AGENłIA PENTRU INOVARE ŞI TRANSFER TEHNOLOGIC AL ACADEMIEI DE ŞTIINłE A MOLDOVEI

GRĂDINA BOTANICĂ (INSTITUT) A ACADEMIEI DE ŞTIINłE A MOLDOVEI

CERERE DE PROIECT

Denumirea proiectului: “ Implementarea tehnologiei de producere a marcoŃilor de levanŃică în scopul fondării plantaŃiilor industriale”

Conducătorul Proiectului: Doctor în biologie,

ColŃun Maricica

CHIŞINĂU 2008

2

Fişa proiectului Modelul 1 ACADEMIA DE ŞTIINłE A MOLDOVEI

Denumirea Institutului / OrganizaŃiei Grădina Botanică (Institut) a Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei Tip de instituŃie (de subliniat) membru instituŃional de profil afiliat ApartenenŃa: ACADEMIA DE ŞTIINłE A MOLDOVEI Conducătorul proiectului nume/ prenume ColŃun Maricica funcŃia dir.adj. , cer.coor. gradul ştiinŃific Dr. în biol. Adresa: m. Chişinău, str. Mirceşti 8/1 Telefon: d.43-24-92 Fax: 55-04-43 E-mail: gradinabotanica@moldnet.md Domeniul de aplicare a proiectului

Resurse vegetale DirecŃia strategică a activităŃii din sfera ştiinŃei şi inovării pentru anii 2006-2010 (în conformitate cu Hotărârea Parlamentului RM nr. 160 din 2005, Monitorul Oficial nr. 104 din 05.08.2005)

Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaŃionale pentru dezvoltarea durabilă a economiei Ńării Institutul / OrganizaŃia - cofinanŃatoare: SRL „Resendjer” Adresa: m. Chişinău, str. Armenească 30 Telefon:

t/m 069187492 Fax: E-mail:

Titlul proiectului propus (nu mai mult de 25 cuvinte)

Implementarea tehnologiei de producere a marcotilor de levanŃică în scopul fondării plantaŃiilor industriale”

Tip de proiect: de inovare şi transfer tehnologic

nou + sau în continuare □ Termen de realizare (maxim 2 ani) 2009 Costul total al proiectului (mii lei) 135, 0 lei

Suma totală solicitată de la buget (60% din costul proiectului pentru perioada întreagă

sau mai mică, în dependenŃă de cofinanŃare) 81,0 mii

Suma totală a cofinanŃării (volumul de finanŃare nu mai mic de 40% din costul

proiectului pentru perioada întreagă sau mai mare) 54,0

Solicitat de la buget pentru 1 an (60% din costul proiectului pentru 1 an) 81, 0 CofinanŃare pentru 1 an (volumul de finanŃare nu mai mic de 40% din costul proiectului pentru un an )

54.0

OrganizaŃii colaboratoare: ExecutanŃi (nr. de persoane) 11 dr. hab. dr. în ştiinŃe 4 doctoranzi 2 Semnătura conducătorului de proiect: Se certifică autenticitatea datelor din prezenta cerere şi se aprobă realizarea proiectului din sfera ştiinŃei şi inovării în condiŃiile menŃionate

Director/rector Director economic/Contabil-şef L.Ş. L.Ş. Nume TeleuŃă łîŃei Prenume Alexandru Valentina Tel: 55-04-43; 52-38-98 52-34-81 Fax: 55-04-43 E-mail: gradinabotanica@moldnet.md

3

II REZUMATUL PROIECTULUI

În prezent devine tot mai actuală problema utilizării raŃionale a resurselor vegetale. Şi este evident acest fapt, deoarece utilizarea plantelor în diverse ramuri ale economiei naŃionale, în viaŃa cotidiană deschide noi posibilităŃi eficiente de antrenare a sănătăŃii, tratament şi profilaxie a maladiilor. Mari perspective deschid în această direcŃie utilizarea speciilor aromatice cultivate – sursă de substanŃe biologic active cu proprietăŃi profilactice. Una dintre speciile aromatice bine cunoscute este levănŃica (Lavandula vera), care pe lângă faptul că conŃine ulei volatil (1,7%) folosit pe larg în industria cosmetică, la parfumarea săpunurilor, a spumantelor de baie, detergenŃilor, în pictură pe ceramică, mai posedă şi proprietăŃi evidenŃiate antimicrobiene, antivirusologice, antimicotice. Principiile active din flori acŃionează intern ca antiseptic, uşor antitispastic, depurativ şi calmant. Sunt utilizate în afecŃiuni cardiace cu substrat nervos, în afecŃiuni renale, reumatism, dischinezie biliară, răceală, gripă, tuse, astmă, parazitoze intestinale, tulburări hepato-splenice, migrene, epilepsie. Se utilizează intern pentru acŃiunea carminativă, în tulburări digestive, în cefalee, stimulent general, aromatizant şi corectiv. asigură reconfortarea şi calmarea după surmenaj şi iritabilitate nervoasă. Florile şi uleiul volatil de levănŃică se mai folosesc în culinărie în calitate de aromatizatori la preăpararea diferitor bucate şi băuturi. Cultivarea acestei specii cu un potenŃial atât de bogat, are un şir de avantaje:

1. ObŃinerea bineficiului prin valorificarea produselor obŃinute din levănŃică 2. Valorificarea terenurilor afectate de alunecări şi a celor mai puŃin productive, povârnişuri, etc. 3. Protejarea resurselor vegetale naturale din flora spontană prin înlocuirea lor cu produse similare

obŃinute de la plantaŃiile de levănŃică cultivate pe scară largă. 4. Revitalizarea ramurii producerii uleiurilor volatile în Republica Moldova, prin producerea de

material săditor în scopul fondării plantaŃiilor industriale. În mod natural, levănŃica se înmulŃeşte prin sămânŃă. În cultură se practică preponderent înmulŃirea vegetativă. Aceasta este necesară în selecŃie şi în producŃie pentru păstrarea purităŃii biologice a unui soi. ÎnmulŃirea vegetativă se bazează pe proprietatea ramurilor levănŃicăi de a dezvolta rădăcini în contact cu pământul umed. În practică levănŃica poate fi înmulŃită prin mai multe metode: - semănatul în teren deschis; - butăşirea lăstarilor verzi; - butăşirea lăstarilor lignificaŃi - marcotaj

Metodele menŃionate mai sus au fost aplicate pe parcursul implimentării levănŃicăi în diferite regiuni, care s-au soldat cu rezultate mai mult sau mai puŃin eficiente pentru condiŃiile pedoclimaterice ale Ńării noastre. Pentru asigurarea renovării ramurii cultivării plantelor aromatice şi medicinale stipulată şi în ConvenŃia Programului de relansare a speciilor menŃionate, care prevede mărirea suprafeŃelor de 4 ori, fondarea plantaŃiilor industriale de levănŃică constituie e problemă actuală, care poate fi realizată prin producerea materialului săditor cu calităŃi biologice şi fitosanitare superioare şi în cantităŃi necesare prin metoda de marcotare. Această metodă (marcotarea) a fost utilizată şi de alŃi producători de material săditor, însă noi am folosit la crearea plantaŃiei-mamă material iniŃial selectat după mai multe criterii: conŃinutul în ulei volatil, toleranŃa la boli şi dăunători, rezistenŃa la temperaturi scăzute, în special la decalajul înttre temperaturi. Materialul iniŃial folosit la fondare a fost crescut pe teren izolat, unde s-a aplicat selectarea negativă cu excluderea plantelor necorespunzătoare soiului studiat. Soiul folosit la fondarea plantaŃiei-mamă a fost investigat din punct de vedere anatomic, determinând astfel densitatea glandelor oliefere

4 pe sepalele florilor (metoda Nesterenco) care ne-a permis să selectăm un material cu puritate biologică avansată pentru plantaŃia-mamă de bază, unde pe parcursul a 3 ani este aplicată metoda de multiplicare vegetativă (marcotaj) în scopul obŃinerii materialului săditor. Marcotajul are un şir de avantaje faŃă de celelalte metode de înmulŃire:

- este o metodă lesne de aplicat, fiind mai puŃin costisitoare, deci economic avantajoasă faŃă de celelalte (semănatul în teren deschis, butăşirea lăstarilor verzi, butăşirea lăstarilor lignificaŃi) experimentate şi utilizate.

- aplicarea marcotării levănŃicăi în plantaŃia - mamă fondată din material biologic pur, permite ca plantele obŃinute să corespundă întru totul soiului obŃinut Chişinău – 90 (C-90) după productivitatea şi calitatea uleiului volatil.

I a) Obiective generale:

Actualmente, după o perioadă de stagnare, revin pe piaŃă cu ritm de intensificare produsele şi uleiurile eterice naturale folosite atât în industria parfumerică, alimentară, cât şi în medicina tradiŃională. Acestea sunt observate pe piaŃa mondială, prin înlocuirea produselor sintetice cu cele naturale. O astfel de tendinŃă se observă şi în republica noastră. Renumitele firme parfumerice folosesc uleiurile volatile naturale în volum de 60-90% în fabricarea produselor.

- PiaŃa farmaceutică şi parfumerică din Republica Moldova impune tot mai multe cerinŃe în uleiuri aromatice naturale, mai puŃin alergice şi de calitate superioară.Reieşind din necesităŃile pieŃii autohtone, noi am conceput să derulăm lucrări în direcŃia producerii materialului săditor de calitate superioară în scopul fondării plantaŃiilor industriale de levănŃică. Folosirea materialului biologic pur, ne permite să garantăm obŃinerea unei producŃii de materie primă de o calitate superioară, plantele fiind viguroase cu longevitate sporită aplicând tehnologii ce conŃin indroducerea îngrăşămintelor organice fără fertilizanŃi chimici şi erbicide.

Originalitatea investigaŃiilor - În decursul ultimilor ani cercetările în domeniul multiplicării speciilor aromatice sunt

efectuate, preponderent la nivel micro-clonal, în cultura in vitro, care este destul de efectivă, deoarece ofera posibilitatea de a manipula cu obŃinerea materialului iniŃial. Cercetările menŃionate permit multiplicarea unui număr mic de plantule, iar multiplicarea pe scară largă este nejustificat de costisitoare. Tehnologia cu elemente organice de producere a marcoŃilor de levănŃică propusă de noi face posibil: - obŃinerea materialului săditor (marcoŃi) de categorie superioară pentru plantaŃii industriale.; - garantează o calitate înaltă a uleiului volatil obŃinut de la aceste plantaŃii cu o puritate biologică corespunzătoare (soiul Chişinău – 90) în comparaŃie cu plantele obŃinute prin semănat direct; - tehnologia de obŃinere exclude nutriŃiile chimice şi lupta cu buruienile cu erbicide; - marcoŃii obŃinuŃi în teren deschis sunt bine adaptaŃi la condiŃiile mediului şi nu necesită lucrări suplimentare privind călirea lor; De la o plantă mamă în plantaŃia de 3-4 ani se obŃin în mediu 100 marcoŃi. Un hectar de plantaŃie mamă (20000 mii tufe) poate produce 2 mln marcoŃi, care fiind realizaŃi cu 0.40 lei unit. Se obŃine un venit de 800 mii lei. De pe 1 ha de plantaŃie mamă pot fi obŃinuŃi marcoŃi pentru fondarea a 100 ha plantaŃii industriale. MarcoŃii obŃinuŃi sunt eftini, calitativi şi fac posibilă fondarea plantaŃiilor de levănŃică în toate tipurile de gospodării agricole (terenuri mari consolidate, asociaŃii cat şi gospodării Ńărăneşti.) b) Descrierea proiectului de inovare şi transfer tehnologic 1.Argumentarea necesităŃii realizării Proiectului.

5 LevănŃica este o specie aromatică foarte preŃioasă. SubstanŃa biologic activă este uleiul volatil (Oleum Lavandulae)– al cărui conŃinut variază între 0,5 – 1,5%. Principalul component este linaloolul (40-60%), care se găseşte atât liber, cât şi parŃial esterificat sub formă de acetat de linalil. S-au mai identificat şi alŃi componenŃi valoroşi cum ar fi: alcooli liberi (geraniol, nerol, lavandulol, borneol, citronelol), esteri ai acestora sub formă de acetat (de geraniol, de bornil etc), acizi, fenoli, aldehide şi multe altele. Datorită compoziŃiei chimice menŃionate este întrebuinŃat în industria parfumerică şi cosmetologie în calitate de aromatizant, mai posedă şi proprietăŃi antimicrobiene, antimicotice şi antivirale. Cultivarea pe scară largă a acestei preŃioase specii este profitabilă, deoatrece este uşor realizabil pe piaŃă uleiul volatil obŃinut din plante, inflorescenŃele proaspăt colectate şi uscate, şi nu în ultimul rând materialul săditor şi semincer. În această ordine de idei este necesară o multiplicare rapidă, calitativă, eftină a materialului săditor pentru fondarea plantaŃiilor industriale. Metoda propusă de noi pentru implimentare posedă aceste calităŃi şi permite producerea pe scară industrială a marcoŃilor de categorie superioară. 2. Studii de fezabilitate şi elaborări anterioare ce stau la baza proiectului. Atât din studiul minuŃios al literaturii în domeniu, cât şi din propria experienŃă este cunoscut faptul, că metoda de obŃinere a marcoŃilor de lavănŃică a fost cercetată şi utilizată şi de alŃi specialişti în domeniu (MusteaŃă Gh. 1980, Либусь О. К. 2004, Leon S., Munteanu, 1990). Principiile de bază cunoscute din literatura de specialitate au fost luat drept reper, însă metoda elaborată de noi conŃine elemente substanŃial noi în ce priveşte puritatea materialului biologic şi minuŃiozitatea selectării în faza iniŃială. 3. Obiectivele proiectului. -Implimentarea metodei de multiplicare a levănŃicăi prin marcotaj – în calitate de procedeu eficient şi convenabil în condiŃiile agriculturii simpliste, care se aplică actualmente în republica noastră; - ObŃinerea materialului săditor de categoriile I şi II în cantitate suficientă pentru satisfacerea necesităŃilor bineficiarilor antrenaŃi în fondarea plantaŃiilor de producere. - Prestarea serviciilor de consultare în ce priveşte tehnologia de plantare şi cultivare a materialului propus beneficiarului, asociind elementele ecologice de producere; 4. Metode şi mijloace utilizate la realizarea proiectului. Pentru realizarea proiectului au fost folosite următoarele metode:

- Selectarea negativă a materialului iniŃial utilizat la fondarea plantaŃiei – mamă de levănŃică pe o suprfaŃă de 1,5 ha;

- Cercetarea numărului de glande secretoare de pe sepalele florilor după Nesterenco; - Analiza materialului iniŃial la atacul de boli şi dăunători, toleranŃa la condiŃiile nefavorabile

ale mediului. 5. Nivelul parametrilor de performanŃă şi calitate. ComparaŃie cu prototipul. Elemente de inovare şi transfer tehnologic. Metoda de multiplicare a levănŃicăi prin marcotare permite obŃinerea unui material săditor (marcoŃi) calitativ (categoria I şi II), cu garanŃie de înrădăcinare în plantaŃiile industriale de 89-95%, puritate biologică înaltă, productivitate sporită, costul este mic, forŃe de muncă puŃine, cheltuieli mici, perderi minime. Selectarea şi analiza eficientă a materialului iniŃial permite obŃinerea materialului săditor de calitate superioar, iar implementarea elementelor ecologice de cultivare permite obŃinerea materiei prime (ulei volatil, inflorescenŃe) de calitate înaltă cu posibilităŃi de utilizare nu numai în calitate de aromatizant, dar şi ca remediu profilactic şi curativ în medicină. 6.Gradul de conformitate cu cerinŃele reglamentărilor şi standardelor europene şi internaŃionale. După gradul de elaborare tehnologia de obŃinere a materialului săditor prin marcotaj nu prevede elemente, dispozitive sau oarecare substanŃe chimice nocive, care s-ar acumula în produsul finit, sol sau

6 aer. În urma derulării proiectului n-au fost aplicate oarecare tehnologii neadmise, toate operaŃiile fiind executate în conformitate cu standartele şi normele europene.

Pe lângă cele expuse, această tehnologie de obŃinere a marcoŃilor cât şi de cultivare a marcoŃilor în plantaŃii industriale prevede aplicarea unor elemente tehnologice organice pentru protecŃia mediului ambiant şi a solului. 7. Domeniile de aplicare: Elaborările Proiectului vor fi aplicate în fondărea şi cultivărea plantaŃiilor industriale de plante aromatice şi medicinale de către fermieri, agricultori, gospodării silvice şi alŃi beneficiari. 8. Ce necesităŃi ale potenŃialilor beneficiari satisface. Realizările proiectului vor contribui considerabil la rezolvarea unei problemele stringente ce Ńine de renovărea ramurii cultivării plantelor aromatice şi medicinale stipulată în ConvenŃia Programului de relansare a speciilor menŃionate, care vor permite fondarea rapidă a plantaŃiilor industriale de levănŃică şi a altor culturi care se reproduc similar. Materialul săditor obŃinut prin metoda de marcotare este calitativ, ieftin, bine adaptat la condiŃiile mediului ambiant. Tehnologia aplicată cu elemente organice prevede protejarea mediului ambiant şi a solului. 9. La ce etapă de finisare se află elaborarea ce stă la baza proiectului. Tehnologia de producere a materialului săditor de levănŃică prin marcotare fiind spre finisare (convenabilă, accesibilă şi necostisitoare) impune necesitatea fondării încă a 2 plantaŃii – mamă a câte 0,5 – 1ha, folosind criteriile de selectare propuse de noi în cadrul instituŃiei noastre cât şi a bineficiarului, care utilizează materialul săditor pentru fondarea plantaŃiilor de producere. 10. Ce volum de lucrări mai este necesar de îndeplinit. Pentru proiectul dat sunt necesare în continuare lucrări de selectare a materialului iniŃial de fondare a plantaŃiilor – mamă, cât şi obŃinerea în volum industrial ( 400 – 500 mii ) de marcoŃi ce sunt utilizaŃi de către beneficiar la fondarea plantaŃiilor industriale de producere a uleiului volatil şi florilor uscate de levănŃică. 11. Posibilitatea creării întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), numărul de locuri de muncă. Prin aplicarea metodei propuse de noi – obŃinerea materialului săditor (marcoŃi) de levănŃică şi alte specii poate fi creată o întreprindere mică sau mijlocie pentru obŃinerea a cca 1mln marcoŃi în plantaŃiile mamă pe o suprafaŃă de 1,5 ha, care ar oferi locuri de muncă la 5 lucrători permanenŃi şi plus 10 – 15 lucrători sezonieri (primăvară – toamnă), care vor putea produce material săditor de calitate pentru fondarea plantaŃiilor industriale. 12. Rezultatele scontate A implimenta tehnologia într-o gospodărie, a pregăti un colectiv de lucrători pentru a însuşi şi utiliza de sine stătător tehnologia de producere a materialului săditor de levănŃică prin marcotaj, a obŃine de la fiecare tufă în mediu câte 100 marcoŃi şi o înrădăcinarea de 90-95 %. Implementarea tehnologiei v-a lărgi considerabil şi rapid suprafeŃele ocupate de acestă cultură, fiind posibilă o renovare a ramurii producerii uleiurilor aromatice în republică. 13. CofinanŃarea proiectulului de către beneficiari cointeresaŃi. CondiŃiile de conlucrare. CofinanŃarea – 54,0 mii lei. CondiŃiile de conlucrare: beneficiarul. OrganizaŃia, în care se implementează tehnologia (SRL „Resendjer”) cofinansează proiectul, asigură cu teren, materiale, braŃe de muncă executarea lucrărilor tehnologice în volum şi timp. Executorul asigură conducerea metodică, tehnologică şi ştiinŃifică, livrarea marcoŃilor şi finanŃarea proiectului conform Regulamentului. 14. Viabilitatea elaborării pe piaŃă. În prezent există şi alte metode sau tehnologii de obŃinere a materialului săditor de levănŃică. Însă în cazul dat , calitatea materialului săditor este bună, sunt de categoria I şi II şi costul unui marcot este de doar 0,40 bani, fapt ce scoate în evidenŃă eficacitatea metodei de multiplicare propusă în cadrul proiectului. În plus, metoda dată poate fi aplicată cu succes şi la alte specii de plante medicinale şi

7 aromatice similare caracteristicilor biologice ale levănŃicăi, fiind ieftină, eficientă şi lesne de aplicat de către un număr mare de beneficiari cu posibilităŃi financiare restrânse. 15. Costul produsului, tehnologiei, serviciului. MarcoŃii de lavandă se realizează actualmente la preŃul de 0,40 lei. Pentru 1ha sunt necesari 20 000 marcoŃi, ceea ce constituie 8 mii lei (material săditor) pentru 1 ha.,- lucrări de pregătire a solului, plantare, irigare, întreŃinere, muşuroire în anul III şi remunerarea specialiştilor etc . Costul total al tehnologiei, se estimează în valoare de 140-150 mii lei . 16. Utilajul necesar şi costul lui. 1 mini tractor utilat cu instrumentariu de menire specială de protejare a tufelor supuse marcotării, pentru lucrări de întreŃinere a plantaŃiilei – 58,6 mii, inventar agricol divers (hârleŃe 6 x 85 = 510 lei, secatore 10 x 50 lei = 500 lei ), materiale de mulcire ( rumeguş de lemn – 1, 5 tone.) 17. Trecerea pe scară industrială necesită : Trecerea pe cale industrială a elaborării date necesită: - retehnologizarea proceselor tehnologice; - aplicarea tehnicii agricole performante; - aplicarea utilajului modern pentru expres – apreciere a conŃinitului şi a componenŃei uleiului volatil; 18. ExistenŃa sau lipsa documentaŃiei tehnice. Sunt acumulate materiale şi iniŃiate lucrările de oformare a documentaŃiei tehnice pentru patentare. 19. Lista beneficiarilor cointeresaŃi de elaborare. Printre beneficiarii implementării metodei date, cât şi a materialului săditor sunt: - SRL-uri; - gospodării de fermieri; - gospodării silvice; - gospodării Ńărăneşti 20. Locul implementării: SRL „Resendjer”, raionul Rezina 21.Efectul economic cu calculele respective: ObŃinerea materialului săditor de lavandă prin marcotaj este tehnologic avantajos, eftin şi rentabil. De la o tufă se pot obŃine în mediu 100 marcoŃi, de pe un ha, unde sunt plantate 20000 tufe, pot fi colectaŃi 2000000 marcoŃi. Cu cheltuieli minime, realizând a câte 0,40 lei unitatea de marcote, obŃinem un venit de 800 mii lei. Din marcoŃii obŃinuŃi de pe 1 ha de plantaŃie -mamă, poate fi fondată o plantaŃie de 100 ha. 22. ProtecŃia: Tehnologia dată n-a fost brevetată, sunt acumulate materialele necesare şi iniŃiate lucrările de oformare a documentaŃiei tehnice pentru obŃinerea brevetului. 23. PiaŃa de desfacere a elaborării propuse. Fondarea plantaŃiilor industriale de levănŃică constituie o problemă actuală, care poate fi realizată prin producerea materialului săditor cu calităŃi biologice şi fitosanitare superioare, în cantităŃi necesare prin metoda de marcotare. Tehnologia de producere a materialului săditor de levănŃică (marcoŃi) va fi utilizată în scopul asigurarii renovării ramurii cultivării plantelor aromatice şi medicinale stipulată în ConvenŃia Programului de relansare a speciilor menŃionate (2006-2015), care prevede mărirea suprafeŃelor de 4 ori. 24. Estimarea. Material saditor (marcoŃi) de lavandă cu calităŃi biologice şi fitosanitare superioare, în cantităŃi necesare pentru crearea unei plantaŃii - mamă pe suprafaŃa 50 ha. 25. Beneficiul de la vânzarea produsului: În urma realizării proiectului, Beneficiarii vor obŃine de la 1ha de plantaŃie mamă în anul III de vegetaŃie, material săditor (marcoŃi) cu calităŃi biologice sporite (categoriile I-II) în volum de 2 milione marcoŃi cu preŃul de 0,40 lei/unit ce valorează 800 mii lei. De pe 1 ha plantaŃie industrială de levănŃică, soiul C-90, fondată din marcoŃi are un potenŃial de producŃie de inflorescenŃe de 7,5-8.0 t/ha (22500-24000 lei) , respectiv 50-60 kg/ha ulei..

8

BLIOGRAFIE

Alcaraz A.J., Hoult J.R.S. Action of flavonoidand the novel antiinflamatory flavone, Biochem. Pharmacol, 1985. Adrian Vasilica-Mozăceni, Ghidul plantelor medicinale, Polirom, Bucureşti 2003. Alexan M., Bojor Ov., Crăciun Fl. Flora medicinală a României, vol.I şi II, Editura Ceres, Bucureşti, 1989. Alexandrov B.V., V mire Ńelebnâh trav. Moscva, 1966. Balabai I., Nistrean A., Rastenia cotoîâe nas leciat, Cartea Moldovenească, Chişinău 1988. Benighni R., Capra C.,Cattorini P., Pianti medicinali-chimia, farmacologia e terapia, Editura Inverni della Befa-Milano, vol. şi II, EdiŃie 1962 şi 1971. Bojor Ov., Popescu O. Miracolele terapeutice ale plantelor, Editura Edimpex SperanŃa, Bucureşti, 1993. Bojor Ov., Popescu O. Fitoterapie tradiŃională şi modernă, ed. III, Editura Fiat Lux, Bucureşti, 2002. Bodrug M., Dicorastuscie ăfiromaslicinîe rastenia Moldavii, Chişinev, 1981. Bonnerman R.H. Traditional medicine and health care coverage, W.H.D., Geneva, 1983. Cartea Roşie a Republicii Moldova, ed. II, Chişinău , 2001. Crăciun Fl., Bojor Ov., Alexan N., Farmacia naturii, vol I-II, Editura Ceres, Bucureşti, 1977. CreŃu Larisa, Lilia Domaşenco. Plantele alimentare care ne apără sănătatea, Editura ARC, 2005. Constantinescu C., Plantele medicinale în apărarea sănătăŃii, Editura Medicală, Bucureşti, 1979. Coiciu Evdochia, Racz G., Plante medicinale şi aromatice. Edit. Acad. R.P.R., Bucureşti, 1962. Constantinescu C., HaŃieganu-Buruiană E., Să ne cunoaştem plantele medicinale, proprietăŃile lor

terapeutice şi modul de folosire, Bucureşti, Editura Medicală, 1986. Dobrescu Dumitru, Manolescu Emanoil. Memorator de medicamente şi ghid farmacoterapic. Ed. II, Editura Minesan, Bucureşti, 2003. Edward S. Ayensu. Medicinal Plnts of West Africa, Ref. Publications,Algonac, Michigan, USA, 1978. Eames A., Morfologhia Ńvetkovâh rastenii, Izdat. Mir, Moscva, 1964. Flans Bob. Secrete. imperiale ale sănătăŃii şi longivităŃii, Editura Antet, Bucureşti, 1995. Gheideman T., Ivanova B., Lealicov S.I.,Poleznâie dicorastuşcie rastenia Moldavii, Chişinev, 1962. Gheideman T., Opredeliteli vâsşîh rastenii Moldavscoi SSR, Chişinev, ŞtiinŃa, 1986. GrinŃescu Gh. P., Botanica Farmaceutică, Tipografia “Lucia”, Bucureşti, 1923. Gheorghe Mocan, Tratarea bolilor cu plante medicinale, Editura Corint, Bucureşti, 2006. Constantin Pârvu, Universul plantelor, Editura ASAB, Bucureşti 2006. John Heinerman, Miracle Healing Herbs, Editura Preantice Hall, USA, 1998. Lewis W.H., Medical Botany, Ed. John Sons, New-Yorc, 1977. Munteanu S.L., Plantele medicinale şi aromatice cultivate în România, Edit. Dacia, Cluj, 1990. MusteaŃă , Grigore, Cultivarea plantelor aromatice, Chişinău, Editura Cartea Moldovenească, 1980. Negru A., Ana ŞtefârŃa, Cantemir V. ş.al. Plante cu flori I, Editura ŞtiinŃa, 2005. Mocanu S., Raducanu D., Plantele medicinale şi aromatice cultivate în România. Negru A., Ana ŞtefârŃa, Cantemir V. ş.al. Plante cu flori II, Editura ŞtiinŃa, 2006. Orlov N., Totul despre legume, Chişinău, Editura Cartea Moldovenească, 1989. Păun Emil, Sănătatea carpaŃilor (Sănătatea din camară), Arta Grafică, Bucureşti 1995. Popovici L., Moruzi C., Toma I., Atlas botanic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985. Treben,Maria, Sănătatea din farmacia Domnului, Hunga-Print, Budapesta, 1993 Turova A., Lekarstvennie rastenia S.S.S.R i ih primenenie, Editura MediŃina, Moskva, 1967. Vasile, Florea, Cultura Plantelor medicinale, Chişinău, 2006. Socolov N., Yamotaev I., Spravocinic po lecarstvenîm rasteniam, Moscva, MediŃina, 1985.

9

IV. Structura proiectului: Modelul 2

PROGRAMUL

de cercetări p

e perioada 200

9 a proiectului: Implem

entarea tehnologiei de producere a marcotilor de levanŃică în

scopul fondării plantaŃiilor industriale

Etapele principale ale

proiectului (temei)

ConŃinu

tul etapei

Executorii

Terme

nul de

realiz

are

Volu

mul

finan

Ńării

de

stat

(mii

lei)

Organiz

aŃia

care

cofinanŃ

ează

etapa,

volumul

de

cofinanŃ

are

Rezultatele

estimate

Modul şi locul de

implem

entare

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

1. Testarea form

elor de

lavănŃică (soiului C

-90)

prin metod

ele de

selectare negativă şi de

apreciere a nu

mărului de

glande secretoare utilizate

la produ

cerea materialului

iniŃial p

entru fond

area în

continuare a plantaŃiilor -

mam

ă cu diferite

destinaŃii.

Pentru selectarea celor m

ai produ

ctive

form

e în cadrul soiului C-90 cu con

Ńinut

sporit în

ulei v

olatil, în special a

compo

nentului de bază – li

nalo

ol; vor fi

selectate plante cu parametri m

orfologici

distincŃi, nu

măr spo

rit d

e glande secretoare,

neafectate de bo

li şi v

ătăm

ători. Mostrele

selectate vo

r servi d

rept m

aterial iniŃial de

fond

are continuă a plantaŃiilor – mam

ă utilizate pentru în

rădăcinarea, produ

cerea şi

colectarea m

arcoŃilor de categorii m

edii şi

superioare.

ColŃun M

Chisnicean L.,

Ciocârlan N

TeleuŃă A.,

Corcodel V

., Stanciu O.,

Botnari L,

Iurco M.,

Bârcă L.

Enciu L şi

SRL

„Resendjer

”

2009

15

12

SRL

„Re

send

jer”

Vor fi o

bŃinute date

concrete pentru

stabilirea uno

r elem

ente

tehn

ologice de

prod

ucere a

materialului iniŃial

de levănŃică.

Va fi utilizat

materialul iniŃial

obŃinut, cât şi

elaborările

realizate în

go

spod

ăriile

agricole silvice,

Ńărăneşti.

2. Testarea diferitor

perioade de efectuare a

marcotajului, utilizând

câteva sub

straturi cât şi a

term

enelor de recoltare, în

vederea perfecŃion

ării

tehn

olog

iei d

e prod

ucere

a marcoŃilor de lavand

ă.

Vor fi selectate câteva substraturi p

entru

acop

erirea lăstarilor lign

ificaŃi d

e lavand

ă în

scop

ul obŃinerii m

arcoŃilor de categorii

superioare, cu un

sistem radicular bine

form

at şi tulpini bine dezvoltate, care vo

r

perm

ite reuşita în

rădăcinarii d

e 95

-98 % .

Va fi precizată epo

ca optim

ă de m

arcotare

şi de recoltare a marcoŃilor.

Executorii

Proiectului şi

SRL

Resendjer

2009

15

12

SRL

„Resend

jer”

Vor fi testate m

ai

multe m

ateriale

pentru m

uşuroire şi

mulcire, în special

folosirea

elem

entelor

ecolog

ice de

prod

ucere a

marcoŃilor

Aceste date vor fi

incluse oformarea

actelor necesare

pentru obŃinerea

brevetului pentru

tehn

olog

ia

implim

entată.

2

3. Testarea un

or m

etod

e şi in

strumentariu de

detaşare de la tu

fă,

fasonare şi sortare a

marcoŃilor înrădăcinaŃi.

Diversificarea metod

elor şi sortimentului

de in

strumentariu utilizat la colectarea

marcoŃilor înrădăcinaŃi în

plantaŃia – m

amă

fără a produ

ce perderi de material şi leziuni

plantelor – mam

ă.

Executorii

Proiectului şi

SRL

Resendjer

2009

20

12

SRL

„Resend

jer”

Vor fi

diversificatem

etod

ele şi instrumentariu

pentru detaşarea,

tăierea marcoŃilor

în scopu

l îm

bunătăŃirii

operaŃiei d

ate.

Datele vo

r fi

incluse în

recomandările

tehn

olog

ice, fişele

tehn

olog

ice, cât şi

la baza brevetării

metod

ei

4. Fon

darea un

ei

plantaŃii- m

amă mod

el

de levănŃică. (1 ha).

Pentru fond

area plantaŃiei v

a fi pregătit

terenu

l aplicând mai m

ulte procedee

tehn

olog

ice şi elemente organice în calitate

de în

grăşăm

inte şi d

e restructurator al

solului a unei culturi anu

ale, aplicarea

îngrăşăm

intelor organice, irigarea etc.

Materialul săditor va fi selectat si sortat p

e catego

rii. Terenul în

ainte de plantare va fi

marcat, iar du

pă plantare irigat, fertilizat.

Afânarea între rând

uri v

a fi aplicată de câte

ori este necesar

Executorii

Proiectului şi

SRL

Resendjer

2009

15

12

SRL

„Re

send

jer”

Va fi pregătit

solul.V

or fi

pregătiŃi n

umărul

necesar de m

arcoŃi.

Va fi fon

dată

plantaia –mam

ă.

Va fi fon

dată o

plantaŃie mam

ă pentru produ

cerea

materialului

săditor de

levănŃică prin

marcotare.

5. Elabo

rarea fişei

tehn

olog

ice de produ

cere

a marcoŃilor de levănŃică

în scopu

l creării a

plantaŃiilor in

dustriale cât

şi a elementelor

tehn

olog

ice de fon

dare a

plantaŃiilor m

amă.

În decursul d

erulării proiectului vor fi

acum

ulate date adăug

ătoare ce Ńin de

tehn

olog

ie, care mai apo

i vor fi incluse la

elaborarea fişei tehn

olog

ice de cultivarw

e a

levănŃicăi pe plantaŃii industriale folosind

marcoŃii cât şi d

e fond

are a plantaŃiei m

amă

Executorii

Proiectului şi

SRL

Resendjer

2009

10

3

SRL

„Re

send

jer”

Vor fiacumulate,

prelucrate datele

obŃinute în

decursul

perioadei d

e vegetaŃie.

Datele ob

Ńinu

te

vor fi propu

se în

calitate de

recomandări

beneficiarilor din

repu

blică.

6. Perfectarea setului de

documente necesar pentru

obŃinerea brevetului d

e invenŃie.

Vor fi p

regătite şi p

erfectate do

cumentele

necesare pentru înaintarea cererii de

obŃinere a unu

i brevet d

e invenŃie.

Executorii

Proiectului şi

SRL

Resendjer

2009

6

3 SRL

„Re

send

jer”

Va fi pregătit setul

de docum

ente

necesare pentru

transm

iterea către

AGEPI, pentru

obŃinerea un

ui

brevet de invenŃie.

Docum

entele

obŃinute (brevetul

de in

venŃie) va

constitui u

n argu

ment legal la

protecŃia juridică

a acestei m

etod

e.

C

on

du

căto

rul p

roie

ctu

lui

__

__

__

__

__

__

__

__

__

__

__

__

__

__

__

__

_

M

ari

cica

Co

lţu

n

Modelul 3

Planul calendaristic de realizare a proiectului: Implem

entarea tehnologiei de producere a m

arcoŃilor de levanŃică în scopu

l fondării plantaŃiilor industriale pentru anul 2

009

Etapele principale preconizate

pentru realizare în anul curent

ConŃinutul etapelor şi rezultatele estim

ate

Executorii

Termen

ele de

realizare

OrganizaŃia

care

cofinanŃează

proiectul,

volumul de

cofinanŃare

Volum

ul de

finanŃare pe

anul 2009

mii lei

1.

2.

3.

4.

5.

6 1. Testarea form

elor de lavănŃică (soiuli

C-90) prin m

etod

ele de selectare

negativă şi de apreciere a nu

mărului de

glande secretoare utilizate la produ

cerea

materialului iniŃial pentru fond

area în

continuare a plantaŃiilor - mam

ă cu

diferite destinaŃii.

Pentru selectarea celor m

ai produ

ctive form

e în

cadrul soiului C-90

cu conŃinut sporit în ulei

volatil,

în special a

compo

nentului de bază –

linalool; vo

r fi selectate

plante cu parametri

morfologici distincŃi,

număr sporit de glande

secretoare, neafectate de bo

li şi vătămători.

Mostrele selectate vo

r servi drept material iniŃial

de fon

dare con

tinu

ă a plantaŃiilor – m

amă utilizate

pentru înrădăcinarea, prod

ucerea şi colectarea

marcoŃilor de categorii m

edii şi sup

erioare.

Executorii

Proiectului şi S

RL

Resendjer

2009

SRL

„Resendjer”

12

25

2. Testarea diferitor perioade de

efectuare a marcotajului, utilizând câteva

substraturi cât şi a term

enelor de

recoltare, în

vederea perfecŃionării

tehn

ologiei d

e prod

ucere a marcoŃilor de

lavand

ă.

Vor fi selectate câteva substraturi p

entru

acop

erirea lăstarilor lign

ificaŃi d

e lavand

ă în

scop

ul obŃinerii m

arcoŃilor de categorii sup

erioare,

cu un sistem

radicular bine form

at şi tulpini bine

dezvoltate, care vo

r permite reuşita în

rădăcinarii

de 95-98 %

. Va fi precizată epo

ca optim

ă de

marcotare şi d

e recoltare a marcoŃilor.

Executorii

Proiectului şi S

RL

Resendjer

2009

SRL

„Resendjer”

12

25

3. Testarea un

or m

etod

e şi

instrumentariu de detaşare de la tu

fă,

fasonare şi sortare a m

arcoŃilor

înrădăcinaŃi.

Diversificarea metod

elor şi sortimentului de

instrumentariu utilizat la colectarea marcoŃilor

înrădăcinaŃi în

plantaŃia – m

amă fără a produ

ce

perderi d

e material şi leziuni plantelor – m

amă.

Executorii

Proiectului şi S

RL

Resendjer

2009

SRL

„Resendjer”

12

30

2

. 4

. Fon

darea un

ei plantaŃii- mam

ă mod

el

de levănŃică. (1 ha).

Pentru fond

area plantaŃiei v

a fi pregătit terenul

aplicând

mai m

ulte procedee tehn

olog

ice şi

elem

ente organice în calitate de în

grăşăm

inte şi

de restructurator al solului a unei culturi anu

ale,

aplicarea îngrăşăm

intelor organice, irigarea etc.

Materialul săditor va selectat si sortat p

e catego

rii. Terenul în

ainte de plantare va fi m

arcat,

iar du

pă plantare irigat, fertilizat. Afânarea între

rând

uri v

a fi aplicată de câte ori este necesar

Executorii

Proiectului şi S

RL

Resendjer

2009

SRL

„Resendjer

12

40

5.5.Elabo

rarea fişei tehno

logice de

prod

ucere a marcoŃilor de levănŃică în

scop

ul creării a plantaŃiilor indu

striale cât

şi a elementelor tehn

olog

ice de fon

dare a

plantaŃiilor m

amă.

În decursul derulării proiectului vo

r fi acumulate

date adăug

ătoare ce Ńin de tehno

logie, care mai

apoi vor fi incluse la elabo

rarea fişei tehn

olog

ice

de cultivarw

e a levănŃicăi pe plantaŃii indu

striale

folosind

marcoŃii cât şi d

e fond

are a plantaŃiei

mam

ă

Executorii

Proiectului şi S

RL

Resendjer

2009

SRL

„Resendjer

3

10

6. Perfectarea setului de do

cumente

necesar pentru obŃinerea brevetului de

invenŃie.

Vor fi pregătite

şi perfectate do

cumentele

necesare p

entru

înaintarea cererii d

e ob

Ńinere a

unui brevet d

e invenŃie.

Executorii

Proiectului şi S

RL

Resendjer

2009

SRL

„Resendjer

3

5

Conducătorul proiectului _________________ Maricica ColŃun

Modelul 4

VI. Caracteristica potenŃialului ştiinŃifico-creativ

Colectivu

l de executori dispune de cadre calificate, care nemijlocit vor fi antrenate în realizarea proiectului cu preponderenŃâ cercetătorilor

tineri: 2 do

ctor în

agricultură, 2

doctori în

biologie (1- 35 ani), 2 cercetători stagiari d

upă finisarea docturanturii (sub 30 ani), 1 m

asterand (sub 30

ani), 4 specialişti cu studii superioare Cercetătorii laboratorului, care au înaintat proiectul pe parcursul anilor au cercetat biologia de dezvoltare,

biochimia, agrotehnica, utilizarea plantelor medicinale şi aromatice. A

u acum

ulat experienŃe în dom

eniul im

plim

entării, cultivării şi utilizării

plantelor. În ultimii ani colecŃia a fost transferată pe un

teren nou exponând speciile du

pă un sistem

european, care crează o imagine peisageră

deosebită. Este cea mai bog

ată colecŃie de plante m

edicinale şi aromatice din Ńară care a constituit baza creării altor sectoare. Sunt o

mologate peste

40 soiuri d

e plante m

edicinale şi aromatice.

Lista

exe

cuto

rilor în cadru

l pro

iectulu

i: Implimentarea tehnologiei de producere a marcoŃilor de levanŃică în scopul fondării

plantaŃiilor industriale pentru anul 2

009

Rezultate obŃinute în dom

eniul respectiv în

anii

precedenŃi

Executorii:

numele,

prenum

ele, gradu

l ştiinŃific

Locul de

serviciu

de bază, anul

naşterii pentru

tineri cercetători

Stagiul de

muncă în

do

meniul

respectiv

Titluri, premii,

prezenŃa în

diferite

organism

e ştiinŃifice

ExperienŃa

în

realizarea

unor

proiecte

analogice

PublicaŃii* Brev

ete

de

inve

nŃie

Mostre, tehnologii

elaborate

Alte

rezulta

te

Conducător şt.

ColŃun Maricica

Doctor in biologie

TeleuŃă Alexandru

Doctor în agricultură

Ciocârlan Nina

Grădina

Botanică

1970

Grădina

Botanică

1952

Grădina

Botanică

1971

14 ani

30 ani

11 ani

Director adj.,

cercet. şt. coord.

Director cerc. şt.

coord.

.Cercet. şt. super

4 proiecte

15

proiecte

2 proiecte

60

120

35

1 1 2

Tehno

logia de m

ultiplicare a

lavand

ei prin marcotaj

Elaborarea un

ei tehn

olog

ii la

nivel ram

ural;

Elaborarea Primului Raport

NaŃional cu privire la

Diversitatea Biologică;

Elaborarea Strategiei

NaŃionale şi P

lanu

l de

AcŃiuni în

dom

eniul

Con

servării DiversităŃii

Biologice

Soi

Omolo

gat

50

soiuri

2

Chisnicean Lilia

Corcodel V

irginia

Stanciu Oxana

Bod

nari Liuba

Iurco Maria

Bârcă Lida

Enciu Liuba

Ababii V

łiŃei Valentina

Grădina

Botanică

200

8 Grădina

Botanică

1981

Grădina

Botanică

1981

Grădina

Botanică, 1957

Grădina

Botanică, 1964

Grădina

Botanică, 1949

Grădina

Botanică, 1950

Grădina

Botanică, 1985

Grădina

Botanică

27 ani

4 ani

4 ani

30 ani

5 ani

4 ani

15 ani

1 an

2ani

Cercet. şt. coord

Cerc. şt staj.

Cerc. şt staj.

Spec. coo

rd

Specialist.

. Spec. coo

rd.

Spec. coo

rd.

Spec.coord.

masterant

Specialist,

contabil

4 proiecte

1 proiect

1 proiect

.

54

5 5

Lista publicaŃiilor colectivului la tematica proiectului.

1. ColŃun Maricica.Lumea vegetală “Plante cu flori III” coautor, ŞtiinŃa 2007, Chişinău

2. ColŃun Maricica .Plante medicinale şi aromatice introduse şi cercetate în Grădina Botanică a ASM. Analele ştiinŃifice ale UniversităŃii de Stat din Moldova, Seria ŞtiinŃe chimico-biologice).Chişinău 2006. p. 293

3. ColŃun Maricica. Multiplicarea vegetativă a Lavandinei prin marcotarea lăstarilor anuali înplantaŃiile mamă. ConferinŃă consacrată aniversării a 40-a a A.Ş.M. şi a 55-a de la formarea primilor instituŃii academice. Chişinău, 2001, p.38.

4. ColŃun Maricica. Ciubotaru A. Perspectiva extinderii plantaŃiilor de plante aromatice şi medicinale în sudul Republicii Moldova. Buletinul Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei. 2003 N2(291), p. 156 TeleuŃă A. şi al. Primul raport NaŃional cu privire la diversitatea biologică. Chişinău. ŞtiinŃa. 2000.

5. TeleuŃă A. Biological diversity of the Republic of Moldova: current status and trends. Mediul Ambiant. Nr. 6 (24). Decembrie 2005. p. 40-47.

6. TeleuŃă A.. Conservarea diversităŃii vegetaŃiei din lunca Prutului. Mediul ambiant, , nr.5 (29), 0ctombrie 2006, p. 26 - 30.

7. Chisnicean L Тестирование одревесневших частей растений стевии для получения укоренных черенков.// Нетрадиционное растениводствою Экологияю Тезисы докладов Международного симпозиумаю Симфирополъб 2006. с. 31ю

8. Chisnicean L Momordica charantia L. – новое растителъное антидиабетическое

средство. Материалы международной конференции Херсонб 2007ю Сю 14 -16

9. Chisnicean L. Особенности онтогенеза Salvia officinalis в условиях южных

районов. Agricultura Moldovei. 2007. Nr.6. p.20 – 21. 10. Ciocarlan Nina. Metode de producere a materialului săditor de polimnie (Polymnia

sonchifolia Poepp. et Endl.) // Buletinul Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei, ŞBCA, 2(293)//. Chişinău. 2004. p. 132.

11. Stanciu O. ParticularităŃile biomorfologice şi reproducerea speciei Acorus calamus în condiŃii de cultură în Moldova// Tezele conferinŃei tinerilor cercetători// Chişinău. 2004.

12. Corcodel V. Cercetări privind biologia şi conŃinutul în ulei volatil la specia Rosmarinus

officinalis.L. Tezele conferinŃei tinerilor cercetători// Chişinău. 2004.

Fişa biografică Modelul 5

ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională:

Finisând docturantura cu succes în cadrul Grădinii Botanice a AŞM în decembrie 1997 a fost angajată în funcŃie de cercetător ştiinŃific inferior. În iunie 1998 susŃine teza de doctor pe tema „Studiul biologiei şi conŃinutului în ulei volatil în specia Koellia virginiana L. Mac.” În 1999 este transferată în funcŃia de cercet. ştiinŃific. Din 1998 exercită funcŃia de secretar ştiinŃific al GB. Din februarie 2000 este numită în funcŃie de şef al Laboratorului de plante medicinale şi aromatice. În 2002 este numită în funcŃia de director adjunct pe ştiinŃă a Grădinii Botanice până în prezent. Primeşte gradul didactic de cercetător conferenŃiar în 2003. Este conducător ştiinŃific la o teză de doctorat şi consultant ştiinŃific la o altă teză de doctorat. Secretar ştiinŃific al Consiliului Specializat din 2003 până în prezent.

Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani. 1. ColŃun M., Multiplicarea vegetativă a Lavandinei prin marcotarea lăstarilor anuali în plantaŃiile

mamă. Tezele tinerilor cercetători. Chişinău, 2004, p.38 2. Koltsun M. Perspective of the Extension for the Plantation of Aromatic and Medicinal Plants in the

South of the Republic of Moldavia. Analele UniversităŃii din Craiova. Facultatea de Horticultură, vol.VII(XLIII), 2004. p. 205

3. Koltsun M. Data Regarding the Introduction and the Use of the Species Coellia virginiana (L.) Mac. M. as a Medicinal and Aromatic Plant. Analele UniversităŃii din Craiova. Facultatea de Horticultură, vol.VII(XLIII), 2004. p. 289

6. ColŃun Maricica. Plante medicinale şi aromatice introduse şi cercetate în Grădina Botanică a ASM. Analele ştiinŃifice ale UniversităŃii de Stat din Moldova, Seria ŞtiinŃe chimico-biologice).

Chişinău 2006. p. 293 4. Lumea vegetală “Plante cu flori III” coauthor, ŞtiinŃa 2007, Chişinău.

ColŃun Maricica (conducător) Doctor în biologie, anul naşterii - 1970

Director adj. ştiinŃă, cercet. şt. coord.

Studii:

1. Colegiul agroindustrial de cultivare a plantelor eterouleioase. or. Râşcani (1984-1989).2. Universitatea Agrară de Stat. Chişinău (1989-1994)3. Docturantura GB a A.Ş.M. (1994-1997)

InstituŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic

Anul conferirii

Domeniul studiat

Grădina Botanică (Institut)

Doctor în biologie 1998 Introducerea plantelor medici nale şi aromatice

Grădina Botanică (Institut)

Cercet. conf. 2003 Resurse vegetale

2

ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională: După finisarea cu succes în anul 1974 a UniversităŃii Agrare de Stat specialitatea „Amelioraea şi producerea seminŃelor” a fost înmatriculat în docturantură la Institutul Unional pentru Fitotehnie. În 1980 a susŃinut teza de doctor în ştiinŃe agricole cu tema: “Material iniŃial pentru selecŃia soiei în zona de centru a Moldovei” în cadrul Consiliului Specializat al Institutului Unional de Fitotehnie „N.I. Vavilov”- Leningrad. In acelaşi an este numit în funcŃia de secretar ştiinŃific al Grădinii Botanice apoi director adjunct pentru ştiinŃă. A condus laboratorul – Introducerea plantelor furajere. Coordonatorul proiectului de la Banca Mondială, Elaborarea Strategiei NaŃionale, Planului de AcŃiune şi a Primului Raport NaŃional în domeniul Conservării DiversităŃii Biologice în Republica Moldova; Dezvoltarea capacităŃilor naŃionale în domeniul DiversităŃii biologice etc. Din 2006 este directorul Grădinii Botanice a Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani. 1. TeleuŃă A. Biological diversity of the Republic of Moldova: current status and trends. Mediul Ambiant. Nr. 6 (24). Decembrie 2005. p. 40-47. 2.. TeleuŃă A., Alexandrov E. Retrospectiva cercetărilor botanice în cadrul Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei . Buletinul Academiei nr.1 (298) 2006, 12 p. 3. .TeleuŃă A. Conservarea diversităŃii vegetaŃiei din lunca Prutului. Mediul ambiant, , nr.5 (29), 0ctombrie 2006, p. 26 - 30.

Fişa biografică

Ciocârlan Nina, anul naşterii -1971 Cercetător ştiinŃific superior Studii: 1.Universitatea Pedagogică de stat din Tiraspol, Chişinău 1988 -1993 2. Docturantura in GB a AŞM 1996 -2000

InstituŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic

Anul conferirii

Domeniul studiat

Grădina Botanică (Institut)

Doctor în biologie 2000 Întroducerea Plantelor edul corante

ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională:

TeleuŃă Alexandru, anul naşterii - 1952 Director , Cercetător ştiinŃific coordonator Studii:

Institutul Agricol de Stat ( 1969-1974 ) Docturantura GB a AŞM. ( 1976-1979)

InstutuŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic

Anul conferirii

Domeniul Studiat

Institutul Unional de Fitotehnie N.V.Vavilov, Leningrad

Doctor în agricultură 1980 Ameliorarea şi producerea seminŃelor

Grădina Botanică (Institut)

Cercetător conferenŃiar 1985 Resurse vegetale

3 În anul 1993 a absolvit Universitatea de Stat din Tiraspol , specialitatea profesor şcolar de biologie şi chimie. In 1996 a fost înmatriculată în docturantura Grădinii Botanice a AŞM. În 2000 a suşŃinut teza de doctor în ştiinŃe biologice pe tema: „Studiul biologic şi biochimic al speciei Polymnia sonchifolia Poepp. Endl. şi utilizarea ei”. În decembrie 2000 este angajată în funcŃie de cercetător ştiinŃific stagiar. În ianuarie 2002 este numită în funcŃia de cercetător ştiinŃific superior până în prezent. Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani. 1. Ciocarlan Nina Metode de producere a materialului săditor de polimnie(Polymnia sonchifolia

Poepp. et Endl.) // Buletinul Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei, ŞBCA, 2(293)//. Chişinău. 2004. p. 132.

2. M. Bodrug, Maricica ColŃun, Nina Ciocarlan, Liliana Zepca Plante aromatice din Gradina Botanică a AŞM, la o jumătate de secol. // Grădina Botanică la 50 de ani // Chişinău. 2004. p.41.

3. Nina Ciocârlan, Silvia Udrea ş.a Studiul fizico-chimic al uleiului volatil din sovârf (Origanum vulgare L.), Analele ştiinŃifice ale UniversităŃii de Stat din Moldova, Seria ŞtiinŃe chimico-biologice).Chişinău 2006. p. 268

ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională: Dupa finisarea în 1980 a UniversitaŃii Agrare de Stat a fost angajată în funcŃie de agronom pe seminologie in Camenca. În 1981 s-a angajat la Institutul de Cercetări pentru Porumb şi Sorg în funcŃie de cercetător ştiinŃific inferior. În anul 1982 a fost înmatriculată în docturantură în cadrul Institutului de Porumb şi Sorg. În 1995 a susŃinut teza de doctor in agricultură. .Începand cu anul 1996 pana în martie 2008 a deŃinut funcŃia de sef laborator Laboratorului Plante netradiŃionale, medicinale şi decorative a ICPSP. Din aprilie 2008 este angajată în funcŃie de cercetător ştiinŃific coordonator la Gradina Botanica a Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani.

1. Chisnicean L.Introducerea în cultură a plantei Passiflora incanata L. // Genetica şi ameliorarea plantelor, animalelor şi microorganismelor: Materialele Congresului VIII al SocietăŃii ŞtiinŃifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Republica Moldova. 29-30 septembrie, 2005. Chişinău. P. 298-301.

2. Chisnicean L Studierea şi estimarea colecŃiei de plante medicinale şi netradiŃionale. // Genetica şi ameliorarea plantelor, animalelor şi microorganismelor: Materialele Congresului VIII al SocietăŃii ŞtiinŃifice a Geneticienilor şi Amelioratorilor din Republica Moldova. 29-30 septembrie, 2005. Chişinău. P. 301-305

Chisnicean Lilia Doctor în agricultură , anul nasterii - 1956

Crcet. şt. coord.

Studii:

1. Universitatea Agrară de Stat 1975-1980 Docturantura ICCPS 1982-1986

InstituŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic

Anul conferirii

Domeniul studiat

Institutul de Fitotehnie Porumbeni

Doctor în agricultură

1995 Plante netraditio nale,medicinale

4

3. Chisnicean L Тестирование одревесневших частей растений стевии для получения укорененных черенков.// Нетрадиционное растениводствою Экологияю Тезисы докладов Международного симпозиумаю Симфирополъ. 2006. с. 31

4. Chisnicean L Momordica charantia L. – новое растителъное антидиабетическое средство. Материалы международной конференции Херсон. 2007 С. 14 -16

5. Chisnicean L. Особенности онтогенеза Salvia officinalis в условиях южных районов. Agricultura Moldovei. 2007. Nr.6. p.20 – 21.

Fişa biografică

Corcodel Virginia, anul naşterii – 1980 Cercetător ştiinŃific stagiar Studii:

1.Universitatea de Stat a R. Moldova 1998-2002 2. Docturantura GB a AŞM, Chişinău 2002 - 2005

InstituŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic

Anul conferirii

Domeniul studiat

Grădina Botanică (Institut)

Se planifică 2006 Plante medicina le şi aromatice

ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională: In anul 2002 a finisat facultatea de biologie a UniversităŃii de Stat din Moldova. Finisând cu succes în acelaşi an a fost angajată la Grădina Botanică în Laboratorul de Plante medicinale şi aromatice în funcŃie de specialist ca mai apoi peste câteva luni fost înmatriculată în docturantură. În decembrie 2005 finisează docturantura.Tema tezei de doctorat este: ”Introducerea şi particularităŃile biomorfologice a speciei Rosmarinus officinalis în Moldova”. Î-şi propune în timpul apropiat să susŃină teza de doctor. Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani.

1. A. Ciubotaru, ColŃun M. V.Corcodel. Perspectiva extinderii plantaŃiilor de plante aromatice şi medicinale în sudul Republicii Moldova. Buletinul Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei 2003 N2 (291)p. 156.

2. Corcodel V. Cercetări privind biologia şi conŃinutul în ulei volatil la specia Rosmarinus officinalis.L. Tezele conferinŃei tinerilor cercetători// Chişinău. 2004.

Fişa biografică

Stanciu Oxana , anul naşterii – 1980 Cercetător ştiinŃific stagiar Studii:

1. Universitatea de Stat a R. Moldova 1998-2002 2. Docturantura în GB a AŞM 2002 - 2005

InstituŃia şi localitatea Gradul ştiinŃific / Gradul didactic

Anul conferirii

Domeniul Studiat

Grădina Botanică (Institut)

Se planifică 2006 Plantele medici nale şi aromatice

5

ExperienŃa ştiinŃifică şi profesională: In anul 2002 a finisat facultatea de biologie a UniversităŃii de Stat din Moldova. Finisând cu succes în acelaşi an a fost angajată la Grădina Botanică în Laboratorul de Plante medicinale şi aromatice în funcŃie de specialist ca mai apoi peste câteva luni fost înmatriculată în docturantură. În decembrie 2005 finisează docturantura.Tema tezei de doctorat este: ” ParticularităŃile biomorfologice a reproducerii speciei Acorus calamus L. în condiŃii de cultură în Moldova”. Î-şi propune în timpul apropiat să susŃină teza de doctor. Lista publicaŃiilor apărute în ultimii 3 ani.

1.Ciubotaru, M. ColŃun, O.Saşco O.Stanciu. Cu privire la introducerea şi folosirea Ceratostigma plumbogenoides Bunge şi Acorus calamus. Buletinul Academiie de ŞtiinŃe 2003, p. 23. 2.Stanciu O. ParticularităŃile biomorfologice şi reproducerea speciei Acorus calamus în condiŃii de cultură în Moldova// Tezele conferinŃei tinerilor cercetători// Chişinău. 2004.

Modelul 6

VII. Resursele tehnice şi infrastructuri disponibile Laboratoare: Laboratorul de Resurse vegetale, blocul biotehnologic cu complexul de sere Ateliere: ColecŃia de plante medicinale şi aromatice, teren cultivat cu lavandă cu suprafaŃa de 1,5 ha;

blocul biotehnologic, camere de incubare, boxe, laminare, camera de sterilizare, autoclav, bidistilator, climocameră

StaŃii-pilot: Pepiniera cu lavandă (1,5 ha). Mijloace de comunicaŃie a conducătorului Proiectului: telefon – 55-04-43, Fax – 52-38-98,

E-mail: gradinabotanica @moldnet. md – a organizaŃiei în cauză. Biblioteca: Biblioteca Grădinii Botanice (Institut). Calculatoare: 3 сalculatoare cu imprimante, scaner. xerox.

Baze experimentale: Baza experimentală a Grădinii Botanice (Institut). Echipamentele de bază: lăzi de stratificare, tehnică agricolă. Alte informaŃii: -

6

Modelul nr. 7 DEVIZUL DE CHELTUIELI PE ANUL 2009

Conducătorul proiectului: Maricica ColŃun Unitatea de măsură, mii lei

Denumirea articolelor şi alineatelor la cheltuieli Codul Bugetul de stat

CofinanŃare

articolul

alineatul

1 2 3 4 5

I. Cheltuieli curente 100 32.4 44.0

Retribuirea muncii 111 25.5 17.0 Sporuri la salariul funcŃiei (salarizarea executorilor de bază)

111 02

Retribuirea complementară la salariul funcŃiei (salarizarea economistului, contabilului, şoferului şi altor executori auxiliari)

111 03

Salarizarea lucrătorilor netitulari (salarizarea executorilor angajaŃi prin contract de muncă)

111 04

ContribuŃii de asigurări sociale de stat obligatorii (% din art. 111)

112 6.1 4.1

Plata mărfurilor şi serviciilor pe articolele clasificaŃiei bugetare

113 20.7

Energia electrică 113 01 Rechizite de birou şi materiale de uz gospodăresc 113 03 4.0 Energia termică 113 04 Servicii de telecomunicaŃie şi poştă 113 11 Lucrări de cercetări ştiinŃifice (inclusiv materiale pentru cercetări)

113 12

Arenda mijloacelor de transport şi întreŃinerea mijloacelor de transport propriu

113 13 6.9

Apă şi canalizaŃie 113 34 9.8 Deplasări în interes de serviciu 114 1.7 Deplasări în interiorul Ńării 114 01 1.7 Deplasări peste hotare 114 02 Primele de asigurare obligatorie de asistenŃă medicală, achitate de patroni (% din art. 111)

116 0.8 0.5

II. Cheltuieli capitale 200 Procurarea de utilaj şi consumabile durabile atribuite la categoria de fonduri fixe

242 48.6 10.0

TOTAL CHELTUIELI 81.0 54.0

Descifrări la Devizul de cheltuieli:

a) Salarizarea executorilor (art. 111):

Salarizarea lu

nară (lei)

Total pe întreaga

perioadă (lei)

Nr.

d/o

Num

ele,

prenum

ele

FuncŃia la lo

cul d

e mun

că de bază,

categoria, gradul

ştiinŃific

Fun

cŃia în

cadrul

proiectului, categoria

art.

111.02

art.

111.

03

art.

111.

04

Salariul

lunar

total (lei)

Perioad

a (luni)

Bugetu

l de

stat

Cofin

anŃar

e 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 ColŃun Maricica

Cercetător.st.. cat.2

2 dr.şt.

Con

ducător

proiect , cat. 22

390

390

11

2730

1560

2 TeleuŃă

Alexand

ru

Cercetător. şt.., cat. 2

3 dr. şt.

Cercetător. şt., cat.

23

360

360

11

2520

1440

3.

Chisnicean Lilia

Cercetător. şt..cat. 19

dr.şt.

Cercetător. şt., cat.

19

350

350

11

2550

1410

4.

Ciocârlan Nina

Cercetător. şt,. 19

dr. şt.

Cercetător. st. 19

350

350

11

2100

1750

5.

Corcodel V

irginia

Cercetător. st.. 15

Cercetător. st. 15

320

320

11

1920

1600

6.

Stanciu Oxana

Cercetător. st.. 15

Cercetător. st. 15

320

320

11

1920

1600

7.

Botnari Liuba

Cpecialistr. coord.

Cpecialistr. C

oord,

cat 1

4 320

320

11

1920

1600

8.

Bârcă Lidia

Cspecialist. coord

Cpecialist coo

rd. cat

14

290

290

11

2030

1160

9.

Iurco Maria

Specialist

Cpecialist

cat 14

290

290

11

2030

1160

10

Ababii V

italii

Specialist. coord

Cpecialist. coord,

cat. 14

290

290

11

2030

1160

11

Enciu Liuba

Specialist. coord

Cpecialist. coord, cat

14

290

290

11

2030

1160

12

łiŃei Valentina

Contabil econ

omist

310

310

11

2170

1240

Total

25500

17000

b) b Plata mărfurilor şi serviciilor (art. 113): Alinea- tul

Denumirea mărfii / serviciului Cantitatea, u.m.

Costul unei

unităŃi, lei

buge-tul de stat, lei

cofinanŃare, lei

Argumentarea convingătoare a necesităŃii de procurare

113.03 Rechizite de birou şi materiale de uz gospodăresc, total inclusiv: - turbă - inventar agricol : hârleŃe foarfece de vie sfoară

208.5 6

10

2 un

12

85

50

250

4000

2500

500

500

500

-pregătirea substratului pentru mu;uroire - acoperirea cu substrat a lăstarilor de levănŃică; -detaşarea marcoŃilor înrădăcinaŃi - pentru ambalarea marcoŃilor

113.13 Combustibil, total

72

28.8

12.6

54.0

54.0

73.2

140 l

16

16

16

16

16

16

16

6900

1152

406.8

201.6

864.0

864.0

1171.6

2240

- irigarea - fertilizarea plantaŃiei prin pompare din cisterne 40 l x 1.8 = 72 lx 16l=1152 lei - cultivatul în timpul vegetaŃiei (2 ori); 8 l/ha x 1.8 ha = 14.4 x 2 ori = 28.8 x 16 lei = 406.8 lei - cultivatul înainte de marcotare (7.0 l/ha x 1.8 ha) = 12.6 l x 16 lei = 201.6 lei; - transportarea turbei si a altor materiale pentru mulcire: 30 l x 1.8 ha = 54 x 16 = 864.0 lei . transportarea materialelor pentru restabilire 30 l x 1.8 ha = 54 x 16 = 864.0 lei -restabilirea stratului de sol între rândurile plantaŃiei mamă după recoltarea marcoŃilor, cizelarea terenului după recoltarea marcoŃilor 36.6 x 2 operaŃii (1.8 ha) = 73.2 l x 16 lei) =1171.6 -deplasări –vizite cu mijloace de transport proprii (Mazda 323) în scopul colectării probelor pentru determinarea producŃiei de flori, conŃinutului şi calităŃii uleiului volatil) 70 km x 2 (tur-retur) = 140 Km x 10 l/100km=14 l. x 10 vizite = 140 l x 16 l=2240 lei

113.34 Apă şi canalizaŃie 397

24.7 9800 irigarea plantaŃiei pentru marcotare (Pomparea apei din lacurile Grădinii Botanice, transportarea prin sistemul de irigare şi irigarea solului (1.8 ha). Costul la 1 m3 este de 8 lei şi include cheltuieli pentru energie electrică consumată la pomparea apei şi salarizarea persoanelor care deservesc pompa şi sistemul de irigare)

Total 20700

2

3

c) Deplasări în

interes de serviciu (art. 114

):

N r.

d/ o

łara,

localitatea,

instituŃia

Scopul,

argu

mentarea

conv

ingătoare

a necesităŃii

Num

ele

persoanelor

delegate

Num

ărul

de zile

Costul

drum

ului

tur-retur

pentru o

persoană,

lei

Cazarea

pentru o

persoană pe

zi, lei

Diurna pentru

o persoană pe

o zi, lei

Sum

a totală

pentru o

persoană,

bugetul de stat,

lei

Sum

a totală

pentru o

persoană,

cofinanŃa

re, lei

1 r. Rezina , s.

Minceni

Acordarea

ajutorului de

consultanŃă la

implim

entarea

proiectului

menŃion

at

ColŃun M

Chisnicean L

10 zile

130

130

25

25

55

55

- 85

0 85

0

Total 2 20 260

1700 lei

d) Procurarea de utilaj şi con

sumabile du

rabile atribuite la categoria de fond

uri fixe (art. 2

42):

Nr.

d/o

Denum

irea m

ărfii

Cantitatea

Costul u

nei u

nităŃi, lei

bugetul de

stat, lei

cofinanŃare,

lei

Argum

entarea convingătoare a

necesităŃii d

e procurare

1.

Mini-tractor

1 5860

0 48

600

10000

ÎntreŃinerea terenului în

plantaŃiile de levănŃică cu

mecanizme protectoare de

dimensiuni m

ici, care nu

afectează plantele şi structura

solului.

Total 58600

48600

10000

Con

ducătorul p

roiectului _____

______

______

________

_____M

aricica ColŃun

Econo

mist (contabil) ________

______

______

________

_____ łiŃei Valentina

„Resendjer”

Către: Grădina Botanică (Institut) a

Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei 28.06.08

SCRISOARE DE GARANłIE A COFINANłĂRII

Prin prezenta SRL „Resendjer” garantează cofinanŃarea proiectului “ Implimentarea tehnologiei de producere a marcotilor de levanŃică în

scopul fondării plantaŃiilor industriale” realizat de: Grădina Botanică

(Institut) a Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei prin transferarea la contul

Grădinii Botanice (Institut) a sumei de 54 mii lei (cinncizeci şi patru mii lei) în

anul 2009 .

Numele, semnătura conducătorului: Jereghi Gheorghe Numele, semnătura contabilului: L.Ş.

Modelul 8

DECLARAłIE

de confirmare a eligibilităŃii potenŃialilor confractori în realizarea Proiectului de inovare şi transfer tehnologic : Implimentarea

tehnologiei de producere a marcoŃilor de levanŃică în scopul fondării plantaŃiilor industriale pentru anul 2009

conform concursului anunŃat de Consiliul Suprem pentru ŞtiinŃă şi Dezvoltare Tehnologică a

Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei

din 30 mai 2008

Prin prezenta Grădina Botanică (Institut) a Academiei de ŞtiinŃe a

Moldovei, în persoana Directorului TeleuŃă Alexandru, doctor în

ştiinŃe agricole confirmă veridicitatea informaŃiei prezente, precum şi

faptul, că conturile nu sunt blocate şi instituŃia nu este declarată în

incapacitate de plată. Prevederile contractelor de finanŃare, efectuate

anterior, au fost cu stricteŃe realizate.

Director ________________________

Data L.Ş.