Bernard Minier

Cercul

Al doilea volum din seria Mortin Servoz

Traducere din francezi si note deAlunita Voiculescu

ATREI

1

Pdpu;i

Acolo, in grddino umbritd,

Umbra ucigosului rece, la pdndd ascuns,

Umbrd pe umbrd pe iorbo moi putin verde decdtRolul sdngelui serii.

in copoci, un glas de ciocdrtie

li provoca pe Marsyas I Apolto.

in spate, un foisor de cuiburi gi de

Buchete de vAsc.

Un decor rustic.--

Oliver Winshaw igi opri penita. BXtu din pleoape. Ceva ii atr5-sese - sau mai bine zts distrdsese - 4tenlia la periferia cimpului sXuvizual. Pe fereashi. Un fulger, afar5. Ca un blif de aparat fotografic.

Furtuna. Se dezldnguia inspre Marsac.ln acea seard, ca in toate celelalte, stdtea la masa lui de lucru.

Scria. Un poem. Biroul lui se afla la primul etai a.l casei pe care ocumpiraserd acum 30 de ani, sotia sa gi cu el, in sud-estul Frantei;o camer[ imbrdcatX in lambriuri de steiar ti tiipi]ate aproape in in-trcgime cu cxqi. Mai ales poezie britanicd ti americand din secoleleXIX si XX: Coleridge, Tennyson, Robert Burns, Swinbume, DylanThomas, Larkin, E.E. Cummings, pound...

Bernard Minier

Stia cX nu va ajunge niciodati la glezna zeilor sii lari, dar nu-ipdsa.

Nu citise niciodatx cuiva weo poezie proprie. Aiunsese in iarnavielii, de acum chiar gi toamna rdmdsese in urmf,. in curind, va faceun foc mare in grddinX gi va arunca in el cele 150 de caiete cu copert;neagrd. in total, mai mult de 20 000 de poeme. Unul pe zi, timp de57 de ani. Probabil cel mai bine pizit sedet al existentei sale. NicimXcar a doua sa solie nu al'usese voie sX le citeascS.

Dupd toti acetti ani, inci se mai intteba de unde igi trlgeainspiratia. Cand se uita in urm5 la via;a sa, nu vedea decit o lungXinsiruire de zile care se terminau mereu cu un poem scris seara, inlinittea biroului sxu. Toate erau datate. il putea gXsi pe cel scris inziua in care i se ndscuse fiul, cel scris in ziua morfii primei sale sotii,cel din ziua in care pdrdsise Anglia pentru Franta... Nu se culca firdsd le fi terminat - uneori la unu, doud noaptea, chiar ti pe wemeacdnd lucra. Nd. al'usese niciodatX nevoie prea mare de somn gi nuavusese o meserie care sX cearX efort fizic: profesor de englezd launiversitatea din Marsac.

Olver Winshaw urma sX implineascd 90 de ani.Era un bitrdnel linistit ti elegant, pe care il cunogtea toatx lu-

mea. Cdnd se instalase in acest pitoresc otat universitar, pfmiseimediat porecla de ,,Englezul". Asta se intampla inainte ca dragii sdicompatriofi sX se nipusteasc5, precum un nor de licuste, asupra tu-turor pietrelor de restaurat din zonX, si ca porecla sd se cam dilueze.Astizi, nu mai era decat unul dintre muryii din departament. Darde cind cu criza economica, englezii plecau unul dupl altul spre

destinalii mai atractive din punct de vedere financiar - Croagia,Andaluzia -, iar Oliver se intreba dacd urma sX triiasce suficient demult, cAt sX redevinX singurul englez din Marsac.

in locul cu nuferi,

Umbro fdrd fogd lunecd,

Profilul prelung, stab si mohordt,

Co un tdi, bine osculit.

odatd la glezna zeilor sdi lari, dar nu-i

\Teo poezie proprie. Atunsese in iarna

ra rimdsese in urmX. in curAnd, va face

runca in el cele 150 de caiete cu coperte

2O OOO de poeme. Unul pe zi, timp de

rine pezit secret al existenlei saie. NiciLses€ voie si le citeasci.rci se mai intreba de unde i;i trlgeamI la \iala sa, nu vedea decdt o lungd

inau mereu cu un poem scris seara, in:rau datate. il putea gxsi pe cel scris incel scris in ziua mor,tli pdmei sale solii,\ng]ia pentru Franla... Nu se culca ferx

unu, doui noaptea, chiar ;i pe vremea

)dati neroie prea mare de somn si nurare efort fizic: profesor de englezi 1a

i implineasci 90 de ani.

ii elegant, pe care il cunogtea toate lu-cest pitoresc oras universitar, primiseL'. -{sta se intimpla inainte ca dragii sai

i. precum un nor de licuste, asupra tu-in zoni, Ii ca porecla sd se cam dilueze.

ul dinfte multii din departament. Dar

i. engtezii plecau unul dupd altul spre

punct de vedere financiar - Croalia,Lneba daci urma si trbiascd suficient de

ul englez din Manac.

Cercul

;i iar se opri.Muzicd...I se pirea ci se aude muzicd pe deasupra sataitului uni_

form al ploii gi a ecourilor continue ale tunetelor, care i9i rispundeauunul altuia, dintr-o margine in cealalti a cerului. Era clar cd nu puteafi Christine: ea dormea de mult. Da, venea de-afard: muzici clasicd...

Oliver se strambi a dezaprobare. Evident cA diduserd volumulla maximum, de se auzea pind in biroul sXu, in ciuda furtunii ,i aferestrei inchise. incercd sd se concentreze la poemul siu, dar nu erachip: al naibii muzicd!

Idtat, se uitd din nou inspre fereastrd. Lucirea fulgerelor traversaobloanele. Printre lamelele lor se zirea ploaia, ;iroind in fringhii deapX. Furtuna pirea s5-si fi concentrat furia deasupra ordgelului, pecare il inchisese ca intr-un cocon lichid, rupt de restul lumii.

isi impinse scaunul ;i se ridici.Se duse la fereastrX gi depdrtd storurile, ca sX se uite in stradx.

$antul central se revdrsase pe trotuare. Deasupra acoperisurilor,noaptea era dungati de fulgere subtiri, ca urmele unui seismografluminescent.

Toate ferestrele casei din fa15 erau luminate. poate cA era opetrecere? Casa cu pricina, o casi de ora;, cu gridinX pe o latur5,despdrtitd de strad5 gi apdratd de priviri printr-un zid inalt, era ocu-pati de o celibatard. Profesoari Ia clasa preg5titoare, de la liceul dinMarsac, cea mai prestigioasd din regiune. O femeie frumoasi. Miculi,cu pdr negru ti situeti elegant5 - femeia la 30 de ani, in glorioasaei plinitate. I-ar fi plicut lui Oliver, dacX ar fi al'ut cu 40 de ani maiputin. O mai spiona cdteodatd, cu discretie, cind ea se bronza, vara,pe gezlongui aflat la addpostul privirilor - mai pulin a sa, pentru cXgridina ei se gdsea fix sub fereastra biroului sdu, de cealaltX parte astr5dutei si a zidului. Ceva nu era in regulS. Toate cele patru niveluriale casei erau luminate. Usa de la intrarea din stradd era larg deschisi,iar o lanterne micd ii lumina pragul sclipind in ploaie.

insX in spatele geamurilor nu vedea pe nimeni.

'z KhAgne, in original, ultimul dintre cei doi ani de clas; pregttitoare (precedat dehypokhogne) ne.esati pentru admiterea la Scoala Normal; Sup;rioari din iaris, singuraCrande Ecole care tine de Ministerul Edu(aliei francer. (N.t.)

ffi"

Bernard Minier

Utile viftate care asigurau comunicarea dintre salon gi grxdinade ldngX casd erau larg deschise ti bdtute de vint ca la:un saloon.Iar inclinafia ploii sugera ci pardo_seala casei ela cu siguranld udX.Oliver vedea cum picdturile de apd ;opdiau pe dalele terasei gi inco-voiau firele de iarbX ale peluzei.

Cu siguranfX de acolo se auzea muzica... Simli cum pulsul i-oia tazna. Privirea ii alunecx ugor spre piscinX.

Unsprezece metri pe tapte. Dale de culoarea nisipului de iur-lm-prejur. O ffambdine.

Simtea o emotie sumbrd: aceea care te cuprinde cand ceva neo-bitnuit ili interupe rutina zilnicd. Or, la vdrsta lui, existenla sa nuera decat rutine. ExplorX cu privirea gridina din iurul bazinului. inspate, incepea pddurea din Marsac, 2 7OO de hectare cu copaci ticirdri. Nu exista perete in partea aceea, nici mdcar un gdlai, doar ungard de verdeati, compact. Cdsuta de lingd piscini, o constructiemicX din piatrd, cu mult mai nouX decdt restul, se inXlga de cealaltxparte a piscinei, pe dreapta.

igi concentrx atenlia asupra bazinului. Bitutd de aversX,suprafala dansa utor. Oliver igi miti ochii. Mai intai, se intrebi cevedea. Apoi inlelese ci erau mai multe pdpugi care se legXnau peapd. Da, chiar aga... Deti era foarte sigur cX erau doar pdpusi, simticum il trece un fior imposibil de explicat. Pluteau una lang5 cea-laltd, cu rochiile in culoti deschise unduindu-se la suprafala bazi-nului, incretitX de ploaie. Oliver gi sotia sa fuseserd invitali odatila cafea de vecina din fale. Sotia franluzoaicd a lui Winshaw fusesepsiholog inainte sX se pensioneze gi avea o teorie despre aceastxabundenli a pdpugilor in casa unei femei singure, trecute de 30de ani. La intoarcerea acasd, li explicase solului ei cd vecina lorera probabil o ,,femeie-copil", iar Oliver o intrebase ce.intelegeaprin asta. Ea folosise atunci expresii precum ,,imaturX", ,,fugd deresponsabilitdli", ,,care nu se preoorpd decdt de plicerea personalX",

,,trecutx pdntr-o traumd afectiv5", iar Oliver bdtuse in retragere:intotdeauna preferase poefii psihologilor. Dar si dea naiba dacxinfelegea ce puteau face pXpugile alea in piscind.

au comunicarea dintre salon ;i grxdina

;hise ti betute de vdnt ca \a un saloon.

i pardoseala casei era cu siguranlX ud5.

de apd lopiiau pe dalele terasei ;i inco-tzei.;e auzea muzica... Simli cum pulsul i-oulor spre piscinS.

ne. Dale de culoarea nisipului de iur-im-

L aceea care te cuprinde cind ceva neo-

nlnicE. Or, la vdrsta lui, existenfa sa nu. privirea grXdina din jurul bazinului. inr Marsac, 2 7OO de hectare cu copaci ;irrtea ac€ea, nici mxcar un grilaj, doar unCisula de lingi piscini, o construclie

ri noui decit restul, se inelta de cealalt5

asupra bazinului. Bdtutd de aversd,

:r i5i miii ochii. Mai intai, se intrebx ce

.u mai multe pipu;i care se leginau pe

a foarte sigur cd erau doar pipu;i, simliibil de explicat. Pluteau una lAngd cea-

lcchis€ unduindu-se la suprafala bazi-

Olir-er 5i solia sa fuseserd invitati odate

Sotia frantuzoaici a 1ui Winshaw fusese

rsioneze :i avea o teorie despre aceastd

casa unei femei singure, trecute de 30

se, ii explicase sotului ei ci vecina lorpil-, iar oliser o intrebase ce inlelegeaci erpresii precum ,,imaturi", ,,fugi de

;e preocupi decit de plxcerea personal5",

rfectisi', iar Oliver bituse in retragere:

:tii psihologilor. Dar si dea naiba dacd

ipqile alea in piscin5.

Cercul

Ar trebui sd sun jandarmi| gdndi el. Dar ce sd Ie spun? Cd plutescnirte pdpusi tntr-o piscind? Apoi il lovi un alt gdnd. Nu era normal...Toatd casa luminatd, nimeni vizibil si pXpusile alea... Unde era,oare, stdpdna casei?

Oliver Winshaw r5suci mdnerul ferestrei gi o deschise. Imediat,camera fu invadate de un val de umezeald. ploaia ii biciuia fata, iarel clipea, incercind si priveascd atent ciudata adunare de chipuridin plastic, cu priviri fixe.

Acum, muzica se auzea perfect. O mai auzise, de;i nu era Mo-zart, compozitorul sdu preferat.

La naiba, ce insemna tot circul dsta?

Un fulger forfeci noaptea, urmat de trosnitura asurzitoare atunetului. Zgomotul fdcu ferestrele sd tremure. $i, ca un proiectorbrutal, fulgerul ii dezvXlui cd acolo era cineva. Asezat pe margineabazinului, cu partea de jos a pantalonilor atamand in apX, trecusemai intai neobservat, pentru cd il acoperea umbra arborelui uriasdin miilocul grxdinii. Un tAndr... Aplecat cdtre mareea p5pu;ilor, lecontempla plutirea. Degi se afla la peste 15 metd distanfd, Oliver iiputea ghici privirea pierdutX, goal5, gi gura deschisd.

Pieptul lui Oliver Winshaw nu mai era dec6.t o camerx de rezo-nantd pentru inima sa, care bdtea ca un batedst posedat. Ce se pe-ttece aici? Se grdbi spre telefon si smulse receptorul din suportul sAu.

2Roymond

- Anelka este un bou, spuse pulol.

Vincent Esperandieu igi prM colegul, inhebandu-se dac; sentinlasa era motivatX de jalnica performanld a atacantului sau de originilesale tide.faptul cd provenea dintr-un oras din regiunea parizianX.Lui Puiol nu-i pldceau deloc oragele, iar locuitorii lor si mai putin.

li totuti, Esp6randieu trcbuia sd recunoasci faptul cd, mXcar odate, Puiol avea &eptate: Anelka era nul. Zero. Natpa. Ca tot restulechipei, de altfel Le rupsese sufletul acest prim meci. Numai luiMartin pirea sd nu-i pese. Esp€randieu lgi intoarse privirea spre elsi zambi: era sigur cd geful lui n-avea habar nici mdcar de numeleselectionerului pe care o Franld intreagx il huiduia ti injura copiosde luni bune incoace.

- Domenech este un idiot ratat, zise puiol fix atunci, ca gi cumcreierul sXu prinsese gAndul lui Vincent. in 2006 am aiuns in final5doar pentru ci Zidane si ceilalti luaser5 fr6iele echipei.

Dat fiind c[ nimeni nu a contestat acest fapt, politistul se stre-curX prin mulfime si se duse sd mai ia nitte beri. Barul era plin ochi.11 iunie 2O1O. Ziua deschiderii ti a primelor meciuri de la Campi-onatul Mondial de Fotbal din Africa de Sud. printre care ;i cel carese didea la televizor chiar acum: Uruguay - Franta, 0 - 0 la pauzx.Vincent se uitd din nou la ;eful lui. pdvea in continuare spre ecran.Dar in go1. De fapt, comandantul Martin Servaz nu se uita la meci,ci doar se prefdcea - iar adiunctul sXu ptia acest lucru.

_ _ latictd conndion

rse Puiol.pri\i colegul, intrebandu-se dacx sentinla

)rformanlS a atacantului sau de originilea dintr-un ora; din regiunea patiziand.: oratele, iar locuitorii lor ;i mai putin.rebuia si recunoasci faptul ci, mdcar o

nelka era nul. Zero. Nagpa. Ca tot restul

se sufletul acest prim meci. Numai luiEsp€randieu i;i intoarse privilea spre el

lui n-avea habar nici mdcar de numele

anti intreaga il huiduia ;i iniura copios

ot ratat, zise Puio} fix atunci, ca ti cum

I lui Vincent. in 2006 am aiuns in finalX

ilal! luaserd frAiele echiPei.

I a contestat acest fapt, polilistul se stre-

e si mai ia nigte beri. Barul era plin ochi.

derii si a primelor meciuri de la Campilin -\frica de Sud. Printre care ti cel care

cum: Uruguay - Franla, 0 - 0 la Pauzd.;eful lui. Privea in continuare spre ecran.

dantul Martin Servaz nu se uita la meci/

ljunctul sdu stia acest lucru.

Cercul

Nu numai cX Servaz nu urmdrea meciul, dar se si intreba cenaiba cduta el acolo.

Intentionase sI le facX o plXcere colegilor din echipa sa de an-chetd si ii insofise. Campionatul Mondial acaparase de sdptXminiintregi toate conversaliile Diviziei de Criminalisticd. Forma jucdtori-1or, meciurile amicale dezastruoase, inclusiv o infrdngere umilitoarein fata Chinei, alegerile selectionerului, hotelul prea scump: Servazajunsese sX se intrebe dacX un al treilea r5zboi mondial le-ar fi sus-citat mai mult interes. Probabil cI nu. Spera doar ca gi rduficdtoriisd facd la fel, iar statisticile infractionale sX scadd de la sine, fXrX sifie nevoie s[ intervini cineva.

LuE paharul cu bere proaspdtl pe care putol tocmai i-l pusesein fald ti il duse la gurd. Pe ecran, se reluase meciul. Micii omuleliin albastru se agitau cu aceea;i energie stearpd ca si inainte; alergaude la un capit Ia altul al terenului, fXrX ca Servaz sX descopere ceamai micl logicd in aceste deplasdri. Cat despre atacanti, deti nu eraweun specialist, i se pireau deoseblt de impiedicali. Citise undeva cddiurna echipei si cheltuielile de deplasare urmau si coste FederatiaFrancezi de Fotbal mai mult de un milion de euro ;i era curios sX gtiede unde proveneau veniturile astea gi daci trebuia cumva si bage siel mina in buzunar. insX chestiunea aceasta pdrea si-i preocupe maiputin pe vecinii sii, in mod normal ni;te contribuabili circumspecti,decat absenta cronicd a succesului. Servaz incercd totu;i si se intere-seze de ceea ce se petrecea pe ecran. Dar un bdzdit nepldcut emanain permanenld de acolo, ca dintr-un stup urias. I se explicase cd erazgomotul produs de miile de trompete aie spectatorilor sud-africaniprezenti pe stadion. Se intrebx cum puteau produce ;i, mai ales,suporta un astfel de vacarm: chiar si aici, atenuat de microfoane ;ide filtrele tehnicii, sunetul era teribil de enervant.

Dintr-odatx, luminile din bar pilpdird gi de peste tot izbucnirdexclamatii cand imaginea de pe ecran se comprimX ;i dispiru, pen-tru a ap5rea din nou, imediat. Furtuna... Se {otea deasupra oraguluiToulouse, precum un stol de corbi. Servaz nu-si putu retine o umbride zimbet imaginAndu-gi toatd lumea cufundati in beznX, privatide meci.

Bernard Minier

Neatente, gandurile sale alunecartr spre o zone familiarX, darpericuloasd. Se lmplinesc 18 luni ite c nd fulian Hirtmann nu a maiilat niciutt semn ile viafd. . . 1,5 ltttti,.dar nicio zi fXrX ca polilistul sX segdndeascd la el. Elvelianul evadase din institutul Wargnier in iamadintre 2008 gi 2009, la doar cdteva zile dupd ce Servaz il vizitase incelula sa. Cu ocazia acestei intahiri, descoperise stupefiat cX el ,ifostul procuror din Geneva impXrtdgeau o pasiune comund: muzicalui Mahler. Apoi, pentru unul venise evadarea ;i pentru cel5lalt,avalanga.

18 luni, se gandi el. 540 de zile ,i tot atatea nopli in aare avusesede un numdr de ori imposibil de calculat acelari co, mar . Avalansa. . ,

Era lngropat intr-un cogciug de zdpadd ;i gheafd gi incepea sX ducXserios lipsi de aer, in timp ce ftigul ii inlepenea din ce in ce mai taremembrele, cdnd in sfdrpit il atingea o sondX, iar cineva sipa freneticprin zXpada de deasupra lui. O lumind orbitoare in plini figutd, oinghititur; zdravinX de aer curat, respirat cu nesat ,i cu gura largdeschis5, un chip lncadrat in deschidere. Acela al lui Hirtmann...Elvefianul izbucnea in ris si zicea: ,,Adio, Martin!,,_;i acoperea laIoc gaura...

Cu exceplia catorva variante, visul se,sfdrpea mai mult sau maipulin la fel.

in realitate, supravieluise avalansei. Dar, in cogmarurile sale,murea. fi, intr-un fel, o parte din el murise acolo, in acea noapte.

Ce f5cea Hirtmann chiar in acest moment? Unde era? Servaz seinfiord la amintirea peisaiului inzdpezit, de o grandoare inimagina-bild.... vdrfurile ametitoare. aplrind valea pierdutX... clXdirea cu zi_duri groase... zXvoarele care cedeazi Ia capXtul culoarelor pustii.. . $iapoi, uta in spatele cdreia se ind$a muzica familiard: Gustav Mahler,compozitorul preferat al lui Servaz - dar ti al lui Julian Hirtmann.

- Cam tatziu, zise pulol lingd el.Servaz aruncd o privire distrattr ecranului. Un lucltor pXr5sea

terenul, un altul il inlocuia, Servaz a\,-u impresia cX era vorba demult-pomenitul Anelka..Se uiti in colgrl din stilnga sus al ecranului:minutul 70 si tot 0 - 0. De unde, fird indoiald, ,i tensiuneacare domnea in bar. AlXturi de el, un tip glas, la weo 130 de kile,

le alunecarX spre o zond familiar5, datI luni de cdnd Julian Hirtmann nu a mai

3 luni, dar nicio zi fXri ca polilistul sd se

-' dase din institutul Wargnier in iarnar citeva zile dupX ce Sewaz il vizitase ini intahid, descoperise stupefiat cd el tiimpdrtdgeau o pasiune comunX: muzicamul venise evadarea ti pentru celilalt,

I de zile gi tot atatea nopli in care avusese

ril de calculat acelaSi coqmar. Avalan;a...g de zdpadd gi ghea!5 ;i incepea si ducdp fr{ul ii infepenea din ce in ce mai tare

atingea o sond5, iar cineva sdpa frenetic

ri. O lumind orbitoare in plinX figurd, or curat, respirat cu nesa! 9i cu gura larg

in deschidere. Acela al lui Hirtmann...

ii zicea: ,,Adio, Martin!" - gi acoperea Ia

riante, visul se sfdrgea mai mult sau mai

rise avalan;ei. Dar, in co;marurile sale,

rte din el mudse acolo, in acea noapte.

ar in acest moment? Unde era? Servaz se

Llui inzepezit, de o grandoare inimagina-apirind valea pierdutX.. . clddirea cu zi-

e cedeazd la capitul culoarelor pustii.. . fie inilfa muzica familiari: Gustav Mahler,

ri Servaz - dar gi al lui Julian Hirtmann.lingd el.€ distratd ecranului. Un jucdtor pdrisea

iia. S€ryaz avu impresia ci era vorba de

r uiti in colFrl din stdnga sus al ecranului:O. De unde, fdrd indoialX, ti tensiunead de el, un tip gras, la vreo 130 de kile,

--{eCercul

asuddnd din greu pe sub barba rogcatd, il bitu pe umir de parcX eraucunostinte intime si ii sufld in nas o respiralie alcoolizate:

- DacI eram eu selectioner, le tXbXceam fundurile la tofi labagiiidstia, ca sX ti le mifte pufin. La dracu, nu-s in stare se se agite nicimdcal pentru o Cupi MondialX!

Servaz se intrebi dacd, la rindul lui, vecinul s5u se agita maimult pentru ceva - cu exceplia cazurilor in care era vorba si spri-iine tejghelele sau si se ducd dup5 baxuri.de bere la supermarketulde la col!.

Se intrebe de ce nu ii plicea sportul la televizor. Oare pentrucd fosta lui nevaste, Alexandra, spre deosebire de el, nu rata niciunmeci al echipei sale favorite? Timp de sapte ani, formaserd un cupludespre care Sewaz crezuse, incX din prima zi, ci nu va line mult. Cutoate astea, se cxsXtoriser5, si rczistaseri sapte ani. Nu inlelegea de cea tebuit se treacA atat de mult timp pdni sd recunoasci ceea ce eraevident: erau la fel de potrivili precum un taliban cu o uluratcx. Cerimdsese din ei astdzi, in afard de o fati de 18 ani? Dar era mdndrude fiica sa. O, da, era foarte mdndru. Chiar dacd tot nu se obignuisecu look-ul ei, cu piercinguriie si cu tunsodle ei, Margot ii cdlca lzi peume, nu mamei sale. Ca ;i el, adora sI citeascx ti, tot ca el, intrasela cea mai prestigioasi clasd preg5titoare din regiune. Marsac. Aiciveneau cei mai buni elevi de pe o razd de kilometri, unii chiar de laMontpellier sau Bordeaux.

DacX se gdndea bine, era nevoit sX recunoascd faptul cA, la 41de ani, nu il interesau decdt doui lucruri in viatd: meseria gi fiica.

;i cdrfile... Dar cirlile erau altceva - nu doar un htcru, ci toatdviala sa.

Era oare de aiuns? Viata altora cum era? Se uiti in fundul pa-harului sdu de bere, unde nu mai rimdseserX decdt urme de spumd,

ti hotdf cX se pilise destul pentru seara aceasta. Deodatd, simli onevoie aprigd sI urineze ti se strecurd pdnX la uga toaletei. induntruera o mizerie dezgustitoare. Servaz vXzu un blrbat chel, intors cuspatele la el, si ii auzi ietul lovind po4elanul pisoarului.

- Ce puturosi impufifi, zise bxrbatul cand polilistul incepu sd se

descheie la pantaloni langX el. E o rugine sX vezi a;a ceva.

Bernard Minier

Se incheie la sli+ ti iegi fdrX sd se oboseascd sX se spele peServaz ti le sXpuni gi cldti indelung pe ale sale, qi le usci laapoi, in momentul ln care iegi pe u;i, igi afundd mdna dreaptdmdnecb inainte de a atinge clanla pe care pusese mAna gicel chel.

0 privire aruncatd ecranului il incunottinlx cI nu se

nimic in absenta lui, deti partida se apropia de final. Asistenfaacum un adevdtat vulcan de frustrdri. Sewaz igi zise cX, dacX nuschimba nimic, aveau sI fie revolte, gi se duse la locul siu.

Vecinii sii urlau de-a dreptul: ,,Du-te!',, ,;paseazX, fi-p-arsd-fi fie, paseazd!" , ,,La dreapta! La dreaaaaaptaaaaa!,,, semn cdse intampla, in sfargit, cand. simfi in buzunar o vibralieBdgX mAna in pantaloni gi isi scoase telefonul. Nu un smartphoci un clasic veritabil, un vechi Nokia pentru toatd familia.ii era luminat, semn cX si acolo se intimpla ceva. Apalatulferase deja apelul cXtre mesagede, a;a cI Servaz formdrobotului.

in;epeni.Vocea ile la telefon.,. ii trebui o iumxtate de secundi ca sd

recunoasca. O iumxtate de secundi de eternitate. Spaliul-timpse contlact5, ca ;i cum cei 20 de ani care il desplrfeau dedatd cdnd o auzise puteau fi parcurgi in doux b5txi de inim5.pi dup5 tot acest timp, un tunel se sdpe in stomacul lui, auzind-o.

I se piru cd lncdperea incepuse sd se invdrti in iurul lui.tele, incuraidrile, bazaitul l'uwzelelor - toate s-au indepXrtat,pierdut intr-o ceatI. Prezentul s-a contractat, s-a fdcut minuscul.Vocea spunea:

,,Martin? Eu sunt, Marianne... Sund-mX, te rog. E foarte important. Te implor, sun;-md imediat cum auzi mesaiul..."

O voce ivitd pe neatteptate din trecut - dar si o voce caresi transpard frica.

Samira Cheung isi arunci pe pat haina de piele gi se uitdbXrbatul cel gras care fuma, infundat intre peme.

- Valea! Trebuie sX mi duc la lucru.

I