă
frecvenţă
nr. depozit
OSIM: a 2010
01173 din
25.11.2010
Microfire
magnetice
amorfe de tip
CoFeSiB
acoperite cu
sticlă ,cu
diametrul
metalic cuprins
între 6 şi
24µm,grosimea
stratului de
sticlă cuprinsă
între 7,25 şi
27,5 µm;
lungimea
microfirelor a
fost cuprinsă
între 12 şi 50
mm
0.8 GHz –
18GHz
Ecranele
realizate permit
absorbția
(ecranarea)
radiației
electromagnetice
atât în bandă
largă de
frecvențe (dacă
se utilizează
simultan în
acelaşi ecran
mai multe
lungimi ale
microfirelor),
dar şi selectiv
(corespunzătoare
unei singure
lungimi ale
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
83
microfirelor) în
benzile de
frecvență dorite.
INCDIE ICPE CA
Micro-fire
metalice pentru
tesaturi de
ecranare
electromagnetică
Cerere de brevet nr.
A01228/29.11.2010
Structură
tricotată destinată
ecranării
electromagnetice;
Structuri tricotate
patent 1:1 cu fire
suplimentare de
bătătură,
compozite
Firul de
bătătură filat
din fibre tip
bumbac, cu
miez din
microfir
feromagnetic
Firul de
bătătură
răsucit, obţinut
prin răsucirea
microfirului
feromagnetic
cu un fir tip
bumbac
Firul de
bătătură
dublat,
constituit din
microfir
feromagnetic
alimentat în
paralel cu
firul/firele de
tricotat
Tabelul I.1.2.2. Proiecte de cercetare pe plan național privind fire destinate strucutilor textile cu rol
de ercanare electromagnetică
Fire
Beneficiar proiect Nume proiect Tipuri fir
Domeniul
de
frecvențe
Eficacitatea
ecranǎrii
(dB)
Observații
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
84
ICPE CA
"Microfire metalice
pentru ţesături de
ecranare
electromagnetică"
Microfire
feromagnetice şi
microfire
electric
conductive
nemagnetice
acoperite cu o
manta de sticlă
Microfirele conform
invenţiei au un miez
realizat din
materiale electric
conductive
nemagnetice cum
sunt Cu, Ag, Al, Zn,
Pb si Sn sau un miez
din aliaje cu
proprietăţi
feromagnetice
Miezul metalic al
microfirelor are un
diametru cuprins
între 1 – 50 μm şi o
grosime a stratului
isolator de sticlă,
cuprinsă între 1 – 20
μm.
INSTITUTUL
NAºIONAL DE
CERCETARE-
DEZVOLTARE
PENTRU
INGINERIE
ELECTRICĂ
ICPE-CA
Structuri textile
compozite pentru
sisteme de protecţie
împotriva radiaţiilor
electromagnetice
(SIR)
Materiale
multifuncţionale cu
aplicaţii în inginerie
electrică
Elaborare
microfire pe
bază de FeBSi;
0,8 – 10
GHz
Structură tip
dictando cu
distanţa între
linii de 2,5
mm prezintă
cea mai bună
atenuare,
între 20-25 dB
Prima structură este
de forma unei coli
de tip dictando cu
distanţa dintre linii
de 5 mm, cea de a
doua structură este
tot de tip dictando
cu distanţa dintre
linii de 2,5 mm, iar
cea de a treia
geometrie este cea
similară unei coli de
matematică
cu latura pătratului
de aproximativ 5
mm.
Tabelul I.1.2.3. Proiecte de cercetare pe plan național privind țesaturi cu rol de ercanare
electromagneticǎ
Tesaturi
Beneficiar
proiect Nume proiect Structură Tipuri fir
Domeniul
de
frecvențe
Eficacitatea
ecranării
(dB)
Observații
Agenţia de
Cercetare
pentru Tehnică
şi Tehnologii
Militare –
Bucureşti
Poluarea
electromagnetică
în poligoane de
trageri şi în
cȃmpul tactic
Ţesătură
fire de
poliamidă
metalizate
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
85
James Durrans
and Sons LTD,
Germania, S.C.
Hoeganaes
,Buzău,
Societatea
Comercială
Pacific Star
Trading SRL,
Bucureşti
Ţesătură
metalizată
Ţesătură
metalizată
este uşoară,
flexibilă,
are greutate
redusă.
Ţesătură
metalizată
(pe bază de
fier şi
nichel)
10 GHz Aproximativ
60 dB
În comparaţie cu
ţesătura pe bază
de microfire de
oţel inoxidabil şi
fire de bumbac,
care prezintă o
atenuare de 40 dB
la aceeaşi
frecvenţă de 10
GHz, ţesătura
prezintă atenuare
mult mai bună.
Tabelul I.1.2.4. Proiecte de cercetare pe plan național privind materiale nețesute cu rol de ercanare
electromagneticǎ
Nețesute / materiale compozite
Beneficiar proiect Nume proiect
Eficacitatea
ecranǎrii
(dB)
Observații
Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare pentru Inginerie Electrică
ICPE-CA, în parteneriat cu
Universitatea din Piteşti, Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi
Încercări pentru Electrotehnică
ICMET-Craiova, Academia Tehnică
Militară, Advantec Solutions SRL şi
Microelectronica SA
“Pelicule polimere în
sistem compozit
utilizate ca mijloace de
ecranare
electromagnetică în
domeniul microundelor”
65 dB
Materialele sunt flexibile, uşor
de purtat; au aderenţă la diverse
suprafeţe şi rezistenţă la
utilizare; sunt disponibile sub
diferite grosimi, forme şi
dimensiuni; din aceste materiale
se pot confecţiona prelate,
covoare de protecţie, costume
de protecţie, perdele absorbante
radar.
Anexa B Tabelul I.2.2.1. Brevete pe plan internațional privind materiale textile cu rol de
ecranare electromagneticǎ
Tip
structurǎ Titlu invenție Structurǎ Observații …
Tesaturi
―ELECTROMAG
NETIC
SHIELDING
CARRYING CASE
FOR
CONTACTLESS
SMARTCARDS
AND PERSONAL
ARTICLES‖
Țesătură
realizată
din
amestec
de fire
filate din
fibre din
oțel
inoxidabil
cu fibre
textile
Fibrele de oțel pot fi
extrem de subțiri, mai
puțin de 25 micrometri
în diametru. Conform
acestui document,
“ochiurile” de plasă se
propune să măsoare cel
puțin 0,5 cm2
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
86
―TEXTILE
FABRIC WITH
INTEGRATED
ELECTRICALLY
CONDUCTIVE
FIBERS AND
CLOTHING
FABRICATED
THEREOF‖
―GARMENT
HAVING AN
ELECTROMAGN
ETIC FIELD
PROTECTIVE
LAYER‖
Îmbrăcăminte de
protecție pentru
protejarea femeilor față
de câmpurile
electromagnetice și în
special pentru
protejarea și / sau
reducerea expunerii a
fetusului la câmpuri
electromagnetice
―TEXTIL LABEL
FOR TEXTIL
FUNCTIONAL
PART AND
TEXTIL
FUNCTIONAL
PART‖
Eticheta este compusă
din două straturi ce
cuprind un decalaj de
fire metalice dispuse
paralel între ele pentru
a genera o grilă de
metal în etichetă.
Astfel conferă
impermeabilitate la
undele
electromagnetice pe o
rază de 0,5-1000 mm.
―PROTECŢIE
PENTRU
DISPOZITIVE
ELECTRONICE
PORTABILE‖
Plasa de fibră este, de
asemenea, lipită de o
suprafață, o foaie
polimerică care
suplimentar transportă
circuitele electronice
pe partea opusă, pentru
a forma un material
laminat
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
87
―EMI
SHIELDING
FABRIC‖
Tesătură
din fire
conductiv
e
Tricot
―EMI
SHIELDING
FABRIC AND
FABRIC
ARTICLES MADE
THEREFROM‖
Tricot din
fire de
nylon
acoperite
cu argint
―HEAD SHIELD
– CASCA DE
PROTECŢIE‖
Tricot din
fir metalic
―ELECTRO-
MAGNETIC
WAVE
SHIELDING
KNITTED
MATERIAL AND
ELECTRO-
MAGNETIC
WAVE
SHIELDING
CLOTHES‖
Tricot
Haine de protecție
pentru ecranare
electromagnetică a
radiațiilor emise de
telefoane mobile,
cuptoare cu microunde,
televizoare și
monitoare de
computere personale
sau alte echipamente
electronice
―MATERIAL
TEXTIL PENTRU
ECRANARE‖
Tricot din
urzeală
din fir de
nylon
acoperit
cu argint
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
88
―WRAP KNIT
FABRIC ―
Structura
lănțisor
Tricot cu structură
lănțisor format din fir
compozit ( fir metalic
+ fir placat)
Netesute /
Materiale
compozite
―METAL/POLYM
ER COMPOSITE
FIBERS ―
Material compozit din
metal-polimer
Tabelul I.2.2.2. Lucrǎri științifice pe plan internațional privind țesǎturi cu
rol de ecranare electromagneticǎ
Țesǎturi
Titlu lucrare Tip țesǎturǎ Structurǎ Fire/fibre
Domeniul
de
frecvențe
Eficacitatea
ecranǎrii
(dB)
Observații Concluzii
―Electromagnet
ic Field
Shielding
Fabrics with
Increased
Comfort
Properties ―
Țesătură
legătură
pânză
Fire
hibride
formate
din
polipropil
enă și
conținut
diferit de
fibre
99% PP
1%SS-25%
PP75%SS
2,4 GHz și
1,8 GHz
Efectul
geometriei
structurii
arată că
țesăturile cu
grile
metalice mai
mici au o
eficiență a
Efectul
negativ
pe care îl
prezintă
utilizarea
de fibre
metalice
este acela
că
Țesătură
legătură
pânză
95% PP
5%SS-100
%Co
Țesătură
legătură
pânză
95% PP
5%SS-100
%Co
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
89
Țesătură
legătură
pânză
discontinu
e metalice
din oțel
inoxidabil
(1 - 75%)
95% PP
5%SS-100
%Co
ecranării
mare.
determi-
nă
scăderea
rezisten-
ței la
abraziune
a
țesături-
lor
Țesătură
legătură
pânză
99% PP
1%SS-
80%PP
20%SS
―Textiles in
Electromagneti
c Radiation
Protection‖
Tesături
izotrope si
compozit
laminate
Sârmă de cupru utilizat
ca fir-miez care a fost
învelit cu filamente de
polipropilenă
30-1500
MHz
(20-55 )dB
în structura
multistrat
Grosimea
stratului
laminat este
mai mare de
1,6 mm
NaturaShield
Componentele
conductoare în interior
si bumbac natural pur la
exterior
100 MHz
-2,2 GHz 20-35 dB
“Development
of Measurement
Method for
Testing the
Shielding
Properties of
Textiles and
Analysis of
Avialibity of the
Measurment
System‖
Țesătură cu
legătură
pânză cu
raport de 1 fir
metalizat
urmat de 24
de fire de PA
6.6, distanța
dintre fire
fiind de 7 mm
Fire de PA 6.6
acoperite cu Ag
20 dB
―Electromagnet
ic Shielding
Effectiveness of
Doubled
Copper-Cotton
Yarn Woven
Materials‖
Țesături cu
legătură
diagonal
formate din 2,
3 straturi
Fire de bumbac și cupru
700 MHz
la 5000
MHz
de 40 dB la
74 dB
―A research on
electromagnetic
shielding with
copper core
yarns‖
Țesătură cu
legătură
pânză în
raport 3/1
Fire cu miez de Cu și
fire de BBC 100%
200 MHz 44,4 dB
1.2 GHz 31,6 dB
―Electromagnet
ic shielding
with
polypyrrole-
coated fabrics‖
Țesătură
laminată cu
polypirol
Fire de polyester 100-1000
MHz 37 dB
Eficacitate
de ecranare
comparabilă
sau chiar
mai mare
decât pentru
țesăturile
din
polianilină
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
90
sau țesături
compozite
din fibre de
carbon
acoperite cu
metal
―Electromagnet
ic Shielding
Effectiveness
and
Manufacture
Technique of
Functional
Bamboo
Charcoal/
Metal
Composite
Woven‖
Țesătură
compozită
Fire de Cu sau oțel
utilizat ca miez + fir
texturat din bambus și
PES
1.83 - 3
GHz 50 - 60 dB
―Textiles in
Electromagneti
c Radiation
Protection‖
Țesătură cu
legătură
pânză
Compozit PET / PPy 1,5 GHz 36 dB
Polipirol (
PPy ) a fost
polimerizat
chimic și
electrochimi
c, în ordine,
pe o țesătură
de poliester
Compozit PET / Ag
Argint (Ag) a fost
evaporat în vid termic
0,5 GHz 33 dB
Stratul de
argint (Ag) a
fost
evaporat
termic în vid
―Electromagnet
ic Shielding
Effectiveness of
Multifunctional
Metal
Composite
Fabrics‖
Țesătură
compozită
multifuncțion
ală cu fire
metalice
Fire de Cu
30-1500
MHz
Cea mai
mare
eficiență de
ecranare
până la 800
MHz și o
scădere în
jurul
frecvenței de
1GHz
Aceste
scăderi ale
eficienței
ecranării se
datorează
geometriei
inserării
firelor în
structură, și
a
caracteristici
lor metalului
folosit.
Pentru
materiale
compozit
e din oțel
inoxida-
bil, cu
aceeași
deschide-
re a grilei
, țesături
cu grile
deschise
de
rapoarte
mari
arată o
bună
eficiență
de
ecranare
în
Fire de Cu acoperite
Cea mai
bună
eficiență de
ecranare
peste 800
MHz
pana la 1,5
GHz
Fire de otel
O scădere a
eficienței de
ecranare în
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
91
jurul
domeniului
de 300-400
MHz
domeniul
de
frecvență
medie ,
în timp
ce
țesături
cu grile
mai
aproape
de o
formă
pătrată au
o bună
eficientă
de
ecranare
în bandă
de
frecvențe
joase și
înalte
―Electromagnet
ic Shielding
Effectiveness of
Multifunctional
Metal
Composite
Fabrics‖
Tesături
realizate din
fire metalice
Fire de aramidă placate
cu metal
1 kHz - 3
GHz
Ecranarea
efectivă a
fost mai
mare de 70
dB în
intervalul
(10 -100
MHz)
Fire de Cu placate cu
Ni
Tabelul I.2.2.3.Lucrǎri științifice pe plan internațional privind tricoturi cu rol de ecranare
electromagneticǎ
Tricoturi
Nume lucrare Structurǎ
Fire/fibre Domeniu de
frecvențǎ
Eficiența
ecranǎrii
(dB)
Observații Concluzii
―Electromagnetic
Field Shielding
Fabrics with
Increased Comfort
Properties ―
Tricot glat
Fire hibride
formate din
polipropilenă
și conținut
diferit de fibre
discontinue
metalice din
oțel inoxidabil
(1 - 75%)
99%
PP
1%SS
-
80%P
P
20%S
S
2,4 GHz și
1,8 GHz
Se arată în
mod clar că
probele
tricotate,
având același
conținut de
fibre metalice,
valoarea
eficacității de
ecranare este
dramatic mai
mică
―Textiles in
Electromagnetic
Glat Fire bumbac și fire de
cupru încorporate
27-500 MHz
si
Toate probele
arată
Patent 1 x 1
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
92
Radiation
Protection‖
Patent 1 × 1
cu fire
suplimentare
de bătătură
conductoare
500-3000
MHz
performante
de ecranare în
gama de
frecvențe de
(27-500 MHz)
mai mari decât
în gama de
frecvențe
(500-3000
MHz)
―Electromagnetic
shielding
effectiveness of
copper core yarn
knitted fabrics‖
Glat Fire de Cu acoperite 20 MHz-
18000 MHz
Structura
interlock
prezintă o
eficacitate mai
mare decât
structurile glat
și patent în
domeniul de
frecvențe (20
MHz- 18000
MHz)
S-a observat că
grosimea
structurii are
influență
neglijabilă
asupra
eficacității
ecranării la
frecvente mai
mari.
Desimea
structurii
tricotului arată
o mai mare
eficacitate a
ecranării pentru
structurile cu o
desime mai
mare, datorită
numărului mai
mare de fire pe
unitate
Patent
750MHz-
1000MHz 46-63 dB
Interlock
―Electromagnetic
Shielding
Properties of Plain
Knitted Fabrics
Containing
Conductive Yarns‖
Glat cu fire
suplimentare
de diferite
raporturi
Fire din oțel
inoxidabil, 500 tex
finețe
750 MHz
- 3000
MHz
Se arată că
mostra în care
numărul de
ochiuri din fir
conductiv este
mai mare
prezintă cea
mai bună
eficiență de
ecranare
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
93
Tabelul I.2.2.4. Lucrǎri științifice pe plan internațional privind materiale nețesute și structuri
compozite cu rol de ecranare electromagneticǎ
Netesute /materiale compozite
Nume lucrare Structurǎ Fire/fibre
Domeniu
de
frecvențǎ
Eficiența
ecranǎrii
(dB)
Observații
―Textiles in
Electromagnetic
Radiation
Protection‖
Nețesut de polypirol acoperit cu poliester 100-800
MHz 37dB
―New Type of
Textiles with
Shielding
Properties‖
Nețesut cu fibre
electroconductive
100 MHz -
2000 MHz
17.3
Nețesut laminat cu
resină de PU+ pulbere
de grafit
15.3
Nețesut laminat cu
reșină de PU+ pulbere
feromagnetică
19.1
Nețesut laminat cu
reșină de PU+
ingrediente
anorganice
21.7
Nețesut din fibre
acrilice acoperite cu
Ag
32.8
―Textiles in
Electromagnetic
Radiation
Protection‖
Materiale textile
nețesute
Polyester
acoperite cu o
compoziție de Cu
/ Zn / Sn
Pentru a îmbunătăți
eficiența de ecranare
sunt utilizate aceste
paste care conțin un
liant și un material
absorbant
Polipropilenă
acoperită cu o
compoziție de Ni
/ Cu
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
94
Anexa D Tabelul IV.4.3 1.1. Variante mostre tricotate
Cod
variantă Cod fir
Tip structură
(Imagini)
V1 Cu1
Patent 1:1
V2 Cu1
Fang pe două fonturi
V3 Cu1
Semifang
V10 Ag
Patent 1:1
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
95
V11 Ag
Val la un rând
V12 Ag
Fang pe două fonturi
V13 Ag
Semifang
V14 Bk1
Glat
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
96
V15 Bk1
Patent 1:1
V16 Bk1
Fang pe două fonturi
V22 Bk3
Glat
V23 Bk4
Glat
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
97
V24 Bk4
Patent 1:1
V25 Bk4
Val la un rând
V26 Bk4
Fang pe două fonturi
V27 Bk4
Semifang
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
98
Tabelul IV.4.4.3.3. Variante mostre țeste
Cod
variantă
Cod
fir
Tip alimentare fir
pentru țesere Poză
V1 Cu Bătătură
V2 Cu Bătătură
V3 Cu Bătătură
V4 Cu Bătătură
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
99
V5 Cu Bătătură
V6 Ag Bătătură
V7 Ag Bătătură
V8 Ag Bătătură
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
100
V9 Ag Bătătură
V10 Ag Bătătură
V11 Bk3 Bătătură
V12 Bk3 Bătătură
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
101
V13 Bk3 Bătătură
V14 Bk3 Bătătură
V15 Bk3 Bătătură
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
Anexa E Tabelul V.5.2.4.2. Măsurători EE pentru țesături
Frecvența
Țesături cu fire de CUPRU în sistemul de
bătătură
Țesături cu fire de ARGINT în sistemul de
bătătură
f (MHz) V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V9 V10
10 -1.4 -1.1 -1.2 -1.2 -1.2 -1.2 -1.2 -1.3 -1.7 -1.7
20 -1.6 -1.3 -1.3 -1.4 -1.3 -1.4 -1.3 -1.4 -1.9 -1.9
30 -1.4 -1.1 -1.1 -1.2 -1.2 -1.2 -1.1 -1.2 -1.7 -1.8
40 -1.5 -1.2 -1.3 -1.3 -1.2 -1.3 -1.2 -1.3 -1.8 -1.9
50 -1.4 -1.1 -1.2 -1.2 -1.2 -1.2 -1.1 -1.3 -1.5 -1.8
60 -1.2 -1 -1.1 -1 -1 -1 -1 -1.2 -1.3 -2
70 -1.1 -1 -1.1 -1 -1 -1 -1 -1.1 -1.1 -4.4
80 -3.6 -0.9 -1 -0.9 -0.9 -0.8 -0.9 -1 -0.7 -1.8
90 -0.8 -0.8 -0.8 -0.7 -0.8 -0.8 -0.8 -0.9 -0.2 -1.2
100 -0.7 -0.7 -0.8 -0.6 -0.7 -0.7 -0.7 -0.8 0 -1
110 -0.5 -0.7 -0.7 -1.6 -0.6 -0.6 -0.7 -0.7 -0.4 -0.9
120 -0.3 -0.5 -0.5 -0.3 -0.5 -0.4 -0.5 -0.5 -0.5 -0.6
130 0 -0.4 -0.4 -0.1 -0.2 -0.3 -0.4 0.6 -0.7 -0.5
140 0.4 -1.9 -0.1 0.2 0 -0.1 0.1 0.6 -0.9 -0.3
150 0.6 0 0 0.4 0.2 0 0.1 0.7 -1.4 -0.2
160 0.9 0.3 0.2 0.7 0.4 0.2 0.3 1 -0.8 0.1
170 1.3 0.4 0.5 1 0.6 0.4 0.4 1.2 -1.1 0.4
180 -3.7 0.7 0.7 1.3 0.9 0.6 0.6 1.4 -0.9 0.7
190 2.1 0.9 0.9 1.7 1.1 0.7 0.8 101.9 -0.3 1.1
200 2.5 1.2 1.2 2 1.5 0.9 1.1 1.9 0.4 1.5
210 3.1 1.5 1.6 2.5 1.9 1.2 1.4 2.3 1.6 2.1
220 3.8 1.9 99 3.1 2.3 1.6 1.7 2.6 2.6 2.8
230 4.6 2.4 2.9 3.7 2.8 1.9 1.7 3.2 2.6 3.7
240 5.5 2.8 3 4.4 3.3 2.2 2.5 3.6 3.2 4.8
250 6.5 3.4 3.5 5.2 3.8 2.6 2.9 3.1 3.7 3.5
260 7.7 4 4.1 6.1 4.6 3 3.3 3.9 4.7 3.1
270 9.2 4.6 4.7 7.2 5.3 3.4 3.8 4.6 6.3 5.5
280 11.1 5.3 5.4 8.5 6.1 3.8 4.4 4.8 7.9 7.9
290 13.7 6.2 6.3 10.2 7.2 4.4 5.1 6.1 7.9 7.2
300 17.6 7.2 7.4 12.3 8.4 5 5.9 7.1 8.3 4.4
310 23.1 8.1 8.5 15 9.6 5.5 6.6 7.9 10.3 8.6
320 22.4 9.5 10 19.3 11.4 6.4 7.6 9.1 12.9 10.8
330 16.1 11 11.7 25.7 13.6 7.1 8.5 10.5 12.9 7.1
340 12.1 13.1 14.1 23 16.7 8.2 9.9 12.4 9.9 2.1
350 9 15.8 17.1 16.8 21.3 9.4 11.4 14.7 6.3 -3.2
360 6.7 19.6 20.9 12.9 26.3 10.7 13.3 18.2 3.1 -7.3
370 4.7 25.4 22 10 21.2 12.4 15.8 22.9 0.2 -6.8
380 3 23.7 18.1 7.8 16.1 14.7 18.9 19.2 -2.2 -3.8
390 1.3 18 14.2 5.8 12.6 17.7 21.2 19 -3.5 -0.8
400 -0.3 13.9 11.1 4.1 9.9 21.8 19.8 14.4 -3.1 1.9
410 -1.7 11 8.8 2.6 7.7 25 16.4 11.5 -1 4.7
420 -3.2 8.7 6.9 1.3 5.9 20.5 13.3 9.3 1.9 5.9
430 -4.7 6.8 5.1 0.1 4.4 16.1 10.8 7.8 3.9 8.5
440 -6.1 5.2 3.7 -1.1 3 12.9 8.8 6.1 6.6 12
450 -7.9 3.6 2.1 -2.3 1.6 10.2 6.8 4.5 6.7 13.6
460 -9.6 2.4 0.9 -2.1 0.5 8.3 5.4 3.3 3.5 11.4
470 -10.1 1 -0.5 -4.2 -0.6 6.4 3.8 1.8 0.2 7.8
480 -5.6 -0.1 -1.6 -4.9 -1.4 4.9 2.6 0.6 -1.1 5
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
103
490 -4.2 -1.2 -2.5 -5.8 -2.4 3.5 1.4 -0.7 -2.3 2.4
500 -7.3 -2.5 -3.4 -6.8 -3.5 2.1 0.2 -1.9 -4.2 -0.3
510 -9.6 -3.5 -4 -7.8 -4.4 0.9 -0.9 -2.8 -10.9 -4.1
520 -10 -4.4 -4.3 -8.7 -5.2 -0.3 -2 -2.9 -8.6 -0.6
530 -9 -5.3 -4.9 -9.5 -6.1 -1.4 -3 -3.9 -9.3 0.7
540 -8.9 -6.1 -5.9 -10.3 -7.1 -2.7 -4.1 -5.3 -8.5 -0.8
550 -7.3 -6.9 -7 -11.4 -7.9 -3.7 -5 -6.5 -7.9 -2.2
560 -4.4 -7.7 -8 -12.6 -8.8 -4.7 -5.8 -7.5 -8.5 -3.5
570 -4.4 -8.5 -9.1 -13.9 -9.7 -5.7 -6.4 -8.6 -9.8 -4.6
580 -6.6 -9.6 -10.1 -15.5 -10.7 -6.7 -7.4 -9.9 -10.4 -5.8
590 -8.9 -10.8 -11.2 -17.7 -11.8 -7.4 -8.5 -10.4 -16 -6.5
600 -10.7 -11.9 -12.3 -20.6 -12.9 -7.9 -9.5 -11.1 -16 -7.8
610 -12.4 -13.1 -13.7 -25.3 -14.2 -8.6 -10.5 -12.2 -10 -9.5
620 -14.1 -14.5 -15.1 -23.1 -15.6 -9.5 -11.7 -13.1 -12.3 -10.8
630 -15.7 -15.9 -16.6 -12.9 -17.1 -10.7 -12.9 -14.1 -14.7 -12.5
640 -17.4 -17.5 -18.3 -9.9 -19 -11.9 -14.3 -15.3 -17.7 -14
650 -20.2 -19.5 -20.7 -13.2 -21.7 -13.2 -15.9 -16.6 -20.5 -16
660 -23.8 -22 -24 -16 -24.8 -14.4 -17.4 -18 -19.2 -17.2
670 -27.6 -25.7 -29.3 -18.3 -21.6 -15.8 -19.3 -19.7 -18 -18.5
680 -26.8 -29.4 -25.1 -19.2 -15.3 -17.5 -21.7 -21 -18.8 -19.8
690 -22.4 -21.8 -18.4 -19.4 -16.7 -19 -24.8 -22.4 -21.1 -21.5
700 -22.4 -14.8 -18.6 -21.9 -19.5 -20.8 -27.4 -22.7 -24.6 -23.4
710 -24.1 -15.2 -20.7 -24.3 -22 -22.7 -22.1 -21.8 -29.7 -25.4
720 -25.9 -17.8 -22.8 -26.4 -24.3 -24.7 -17.1 -21.8 -29.3 -28.3
730 -26.8 -19.6 -24.5 -28.1 -26.3 -25.7 -17 -21.3 -19 -32
740 -27 -20.8 -25.7 -29 -28.1 -22.9 -19 -20.8 -18 -35.5
750 -27.4 -21.6 -26.2 -29.2 -29.7 -18 -20.7 -21.6 -18.3 -35.6
760 -27.2 -22.1 -26.7 -28.5 -30.9 -16.1 -21.9 -21.8 -23.7 -33.2
770 -26.3 -22.2 -28 -26.5 -30 -17.2 -22.5 -21.6 -25.4 -30.9
780 -25.4 -22.3 -28.3 -25 -28.9 -18.4 -22.8 -20.7 -23.9 -28.7
790 -25.6 -22.2 -27.7 -25.2 -27.6 -19.1 -22.7 -19.6 -20.7 -26.4
800 -25.9 -22 -27.1 -25.2 -26.2 -19.4 -22.1 -20.5 -17.3 -24.4
810 -26.1 -22.1 -26.5 -25.2 -24.1 -19.8 -21.6 -20.9 -18.5 -24.3
820 -25.9 -21.9 -25.4 -25.2 -22.1 -20 -21.6 -20.7 -19 -24.9
830 -25.9 -21.6 -23.6 -25.3 -23 -20.5 -21.9 -20.8 -17 -25.1
840 -26.5 -20.7 -23.2 -25.3 -23.9 -20.8 -22.1 -21 -19.7 -24.3
850 -27.4 -21.1 -24.2 -25.5 -24.7 -21.3 -22.5 -21.4 -17.5 -22.9
860 -27.7 -21.7 -24.6 -25.6 -25.3 -21.6 -22.6 -21.6 -17 -21.3
870 -28 -22.4 -25 -25.9 -25.8 -22.1 -22.8 -22 -17 -20.1
880 -28.3 -22.9 -25.3 -26.4 -26.2 -22.6 -23.2 -22.6 -17.2 -19.4
890 -28.7 -23.6 -26 -27.2 -26.7 -23.4 -23.9 -23.3 -17.6 -19.3
900 -30.1 -24.8 -27.5 -28.5 -28 -24.7 -25.2 -24.5 -18.7 -20.9
910 -30.5 -25.1 -28.2 -28.7 -28.5 -24.1 -25.5 -24.2 -18.8 -21.9
920 -31.4 -26 -29.3 -29.4 -29.4 -23.4 -26.2 -24 -20.4 -22.4
930 -32.6 -26.8 -30.1 -30.5 -29.9 -23.6 -26.7 -24.8 -21.5 -22.3
940 -34.3 -28.6 -31.4 -32.8 -30.7 -24.9 -27.7 -26.7 -23.4 -23.1
950 -36.2 -30.3 -32.5 -34.9 -32 -26.3 -28.5 -28.5 -25.5 -24.5
960 -38.4 -32.91 -33 -37.2 -33.6 -27.9 -29.4 -30.5 -28 -26.5
970 -39 -36.8 -32.5 -37.8 -34 -30.2 -30.5 -33.9 -31.8 -29.3
980 -36.8 -38.4 -30.7 -35 -33.1 -33.7 -31.7 -44.4 -39.8 -33.3
990 -34.3 -34.1 -28.9 -32.1 -31.2 -36.9 -31.9 -40 -38.7 -36.8
1000 -32.4 -31 -27.9 -30.2 -29.8 -35.3 -31.5 -33.3 -31.7 -36
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
104
Frecvența Țesături cu fire BEKINOX în sistemul
de bătătură
Țesături cu fire BEKINOX în sistemele de
bătătură și urzeală
f (MHz) V11 V12 V13 V14 V15 V16 V17 V18 V19 V20
10 -1.5 -1.6 -1.5 -1.7 -1.5 -1.8 -1.7 -1.7 -1.9 -1.9
20 -1.6 -1.7 -1.7 -1.8 -1.6 -2 -1.8 -1.8 -2 -1.9
30 -1.4 -1.4 -1.5 -1.5 -1.4 -1.8 -1.6 -1.6 -1.7 -1.6
40 -1.5 -1.5 -1.5 -1.5 -1.4 -1.8 -1.6 -1.6 -1.7 -1.5
50 -1.4 -1.4 -1.4 -1.3 -1.2 -1.6 -1.5 -1.4 -1.5 -1.2
60 -1.2 -1.2 -1.2 -1.2 -1 -1.4 -1.3 -1.2 -1.2 -0.8
70 -1.2 -1.1 -1.1 -1.1 -0.9 -1.2 -1.1 -1 -1 -0.4
80 -1 -1 -0.9 -0.9 -0.7 -1 -0.9 -0.8 -0.7 0.1
90 -0.9 -0.8 -0.8 -0.7 -0.5 -0.7 -0.7 -0.4 -0.3 0.6
100 -0.8 -0.7 -0.6 -0.4 -0.2 -0.4 -0.4 -0.1 0.1 1.2
110 -0.7 -0.5 -0.5 -0.2 0 -0.1 -0.1 0.2 0.4 1.8
120 -0.4 -0.3 -0.3 0.1 0.3 0.2 0.2 0.7 0.9 2.6
130 -0.3 0 0 0.4 0.7 0.6 0.7 1.2 1.5 3.4
140 0 0.3 0.4 0.9 1.2 1.2 1.3 1.9 2.3 4.4
150 0.2 0.5 0.6 1.2 1.5 1.7 1.8 2.5 3 5.2
160 0.5 0.8 0.9 1.6 2 2.2 2.3 3.2 3.8 5.9
170 0.7 1.1 1.2 2 2.4 2.7 3 4 4.7 6.4
180 1 1.4 1.5 2.5 3 3.4 3.7 4.8 5.7 6.4
190 1.2 1.7 1.9 3.1 3.5 4.1 4.5 5.8 6.9 5.9
200 1.5 2 2.2 3.6 4.2 4.8 5.4 6.9 8.2 4.9
210 1.9 2.5 2.7 4.2 4.9 5.6 6.3 8 9.4 3.7
220 2.3 3 3.3 4.8 5.7 6.4 7.3 8.8 9.9 2.4
230 2.8 3.6 4 5.6 6.6 7.2 8.3 9.2 10 1.2
240 3.3 4.1 4.7 6.2 7.5 7.7 9 8.9 8.9 0
250 3.8 4.7 5.4 6.6 8.4 8 9.1 7.8 7.5 -1.2
260 4.5 5.5 6.1 7 9.1 7.8 8.6 6.5 5.8 -2.3
270 5.1 6.2 7 7 9.7 7.2 7.6 4.9 4.2 -3.4
280 5.9 7 7.9 6.8 10 6.3 6.4 3.5 2.7 -4.3
290 6.7 7.9 9 6.4 9.7 5.2 5.1 2.2 1.4 -5.1
300 7.6 8.9 10.1 5.7 8.9 4.1 3.9 1 0.2 -5.8
310 8.4 9.7 11 4.7 7.7 2.8 2.5 0.6 -1.1 -6.8
320 9.4 10.6 11.9 3.8 6.5 1.8 1.4 -1.3 -2 -7.4
330 10.3 10 12.2 2.9 5.2 0.6 0.2 -2.4 -3.1 -8.1
340 11.1 11.2 12 2 4.1 -0.3 -0.8 -3.2 -3.9 -8.6
350 11.5 10.8 11 1.1 2.9 -1.3 -1.8 -4 -4.7 -9.1
360 11.4 9.9 9.8 0.1 1.8 -2.2 -2.7 -4.9 -5.6 -9.6
370 10.7 8.8 8.4 -0.7 0.8 -3.1 -3.6 -5.6 -6.3 -10.1
380 9.6 7.6 7 -1.6 -0.2 -3.9 -4.4 -6.3 -7 -10.5
390 8.4 6.4 5.7 -2.4 -1.1 -4.6 -5.1 -7 -7.7 -11
400 7.1 5 4.2 -3.3 -2.1 -5.4 -5.9 -7.6 -8.4 -11.6
410 5.8 3.9 3 -4.1 -3 -6.1 -6.6 -8.2 -9 -12.2
420 4.5 2.8 1.9 -4.8 -3.8 -6.8 -7.2 -8.7 -9.5 -12.8
430 3.4 1.7 0.9 -5.5 -4.5 -7.4 -7.8 -9.3 -9.9 -13.5
440 2.4 0.8 0 -6.2 -5.2 -7.9 -8.3 -9.7 -10.3 -14.1
450 1.2 -0.2 -1.1 -7 -6 -8.7 -8.9 -10.2 -10.9 -14.8
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICĂ
105
460 0.4 -1 -1.9 -7.5 -6.6 -9.1 -9.3 -10.6 -11.6 -15.3
470 -0.6 -2 -2.8 -8.2 -7.3 -9.8 -9.9 -11.3 -12.4 -16
480 -1.4 -2.7 -3.6 -8.8 -7.9 -10.3 -10.5 -11.8 -13.2 -16.5
490 -2.3 -3.5 -4.4 -9.4 -8.6 -11 -11.2 -12.6 -14 -17.1
500 -3.2 -4.4 -5.4 -10.1 -9.3 -11.7 -12 -13.6 -14.9 -17.7
510 -4 -5.2 -6.2 -10.7 -9.9 -12.4 -12.8 -14.4 -15.7 -18.3
520 -4.8 -5.9 -7 -11.3 -10.5 -13 -13.6 -15.2 -16.4 -18.8
530 -5.6 -6.6 -7.7 -11.9 -11 -13.7 -14.3 -16 -17.1 -19.3
540 -6.4 -7.4 -8.6 -12.6 -11.7 -14.5 -15.2 -16.9 -17.9 -20
550 -7.2 -7.8 -9.4 -13.3 -12.2 -15.2 -16.1 -17.8 -18.6 -20.6
560 -8 -8.8 -10.1 -13.8 -12.8 -15.8 -16.8 -18.5 -19.4 -21.2
570 -8.7 -9.5 -10.8 -14.4 -13.3 -16.4 -17.7 -19.4 -20.1 -21.8
580 -9.5 -10.3 -11.6 -15 -13.9 -17.2 -18.6 -20.3 -21 -22.5
590 -10.4 -11.1 -12.5 -15.8 -14.7 -18 -19.7 -21.3 -22.1 -23.4
600 -11.4 -11.8 -13.3 -16.4 -15.3 -18.8 -20.6 -22.5 -23.1 -24.2
610 -12.3 -12.6 -14.1 -17.3 -16.1 -19.8 -21.7 -23.7 -24.4 -25.2
620 -13.2 -13.4 -14.9 -18.1 -16.9 -20.6 -22.8 -25 -25.6 -26.3
630 -14.2 -14.2 -15.6 -19 -17.7 -21.5 -23.9 -26.4 -26.9 -27.3
640 -15 -14.8 -16.2 -19.9 -18.4 -22.2 -24.8 -27.8 -28.3 -28.3
650 -15.9 -15.7 -17 -21 -19.3 -23.1 -25.8 -29.3 -29.9 -29.6
660 -16.6 -16.3 -17.6 -22 -20 -23.8 -26.6 -30.6 -31.2 -30.8
670 -17.4 -16.9 -18.2 -23.1 -20.8 -24.4 -27.1 -31.6 -32.1 -32.1
680 -18.2 -17.6 -19 -24.4 -21.6 -25 -27.4 -32.2 -32.5 -33.5
690 -18.8 -18.1 -19.5 -25.6 -22.5 -25.3 -27.4 -32.3 -32.1 -34.7
700 -19.3 -18.6 -20 -26.9 -23.4 -25.5 -27.3 -32 -31.3 -35.8
710 -19.7 -18.9 -20.3 -27.9 -23.9 -25.3 -27.1 -31.4 -30.5 -36.6
720 -20 -19.2 -20.5 -28.8 -24.5 -25.2 -26.9 -30.8 -29.8 -37
730 -20.2 -19.3 -20.5 -29.3 -24.9 -24.8 -26.6 -30.1 -29.2 -36.7
740 -20.3 -19.4 -20.6 -29.3 -25.1 -24.5 -26.3 -29.5 -28.6 -36.1
750 -20.3 -19.4 -20.6 -29.2 -25.3 -24.3 -26.2 -29 -28.2 -35.4
760 -20.3 -19.4 -20.5 -28.9 -25.3 -24.1 -26 -28.6 -27.8 -34.7
770 -20.3 -19.4 -20.4 -28.4 -25.3 -23.9 -25.8 -28.1 -27.4 -34
780 -20.1 -19.3 -20.3 -28 -25.1 -23.6 -25.5 -27.7 -27.1 -33.3
790 -20 -19.2 -20.2 -27.6 -24.8 -23.4 -25.4 -27.3 -26.8 -32.7
800 -19.8 -19 -20 -27.3 -24.6 -23.2 -25 -26.9 -26.5 -32.3
810 -19.8 -19 -20 -27.1 -24.5 -23.1 -25 -26.7 -26.4 -32
820 -19.7 -18.9 -19.9 -26.9 -24.4 -23 -24.8 -26.5 -26.4 -31.6
830 -19.7 -19.1 -20 -26.6 -24.4 -23 -24.8 -26.5 -26.4 -31.3
840 -19.7 -19.2 -20 -26.4 -24.3 -23 -24.7 -26.4 -26.4 -31.1
850 -20 -19.3 -20.2 -26.4 -24.4 -23 -24.8 -26.4 -26.6 -31
860 -19.9 -19.4 -20.2 -26.3 -24.3 -23 -24.6 -26.4 -26.6 -30.7
870 -20.1 -19.7 -20.4 -26.5 -24.4 -23.1 -24.7 -26.5 -26.9 -30.7
880 -20.3 -19.9 -20.8 -26.7 -24.6 -23.3 -24.8 -26.6 -27.1 -30.6
890 -20.6 -20.3 -21.1 -26.9 -24.9 -23.5 -24.9 -26.9 -27.5 -30.7
900 -21.5 -21.2 -22.1 -27.9 -25.8 -24.4 -25.7 -27.7 -28.4 -31.4
910 -21.5 -21.1 -22.1 -27.8 -25.8 -24.1 -25.5 -27.4 -28.2 -31.1
920 -21.9 -21.5 -22.5 -28.3 -26.1 -24.3 -25.6 -27.6 -28.6 -31.3
930 -22 -21.7 -22.9 -28.6 -26.3 -24.3 -25.6 -27.6 -28.7 -31.3
940 -23 -22.7 -23.9 -29.7 -27.3 -25 -26.3 -28.3 -29.5 -32.1
950 -23.8 -23.5 -24.7 -30.6 -28 -25.3 -26.7 -28.8 -30.2 -32.6
960 -24.8 -24.5 -25.8 -31.9 -28.9 -25.7 -27.1 -29.3 -31 -33.3
970 -26.2 -25.9 -27.3 -33.9 -30.4 -26.3 -27.8 -30.3 -32.2 -34.4
CERCETĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNOR PRODUSE TEXTILE CU ROL DE ECRANARE
ELECTROMAGNETICA
106
980 -28.4 -27.9 -29.7 -37.6 -32.8 -27.3 -29.2 -32 -34.4 -36.4
990 -31.2 -30.2 -32.6 -43.4 -36.7 -28.7 -30.9 -34.2 -37.2 -39.8
1000 -33.6 -32.6 -35.8 -45.3 -45.5 -30.1 -32.4 -36.3 -38.8 -43.7