Anul V Nr. 69 - Noiembrie 2010 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel

Când se demolează o clădire veche pentru a se înălţa pe locul ei o altă ctitorie, când se fac repara- ţii tale ale u o edificii patinate de im , meşte- capi n r t p rii se aşteaptă să descopere comori la temeliile acestora. Acelaşi gând îl au arheologii când sapă deliberat şi la fel gândesc istoricii când cercetează arhivele. Căci comoară e orice document descoperit în astfel de ocazii şi care vorbeşte despre fapte ale celor ce nu mai sunt dar dăinuiesc prin ctitoriile lor. În timpul desfăşurării lucrărilor de reabilitare a secularei clă- diri a Liceului Teoretic " l. Mocioni" in Ciacova, într-o zi a lunii A dfebruarie 2001, de sub duşumeaua amfiteatrului de la parter, meşterii au scos la iveală o sticlă opacă, cu dop ceruit. Din nea- tenţie sau din curiozitate, au spart sticla care s-a dovedit a fi de- pozitara de 107 ani, a unui document ce poate fi consultat în pre- zent la direcţiunea Liceului. Ne facem datoria de onoare de a resemnala descoperirea aces- tuia, prin publicarea fotocopiei (în original, dimensiunile sunt de 25 / 22 cm, ext in limba germană cu 5 semnături c o caligrafie t udeosebită, cu câte o ştampilă pe faţă şi pe verso, pe hârtie tip pergament) şi a traducerii realizate de către nepoata autorului, Iuliana Dauerbach, în vârstă de 81 de ani (în anul 2001), prin bunăvoinţa doamnei profesoare de istorie şi fostă director al Liceului - Kovacs Florica:

„Johann Dauerbach, maistru tâmplar de 25 de ani, din 1882 în Ciacova, a preluat această construcţie nou clădită de constructorul Josef Brandeisz, toate lucrările de tâmplărie, cu 2.600 guldeni = 5.200 coroane, 632 inclusiv metri podea cu 1 + 70 inclus. La 19 septembrie 1894 a fost terminată această încăpere. Prietene care găseşti memoriul meu, roagă-te pentru mine şi spune „Tatăl nostru”, căci eu sunt un bun credincios”. Iosef Wawrosch - Oficiul pentru clientelă Ciacova - 19 sept. 1894 / Johan Dauerbach - maistru tâmplar Josef Wawrosch junior / Franz Wawrosch / August Helberg

Fotocopierea s-a realizat în alb-negru şi color, la Muzeul Banatului din Timişoara cu sprijinul arhitectului Mihai Iatan, căruia ţin să-i mulţumesc şi pe această cale.

Prof. dr. Petrişor Dorin Treta Director al Liceului „Alexandru Mocioni”

De o vreme încoace, mai direct ori mai voalat, unii dintre cei care se simt vizaţi în publicaţia nostră ori şefii lor din tot spectrul politic, ne transmit semnale de “avertizare” pentru îndrăzneala de a spune lucrurilor pe nume. De cinci ani încoace facem acelaşi lucru. De cinci ani încoace suntem imuni la atacuri, fiind vârful de lance al celor mulţi. Suntem singura publica-ţie locală autorizată, editată din fonduri personale ale proprietarului acesteia cât şi cu un modest sprijin financiar al ciacovenilor aflaţi în străinătate. Domnilor frustraţi, vom merge pe acelaşi drum indiferent cât de mult vă veţi şifona şi vă veţi ascuţii ghiarele împotriva noastră! Şi ştiţi de ce? - Pentru că tot mai mulţi ne citesc şi apreciază ceea ce facem! Aţi reţinut?!

Ziarul “Cetatea Ciacovei” nu este aservit vreunei formaţiuni politice. Îşi rezervă însă dreptul de a prezenta şi faţa nevăzută a celor aflaţi în diferite structuri de conducere, care ne hotărăsc vremelnic destinele. Acesta este printre altele şi rolul unei prese libere şi independente.

CETATEA CIACOVEI PAGINA 2

În timpul războiului, nu au fost bombardamente în Ciacova. Tot ce am văzut eu, a fost retragerea armatei germane cu tancurile. Au trecut prin Ciacova în `44. Totuşi, au fost treburi neplăcute. Armata germană în retragere, a intrat din casă în casă şi a spus germanilor: „Fugiţi, că acum vin ruşii şi vă omoară pe toţi!” Iar mama mea spunea: „Poţi să-ţi imaginezi ce au făcut ei acolo în Rusia, dacă acum le e frică de ce ne vor face ruşii, nouă”. Noi nu am plecat, dar au plecat alţii, chiar cu mai mulţi copii. După un an au venit înapoi, că n-au avut ce să facă. În acele case au intrat între timp români refugiaţi din altă parte, care nu aveau unde să stea. După ce au venit nemţii înapoi, au trebuit iar să plece dar au lăsat casa goală. Schäfer, de pildă, când a venit înapoi nu a avut unde să-i culce pe cei şase copii, au dormit pe jos. Nu mai era nici o mobilă, nimic, se luase tot din casă. Şi ruşii au luat între timp din case, tot ce le era de folos. Tata a avut un Philips, un radio, şi i l-au luat. La început am crezut că numai de la nemţi au luat, dar am aflat că au luat de la toţi, şi de la români şi au împărţit la tovarăşi. Foarte mult timp am avut impresia că ceea ce ni se întâmplă e pentru că nemţii au pierdut un război şi l-au pierdut şi în numele nostru, ca să spun aşa, devenind naţiune învinsă. Dar după aceea s-au purtat comuniştii atât de urât cu unii români, încât noi nu aveam voie să ne plângem. De câte ori nu ne mergea nouă bine, sau se întâmpla ceva, tata îi tot spunea mamei: „Lasă Ana, că tot nu am păţit aşa de rău ca şi Paulina cu Filip!” Pe ei i-au dus în Bărăgan şi le-au luat tot. Când au venit acasă era Procuratura în casa lor şi au mai locuit vreo 3 ani în grajd. Din Ciacova au fost foarte mulţi români bogaţi, duşi abuziv în Bărăgan. La localitatea noastră era o secţie a Fabricii de confecţii din Galaţi, care confecţiona uniforme pentru armata română. Au fost aduşi şi muncitori de acolo. Erau cazaţi în aproape fiecare casă. Şi la noi a locuit o familie, cu soţ, soţie şi copil. Dar ei au mers toţi înapoi, având meserii. Lumea îi înţelegea, că era război. Cooperativa din Ciacova s-a format în majoritate cu colonişti bihoreni. Cum au venit, imediat unii dintre ei au ocupat posturi importante devenind mari comunişti. Ciacovenii îi desconsiderau că se băgaseră în casele altora, dar erau şi tare săraci. Bunăoară, la noi la Ciacova nici un ţăran n-ar fi înjugat o vacă. Se lucra pământul numai cu cai. Dar coloniştii au înjugat vacile. Asta a determinat un mare dispreţ din partea ţăranilor noştri: „Adică el vrea să şi mulgă vaca şi o foloseşte şi la muncă!” Aveau alt nivel de trai şi o altă concepţie de a vedea lucrurile. Şvabi spuneau: „Ăsta-i un amu!” Ei începeau de fiecare dată vorba, cu „amu”. Familia noastră nu mai aveam pământ, pentru că în `45 li s-a luat nemţilor, pământul. Am găsit un text în care se zicea că s-a luat de la „duşmanul poporului”, deşi ar fi trebuit să se ia numai de la aceia care fuseseră voluntari în armata germană. Cui i-a luat pământul, i-a luat şi casa. După ce au început evreii cu procesele lor pe la tribunalele europene să-şi ceară ce li s-a luat, atunci şi-au dat seama că şi de la nemţi s-a luat ceva, şi în `62 s-au dat înapoi casele care au fost luate abuziv. Eram 1.200 de nemţi în Ciacova. Nu ni s-a dat voie să plecăm din ţără. Eu am avut acceptul Germaniei ca să mă stabilesc acolo din 1958, dar românii nu-ţi dădeau paşaportul, nu te lăsau să pleci. Tatăl meu a spus că el poate să lucreze aici, are şi activitate culturală. El se simţea bine în felul lui şi nu a vrut să plece. Cei mai mulţi nemţi au plecat în ultima perioadă ceauşistă, când economic nu s-a mai putut mişca nicicum. Revenind la coloniştii care au avut privilegii, să ştiţi că au fost şi nişte nemţi care au fost în armata română şi care au fost împroprietăriţi cu pământ în `45, pentru că pe ţăranii români care fuseseră în armată, i-au împroprietărit. Şi erau şi nişte nemţi în această situaţie şi ei au intrat imediat în colectiv. Erau vreo 10 familii de ţărani germani care au vrut să intre în colectiv. Alţii au donat statului român pământul, au făcut acte de donaţie şi pământul a fost dat Gostatului, fără să mai intre în Colectiv. Tot pământul trebuia donat, ca să nu mai fie consideraţi ţărani. Făceau aceasta, că aveau copii studenţi şi ca să nu-i nenorocească, că împotrivindu-se îi dădeau afară din facultate. Soacra mea a fost împroprietărită cu pământ, soţul meu fiind orfan de război. Cât a fost student, tot făceau presiuni asupra lui să-i intre mama în Colectiv. Până la urmă a intrat, exact când a terminat el facultatea. Dar el n-a avut niciodată bursă şi n-a avut din ce trăi. A descărcat vagoane noaptea ca să-şi poată plăti cantina la Cluj, pentru că mama lui s-a împotrivit intrării în Colectiv. (va urma) - Benkő Magdalena -

Fotografie din colecţia: Iosef Khun - Hennef, Germania

CETATEA CIACOVEI PAGINA 3

Duminică 10 octombrie 2010, ora 16,00. În Piaţa Cetăţii din Ciacova se dă startul bunei dispoziţii - nota dominantă pe parcursul a trei ore - prilejuită de sărbătorirea pentru al treilea an consecutiv, a unui eveniment din viaţa comunităţii maghiare: “Buciu”. Asistenţa participantă în număr mare, a uitat de nevoile şi grijile cotidiene, dansând pe ritmurile muzicii naţionalităţilor conlocuitoare. Ca şi în alte situaţii similare, a fost la înălţime formaţia (restrânsă) de dansuri populare a Liceului ciacovean. Şi pentru că ne-au încântat cu măiestria înterpretării unui purpuriu de dansuri populare bănăţene, haideţi ca de data aceasta să vi-i prezentăm (de la stânga la dreapta):

Feillinger Siegfrid, Kapor Ramona, Crâsta Codruţ, Dejeu Cosmina, Varga Darius, Zamfor Ancuţa, Marganovici Zoran, Spăriosu Lavinia, Gaje Adrian şi Strutin Laura.

De buna organizare şi de toate cele necesare s-a ocupat ca şi în alte ocazii, preotul catolic Filip Dorin Iulian, sprijinit de o echipă de tineri avându-l în frunte pe inimosul Pâslaru Valerică, crescut şi educat în sânul societăţii “Caritas” din Ciacova. Tot el, ne-a delectat prin interpretarea emoţionantă a unor melodii populare. Studiază în prezent la Şcoala Populară de Artă din Timişoara şi se pare că la orizont apar germenii unui nou talent ce se va ridica din rândul comunităţii noastre. În unul din nume-rele viitoare ale ziarului îi vom face o prezentare mai amplă, spaţiul editorial obligându-ne să ne oprim deocamdată aici.

M.A.I.

De ceva vreme, în urma obţinerii primelor sume de bani de la Ministerul Mediului, au fost demarate lucrările de amenajare a parcului din Ciacova. Independent de aceasta, din fondurile Primăriei - că tot şi-a făcut conducerea instituţiei o pasiune pentru fântâni - a fost amenajată o cişmea, pentru trecătorii care vor să-şi mai astâmpere setea. Construcţia este lipită de gardul spitalului şi cam incomodează traficul pietonal. Dar asta, e altă poveste ... . În una din zilele de început ale lui octombrie curent, în faţa cişmelei la care se efectuau finisajele, stătea descumpănit, primarul. Şi avea motiv întemeiat! Cei doi robineţi montaţi în urmă cu doar o zi, au dispărut peste noapte. Adică ... au fost furaţi. I-a venit atunci, o idee: a procurat o plachetă pe care erau incrustate „Cele zece porunci” dictate de Dumnezeu lui Moise şi i-a solicitat constructorului să le încastreze în corpul cişmelei. Porunca a opta de pe placheta ce va dăinui aici peste timp (la fel ca şi ziarul nostru care a consemnat povestea ei), cere imperativ: „Să nu furi!”. Dar ce ne facem cu cei care trăiesc printre noi şi nu mai au nici un Dumnezeu?! ...

►►► CIACOVA: Corcheş Lucian - 01.11.; Macaliţa Maria - 01.11.; Dan Alin Cristian - 01.11.; Chino Rozalia - 01.11.; Sicoe Ioan - 02.11.; Burescu Andrei Alexandru - 03.11.; Moraru Gheorghe - 03.11.; Olariu Florentina Daniela - 03.11.; Ciucur Cristian - 03.11.; Sicoe Ana - 04.11.; Ionaşcu Sorin Marius - 04.11.; Apalaghie Zănica - 05.11.; Tofan Ana Maria - 05.11.; Popeneciu Nicolae - 05.11.; Cămărăşan Cornelia - 05.11.; Remzing Ştefan - 05.11.; Vătavu Silviu Gabriel - 05.11.; Ţăran Ioan - 06.11.; Burescu Vasile - 06.11.; Murariu Emeline - 06.11.; Ţîrca Elisabeta - 06.11.; Leuciuc Mihai - 06.11.; Moldovan Roxana Daniela - 06.11.; Raici Zoe - 07.11.; Palatinus Iosif - 08.11.; Lazăr Ilie - 08.11.; Vartolomei Vasile - 08.11.; Hevele Marioara - 08.11.; Nyerges Mihaiela Elisabeta - 10.11.; Mariş Mariana - 10.11.; Cornea Iosif Daniel - 10.11.; Prodan Dorica - 09.11.; Berhencz Maria Violeta - 09.11.; Barta Ana - 10.11.; Moldovan Ioan - 10.11.; Novacovici Elena - 10.11.; Alexandru Domnika - 10.11.; Ogranu Gligor - 10.11.; Ţurcanu Victor Dorin - 11.11.; Haraseniuc Ioan - 11.11.; Zablatoschi Maria - 12.11.; Todoran Cosmin - 12.11.; Dirina Livius - 12.11.; Balint Persida - 12.11.; Mangol Anca Ionela - 12.11.; Semeniuc Vasile - 13.11.; Şipoş Ştefan - 13.11.; Gărău Ioan Paul Valentin - 13.11.; Ötvös Antoniu - 14.11.; Schneider Alfred - 14.11.; Csany Ştefan - 14.11.; Lungu Aurel - 14.11.; Bureţa Alexandru - 14.11.; Apalaghie Vasile - 15.11.; Balint Marioara - 15.11.; Schein Letiţia - 15.11.; Mabda Rozalia - 15.11.; Galea Maria - 15.11.; Inasi Emeric - 16.11.; Bachici Ana - 16.11.; Andron Gheorghiţă - 16.11.; Hover Violeta - 17.11.; Panin Ileana Tatiana - 17.11.; Petreţchi Victoria - 17.11.; Gardia Maria - 17.11.; Saytos Viorica - 17.11.; Erdei Nicolae - 18.11.; Ogodescu Ionela Maria - 18.11.; Dulgher George Cristian - 18.11.; Albu Aurelia - 18.11.; Cifor Ana - 19.11.; Boţi Elena - 20.11.; Frigli Ana - 20.11.; Ioyart Anton - 20.11.; Maistor Victor - 20.11.; Burcă Ramona Cristina - 20.11.; Mureşan Eva - 21.11.; Lang Erika - 21.11.; Ghilea Valentina - 21.11.; Voicu Cristina Oana - 21.11.; Tecsi Iasmina - 21.11.; Bîrcaci Margareta - 22.11.; Dediu Sergiu Nicolae - 22.11.; Szabo Mihai Alexandru - 22.11.; Truşculescu Nicolae - 22.11.; Scholl Daniel - 22.11.; Bera Laura Nicoleta - 22.11.; Stoianovici Maria - 23.11.; Werth Roswitha Sybille - 23.11.; Chirca Walter Christian - 24.11.; Lungeanu Maria - 24.11.; Saytos Mirabela Nicoleta - 24.11.; Balint Iosif - 24.11.; Ivan Călin Florin - 25.11.; Kobor Gheorghe - 26.11.; Popa Ioan Mădălin - 26.11.; Seculici Paulina Veronica - 26.11.; Ostan Pavel - 26.11.; Pop Cătălin Adrian - 26.11.; Tecsi Edit Etelca - 26.11.; Follmer Helga - 27.11.; Tecsi Ana - 27.11.; Mocsány Monika - 27.11.; Matici Liubomir - 27.11.; Moldovan Elisabeta - 28.11.; Ogreanu Elisabeta - 28.11.; Mabda Floare - 28.11.; Coste Lucian Eugen - 29.11.; Aron Petru - 29.11.; Arsenie Anda Irina - 29.11.; Popa Lucia - 29.11.; Moca Dorina Rodica - 29.11.; Raicu Nicoleta Eugenia - 30.11.; Szücs Andreea Eva - 30.11.

Tuturor, din partea redacţiei noastre:

CETATEA CIACOVEI PAGINA 4

Locul acţiunii: Primăria oraşului Ciacova. Data: 17.09.2010. Protagonişti: doi cebzeni - consilieri locali. Totul a pornit de la o promisiune a d-lui primar, care vorbea la un moment dat despre începerea în viitorul apropiat a lucrărilor de canalizare, care pe majoritatea dintre noi ne frige la talpă. Unul dintre consilierii „opoziţiei” nu a mai rezistat, reproşându-i că s-a săturat să tot audă de 20 de ani aceeaşi promisiune cu care se câştigă voturi la fiecare alegeri. D-lui primar i-a sărit în ajutor un consilier din „garda personală”. Intensitatea şi tonalitatea vorbelor, au depăşit cu mult indicele decibelic suportat de sala de şedinţă. De la acuzaţii reciproce cu trimitere la trecutul pătat al fiecăruia dintre protagonişti, s-a trecut la injurii şi invitarea afară pentru confruntarea ... fizică. Acum vedeţi de ce nu se doreşte ca şedinţele de Consiliu Local să fie transmise pe postul local de televiziune?! Ni s-au tocit degetele scriind şi insistând de cinci ani încoace pentru transparenţă, dar nu ne aude nimeni, rămânând parcă, nişte neînsemnaţi figuranţi într-un cor al surzilor! În altă ordine de idei, au reuşit unii să facă, ca „puterea locală” să zburde pe cai mari în timp ce „opoziţia” să fie dezbinată şi îngenunchiată deşi are acum majoritate în Consiliul Local, putând astfel să-şi impună propriile iniţiative şi proiecte benefice pentru comunitate. Aceasta, prin implicarea unui avorton cu chip de maiamucă cheală (de la judeţ), care de ceva vreme s-a dat la ... (un) fund. Îi vom prezenta fotografia şi CV-ul, dacă ne mai dă târcoale şi ne tulbură apele! Şi uite-aşa, unii dintre consilierii locali şi-au vândut pe nimic tot ce au avut mai bun: conştiinţa, caracterul şi demnitatea.

P.S. Într-o bună zi vom prezenta (negru pe alb), sumele încasate de un consilier local pe perioada mandatului, vis-a-vis de „efortul financiar” din campania electorală. Nu de alta, dar unii dintre ei au uitat cam repede cum au ajuns să beneficieze de acest privilegiu, în timp ce tot mai des se aude „o voce” care încearcă să-şi motiveze falimentul economic pe seama banilor cheltuiţi în campanie. Vă asigurăm încă de pe-acum, că veţi avea foarte mari surprize!

Vineri 15 octombrie, în sala de spectacole arhiplină a Liceului din Ciacova, a fost organizată festivitatea de premiere a elevilor participanţi la acţiunea de curăţenie „Let’s do it Romania”, iniţiată la nivel de ţară în data de 25.09.2010. Printr-un retroproiector au fost prezentate pe un ecran instalat pe scenă, multiple imagini din timpul acţiunii. Cel puţin pentru o perioadă, localităţile noastre au ră- mas mult mai curate, prin cei peste 250 de saci cu gu- noaie adunaţi de elevii din Ciacova, Petroman (inclusiv copiii de la grădiniţă), Obad şi Macedonia. Fiecare participant a primit câte o diplomă din partea forului judeţean (coordonator al acţiunii), reprezentat de dl. Claudiu Vişan. Din partea Primăriei Ciacova participanţii au beneficiat de câte un măr, iar din partea Societăţii „Caritas” de câte o sticlă de 500 ml cu suc natural din fructe. Nu putem să nu menţionăm în final, implicarea, strădania şi efortul depus pentru reuşita acţiunii, de către coordonatorii locali, respectiv : d-na prof. ing. Ioana Lăzău (director adj.) şi dl. prof. Romeo Albescu.

Rugăm cititorii noştri să ne respecte efortul financiar de oferire gratuită a ziarului, prin solicitarea unui singur exem-plar la punctele de distribuire. Facem acest apel, dat fiind faptul că deseori au fost cazuri când s-au solicitat mai multe exemplare, câte unul pentru fiecare membru al familiei ori pentru terţe persoane. Vă mulţumesc pentru înţelegere!

Coordonatorul şi proprietarul ziarului.

De an buni coace, dă u obi- i în in ie ceiul ca elevii din ultimul an de li- ceu (c a XII - a), să organi ze lasele ze “Balul bobocilor” pentru elevii cla- selor a IX - a c re din a est an şco- , a c lar u pă it pe treptele perioare a ş su ale şcolii ciacove e. a derea n L închi ed iei petrecer e a în toi, as fel iţ ea r t că deocamdată nu putem veni cu de lii. M r ă menţ n t însă, apor- ta e it io a tul adus la reuşita în organizarea evenimentului, de către elevii celor două clase sprijiniţi de diriginţii lor: prof. Darinca Giotină şi prof. Romeo Albescu. La solicitarea acestora vă prezentăm sponsorii evenimentului: Radu Dinescu, Căpucean Ana, Ioţcov Lucian, Lungu Doru, Mîrzoca Marius, Podină Maria, Kocer Haco (Cebza), Ciobanu Gheorghe (Ghilad), Moldovan Ioan, Filip Emanuel, Ianoşel Mihai Aurel şi Primăria oraşului Ciacova.

În urma apelurilor insistente ale publicaţiei noastre cât şi ale numeroşilor locuitori ai oraşului, a fost demontată (în sfârşit) cotarca din faţa „Barului pedeliştilor” din Piaţa Cetăţii. Timp de câteva luni a produs nervi şi sudalme, îndeosebi din partea conducătorilor auto, cărora le-a fost blocat accesul în zonă. Acum s-a reintrat în normalitate, sperând să nu mai avem parte de asemenea favoritisme din partea conducerii Primăriei.

Rezultatele partidelor disputate în luna octombrie:

- Duminică – 03.10. Ciacova – Gătaia 1 – 3 - Duminică – 10.10. Parţa – Ciacova 2 – 1 - Duminică – 17.10. Ciacova – Liebling 5 – 0 - Duminică – 24.10. Solventul Tim. – Ciacova 3 – 3

Vând autoturism „Dacia 1310” în stare de funcţionare, înmatriculată, caroserie culoare crem, anvelope puţin uzate. Preţ: 200 euro. Inf. telefon: 0761 283 579 - Leon (Ciacova).

Aducem mulţumiri domnului Alexander Oprendek din Germania, pentru suma de bani virată în contul publica-ţiei noastre în cursul lunii octombrie.

Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identi-ficare internaţională: ISSN 1843 – 7435.