11.05.2013

1

CERTIFICAREA

PĂDURILOR

GENERALITĂŢI

• Conservarea pădurilor a devenit în ultimiiani o preocupare crescândă – guverne,publicul larg

• Pădurile tropicale:- Tropical Forestry Action Programme

(TEAP) coordonat de FAO- International Tropical Timber Organisation

(ITTO)

Certificarea Padurilormaterial pentru studentii CBCP

11.05.2013

2

• Rio din 1992 - conceptul de gestionare durabilă apădurilor

• set de „Principii forestiere” care însănu erau obligatorii

• Conferinţa de la Johannesburg din 2002

• Au apărut o serie de iniţiative pe care diferite ţări,voluntar au decis să le aplice pentru conservareapropriilor păduri.

• Au apărut de asemenea şi o serie de iniţiative carepresupuneau cooperarea internaţională

Modalităţi voluntare pentru aplicareaunui management durabil al pădurilor

• Instrumentele voluntare:– stabilirea şi aplicarea unor principii de bază

pentru managementul durabil– criteriile şi indicatorii pentru managementul

durabil– codurile de bune practici– standardele de certificare

• La nivel internaţional aceste instrumentese dezvoltă prin cooperarea între diferiţiparteneri

11.05.2013

3

• Instrumente guvernamentale locale şinaţionale

� Numeroase ţări: elaborat sau actualizat politicileforestiere şi legislaţia forestieră după Conferinţade la Rio astfel încât să includă şi să echilibrezeobiectivele economice cu cele ecologice şisociale

� descentralizarea managementului: acesta acăpătat un caracter local şi a crescut implicareapopulaţiilor indigene

� Ex.: Costa Rica, singura ţară tropicală care areuşit să stopeze defrişările (stimulentelefinanciare şi plata serviciilor de mediu)

Iniţiative interguvernamentale

• Forumul Forestier al Naţiunilor Unite aadoptat un instrument juridic (ce nu esteobligatoriu) care vizează toate tipurile depădure de pe glob

• a intrat în vigoare din 2007

• Rămâne de văzut dacă el va fi mai eficientîn comparaţie cu existentele Principiiforestiere adoptate de Conferinţa de la Rioîn 1992.

11.05.2013

4

Criterii şi indicatori pentru gestionarea durabilă a pădurilor

• evaluare, monitorizare şi raportare• Membrii

– ITTO (Internaţional Tropical Timber Organisation),– MCPFE (Ministerial Conferencesfor Protection of Forests in Europe)– Pocesului de la Montreal (Montreal Process - Working Group on

Criteria and Indicators for the Conservation and SustainableManagement of Temperate and Boreal Forests, Geneva 1994)realizează rapoarte periodice privind evoluţia criteriilor şi indicatorilor demanagement forestier durabil pentru pădurile proprii.

• uti l izaţi pentru:• aplicarea programelor forestiere naţionale,• în certificare• pentru a comunica publicului interesat progresul realizat în aplicarea

managementului durabil

• CPF (The Collaborative Partnership on Forests) este un parteneriatvoluntar între 14 organizaţii internaționale cu programe privitoare la păduri :FAO, ITTO, IUFRO CBD, GEF, UNCCD, UNFF, UNFCCC UNDP UNEPICRAF WB IUCN ) şi guvernele diferitelor ţări pentru promovarea criteriilor şiindicatorilor ca un cadru pentru raportarea unitară şi ca instrument însprij inirea îmbunătăţiri i managementului pădurilor.

Iniţiative neguvernamentale

SCHEMELE DE CERTIFICARE sunt instrumente de piaţăutilizate pentru stimularea aplicării managementuluiforestier durabil.

Certif icarea se confruntă cu o serie de provocări:

• Proliferarea schemelor de certificare: o problemă de credibilitate şidetermină confuzie în cazul consumatorilor şi rezistenţă din partea industrieide prelucrare

• Există de asemenea critici conform cărora standardele prea exigente aleFSC de exemplu creează concurenţă doar între cei care deja practică unmanagement durabil, lăsând fără beneficii pe cei care nu au unmanagementdurabil şi ar trebui sa-l îmbunătăţească

• Cererile de lemn certificat nu sunt atât de mari încât să determine beneficiibăneşti importante pentru firmele care vând produse certificate astfel încâtuneori lemnul certificat nici nu mai este etichetat

• Aşteptând rezolvarea acestor probleme, ambele scheme majore decertificare au introdus mecanisme care permit vinderea lemnului necertificatalături de cel certificat, sub o etichetă mixtă care atestă că lemnul provinedin păduri bine gospodărite.

11.05.2013

5

Utilitatea şi utilizarea instrumentelorvoluntare

Progres: în dezvoltarea conceptuală a criteriilor şiindicatorilor;

– calcularea ş i monitorizarea c. și i. de gestionaredurabilă au întâmpinatprobleme:

• lipsurilor din inventarierile forestiere (legate decolectarea, prelucrarea analiza ş i stocarea datelorprivitoare la pădure)

• precum ş i din cauza capacităţii instituţionalescăzute.

– În ţările cu resurse financiare cele mai bune rezultates-au obţinut prin conexarea criteriilor ş i indicatorilorcu evaluarea ş i inventarierea naţională a resurselorforestiere ş i cu programele forestiere naţionale.

Certificarea:

– suprafaţa a crescut constant în ţările dezvoltate şi procesul de certificareajută la îmbunătăţirea managementului forestier.

– scopul iniţial de stopare a defrişări lor nu a fost întotdeauna atins (uneoriimposibilitatea de a vinde lemnul necertificat a dus la transformareaterenurilor forestiere în terenuri util izate pentru agricultură sau în pentrualte scopuri decât exploatării lemnului)

– impediment pentru anumiţi proprietari sau administratori de păduri: platapentru certificare

– succesul implementării certificării depinde de o structură instituţională şiadministrativă puternică.

– nu întotdeauna se obţin beneficiile băneşti pe piaţă

11.05.2013

6

• O problemă importantă în prezent esteevitarea eventualelor suprapuneri care potsă apară la aplicarea acestor instrumente,şi integrarea lor în cadrul politicilor şimonitorizării forestiere din fiecare ţară.

Certificarea – instrument voluntar pentru mai buna gestionare a

pădurilor• Certificarea este o modalitate voluntară de a

conserva şi de a asigura gestionarea raţională apădurilor

• Sunt folosite mecanisme economice, de piaţă

• Se vor analiza în continuare:• evoluţia ei în timp şi în spaţiu• caracteristicile ei naţionale, regionale şi

internaţionale.

11.05.2013

7

• Certificarea: iniţiativa ONG pentruprotejarea pădurilor tropicale

• Ulterior acest proces s-a extins şi asuprapădurilor temperate şi boreale

• în prezent există o suprafaţă mai extinsăde păduri certificate în aceste zone încomparaţie cu pădurile tropicalecertificate.

• defrişarea ş i gestionarea inadecvată a pădurilor = o problemă ecologică fundamentală, ţinând cont de funcţiile multiple pe care le îndeplinesc ecosistemele forestiere.

• funcţiile pădurilor: productivăprotejează�solul�apele�aerul, �asigură menţinerea biodiversităţii�joacă rol complex în schimbările climatice

• existenţa umană ş i calitatea vieţii oamenilor depind de existenţa ş i buna funcţionare a ecosistemelor forestiere în zonele în care acestea există.

11.05.2013

8

Trebuie subliniat:

caracterul complementar al certificării:

• ea nu poate înlocui politica forestieră,legislaţia sau educaţia, dar le poatecompleta sau stimula

• mai ales politica guvernamentalăforestieră naţională poate fi influenţată şiimpulsionată de certificare

• la început: certificarea trebuia să „forţeze” prinmecanisme economice ţările în curs dedezvoltare sau subdezvoltate să-şi conservepădurile

• în prezent: chiar şi guvernele ţărilor dezvoltateau devenit interesate

• „consumatorii verzi” ai ţărilor dezvoltate• au existat campanii publicitare în care lemnul

era prezentat ca produs neecologic (originea)• ideea certificării – etichetării lemnului şi

produselor din lemn• s-a îngrădit accesul pe piaţă al producătorilor şi

comercianţilor din ţările care îşi distrug resurseleforestiere

11.05.2013

9

• Scopul fundamental al managementuluidurabil al pădurilor este acela de amenţine biodiversitatea, productivitatea,regenerarea, vitalitatea şi potenţialulpădurilor astfel încât acestea să-şi poatăîndeplini atât în prezent cât şi în viitorfuncţiile ecologice, economice şi sociale.

• diferenţe în îmbunătăţirea manag.pădurilor tropicale (dacă există) şitemperate, boreale (posib., calitatea lor)

• Cum se realizează practic certificarea care esteun proces voluntar :

• deţinătorul sau administratorul pădurii cereevaluarea managementului său de către oorganizaţie certificatoare independentă, careverifică pe baza unor standarde largrecunoscute, managementul durabil al pădurilorrespective

• în urma certificării se realizează etichetarea

• diferite scheme de certificare, diferite etichete

11.05.2013

10

• 2 etape ale procesului de certificare:

• certificarea lemnului scos din pădure

• certificarea lemnului din produsele finitecare ajung la cumpărători = certificareaaşa-numitului „lanţ de custodie” („chaine ofcustody” sau „chaine de controle”) - transportş i transformare, prelucrare, pentru a nu se amesteca laprelucrare cu lemn necertificat.

În concluzie, certificarea poate acţiona ca:• instrument pt. promovarea gestionării durabile a

pădurilor (şi guvernele pot utiliza certificareapentru sprijinirea politicilor lor forestiere)

• instrument pentru satisfacerea nevoilorcumpărătorilor “verzi

• certificarea sprijină concomitent consumul şidezvoltarea durabilă

• instrument pentru marketing – calitate în plus aproduselor

11.05.2013

11

Beneficiile certificării:• Accesul la noi pieţe sau menţinerea celor existente• în unele cazuri, obţinerea unor preţuri mai mari în comparaţie

cu produsele necertificate.

• Diferenţierea produselor

• Câştigarea unei mai bune reputaţii

• Reducerea riscurilor

• Avantaje pentru angajaţi

• Unele companii se aşteaptă de asemenea la câştiguri în ceeace priveşte eficienţa, sau la economii în ce priveşte costurileanuale de operare.

Accesul la noi pieţe sau menţinerea

celor existente

• în anii 1990 → o creştere semnificativă a presiunii dinpartea clienţilor consumatori de produse ecocertificateşi a altor acţionari din multe ţări vest europene şi dinalte părţi ale lumii, pentru ca diversele companii săopereze într-un mod responsabil atât în privinţaaspectelor legate de mediu cât şi social (mai alespentru pieţele pretenţioase din vestul Europei şi dinAmerica de N)

• ţările din SE Asiei, din Japonia şi America de Sud aucunoscut un declin al pieţei cu 68%, ca rezultat alcampaniei de mediu.

11.05.2013

12

Posibilitatea de obţinere a unor

preţuri mai mari• Companiile forestiere pot obţine prime în jur de 5-15%, în

funcţie de segmentul de piaţă şi de marfă; doar acolo undeexistă cerere mare de lemn certificat

• Proprietarii de păduri câştigămai mult din faptul că au siguranţacontractelor de furnizare pe termen lung ş i un segment maimare de piaţă decâtdin sporul de preţ

• deoarece clienţii consideră faptul că produsele de lemn pe careei le cumpără nu au repercusiuni negative asupra mediului caun atribut de bază al calităţii produsului ş i nu ca o opţiune înplus pentru care ei trebuie să plătească.

Diferenţierea produselor

• companiile de produse forestiere seconfruntă cu dificultăţi în privinţadiferenţierii produselor lor deoareceacestea sunt în general produse de largconsum.

• certificarea oferă o strategie dediferenţiere prin etichetarea produsului;

11.05.2013

13

O mai bună reputaţie

• este vorba de reputaţia în rândul grupurilor importante de interese sau acţionarilor:

- a organele reglementative şi de control- a populaţiei locale- a angajaţilor- asociaţiilor pt. protecţia mediului- procesatorilor de lemn, altor clienţi

• îmbunătăţirea imaginii e rezultatulcombinării următorilor factori:

- cunoaşterea mai bună a beneficiarilor locali şisatisfacerea nevoilor acestora;

- existenţa unui produs etichetat pe piaţă, asupracăruia se pot concentra campaniile demarketing;

- generarea unei reacţii pozitive a presei;

- în unele cazuri, obţinerea recunoaşterii din parteagrupurilor de mediu.

11.05.2013

14

Reducerea riscurilor

• criteriile de certificare presupun standarde ridicate deprotecţie a muncii

→ dimin. nr. de accidente, bolilor profesionale → creştereaproductiv. forţei de muncă + cazuri medicale mai puţine pentrucare compania poate fi trasă la răspundere.

• cum companiile forestiere sunt privite de către public atât cagestionari ai terenurilor forestiere cât ş i ca proprietari →certificarea ajută companiile să evite riscuri cum ar fiboicoturile clienţilor sau pierderea imaginii publice.

Avantaje pentru angajaţi• Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru

• Îmbunătăţirea nivelului de pregătire al muncitorilor

• Asigurarea dreptului de a negocia colectiv

• Minimizarea riscurilor legate de activitatea productivă

• Respectul legislaţiei privind protecţia muncii de către angajator

11.05.2013

15

• Companiile care gospodăresc dejapropriile păduri la un standard ridicat, nuvor întâmpina probleme în obţinereacertificării

• iar costuri le asociate certificării vor fi maimici decât în cazul acelor companii careau standarde scăzute.

11.05.2013

1

STANDARDE ŞI SCHEME DE CERTIFICARE

Există scheme de certificare:

• A. naţionale

• B. regionale

• C. internaţionale

Scheme de certificare (iniţial):

• A. – American Forest and Paper Association : Sustainable Forest

Ini tiative (FSI)

– American Tree Farm System (ATFS)

– Canadian Standards Association (CSA)

– Indonesian Ecolabelling Institute (LEI)

• B.

– Pan European Forest Certification (PEFC)

– Eco-Management and Audit Scheme (EMAS)

• C.

– International Standard Organisation (ISO)

– Forest Stewardship Council (FSC)

11.05.2013

2

Pentru ca un sistem de certificare să fie performant trebuie să

îndeplinească următoarele cerinţe:

• să aibă un caracter participativ şi să fie acceptabil pentrumajoritatea părţilor implicate, inclusiv organizaţiileneguvernamentale de mediu

• să fie foarte transparent pentru toate părţile implicate precum şipentru public

• să asigure angajamentul activ al gestionarului sau proprietaruluipăduriicertificate

• să fie operaţional la nivel mondial

• să poată ţine cont de varietatea şi diversitatea fiecărei regiuni şi sănu fie discriminatoriu faţă de anumite tipuri de păduri , de grupede proprietari forestieri, de ţări sau regiuni

• să fie adaptat condiţiilor locale din punct de vedere instituţional şipol itic

• bazat pe o certi ficare acordată de un organism independentacreditat

Schemele menţionate anterior pot fi grupateîn două mari grupe:

• I. bazate pe evaluarea sistemului demanagement

• II. bazate pe evaluarea performanţelor în ceeace priveşte gestionarea pădurilor

(se verifică atât sistemul de management cât şi

modul concret de aplicare a acestuia pe teren)

11.05.2013

3

C. Scheme de certificare internaţionale

• ISO 14000 a fost de fapt concepută pentru companii

din orice ramură industrială astfel încât ele nu sereferă la problemele specifice ale managementuluiforestier.

• Organizaţia Internaţională pentru Standardizare(ISO) : 100 de organizaţii de standardizare naţionale,cele mai multe guvernamentale sauneguvenamentale

• standardele ISO 14000, care cuprind şi standardelede mediu, ISO 14001

• speci ficul forestier nu este luat în considerare în aceeaşi măsurăca în cazul celorlalte scheme

• nu se fac verificări pe teren

• nu se finalizează cu aplicarea unei etichete

• în cerinţele standardelor ISO 14001 sunt incluse:

– conservarea şi ameliorarea resurselor forestiere, adicăsuprafaţa ocupată de arborete,

– volumul arboretelor,

– tipurile de arborete;

– evoluţia biodiversităţii arboretelor, apreciată prin suprafaţaarboretelor amestecate, prin suprafaţa regenerată naturaletc.;

– conservarea elementelor naturale remarcabile (speciivegetale şi animale, ecosisteme);

– efectele infrastructurii asupra solului şi apelor, etc.

• există puncte comune cu certi ficarea FSC, cele două tipuri decerti ficare fiind până la un punct compatibile şi complementare.

11.05.2013

4

• Forest Stewardship Council (FSC) înfiinţată în

1993

• membri: reprezentaţi ai organizaţiilor de

mediu

• ai companiilor forestiere

• silvicultori

• reprezentanţi ai unor organizaţii certificatoare

• reprezentanţi ai unor grupuri indigene etc.

• Schema de certificare FSC a fost elaboratăpentru a putea fi aplicată la nivel internaţional

• se finalizează cu etichetarea lemnului şi aproduselor din lemn

• Obiectivul de bază: îmbunătăţirea gestionăriipădurilor la nivel planetar

• promovarea unei gestionări a pădurilor care săaducă beneficii sociale şi să fie viabilăeconomic

11.05.2013

1

SCHEME REGIONALE ȘI NAŢIONALE DE

CERTIFICARE

CERTIFICAREA LA NIVEL REGIONAL

PAN-EUROPEAN FOREST CERTITFICATION (PEFC)• obiecţiilor micilor proprietari la celelalte tipuri de certi fi care

(cri terii, cost)

• caracteris tica pădurilor europene: (100 milioane ha, cam 75% dintota l propr. partic. cu o posibilitate anuală de 270 mi lioane m3)

• a fost iniţiată în iulie 1999: proprietari de pădure şi org. dinindustria forestieră din Finlanda, Germania, Franţa, Norvegia,Austria şi Suedia la Würzburg

• au participat şi al te ţări : Belgia, Danemarca, Italia, Lituania,Luxemburg, Portugalia, Spania, Elveţia şi Marea Britanie

• în 2008 sediul organizaţiei s-a mutat la World Trade CenterGeneva, Elveţia.

11.05.2013

2

• unii cetăţeni şi consumatori europeni fiind informaţi de mass-media asupra problemelor legate de conservarea pădurilorextind pericolul care ameninţă pădurile tropicale şi asupracelor europene.

• în Europa suprafaţa forestieră creşte anual cu 1 mi lion de ha.

• problema calităţii acestor păduri

• problema echilibrului între funcţiile sociale, productive şi demediu ale pădurilor.

• Obiectivul certi fi cării PEFC: a dovedi că este posibilăconcilierea conservării pădurii cu creşterea permanentă a

cererii de lemn

Definiţia precisă a gestionării durabile a pădurilor înEuropa şi stabilirea principiilor şi criteriilor acesteia s-au realizat la:

• Conferinţele interministeriale de la

– Helsinki (1993),

– Lisabona (1998)

– Viena (2003).

– Oslo, 12-14 iunie 2011, Norvegia

• pentru fiecare din cele 6 criterii au fost definiţiindicatori (35) şi recomandări (44) care permit oevaluare mai precisă a gestionării durabile.

11.05.2013

3

• Criteriile utilizate de PEFC sunt cele 6 adoptatela conferinţele interministeriale europene.

• Toate schemele de certificare naţionalerecunoscute mutual de toate ţărileparticipante respectă şase criterii de bază.

Criterii şi indicatori adoptaţi în zona europeană pentru evaluarea gestionării durabile:

• Criteriul 1 – Conservarea şi ameliorarea resurselor forestiere şi contribuţia lor la ciclul mondial al carbonului

• Criteriul 2 – Conservarea şi menţinerea sănătăţii şi vi talităţii ecos istemelor forestiere

• Criteriul 3 – Menţinerea şi amplificarea funcţiei productive a ecos istemelor forestiere

• Criteriul 4 – Menţinerea, conservarea şi ameliorarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere

• Criteriul 5 – Menţinerea şi ameliorarea funcţiilor de protecţie a le ecosistemelor forestiere

• Criteriul 6 – Menţinerea celorlalte funcţii socio-economice ale ecos istemelor forestiere

11.05.2013

4

1. Menţinerea şi sporirea resurselor forestiere şi a contribuţiei lor la ciclul global al carbonului.

INDICATORI:

• 1.1. Suprafaţa forestieră

• 1.2 Volumul lemnului pe picior

• 1.3. Structura pe clase de vârstă şi/sau clase de diametre

• 1.4 Cantitatea de carbon stocată în biomasa vegetală şi solurile forestiere

2. Menţinerea vitalităţii şi stării de sănătate a ecosistemelor forestiere

2.1 Depunerea poluanţilor atmosferici

2.2 Proprietăţile solurilor (pH, raportul C/N,gradul de saturaţie în baze, carbonul organic)

2.3 Gradul de defoliere

2.4. Daune produse de vânat, păşunat, incendii,turism atacuri de insecte şi ciuperci etc.

11.05.2013

5

3. Menţinerea şi amplificarea funcţiilor productive ale pădurii (atât în ce priveşte lemnul cât şi produsele nelemnoase)

3.1 Creşteri comparativ cu volumul de lemnexploatat

3.2 Buşteni (cantitate exploatată şi valorificată)

3.3 Alte produse ale pădurii

3.4 Servicii

3.5 Plan de management (amenajamentul)

4. Menţinerea conservarea şi ameliorarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere

• 4.1 Compoziţia arboretelor• 4.2 Suprafaţa regenerată totală• 4.3 Suprafaţa regenerată natural• 4.4 Suprafaţa ocupată de speciile introduse• 4.5 Cantitatea de lemn mort• 4.6. Resurse genetice• 4.7 Organizarea peisajului (lungimea lizierelor,

lungimea lizierelor la ha pe tipuri de arborete) -fragmentarea

• 4.8 Specii ameninţate cu dispariţia• 4.9 Suprafaţa ariilor protejate

11.05.2013

6

5. Menţinerea şi ameliorarea funcţiilor protective prin managementul forestier (cu accent mai ales pe protejarea apelor şi solului)

5.1 Păduri de protecţie a solului şi apelor

5.2 Alte păduri de protecţie

6. Menţinerea tuturor celorlalte funcţii socio-economice

6.1 Proprietatea asupra pădurilor6.2 Procentul reprezentat de sectorul forestier din PIB6.3 Beneficiul net al întreprinderilor forestiere6.4 Cheltuielile pentru gestionarea durabilă a pădurilor6.5 Mâna de lucru din sectorul forestier (nr. de persoane)6.6 Protecţia muncii şi asigurările sociale în sectorul forestier6.7 Consumul de lemn pe cap de locuitor6.8 Comerţul cu lemn6.9 Lemnul de foc (procent din consumul total de energie)6.10 Acces ibilitatea pentru recreere6.11 Valorile culturale şi spirituale (nr. de situri din pădure

desemnate ca având valoare culturală şi spirituală)

11.05.2013

7

• PEFC a defini t cerinţele de bază ale certi fi cării şi a pus la punctcadrul instituţional al acesteia la nivel european, naţional şisubnaţional

• sunt recunoscute reciproc schemele naţionale de certi ficareiar lemnul certificat este etichetat PEFC

• PEFC oferă

– set de principii comune pentru certi ficarea voluntară am.d.

– un cadru comun pentru dezvoltarea naţională a cri teriilorde certi ficare.

• Toate schemele de certi fi care naţionale recunoscute mutualde toate ţările participante respectă cele 6 criterii de bazămenționate

Obiectivele PEFC sunt: • de a oferi un cadru pentru stabilirea unor scheme naţionale

de certi ficare comparabile şi care să poată fi reciprocrecunoscute,

• de a îmbunătăţi şi întări imaginea pozi tivă a silvicul turii şi alemnului ca materie primă regenerabilă

• de a îmbunătăţi gestionareaecosistemelor forestiere

• de a asigura clienţii şi publicul că pădurile certifi cate suntgestionate durabil

• de a se baza în realizarea certi ficării pe auditul unei terţe părţişi de a se baza pe o abordare regională.

11.05.2013

8

• Certificarea după schema PEFC a fost iniţiată de miciiproprietari de pădure dar ea este deschisă şi altorproprietari cum ar fi companii forestiere, guverne saumunicipalităţi indiferent cărei ţări îi aparţin.

• Principiile şi schema de recunoaştere mutuală suntvalabile nu numai pentru Europa dar şi pentru altecontinente

• Astfel, în 2005 PEFC a recunoscut două din schemelede certificare din SUA devenind din schemăregională, schemă internațională de certificare

2005 a fost un an important pentru PEFC

• în martie 2005, este recunoscută schema decertificare canadiană CSA, →PEFC depăşeşte pragulde 1 milion de ha păduri certificate, devenind cel maiextins sistem de certificare pe plan global.

• în octombrie 2005 este recunoscută schema decertificare din Brazilia

• în decembrie 2005 schema SFI din SUA şi Canadaeste recunoscută astfel încât la nivel global sunt 175de milioane de ha certificate PEFC

11.05.2013

9

• După recunoaşterea CSA şi FSI , denumirea organizaţiei se

schimbă în Programme for the Endorsement of Forest

Certification Schemes, cu acelaşi acronim PEFC

• PEFC : 35 de membri cu sisteme de certi ficare naţionaleindependente din întreaga lume

• din care 25 au fost recunoscute de PEFC, ele fiind realizate pebaza consultării publice şi folosind consultanţi independenţipentru recunoaşterea reciprocă a acestor scheme decerti ficare

• 243 milioane de ha pădure certificată în 2012

Țara Suprafață certificată (ha)

Australia 10 122 846

Austria 2 111 830

Bielorusia 8 536 500Belgia 289 050

Brazilia 1 260 164Canada (CSA) 55 681 582

Canada (SFI) 54 447 148Chile 1 913 521

Republica Cehă 1 854 614Danemsarca 245 120

Estonia 878 468

Finlanda 21 068 333Franța 4 998 255

Germania 7 338 910Italia 762 823

Letonia 1 621 990Luxemburg 28,439

Malaiezia 4 588 821Norvegia 9 115 902

Polonia 4 642 295

Portugalia 216 228Rusia 606 188

Republica Slovacă 1 219 557

Spania 1 475 825Suedia 10 998 289

Elveţia 205 723Marea Britanie 1 298 047

USA (ATFS) 11 067 109

USA (SFI) 24 553 747TOTAL 243 197 324

11.05.2013

10

Păduri certificate PEFC la nivel global

America de Nord146 mil. ha

60 % STC544 CoC

Europa80 mil. ha

33 % STC7,404 CoC

Asia 4.6 mil. ha

2 % STC612 CoC

Africa5 CoC Oceania

10 mil. ha

4 % STC226 CoC

America centrală și de Sud

3.1 mil. ha1 % STC95 CoC

Verde închis – scheme de certif icare recunoscute

Verde deschis – scheme în curs de recunoaştere

0,0

32,441,1

46,150,9

55,3

187,7

193,8194,4

217,7

223,5 229,6245,1 243,2

0,0

50,0

100,0

150,0

200,0

250,0

300,0

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 currently

Ce

rtif

ied

fo

rest

are

a (m

illio

n h

a)

Year

11.05.2013

11

Europe; 79.562.386 ;

33%

North America; 145.749.586 ;

60%

Central & South America;

3.173.685 ; 1%

Asia; 4.588.821 ; 2% Oceania;

10.122.846 ; 4%

Supraf ețe certif icate PEFC

Ţara Suprafaţă certificată (ha)

Canada 110,117,803

USA 35,620,856

Finland 21,068,333

Sweden 10,998,289

Australia 10,122,846

Norway 9,115,902

Belarus 8,536,500

Germany 7,388,910

France 4,998,255

Poland 4,642,295

PRIMELE 10 ŢĂRI CU SUPRAFEŢE CERTIFICATE PEFC

11.05.2013

12

59463

1100

1905

2362

2901

3545

4420

6.166

7688

8797 8.886

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 currently

Nu

mb

er

of

Co

C -

cert

ific

ate

s

Year

Ev oluţia numărului de deţinători ai certif icatelor pentru lanţurile de custodie

Europe; 7.404 ; 83%

North America; 544 ; 6%Central & South

America; 95 ; 1%Asia; 612 ; 7%Africa; 5 ; 0%

Oceania; 226 ; 3%

Nr. ce certif icate ale lanțurilor de custodie

11.05.2013

13

Ţara Număr de certificate

France 2027

Germany 1292

UK 1241

Spain 496

Italy 481

Netherlands 415

Austria 381

USA 360

Belgium 229

Japan 214

PRIMELE 10 ŢĂRI DUPĂ NUMĂRUL CERTIFICATELOR PENTRU

LANŢURILE DE CUSTODIE

REPERE ÎN ACTIVITATEA PEFC

• În 2007, pădurile certificate PEFC ajung la pragul de 200 de milioane, astfel încât două treimi din totalul pădurilor certificate sunt certificate PEFC.

• În 2008, aşa cu s-a menţionat sediul PEFC a fost mutat în Elveţia, pentru a fi mai aproape de organismele internaţionale interesate de certificarea PEfc, de ONG+uri şi de alţi parteneri.

• În 2009 standardele Gabonului au fost primele recunoscute din Africa, urmate de cele din Malaiezia.

• În 2010, PEFC a devenit prima schemă de certificare internaţională care a introdus aspectele sociale în standardele de certificare ale lanţurilor de custodie.

• În 2011, China a devenit membră a PEFC.

11.05.2013

14

Recunoaşterea produselor PEFC

• Produsele etichetate se recunosc uşor datoritălogo-ului PEFC de pe produs, acesta putând figravat, imprimat sau indicat pe etichetă.

Logo-ul PEFC este f olosit pe produs

doar dacă acesta conţine cel puţin 70% lemn PEFC. Firma certificată

poate de asemenea să utilizeze logo-

ul nu numai pe produse dar şi pe

f acturi, broşuri, site-uri internet etc.

Logo-ul pentru produse PEFC reciclate

Se asociază cele două logo-uri de mai sus dar în condiţii f oarte stricte: dacă se

ia în considerare în v erificarea lanţului de

control, de custodii, cantitatea de materii

prime reciclate, atunci logo-ul PEFC

poate f i utilizat împreună cu simbolul Mobius Loop pe care se trece procentul

de material reciclat

11.05.2013

15

• Produse neetichetate – pentru anumite utilizări cum suntelementele de construcţii, logo-ul nu apare direct pe produs,dar el trebuie menţionat pe factură alături de numărulcerti ficatului firmei furnizoare.

• Fiecare fi rmă care furnizează lemn PEFC trebuie să fiecerti ficată şi posedă un număr al lanţului de custodii . Deexemplu CTIB-TCHN 0598 ou SGS-COC-1370

• Numărul Logo-ului trebuie întotdeauna menţionat sub logo,deoarece cu ajutorul lui poate fi găsit producătorul saudis tribui torul produsului certifi cat pe si te –ul webwww.pefc.org.

PEFC – 07-01-01- xxxx

07 – numărul ţării, Belgia01 – prima cifră: Tipul de certificare al managementului forestier1 Certificare regională2 Certificare de grup3 Certificare individualăTipul de certificare al lanţului de custodii1 certificare individuală2 certificare de grupUtilizator necomercial al logo-ului1 Educaţie2 ONG de mediu3. ONG social4. altele- a doua cifră: 0 sau1 – Grupa A Entitate PEFC naţională2 - Grupa B: proprietari şi administratori forestieri3 - Grupa C: industria de prelucrare a lemnului4 – alte părţi01 – prima cifră: numărul de licenţă al unui participant regionala doua cifră: numărul de sublicenţă a unui participant regional

11.05.2013

16

EMAS – altă schemă de certificare regională

• EMAS – Eco-Management and Audit Scheme, este un sistemvoluntar de audit al managementului de mediu care îşi arefundamentul în reglementările legislative ale UE

• Spre deosebire de ISO se realizează o trecere în revis tă iniţialăa problemelor de mediu ale organizaţiei auditate, o veri ficareexternă, o declaraţie de mediu dată publici tăţii şi auditulîmbunătăţirii permanente a performanţelor.

• Un organism naţional competent păstrează raporturileveri ficate ale organizaţiilor certi ficate şi păstrează contactul cuComisia Europeană.

• În ce priveşte certifi carea forestieră neajunsurile sunt aceleaşica în cazul ISO. Unele standarde permit ecoetichetarea, altelenu

• EMAS a fost utilizată în certificare de Suedia.

11.05.2013

1

ÎN AMERICA DE NORDSUA

Programul SFI – Sustainable ForestryInitiative

• a fost adoptat de American Forest & Paper Association(AF&PA) din SUA în octombrie 1994

• standard care asigură continua creştere ş i exploatare apădurilor concomitent cu:

� protecţia speciilor vegetale ş i animale,� cu protecţia solului,� a calităţii apelor, cu conservarea naturii în general.

• Comisie Externă de Evaluare alcătuită din:– reprezentanţi ai org. pt. protecţia ş i conservarea

mediului– ai asoc.profesionale cu caracter silvic– ai universităţilor– publicului etc.

• evaluează programul şi consiliază AF&PA

• are 18 experţi independenţi reprezentanţi aisectoarelor menţionate→ părere din exterior prinevaluarea anuală a FSI; unii membri facverificări pe teren

• SFI a revoluţionat felul în care proprietariiparticulari de pădure din SUA îşi gestioneazăpădurile (16 comp. excluse)

11.05.2013

2

• În iulie 2000 a fost înfiinţat Consiliul Gestionării Durabilea Pădurilor – Sustainable ForestryBoard:– supervizează dezvoltarea şi ameliorarea continuă a

standardelor SFI– pune la punct mecanisme de control

• Standardele SFI se bazează pe 9 principii care vizeazăprobleme economice, de mediu, culturale şi legale, pelângă angajamentul de a ameliora continuu m.f.

• noi standarde, valabile din 2005 în 2009; ele conţin 13obiective care privesc :

� managementul durabil al pădurilor,� procurarea de lemn ş i celuloză,� raportarea publică,� continua perfecţionare ş i diminuarea tăierilor ilegale

SUA American Tree Farm System (ATFS)

• aceasta este cea mai veche ş i cu caracterul voluntar cel maipregnantdin SUA (1941)

• a făcut paş ii necesari pentru a fi acceptată pe planinternaţional ca o opţiune pentru certificarea pădurilorproprietate privată, aparţinând familiilor de miciproprietari

• standardele ATFS au fostmodernizate

• proces voluntar: proprietarii de pădure trebuie să fie deacord ca pădurile lor să fie inspectate de un specialistcertificator calificatATFS

• nu îi costă nimic pe proprietari• are ș i certificare de grup• etichetă

11.05.2013

3

CANADACanadian Standards Association (CSA)

• înfiinţată în 1919

• a elaborat peste 2000 de standarde pentru diferiteramuri industriale

• un standard pentru gestionarea durabilă a pădurilor –Sustainable ForestManagementStandard (1995)

• pentru menţinerea pe termen lung a echilibruluiecosistemelor forestiere, sănătatea ş i vitalitatea lorpentru a se bucura de ele atât generaţiile prezente cât ş icele viitoare

• un aspect important este acela privitor la posibilitateacomunităţilor de a-ş i exprima părerea cu privire la modulîn care suntgestionate pădurile lor.

• standardele sunt revăzute periodic (2005) decomitetul care le-a elaborat, astfel încât săincorporeze cunoştinţele acumulate în timp prinaplicarea lor în practică

• standardele CSA prezintă aspecte importante:

– participarea publică (populaţiile aborigene), pt. căpădurile canadiene sunt în mare majoritateproprietate publică

– sunt în conformitate cu criteriile managementuluidurabil stabilite de Consiliul Canadian al MinisteruluiPădurilor, care la rândul lor sunt în conformitate cucriteriile de la Helsinki

-

11.05.2013

4

• Standardele CSA– au cerinţe privitoare la sistemul de funcţionare ş i de

managementasemănătoare cu ISO14001– + verificări pe teren, precum şi îmbunătăţirea

permanentă a m.f. ş i verificările periodice anuale

• Îmbunătăţirea permanentă:– incorporarea noilor cunoştinţe dobândite în timp, ca

urmare a experienţei ş i cercetării

– trebuie de asemenea să ţină pasul cu evoluţiavalorilor economice, sociale ş i de mediu ale societăţii.

• certificarea se face tot prin auditul unei terţepărţi, cu verificări anuale

11.05.2013

5

EUROPA

FRANŢA

Oficiul Naţional al Pădurilor (ONF) – doborâturile din 1999

• îmbunătăţirea calităţii întregii activităţi şi a produselor şiserviciilor oferite de ONF, precum şi certificarea pădurilorgestionate de ONF

• pt. satisfacerea clienţilor: performanţe: tehnice şi ecologiceeconomicesociale

• 3 etape:

� obţinerea certificării managementului calităţiiprin schema ISO 9000 (certificatorul se asigurăcă toate caracteristicile unui anumit produs saual unui serviciu sunt conforme cu exigenţeleclienţilor)

� obţinerea certificării managementului de mediuprin ISO 14000 (se urmăreşte ce realizeazăorganizaţia certificată pentru a reduce efectuldăunător al activităţilor sale asupra mediului)

� certificarea pădurilor după schema PEFC(certificarea managementului durabil alpădurilor)

11.05.2013

6

• se poate observa că demersul ONF este mai complex,vizând toate activităţile desfăşurate de ONF, inclusivcele de birou ş i administrative, de la toate nivelurile, nunumai cele privind strict managementul pădurilor

• organizare la nivel naţional: un comitet naţional pentruasigurarea calităţii şi un departament – calitate şicertificare.

• în fiecare departament (echivalentul direcţiilor silvice dela noi) s-a înfiinţat un comitet pentru asigurarea calităţiiş i un responsabil cu asigurarea calităţii la nivel local

• Ansamblul ONF,cu toate activităţile: certificat în 2003

• pădurile Franţei sunt gestionate de 600 de ani,gestionarea lor actuală făcându-se după codullor silvic, în funcţie de politica forestierăfranceză, în conformitate cu toate legile dindomeniu şi reglementările interne ale ONF

• totuşi, ONF a dorit să se asigure de aplicareaefectivă a principiilor gestionării durabile aşacum a fost definită la Helsinki, să se asigure căa luat în considerare toate aspectele gestionăriidurabile

• a fost aleasă certificarea PEFC

11.05.2013

7

BELGIA

• adoptate principalele două sisteme mondiale decertificare, PEFC şi FSC

• iniţiativă interesantă în cadrul Planului federal de

dezvoltare durabilă adoptat în 2004:

• în 2005 ministrul mediului a impus administraţieifederale utilizarea doar a lemnului certificatprovenit din păduri gestionate durabil.

• 18% din volumul total de lemn care se găseştepe piaţa europeană este destinat sectoruluipublic.

• în toate ţările europene, inclusiv în Belgiaadministraţiile locale sunt un utilizatorimportant de lemn şi produse finite din lemn.

• Adoptând o strategie durabilă, administraţiilepublice: exemplu pentru întreaga comunitatepublică

11.05.2013

8

FINLANDA

• Peste 30% din exportul total al Finlandei provinedin industria forestieră şi aproximativ 90% dinproducţia ei de hârtie este exportată

• Cererea pe piaţa internaţională influenţeazăexportul şi impulsionează certificarea pe plannaţional.

• Spre deosebire de Canada, Suedia, sau SUA,70% din pădurile finlandeze sunt proprietateprivată

• Aplicare: studiu care a arătat:

• pe piaţă există lemn certificat disponibil pentrutoate eventualele utilizări necesare administraţieipublice:

• lemn pt. ext. - construcţii, uşi şi ferestre• lemn pt. int. – amenajare birouri şi parchet, lemn

pentru utilizare în oraş, parcuri, grădini –mobilier exterior

• s-a pus la dispoziţia doritorilor evantaiul despecii disponibile în acest scop (fişe cucaracteristicile speciilor şi potenţialele lorutilizări).

11.05.2013

9

• Studiile preliminare în vederea certificării – 1994 (ind. forest., propr., ONG)

• 1996:– Uniunea centrală a producătorilor agricoli– Proprietarii forestieri din Finlanda

– WWF – Finlanda

– Federaţia scandinavă a industriilor forestiere– Asociaţia Finlandeză pentru Conservarea Naturii

• grup de lucru format din 29 de organizaţii de mediu, sociale şi economice →standardele naţ.

• compatibile atât cu cele ISO cât şi FSC, bazate pe procesul de la Helsinki

• 1997: consens privind aproximativ 40 de criterii care săpoată fi aplicate pentru certificarea regională, la scarămică.

• ele au fost testate pe 1,5 milioane ha↔30 000 de proprietariforestieri

• apoi s-a trecut la pregătirea certificării la scarămare:

– 4 grupuri de lucru au pus la punct soluţii pt. aplicarea criteriilorşi indicatorilor,

– au stabilit pr incipiile de bază ale auditului, ale certif icării degrup şi ale certif icării lanţurilor de custodii

– → sistemul Finlandez de Certificare a Pădurilor (nu are oetichetă proprie, dar poate folosi etichetele sistemelor cu caree compatibil) – rec. PEFC.

• în 2005 doar o mică suprafaţă era certificatăFSC

• se urmăreşte creşterea acestei suprafeţe şi recunoaşterea sistemul finlandez atât PEFC cât şi FSC

11.05.2013

10

SUEDIA

• Industria forestieră din Suedia a dorit mereu sădemonstreze că protejează mediul în activităţile pe carele desfăşoară (sf. anilor '80)

• Marile companii forestiere suedeze au fost lideri îndezvoltarea procesului suedezde certificare.

• WWF – Suedia :� studii preliminare privind efectele implementări i criteriilor FSC

� companii forestiere mari au realizat certificări „de probă” în pădurileproprii, folosind organizaţii de certificare acreditate FSC

� studii privind cooperarea între proprietarii forestieri şi industriaforestieră, la problemele certificării lanţurilor de custodii şipreferinţele cumpărătorilor pentru produsele forestiere certificate

• 1995, WWF - Suedia şi Societatea Suedezăpentru Conservarea Naturii:

– criteriile preliminare pentru certificare– prea pronunţat ecologice → grup de lucru mai larg + micii

proprietari de pădure ş i firme din industria de prelucrarepentru a se crea criterii acceptabile de către toate părţileimplicate

– micii proprietari s-au retras→EMAS

• Spre deosebire de micii proprietari, marile firmeforestiere s-au angajat ferm în procesul decertificare

• AssiDormän toate cele 3,3 milioane ha de pădure:FSC

• Korsnäs, certif. ISO

11.05.2013

11

NORVEGIA• certif icarea în Norvegia a făcut parte dintr-un proiect: Living

Forests Project

• în acest scop s-a înfiinţat un Comitet de certificare ca partecomponentă a proiectului

• comitetul: câte trei persoane care să reprezinte intereselesociale, economice şi ecologice

• s-au elaborat 23 de criterii, iar comitetul pentru certif icare astabilit cum pot fi acestea folosite pentru certif icare indiferentde schema aleasă şi a stabilit o serie de soluţ ii alternativepentru certif icarea de grup

• The Norwegian Living Forest Standards andCertification Scheme a fost recunoscută dePEFC la 28 februarie 2006 ca fiind valabilă pânăîn 2008.

• Consiliul PEFC a desemnat drept consultantindependent Indufor Oy pentru a evalua schemade certificare norvegiană raportat la criteriilePEFC.

• studiu privind eficienţa certificării pădurilor înţările nordice: Finlanda, Suedia şi Norvegia

11.05.2013

12

GERMANIA

• Germania mare exportator şi importator deproduse forestiere, piaţă pt. prod.ecologice,consumatori cu comp. ecologic

• Ministerul German al Agriculturii şi Silviculturii asusţinut marca de origine pt. prod. forest., dar nua fost de acord iniţial cu certificarea FSC.

• Alte iniţiative de certificare:

• Etichetarea lemnului tropical promovată de Iniţiativapentru promovarea managementului durabil alpădurilor

• sistem finalizat în 1997

• în prezent o etichetă „Pro silva” este acordatăproduselor acceptate de acest sistem de certificare

• O etichetă marcă-de-origine a fost iniţiată de Consiliulforestier german şi organizaţiile micilor proprietari

• este acordată dacă este respectată legislaţia forestieră şicriteriile gestionării durabile de la Helsinki. Nu existăindicatori specifici naţionali care să fie asociaţi obţineriiacestei etichete.

11.05.2013

13

• Eticheta Naturland a fost realizată de Greenpeace,BUND şi Robin Wood pentru lemnul provenind dinpăduri gestionate ecologic.

• Pădurile oraşului Lübek utilizează această etichetă.

• Eticheta Eco -Timber

• acordată pentru lemnul provenind din pădurile gestionateecologic

• Criteriile şi principiile utilizate în acordarea acesteietichete sunt similare cu recomandările de managementale Asociaţiei germane pentru managementul naturalal pădurilor.

• Germania este printre ţările fondatoare ale schemei decertificare PEFC

• În ce priveşte FSC, grupul de lucru al FSC ş i-a uniteforturile cu cele ale Iniţiativei forestiere germaneînfiinţată de proprietarii privaţi de pădure ş i lucrătorii dinorganizaţiile pădurilor de stat ş i comunale pentruelaborarea standardelor de certificare pornind de laprincipiile FSC.

• în Germania sunt rec. 4 org. certificatoare:– SGS Qualifor Programme– Skal– Institut for Marktokologie (IMO)– LUSO Consult mbh.

• Pădurile certificate au suprafeţe variind de la 50 la50 000 de ha, ele aparţinând în principal statului, doarcâteva fiind comunale ş i doar două private.

11.05.2013

14

AUSTRIA

• Deşi Austria este şi ea exportatoare delemn, a preferat certificării dezvoltareamărcii de origine iar implicarea ONGdemediu în acest proces a fost neglijabilă.

• Există şi aici o serie de etichete utilizate şianume:

• O etichetă marcă-de-origine realizată de o organizaţiecare reprezintă autorităţile ş i industria forestierăaustriacă.

• Ea poate fi folosită pentru lemnul provenind din Austria.Orice lemn care nu provine din Austria trebuie să-ş i aibăoriginea în păduri gestionate după sisteme demanagementsimilare cu cel austriac.

• Ministerul austriac al mediului susţine schemade certificare ISO pentru micii proprietariparticulari.

• Organizaţiile pentru micii proprietari participă şila schema de certificare PEFC

11.05.2013

15

MAREA BRITANIE• Marea Britanie = mare importator de produse din lemn, nedispunând

de resurse forestiere, dar piaţă mare, cu cerinţe pentru lemnulcertificat,→ a jucat un rol important în certificare.

• Comitetul pentru industria forestieră din Marea Britanie a iniţiatsistemul mărcii de origine Woodmark care a fost sprij init deproprietarii particulari de pădure.

• Sistemul demonstrează care este originea lemnului şi garantează cămanagementul pădurilor este în concordanţă cu legislaţia şirecomandările autorităţilor. 4000 de păduri private şi publicefolosesc această etichetă.

• În 1995 a fost elaborat Standardul Forestier al Marii Britanii, ca partea unei iniţiative guvernamentale

• Comisia Forestieră britanică a conlucrat cu FSC-UK pentru a realizaun standard utilizabil în certificare prin unificarea StandarduluiForestier cu standardele şi principii le FSC

• fcţ. şi PEFC

Ţările europene aflate în tranziţieAsemănările:• ţări cu suprafeţe mari sau chiar foarte mari de păduri, care în cea

mai mare parte sunt în bună stare din punct de vedere ecologic• politicile socialiste au prevăzut protejarea unor suprafeţe naturale

mari şi au practicat în general cote scăzute de tăiere, în multe zone.• vecinătatea cu puternicele pieţe consumiste europeană şi asiatică

face aceste păduri vulnerabile la supraexploatare şi distrugere, maiales pentru că dispariţia sistemului socialist a lăsat în urmănumeroase zone rurale lipsite de resurse economice (în comparaţiede exemplu cu zonele urbane industrializate).

• nivel de trai mai ridicat→ o presiune accentuatăasupra pădurilor.• opinia publică tinde să nu acorde importanţă aspectelor ecologice,

funcţi i lor protective ale pădurilor• politicile guvernamentale în general şi implicit şi cele forestiere punşi ele accentul pe creşterea economică.

• Deşi în epoca sovietică se punea accent, cel puţin teoretic şi oficialpe funcţiile ecologice ale pădurilor şi pe protejarea capitaluluinatural, aceste idei şi-au pierdut multdin influenţă în prezent.

• Lupta pentru supravieţuirea personală şi influenţa crescândă aconsumismului capitalist a îndepărtat atenţia publicului de laproblemele de mediu. →interes scăzut în cazul publicului pentrucertificare care este percepută ca fiind exclusiv legată de exportullemnului.

11.05.2013

16

• În acelaş i timp:• fostele socialiste au resursele pentru a putea controla

defrişările distructive:– cea mai importantă → specialiştii şi oamenii de şti inţă care au

moştenire de la regimul trecut o pregătire tehnică solidă şicunosc şi adesea promovează rolul ecologic al pădurilor.

– mulţi dintre specialiştii implicaţi în certificare sunt bine pregătiţi şiau cunoştinţe superioare legate de păduri şi politica forestieră.

– Deşi structurile tradiţionale de management → rigiditate, inerţieşi rezistenţă la schimbări le necesare, această tendinţă le-aconferit în acelaşi timp capacitatea de a atenua, de a limitaefectele negative ale rapidei treceri la economia de piaţă.

– Noi structuri de experţi forestieri s-au format, atât datorităcertificării cât mai ales extinsului proces de restructurare care ainclus toate sectoarele economice, sociale, inclusiv sectorulforestier. Aceste noi structuri şi-au dovedit capacitatea de a seadapta şi de a învăţa foarte rapid. Puterea lor de a elabora şimai ales de a aplica practic politici forestiere responsabilerămâne însă de dovedit în viitor.

• există de asemenea o îndelungată tradiţie în politici forestiereprotective;

• deşi pădurile baltice şi poloneze au fost supraexploatate în perioadacelui de-al doilea război mondial, în general au existat concepţiisolide cu privire la conservarea pădurilor.

• Managementul pădurilor a fost bazat pe teoriile germane ale păduriinormale, îmbogăţi te de şcoala de tipologie rusă şi de conceptelebiocenotice la scara peisajului. Silvicultura a fost mai degrabăecologică decât comercială, posibilităţile fi ind stabilite la 20% pânăla 40% din creşterile anuale.

• Deşi exploatarea a crescut semnificativ în toate aceste ţări cauzândo serie de probleme, nivelurile de exploatare oficiale per total rămânsub creşterile anuale, cu excepţia Estoniei unde sunt aproape egalecu creşterile.

• Politicile forestiere de stat continuă să impună multe restricţii înpădurile cu rol de producţie, cum ar fi vârste minime de exploatare şisuprafeţe reduse ale tăieri lor rase, la care se adaugă suprafeţe maride păduri de protecţie,multe dintre ele în regim strict de conservare.

• Forestierii care fac parte din structurile administrative de stat aurămas în general orientaţi spre protejarea pădurilor, orientare care afost întărită prin adoptarea rezoluţii lor conferinţei de la Rio sau prinparticiparea la MCPFE.

11.05.2013

17

• totuşi, silvicultura în Europa de est şi Rusia a suferito înrăutăţire a imaginii internaţionale şi percepţieipublice: cetăţenii din aceste ţări nu au încredere înautorităţi şi tind să creadă că intensificareaexploatării este echivalentă cu o supraexploatare şidistrugere a pădurilor, chiar dacă datele nu par săsusţină o astfel de părere.

• În exterior, multă lume are doar o vagă idee despresituaţia actuală din aceste ţări şi tinde de asemeneasă extindă şi asupra pădurilor degradarea şidizolvarea care au afectat mai toate domeniilesocietăţii după prăbuşirea socialismului.

• În acelaşi timp însă, anumite regiuni sunt ameninţate (nu în statistici):– Ex. Estonia anumite suprafeţe rămân în statistici forestiere şi

înregistrează creşteri anuale mari, dar este vorba de arborete dinspecii pioniere, mesteacăn, salcie care s-au regenerat natural pelocul unor arborete de conifere,de calitate exploatateşi abandonate;

– dezvoltarea capitalismului sălbatic în Federaţia Rusă a dus laapariţia în „Estul Îndepărtat” :

– tăieri i legale,– defrişări lor rase,– distrugerilor ecologice, provocate de hoţi i de lemn care

lucrează mână în mână cu oficialităţi le corupte pentru aaproviziona piaţa asiatică.

– Tăierile ilegale afectează şi vestul Rusiei dar aici este vorba dedepăşirile posibilităţii , scăderea vârstelor exploatabil ităţii şi creştereaintensităţi i răriturilor decât de exploatarea ilegală. Gravitateaproblemelor forestiere înafara zonei menţionate din estul Rusiei, suntsubiect de controversă

– în ţările baltice se practică exploatarea ilegală, încălcarea legilor demediu, fraude fiscale sau spălarea banilor., nu se ştie exact careeste situaţia.

• Rămâne de văzut dacă structurile administrative, politicile de conservareşi specialişti i existenţi vor putea face faţă problemelor ridicate derestructurări le sectorului şi de globalizarea economiei.

11.05.2013

18

• politicile forestiere → într-o permanentă schimbarepentru a se adapta la economia de piaţă şi larestructurările generale generând probleme→organizaţiile neguvernamentale internaţionale→certificarea pentru a contrabalansa influenţa pieţelornesigure, a promovării exportului de către autorităţiprecum şi structurile administrative mult mai vulnerabiledatorită schimbărilor prin care trec.

• Certificarea adoptată destul de repede (deş i uneori aexistat iniţial o rezistenţă din partea administraţiilorforestiere naţionale, acesta s-a transformat destul derepede în susţinere).

• aici, certificarea forestieră FSC a înregistrat un progresimportant.

• în comparaţie cu alte ţări de pe glob unde FSC a rămasun program de nişă, de importanţă relativ restrânsă, înaceste ţări el ş i-a realizat întregul potenţial.

• aproape în întregime pădurile certificate din Rusia şiEuropa de Est suntproprietatea statului.

• Efectele certificării în aceste ţări sunt destul degreu de decelat

• Se poate totuşi afirma că certificarea a contribuitla protejarea şi accentuarea aspectelorecologice legate de pădurile din zonă - uneoriindirect, prin introducerea unor concepte ca„pădure multiseculară” în Rusia sau „armistiţiude primăvară” în Estonia.

• Alte efecte:– prezenţa ONG internaţionale a favorizat întărirea

poziţiei conservaţioniştilor locali– introducerea de noi participanţi în elaborarea

politicilor forestiere– schimbarea concepţiilor şi părerilor despre cum pot ş i

cum trebuie să funcţioneze instituţiile de profil localeş i de asemenea pare să fi îmbunătăţit condiţiile delucru din aceste ţări.

11.05.2013

19

• Diferenţele:� suprafeţel e împădurite (Estonia are 2,2 mil, ha pădur e şi 1,3 milioane de oameni, pe când

Rusia are 1,2 miliarde ha pădure şi 150 milioane de oameni – cea mai mare rezer văforestieră de arborete răşinoase de pe glob),

� proprietatea (la început pes te tot erau păduri de stat, acum Letonia şi Estonia au privatizatmare parte di n el e, în ti mp ce Polonia doar 20% şi nu vor depăşi acest prag, iar în Rusia nus-a pri vatizat nimic şi nici nu se va face acest lucru până în 2010 iar atunci doar companiicu o bună practică dovedită vor putea deţ ine păduri; se aşteaptă noul Cod sil vic. Aces teasunt intenţ iile declarate oficial, nu se ştie ce se va întâmpla de fapt în practică),

� structura agenţiilor care administrează pădurile� în Pol onia aceas ta a rămas un unic organism ce doreşte să menţ ină controlul şi

se împotri veş te pri vatizării – de aceea a şi îmbrăţ işat foarte rapi d certificareapentru a face dovada bunului management pe care îl aplică şi că nu e nevoie deschimbare de proprietate,

� în ti mp ce în Letonia şi Estoni a au fost separate în două organisme, unul careelaborează politicile forestiere, altul care aplică concret managementul)

� Poloni a, Estonia şi Letoni a→ Uniunea eur opeană şi prin ur mare politicile lor, inclusi v cel eforestiere au devenit confor me cu cele ale acestei a; nu se poate spune acel aşi lucru şidespre Rusia, dar şi ea este foarte sensibilă l a ce se petrece pe piaţa europeană şi politicaei forestieră ţ ine cont de acest aspec t. De aceea, asemănările sau deosebirile într epoliticile forestiere ale Rusiei şi celel alte ţări se vor accentua sau se vor di minua după cumpresiunile pentru lemnul certificat se vor menţ ine sau nu pe piaţa europeană.

� tăierile ilegale:

� În Polonia sunt puţ in semnificative,� în Estonia şi Letonia es te vorba mai mult de evaziuni fiscale, mită, încălcarea

ocazională a legilor de mediu dar nu pare să fie vorba de spre suprafeţe mari depădure valoroasă defrişată.

� În Rusia cum s-a mai menţ ionat problema variază extrem de mult în funcţ ie de regiunefiind mai gravă în estul ţării în comparaţ ie cu ves tul şi la graniţe în comparaţ ie cucentrul. Problema este că ilegalităţ ile (exploatare şi vânzare) sunt realizate deadevărate organizaţ ii care au devenit bogate şi puternice şi şi-au creat legături cuorganizaţ ii similare din exterior.

• Recent, după cum s-a mai amintit, două schemede certificare ruseşti aşteaptă evaluarea PEFCîn vederea certificării.

• Estonia şi Polonia au primit şi ele de curândaprobarea pentru certificare PEFC, acestaadăugându-se certificării FSC deja existente.

• Ca peste tot certificarea este mai dificilă pentrumicii proprietari particulari care nu au resurselepentru a plăti certificarea. Rămâne de văzutpentru viitor dacă aceştia în Estonia şi Letoniase vor organiza pentru a primi certificarea degrup.

11.05.2013

1

COMPARAȚIE ÎNTRE PRINCIPALELE SCHEME DE CERTIFICARE

Criterii ATFSAmerican Tree

Farm Systems

CSACanadian

Standards Association

FSCForest

Stewardship Council

PEFCProgramme for

the Endorsement of Forest

Certification Schemes

SFISuatainable

Forestry Initiative

Elemente de bază

Participarea companiilor

voluntară voluntară voluntară voluntară Voluntară dar cerută pentru

companiile membre ale American Forest

and paper Association

Păduri vizate Păduri private din SUA

Toate tipurile de pădure din

Canada

Toate tipurile de pădure din

lume

PEFC este un organism de

recunoaştere reciprocă a sistemelor de

certificare la nivel global

Pădurile cu suprafaţă mare

din SUA ş i Canada

Suprafaţa certificată

13 354 626 ha 75 396 676 ha 91 039 217 ha 203 704 988 ha

61 012 280 ha

Comparaţie între principalele scheme de certificare prezentate

11.05.2013

2

Conducere, mod de organizare

Conducere, supraveghere

Comitet naţional şi comitete statale

Consiliu director cu 27 membri

Adunarea generală formată din toţi membrii împărţişi în trie

camere: ecologică, economică, socială. Consiliul director este

format din 9 membri, câte 3 din fiecare cameră

O adunare generală şi un consiliu director format dintr-un

preşedinte, doi vicepreşedinţi şi între 2 şi 10 membri

Consiliul SFI format din 15 membri care conduc procesul de elaborarea

standardelor şi certificare AF&PA supervizează procesul de etichetare

reprezentare Proprietari de terenuri împădurite şi silvicultori

Reprezentanţi ai industriei forestiere, guvernului,

universităţilor, sectoarelor consultative

Reprezentanţi ai industriei forestiere, guvernului,

universităţilor, sectoarelor consultative

Adunarea generală este formată din reprezentanţi ai

tuturor ţărilor membre, reflectând părţile importante care sprijină PEFC,

distribuţia geografică şi număr egal în reprezentarea sexelor

Număr egal de membri ai SFI care să reprezinte conservaţioniştii şi

ecologicii şi comunitatea forestierilor

Standardizare: elaborarea standardelor

elaborare Realizată de un

comitet independent

de revizuire a

standardelor alcătuit

din universitari,

organizaţii de mediu,

reprez. ai industriei

forestiere, ai propr.

de păduri, comp. de

exploatare,

guvernului

Realizată de un

comitet tehnic cu

reprezentanţi universitari, ai

guvernului, industriei

ş i grupurilor de

interese din domeniu

Realizată de grupuri

de lucru regionale ş i

naţionale din care pot

face parte

reprezentanţi ai

industriei, oamenilor

de afaceri,

organizaţiilor de

mediu, auditorilor,

guvernului

Organismele de

conducere PEFC

naţionale

coordonează

procesul de

elaborare la care

partic ipă proprietari

de pădure,

industriaş i, companii

de exploatare ş i

prelucrare, forestieri,

organizaţii de mediu,

ONG, comercianţi

De către Consiliul SFI ş i

implementate de Comitetul

de resurse cu două treimi

din reprezentanţi universitari, guvern ş i

organizaţii de mediu, restul

din industria de forestieră

obiective de mediu ş i

s ilv iculturale

de mediu,

s ilv iculturale, sociale

ş i economice

de mediu,

s ilv iculturale, sociale

ş i economice

de mediu,

s ilv iculturale, sociale

ş i economice

de mediu, s ilv iculturale,

sociale ş i economice

Partic iparea publicului Supuse

comentariului public

o perioadă de 60 zile

Supuse

comentariului public

Supuse

comentariului public

Forma finală a

proiectului de

standard e supusă

consultării publice cel

puţin o perioadă de

60 zile

Supuse comentariului public

aprobare Consiliul de

Administraţie al

Fundaţiei Forestiere

Americane

Standards Council of

Canada

Consiliul naţional ş i

Secretariatul

Internaţional al FSC

Consiliul PEFC

realizează evaluarea

în vederea

recunoaş terii

s tandardelor

Consiliul SFI

actualizare La fiecare 5 ani La fiecare 5 ani La fiecare 5 ani La fiecare 5 ani La fiecare 5 ani

11.05.2013

3

Acreditarea: calificările auditorilor

verificare ATFS Consiliul Standardizării

din Canada

Unitatea de acreditare a

FSC

Organismul naţional de

acreditare relevant care să fi membru

al Forumului Internaţional

de Acreditare

Consiliul de Acreditare din

Asociaţia Canadiană de Audit de Mediu

procesul de evaluare

Inspectori voluntari cu o

educaţie ş i experienţă cerute, care

trebuie să urmeze un

curs naţional de specialitate

Un grup de specialişti

analizează cererea organizaţiei de

auditare ş i modul de

auditare al managementului forestier

O echipă de specialitate

verifică atribuţiile aplicantului şi

analizează organizaţii care

au fost deja evaluate de firma

respectivă

O echipă de specialitate

examinează documentaţia ş i calificările

inspectorilor ş i analizează

hotărârile luate.

O echipă de specialitate

analizează atribuţiile aplicantului şi o

anterioară auditare a unui management

de mediu realizată de aplicant

aprobarea ATFS Un comitet executiv ia

decizii pe baza concluziilor grupului de

specialişti

Un comitet executiv ia

decizii pe baza concluziilor grupului de

specialişti

Un grup separat ia

decizii pe baza concluziilor grupului de

specialişti

Un comitet executiv ia decizii pe baza

concluziilor grupului de specialişti

monitorizare Nici una Evaluare anuală

Evaluare periodică

Evaluare anuală

Evaluare anuală

reînnoire La fiecare 5 ani

La fiecare 5 ani

La fiecare 5 ani

La fiecare 5 ani

La fiecare 5 ani

Verificarea: aprecierea conformităţii cu standardele

verificare Inspector voluntar

independent

Auditor independent

acreditat

Auditor independent

acreditat

Auditor independent

acreditat

Auditor independent

acreditat

Procesul de evaluare Inspectorii

analizează planul de

management ş i

lucrările aplicate

Echipa de audit

discută scopul

evaluării cu cel care

a cerut certificarea ş i

conduce verificările

de teren

Echipa de audit

verifică

documentaţia,

conduce verificările

pe teren ş i discută cu

părţile implicate

Schemele de

certificare care

urmează a fi

recunoscute necesită

o auditare care

presupune

verificarea

documentaţiei ş i o

evaluare pe teren

Echipa de audit verifică

documentaţia, conduce

verificările pe teren ş i

discută cu părţile implicate

aprobare Aprobarea

inspectorului voluntar

Un comitet executiv

decide pe baza

concluziilor echipei

de audit

Un comitet executiv

decide pe baza

caracteristic ilor ş i

feed-back-ului

aplicantului ş i pe

baza a alte două

caracterizări

imparţiale

Un comitet executiv

decide pe baza

concluziilor echipei

de audit

Echipa de audit acordă

aprobarea pe baza

conformităţii cu standardele

Implicarea publicului Nu este implicat Orice persoană

poate să îş i exprime

părerea în cazul în

care nu este de

acord cu deciz ia

luată sau consideră

că nu au fost

respectate

standardele

Orice persoană

poate să îş i exprime

părerea în cazul în

care nu este de

acord cu deciz ia

luată sau consideră

că nu au fost

respectate

standardele

Orice parte externă

are dreptul să ceară

dreptul de a informa

auditorii

Orice persoană poate să îş i

exprime părerea în cazul în

care nu este de acord cu

deciz ia luată sau consideră

că nu au fost respectate

standardele

monitorizare Nu este cerută Verificare anuală pe

teren

Verificare anuală pe

teren

Deţinătorii de

certificate sunt

evaluaţi anual

Există două opţiuni: fie o

auditare completă la fiecare

5 ani, fie reevaluări

periodice la fiecare 5 ani.

Utilizatorii produselor

etichetelor sunt verificaţi anual

reînnoire La fiecare 5 ani La fiecare 5 ani La fiecare 5 ani La fiecare 5 ani La fiecare 5 ani

11.05.2013

4

Urmărirea produselor

Urmărirea materialului

- Lanţurile de custodie urmăresc produsele

pornind de la pădure pe parcursul tuturor fazelor de prelucrare

Lanţurile de custodie urmăresc produsele

pornind de la pădure pe parcursul tuturor fazelor de prelucrare

Lanţurile de custodie urmăresc produsele

pornind de la pădure pe parcursul tuturor fazelor de prelucrare

Participanţii trebuie să aibă un sistem de monitorizare verificabil pentru toate fluxurile de

lemn. De asemenea participanţii pot să aibă lanţuri de custodii

Etichetarea produselor

- Trei etichete pentru produse: 1. 100% lemn din păduri certificate,

2. produse din păduri cu minim 70% din supraf. certificată.3. produse cu

minim 70% lemn certificat în componenţă

Trei etichete.1. 100% lemn certificat2. etichetă mixtă

FSC cu o limită inferioară de cel puţin 10% lemn certificat şi 60% conţinut adăugat

de consumatorul iniţial3. etichetă FSC reciclată pentru produse din

material lemnos reciclat

Eticheta poate fi folosită pentru un conţinut minim de 70% lemn

certificat

7 etichete disponobile:1. pt. producători primari2. patru etichete pentru

producători secundari3. pt. produse cu 100% lemn certificat FSI4. etichetă mixtă cu x% lemn certificat

Utilizarea surselor necertificate în produsele etichetate

- Da, dar se interzice utilizarea surselor de lemn exploatat

ilegal

Da, dar se interzice utilizarea lemnului

exploatat ilegal sau din pădure supuse regimului special de conservare

Da, dar materia primă necertificată nu trebuie să provină

din surse ilegale de recoltare (lemnoase sau nelemnoase)

Da, dar se interzice utilizarea surselor de lemn exploatat ilegal

Standardele

• În rea lizarea certificării importanţă deosebită o au standardele

• Standardele pot fi:� standarde bazate pe performanţă

� standarde procedurale

• Standardele bazate pe performanţă definesc obiective canti tative şi calitative sau indicatori cu ajutorul cărora pot fi eva luate starea pădurilor şi practicile, măsurile silviculturale (de ex. s tandardele FSC).

• Standardele procedurale definesc aspectele sistemului prin care pădurea este gestionată (de ex. standardele ISO, EMAS).

11.05.2013

5

• Elementele de bază ale standardelor bazate pe performanţă se găsesc înlegislaţia naţională, dar în general standardele sunt mai cuprinzătoaredecât legislaţia

• Deoarece criteriile naţionale şi regionale ale managementului durabil auun caracter general, linii directoare naţionale şi sub-naţionale(determinate de exemplu de zonele de vegetaţie) trebuie stabilite pentru ase potrivi condiţiilor locale.

• liniile directoare pot fi stabilite de o organizaţie care elaborează standardesau de o organizaţie certificatoare.

• Standardele procedurale definesc sistemul şi procedurile prin care stareapădurilor şi gestionarea lor să se îmbunătăţească

• Un sistem de management cuprinzător ş i documentat faciliteazăcertificarea. Sistemul trebuie să f ie adaptat la suprafaţa pădurii şi lacondiţiile locale. Un concept important asociat cu un sistem demanagement este acela al continuei ameliorări

• Monitorizarea şi aprecierea impactului diferite lor măsuri de managementaplicate sunt folosite pentru determinarea progresului în îmbunătăţireamanagementului.

Evoluţia suprafeţelor certificate la nivel global

11.05.2013

6

Distribuţia suprafeţelor certificate în diversele zone ale globului, după diferite scheme de certificare

11.05.2013

1

ŢĂRILE EUROPENE AFLATE ÎN TRANZIŢIE

Asemănările:• suprafeţe mari sau chiar foarte mari de păduri, care în

cea mai mare parte sunt în bună stare din punct devedere ecologic

• politicile socialiste au prevăzut protejarea unorsuprafeţe naturale mari şi au practicat în general cotescăzutede tăiere, în multe zone.

• vecinătatea cu puternicele pieţe consumiste europeanăşi asiatică face aceste păduri vulnerabile lasupraexploatare şi distrugere, mai ales pentru cădispariţia sistemului socialist a lăsat în urmă numeroasezone rurale lipsite de resurse economice (în comparaţiede exemplu cu zonele urbane industrializate).

• nivel de trai mai ridicat → o presiuneaccentuată asupra pădurilor

• opinia publică tinde să nu acorde importanţăaspectelor ecologice, funcţiilor protective alepădurilor

• politicile guvernamentale în general şi implicitşi cele forestiere pun şi ele accentul pecreşterea economică.

11.05.2013

2

• deşi în epoca sovietică se punea accent, celpuţin teoretic şi oficial pe funcţiile ecologiceale pădurilor şi pe protejarea capitaluluinatural, aceste idei şi-au pierdut mult dininfluenţă în prezent.

• lupta pentru supravieţuirea personală

• influenţa crescândă a consumismului capitalist– a îndepărtat atenţia publicului de la problemele

de mediu → interes scăzut al publ. pt. certif.percepută ca fiind exclusiv legată de exportullemnului

Însă fostele socialiste au resursele pentru aputea controla defrişările distructive:

– cea mai importantă → specialiştii şi oamenii deştiinţă care au moştenire de la regimul trecut opregătire tehnică solidă şi cunosc şi adeseapromovează rolul ecologic al pădurilor

– mulţi dintre specialiştii implicaţi în certificare suntbine pregătiţi şi au cunoştinţe superioare legatede păduri şi politica forestieră.

11.05.2013

3

– structurile tradi ţionale de management → rigidi tate,inerţie şi rezistenţă la schimbările necesare:

– această tendinţă le-a conferit în acelaş i timp capacitatea de aatenua, de a limita efectele negative ale rapidei treceri laeconomia de piaţă.

– noi structuri de experţi forestieri s -au format, atât datori tăcerti ficării cât mai ales extinsului proces de restructurarecare a inclus toate sectoarele economice, sociale, inclusivsectorul forestier.

– noile structuri şi -au dovedit capacitatea de a se adapta şide a învăţa foarte rapid. Puterea lor de a elabora şi maiales de a aplica practic politici forestiere responsabilerămâne însă de dovedit în vi itor.

• există de asemenea o îndelungată tradiţie în politici forestiereprotective;

• deşi pădurile baltice şi poloneze au fost supraexploatate înperioada celui de-al doilea război mondial, în general auexistat concepţii solide cu privi re la conservarea pădurilor.

• Managementul pădurilor a fost bazat pe– teoriile germane ale pădurii normale,

– îmbogăţite de şcoala de tipologie rusă

– şi de conceptele biocenotice la scara peisajului

• Silvicultura a fost mai degrabă ecologică decât comercială,posibilităţile fiind stabilite la 20% până la 40% din creşterileanuale.

11.05.2013

4

• Deşi exploatarea a crescut semnificativ în toate aceste ţăricauzând o serie de probleme, nivelurile de exploatare oficialeper total rămân sub creşterile anuale, cu excepţia Estonieiunde sunt aproape egale cu creşterile.

• Poli ticile forestiere de stat: restricţii în pădurile cu rol deproducţie:

• vârste minime de exploatare• suprafeţe reduse ale tăierilor rase• suprafeţe mari de păduri de protecţie, multe dintre ele

în regim strict de conservare.

• Forestierii care fac parte din structurile administrative de statau rămas în general orientaţi spre protejarea pădurilor,orientare care a fost întărită prin adoptarea rezoluţiilorconferinţei de la Rio sau prinparticiparea la MCPFE.

• totuşi, silvicultura în Europa de est şi Rusia a suferit oînrăutăţire a imaginii internaţionale şi percepţieipublice: cetăţenii din aceste ţări nu au încredere înautorităţi şi tind să creadă că intensificarea exploatăriieste echivalentă cu o supraexploatare şi distrugere apădurilor, chiar dacă datele nu par să susţină o astfel de

părere.

• În exterior, multă lume are doar o vagă idee despresituaţia actuală din aceste ţări şi tinde de asemenea să

extindă şi asupra pădurilor degradarea şi dizolvarea

care au afectat mai toate domeniile societăţii dupăprăbuşirea socialismului.

11.05.2013

5

• În acelaşi timp însă, anumite regiuni sunt ameninţate (nu înstatistici):

– dezvoltarea capitalismului sălbatic în Federaţia Rusă a dus laapariţia în „Estul Îndepărtat” :

�tă ierilor i legale,

�defrişărilor rase,

�dis trugerilor ecologice, provocate de hoţii de lemn carelucrează mână în mână cu oficialităţile corupte pentru aaproviziona piaţa asiatică.

- Gravitatea problemelor forestiere înafara zonei menţionate dinestul Rusiei, sunt subiect de controversă

• Tăierile ilegale afectează şi vestul Rusiei :

–depăşirile posibilităţii

–scăderea vârtelor exploatabilităţii

–creşterea intensităţii răriturilor decâtde exploatarea ilegală

• Gravitatea problemelor forestiere înafara zonei

menţionate din estul Rusiei, sunt subiect decontroversă

11.05.2013

6

• Ex. Estonia anumite suprafeţe rămân în statisticiforestiere şi înregistrează creşteri anuale mari, dareste vorba de arborete din specii pioniere,mesteacăn, salcie care s-au regenerat natural pelocul unor arborete de conifere, de calitateexploatate şi abandonate

• în Ţările baltice se practică exploatarea ilegală,încălcarea legilor de mediu, fraude fiscale sauspălarea banilor; nu se ştie exact care este situaţia.

• Rămâne de văzut dacă structurile administrative, politicile deconservare şi specialiştii existenţi vor putea face faţăproblemelor ridicate de restructurările sectorului şi deglobalizareaeconomiei.

• pol iticile forestiere din aceste ţări →

– într-o permanentă schimbare

– a se adapta la economia de piaţă şi la restructurărilegenerale generândprobleme

• organizaţiile neguvernamentale internaţionale →certi ficareapentru a contrabalansa:

– influenţa pieţelor nesigure

– a promovării exportului de către autorităţi

– structurile administrative mult mai vulnerabile datori tăschimbărilor prin care trec.

11.05.2013

7

• Certificarea adoptată destul de repede– deşi uneori a existat iniţial o rezistenţă din partea

administraţiilor forestiere naţionale, acesta s-atransformat destul de repede în susţinere

• aici, certificarea forestieră FSC a înregistrat unprogres important

• în comparaţie cu alte ţări de pe glob unde FSC arămas un program de nişă, de importanţă relativrestrânsă, în aceste ţări el şi-a realizat întregulpotenţial

• aproape în întregime pădurile certificate din Rusia şiEuropa de Est sunt proprietatea statului.

• Efectele certi fi cării în aceste ţări sunt destul de greu dedecelat

• Totuşi , certificareaa contribuit:– la protejarea şi accentuarea aspectelor ecologice legate de

pădurile dinzonă

– uneori indirect, prin introducerea unor concepte ca „păduremultiseculară” înRusia sau „armistiţiude primăvară” în Estonia

– Alte efecte:

• prezenţa ONG internaţionale a favorizat întărirea poziţieiconservaţioniştilor locali

• introducerea de noi participanţi în elaborarea politicilorforestiere

• schimbarea concepţiilor şi părerilor despre cum pot şi cumtrebuie să funcţioneze instituţiile de profil locale şi deasemenea pare să fi îmbunătăţit condiţiile de lucru dinaceste ţări.

11.05.2013

8

• Diferenţele:� suprafeţele împădurite:

� Estonia are 2,2mil,ha pădure şi 1,3 milioane de oameni

�Rusia are 1,2 miliarde ha pădure şi 150 milioane de oameni –cea mai mare rezervă forestieră de arborete răşinoase de peglob

� Proprietatea:� la începutpeste tot erau păduri de stat

�acum Letonia şi Estonia auprivatizatmarepartedin ele

�Polonia doar 20%şi nu vor depăşi acest prag

�în Rusia nu s-a privatizat nimic şi nici nu se va faceacest lucru pânăîn 2010 iar atunci doar companii cu o bună practică dovedită vorputea deţine păduri; se aşteaptă noul Cod silvic. Acestea suntintenţiile declarate oficial, nu se ştie ce se va întâmpla de fapt înpractică

� Polonia, Estonia şi Letonia→Uniunea europeană→

• politicile lor, inclusiv cele forestiere au devenit conforme cu cele aleacesteia

• nu se poate spune acelaşi lucru şi despre Rusia, dar şi ea este foarte

sensibilă la ce se petrece pe piaţa europeană şi politica ei forestierăţine cont de acest aspect

• asemănările sau deosebirile între politicile forestiere ale Rusiei şicelelalte ţări se vor accentua sau se vor diminua după cumpresiunile pentru lemnul certificat se vor menţine sau nu pe piaţa

europeană.

11.05.2013

9

�structura agenţiilor care administrează pădurile

�în Polonia aceasta a rămas un unic organismce doreşte să menţină controlul şi seîmpotriveşte privatizării

� → a şi îmbrăţişat foarte rapid certificareapentru a face dovada bunului managementpe care îl aplică şi că nu e nevoie deschimbare de proprietate

�în timp ce în Letonia şi Estonia au fostseparate în două organisme, unul careelaborează politicile forestiere, altul careaplică concret managementul

� tăierile ilegale:

�În Polonia sunt puţin semnificative

�în Estonia şi Letonia este vorba mai mult de evaziunifiscale, mită, încălcarea ocazională a legilor de mediudar nu pare să fie vorba de spre suprafeţe mari depădure valoroasă defrişată

�în Rusia cum s-a mai menţionat problema variazăextrem de mult în funcţie de regiune fiind mai gravă înestul ţării în comparaţie cu vestul şi la graniţe încomparaţie cu centrul.�problema: ilegalităţile (exploatare şi vânzare) sunt

realizate de adevărate organizaţii care au devenitbogate şi puternice şi şi -au creat legături cuorganizaţii similare din exterior.

11.05.2013

10

• Recent, după cum s-a mai amintit, două scheme decertificare ruseşti aşteaptă evaluarea PEFC în vedereacertificării.

• Estonia şi Polonia au primit şi ele de curândaprobarea pentru certificare PEFC, acestaadăugându-se certificării FSC deja existente.

• Ca peste tot certificarea este mai dificilă pentru miciiproprietari particulari care nu au resursele pentru aplăti certificarea. Rămâne de văzut pentru viitor dacăaceştia în Estonia şi Letonia se vor organiza pentru aprimi certificarea de grup.

11.05.2013

1

CERTIFICAREA DUPĂ

SCHEMA FSC

Forest Stewardship Council

• Organizaţia Forest Stewardship Council afost înfiinţată în 1993 la Toronto în Canada

• a fost înregistrată în Mexic ca asociaţiecivică.

• Biroul FSC şi-a avut sediul în OaxacaMexic din 1994 până în 2003, după care afost mutat la Bonn, în Germania.

11.05.2013

2

• membrii organizaţiei:�reprezentaţi ai organizaţiilor de mediu,�reprezentanţi ai companiilor forestiere,�silvicultori

�reprezentanţi ai unor organizaţiicertificatoare

�reprezentanţi ai unor grupuri indigene etc.

• scopul de bază: îmbunătăţirea gestionării pădurilorla nivel planetar,

� +armonizarea laturilor socială ş i economicăale procesului de management,

• Organizaţia are peste 600 de membri din 80 deţări (filiale în 50) şi este condusă de un Consiliudirector.

• Membrii organizaţiei� votează direct politica FSC

� revizuiesc dacă este necesar statutulorganizaţiei

� votează membrii componenţi ai consiliuluidirector şi se întâlnesc o dată la trei ani înAdunarea generală.

11.05.2013

3

• FSC are în componenţă 3 compartimente pentruarmonizarea intereselor tuturor membrilor:

• camera socială:– reprezentanţi ai unor organizaţii sociale, sindicate– cercetători, universitari, instituţii tehnice– reprez. ai unor populaţii indigene

• camera ecologică:– reprezentanţi ai organizaţiilor ecologice, de protecţie a

mediului– cercetători, universitari, instituţii tehnice– membri individuali

• camera economică:– reprezentanţi ai unor întreprinderi, firme, companii forestiere

de exploatare sau prelucrare a lemnului– consultanţi– membri individuali etc.

• Fiecare compartiment are douăsubcompartimente: Nord şi Sud

• Toate cele trei camere au drept egal de vot şideciziile se iau cu o majoritate de 66,6%.

• Consiliul director: 9 membri, care sunt aleşi petrei ani, durata între două Adunări generale

• Consiliul director numeşte Directorul executiv, acărui activitate o supraveghează.

11.05.2013

4

• În intervalul dintre două Adunări generale,activitatea organizaţiei este supravegheatăde Consiliul director

• Consiliul director:» 9 membri, care sunt aleşi pe trei ani (câte trei în

fiecare cameră);» se întruneşte de trei ori pe an;» numeşte Directorul executiv, a cărui activitate o

supraveghează.

• Activitatea permanentă se desfăşoară prinintermediul Biroului FSC

Biroul FSC îndeplineşte mai multe funcţii:• Politică ş i standarde• Acreditare• Marketing ş i comunicaţii• Dezvoltare regională• Finanţe ş i fonduri de dezvoltare• AdministraţieDe exemplu, Departamentul de Politică ş i standarde

- stabileşte politica organizaţiei- elaborează standardele internaţionale cum sunt principiile şi

criterii le FSC,- standardele lanţului de custodii (CoC),- standarde naţionale sau regionale.

Departamentul Acreditare realizează:- Acreditarea şi supravegherea certificatorilor,- Acreditarea iniţiativelor naţionale,- Acreditarea standardelor naţionale sau regionale pentru

gestionarea durabilă a pădurilor,- Gestiunea conflictelor, etc.

11.05.2013

5

• Deci, FSC elaborează standardele:

– de management al pădurilor, pe bazaPrincipiilor şi criteriilor FSC

– standardele pentru certificarea lanţurilor decustodie

– standarde pentru acreditarea organismelorde certificare a managementului pădurilor

– ele sunt implementate de ServiciulInternaţional de Acreditare (ASI) = osocietate independentă, cu răspunderelimitată

Istoricul FSC - evenimente care au marcat evoluţia organizaţiei

1990 – a avut loc o întâlnire în California la care auparticipat:

�un grup de util izatori de lemn,�comercianţi,� reprezentanţi ai organizaţiilor ecologiceşi ale drepturilor omului

� nevoia de a crea un sistem credibil şi onest pentruidentificarea pădurilor care sunt bine gestionate ca sursăacceptabilă a produselor din lemn.

� S-a stabilit că:→sistemul trebuie să includă un consens global în ceea ce

priveşte semnificaţia managementului durabil,→să includă auditul independent al managementului forestier→ o organizaţie coordonatoare cu numele Forest Stewardship

Council.

11.05.2013

6

• 1992 - la Washinton, USA, s-a stabilitConsiliul Director interimar al organizaţiei

• 1993 – a avut loc adunarea de fondare aasociaţiei, menţionată anterior, la Toronto înCanada, cu 130 de participanţi din 26 deţări

• 1994 - în aprilie a fost desemnat primuldirector executiv

– pe parcursul verii s-a deschis secretariatul organizaţiei laOaxaca cu trei angajaţi.

– au fost votate de către membrii fondatori Principiile FSC,alături de statutul FSC.

• 1996 – primele contracte de acreditare au fost stabilite cu patru organisme de certificare.

- Primele produse din lemn etichetate FSC au apărut în Marea Britanie.

- Primul grup de lucru FSC, cel din Marea Britanie a fost recunoscut de Consiliul Director FSC.

- prima Adunare Generală a FSC a avut loc în iunie la Oaxaca

• 1997 - primul standard naţional FSC a fost aprobat pentru Suedia

• 1998 - 10 milioane de ha au fost certificate după standardele FSC

• 1999 – a doua Adunare generală în Oaxaca; – primul produs nelemnos certificat FSC,

– prima carte tipărită pe hârtie certificată FSC

11.05.2013

7

• 2002 – stabilirea politicilor pentru certificarea de grup şidecizia de a muta sediul organizaţiei la Bonn,Germania

- a treia adunare generală• 2003 – mutarea secretariatului la Bonn• 2004 – aniversarea a 10 ani de la înfiinţare, stabilirea

strategiilor pentru viitor- FSC informează reprezentanţii guvernelor UniuniiEuropene cu privire la noile standarde legate delanţurile de custodii- FSC primeşte premiul Alcan pentru dezvoltaredurabilă în valoare de 1 milion de dolari

• 2005 – primele păduri de statdin China certificate FSC- se estimează că piaţa cu produse FSC depăşeşte

5 miliarde de dolari- o nouă adunare generală- noi etichete ş i standarde pentru a stabili utilizarea

acestor etichete; ele devin obligatorii pentrudeţinătorii de certificate de la 1 iulie 2005.

2006

� FSC creează Accreditation ServicesInternaţional (ASI), ca entitate independentă deacreditare pentru a sprijini operaţiile Programuluide Acreditare al FSC şi pentru a explora noidomenii de acreditare

� al doilea târg FSC de comerţ echitabil cuproduse certificate, în Brazilia

� mai mult de 10 milioane de ha de păduretropicală certificată după standardele FSC

11.05.2013

8

� proiectul standardelor de Certificare FSC este aprobat,Codul de bune practici ISEAL atestă credibilitatea FSClegată de elaborarea de standarde internaţionale socialeş i de mediu

� se finalizează procesul de reevaluare a plantaţiilor printr-un raport ş i schimbările privitoare la principii ş i criterii dinaceastă perspectivă sunt supuse aprobării

� apar standardele FSC pentru Verificarea Lemnului (FSCControlled Wood Standards) care clarifică cerinţelepentru procentul de lemn necertificat din produsele mixteFSC ş i ajută companiile cu lanţ de custodie certificat săevite lemnul provenit din surse inacceptabile

2007� are loc al treilea Forum Global FSC al Hârtiei în

Frankfurt, Germania, un târg internaţional major decomerţ echitabil cu hârtie ş i produse din hârtie; el ademonstrat creşterea rapidă a pieţei pentru produselepapetare certificate FSC

� este revăzută structura de conducere reţelei FSC ş i opropunere de modificare va fi prezentată la adunareagenerală din 2008

� principiile finale şi metodele pentru managerii de plantaţiisunt finalizate ş i urmează să fie prezentate tot laadunarea generală din 2008

� în iunie are loc o consultare publică cu privire la StrategiaGlobală a FSC ş i care este aprobată de Consiliul directorîn septembrie acelaşi an

11.05.2013

9

2008� se aprobă grupul de lucru pentru certificare în

Papua Noua Guinee, primul grup de lucru aprobatdin Oceania

� mai mult de 100 milioane hectare certificate FSCîn 79 de ţări; prezenţă de succes a FSC la TârgulComerţului în Brazilia, la Sao Paulo

� are loc a cincea Adunare generală FSC în CapeTown, Africa de sud, cu 300 membri FSC prezenţi

� se aprobă persoane de contact şi grupuri de lucruîn Polonia, Senegal, Nepal, Norvegia, Honduras

• 2011 – Adunare Generală în Malaezia, la KotaKinabalu

• Seminar cu privire la revizuirea standardelor

• FSC a fost acceptat ca membru al IUCN• este membru ISEAL (Asociaţia Internaţională

pentru Acreditare şi Etichetare Socială şi deMediu)

11.05.2013

10

Ev oluţia certificării FSC ilustrată prin hărţi, grafice şi date statistice:

• harta suprafeţelor de pădure certif icate FSC

• suprafaţa pădurilor certif icate FSC pe ţări şi regiuni (tabelar)

• numărul certif icatelor pentru lanţurile de custodie pe ţări şi regiuni

• evoluţia în timp a suprafeţelor de pădure certif icate

• prezentarea grafică a suprafeţelor de pădure certif icată şi alanţurilor de custodie certif icate pe biomi

• suprafeţele de pădure certif icată şi a lanţurilor de custodiecertif icate pe tipuri de pădure

• suprafeţele de pădure certif icată şi a lanţurilor de custodiecertif icate în funcţie de proprietatea pădurilor

• primele zece ţări cu cel mai important număr de certif icate, atât înce priveşte pădurile cât şi lanţurile de custodie

Informații mai importante:• mai mult de 134 milioane de hectare de pădure

certificate peste tot în lume, în 81 de ţări (ianuarie2011)

• pădurile certificate FSC reprezintă 5% din pădurilede producţie de pe întreg globul (iulie 2009)

• FSC este sistemul de certificare care se extindecel mai rapid din lume (UN FAO, 2007)

• 19 313 certificare ale lanţurilor de custodie(ianuarie 2011)

• valoarea produselor FSC comercializate esteestimată la peste 20 de miliarde dolari (2008)

11.05.2013

11

London Olympics Village, 2012 din Parcul Olimpic– cele mai “verzi” jocuri olimpice

•2000 de arbori plantaţi•Emisii scăzute de carbon•Utilizarea materialelor reciclabile•Folosirea lemnului certificat (2⁄3 din total)•O turbină eoliană (5% din energia tot.) (?)•Maşini electrice sau biodiesel•O zonă umedă cu vidre, micromamifere şi păsări, 300 000 pl.

Velodromul construit pentru J.O. de la Londra 2012, cu lemn certificat FSC

11.05.2013

12

PRINCIPIILE FSC• Creşterea conştientizării publice privitoare la distrugerea şi degradarea

pădurilor a determinat consumatorii să ceara ca achiziţi ile de lemn şialte produse forestiere pe care le fac să nu contribuie la acestedistrugeri, ci sa asigurare existenta si pe viitor a resurselor forestiere.

• Principiile si criteriile (P&C) F.S.C. se aplică la toatepădurile: tropicale, temperate ş i boreale (plantaţii)

• P&C trebuie incorporate în toate sistemele de evaluare şiin standardele tuturor organizaţiilor certificatoare caredoresc acreditare F.S.C. (alte produse ş i servicii, ordineaprincipiilor)

• F.S.C. ş i organizaţiile de certificare acreditate nu vorurmări îndeplinirea perfectă din start a principiilor sicriteriilor expuse

• Totuş i, lipsurile majore in îndeplinirea oricărui principiuin parte vor descalifica un candidat la certificare, sauvor duce la pierderea certificării acordate

• complementaritate

PRINCIPIUL 1 Acordul cu principiile F.S.C.revăzutPRINCIPIUL 1 Acordul cu legislaţia existentă

1. Statutul legal al unităţii de management tebuie clardefinit ş i limitele sale evidenţiate astfel încât să poatăfi identificate pe teren

2. (2.1 revăzut: Organizaţia care este certificată trebuiesă demonstreze clar că este proprietarul sau aredrepturile de utilizare ş i administrare pământului sauresurselor de pe acesta ş i pentru ce perioadă

1. managementul forestier trebuie să respecte legilenaţionale ş i regionale precum ş i cerinţele administratieilocale;(ş i toate principiile FSC)

2. toate obligatiile fiscale (arenzile, taxele, etc.) trebuieplatite la timp;

11.05.2013

13

3. în ţările semnatare se vor respecta prevederileîntelegerilor internationale - CITES, conventiileOrganizatiei Mondiale a Muncii, ITTO, ConvenţiaDiversitatii Biologice;

4. conflictele între legi, regulamente ş i principiile si criteriileF.S.C. vor fi evaluate in scopul certificarii, de la caz lacaz, de catre certificator si de părţile implicate sauafectate;

5. suprafetele impadurite trebuie protejate contra taierilorilegale, amplasarilor de constructii sau altor activitatineautorizate;

6. managerii trebuie sa dovedească angajamentul pentruaderarea la principiile ş i criteriile F.S.C

• Principiul 1 are în prezent 27 de criterii (faţă de 6 de la standardulanterior), dintre care:

– 10 sunt noi

– 5 sunt criterii revizuite de la Principiul 1

– 2 sunt revizuirea unui criteriu de la fostul Principiu 2 (2.3)

• PRINCIPIUL 2 Demonstrarea clară, de necontestat,

pe termen lung a dreptului de proprietate şi adrepturilor de folosinţă a fost revizuit şi a devenit.

• PRINCIPIUL 2 Drepturile angajaţilor şi condiţiile de

muncă

• are criterii revizuite de la vechiul principiu 4, dar şicriterii noi, în total 5 criterii

11.05.2013

14

PRINCIPIUL 2 Demonstrarea clară, de necontestat, pe termen lung a dreptului de proprietate şi a drepturilor

de folosinţă1. este necesar a fi dovedite drepturile de folosinta pe termen

lung ale terenului (tit lu de propr ietate, drept de uz, contractede arenda );

2. comunitatile locale cu drepturi de folosinta sau drepturi deproprietate stabilite prin lege vor mentine controlul - in scopulprotejarii drepturilor lor si asigurarii resurselor necesareexistentei - asupra operatiunilor forestiere, cu exceptiacazului cand acestea predau controlul prin liberconsimtamant altor agenti;

3. se vor intrebuinta mecanisme corespunzatoare pentrurezolvarea disputelor asupra revendicarilor proprietatilor siasupra drepturilor de folosinta. Existenta unor diferende deamploare substantiala, care implica un numar semnif icativ deinterese, vor descalif ica operatiunea de certif icare.

PRINCIPIUL 3 Drepturile populaţiei locale

1. populatia locală trebuie să mentină controlul asupramanagementului padurilor de pe teritoriile lor cuexceptia cazurilor in care predau controlul prin liberconsimtamantaltor agenţii;

2. managementul forestier nu trebuie sa ameninte sau sadiminueze direct sau indirect resursele sau drepturilede proprietate ale populatiei locale;

3. locurile cu semnificatie culturala, ecologica, economicasau religioasa deosebita, identificate in colaborare cupopulatia locala, vor fi recunoscute ş i protejate incadrul managementul forestier;

4. populatia trebuie recompensată pentru folosireacunostintelor traditionale privitoare la utilizareaspeciilor forestiere si modul de executare a lucrarilorsilvice.

11.05.2013

15

PRINCIPIUL 4 Relaţiile cu comunităţile şi drepturile angajaţilorrevăzut

PRINCIPIUL 4 Relaţiile cu comunităţile locale

1. comunitatilor din cadrul ariei de management forestier sauadiacente acesteia sa li se ofere posibilitati de angajare, pregatirein domeniu, etc.;

2. se vor re specta toate legile si reglementarile privitoare laasigurarile de sanatate si protectia angajaţilor si famili iloracestora;

3. se vor garanta drepturile muncitorilor de a se organiza si anegocia cu reprezentantii institutiilor, asa cum s-a stabilit inconventii le din 87 si 98 ale Organizatiei Mondiale a Muncii;

4. planurile de management vor incorpora rezultatele evaluariiimpactului social;

5. se vor dezvolta mecanisme speciale pentru rezolvarea plangerilorsi pentru a asigura despagubiri corecte in cazul producerii unorpagube ce vor afecta drepturile, proprietati le, resursele saumijloacele de trai ale populatiei.

PRINCIPIUL 5 Beneficii din partea pădurii

1. managementul pădurii trebuie sa asigure viabilitateaeconomica luând totodată în calcul costurile de mediu,sociale ş i operaţionale, asigurând investiţiile necesarepentru menţinerea productivităţii pe baze ecologice apădurii;

2. managementul forestier si operatiunile de piata cumaterial lemnos vor urmari utilizarea optima si - pe catposibil - procesarea pe plan local a resurselor;

3. se va urmari minimizarea cantitatii de deseuri ce seproduc in procesul de recoltare si prelucrare a lemnuluila cioata precum si evitarea pagubelor ce pot fiproduse altor resurse forestiere;

11.05.2013

16

4. întarirea si diversificarea economiei locale,impiedicand dependenta de un singur tip deproduse forestiere;

5. recunoaşterea, menţinerea şi unde este cazul,creşterea valorii serviciilor pãdurii cum ar fiprotejarea bazinelor hidrografice, a capacităţiibiogene a apelor, etc.;

6. cota de recolta nu va depasi crestereaanuala

PRINCIPIUL 6 Impactul asupra mediului

1. Evaluarea impactului asupra mediului va lua in calcul si unicitatearesurselor afectate, care va fi integrata in sistemul demanagement. Evaluarea va include consideratii legate de peisajsi de impactul instalatiilor de procesare la fata locului; evaluarease va face la incepera operatiunilor ce afecteaza zonarespectiva.

2. Se vor aplica masuri de protectie pentru speciile rare, periclitate sipentru habitatele acestora (ex. : locuri de imperechere si hranire).Zonele de conservare si ariile protejate trebuie stabilite in functiede volumul si intensitatea activitatilor forestiere si a unicitatiiresurselor aflate in pericol. Vanatoarea, pescuitul, amplasarea decapcane si recoltarea produselor forestiere in mod neadecvattrebuie atent controlate.

3. Functiile si valorile ecologice trebuiesc mentinute intacte,imbunatatite sau refacute, inclusiv:

– regenerarea padurilor;– diversitatea genetica a speciilor si ecosistemelor;– ciclurile naturale care influenteaza productivitatea

ecosistemului forestier.

11.05.2013

17

4. Mostrele reprezentative ale ecosistemelor existente in zonatrebuie protejate conform statutului lor si evidentiate pe harti,in concordanta cu volumul si intensitatea operatiunilordesfasurate si unicitatea resurselor afectate;

5. Se vor elabora si implementa instructiuni pentru: controluleroziunii, protectia resurselor de apa, minimizareadistrugerilor ce pot apare in timpul procesului de exploatare,constructia de drumuri si alte activitati perturbatoare;

6. Se vor promova si adopta metode de combatere si depistarenon chimice si se vor face eforturi pentru a evita utilizareapesticidelor (Organizatia Mondiala a Sanatatii): pesticide detip 1A si 1B, cele persistente, toxice sau ale caror derivateraman biologic active si se acumuleaza in lanturile trofice; lafel si pesticidele interzise prin intelegerile internationale. Insituatia in care se folosesc subst. chimice, se vor utilizaechipamente de protectie adecvate si se vor prelucranormele de protectia muncii, in vederea reducerii riscurilorde afectare a sanatatii populatiei si a mediului.

7. Containerele pentru substanţe chimice, resturileneorganice lichide si solide, incluzand combustibilisi uleiuri, vor fi depozitate in locuri specialamenajate.

8. Utilizarea agentilor biologici de control va fi binedocumentata, minimizata, monitorizata si strictcontrolata, conform legilor nationale siprotocoalelor stiintifice incheiate pe planinternational. Se interzice utilizarea organismelormodificate genetic;

9. Utilizarea speciilor exotice se va afla sub control,fiind permanent monitorizata pentru a se evitaimpactele ecologice adverse.

11.05.2013

18

PRINCIPIUL 7 Planul de management

1. Planul de management si documentele insotitoare vor contine:– obiectivele de management;– descrierea resurselor forestiere ce vor fi gospodarite,

restrictii le de mediu, util izarea terenului si statutulproprietati lor, conditii le socio-economice si date schitatedespre terenurile adiacente;

– descrierea sistemelor de management silvicultural si de altanatura, bazate pe ecologia padurilor in cauza precum siinformatii le adunate din datele inventariate;

– cota de recolta stabil ita pe specii;– prevederi privind monitorizarea cresterii si dinamicii speciilor;– masuri de protectie a mediului bazate pe evaluarea de mediu;– programe de identificare si protectie a speciilor rare,

periclitate, etc.;– harti care sa contina baza de resurse forestiere, inclusiv ariile

protejate, activitatile de management programate si proprietariide teren;

– descrierea si justificarea tehnicilor de exploatare si aechipamentelor folosite

2. Planurile de management trebuie sa fie revizuite periodicpentru a incorpora rezultatele monitoringului si ale noilorinformatii din stiinta si tehnica, astfel incat sa fie incorelare cu schimbarile de mediu, sociale si economiceintervenite.

3. Muncitorii forestieri trebuie sa fie instruiti si verificaticorespunzator pentru a se asigura implementareacorespunzatoare a planurilor de management

4. O serie de prevederi ale planurilor de managementtrebuie facute publice, inclusiv datele prevazute laparagraful 7.1 (planurile de management), cu conditiaasigurarii confidentialitatii informatiei.

11.05.2013

19

PRINCIPIUL 8 Monitoringul şi evaluarea

1. Frecventa monitoringului şi suprafata monitorizată trebuiedeterminate in functie de amploarea si intensitateamanagementului forestier precum si de complexitatea sifragilitatea ecosistemelor afectate. Monitoringul trebuie saaiba continuitate si sa asigure posibilitatea replicariiacestuia pentru a se putea efectua comparatii alerezultatelor si a se evalua schimbarile intervenite.

2. Managementul forestier va include cercetarile si datelerezultate din monitorizarea cel putin a urmatorilor indicatori:

– productia tuturor resurselor forestiere;– rata de crestere, regenerarea si situatia la momentul

respectiv a padurii;– compozit ia si schimbar ile aparute in ceea ce priveste

flora si fauna;– impactul social si de mediu al recoltarii lemnului si al

altor activitati ;– costul, productivitatea si eficienta managementului.

3. Managementul forestier va fi in masura sademonstreze oricarei organizatii de monitorizaresi certificare, drumul parcurs de produs de laoriginea acestuia pana la utilizatorul final (chainof custody).

4. Rezultatele monitoringului vor fi incluse inplanurile de management.

5. Cu respectarea confidentialitatii informatiei,unitatea de management va face publica o seriede rezultate ale monitoringului, inclusiv listaindicatorilor menţionaţi anterior

11.05.2013

20

PRINCIPIUL 9 Menţinerea pădurilor

cu valoare ridicată de conservare (PVRC)

1. Evaluarea caracteristicilor ce definesc aceste zonespeciale se va face in concordanta cu tipulmanagementului forestier aplicat (modificat)

2. Procesul de consultare in vederea certificarii se va axain mod special pe identificarea atributelor deconservare si posibilitatilor de protejare rezultate dinaceasta.;

4. Planul de management va include şiimplementa masuri de mentinere şi ameliorarea caracteristicilor de conservare, stabilite cumaximă precauţie. Acestea vor fi incluse inmod specific in rezumatul planului demanagement ce va fi facut public;

5. Monitoringul anual va avea componentespecifice care sa evalueze rezultatelemasurilor luate pentru mentinerea siameliorarea caracteristicilor de conservare.

11.05.2013

21

PRINCIPIUL 10 Plantaţiileînlocuit cu PRINCIPIUL 10 Implemetarea activităţilor de management

conţine criterii de la fostele P6 şi P101. Planificarea si managementul plantatiilor se va face in

concordanta cu principii le si criteriile enumerate mai sus precumsi cu cele prevazute la principiul nr. 10. Plantatiile asigura omultitudine de beneficii sociale si economice si contribuie lasatisfacerea necesitatilor de produse forestiere dar, totodata,trebuie sa se integreze in managementul padurilor naturale, saasigure reducerea presiunii asupra acestora si sa promovezerefacerea si conservarea lor.

2. Obiectivele de management ale plantatiilor, inclusiv conservareasi refacerea padurilor naturale vor fi explicit transcrise in planurilede amenajare si implementate in practica forestiera;

3. Plantatiile infiintate in suprafete ce au fost acoperite de vegetatieforestiera naturala dupa luna noiembrie 1994, nu vor putea ficertificate. Certificarea va fi acordata doar in situatii le in caremanagerul sau detinatorul terenului dovedeste faptul ca nu esteresponsabil in mod direct sau indirect pentru astfel de conversii

4. conservarea si refacerea padurilor naturale: in planurile deamenajare si implementate in practica forestiera;

5. La proiectarea lucrarilor de plantatii se vor avea in vedere:- existenta potecilor pentru vanat,- protejarea malurilor apelor curgatoare- crearea unui mozaic de arborete de diverse varste si perioade de

rotatie ale acestora- dimensiunile si modul de amplasare a plantatii lor vor tine cont de

caracterul arboretelor naturale aflate in zonă6. trebuie promovată diversitatea compozitionala a arboretelor

(marimea si amplasarea unitatilor de management in cadrulteritoriului, numarul speciilor si structura lor genetica, clasele destructura si varsta;

7. speciile de plantat vor fi alese in functie de gradul lor de adaptare lamediul specific si la obiectivele de management (de preferat suntspecii le native )

8. o parte a suprafetei de management forestier –in functie de marimeaplantatiei- va fi tratata astfel incat sa se refaca vegetatia naturalaspecifica zonei;

9. plantatiile infiintate in suprafete ce au fost acoperite de vegetatieforestiera naturala dupa luna noiembrie 1994, nu vor putea ficertificate. Certificarea va fi acordata doar in situatiile in caremanagerul sau detinatorul terenului dovedeste faptul ca nu esteresponsabil in mod direct sau indirect pentru astfel de conversii.

11.05.2013

22

• Acest set de principii FSC a fost aprobat înfebruarie 2012, dar auditul se face încontinuare conform vechilor standarde, pânăla finalizarea Indicatorilor GenericiInternaționali FSC.

• În cazul concret al ţării noastre: principiile privinddrepturile populaţiilor indigene ş i cel privind plantaţiile nuau aplicabilitate

• prin plantaţii se înţeleg culturile f orestiere cu grad ridicat deartif icializare realizate pentru obţinerea de f ructe, seminţe, latexurisau lemn de celuloză; la noi în ţară astf el de culturi ocupă osupraf aţă insignif iantă

• Principiile au rol orientativ, general, pentru elaborareadiferitelor standarde.

• Pentru fiecare principiu s-au elaborat criterii caredefinesc mai clar obiectivele fiecărui principiu,

• La nivel regional sau local se stabilesc pentru fiecarecriteriu anumiţi indicatori.

• Principiile şi criteriile sunt elemente de bază, carefundamentează dezvoltarea standardelor de certificareconforme schemei de certificare FSC, însă ele nureprezintă un standard în sine.

• Pentru a putea fi aplicate în practică aceste principii sedetaliază cum am menţionat, cu ajutorul indicatorilor saunormelor.

11.05.2013

23

• Structura standardului FSC esteierarhizată, cuprinzând:

– Principii: elemente sau reguli esenţiale alemanagementului forestier cu aplicabilitateglobală, pentru toate tipurile de păduri

– Criterii : sunt un mijloc de evaluare a graduluide îndeplinire a principiului căruia îi estesubordonat; criteriile au tot aplicabilitateglobală, deşi au specificitate mai mare,asigurând detalierea principiului

– Indicatori şi norme– indicatorii reprezintă o variabilă cantitativă sau

calitativă ce poate fi măsurată sau descrisă ş i oferă oimagina clară asupra gradului de îndeplinire acerinţelor criteriului respectiv; indicatorii auaplicabilitatea locală

– Bineînţeles criteriile calitative sunt mai greu deapreciat, ele trebuie să fie astfel definite încât pragulsă fie clar exprimatş i posibil de evaluat.

– Normele sunt pragurile valorice date indicatorilor ş i auaplicabilitate locală

– Verificatori (ei reprezintă dovada îndeplinirii unuiindicator, acte de ex.)

11.05.2013

24

În concluzie, la elaborarea unuistandard FSC principiile şi criteriilesunt preluate direct, fără modificări pecând indicatorii, normele şiverificatorii se stabilesc pe plan local.

MODALITĂŢI DE CERTIFICAREpentru a asigura accesul nediscriminatoriu şi costuri neprohibitive:

– Certificarea individuală - vizează un singur proprietarsau o singură mare unitate de management cum este lanoi un ocol silvic.

– Certificarea de grup – vizează certificareamanagementului unor păduri aparţinând unui grup deproprietari de pădure, inclusiv asociaţii de proprietari(cum sunt composesoratele). Acest tip de certificarepresupune evaluarea prin sondaj a unui procentreprezentativ din suprafaţa forestieră pentru a diminuacosturile de certificare şi se acordă un singur certificatîntregului grup.

11.05.2013

25

– Certificarea individuală pentru locaţiimultiple – vizează managementul unorsuprafeţe forestiere dispersate dar aparţinândaceluiaşi proprietar

– Certificarea suprafeţelor mici sau cuactivităţi de management reduse (SLIMF) –vizează suprafeţe reduse de pădure, decâteva zeci de ha (maxim 100 ha, sauvolumul recoltat anual este de cel mult 20%din creşterea medie anuală şi nu e mai marede 5000 m3 anual)

• La sfârş itul anului 2007 existau 18 organizaţii certificatoare ş i altele în curs de acreditare, complet independente faţă de FSC aşa cum s-a menţionat anterior. Printre acestea se numără:– Scientific Certification System Forest Conservation

Programme (SUA)– Rainforest Alliance SmartWood Certification Programme

(SUA)– Soil Association Woodmark Scheme (Marea Britanie)– SGS Forestry QUALIFOR Programme (Marea Britanie)– Control Union Certifications B.V. (CU) (fostă SKAL)(Olanda)– Insitut für Marktölogie – IMO (Elveţia)– Bureau Veritas Certification – Eurocertifor (BV) (fostă BVQI)

(Franţa)– Centre Technique du Bois et de l'Ameublement (CTBA)

(Franţa)– Certiquality (CQ) (Italia)– EuroPartner (EP) (Rusia)– KPMG Forest Certification Services Inc. (KF) (Canada)

11.05.2013

26

ETAPE ale certificării FSC:

• Cererea pentru certificare este necesarădeoarece acest proces este voluntar;

– deci, administratorul sau managerul păduriicare urmează a fi certificată completează oCerere de certificare în care se trec informaţiigenerale cu privire la pădurea certificată sau lafirma de prelucrare a lemnului.

• Pre-evaluarea presupune în cazul în care nu s-a mai făcuto altă certificare în ţara respectivă realizarea unei analize lanivel naţional ş i local în ceea ce priveşte legislaţia, politicaforestieră, strategia în domeniul forestier ş i (sumar) modul deaplicare în practică a acestora.

– Se analizează cu această ocazie compatibilitateastandardelor organizaţiei certificatoare cu legislaţia ş iplanurile de managementale pădurii evaluate

– Se comparară standardele de certificare cu standardelemanagementului existent.

– Pre-evaluarea se realizează atât la birou cât ş i pe teren

11.05.2013

27

– În acest mod reprezentanţii organismului deacreditare se familiarizează cu specificulorganizaţiei care cere certificarea iarmanagerul pădurii se familiarizează cucerinţele schemei de certificare.

– Se realizează două rapoarte, unul intermediarşi unul final în care sunt menţionate aspectelegenerale ale procesului, punctele tari,punctele slabe, o scurtă analiză a planului demanagement, concluzii, comentarii etc.

• Rezolvarea cerinţelor neîndeplinite trebuiefăcută de către manager, apoi el cere

• Evaluarea finală constă în verificarea detaliatăa modului în care sunt îndeplinite principiile,criteriile şi verificatorii (doc. şi la birou)– Etapele evaluării finale:

� Invitarea certificatorului pentru evaluarea finală�Consultarea publică (cu cel puţin patru săptămâni înainte,

organismul de certificare trebuie să contacteze şi să consultetoţi factorii interesaţi , adică pe toţi cei care pot interveni înmanagementul forestier sau pot fi afectaţi de acesta.

�Evaluarea documentaţiei la birou,verificări pe teren�Analiza detaliatăa îndeplinirii standardelor de certificare�Comunicarea deciziei luate de echipa de evaluare

11.05.2013

28

• Se realizează apoi un raport final în care seprezintă modul de evaluare, rezultateleconsultării publice, analiza planului demanagement, analiza detaliată a modului degospodărire (fiind evidenţiate punctele slabeidentificate cu ocazia preevaluării), analizadetaliată a fiecărui principiu, criteriu, acordareapunctajului şi recomandările echipei deevaluare.

• Daca managementul forestier este cel puţin lanivelul unei bune gospodăriri a pădurilor seacordă certificatul care e valabil aşa cum s-amenţionat pe 5 ani, în acest interval realizându-se monitorizarea anuală.

• Monitorizarea constă în:– verificarea modului în care au fost rezolvate condiţiile puse la

eliberarea certificatului,– evaluarea eventualelor probleme ridicate de factorii interesaţi ,– analiza eventualelor modificări apărute privitor la obiectul

certificatului acordat (respectiv în suprafaţa pădurii, proprietatea,produsele provenite din pădure şi certificate etc.).

– În cazul în care între timp standardele s-au modificat (suntactualizate şi completate periodic) se verifică conformitatea cunoile cerinţe.

• Dacă este necesar se certifică:– lanţul de custodie al materialului lemnosrezultat– produsele nelemnoase ale pădurii (fructe de pădure, ciuperci,

plante medicinale etc.)

• Recertificarea se realizează printr-o nouă evaluareînainte de expirarea certificatului pentru a putea fieliberatun nou certificat.

11.05.2013

29

• la noi, certificarea-pilot a pădurilor din Parcul NaturalVânători Neam ţ ş i O.S. Târgu Neam ţ a fost realizatădupă standardul Soil Association Woodmark Scheme.

• Standardul: 10 secţiuni, fiecare pt. un principiu FSC,după fiecare principiu urmând criteriile aferente lui.

• pt. verificarea îndeplinirii criteriilor standardului → untabel cu mai multe coloane:

- în prima coloană: normele Soil Association Woodmarkpentru principiul respectiv

- în cea de-a doua coloană: „verificatorii”,- a treia coloană poate avea utilizări diferite în funcţie de

scopul în care este folosit standardul (pentru elaborareaunui standard regional sau pentru autoevaluare),

- în a patra coloană sunt trecute notele pentru fiecare dinnorme

Punctajul este acordat de către inspectorpe baza observaţiilor şi constatăriloracestuia. În cea de-a patra coloană senotează următoarele simboluri:

• √→ norma a fost îndeplinită• ? → nu este sigur că norma a fost

îndeplinită• x→ norma nu a fost îndeplinită

• NA → norma nu este aplicabilă în aceastăsituaţie

11.05.2013

30

Pentru fiecare criteriu FSC inspectorul recomandăun punctaj cuprins între 1 şi 5 astfel:

1 – criteriul nu este îndeplinit ş i există riscul apariţiei unorprobleme dacă nu se iau măsuri corespunzătoare;

2 – cele mai importante aspecte ale normei sunt îndeplinitedar există elemente care trebuie îmbunătăţite pentru aasigura o bună gestionare pe termen lung.

3 – se acordă dacă întreprinderea evaluată este binecondusă, ţinându-se seama de mărimea, tipul şicomplexitatea ei; acest punctaj semnifică o bunăadministrare a pădurii;

4 – reprezintă un nivel înalt al performanţei încea ce priveşte gestionarea pădurii; acestpunctaj se acordă când managementulîntreprinderii silvice respective a trebuit sădepăşească obstacole deosebite pentru aatinge nivelul de performanţă respectiv.

5 – se acordă pentru performanţă deosebităîn îndeplinirea unui anumit criteriu; acestpunctaj se acordă pentru aspecte tehnice,sociale sau de mediu ale managementului.

11.05.2013

31

Principiul FSC nr. 5: Beneficiile păduriiOperaţiunile de management forestier vor urmări valorificarea efic ientă a func ţiilor multiple ale pădurii pentru a asigura viabilitatea economică precum ş inumeroase avantaje economiceş i sociale

Normele SOIL AASSOCIATION WOODMARK VERIFICATORI COMENTARII ŞI ÎNDRUMĂRI NOTA

Criteriul FSC 5.1Managementul forestier va căuta să asigure viabilitatea economică luând în considerare toatecosturile: de mediu, sociale ş i de produc ţie, asigurând totodată investiţiile necesare pentrumenţinerea productiv ităţii

Punctajul general pentru certificare 3

1.Există un plan de lucru ş i un bugetcare aratăcosturile ş i veniturile estimate cel puţin pe operioadă de un an.

bugetanual buget clar stabilit, cu costuri ş i încasăriprevăzute pentru 2 ani

√

2. Veniturile estimate în buget sunt corelate cucota de tăiere

recoltarea produselor este stabilită înbugetul anual

√

3. Veniturile estimate în buget sunt stabilite princorelarea valorii produselor cu standardelenaţionale sau regionale existente în acestsens

valoarea produselor este stabilită înbugetul anual

valoarea produselor pare să fiesupraestimată

?

4. Bugetul anual incorporează taxele, impoziteleetc.

bugetul anual Îndrumări regionale: taxele trebuie plătitedepartamentului administraţiei s ilv ice pebaza cotelor anuale

√

Criteriul FSC 5.2managementul s ilv ic ş i marketingul vor încuraja utilizarea optimă a produselor ş i prelucrareape plan local a diverselor produseforestiere

Punctajul general pentru certificare 4

1. O parte din produc ţie este destinatăîntreprinderilor locale, în special celor mici, cuexcepţia cazului în care există motive serioasepentru a proceda altfel

- informaţii asupra vânzărilor- discuţii cu comunităţile locale

angajament clar pentru încurajareaîntreprinderilor locale,cu strategie scrisă

√

Criteriul FSC 5.3Managementul s ilv ic urmăreş te minimizarea resturilor rezultate în urma exploatării li procesăriilemnului în pădure,precum ş i ev itarea producerii de daune arborilor rămaş i pe pic ior sau altorresurse forestiere

Punctajul general pentru certificare 2

1. Când se achiz iţionează noi utilaje de teren seţine contde necesitatea minimizării pierderilor demasă lemnoasă

evaluarea noilor utilaje achiz iţionate nu există achiz iţie recentă de utilaje ş inic i pe termen scurt nu este necesarăachiz iţie de echipamente

NA

2. lemnul este scos ş i procesat cât mai repededupă tăiere

nu există dovezi priv ind resturile deexploatare provenite de la scoaterea sauprocesarea cu întârziere a arborilor

câteva urme de resturi de lemn pemarginea drumului

x

• Se face pentru fiecare principiu o medie (celpuţin 3), altfel certificatul nu se acordă.

• aceasta nu înseamnă că certificarea nu esteposibilă ci că întreprinderea trebuie să depunămai mult efort pentru îndeplinirea tuturorcriteriilor.

• Evaluarea finală se încheie cu comunicareadeciziei luate de echipa de certificare şisemnarea unui angajament de către manager încazul existenţei unor recomandări,

• apoi: eliberarea propriu-zisă a certificatului, pt. 5ani, după care urmează o reeevaluare.

• se face de asemenea o monitorizare anuală,aşa cum s-a mai menţionat.

11.05.2013

1

GFTN: WWF Global Forest & Trade

Network

• WWF a impulsionat dezvoltarea unei reţele decompanii care promovează comerţul responsabilcu produse forestiere şi managementul durabil alpădurilor :

• GFTN: WWF Global Forest & Trade Network(http://gftn.panda.org)

• o iniţiativă pentru eliminarea tăierilor ilegale şiutilizarea pieţei internaţ. ca instrument desalvare a celor mai valoroase şi ameninţatepăduri de pe glob

11.05.2013

2

Activităţile reţelelor naţionale sau regionale sunt orientateîn două direcţii:

• 1 categorie: reţelele legate de cererea de produse delemn certificat, denumite şi Grupuri de Cumpărare,localizate în ţările din Europa Occidentală ş i formate din:– cumpărători de lemn– procesatori de lemn şi celuloză– firme de construcţi i– distribuitori– lanţuri de magazine.

• 2 categ.: Grupurile de Producători, legate de producţiade lemn certificat, constituite din:– administratori şi proprietari de pădure– procesatori primari de lemn

• 286 de companii membre, cu 2,8 milioane de angajaţi dinîntreaga lume,comercializează 250 mil.m3 anual

• reprezintă 16% din toate produsele comercializate pe planinternaţional anual, cu vânzări în valoare de 66 de mild. dolari

• companiile membre sunt angajate în peste 200 de contractede afaceri cu ceilalţi membriai reţelei

• membrii reţelei administrează 20,2 milioane ha păduricertificate ş i 7,2 milioane ha în curs de certificare

• membrii comercializează mai mult de 16% din volumul totalde lemn ş i celuloză comercializatepe plan internaţional

• susţine 42 749 familiiprin intermediul activităţilor comunitare

11.05.2013

3

• În cadrul GFTN, companiile membre potcel mai bine să demonstreze că suntaprovizionate din păduri certificate sau încurs de certificare, cumpărând lemn tot dela companii care aparţin aceleaşi reţele.

• Prima reţea datează din 1991

• De atunci : 20 milioane ha de pădure aufost implicate în procesul de certificare prinparticipanţii la GFTN.

Din reţeaua GFTN: 30 de ţări din întreaga lume:• Europa: Austria, Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania,

Italia, Olanda, România, Rusia, Spania, Suedia, Elveţia,Marea Britanie

• Africa: Africa Centrală,Ghana

• Asia: China, Indonezia, Japonia,Malaezia, Vietnam

• America: Bolivia, Brazilia, America Centrală, Canada,SUA, Peru

11.05.2013

4

• Grupul Carpaţi - The CarpathiansForest and Trade Network:

• o iniţ iativă a WWF DanubeCarpathian Programme în România

• bazele unei reţele naţ ionale din caresă facă parte companii, proprietar i şigestionari de pădure care săpromoveze comerţul responsabil prinintermediul certif icării pădurilor

• Persoană de contact: ing. George Dinicu

Biroul WWF Danube-Carpathian Programme, Romania

2 participanţi:

• O.S. Năruja, Vrancea

– Lemn rotund comercializat anual 47 000 m3

– Suprafaţa de pădure gestionată 17 440 ha– Suprafaţa certificată în totalitate FSC 17 440 ha– Data intrării în GFTN 1/06/2005

• OS Municipal Baia Mare

• Lemn rotund comercializat anual 22 000 m3

• Suprafaţa de pădure gestionată 8040 ha• intrat în GFTN în 02/01/2008.

11.05.2013

5

PAŞI pentru punerea la punct şi aplicareaunei politici de promovare a comerţuluiresponsabil

• 1. Analizarea situaţiei actuale a lanţului defurnizori ai companiei pentru a stabilipunctul de plecare în elaborarea politiciifirmei pt. promovarea c.r.

• 2. Asigurarea susţinerii din parteaconducerii companiei pt. pol. de promovarea c.r.

• 3. Dezvoltarea politicii şi punerea înaplicare a programului pentru promovareacomerţului responsabil

• 4. Asigurarea comunicării

• 5. Stabilirea originii lemnului

• 6. Încadrarea furnizorilor în diferitecategorii în funcţie de caracteristicileecologice ale activităţii şi produseloroferite de ei

11.05.2013

6

1. Analizarea situaţiei actuale a lanţului de furnizori ai companiei pentru a stabili punctul de plecare în elaborarea politicii firmei pt. promov. c.r.

• Identificarea celor mai bune performanţeîn domeniul comerţului responsabil alealtor companii, drept model

• Analizarea necesităţilor şi cererilor tuturorpărţilor implicate (clienţi, investitori,personalul angajat, competitori, ONG-uri)

Se realizează o analiză preliminară:• investigarea furnizorilor-cheie pentru a identifica

orice probleme sau nelămuriri care necesitătrecerea la o investigare mai amănunţită.

• poate evidenţia goluri, lipsa unor informaţiiexacte, uneori majore în lanţul furnizorilor

Toate companiile care doresc să devină membriai GFTN trebuie să completeze aceastăevaluare preliminară înainte de finalizareaprimului lor plan de acţiune în domeniu

11.05.2013

7

2. Asigurarea susţinerii din partea conduceriicompaniei pt. pol. de prom. a c.r.• trebuie asigurat sprijinul conducerii companiei la cel mai

înalt nivel (membru al consiliului director sauvicepreşedintele companiei → responsabil alprogramului; ev. conflicte)

• acordul necondiţionatal preşedintelui companiei

• trebuie asigurată ş i susţinerea la niveluri inferioare (elepun de fapt în practică programul respectiv); bunelerelaţii cu toţi factorii implicaţi

• responsabilul propriu-zis pentru aplicarea programului(bune relaţii cu comercianţii, cumpărătorii şi furnizorii +modalităţi pentru evaluarea impactului asupra mediuluiînconjurător a produselor pădurii de-a lungul întreguluilanţ de furnizori).

3. Dezvoltarea politicii şi punerea în aplicare a programului pentru promovarea comerţului responsabil

Excluderea surselor inacceptabile de lemn;criterii:

a. dacă pădurea din care provine lemnul este cunoscutăsau suspectată că ar include zone cu valoare ridicatăde conservare (excepţii)

b. dacă pădurea din care provine lemnul a fosttransformată dintr-una naturală într-o plantaţie sau i s-a dat altă destinaţie

c. dacă lemnul a fostexploatat sau comercializat ilegal

11.05.2013

8

d. dacă pentru comercializarea lemnului s-audeclanşat conflicte armate sau este ameninţatăstabilitatea regiunii sau ţării respective

e. dacă firma care a exploatat sau prelucrat lemnulîncalcă drepturile omului sau este în legătură curegimuri politice sau militare care fac acest lucru

f. dacă lemnul provine din arbori modificaţi genetic

g. dacă nu se ştie din ce pădure provine lemnul.

Scopul politicii ş i programului aplicat poate varia de la o companie la alta, prin includerea sau excluderea unor produse:

• produsele forestiere destinate revinderii

• produsele forestiere vândute cu marca companiei

• produsele forestiere procurate pentru uz intern ş i nu pentru a fi revândute (hârtia pentru copiatoare de exemplu)

• produsele forestiere utilizate pentru construcţia unor clădiri ale companiei (parchet, cercevele, uş i etc.).

Programele trebuie să fie flexib ile (întâi produsele pe care le cumpără ş i le vinde)

11.05.2013

9

4. Asigurarea comunicării• diseminarea cât mai largă a informaţiilor privind

aplicarea programului.• către: angajaţi, clienţi şi furnizori (care vor fi afectaţi de

aceasta) etc.

Comunicarea informaţiilor se va realiza prin• seminarii,• mese rotunde de informare,• broşuri, pliante,• site-uri internet,• publicarea elementelor legate de această politică în

rapoartele publice anuale ale companiei.

Informaţiile referitoare la c.r. trebuie reactualizate anualş i trebuie prezentat progresul procesului

5. Stabilirea originii lemnuluiEste dificil ca încă de la început să se cunoascăoriginea tuturor produselor forestiere utilizate(proces progresiv)

• se pune la punct un sistem de urmărire care săidentifice pădurile din care provine lemnul,speciile şi volumul sau valoarea acestui lemn

• baze de date permanent actualizate; exemplu:

11.05.2013

10

Numele furnizorului Nume sau cod utilizat de compania în cauză pentru furnizor

Date de contact ale furnizorului Numele persoanei de contact care a oferit informaţiile folosite pentrubaza de date

Produsele cumpărate de la furnizorul respectiv Lista produselor cumpărate de la furnizor sau descrierea produselorrespective

Pădurile din care provin produsele Numele unităţii de management a pădurii sau a întreprinderii deprelucrare de la care s-a cumpărat produsul

Speciile forestiere utilizate Numele comercial şi denumirea latină pentru fiecare specie folosită

Evidenţa gestionării forestiere Informaţii privitoare la gestionare obţinute de la manager sauorganizaţii independente care au evaluat gestionarea respectivă

Lanţul de custodii Informaţii privind utilizarea unor sisteme de certificare a lanţului decustodii, inclusiv numerele certificatelor obţinute în acest caz

Categoria în care se încadrează pădurea de originesau produsele oferite de furnizor

Includerea într-una din categoriile menţionate: -sursă certificată după o schemă credibilă, larg acceptată;sursă în curs de certificare; sursă autorizată-sursă cunoscută, -sursă nedorită; -sursă de material reciclat

Volumul sau valoarea produsului forestiercumpărat

Măsurat în metri cubi, tone sau valoare în bani pentru o perioadă detimp definită

Data de revizuire Pentru a permite reevaluări periodice

Plan de acţiune pentru furnizorul respectiv Plan de comun acord, cu termene limită pentru completareainformaţiilor lipsă despre furnizorul respectiv

Rata de risc corespunzătoare relaţiilor cu furnizorulrespectiv

Calculată pe baza informaţiilor obţinute (sau nu) se evaluează risculimplicat de furnizorul respectiv pentru firma care promoveazăcomerţul responsabil

Modalităţi de obţinere a informaţiilor pentru baza de date:

• chestionare clasice,pe hârtie, trimise prin poştă,

• chestionare electronice, trimise prin e-mail,•• chestionare on-line care să ofere ş i un set de

răspunsuri posibile.

• vizitarea furnizorilor pentru a vedea la faţa locului careeste situaţia (tot chestionar, nr.mic de furnizori)

GFTN pune la dispoziţia membrilor săi modelede chestionare → standardizarea culegerii dedate, a evaluării şi raportării.

11.05.2013

11

6. Încadrarea furnizorilor în diferite categorii în funcţiede caracteristicile ecologice ale activităţii şi produseloroferite de ei• sursă certificată după o schemă credibilă, larg acceptată

• sursă în curs de certificare

• sursă autorizată

• sursă cunoscută

• sursă nedorită

• sursă ce foloseşte material reciclatsurse necunoscute, despre care compania interesată nuare suficiente informaţii. (termen, altfel furnizorul esteeliminat).

Avantajele membrilor GFTNProprietarii de păduri şi managerii beneficiază de: • primirea informaţiilor şi asistenţei tehnice pentru

îmbunătăţirea gestionării forestiere

• informaţii ş i asistenţă tehnică pentru a obţine certificarea

• stimulente de piaţă datorate certificării

• accesul la finanţare de durată

• recunoaştere locală, naţională, sau internaţională ca ocompanie de renume, leader în domeniu

• asistenţă în găsirea de noi cumpărători aparţinând reţeleiGFTN care doresc să cumpere lemn sau alte produsecertificate

11.05.2013

12

Comercianţi de produse din lemn, distribuitori, companii de prelucrare a lemnului beneficiază de:

• asistenţă pentru dezvoltarea şi implementarea politicilor deaprovizionarecu lemnş i alte produsedin lemn certificate

• asistenţă pentru a intra în legătură cu producători saufurnizori credibili de lemnş i produsedin lemn certificate

• informaţii legate de specii de arbori ş i surse de lemn maipuţin cunoscute saucare nu suntutilizate tradiţional

• asistenţă în eforturile lor de a încuraja furnizorii existenţi săcontinue sausă înceapă procesul de certificare

• toţi membrii beneficiază de consiliere în evaluarea şialegerea diferitelor scheme de certificare.

11.05.2013

1

CERTIFICAREA PADURILOR ÎN ROMÂNIA

• în 1998 a avut loc prima întâlnire legată de certificareapădurilor, organizată de Regia Naţională a Pădurilor,WWF ş i FSC la Poiana Braşov

• Din cauza experienţei limitate din momentul respectivlegată de certificare, a fost recomandată pentru Româniao abordare în etape

• Ca urmare a acestei prime întâlniri s-a înfiinţat un primgrup de lucru pentru certificarea FSC

• Unele restructurări în RNP (care se presupunea cătrebuie să coordoneze grupul) ş i lipsa resurselor au făcutgrupul iniţial inactiv

11.05.2013

2

• Apoi, în 1999 resursele pentru susţinerea grupului delucru au fost oferite de WWF Danube CarpathianProgramme

• Reprezentanţii principalilor factori interesaţi dinRomânia au decis că obiectivele pe termen scurt alegrupului de lucru vor fi:

� Diseminarea informaţiilor despre certificare atât instituţiilorcât şi tuturor factorilor interesaţi

� Susţinerea activităţilor legate de certificarea pădurilor înRomânia

� Dezvoltarea standardelor româneşti de certificare

• Primele două obiective au fost atinse:

�broşuri, pliante, articole în reviste despecialitate

�Pagini de internet�Întâlniri, seminarii, conferinţe pentru

personalul RNP

• Procesul de elaborare a standardelornaţionale este lent

11.05.2013

3

– În a doua jumătate a lui 2000 s-au intensificatdiscuţiile cu privire la cea de-a doua schemăprincipală de certificare,PEFC

– proporţia redusă a pădurilor particulare în momentulrespectiv

– lipsa de resurse financiare a Asociaţiei ProprietarilorParticulari de Pădure → schema PEFC nu a fostadoptată, fiind preferată schema FSC.

• În 2001 s-a cerut certificarea primelordouă păduri din ţara noastră (O.S. Văratecşi O.S. Târgu Neamţ) – proiect pilot

• În 2002 s-a obţinut certificatul acordat deWoodmark Soil Association.

• necesitatea elaborării unor standardenaţionale de certificare a fost şi maievidentă

11.05.2013

4

• numeroase firme româneşti sau străine care fac afaceri în Româniaşi-au manifestat interesul de a cumpăra lemn certificat → RNP ahotărât certificarea după principiile FSC

• după 2000 mai mult de 50 de companii româneşti şi străine şi-au manifestat interesul de a cumpăra lemn şi produse din lemn certificate din România

• Cele mai multe din acestea erau din Europa occidentală (Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Suedia şi UK); cererile vizau Fo, Ră

• după hotărârea de guvern 1447 din 2000 privitoare lamanagementul durabil al pădurilor româneşti, RNP a avut cadrullegal care îi permitea să certifice pădurile de stat din resursefinanciare proprii

• - suprafața: aprox. 1 milion de hectare depădure:

- 8 direcţii silvice: Arad, Argeş, Dâmboviţa,Cluj, Hunedoara, Neamţ, Suceava, Timiş

• RNP intenţiona să-şi certifice toatepădurile administrate

• 2005 Woodmark Soil Association

11.05.2013

5

Ţara ID Client Data eliberării

certificatului

Data de expirare

Suprafaţa

(ha)

Produse certificate

Specii

Romania SA-FM/COC-

1198

O.S. Văratic &Tg. Neamţ

11.06.2002 11.06.2007 31 611 lemn rotund, răchită

Fag, gorun

Romania SA-FM/COC -

1470

Romsilv a 10.10.2005 09.10.2010 1 075 512

Lemn rotund, mangal, lemn

de foc

Brad, molid,

fag

• acreditarea firmelor româneşti de auditare

Caracteristicile celor două certificate eliberate de organizaţia menţionată pentru România

• În iunie 2003 a avut loc întâlnirea de constituire aGrupului Naţional de Lucru pentru Certificarea Pădurilor(GNLCP)

• 67 de membri (RNP, Asociaţia Proprietarilor de Păduridin România, ICAS, Institutul Naţional al Lemnului,Asociaţia Forestierilor din România, universităţi, firme deamenajare a pădurilor, exploatare ş i prelucrare alemnului,ONG-uri, persoane fizice etc.)

• 3 camere:economică, ecologică ş i socială.

• s-a ales Comitetul de Coordonare al GNLCP şisecretariatul acestuia, care este găzduit de UniversitateaTransilvania din Braşov.

11.05.2013

6

Obiectivele GNLCP : • elaborarea standardelor naţionale de certificare

printr-un proces deschis ş i participativ, bazat peconsultarea tuturor factorilor interesaţi;

• diseminarea informaţiilor privind certificarea pădurilor inrândul instituţiilor ş i organizaţiilor din sectorul forestier şipentru publicul larg;

• promovarea in rândul organizaţiilor din sectorul forestiera certificării pădurilor;

• sprijinirea activităţilor privind certificarea pădurilor inRomânia;

• 3 variante pentru standardele româneşti (vezi text)

• În prezent:– cea de-a patra variantă a standardelor , cea finală, în

lucru

– se urmăreşte ş i armonizarea cu standardele altor ţăricarpatice din vecinătate (Bulgaria, Ucraina, Polonia,Slovacia)

– alinierea la standardul FSC modificat

• În 2006, cea mai mare parte din activităţile GNLPC au fostpreluate de CENTRUL DE INFORMARE PRIVINDCERTIFICAREA FORESTIERĂ (CICF)

• Scop CICF: promovarea în ţara noastră a certificăriipădurilor ş i a produselor din lemn conform schemei decertificare FSC.

11.05.2013

7

• Colaborarea WWF - IKEA a început în 2002: au rez maimulte proiecte al căror scop a fost de a promovamanagementul forestier responsabil ş i de a protejapădurile în ţările Europei de Est.

• WWF/IKEA – Forests of Romania and Bulgaria

• 2 dintre elementele cheie ale planului comun al WWF ş iIKEA:

�procesul de certificare forestieră

�identificarea, delimitarea ş i protejarea Pădurilorcu Valoare Ridicată de Conservare (PVRC).

• Conceptul de PVRC permite exploatarea, înanumite limite, a acestor păduri, cu condiţiapăstrării valorilor de conservare.

• În România, 225.000 hectare de pădurinaturale intacte

• Supuse:

�presiunii crescânde a tăierilor ilegale

�cererii de piaţa pentru cherestea ieftină(cerere în continuă creştere)

�schimbărilor în regimul proprietăţiiterenurilor.

11.05.2013

8

• Redarea către proprietarii particulari a importantesuprafeţe de pădure→ expunere la forţele pieţei

• mare număr de noi proprietari de pădure cărora lelipseşte experienţa gospodăririi durabile a pădurii şiexistă prea puţine modalităţi de a-i stimula pentruconservarea resurselor pădurii

• nevoie imperioasă de instruire ş i sensibilizare, pentru a-iajuta să îş i gospodărească pădurile in mod responsabil

• În acest context, colaborarea WWF/IKEA a sprijinitpregătirea unui set de instrumente care să ajuteoperatorii din domeniul gospodăririi pădurilor şicertificării forestiere să identifice ş i administreze acestevaloroase suprafeţe de pădure.

• Petru Tudor Stăncioiu, 2007, Noi concepte referitoare laconservarea biodiversităţii: „Pădurile cu valoare ridicatăde conservare” şi „Reţeaua EcologicăNatura 2000”

• aprilie 2009 → înfiinţată Asociaţia pentruCertificarea Forestiera (ACF) organizaţieindependentă, neguvernamentală şi non-profit,cu sprijinul World Wide Fund for Nature Danube- Carpathian Programme.

• Scopul Asociaţiei pentru Certificarea Forestiera(ACF) - www.certificareforestiera.ro:

– promovarea managementului forestier responsabil,– a unui sistem de certificare forestieră credibil, ce

contribuie la gospodărirea pădurilor in modcorespunzător din punct de vedere ecologic, social ş iviabil economic,

– conservarea mediului natural şi a proceselorecologice din România.

11.05.2013

9

• Obiectivele ACF in vederea realizării scopului ei:

1. Informarea instituţiilor şi organizaţiilor din sectorul forestierprecum şi a publicului interesat in legătura cu certificareamanagementului forestier si a lanţului de custodii

2. Sprijinirea activităţilor privind certificarea managementuluiforestier ş i a lanţului de custodie a lemnului conform uneischeme de certificare credibile.

3. Sprijinirea activităţilor desfăşurate de către Grupul Naţional deLucru pentru Certificarea Pădurilor (GNLCP).

4. Gospodărirea de arii protejate

5. Lucrări de cercetare

6. Elaborarea de planuri de managementpentru arii protejate

Proiecte ACF legate de certificarea forestieră şi de îmbunătăţirea managementului unor păduri proprietate privată:

• Certificarea pădurilor, instrument şi consecinţă a managementului forestier responsabil

– în curs de desfăşurare în 2010 în OS. Privat Baraolt, Covasna,

– finanţat de asociaţii locale, Fundaţia pentru parteneriat ş i Apemin SA Tuşnad

– urmăreşte realizarea certificării pe baza ultimei variante a standardelor de certificare naţionale

11.05.2013

10

• Pădurile seculare de la Strâmbu-Băiuţ - Ultimii giganţi ai Maramureşului,

• parteneri : Asociaţia WWF Programul Dunăre Carpaţi şi Primăria Băiuţ

• Scop: declararea ca arie protejată şi salvarea de la exploatare a unei suprafeţe de 1200 ha de pădure seculară cvasivirgină

• păduri seculare de valoare deosebită, unică în zona Munţilor Carpaţi (păduri cvasivirgine cu arbori multiseculari de peste 300 ani, înălţimi la Fa, Br, peste 48 m, diam. peste 1,5 m

• suprafeţe care conţin ecosisteme forestiere rare, relicte, ameninţate (ex: rarişti de molidişuri pe turbări i, rarişti de molidişuri pe stâncarii);

• suprafeţe care adăpostesc specii rare, ameninţate sau periclitate (Triturus montandonii, Salamandra salamandra, Vipera berus,

Aquila pomarina, Strix uralensis, Bubo bubo, Mustela erminea, Lynx

lynx, Canis lupus, Ursus arctos)

• zone de concentrare critică (paduri care adapostesc barlog de urs, refugii pentru animale în ierni grele, etc);

• Soluţii practice de dezvoltare durabilă cucontribuţii la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu

prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de

sera (GES), utilizarea terenurilor şi menţinerea

valorilor conservative ale pădurilor in beneficiul

comunităţilor locale din zona OS Privat Baraolt,– în curs de desfăşurare tot în 2010

– grant GEF

• WWF/IKEA Management forestier responsabil,colaborare începută în 2002, menţionată maisus, concretizată prin mai multe proiecte

11.05.2013

11

Varianta a treia a standardelor naţionale

Beneficiile certificării pentru pădurile din Româniasunt:

• creşterea calităţii gestionăr ii pădurilor prin îmbunătăţireamodului de aplicare a lucrărilor silvice,

• reducerea tăierilor ilegale,

• posibilitatea urmăririi circuitului lemnului,

• o creştere a importanţei acordate protecţiei mediului

• asigurarea accesului la pieţele vest-europene care cer din ce înce mai insistent lemn certif icat (sunt f irme de prelucrare şicomercializare a lemnului care nu pot onora cererilebeneficiarilor externi de lemn certif icat)

• câştigul de imagine pe plan internaţional

11.05.2013

12

Primele păduri certificate în ţara noastră au fost cele din Parcul Natural Vânători Neam ţ

• situat în zona sud-estică a Munţilor Stânişoarei, în parteaestică a Carpaţilor Orientali.

• Obiectivele manageriale: protejarea şi conservareabiodiversităţii peisajului ş i habitatelor, a valorilor istorice,culturale ş i spirituale tradiţionale, păstrarea folosinţelortradiţionale ale terenurilor, încurajarea ş i consolidareaactivităţilor ş i practicilor tradiţionale ş i crearea condiţiilorpentru reintroducerea zimbrului în libertate.

• Proprietatea:– 79% din suprafaţa parcului este proprietate de stat gestionată de Romsilva,– 20% aparţ ine Mitropoliei Moldovei şi– 1% proprietarilor particulari.

• Suprafaţa O.S: Văratic : 16 679 ha,• O.S: Târgu Neam ţ :15 751 ha.

Aspectele mai importante legate de acest procesde certificare:

• calendarul lucrărilor de certificare a fost:

- Iunie 2001→ procesul de preevaluare- Septembrie 2001→ raportul misiunii de evaluare- Iulie 2001 – ianuarie 2002 → elaborarea şi

implementarea unui plan de măsuri- Februarie 2002→ evaluarea finală- Martie – aprilie 2002→ consultarea experţilor- Iunie 2002→ elaborarea certificatului

11.05.2013

13

Lucrările s-au desfăşurat atât la birou cât ş i pe teren ş iau urmărit :

• Armonizarea principii lor certificări i cu standardele autohtone degospodărire a pădurilor

• Cartarea ecosistemelor şi specii lor cheie

• Reducerea impactului operaţiunilor forestiere asupra ecosistemului

• Corelarea normelor de protecţia muncii cu standardeleinternaţionale din domeniu, inclusiv dotarea lucrătorilor cuechipament performant

• Protejarea ecosistemelor fragile (ecosistem acvatice, mlaştini,stâncări i)

• Modul de util izareşi înregistrare a substanţelor chimice

• Monitorizarea căilor de scosapropiat

• La principiul 1 – respectarea legislaţiei şi principiilorFSC, aspecte pozitive (puncte tari):

• Există un sistem de legi, instrucţiuni, normative completş i bine structurat, cunoscut de manageri; la birou existăcopiile acestor legi în vigoare care în general suntrespectate.

• Managerii cunosc legislaţia CITES (convenţia privindcomerţul internaţional cu specii ameninţate cu dispariţia)ş i drepturile care decurg din legislaţia muncii.

• Angajaţii au dreptul de a se afilia la organizaţii sindicale,există un contract colectiv de muncă negociat pe plannaţional, prevederile lui fiind respectate pe plan local.

11.05.2013

14

• Nu s-au constatat nepotriviri între legislaţianaţională şi principiile FSC.

• Se iau măsurile adecvate pentru combatereaactivităţilor ilegale prin inspecţii în cantoane,patrulări, controale la punct fix, etc.

• Există o hotărâre de guvern pentru certificarea pădurilor proprietate de stat. (HG. nr 1476/2002 care defineşte „ certificarea pădurilor” şi cadrul instituţional în care poate fi derulată acţiunea de certificare)

• Aspecte negative (puncte slabe):

• Trebuie cunoscute prevederile Convenţieiprivind Biodiversitatea (CDB) de cătrepersonalul silvic

• Există cantităţi de lemn extras ilegal, partedin el fiind recuperat.

• Există de asemenea evidenţe privindbraconajul, în ciuda măsurilor luate.

11.05.2013

15

La principiul 2 – proprietatea ş i drepturile de folosinţă,puncte tari:

• Statutul legal al unităţilor de management forestier esteclar definit. Există hărţi ş i descrieri clare ale suprafeţeloramenajate.

• Se respectă drepturile proprietarilor de păduri privatecare suntadministrate de RNP.

• Comunităţile locale au acces la resursele forestiere(colectare de produse nelemnoase, recreere etc.)

• Mecanismele de rezolvare a disputelor privindproprietatea asupra terenurilor sunt clar stabilite şirespectate.

• Aspecte negative:

• Nu sunt.• Alte probleme: se va verifica actualizarea permanentă pe

hărţi a suprafeţelor retrocedate.

Principiul 3 nu se aplică la noi

La principiul 4 – relaţia cu comunităţile şidrepturile muncitorilor, aspecte pozitive:

• Angajaţii provin în marea lor majoritate dinrândul comunităţilor locale. Firmele locale deprofil au acces conform legii la resurseleforestiere lemnoase, prin organizarea de licitaţii;majoritatea firmelor au facilităţi de procesare înzonă.

• S-au purtat discuţii cu conducerea ocoalelor dincare a reieşit buna cunoaştere a prevederilorlegale privind protecţia muncii şi sănătateaangajaţilor. Se fac instructaje de protecţiamuncii.

11.05.2013

16

• Toţi angajaţii au dreptul de a fi membri desindicat, există contract colectiv de muncăprecum şi contracte individuale.

• În general conducerea ocolului evalueazăimpactul operaţiunilor forestiere care sepresupune că ar putea afecta comunităţilelocale, iar proprietarii de teren sau instituţiilecare ar putea avea de suferit sunt contactate şise negociază eventuale soluţii cu aceştia.

• Există prevederi clare în ce priveşte soluţionareaplângerilor care pot să apară.

Aspecte negative:

• Nu întotdeauna echipamentul de protecţie este asiguratconform prevederilor legii (de exemplu costume de protecţiespecial pentru operatorii de fierăstraie mecanice, ochelarisau vizieră de protecţie, măş ti pentru aplicarea tratamentelorchimice etc.)

• S-a constatat uneori că muncitorii au echipament deprotecţie dar nu-l poartă. În această situaţie au fost ş iangajaţii ocoalelor dar mai ales cei ai firmelor de exploatare.

• Nu există un sistem care să asigure evaluarea impactuluisocial al operaţiunilor forestiere înainte de demarareaacestora.

Alte probleme:• Se va verifica la evaluarea finală existenţa registrului de

reclamaţii la ocoalele silvice în discuţie.

11.05.2013

17

Principiul 5 – Beneficiile pădurii, aspecte pozitive:

• Bugetele ş i programele de lucru anuale prevăd toatecheltuielile ş i veniturile realizate,pe activităţi.

• Întreprinderile locale au acces liber la materialul lemnosprin participare la licitaţii publice,

• Cu ocazia evaluărilor în teren s-a constatat că esteevitată pierderea de material lemnos la exploatare, iarlemnul este evacuat ritmic.

• Produsele nelemnoase ale pădurii reprezintă o parteimportantă a activităţii ocoalelor silvice ş i sunt prevăzuteseparat în buget sau programele de lucru.

• Se iau în calcul ş i funcţiile hidrologice ale pădurilor,protecţia bazinelor hidrografice etc. este interzisăexploatarea în apropierea izvoarelor.

• Volumul de lemn pe picior, cheresteaua ş i posibilitateaanuală reies clar din amenajamente.

• Se fac evaluări privind producţia de masă lemnoasă,inventare forestiere. Cota de tăiere este stabilită subposibilitate ş i se realizează gestionarea durabilă prinasigurarea continuităţii resurselor pe termen lung.

Aspecte negative:• Agenţii economici achiziţionează utilajele după

posibilităţile lor financiare, astfel că unele utilaje suntvechi ş i pot avea un impact negativ asupra pădurii(scurgeri de combustibili ş i lubrifianţi).

11.05.2013

18

Principiul 6 – Impactul asupra mediului, aspecte pozitive:

• Amenajamentele silvice iau în calcul impactul de mediu aloperaţiunilor silvice la nivel general, în special pentruoperaţiuni de anvergură. Evaluarea de impact de mediu estenecesară în anumite cazuri: construcţii de drumuri, clădiri,industrie de prelucrare locală, corectări torenţi, cariere etc.

• Se elaborează procese tehnologice de exploatare pentrufiecare parchet. Există reguli şi instrucţiuni clare deexploatare.

• Planurile de amenajament iau în calcul în principal speciileforestiere ş i cele cinegetice. Se evaluează existenţa speciilorprotejate aparţinând acestor categorii ş i se iau măsuri deprotejare adecvate.

• În D.S. Neam ţ există două parcuri naţionale, un parc natural,totalizând aproximativ 50 000 ha precum ş i alte categorii dearii protejate având ca obiectiv conservarea biodiversităţii.

• Fondurile de vânătoare sunt clar stabilite, delimitate şigestionate corespunzător. Speciile de vânat suntmonitorizate, cotele de vânat calculându-se pe bazaevaluării vânatului.

• Se utilizează tratamente care prevăd selecţia în grup sauindividuală a arborilor (progresive, succesive, grădinăriteetc.) prin care se promovează regenerarea naturală. Semenţin în mod tradiţional unele habitate cu biodiversitateridicată : pajişti, fâneţe.

• În multe zone din direcţia silvică Neam ţ s-au desfăşuratacţiuni de inventariere a biodiversităţii ş i ca urmare uneleecosisteme ai fost identificate delimitate ş i supusemăsurilor de protecţie.

11.05.2013

19

• Există ş i sunt cunoscute norme privind construcţia dedrumuri (67/1980, 107/1999). Amenajamentele conţin osecţiune separată destinată drumurilor forestiere. Seelaborează procese tehnologice pentru exploatareaparchetelor.

• Instrucţiunile 635/2002 conţin de asemenea uneleprevederi legate de drumuri ş i căile de scos-apropiat.

• Amenajamentele includ observaţii legate de păstrăvării,iazuri etc. Se iau măsuri de corectare a torenţilor ş i deamenajare a fondurilor de pescuit.

• Amenajamentele includ prevederi legate deprotecţia pădurilor şi riscurile legate de acestdomeniu, precum şi măsuri generale. Sefolosesc cantităţi mici de substanţe decombatere şi se promovează combatereaintegrată, inclusiv biologică (feromoni, cuiburi depăsări insectivore, muşuroaie de furnici etc.) nuse utilizează substanţe chimice din grupele 1A şi1B nici pesticide organoclorurate. Nu seutilizează agenţi biologici de control.

• Speciile exotice nu sunt în general promovate.

• Legislaţia silvică şi prevederile amenajamentelornu permit schimbarea destinaţiei forestiere aterenurilor.

11.05.2013

20

Aspecte negative:• Nu există un sistem general care să urmărească

efectuarea evaluării de impact de mediu pentrutoate operaţiunile forestiere.

• Amenajamentele nu includ evidenţa speciilorrare ameninţate, periclitate cu localizarea lor.

• Nu se elaborează hărţi speciale pentrusuprafeţele cu biodiversitate ridicată. Nu se iauîntotdeauna măsuri de protejare a habitatelor(cum ar fi cele situate de-a lungul cursurilor deapă).

• Modul de proiectare şi amplasare a căilor de scos–apropiat nu ia întotdeauna în considerare necesitateaprotejării cursurilor de apă sau evitarea eroziunii solului(drumuri amplasate pe pante mari).

• S-a constatat apariţia eroziunii în lungul căilor de scosapropiat precum ş i traversarea regulată a unor cursuri deapă cu utilajele.

• Cu ocazia evaluărilor pe teren s-a constatat necesitatearealizării unor instructaje cu operatorii de utilaje privindnecesitatea protejării cursurilor de apă.

• În cea mai are măsură exploatarea se face prinintermediul firmelor de exploatare care au în generalutilaje vechi, îmbătrânite, necorespunzătoare.

11.05.2013

21

Principiul 7 – Planurile de management, aspecte pozitive:

• Amenajamentele conţin informaţii detaliate privind obiectivelede management, descrierea ecosistemelor forestiere, aresurselor lemnoase,a tipurilor de tăieri, privind statutulproprietăţii.

• Fundamentarea procesului de producţie se face pe bazaprincipiului gestionării durabile a resurselor; calculul posibilităţiiare în vedere asigurareacontinuităţii recoltelor pe termen lung;

• sistemul silvicultural adoptat urmăreşte promovarea structurilordiversificate, cât mai apropiate de cele naturale, inclusiv prinregenerarenaturală.

• Managementul incendiilor este corespunzător, la fiecare ocolexistând planuri de intervenţie, pichete de incendiu, evaluăriale riscurilor. În unele ocoale sunt amenajate puncte deobservaţiepermanente şi puncte întărite de intervenţie.

• Amenajamentele prezintă şi un set de hărţi cuinformaţii despre arborete, ecosisteme, lucrărilepropuse.

• Amenajamentele se revizuiesc din 10 în 10 ani;înainte de revizuire şefii ocoalelor informeazăamenajiştii despre rezultatele eventualelor temede cercetare efectuate în zonă.

• Pentru personalul RNP se fac instruiri periodicepe linie tehnică. Legislaţia naţională prevedeangajarea în anumite meserii numai apersonalului calificat în domeniul respectiv.

11.05.2013

22

Aspecte negative:

• Amenajamentele nu conţin informaţii şi măsuri de gospodărirepentru speciile rare de interes forestier. Acestea trebuie să existepentru toate speciile rare incluse în lista roşie.

• Pentru o parte a personalului f irmelor contractoare nu existădovada efectuării instruirilor; personalul acestora trebuie instruitpe linie tehnică dar şi PSI şi NTSM înainte de începerea oricăreiactivităţi.

Alte probleme:

• Actualizarea lucrărilor executate pe hărţile lucrărilor deexploatare.

• Este necesară elaborarea unei machete la nivel naţional araportului public privind rezumatul activităţilor de management şidifuzarea ei la toate ocoalele silvice pentru completare, apoipunerea la dispoziţia publicului interesat.

Principiul 8 - Monitoring şi evaluare, aspectepozitive:

• Există un sistem de evidenţă şi control aoperaţiunilor de gospodărire a pădurilor carepermite comparaţiile şi evaluările în timp. O parte aacestor rezultate se regăsesc şi în amenajamentelesilvice.

• Există un sistem detaliat de înregistrare a producţieidupă natura de produse şi după natura lucrărilor.

• Există un sistem detaliat de monitorizare a stadiuluiregenerării şi a stării de sănătate a pădurilor.

11.05.2013

23

• Există o evidenţă contabilă clară a unităţilor demanagement.

• Există un sistem riguros de evidenţă ş i control arecoltării, prelucrării, circulaţiei şi valorificării produselorforestiere. Provenienţa materialului lemnos din pădurilesupuse certificării poate fi uşor dovedită.

• În noile amenajamente se găsesc o serie de rezultateale activităţii de monitorizare care se realizează înprezent:

• controlul anual al regenerărilor• calculul posibilităţii• adaptarea tratamentelor şi lucrărilor de îngrijire• întocmirea planurilor de combatere a dăunătorilor• întocmirea planurilor şi graf icelor de pază etc

Aspecte negative.

• Există un sistem de monitorizare a anumitor specii deinteres forestier, dar nu ş i a unor specii cheie,bioindicatoare pentru biodiversitatea zonală în ansamblu.

• Nu există un program de monitorizare a întâlnirilor cucomunităţile locale.

Alte probleme:• După îmbunătăţirea acţiunilor de monitorizare, rezultatele

acesteia vor trebui incluse în amenajamante.

• După eliberarea certificatului trebuie făcut un instructaj cupersonalul implicat în proces cu privire la modul deutilizare a siglei FSC ş i a codului certificatului pedocumentele de însoţire a mărfii.

11.05.2013

24

Principiul 9 – Menţinerea pădurilor cu valoare ridicată deconservare:aspecte pozitive:

• Pentru numeroase suprafeţe sunt identificate atribute alepădurilor care justifică includerea lor în categoriapădurilor cu valoare ridicată de conservare (de exemplupădurile cu funcţii speciale de protecţie a solului sauapelor). Însă la nivel naţional este în curs de definitivareun ghid de identificare a pădurilor cu valoare ridicată deconservare (vezi anexa, harta pe site ACF).

• Pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie existăinstrucţiuni de gospodărire ş i monitorizare a efectelor deprotecţie, stabilite prin amenajamentele silvice.

Aspecte negative:

• Până în prezent nu s-a efectuat o evaluare atuturor pădurilor cu valoare ridicată deconservare, excepţie făcând cele trecute înamenajamente şi în consecinţă nu există nici unprogram de monitorizare sau măsuri speciale deconservare a acestora.

Alte probleme:

• Managerii forestieri trebuie să identifice pădurilecu valoare ridicată de conservare şi în ceea cepriveşte biodiversitatea, aspectele sociale etc.

11.05.2013

25

Punctajul acordat fiecărui principiu:

• 1 Respectarea legislaţiei ş i principiilor FSC 3,7• 2 Proprietatea ş i drepturile de folosinţă 3• 3 neaplicabil• 4 Relaţia cu comunităţile ş i drepturile muncitorilor 3,4• 5 Beneficiile pădurii 3,5• 6 Impactul asupra mediului 3,1• 7 Planurile de management 3,7• 8 Monitoring ş i evaluare 3,1• 9 Menţinerea pădurilor cu valoare ridicată de conservare

3,5• 10 neaplicabil

Cum nici un principiu nu a avut punctaj 1 nu suntnecesare precondiţii ci doar recomandărişi condiţii

• Raportul public privind certificareaWoodmark Soil Assosiation→în anexă

• Inspectorii Woodmark (echipa de evaluare):Roger Busby, Liviu Năstase, Oliviu Iorgu

• Raportul de inspectie și propunerea dedecizie a Woodmark au fost revizuite de:Janette McKay, Florin Ioraș, Ioan Abrudan

11.05.2013

26

Certificarea Romsilva

• Certif icat de grup/ amplasamente multiple

• Codul certif icatului SA-FM/COC-1470

• Direcţiile Silv ice:

Arad, Piteşti, Cluj, Tîrgovişte, Deva, Piatra Neamţ, Timişoara, Suceav a, dincadrul RNP - Romsilv a

• 80 de ocoale silv ice, 1.075.512,1 ha:� 21cu supr. 1000 ha – 10,000 ha� 59 cu supr. peste10,000 ha

• Costul certif icării:

– 788 394 ha – cu reglementarea procesului de producţ ie x .004 = US$3153.58– 20 014 ha – arii strict protejate x .0001 = $2– 267 104 ha – gospodărite pentru di verse ser vicii (ex: protecţ ia apelor) x .0005 =

$133.55TOTAL = $3289.13

• Compoziţia pădurilor: Foioase/ Răş inoase/ Amestecuri,Preponderent foioase/preponderent răş inoase

• Păduri de producţie 788 394 ha.

• In restul de 267 104 ha se efectuează doar tăieri deigiena sau tăieri de conservare

• 20 014 ha – păduri ocrotite integral

• 267 104 ha – păduri cu rol ridicat de protecţie având caobiective de conservare biodiversitatea sau alteobiective

• 287 000 ha – sunt identificate ca fiind PVRC/potentialePVRC

11.05.2013

27

• Posibilitatea anuală 3 409 605 m3/an• Categoriile de produse:

� lemn rotund � bustean � lemn de celuloza � lemn de f oc � mangal

• Locul de vânzare:� pe picior� la drum auto� În depozit

• Prima schiţă trimisă clientului şi recenzorilor: 18 condiţii, 5 recomandări

• Finalizarea raportului:23 conditii, 4 recomandari:

• Legile si normele tehnice nu au prevederireferitoare la zonele de protecţie din lungulcursurilor permanente de apa si prezentalemnului mort in pădure.

• Recomandare

RNP va trebui să continue eforturile pe liniaintroducerii unor reglementari referitoare la:

– protecţia zonelor limitrofe cursurilor permanente deapa;

– menţinerea anumitor cantităţi de lemn mort in pădure.

11.05.2013

28

• Procesul de retrocedare este in curs de derulare. La dataevaluarii mai existau revendicari in curs de solutionare ininstante. Un nou proces de restituire va avea loc in urmaaprobarii recente a pachetului de legi privind proprietatea.In concordanta cu aceste legi aprobate dupa finalizareavizitei de certificare mai multe suprafete de padure vor firestituite si in aceste circumstante o situatie la zi asuprafetelor padurilor statului, a celor administrate de RNPRomsilva si inregistrarea disputelor cu proprietarii vortrebui puse annual la dispozitia Woodmark.

Condiţie

• Romsilva trebuie sa monitorizeze atent procesul deretrocedare dar si alte eventuale dispute intre manageriiforestieri si ceilalti proprietari. Trebuie sa existe harti claresi actualizate care sa demonstreze in orice momentsituatia proprietatii si regulat (cel putin o data pe an)actualizarile referitoare la proprietate trebuie trimiseWoodmark.

• Nu este finalizata evaluarea riscurilor de munca.Muncitorii forestieri in special operatorii de ferastraiemecanice si cei ce utilizeaza substante chimice atât oparte din agentii economici contractanti cat si o parte dinpersonalul Romsilva nu sunt dotati cu echipamente deprotectie in conformitate cu standardele de protectie amuncii.

• CondiţieRomsilva trebuie sa ia masuri de dotare a personaluluipropriu cu echipamente de protectie a muncii specifice,de monitorizare a modului de utilizare a acestorechipamente si de incurajare a firmelor de exploatare inaceeasi directie.

11.05.2013

29

• Reglementari le actuale nu impun caactivitatile desfasurate in padure sacontina evaluari de impact social.

• Recomandare:Romsilva va trebui sa elaboreze un sistemde evaluare a impactului social al tuturoractivitatilor desfasurate in padure, cu unaccent deosebit pe activitatile deexploatare forestieră.

• Tehnologiile de exploatare existente siutilajele folosite in exploatare nu suntîntotdeauna capabile să minimizezepierderile de masa lemnoasa asociateexploatarii lemnului.

• RecomandareRomsilva va trebui sa conceapa un sistemde incurajare a societatilor ce utilizeazasau achizitioneaza uti laje de exploatareperformante si mai “prietenoase” cumediul inconjurator.

11.05.2013

30

• Masurile de management forestier au in vedere,identificarea, cartarea si protejarea doar a speciilor deinteres forestier (arbori, arbusti, specii de interes

vanatoresc).

• Nu sunt identificate in toate cazurile speciile rare,periclitate sau aflate in pericol. Nu exista materializat peharti arealul acestor specii. Exceptand ariile protejate, nusunt implementate masuri de protejare a acestor specii.

• ConditieR.N.P. Romsilva va trebui sa intensifice eforturile deidentificare a speciilor rare, periclitate sau aflate inpericol, a arealului acestora si a masurilor necesarepentru protejarea lor.

• La monitorizare: Rezultatele inventarierii privindbiodiversitatea, bazele de date si hartile cuprinzandhabitatele si speciile rare,periclitate sau amenintate.

• Desi exista o gama larga de ecosisteme protejate nusunt identificate zone de protectie a biodiversitatii,conservarea biodiversitatii nefiind o preocupare expresăa sistemului de management actual, exceptând ariileprotejate.

Recomandare

• Romsilva va trebuie sa identifice aspecte debiodiversitate si in functie de unicitatea acestora siintensitatea activitatilor de management sa stabileascazonele de conservare necesare protejarii lor.

• La monitorizare: Planul de măsuri, inventarul, hărtile cuzonele importante pentru biodiversitate. Metode deconservare a ecosistemelor identificate.

11.05.2013

31

• Nu sunt mentinute habitatele marginale de pemalul tuturor cursurilor de apa. Normele tehnicenu prevad obligativitatea mentinerii unei parti alemnului mort (cazut sau pe picior) in padure, infunctie de situatia din zona.

• Conditie

Romsilva trebuie sa ia masuri de conservare ahabitatelor marginale cursurilor de apa si dementinere in padure in functie de situatia dinzona a unei cote parti din lemnul mort (cazut saupe picior)

• Nu toate drumurile forestiere suntintretinute adecvat.

• Conditie

• RNP Romsilva trebuie sa ia masuriadecvate pentru constructia si intretinereadrumurilor forestiere.

11.05.2013

32

• Exista situatii in care colectarea materialului lemnos seface inca pe anumite portiuni prin cursuri de apa, nu seprotejeaza zonele limitrofe si au fost sesizate situatii decrestere a turbiditatii apelor in zonele cu exploatariforestiere.

• Conditie

Romsilva trebuie sa implementeze instructiunile deconstruire a drumurilor de scos apropiat, de asemeneatrebuie inventariate toate drumurile de scos apropiat cenu corespund standardelor FSC si a normelor interne sistabilit un grafic de remediere a situatiilor sau solutiialternative. Se vor lua masuri de amenajare atraversarilor peste cursurile de apa in concordanta cuprincipiile FSC.

• Nu in toate cazurile zonele de protejat erau marcate pehartile de exploatare. Tehologiile de exploatare actualefavorizeaza in unele cazuri declansarea eroziunilor insuprafata si provoaca pagube semintisurilor si arborilormarginali. Nu toti muncitorii ce lucreaza in activitatea deexploatare beneficiaza de un instructaj tehnic inainte dedeclansarea lucrarilor.

• Conditie

• Romsilva trebuie sa isi intensifice eforturile in vedereadiminuarii pagubelor produse de exploatare prin:marcarea zonelor protejate, promovarea de tehnologii deexploatare cu impact redus, asigurarea instructajelortehnice pentru toti muncitorii forestieri (proprii si aifirmelor contractoare)

11.05.2013

33

• Desi exista proceduri de utilizare si justificare a utilizariisubstantelor chimice acestea nu sunt aplicate unitar,existand ocoale silvice la care nu sunt inregistratemetodele de combatere folosite, justificarea cantitatilorutilizate, concentratiile si data la care s-au efectuattratamentele.

• Conditie

• Romsilva va trebui sa ia masuri de aplicare unitara ainstructiunilor de utilizare a substantelor chimice si detinere a evidentelor de utilizare a acestora.

• La monitorizare : Existenta unei politici (sau directiveintene) privind interzicerea achizitionarii in viitor asubstatelor chimice care nu corespund standardelorFSC. Evidente scrise privind indepartarea din unitatilesupuse certificarii a substantelor chimice interzise destandardul FSC.

• S-a constatat ca nu tot personalul ce manipuleaza sauutilizeaza substantele chimice beneficiaza deechipament de protectie si nici nu se poate face dovadaunui instructaj de specialitate inainte de inceperealucrarilor.

• Conditie•

Romsilva va trebui sa se asigure ca atunci cand seexecuta lucrari ce necesita utilizarea de substantechimice personalul ce manipuleaza sau lucreaza cuaceste substante va beneficia atat de echipament deprotectie cat si de un instructaj adecvat indiferent desocietatea la care lucreaza.

• La monitorizare: Fisele de magazie, fisele de inventar,documentele de achizitie, stocuri, fise si procese verbalede instruire pentru protectia muncii si pentru aplicareatratamentelor chimice.

11.05.2013

34

• Cu exceptia Directiei silvice Suceava nuse constata un sistem unitar de colectarea deseurilor si ambalajelor produselorchimice, petroliere si resturilor neorganice

• ConditieRomsilva trebuie sa implementeze masuriunitare de colectare si distrugere adeseurilor si ambalajelor produselorchimice, petroliere si resturilor neorganic

• In special personalul firmelor contractoare nubeneficiaza de un instructaj adecvat pe linie tehnica si deprotectie a solului si apelor inainte de incepereaoperatiunilor din padure. Contractorii ar putea eliberacertificate de instruire pentru a fi recunscute de standard;aceste certificate (adeverinte) pot avea o valabilitatelimitata si vor fi reinoite dupa perioada de valabilitate.Copii dupa certificate pot fi atasate la dosar.

• ConditieInainte de inceperea oricarei activitati in padurepersonalul implicat va trebui sa fie instruit atat peprobleme tehnice cat si linie de protectie a muncii simasuri de protectie a mediului

11.05.2013

35

• Nu exista un sistem de monitorizare a efectului asuprahabitatelor acvatice si nici a tuturor animalelor sauplantelor. Se monitorizeaza in mod curent doar efecteleasupra speciilor de interes forestier

• Conditie•

Romsilva trebuie sa creeze un sistem de monitorizare

• La monitorizare: Existenta instructiunilor scrise, aregistrelor de evidenta a biodiversitatii actualizate, planuride monitorizare, harti, informatiile inregistrate in actele decontrol in cantoane si partizi de exploatare, interviuri cupersonalul de teren si factorii interesati din care sa rezultecunoasterea si intelegerea acestor probleme, verificari interen.

• Nu exista un sistem de intalniri regulate cu reprezentantiicomunitatilor si de monitorizare a problemelor legate deimpactul operatiunilor forestiere asupra comunitatilor.

• Conditie

• Romsilva trebuie sa stabileasca un calendar deconsultare cu comunitatile locale si factorii afectati degospodarirea padurilor, precum si un sistem demonitorizare a modului de solutionare a aspectelor

sesizate.

• La monitorizare: Graficul intalnirilor, dovezi scrise alteintalnirilor (ex: procese verbale, lista participantilor,evidenta si monitorizarea problemelor etc.).

11.05.2013

36

• Facturile si documentele de insotire a produselorcertificate trebuie sa contina pe langa elementele deidentificare a marfii si codul certificatului

• Conditie

• Dupa eliberarea certificatului Romsilva trebuie sainstruiasca personalul implicat in modul de completare afacturilor, a documentelor de insotire sau altordocumente necesare asupra necesitatii completariicodului certificatului pentru materialele vandute cacertificate.

• La monitorizare: Evidenta instructajelor, interviuri care sademonstreze cunoasterea acestor aspecte, verificareaacestor informatii in documentele eliberate

• Nu este definitivata actiunea de identificare aatributelor ce confera padurilor statutul de“Paduri cu Valoare Ridicata de Conservare”(PVRC)

• Conditie

• Romsiva trebuie sa continuie actiunea deidentificare a padurilor cu valoare ridicata deconservare.

• La monitorizare: Inventarul si hartile PVRC-uriloridentificate

11.05.2013

37

• Nu exista un program de monitorizare a efectuluimasurilor de gospodarire asupra atributelor deconservare actuale ale PVRC

•

• Conditie

• Romsilva trebuie sa conceapa un sistem demonitorizare

• La monitorizare: Proceduri de monitorizareelaborate si implementate. Existenta registruluide monitorizare tinut la zi

• Din interviurile luate a reiesit ca nu toti muncitoriifirmelor subcontractoare care desfasoaraactivitati in padure pot face dovada unorinstructaje adecvate.

• Condiţie

• RNP Romsilva va trebui sa ia masuri pentru a seasigura ca toti muncitorii ce desfasoara activitatiin padurile supuse certificarii vor fi instruitiadecvat.

• La monitorizare: Interviuri, evidenta instructajelorefectuate

11.05.2013

38

• Din interviurile derulate in timpul vizitei de evaluare s-a constatat canivelul de percepere a standardului FSC difera de la o directiesilvica la alta sau uneori de la un ocol la altul ceea ce denota inspecial o insuficienta informare a personalului.

•Au fost elaborate instructiuni pentru a reglementa sistemul deinregistrare si monitorizare a neconcordantelor dar la data evaluariisistemul era abia in curs de implementare si nu a putut fi evaluat.

• RecomandareRNP Romsilva va trebui sa asigure aplicarea unitara a prevederilorstandardului de catre toti membrii grupului, sa asigure instruireapersonalului si implementarea prevederilor manualului. Personalinstruit in ceea ce priveste modul de implementare a manualului degrup (inclusiv inregistrari ale instructajelor). Documente din care sareiasa rezultatele monitorizarii interne in cadrul grupului si masurilecorrective propuse/implementate la nivel de RNP si de directiisilvice.

• La monitorizare: Inregistrari privind instruirile, documentatiile siinregistrarile referitoare la implementarea procedurilor manualului.

• Echipa de evaluare a fost alcatuita din (nume/organizatia):

1) Roger Busby, evaluator sef Woodmark, absolvent destudii forestiere superioare, masterat. Experienta inmanagement forestier: 30 ani in Comisia ForestieraBritanica,4 ani experienta internationala.

2) Liviu Nastasa, evaluator sef Woodmark, doctor insilvicultura, 18 ani experienta in amenajarea padurilor,membru al grupului de lucru pentru elaborareastandardelor FSC in Romania.

3) Oliviu Iorgu, evaluator sef Woodmark, 13 ani experientain silvicultura si managementul ariilor protejate, fostmanager al unor paduri certificate in Romania. Membrual grupurilor de lucru pentru elaborarea standarduluiFSC si pentru evaluarea Padurilor cu Valoare Ridicatade Conservare in Romania.

11.05.2013

39

• Harta cu judeţele în care se află pădurile certificate ş i companiile care deţin certificarea lanţurilor de custodie

În cadrul Direcţiei silvice Suceava a fost certificată iniţial

suprafaţa de 202 014 ha din 15 ocoale silvice:

O.S. Suprafaţa (ha) O.S. Suprafaţa (ha)

Broşteni 23 621 Gura Humorului 12 286

Crucea 25 959 Marginea 14 500

Iacobeni 15 000 Falcău 11 000

Cârlibaba 16 000 Brodina 13 200

Frasin 10 511 Mălini 18 377

Stulpicani 4 000 Râşca 17 729

Fălticeni 6 838 Dolhasca 7 873

Pătrăuţi 5 057

11.05.2013

40

• Ulterior, în 2009, suprafaţa certificată din Suceava şiNeam ţ a crescut fiind adăugate suprafeţe în contulpădurilor din DS. Târgovişte ş i suprafaţa a 4 ocoale dinDS Piteşti.

• Suprafeţele au fost excluse de la certificare din cauzacombaterii aviochimice cu pesticide care nu se aflau pelista aprobată de FSC.

• Astfel, toate pădurile din Suceava au devenit certificate,adăugându-se păduri din ocoalele silvice Adâncata,Breaza, Dorna Candreni, Moldoviţa, Pojorâta, Putna,Solca, Vama, Vatra Dornei (83 365 ha).

Pentru pădurile certificate, s-au prevăzut oserie de măsuri pentru îndeplinireacondiţiilor şi recomandărilor carecondiţionează menţinerea certificatului demanagement forestier durabil:

11.05.2013

41

• încurajarea achiziţionării şi purtării echipamentelor deprotecţie de către muncitorii firmelor de exploatareprecum ş i dotarea obligatorie a fasonatorilor mecaniciangajaţi ai ocolului cu echipamentde protecţie

• în actul de control al exploatării ş i în raportul lunar alpădurarului se vor face menţiuni privitoare la purtareaechipamentului de protecţie de către muncitori

ÎNSĂ

Muncitorii forestieri sunt departe de aceste standarde,acest fapt fiind cauzat de slaba calificare a forţei demuncă, precum ş i de inconştienţa administratorilorfirmelor de exploatare, care nu asigură acestechipament

• documentaţia privind lucrările de exploatare, tehnologiade exploatare ş i protecţia mediului (procesul tehnologic)trebuie completată cu o rubrică legată de impactul socialdin care să reiasă dacă sunt posibile prejudicii asupraterţilor ca urmare a lucrărilor de exploatare ş i transport şimodul lor de soluţionare

• materializarea pe hărţile amenajistice a elementelor debiodiversitate (specii de plante ş i animale ocrotite)constatate cu ocazia deplasărilor pe teren

• materializarea pe hărţile amenajistice a elementelor debiodiversitate; ţinerea unui registru de centralizare şimonitorizare a aspectelor de biodiversitate cunoscute

11.05.2013

42

• necesitatea folosirii tuburilor sau podeţelor de lemn laintersecţia drumurilor de TAF cu drumurile forestiere şicu cursurile de apă pentru a evita colmatarea şanţurilorde scurgere ş i creşterea turbidităţii apei

• ocoalele silvice trebuie să elaboreze instrucţiuni pentrufolosirea substanţelor chimice (achiziţionare, utilizare,depozitare, decontare) în conformitate cu legislaţia învigoare ş i standardele FSC

• identificarea traseelor de scos apropiatnecorespunzătoare şi închiderea sau reproiectarea lor,instruirea agenţilor economici pe această temă; limitareatraversărilor prin albii ş i începerea demersurilor deamenajare a traversărilor temporare a cursurilor de apă

• punerea la dispoziţia celor interesaţi a unui sumar alactivităţilor de management

La amplasarea drumurilor de tractor trebuie respectate următoarelereguli:

� evitarea zonelor care impun un volum mare de lucrări pentruconstruirea drumului,

� evitarea amplasării drumurilor de coastă, evitarea zonelor cu pantatransversalămai mare de 35o,

� l imitarea traseelor în zonele cu panta longitudinală între 25% şi45%,

� evitarea zonelor mlăştinoase şi a stâncării lor precum şi a altorecosisteme fragile, identificate ca atare şi specificate dereprezentanţii ocolului,

� l imitarea lăţimii drumului la 4 metri, consolidarea taluzului drumului,

� proiectarea curbelor cu o rază suficient de mare (12 m) astfel încâtsă nu se prejudicieze arborii din lungul traseului sau limitarea prinproiectul tehnologic a lungimii trunchiurilor de arbori,

11.05.2013

43

� evitarea traversării cursurilor de apă sau dacăacest lucru nu poate fi realizat, limitareanumărului de traversări la minim, iar traversarease va face perpendicular pe cursul de apă,

� se evită porţiunile cu seminţiş,

� reamenajarea drumurilor de tractor sauamenajarea drumurilor aprobate spre execuţiese vor face în perioada de timp aferentăpregătirii parchetelor, conform autorizaţiei deexploatare eliberată de ocolul silvic,

11.05.2013

44

11.05.2013

45

• amplasarea platformelor primare se stabileştede către ocolul silvic împreună cu beneficiarul demas lemnoasă, mărimea acestora fiind până la500 m2 pentru parchetele dotate cu instalaţii detransport şi de maxim 1000 m2 în cazul în carenu sunt instalaţii de scos permanente (drumurilede tractor şi platformele primare vor fimaterializate pe teren cu ciocanul pătrat, var sauvopsea)

ÎN REALITATE

Doar 60-70% dintre parchete au materializatecăile de scos apropiat materiale lemnoase

• utilizarea instalaţiilor de scos apropiat; înainte deînceperea lucrărilor de exploatare se vor efectua o seriede lucrări pregătitoare: verificarea corespondenţei întrecăile de scos-apropiat existente în parchet ş i procesultehnologic, astfel încât ulterior să fie folosite doardrumurile aprobate prin procesul tehnologic; seamplasează lugoane pe marginea drumurilor de tractorpentru siguranţa transportului şi pentru a se diminuapagubele ce se pot produce prin ieş irea sarcinii înafaradrumului (prejudicierea arborilor marginali saudistrugerea taluzurilor), protejarea arborilor de-a lunguldrumurilor de tractor prin manşoane, ţăruş i sau altemetode de protejare, se amplasează indicatoare deatenţionare la intersecţia cu drumurile forestiere,personalul angajat de agentul economic trebuie instruitcu privire la modul de lucru în parchet, inclusiv normelede protecţie a muncii precum ş i aceste instrucţiuni.

ÎN REALITATEDoar 5% dintre parchete prezintă arbori protejaţi prinmanşonare

11.05.2013

46

• protejarea solului şi apelor la exploatare: în raza parchetului se vorintroduce doar utilajele adecvate tehnologiei de exploatare aprobate deocol şi aflate în stare corespunzătoare de funcţionare, colectareamaterialului lemnos trebuie făcut înafara zonelor cu seminţiş, doar petraseele autorizate, scosul materialului lemnos se face prin târâre sausemitârâre când solul este acoperit cu zăpadă şi prin semitârâre sausu spendare cand nu este, depozitarea materialelor lemnoase şi aresturilor de exploatare se face în locuri care nu sunt expuse viiturilor,evitându-se căile de scos apropiat, jgheaburile, albiile pâraielor şi văile,l imitarea lungimii trunchiurilor şi catargelor transportate cu tractorul la 12metri, corhănitul este admis în condiţi ile în care nu provoacă prejudiciivegetaţiei, solului şi apelor, în perioadele ploioase în lateralul drumurilorde tractor se execută şanţuri de scurgere a apei pentru a evita şiroireaapei pe distanţe lungi în lungul drumului, erodarea acestora şi transportulmaterialului de eroziune în aval, materialul lemnos va fi evacuat ritmic dinparchet şi din platformele primare pentru a evita aglomerarea acestora şia drumurilor forestiere, dacă apar scurgeri de combustibili sau lubrifianţiacestea se îndepărtează prin împrăştierea de rumeguş sau nisip, acestaurmând să fie adunat şi transportat în locuri speciale de depozitare,degajarea drenurilor sau a tuburilor de scurgere dacă acestea secolmateazăcu aluviuni

ÎN REALITATE

Toatămasa lemnoasă exploatată din parchete rămâne în interiorul pădurii,generând astfel constituirea de stive mari de lemn, pe suprafeţe mai maridecât permit actele normative în vigoare, fapt ce generează degradareasolului şi afectarea arborilor l imitrofi acestor depozite

11.05.2013

47

• la terminarea lucrărilor de exploatare, la reprimireaparchetelor, potecile, cărările de interes turistic, văile dininteriorul parchetului se eliberează de resturi deexploatare prin strângerea lor în grămezi mici cu aspectordonat, de asemenea resturile de exploatare nu trebuielăsate pe marginile, platformele, amprizele sau înşanţurile drumului, la reprimirea parchetului toatedrumurile să fie nivelate şi reparate, iar instalaţiile descos apropiat trebuie dezafectate (funiculare, rampe,grajduri, cabane etc) de asemenea dacă se constatăprejudicii sau distrugeri ca cele menţionate anteriorsumele pentru remedierea situaţiei de reţin din garanţiaconstituită în acest scop înainte de începerea exploatării

ÎN REALITATE

Doar 80-90% dintre parchete sunt reprimite curăţate deresturi de exploatare

11.05.2013

48

ÎN REALITATEOperatorii economici care adjudecă partizi pentru a fi exploatate

(40% din masa lemnoasă administrată de Regia Naţională aPădurilor – Romsilva este exploatată în regim de prestăriservicii de către aceşti operatori economici) sunt obligaţi săprezinte ocolului silvic pentru a fi avizate tehnologiile deexploatare a parchetelor menţionate mai sus, dar numaiaproximativ 8% din numărul total de partizi au întocmitedocumentaţia menţionată, acest lucru datorându-se conţinutuluicomplex al formularului, astfel încât mulţi operatori economiciefectuează lucrările de exploatare în mod direct, empiric, fără aţine cont de obligaţiile ce le revin în acest sens.

Operatorii economici care execută lucrări de exploatare a maseilemnoase pe picior sunt obligaţi să mai respecte şi alteprevederi contractuale, cum ar fi cele menţionate în Contractelede vânzare-cumpărare a masei lemnoase pe picior sau înCaietele de sarcini, dar nu întotdeauna se reuşeşte respectareaacestor prevederi, deoarece în balanţa randament economic /respectarea regimului silvic, are câştig de cauză randamentuleconomic.

11.05.2013

49

• Din 2005, anual, la fiecare vizită de monitorizare au fost stabilite noicondiţi i şi recomandări pe care RNP a trebuit să le îndeplinească.

• Între 2005-2010, DS Suceava a fost auditată de 3 ori de echipe deexperţi români şi străini din Cehia, Portugalia, Bulgaria.

• Fiecare evaluare a însemnat verificarea a 4-5 ocoale, cu implicareaîntregului personal silvic, de la şeful de ocol la muncitorii forestieri

• Pt. a elimina neconformităţile constatate cu ocazia vizitelor demonitorizare: plan de măsuri.

• preluat ca model şi adaptat şi în DS Neamţ• astfel, ca urmare a raportului firmei de certificare Soil Association –

Woodmark întocmit în urma verificării anuale efectuate în perioada15-19 septembrie 2008, responsabilii cu certificarea din DirecţiaSilvică Neamţ au realizat „Programul de măsuri pe linie de

certificare a pădurilor pentru anul 2009”, pentru remediereaneconformităţilor şi deficienţelor constatate în urma vizitei ANEXA

RECERTIFICAREA 2011• Cerere de lemn certificat

• WWW Programul Dunăre Carpați –recertificarea în Arad Timiș, Suceava, Neamț(620 000 ha)

• Din cele 4, auditate 2: Suceava, Timiș

• În Suceava: OS Pătrăuți, Frasin, Marginea,Putna, Moldovița, Pojorâta

11.05.2013

50

Punctajul acordat fiecărui principiu:

• 1 Respectarea legislaţiei şi principiilor FSC 3,0 (3,7 Neamț)• 2 Proprietatea şi drepturile de folosinţă 3,0 (3,0)• 3 neaplicabil• 4 Relaţia cu comunităţile şi drepturile muncitorilor 3,0 (3,4)• 5 Beneficiile pădurii 3,0 (3,5)• 6 Impactul asupra mediului 3,1 (3,1)• 7 Planurile de management 3,1 (3,7)• 8 Monitoring şi evaluare 3,0 (3,1)• 9 Menţinerea pădurilor cu valoare ridicată de conservare 3,0 (3,5)• 10 neaplicabil

Cum nici un principiu nu a avut punctaj 1 nu sunt necesareprecondiţii ci doar recomandări şi condiţii

• Neconf ormităţile identificate la niv elul grupului au f ost din categoriacondiţiilor minore :

• a )Indicator 8.2.5: Procedurile referitoare la ef ectele operatiunilor forestiereasupra plantelor si animalelor nu se deruleaza in mod sistematic si pe bazaunor criterii relev ante in scopul colectarii informaţiei relevante.

• b) Indicator 8.3.2: La depozitul de material lemnos din cadrul direcţiei Timişnu există o procedură ref eritoare la valorif icarea materialului lemnosconf iscat, prin care sa se asigure ca acest material nu este vandut camaterial certificat FSC intrucat originea sa nu este cunoscuta.-raportul deev aluare

• c) Indicator 8.3.3: Codul de inregistrare FSC si categoria de material (FSCPure) nu a fost inscris intotdeauna in facturile de v anzare a produselorcertif icate.

11.05.2013

51

• d) Indicator 9.4.1: In cadrul direcţiei Timiş nu toate categoriile de Păduri cuValoare Ridicata de Conserv are (ex: PVRC categoria 1) au fostmonitorizate in 2010

• e)Lista documentelor organizatiei nu cuprinde data, v ersiunea si listapersoanelor carora li se distribuie documentele.

• f )În cadrul D.S. Suceava s-a observ at utilizarea marcii inregistrate FSC faraaprobarea Woodmark. Logo FSC a fost utilizat pe documente de prezentarea organizatiei FSC amplasate in spatii publice.

• La nivelul Direcţiei Silvice Suceava s-a identificat practice o singurăneconformitate.

• Cu ocazia evaluării s-au identificat cele mai puţine neconformităţi dela începutul certificări i în cadrul RNP.

• În timp, s-au făcut eforturi pentru îndeplinirea condiţiilor şirecomandărilor, certificarea contribuind la îmbunătăţireamanagementului durabil al pădurilor româneşti,

• chiar dacă adeseori RNP nu are avantaje economice prinvânzarea lemnului certificat, acestea revenind mai alesfirmelor care cumpără şi apoi prelucrează lemnul provenitdin pădurile de stat administrate de Romsilva.

• În ultimii ani, datorită crizei economice clienţi din ţărilearabe nu au mai cumpărat lemn iar firmele româneşti s-aureorientat spre pieţele din Europa occidentală undeprodusele certificate sunt căutate,

• cererea de lemn certificat în ţară a crescut;

• de asemenea în 2009 - 2011 a crescut numărul firmelor culanţ de custodie certificat.

11.05.2013

52

• http://www.certificareforestiera.ro/

• Certificarea forestieră – Instrument şi consecinţă a gestionării durabile, Oliviu Iorgu şi Marius Turtică, 2008

11.05.2013

1

CERTIFICAREA

LANŢURILOR DE

CUSTODIE

(DE DISTRIBUȚIE SAU DE CONTROL)

• Conservarea pădurilor (public, guverne)• Într-o primă etapă:

» pădurile tropicale

» activităţile de prelucrare a lemnului

• Anii 80:» Tropical Forestry Action Programme (TEAP) » International Tropical Timber Organisation (ITTO).

• Conferinţa de la Rio - „Principii forestiere”• Conferinţa de la Johannesburg din 2002

11.05.2013

2

• Din 1992 - modalităţi pentru îmbunătăţirea managementului forestier astfel încât acesta să devină DURABIL

• Voluntar, acţiuni la nivel • naţional• cooperare internaţională

MODALITĂŢI VOLUNTARE PENTRU APLICAREA UNUI MANAGEMENT

DURABIL AL PĂDURILOR

• Instrumentele voluntare menţionate sunt:– stabilirea ş i aplicarea unor principii de bază

pentru managementul durabil, – codurile de bune practici, – criteriile ş i indicatorii pentru managementul

durabil – standardele de certificare.

11.05.2013

3

Criterii şi indicatori pentru gestionarea durabilă a pădurilor

• Pentru ev aluarea, monitorizarea şi raportarea privind progresul realizat în managementul forestier durabil s-au elaborat criterii şi indicatori pentru gestionarea durabilă a pădurilor.

• Marea majoritate a membrilor ITTO (Internaţional Tropical Timber Organisation), a MCPFE (Ministerial Conferences for Protection of Forests in Europe) şi a Pocesului de la Montreal (Montreal Process -Working Group on Criteria and Indicators for the Conservation and Sustainable Management of Temperate and Boreal Forests, Geneva 1994) realizează raporturi periodice privind evoluţia criteriilor şi indicatorilor de management forestier durabil pentru pădurile proprii.

• Criterii le şi indicatorii sunt uti lizaţi de asemenea pentru aplicarea programelor forestiere naţionale, în certificare sau pentru a comunica publicului interesat progresul realizat în aplicarea managementului durabil.

• CPF (The Collaborative Partnership on Forests) este un parteneriat voluntar între 14 organizaţii internaţionale cu programe substanţiale privitoare la păduri : FAO, ITTO,IUFRO, CBD, UNCCD, IUCN etc şi guvernele diferitelor ţări pentru promovarea criteriilor şi indicatorilor ca un cadru pentru raportarea unitară şi ca instrument în sprij inirea îmbunătăţirii managementului pădurilor.

Întărirea legislaţiei forestiere şi autorităţii• În ultimii ani multe ţări au promovat îmbunătăţirea legislaţiei

forestiere şi întărirea autorităţii forestiere ca o componentă cheie a eforturilor naţionale şi internaţionale de a realiza practic managementul durabil.

• Cele mai multe iniţiative au fost regionale (de ex. în Africa centrală, Asia de Est, Europa)

• Printre organizaţi ile internaţionale care sprij ină această iniţiativă se numără FAO; ITTO, Banca Mondială. Grupul celor opt (G8) joacă de asemenea un rol catalizator în această problemă.

Instrumente dezvoltate de agenţii internaţionale• Elaborarea unor principii directoare de urmat reprezintă o atribuţie

de bază a numeroase agenţi i internaţionale, inclusiv FAO şi ITTO. • Ele sunt variate ca scop şi scară, de la modalităţi practice detaliate

de acţiune până la instrucţiuni mai generale, mai largi de elaborare a politicilor forestiere şi de la nivel regional, la nivel global.

• Cele mai reuşi te iniţiative în acest sens au în comun faptul că au fost elaborate şi dezvoltate cu participarea tuturor părţi lor interesate şi implicate, guverne, sectorul privat, societatea civilă.

11.05.2013

4

Instrumente guvernamentale locale şi naţionale

• Multe ţări şi-au elaborat sau actualizat politicile forestiere şi legislaţia forestieră după Conferinţa de la Rio astfel încât să includă şi să echil ibreze obiectivele economice cu cele ecologice şi sociale

• În multe ţări s-au făcut eforturi pentru descentralizarea managementului acesta a căpătat un caracter local şi a crescut implicarea populaţiilor indigene

• Unele din cele mai inovative politici forestiere s-au înregistrat în cazul unor ţări tropicale: de exemplu Costa Rica, singura ţară tropicală care a reuşi t să stopeze defrişări le. Printre instrumentele folosite se numără stimulentele financiare şi plata serviciilor de mediu.

Iniţiative interguvernamentale• Pentru a întări angajarea politică şi acţiunile de aplicare managementului

durabil a tuturor tipurilor de pădure la nivel global, Forumul Forestier al Naţiunilor Unite a adoptat un instrument juridic (ce nu este obligatoriu) şi care vizează toate tipurile de pădure de pe glob, care a intrat în vigoare din 2007. Rămâne de văzut dacă el va fi mai eficient în comparaţie cu existentele Principii forestiere adoptate de Conferinţa de la Rio în 1992.

Iniţiative neguvernamentaleSCHEMELE DE CERTIFICARE care sunt instrumente de piaţă uti lizate

pentru stimularea aplicări i managementului forestier durabil. Certificarea se confruntă cu o serie de prov ocări:• Proliferarea schemelor de certificare care creează o problemă de

credibil itate şi poate determina confuzie în cazul consumatorilor şi rezistenţă din partea industriei de prelucrare

• Există de asemenea critici conform cărora standardele prea exigente ale FSC de exemplu creează concurenţă doar între cei care deja practică un management durabil, lăsând fără beneficii pe cei care nu au un management durabil şi ar trebui să-l îmbunătăţească

• Cererile de lemn certificat nu sunt atât de mari încât să determine beneficii băneşti importante pentru firmele care vând produse certificate astfel încât uneori lemnul certificat nici nu mai este etichetat

• Aşteptând rezolvarea acestor probleme, ambele scheme majore de certificare au introdus mecanisme care permit vinderea lemnului necertificat alături de cel certificat, sub o etichetă mixtă care atestă că lemnul provine din păduri în care s-au respectat anumite cerinţe de bază ale managementului forestier.

11.05.2013

5

• În ce priveşte certificarea, ca instrument voluntar:

• suprafaţa a crescut constant în ţările dezvoltate şi procesul de certificare ajută la îmbunătăţirea managementului forestier.

• Minusuri: – scopul iniţial de stopare a defrişări lor nu a fost

întotdeauna atins, deoarece uneori imposibilitatea de a vinde lemnul necertificat a dus la transformarea terenurilor forestiere în terenuri util izate pentru agricultură sau în pentru alte scopuri decât exploatări i lemnului.

– pentru anumiţi proprietari sau administratori de păduri : plata pentru certificare este prohibitivă

– Necesitatea unei structuri instituţionale şi administrative puternice.

– nu întotdeauna se obţin beneficiile băneşti pe piaţă.

Certificarea:

»PĂDURILOR

»LANTURILOR DE DISTRIBUŢIE A LEMNULUI

11.05.2013

6

1. PĂDURE CERTIFICATĂ PE BAZA

UNOR SCHEME SPECIFICE

2. CERTIFICAREA LANŢULUI

DE CUSTODIE

3. PRODUSE FINALE ETICHETATE

(MOBILIER GRĂDINĂ)

• Certificarea managementului forestier →certificarea LANŢULUI DE CUSTODIE

• certificarea LANŢULUI DE CUSTODIE = mecanisme de urmărire a produselor lemnoase sau nelemnoase care provin din pădurile certificate, de la sursă până la consumator (cumpărătorul final).

• Certificarea lanţului de custodie reprezintă o necesitate pentru companiile care exploatează, procesează sau comercializează material lemnos certificat şi care doresc să eticheteze aceste produse

11.05.2013

7

PĂDURE TRANSPORT GATER

PRELUCRAREPRODUS FINAL

MONITORIZARE DE LA PĂDURE LA PRODUSUL FINAL

• Certificarea lanţurilor de custodie permite:– Identificarea şi controlul surselor de material

lemnos– Să se demonstreze clienţilor că este controlat

materialul lemnos folosit– Să fie etichetate produsele

• Certificarea lanţurilor de custodie se face pe baza unor STANDARDE

11.05.2013

8

• Principalele scheme de certificare pe plan mondial PEFC şi FSC au STANDARDE şi pentru certificarea lanţurilor de custodie

• Respectarea standardelor permite companiilor să evite:

• comerţul cu lemn exploatat i legal,• comerţul cu lemn a cărui exploatare a dus la violarea

drepturilor civile şi tradiţionale• comerţul cu lemn exploatat in pădurile in care valorile

ridicate de conservare sunt ameninţate prin activităţile de management

• comerţul cu lemn exploatat in păduri ce au fost transformate în plantaţii

• comerţul cu lemn ce provine din păduri în care au fost plantaţi arbori modificaţi genetic

• Reţeaua Globala “Pădure şi Comerţ” GFTN = o iniţiativă a WWFpentru dezvoltarea unei industri i forestiere responsabile

• modalitate de util izare echil ibrată a resurselor forestiere şi a eliminării lemnului cu provenienţă necunoscută sau nesigură.

• Obiectivul îl reprezintă facilitarea relaţiilor comerciale între companiile din industria forestiera şi a lemnului – care prelucrează lemn provenit din păduri certificate credibil sau gospodărite durabil.

• Global Forest and Trade Network este o asociaţie = reţele naţionale şi regionale (Forest and Trade Networks) – active in 30 de ţări din Europa, Asia, Africa si America.

• Fiecare reţea “Pădure şi Comerţ” – Forest and Trade Networkeste constituită în principal din companii care s-au angajat să susţină uti l izarea responsabilă a resurselor forestiere prin comerţul cu produse din lemn certificat, provenit din păduri certificate sau in care practicile de administrare au fost evaluate in conformitate cu procedurile GFTN.

11.05.2013

9

• Reţeaua globală = 500 de participanţi• Participanţi:

• Gestionari ş i proprietari de pădure• Procesatori primari ş i secundari de lemn• Producători de mobilier• Magazine• Constructori• Comercianţi “en detail”• Utilizatori finali

• În general reţelele naţionale sunt formate din:

• grupuri de consumatori (cumpărători, prelucrare lemn ş i celuloză, firme de construcţii, magazine, distribuitori)

• grupuri de producători (administratori, proprietari de pădure, procesatori primari etc.)

PRODUSE DIN LEMN CERTIFICAT

11.05.2013

10

GRUPUL CARPAŢI PENTRU PĂDURE ŞI COMERŢ – reţeaua naţională Pădure şi Comerţ în România

• Grupul Carpaţi susţine utilizarea responsabilă a produselor forestiere şi administrarea durabilă a pădurilor prin:

�Sprijinirea companiilor forestiere în certificarea lanţului de distribuţie ş i evaluarea provenienţei lemnului

�Sprijinirea administratorilor ş i proprietarilor de pădure în certificarea acestora

• ca şi în cazul celorlalte reţele naţionale, şi Grupul Carpaţi pentru pădure şi Comerţ, (Carpathians Forest and Trade Network) cuprinde:

• Administratori şi proprietari de pădure = administratori de pădure proprietate publică sau privată, ocoale silvice private, asociaţii de proprietari de pădure

• Companii = firme de exploatare forestieră, de prelucrare a lemnului, producători de mobilier, magazine care vând produse din lemn

11.05.2013

11

• Ambele categorii, după ce obţin certificarea managementului sau a lanţului de distribuţie

–Pot semna o fişă de adeziune pentru a deveni participanţi ai reţelei

–Apoi trebuie să realizeze şi să aplice un PLAN DE ACŢIUNEpentru eliminarea lemnului cu provenienţă necunoscută

• În România sunt aproximativ 30 de f irme care au certif icat lanţul de distribuţie al lemnului. Exemple:

• ADISAN S.A Bucureşti (mobila din lemn pentru gradina , accesorii pentru mobila de gradină -coşuri, elemente de podea, vase f lori, suporturi f lori, ecrane/panouri protecţie contra vântului, materie prima (buşteni, cherestea)

• Global Wood srl Harghita (buşteni, cherestea, elemente semifabricate pentru podele, piese prefabricate pentru mobilă)

• SC Cricket SRL , Covasna• EUROFOREST EXIM Neamţ (buşteni pentru

cherestea, placaj sau f ibră; cherestea, lambriuri din fag, conifere şi stejar, lemn tăiat, lemn de foc.

• G.A.A.D. Invest International , Constanţa(mobilă grădină, uşi, scări de lemn, mobilă)

• KRONOSPAN SEPAL SA , Alba, (placi MDF, PAL )

• SC LARIX FOREST S.R.L. M ureş(mobilier de grădină)

11.05.2013

1

STANDARDUL FSC PENTRU

CERTIFICAREA LANŢULUI DE

CUSTODIE

Aprobat în noiembrie 2007

Lanţul de custodie FSC permite informarea referitoare la drumul parcurs de către produsele din pădure, sau in cazul materialelor reciclate de la locul de transformare către consumator,

cuprinzând fiecare etapă de prelucrare, transformare, fabricare şi distribuire, unde trecerea la o nouă etapă în lanţul de aprovizionare implică schimbarea proprietăţii.

11.05.2013

2

Certificarea FSC a acestor sisteme de management furnizează o garanţie credibilă clienţilor, (parteneri de afaceri, guvern sau consumatorilor finali), că produsele care sunt vândute, (cu factura şi

etichetate) cu un cod specific al certificatului FSC, provin din păduri bine gospodărite, din sursă controlată, din materiale recuperate sau o combinaţie dintre acestea.

� Standardul este aplicabil tuturor operaţiunilor lanţului de custodie privind comerţul, prelucrarea sau fabricarea de produse din lemn sau produse accesorii ce provin din lemn neprelucrat şi/sau recuperat cuprinzând

• sectorul industrial primar (exploatarea,pregătirea prelucrării), - sau in cazul materialelor reciclate, locul recuperării

• sectorul secundar (prelucrarea primară şi secundară)

• al treilea sector (comerţul, vânzarea cu ridicata, servicii de imprimare etc.).

� A intrat in vigoare în noiembrie 2007

11.05.2013

3

• Partea I: cerinţele generale pentru controlul lanţului de custodie ce se aplica tuturor operaţiunilor

• Partea a II-a: prezintă cele trei sisteme de controlce permit folosirea siglei FSC pe produse, din care companiile trebuie să aleagă un sistem pentru fiecare Grup de Produse FSC stabilit.

• Partea a III-a conţine cerinţele şi pragurile pentru utilizarea etichetelor FSC pe produs.

• Partea a IV-a furnizează cerinţe suplimentare prin intermediul unor exemple concrete privind utilizarea sistemelor de control pentru lanţ de custodie.

Definiţiile termenilor utilizaţi

• Declaraţie FSC: Declaraţie făcută pe facturi pentru material certificat FSC sau lemn controlat FSC,

care precizează categoria materialului, iar pentru

produsele FSC Mixt sau FSC Reciclat declaraţia de

procent sau de credit corespunzătoare.

Declaraţiile FSC aferente pentru fiecare grup de

produse şi sistem de control pentru lanţ de

custodie, sunt prezentate în continuare:

11.05.2013

4

Grupe de produse Sistem de control Declaraţia FSC

FSC Pur Sistem bazat pe

transfer

„FSC Pur”

FSC Mixt Sistem bazat pe

procente

„FSC Mixt x%”

FSC Mixt Sistem bazat pe

credite

„FSC Credit Mixt”

FSC Reciclat Sistem bazat pe

procente

„FSC Reciclat x%”

FSC Reciclat Sistem bazat pe

credite

„FSC Credit Reciclat”

Lemn controlat FSC Sistemul bazat pe

transfer

„Lemn controlat FSC”

• FSC Pur Material neprelucrat, certificat FSC provenind din păduri sau plantaţii certificate FSC şi care nu a fost amestecat cu material din alta categorie de material pe parcursul lanţului de aprovizionare.

• FSC Mixt Materialul neprelucrat, certificat FSC bazat pe intrări din surse certificate FSC, controlate si/sau recuperate si furnizate cu o declaraţie de procent sau de credit.

• FSC Reciclat Material recuperat, certificat FSC bazat exclusiv pe materiale ce provin din surse recuperate si furnizate cu o declaraţia de procent sau de credit.

11.05.2013

5

• Material recuperat post-consumator. Material recuperat dintr-un bun de consum sau comercial ce a fost folosit cu scop precis de către indivizi, familii sau industria comercială ei fiind consumatorii finali.

• Material recuperat pre-consumator. Material recuperat din procesul fabricării secundare sau o etapă anterioara, în care materialul nu a fost produs intenţionat, este nepotrivit pentru folosire finala şi imposibil de refolosit in acelaşi proces care l-a generat.

• Perioada declaraţiei - o perioada de timp ce a fost precizată de companie pentru fiecare grup de produse in scopul de a face o declaraţie clara a materialului FSC.

• Operatorii lanţului de custodie - persoană fizică, companie sau altă entitate legală care efectuează una sau mai multe operaţiuni în cadrul fiecărei etape a lanţului de aprovizionare cu produse forestiere şi emite facturi pentru materialele sau produsele cu declaraţia FSC şi care le permite clienţilor sa folosească astfel de produse ca fiind certificate sau in scopuri promoţionale.

11.05.2013

6

• Grup de produse - un grup de produse stabilit de companie in care se regăsesc aceleaşi caracteristici ale materialelor intrate şi rezultatein vederea verificării, calculării procentului şi etichetării pentru lanţul FSC de custodie

(categoriile de material FSC sunt: FSC Pur, FSC Mixt, FSC Reciclat sau lemn controlat FSC)

• Tipul produsului. O descriere generala a ieşirilor bazata pe o ierarhizare sau un sistem de clasificare. Exemple de tipuri de produse conform clasificării produselor FSC sunt: „buştean de răşinoase”, „lemn pentru mangal”, „mobilier de gradina” etc.

• Material controlat - material neprelucrat, originar din păduri necertificate FSC sau plantaţii, inclus in programul de verificare a companiilor certificate conform standardului FSC Lemn Controlat

• Factor de conversie - raportul dintre cantitatea de material intrata si cantitatea de material rezultata in urma procesului de prelucrare efectuat de către companie. Factorul de conversie este calculat prin împărţirea rezultatului (greutate sau volum) la intrări (volum sau greutate) si este aplicat la fiecare componenta in parte a grupului de produse.

11.05.2013

7

• Sistemul de credit - un sistem al lanţului de custodie aplicat la nivel de grup de produse, care permite ca o anumita proporţie din rezultate să fie vândută cu o declaraţie de credit corespunzătoare cantităţii de intrări FSC şi post-consumator. Luând în considerare şi factorul de conversie aplicat, intrările FSC şi post consumator pot fi acumulate ca fiind credit FSC intr-un cont de credit.

• Sistemul bazat pe procente - un sistem al lanţului de custodie aplicat la nivel de grup de produse, care permite tuturor ieşirilor să fie vândute cu o declaraţie a procentului ce corespunde cu proporţia de material intrat FSC sau post-consumator, intr-o anumita perioada de timp.

• Evidenta creditului - evidenta păstrată de compania care lucrează cu sistemul de credit şi înregistrează intrările si ieşirile volumului creditelor in scopul vânzării de produse cu declaraţia FSC.

• Declaraţia creditului - parte a unei declaraţii FSC pentru produse FSC Mixt sau FSC Reciclat prin care se specifica faptul că întreaga cantitate poate fi folosită ca material intrat FSC sau post-consumator pentru calculele ulterioare de intrări de material in procente sau credit FSC. Declaraţiile aplicate sunt „FSC Credit Mixt” sau „FSC Credit Reciclat”.

11.05.2013

8

• Declaraţia procentului - Parte a unei declaratii FSC pentru produse FSC Reciclat sau FSC Mixt care

precizeaza procentul intrarilor FSC sau respectiv post-

consumator. Cumparatorii de astfel de produse trebuie

sa utilizeze declaratia procentului pentru calculele

ulterioare care corespund procentelor de intrari FSC sau creditului FSC.

• Intrări de material eligibile: Intrări de material

recuperat sau neprelucrat ce sunt eligibile pentru a intra in componenţa unui grup de produse in funcţie

de categoria de material:

Categoria de material Eligibil pentru grupul de produse

Material FSC Pur FSC Pur, FSC Mixt

Material FSC Mixt FSC Mixt

Material FSC Reciclat FSC Mixt, FSC Reciclat

Lemn controlat FSC FSC Mixt, Lemn controlat FSC

Material controlat FSC Mixt, Lemn controlat FSC

Material recuperat post-

consumator

FSC Mixt, FSC Reciclat

Material recuperat pre-consumator FSC Mixt, FSC Reciclat

11.05.2013

9

• Sistemul bazat pe transfer - un sistem al lanţului de custodie aplicat la nivel de grup de produse, ce permite ca rezultatele să fie vândute ca material declarat FSC identice categoriei de material (şi, dacă

este aplicabil, declaraţia procentului sau declaraţia creditului) cu intrările cele mai mici FSC sau post-consumator pe volum de intrări.

• Intrari FSC - intrările de material neprelucrat certificat FSC, care se iau in calcul in procentul intrat sau in creditul FSC pentru un grup de produse după cum urmează:

a) material cu declaraţia FSC Pur – se ia in calcul în acest caz întreaga cantitate declarată in factura furnizorului

b) material cu declaraţia FSC Procent Mixt – se ia in calcul ca procent din cantitatea declarata in factura furnizorului

c) material cu declaraţia FSC Credit Mixt – se ia in calcul ca fiind cantitatea intreagă declarata pe factura furnizorului

11.05.2013

10

• Intrări: Materiale brute, semifabricate sau produse finite care sunt procurate sau generate de către o companie şi care intra in procesul de producţie sau sunt comercializate în sfera unui anumit grup

de produse FSC

• Ieşiri: Materiale brute, semi-fabricate sau produse finite care sunt produse şi/sau furnizate de către o companie ce poartă declaraţia FSC

• Categoria de material. Categorii de material neprelucrat sau recuperat, care daca sunt considerate intrări eligibile, pot fi folosite in grupele de produse FSC:

a) Material FSC Pur

b) Material FSC Mixt

c) Material FSC Reciclat

d) Lemn controlat FSC

e) Material controlat

f) Material recuperat post-consumator

g) Material recuperat pre-consumator

• Componente minore - componente ce provin din pădure, a unui produs asamblat FSC Mixt sau FSC Pur, ce constituie mai puţin de 5% din greutatea sau volumul materialelor neprelucrate sau recuperate din produs. Componentele minore pot fi exceptate de la cerinţele pentru controlul lanţului de custodie precizate in acest standard.

11.05.2013

11

• Declaratia procentului - parte a unei declaraţii FSC pentru produse FSC Reciclat sau FSC Mixt care precizează procentul intrărilor FSC sau respectiv post-consumator. Cumpărătorii de astfel de

produse trebuie sa utilizeze declaraţia procentului pentru calculele ulterioare care corespund procentelor de intrări FSC sau creditului FSC.

• Intrări de material post-consumator. Intrări de material recuperat post-consumator şi FSC Reciclat ce contează la intrările bazate pe procente sau la credit FSC intr-un grup de produse, după cum urmează:

a) Material recuperat post-consumator - se ia in calcul ca fiind întreaga cantitate declarata in factura furnizorului

b) Material cu declaraţia FSC Procent Reciclat – se ia in calcul ca si procent din propria cantitate care este declarata in factura furnizorului

c) material cu declaraţia credit FSC Reciclat – se ia in calcul ca fiind cantitatea întreaga declarata pe factura furnizorului

11.05.2013

12

• Procedura - o modalitate concretă de supraveghere a unei activităţi sau unui proces. Procedurile pot sau nu să fie documentate.

Partea I - Cerinţe generale1. Managementul calităţii• Compania trebuie să desemneze o persoana din

conducere, care va deţine întreaga responsabilitate şi autoritate pentru respectarea tuturor cerinţelor acestui standard de către companie.

• Compania trebuie să desemneze personalul responsabil pentru fiecare procedura, împreuna cu calificarea şi/sau măsurile de instruire necesare pentru implementarea sa

• Compania trebuie să stabilească şi să implementeze un plan de instruire

11.05.2013

13

• Compania trebuie sa păstreze evidenţe complete şi la zi cu privire la toate cerinţele acestui standard.

• Durata de păstrare pentru toate evidentele şi rapoartele, inclusiv documentele de vânzare şi cumpărare, evidente ale

instruirilor, înregistrări ale producţiei, sumarul volumelor şi aprobări ale mărcii, este de cel puţin cinci (5) ani.

2. Domeniul de aplicare al sistemului lanţului de custodie

Compania trebuie să stabilească grupele de produse FSCpentru toate produsele care vor fi vândute cu declaraţia FSC, lista cu grupele de produse FSC cu următoarele informaţii:

a) specificaţia grupului de produs ca FSC Pur, FSC Mixt, FSC Reciclat, FSC Lemn Controlat

b) tipul(urile) de produs conform cu clasificarea produselor FSC

c) speciile, conform terminologiei speciilor FSC folosite ca intrări în grupele de produse, dacă informaţia referitoare la compoziţia speciilor este utilizata frecvent pentru desemnarea caracteristicilor produsului.

11.05.2013

14

Compania trebuie să precizeze pentru fiecare grup de produse:

a) categoria de material folosită in componenţă

b) sistemul de control utilizat pentru declaraţiile FSC făcute:

� sistemul bazat pe transfer

� sistemul bazat pe procente

� sistemul bazat pe credit

c) locaţia unde are loc managementul, producţia, depozitarea, vânzarea, etc.

Pentru sursele externe utilizate în produse trebuie îndeplinite cerinţele precizate în partea a IV-a.

3. Provenienţa materialului

• Specificaţii privind materialele intrate (definiţii şi clasificări după standard)

• Validarea furnizorului (evidenţă la zi a furnizorilor astfel:

a) tipul produsului furnizat

b) categoria materialului furnizat

c) codul certificatului FSC a furnizorului pentru lanţ de custodie şi lemn controlat FSC, dacă se aplică

• Achiziţia de material necertificat (standardele FSC pt. material controlat şi pt. material recuperat necertificat)

11.05.2013

15

• Producerea de material brut la locul de productie

- Companiile care produc materiale componente pentru grupele de produse FSC la

propriul loc de productie, trebuie sa stabileasca categoria materialului si in cazul in

care este aplicabil, declaratia procentului sau declaratia creditului de material intrat in componenta, dupa cum urmeaza:

a) materialul rezultat pe parcursul procesului de prelucrare primara al altui produs

(principal), din acelasi material component, trebuie considerat ca apartinand aceleasi categorii de material ca si materialul din care a fost produs.

b) materialul care a fost recuperat in urma procesului de prelucrare secundara sau a unei etape anterioare in care materialul nu a fost produs intentionat, este nepotrivit pentru folosirea finala si impropriu pentru reutilizarea in acelasi proces de fabricare care l-a produs, trebuie considerat ca apartinand aceleiasi categorii de material ca si intrarile din care provine sau ca material recuperat preconsumator

- Compania trebuie sa clasifice combinatiile dintre diferite categorii de material

neprelucrate sau recuperate, unde proportia dintre diferitele materiale componente

(intrari) nu poate fi incadrata intr-o anume categorie si unde este aplicabil procentul

sau declaratia creditului cu cel mai intrari de lemn FSC sau postconsumator pe volum de intrari.

Nota: Amestecul de material certificat FSC, material controlat si/sau recuperat, unde proportia diferitelor elemente intrate nu poate fi stabilita, trebuie clasificat ca fiind “material controlat”.

4. Recepţia şi depozitarea materialului• Identificarea intrărilor

- La recepţia materialului sau înainte de util izare sau prelucrare, compania trebuie sa verifice factura furnizorului şi documentaţia însoţi toare pentru a se asigura de următoarele:

a) cantitatile si calitatea materialelor furnizate sunt in conformitate cu documentatia aferenta.

b) categoria materialului si in cazul in care este aplicabil procentul asociat sau

declaratia creditului, este stabil it pentru fiecare produs in parte sau pentru produsele totale.

c) Codul certificatului FSC al furnizorului, pentru lant de custodie sau pentru lemn controlat FSC, corespunde cu declaratia FSC facuta.

• Separarea

Compania trebuie sa se asigure ca elementele componente din grupele de produse FSC sunt clar identificate si separate pe grupele de produse, sau dacă aceleaşi elemente componente sunt folosite pentru mai mult de un grup de produse, de către declaraţia FSC asociata acestora.

11.05.2013

16

• Masuri de precautie pentru materialul etichetat: pentru materialele recepţionate cu eticheta FSC compania trebuie sa se asigure că:

a) materialul care va fi prelucrat in continuare trebuie sters de orice eticheta sau semne de separare inainte de vanzare;

b) materialul care va fi vandut neprelucrat trebuie verificat de catre companie pentru a fi corect etichetat in conformitate cu respectiva categorie de material FSC cu exceptia cazului cand compania nu detine posesie fizica asupra materialului.

- Pentru materialele recepţionate cu eticheta unei alte scheme de evaluare forestieră, compania trebuie sa se asigure ca materialele sunt sterse de astfel de etichete inainte de vanzarea cu declaratia FSC.

5 Controlul volumului

• Factorii de conversie

- Pentru fiecare grup de produse compania trebuie

sa identifice principalele etape de prelucrare in care are loc modificarea volumului sau a greutăţii şi să

specifice factorul(ii) de conversie pentru fiecare

etapa de prelucrare sau in cazul in care nu este

fezabil, pentru tot procesul de prelucrare

- Compania trebuie sa precizeze metodologia pentru

calculul factorului(lor) de conversie şi sa se asigure

ca aceşti factori sunt actualizaţi.

11.05.2013

17

• Proporţia materialului

- Pentru fiecare grup de produse compania trebuie să stabilească o evidenta pentru înregistrarea materialului pentru a se asigura ca tot timpul cantitatile produse si/sau vândute cu declaraţia FSC corespund cu cantitatile de material intrate provenind din diferite categorii de material, procente asociate sau declaraţiile de credit si factorii de conversie ai grupului de produse. Evidentele de inregistrare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii:

Pentru intrari si iesiri:

a) referiri la facturab) cantitati (volum si greutate)

Pentru intrari:c) categoria materialului si unde este aplicabil, declaratia

procentului sau declaratia creditului

Pentru iesiri:d) declaratia FSC

e) informatii de identificare a produselor enumerate in facturaf) perioada declaratiei aplicate si natura serviciului

Pentru fiecare grup de produse compania trebuie sa pregateasca sumare anuale ale volumelor, ce furnizeaza informatii cantitative pentru fiecare categorie de material primita/utilizata si tipul produsului produs/vandut, dupa cum urmeaza:

a) intrari primite;

b) intrari utilizate pentru productie (daca este aplicabil)

c) intrari aflate in stoc

d) iesiri aflate in stoc

e) iesiri vandute

11.05.2013

18

• Determinarea declaraţiilor FSC

- Compania trebuie să determine pentru f iecare perioadă a declaraţiei sau natura serviciului declaraţia FSC corespunzătoare cu unul dintre următoarele sisteme de control specif ice pentru f iecare grup de produse:

a) sistemul bazat pe transfer: aplicabila tuturor grupelor de produse;

b) sistemul bazat pe procente: aplicabila grupelor de produse FSC Mixt si FSC Reciclat;

c) sistemul bazat pe credite; aplicabilă grupelor de produse FSC Mixt si FSC Reciclat.

Nota: Pentru grupele de produse FSC Pur trebuie aplicat sistemul bazat pe transfer.

- Pentru f iecare grup de produse compania trebuie sa-şi calculeze procentele intrărilor (în cazul sistemului bazat pe procente) sau creditul FSC (în cazul sistemului de credit) la nivelul unei singure locatii de productie.

6. Vânzări şi livrări• Identificarea ieşirilor vândute cu declaraţia FSC

Compania trebuie să se asigure că toate facturile emise pentru produsele finite vândute cu declaraţia FSC, includ următoarele elemente:

a) numele şi datele de contact ale companiei

b) numele şi adresa clientuluic) data când a fost emis documentul

d) descrierea produsului

e) cantitatea de produse vândute

f) codul certificatului FSC al companiei pentru lanţ de custodie si lemn controlat

g) indicaţii clare referitoare la materialul declarat FSC pentru fiecare produs in parte sau pentru toate produsele după cum urmează:

11.05.2013

19

1. declaraţia “FSC Pur” pentru produsele din grupele de produse “FSC Pur”

2. declaraţia “FSC Mixt x%” unde “x” reprezintă procentul din materialul declarat pentru produsele din grupele de produse FSC Mixt aflate sub sistemul bazat pe procente;

3. declaraţia “FSC Credit Mixt” pentru produsele din grupele de produse FSC Mixt aflate sub un sistem bazat pe credit;

4. declaraţia “FSC Reciclat x%” unde “x” reprezintă procentul declarat din material, pentru produsele din grupele de produse FSC Reciclat aflate sub un sistem bazat pe procente;

5. declaraţia “FSC Credit Reciclat” pentru produsele din grupele de produse FSC Reciclat aflate sub un sistem bazat pe credit;

6. declaraţia “FSC Lemn Controlat” pentru produsele din grupele de produse FSC Lemn Controlat sau pentru produsele din grupele de produse FSC mixt care nu vor fi vândute ca certificate FSC.

h) daca sunt eliberate separat documente de transport, trebuie să existe informaţii suficiente pentru a face legătura intre factura si documentele de transport aferente

• Etichetarea produselor vândute cu declaraţia FSC

• Compania trebuie să se asigure ca produsele care poarta sigla FSC sunt întotdeauna vândute

cu declaraţia FSC aferentă şi corespunde cu

cele din documentele de transport şi vânzare.

• Compania trebuie să se asigure că produsele

vândute cu declaraţia FSC nu poarta nici o altă

etichetă aparţinând unei alte scheme de

evaluare forestieră

11.05.2013

20

• Aprovizionarea cu Lemn Controlat FSC

• Compania trebuie să se asigure că vânzarea de Lemn Controlat FSC este în conformitate cu Standardul pentru evaluarea de către companie a lemnului controlat FSC

PARTEA II: SISTEME PENTRU CONTROLUL DECLARAŢIILOR FSC

• Compania trebuie să aleagă un sistem pentru fiecare grup de produse FSC:

• Sistemul bazat pe transfer

• Sistemul bazat pe procente

• Sistemul bazat pe credit

11.05.2013

21

Sistemul bazat pe transfer

• Sistemul bazat pe transfer trebuie sa fie utilizat pentru comerţul cu produsele finite şi pentru producţia grupelor de produse FSC Pur.

• Auxiliar, mai poate fi utilizat pentru alte grupe de produse FSC in următoarele situaţii:Grupele de produse FSC Mixt

– amestecuri dintre materialele intrate FSC Pur si FSC Mixt

– utilizarea exclusivă a materialelor intrate FSC Mixt

Grupele de produse FSC Reciclat

– utilizarea exclusivă a materialului FSC reciclat ş i/sau material recuperat postconsumator

Grupele de produse FSC Lemn Controlat

• Specificarea perioadei declaraţiilor sau ordinelor de lucru

�compania trebuie să specifice perioada declaraţiei sau ordinelor de lucru pentru care trebuie făcută o singură declaraţie FSC

�durata minimă de timp a perioadei declaraţiei trebuie să fie durata de timp

necesară pentru ca un lot sa parcurgă toate etapele, inclusiv recepţia, depozitarea, prelucrarea, etichetarea şi/sau vânzarea produsului finit.

11.05.2013

22

•Intrări cu aceleaşi caracteristici ale declaraţiei FSC

• Pentru perioade ale declaraţiei în care intrările aparţin unei singure categorii de material ce

poarta aceeaşi declaraţie FSC, compania

trebuie sa determine aceasta astfel încât sa fie

în legătură cu declaraţia FSC a rezultatelor.

* De ex. dacă intrările reprezintă materiale

recuperate post-consumator 100%, materialele

declarate FSC rezultate trebuie să fie “FSC Reciclat 100%”.

•Intrări cu diferite declaraţii FSC

• Pentru perioadele declaraţiei în care intrările din diferite categorii de material sau declaraţiile de procente sau credit corespunzătoare sunt amestecate, compania trebuie să folosească declaraţia FSC cu cele mai mici intrări post-consumator sau FSC pe categorie de volum la fel ca şi declaraţia FSC pentru ieşiri.

• Intrările cu declaraţia FSC Credit Mixt sau cu o declaraţie FSC Credit Reciclat trebuie sa fie considerata ca având o importanţă mai mică decât intrările cu declaraţie FSC Pur sau FSC Reciclat 100%.

11.05.2013

23

Sistemul bazat pe procente

• Sistemul bazat pe procente poate fi folosit pentru grupele de produse FSC Mixt si FSC Reciclat. Nu este aplicabil pentru activităţile de comerţ referitoare la produsele finite si poate fi doar aplicat la

nivelul unei singure (fizic) locaţii depozitare, distribuţie, prelucrare, etc.)

Caracteristici ale perioadei declaraţiei şi ale sarcinilor

• Pentru fiecare grup de producţie compania trebuie sa precizeze perioada declaraţiei sau sarcinile pentru care trebuie făcută o singura declaraţie a procentului FSC.

Determinarea intrărilor post-consumator şi FSC

• Pentru intrările FSC Mixt ş i/sau FSC Reciclat, compania

trebuie să utilizeze declaraţia procentului sau declaraţia creditului stipulată în factura furnizorului, pentru a determina cantităţile de intrări post-consumator sau FSC.

NOTA: Materialele furnizate cu o declaraţie a creditului trebuiesc folosite in totalitate ca intrări FSC sau

intrări post-consumator

11.05.2013

24

Calculul intrărilor procentuale

Compania trebuie să calculeze şi să înregistreze intrările procentuale pentru fiecare perioadă a declaraţiei sau responsabilităţilor:

%intrari=

% intrari = intrări procentuale

QFSC = cantitatea de intrări FSC

Qpost-consumator = cantitatea de intrări post-consumator

Qtotal = cantitatea totală de material brut şi intrări de material recuperat

• Pentru fiecare grup de produse, compania trebuie să calculeze intrările procentuale pe

baza:

a) intrărilor din aceeaşi perioada a declaraţiei si

aceleaşi responsabilităţi, sau

b) intrările dintr-un anumit număr de perioade

anterioare perioadei declaraţiei

• Perioada de timp pentru care sunt calculate

intrările procentuale nu trebuie să depăşească

12 luni, decât in cazul in care este justificata de

natura afacerii si aprobata de către organismul de certificare acreditat FSC

11.05.2013

25

Declaraţia FSC pentru ieşiri

• Compania poate vinde cantitatea totala de ieş iri a unei perioade a declaraţiei dintr-un grup de produse FSC Mixt cu o declaraţie a procentului identica sau mai mică decât intrările procentuale calculate.

• Compania poate vinde cantitatea totala de ieş iri a unei perioade a declaraţiei dintr-un grup de produse FSC Reciclatcu o declaraţie a procentului identica sau mai mică decât intrările procentuale calculate.

• Compania poate vinde ca lemn controlat FSC partea de ieş iri a unei declaraţii de procent care nu a fost vândută cu o declaraţie a procentului FSC.

Promovarea produselor

Compania trebuie să se asigure ca mărcile înregistrate FSC nu sunt folosite pentru promovarea produselor ce nu îndeplinesc pragurile pentru etichetare precizate in Partea a III-a a acestui standard.

11.05.2013

26

Sistemul bazat pe credit

• Sistemul bazat pe credit poate fi folosit pentru grupele de produse FSC Mixt si FSC Reciclat.

• Nu este aplicabil activităţilor de comerţ aflate în legătură cu produsele finite.

• Sistemul bazat pe credit poate fi aplicat doar într-o singura locaţie, geografică

(depozitare, distribuţie, prelucrare).

Caracteristicile perioadei declaraţiei

• Pentru fiecare grup de produse, compania trebuie sa stabilească ş i să păstreze un cont de credit FSC cu perioada declaraţiei aferenta pana la 3 luni, conform căruia creditele adăugate sau scăzute trebuie sa fie înregistrate.

Determinarea intrărilor FSC şi post-consumator

• Pentru intrările FSC Mixt ş i/sau FSC Reciclat, compania trebuie sa utilizeze procentul declarat sau creditul declarat existent pe factura furnizorului pentru a determina cantităţile intrărilor post-consumator sau FSC.

• NOTA: Materialul furnizat cu creditul declarat trebuie sa fie folosit in totalitate ca intrări FSC sau intrări post-consumator.

11.05.2013

27

Adăugarea creditului FSC la contul de credit

• Compania trebuie sa adauge cantitatea convertita (volum sau greutate) de intrări FSC sau post-consumator ca fiind credit FSC in contul de credit utilizând factorul de conversie specific pentru fiecare componenta a grupului de produse

• Compania trebuie să adauge creditul FSC in contul de credit după ce a obţinut dreptul de proprietate si categoria de material a fost verificata si înainte ca materialul să intre in procesul de producţie.

Scăderea creditului FSC din contul de credit

• Compania trebuie să scadă cantitatea vânduta si/sau etichetata ca FSC Mixt sau FSC Reciclat din creditul FSC disponibil in contul creditului grupului de produse.

Managementul contului de credit

• Compania trebuie sa se asigure ca acest cont de credit FSC nu este niciodată depăşit si înregistrările cu creditul FSC rămas sunt clare personalului relevant fiind in acelaşi timp menţinute la zi permanent.

• Compania nu va acumula mai mult credit FSC in contul de credit decât suma noului credit FSC ce a fost adăugat pe parcursul celor 12 luni anterioare

11.05.2013

28

Declaraţiile FSC pentru ieşiri

• In orice moment compania poate vinde material din grupele de produse FSC Mixt cu declaraţia creditului până la totalul creditului FSC disponibil in contul de credit.

• In orice moment compania poate vinde material din grupele de produse FSC Reciclat cu declaraţia creditului până la totalul creditului FSC disponibil in contul de credit.

• Compania poate aproviziona cu lemn controlat FSC proporţia din volumul ieş it care nu a fost vândut ca material FSC Mixt sau FSC Reciclat, pe baza contului de credit de lemn controlat FSC corespunzător

PARTEA A III-ACERINŢELE ŞI PRAGURILE PROCENTELOR

PENTRU UTILIZAREA ETICHETELOR FSC PEPRODUSE

• Cerinţe generale privind etichetarea:

–produsele trebuie să aibă doar eticheta

FSC

–produsele trebuie sa fie etichetate in

conformitate cu prevederile standardului

“Cerinţe privind etichetarea FSC a

produselor

11.05.2013

29

• Condiţii de eligibilitate pentru etichetare:

–FSC Pur →eticheta FSC 100%.

–Produsele cu

a) declaraţia in procente a “FSC Mixt” de cel puţin 70%

b) declaraţia “FSC Credit Mixt

→eticheta FSC sursă mixtă– Produsele finite cu declaraţia FSC

a) o declaraţie în % a FSC “Reciclat” de cel puţin 85%

b) o declaraţie FSC “Credit Reciclat”

→eticheta FSC reciclat

PARTEA A IV-ACERINŢE SUPLIMENTARE

• Se aplică numai în cazul în care companiaexternalizează unele sau toate activităţilesale sau face uz de scutirea pentrucomponente minore

11.05.2013

30

- Intrări FSC: “FSC Pur” - “FSC pur”

INTRĂRI IEŞIRI

- Intrări FSC: “FSC Mixt”- “FSC Mixt”cu declaraţia

procentului sau creditului

- Intrări controlate - Declaraţia “lemn controlat FSC”

FSC pur FSC pur eligibil pentru etichetare

FSC mixt 70%

Se foloseşte un amestec de materiale intre “FSC Pur” şi “FSC Mixt 70%” .

Rezultămaterial cu cea mai mica intrare FSC pe volum care este “FSC mixt 70%”.Se aplică pentru utilizatorii care nu au posibilitatea ori nu vor să calculeze

intrările exacte de lemn FSC în producţiile lor şi vor doar să asigure un anumit nivel

minim de declaraţie FSC pentru produsele finale.

FSC pur

FSC mixt 70%

SISTEMUL BAZAT PE TRANSFER

11.05.2013

31

Sistemul de transfer nu

poate fi aplicat

Sistemul de transfer nu poate fi aplicat deoarece amestecul de materiale conţine

material fără intrări FSC.

SISTEMUL BAZAT PE PROCENTE

Rezultatele pot fi vândute cu o declaraţie a procentului care corespunde cu proporţia de intrări FSC ş i intrări post-consumator comparată cu intrările totale.

FSC mixt 80%

4 unităţi cu intrări FSC 100%

8 unităţi cu intrări FSC 70%

Mod de calcul:

%8010012

6,54100

84

%708%1004=×

+=×

+

×+×

11.05.2013

32

4 unităţi cu intrări FSC 100%

8 unităţi cu intrări FSC 70%

4 unităţi fără intrări FSC

FSC 60%nu se poate eticheta FSC

%6010016

6,54100

484

%708%1004=×

+=×

++

×+×

SISTEMUL BAZAT PE CREDIT

Prin sistemul de credit o proporţie a rezultatelor poate fi vândută cu o declaraţiea creditului ce corespunde cu cantitatea intrări lor FSC şi /sau intrări

post –consumator.

Intrări le FSC şi post-consumator pot fi de asemenea cumulate ca fi ind credit

FSC într-un cont de credit. Ceea ce rămâne ca rezultat poate fi vândut ca

“lemn controlat FSC”.

4 unităţi cu intrări FSC 100%

8 unităţi cu intrări FSC 70%

4 unităţi fără intrări FSC

(4x100%)+(8x70%) unităţi = 4+5.6 unităţi = 9.6 unităţiRestul de 6.4 unităţi pot fi vândute ca “Lemn Controlat FSC”

FSC mixt credit

FSC lemn controlatNu se poate eticheta

11.05.2013

1

STANDARD FSC PENTRU LEMN CONTROLAT FĂRĂCERTIFICARE FSC

• Prezentul standard este destinat companiilorcare doresc sa controleze provenienţa lemnuluinecertificat FSC

• Standardul intră în vigoare începând cu data de01 octombrie 2004.

• Toţi deţinatorii de certificate FSC ale lanţului decustodie care combină lemnul certificat cu lemnfără certificare FSC în scopul etichetării FSC auobligaţia de a se conforma prezentului standardpână la data de 01 ianuarie 2007.

11.05.2013

2

PARTEA 1 CERINTE PRIVIND SISTEMUL CALITATII

• Compania va elabora şi păstra lista(permanent actualizată) tuturor intrărilor delemn sau fibra lemnoasă.

• Compania trebuie sa aiba proceduri scrisereferitoare la toate aspectele cuprinse inprezentul standard

• Trebuie să existe câte o persoană responsabilăpt. aplicarea fiecărei proceduri de aplicare astandardului

PARTEA A II-A CERINŢE PRIVITOARE LA COMPANIE

In scopul respectării prevederilor prezentului standard compania trebuie să verifice provenienţa lemnului controlat pentru a exclude toate categoriile incluse în Standardul FSC pentru administratori forestieri furnizori de lemn controlat, şi anume:

11.05.2013

3

• lemn recoltat din suprafeţe forestiere în caredrepturile civile sau cutumiare sunt violate;

• lemn recoltat din arii forest iere fără cert ificare FSC incare valorile ridicate de conservare sunt ameninţate ;

• lemn recoltat din arbori modificaţi genetic (MG);

• lemn provenit din exploatări ilegale;

• lemn provenit din păduri naturale transformate princonversie in plantaţii sau in teren destinat altorutilizări.

� Compania trebuie să identifice şi să ţinăevidenţa ţării (ţărilor) şi ocoalelor silvice dincare provin achiziţiile de lemn şi fibrălemnoasă controlate

� Pentru toate achiziţiile de lemn controlat,compania trebuie să solicite de la furnizorconfirmarea prin acte a originii controlate

� Pentru lemnul sau fibra lemnoasă controlateprovenite din suprafeţe forestiere cu riscridicat, compania are obligaţia de:

11.05.2013

4

� a solicita furnizorului ca materialul să fieînsoţit de verificarea independentăefectuată de un organism de certificareacreditat FSC, pentru a confirma că sursarespectivă este verificată cu privire lacategoria sau categoriile identificate înFSC-STD-30-010 Standard FSC pentruadministratori de padure furnizori de lemncontrolat;

1. Incalcarea drepturilor cutumiare si civileO suprafaţă forestieră este considerată ca având risc ridicat

pentru incalcarea drepturilor civile si cutumiare dacă:

� Consiliul de Securitate al ONU a impus restrictii/ interdictiiprivind exportul de lemn al tarii respective (Liberia din 2003)

� Există conflicte de mare amploare privind dreptul de proprietatesi folosinţa pe termen lung asupra terenului şi resurselorforestiere in care sunt implicate populaţiile indigene dinsuprafaţa împădurită

� Existenta unor conflicte de mare amploare privind dreptul deproprietate si folosinta pe termen lung asupra terenului siresurselor forestiere in care sunt implicate numeroase interese

� Ţara/ocolul silvic constituie o zonă de conflicte generate delemn (ex. Congo)

11.05.2013

5

2. Păduri ce cuprind valori ridicate de conservare ameninţate (dacă:)

• Suprafaţa forestieră este inclusă în sau cuprinde o Ecoregiune „Global 200”

• Suprafaţa forestieră este inclusă în sau cuprinde “zone fierbinţi de biodiversitate”

• Suprafaţa forestiera este inclusa in sau cuprinde o arie peisagistică întinsă de pădure intactă

• Valori ridicate de conservare conform definiţiei din standardele naţionale sau regionale aprobate de FSC nu sunt protejate de legile naţionale sau locale

3. Arbori modificaţi genetic (dacă:)� Suprafaţa forestieră cuprinde plantaţii de productie de arbori MG (până în 2004, zonele in care s-au facut verificari privind arbori modificati genetic sunt: America de Nord (SUA, Canada); America de Sud (Uruguai, Chile); Africa de Sud; Noua Zeelanda; Indonezia si China

� Există o mare varietate de specii de arbori MG (specii la care s-a verificat existenţa arborilor MG până în 2004: Plop (Populus hybrids); Eucalipt (E. grandis si E. globulus); Pin (Pinus taeda, Pinus pinaster); Duglas verde (Pseudotsuga menziessii); Molid (Picea sitchensis, Picea abies, Picea nigra)

11.05.2013

6

4. Lemn provenit din exploatări ilegale

� In suprafaţa împadurită se executărecoltări ilegale pe scară largă

� Compania de provenienţa prelucrează şicomercializează lemn şi produse lemnoasedin suprafeţe forestiere în care existăexploatări ilegale pe scară largă

� 5. Lemn recoltat din suprafete depadure naturala convertite inplantatii sau utilizari ne-forestiere

� Lemnul furnizat este din specii native depădure

� Este legala conversia pădurii naturale la plantaţii sau utilizări ne-forestiere în ţara respectivă

� In suprafaţa forestieră se efectuează conversia pe scară largă a pădurii naturale la plantaţii sau utilizări ne-forestiere

11.05.2013

1

STANDARDUL PEFC

PENTRU CERTIFICAREA

LANŢULUI DE CUSTODII

Secţiunea I - Generalităţi

• Standardul PEFC permite alegerea întredouă modalităţi de bază:– Separarea fizică a lemnului certificat

– Metode procentuale

• Standardul specifică de asemenea care suntcerinţele minime pentru sistemul demanagement al firmei care doreşte obţinereacertificării

• Definiţiile termenilor utilizaţi

11.05.2013

2

Secţiunea 2 – cerinţe pentru aplicarea metodei separării fizice

• 1. Cerinţe generale:

– Firma trebuie să se asigure că materia primăcertificată este separată sau clar identificată în toateetapele de producţie sau comerţ

– Firma a cărei materie primă certificată nu seamestecă cu alt fel de materie primă este indicat săaleagă această metodă pentru certificarea lanţuluide custodie

• 2. Identificarea originii materiei prime �Identificarea la nivelul livrării

– Firma trebuie să identifice şi să verificecategoria originii întregului material livrat.Documentele care însoţesc acest materialtrebuie să conţină cel puţin:

(a) Identificarea furnizorului(b) Cantitatea de material furnizat(c) Data livrării / perioada de livrare /perioada

de calcul,(d) Categoria de origine (incluzând procentul

materiei prime, dacă furnizorul utilizeazăaceastămetodă)

11.05.2013

3

� Identificarea la nivelul furnizorului

• Firma trebuie să ceară documente de la toţifurnizorii care să ateste că toate criteriile stabilitepentru furnizori au fost îndeplinite

• 3. Separarea materialului certificat

Materialul certificat trebuie să fie şi să rămânăuşor identificabil pe parcursul întregului proces deproducţie, comerţ sau depozitare

(a) Separarea fizică pentru producţie şi spaţiile dedepozitare sau

(b) Separare fizică în timp sau(c) Identificarea permanentă a materialului certificat

• 4. Vânzarea produselor certificate

� În locurile de vânzare sau transfer a produselorcertificate către o altă entitate, firma trebuie să-i deaclientului un document care să ateste îndeplinireacerinţelor de certificare a lanţului de custodie

� Firma trebuie să se asigure că din toate documentelede livrare a produselor certificate reies clar măcarurmătoarele informaţii:

a) Identificarea furnizoruluib) Cantitatea de material furnizatc) Data livrării / perioada de livrare /perioada de calculd) Categoria de origine (incluzând procentul materiei

prime, dacă furnizorul utilizează aceastămetodă)

11.05.2013

4

�Dacă firma foloseşte un logo sau oetichetă utilizarea acestora atât peproduse cât şi înafara lor trebuie făcută înacord cu termenii şi condiţiile contractuluipentru utilizarea logo-ului stabilite deutilizatorul şi deţinătorul drepturilor decopyright ale acestuia sau de agenţii lorautorizaţi

Secţiunea 3 – cerinţe privind aplicarea metodei procentuale

• 1. Cerinţe generale– Metoda se aplică firmelor a căror materie primă este

amestecată, atât certificată cât ş i necertificată– Definiţia grupelor de produse

• Firma trebuie să aplice cerinţele de certificare pentru grupe deproduse specifice

• Firma trebuie să-şi identifice grupele de produse pe bazaurmătoarelor criterii:

a. Materia primă inclusă în produsele aparţinând grupei respectiveb. Locul de producţie unde se produc produsele din grupa respectivă

c. Perioada de timp în care produsele grupei au fost realizate sautransferate (perioada maximăeste de 3 luni)

• Produsele din grupa respectivă trebuie să fie toate prevăzute cu unidentificator care să ateste apartenenţa la grupul respectiv

11.05.2013

5

• 2. Identificarea originii

• Identificarea la nivelul livrării

• Identificarea la nivelul furnizării

• Firma trebuie să ceară de la toţi furnizorii de materie primă certificată documente care să dovedească faptul că au fost îndeplinite criteriile necesare stabilite pentru furnizorii de materie primă certificată

• Calculul procentului de material certificat

• 3. Calculul procentului

• Firma trebuie să calculeze procentulpentru certificare separat pt. fiecare grupăde produse cu formula:

Unde:

Pc este procentul la certificareVc este volumul de materie primă certificatăVo altă materie primă

100⋅

+

=

oc

c

c

VV

VP

11.05.2013

6

• Firma trebuie să calculeze procentul lacertificare folosind o singură unitate de măsură;transformările trebuie să fie făcute conformmetodelor şi proporţiilor acceptate oficial

• Dacă materia primă certificată achiziţionatăinclude doar un procent de material certificat,doar cantitatea corespunzătoare acestui procentdeclarat de furnizor poate intra în calcul camaterie primă certificată, restul materialuluiintrând în categoria “altă materie primă” lacalculul formulei anterioare

• 4. Transferul procentului calculat la produsele finite

- la metoda procentului se utilizează procentul la certificarepentru toate produsele din grupa de produse pentru care s-afăcut calculul

- Pentru metoda creditului firma va transfera procentul decertificare la volumul creditului în unitatea de măsură folosită laprodusele finite care fac parte dintr-o anumită grupă deproduse. Volumul credit trebuie distribuit produselor finale astfelîncât procentul din acestea care vor fi certificate suntconsiderate conţinând 100% material certificat.Exemplu:

Dacă procentul de certificare pentru grupul de produse este54% şi volumul total al produselor din grupa respectivă este de100 t, atunci 54 t pot fi vândute ca având materie primăcertificată 100%

11.05.2013

7

• Firma care nu poate să aibă o singură unitate de măsură pentrutoate produsele finale dintr-o grupă de produse va transferaprocentul de certificare la creditul pe volum separat pentruprodusele cu fiecare din unităţile de măsură diferite

• Firma care a inclus în grupa de produse, produse cu diferiterapoarte între volumul materiei prime folosite ş i volumulproduselor finale va transfera procentul de certificare pentruprodusele cu raport diferit între volumul de materie primă şivolumul produselor finale

• Firma poate aduna creditele de volum prin crearea unui cont decredit care poate fi folosit pentru producţia următorului grup deproduse

• Cantitatea totală a volumului de credit acumulată în cont nupoate să depăşească suma creditelor intrate în cont în ultimele12 luni

• 5. Vânzarea produselor

• Când firma vinde sau transferă produsele certificate trebuie sădea furnizeze cumpărătorului ş i un document care să atesteconformitatea cu criteriile de certificare ale lanţului de custodie

• Firma trebuie să se asigure că fiecare livrare către clienţi esteînsoţită de documente care să specifice cel puţin:

a) Datele de identificare ale furnizoruluib) Cantitatea de material furnizatc) Data livrării / perioada de livrare /perioada de calculd) Categoria de origine (incluzând procentul actual de materie

primă certificată inclusă în produsul vândut)

• Dacă firma foloseşte un logo atât pe produse cât ş i înafaralor, utilizarea acestuia trebuie să fie conformă contractuluipentru utilizarea logo-ului

11.05.2013

8

• 6. Surse controv ersate

• Firma trebuie să stabilească măsuri adecvate pentru a evitautil izarea în produsele sale a materiei prime din surse controversate

• Firma trebuie să ceară de la toţi furnizorii de materie primă forestierăcare nu este clasificată ca fiind certificată cel puţin o declaraţie peproprie răspundere că materialul furnizat nu provine dintr-o sursăcontroversată. Firmele care semnează contracte cu furnizorii lortrebuie să includăaceste declaraţii în respectivele contracte.

• Firma trebuie să evalueze riscul potenţial de a procura materieprimă din surse controversate. Dacă riscul este mare, atunci eatrebuie să adopte un program bazat pe sondaj realizat de o secundăsau terţă parte pentru verificarea acestor declaraţi i făcute pe proprierăspundere. Evaluarea riscului de către organizaţie trebuie făcută lanivel regional şi naţional (există ghiduri în acest sens)

• Firma care procurămaterie primă provenind de la specii ameninţate,vulnerabile de către CITES, trebuie să respecte toate regulilestabil ite de CITES precum şi de legislaţia naţională

• 1.Cerinţe generale

• Firma trebuie să aplice un sistem de management înconcordanţă cu prezentul standard

• Sistemul de management aplicat trebuie să fie în potrivitpentru tipul categoria ş i volumul de muncă depuse

• Dacă se aplică un sistem de certificare a calităţiimanagementului cum este ISO 9001:2000 sau decertificare privind protecţia ,mediului înconjurător ISO14001:1996 atunci sunt îndeplinite ş i cerinţele de bazăpentru sistemul de managemental prezentului standard

Secţiunea 4 – Cerinţe minime pentru sistemul de management.

11.05.2013

9

• 2. Responsabilităţi• Conducerea superioară a firmei trebuie să-şi

declare oficial angajamentul de a aplica procesulde certificare şi să pună în practică aceastădecizie. Acest angajament trebuie făcut cunoscutîntregului personal al firmei, furnizorilor, clienţilorsau altor părţi interesate

• Un membru al conducerii trebuie desemnatexpres ca fiind responsabil de aplicareaprocesului de certificare

• Conducerea firmei trebuie să verifice periodiclanţul de custodie şi respectarea prevederilorstandardului de certificare

• În cadrul firmei trebuie desemnate persoanecare să aplice şi să menţină, verifice aplicareaprocesului de certificare a lanţului de custodie

• Aceste persoane trebuie să asigure:– Procurarea ş i verificarea originii materiei prime

– Verificarea procesului de prelucrare prin separareamaterialului, calcularea procentelor pentru materialulcertificat în lucru sau pentru produsele finite livrate

– Vânzarea ş i etichetarea produselor– Contabilitatea– Organizarea de audituri interne

11.05.2013

10

• Documentaţie minimă

• Descrierea fluxului de materie primă peparcursul procesului de producţie

• Descrierea structurii şi responsabilităţilorcelor care fac parte din structura careasigură certificarea

• Procedurile care se aplică pentrurespectarea tuturor cerinţelor prezentuluistandard

• Evidenţe

• Firma trebuie să ţină evidenţe scrise măcar pentru:

• Toţi furnizorii de materie primă, evidenţe care trebuie săincludă informaţii care să confirme respectare cerinţelor lanivel de furnizor

• Evidenţe privind cumpărarea sau vinderea oricărui tip dematerie primă forestieră, evidenţe cu informaţii privindoriginea acesteia

• Evidenţe privind auditul intern şi eventualele neconformităţiprecum ş i acţiunile de remediere a acestora preconizate ş idesfăşurate

• Evidenţele trebuie păstrate pentru o perioadăminimă de 5ani

11.05.2013

11

• Managementul resurselor

• Resurse umane• Personalul care se ocupă de implementarea programului de

certificare să urmeze cursuri astfel încât să fie bine pregătit în domeniu

• Facilităţi tehnice• Firma trebuie să identifice, furnizeze şi şă menţină infrastructura şi

facil ităţile tehnice care să permită aplicarea şi menţinerea sistemului de certificare la nivelul cerut de prezentul standard

• Inspectare, control

• Firma trebuie să organizeze audituri interne la interval de cel putin 1 an şi să aplice dacă este necesar măsuri preventive sau corective pentru îndeplinirea tuturor cerinţelor

• Raportul întocmit in urma auditului intern trebuie revăzut de conducerea firmei cel puţin anual

• Anexa 1 – utilizarea logo-ului şi a etichetei PEFC• Anexa 2 – Firma poate aplica cerinţele certificării

lanţului de custodie în cadrul mai larg al aplicării standardului pentru asigurarea calităţii managementului ISO 9001:2000 (se indică exact unde se regăsesc cerinţele)

• Anexa 3 - Firma poate aplica cerinţele certificării lanţului de custodie în cadrul mai larg al aplicării standardului pentru aplicarea unui management care să asigure protecţia mediului ISO 14001:1996 (se indică exact unde se regăsesc cerinţele)

11.05.2013

12

• Anexa 4: Aplicarea standardului lanţului decustodie pentru firmele care îşi desfăşoarăactivitatea în mai multe locaţii (filiale)

�Definiţii a ceea ce se înţelege prin biroulsau sediul central al firmei şi prin filiale,care sunt responsabilităţile şi capacităţilefiecăreia dintre ele

�În ce priveşte necesitatea îndepliniriicerinţelor prezentului standard, ele reiesdin tabelul următor:

CERINŢELE STANDARDULUI BIROUL (SEDIUL)

CENTRAL

FILIALĂ

Secţiunea 2: Cerinţe pentru procesul de certificare

– metoda separării fiziceDa

Secţiunea 3: cerinţe pentru procesul de certificare –

metoda procentualăDa

Secţiunea 4:cerinţe minime pentru sistemul de

management

Responsabilităţi Da Da

- de management Da Da

- responsabilităţi şi autoritate Nu Da

Documentaţie Nu Da

Evidenţe Nu Da

Managementul resurselor

- Resurse umane- Facilităţi tehnice

Da Da

Inspecţie şi control Da Da

11.05.2013

13

PRODUSE FINITE INTRĂRI DE

MATERIE PRIMĂGRUPA DE PRODUSE

Cherestea de molid A Buşteni molid Produse din molid

Cherestea de molid B

Cherestea de molid C

Aşchii din lemn de molid

Cherestea de pin A Buşteni pin Produse din pin

Cherestea de pin B

Cherestea de pin C

Aşchii lemn de pin

Rumeguş de molid şi pin Buşteni de molid şi pin Produse molid şi pin

Scoarţă de molid şi pin

Anexa 5 – Ex. privind calcularea procentului de certificare

Exemplu de definire a grupului de produse

• Se dau exemple pentru:– calculul procentului de certificare pentru

lemnul intrat pentru o anumită perioadă (3 luni) pentru metoda procentuală şi cea a creditului

– Distribuirea procentului de certificare la creditul în volum

– Acumularea sau însumarea creditelor în volum certificat